Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cu morala
pentru
copii
10 poveşti cu morală pentru copii – Proiectul “Educă prin iubire, cu înŃelepciune”
Familia
ntr-o seară, târziu, când se întoarse acasă obosit şi supărat, un tată îşi
www.educapriniubire.ro 2
www.educapriniubire.ro 3
Băiatul care a
strigat “Lupul!”
E
ra odată un păstor care avea grijă de o turmă de mioare.
Într-o zi, plictisindu-se, el decise să facă o farsă sătenilor. Începu
să strige: “Ajutor! Lupul, lupul!”
Sătenii auziră strigătele lui şi alergară într-un suflet să-l ajute. Când au
ajuns la el, l-au întrebat: “Unde e lupul?”
Păstorul a început să râdă cu poftă “Ha, ha, ha! V-am păcălit pe toŃi!”
Câteva zile mai târziu, păstorul făcu aceeaşi farsă. Iar a strigat “Ajutor!
Ajutor! Lupul! Lupul!”. Iar au alergat sătenii să-l ajute şi iar au înŃeles că au fost
păcăliŃi de băiat. De data aceasta, chiar au fost furioşi.
Peste câteva zile, un lup adevărat veni la stână. Lupul atacă o mioară, apoi
alta şi alta. Păstorul alergă spre sat strigând: “Ajutor! Ajutor! Lupul! Vă rog
ajutaŃi-mă!”
www.educapriniubire.ro 4
Sătenii i-au auzit Ńipetele, dar au crezut că iar este vorba de o păcăleală.
Băiatul a alergat până la primul sătean şi i-a spus: “Un lup a atacat turma.
Am minŃit înainte, dar acum chiar e adevărat!”
Într-un final, sătenii merseră să vadă. Era adevărat. Au văzut lupul fugind
şi multe oi moarte zăcând pe pământ.
Lăptăreasa
www.educapriniubire.ro 5
sută de pui pe care-i voi creşte în curte. Când se vor face mari, îi voi vinde pe un
preŃ bun la piaŃă.”
Cum mergea, continua să viseze: “Apoi voi cumpăra două capre tinere şi le
voi creşte cu iarbă grasă. Când vor fi mari voi obŃine pe ele un preŃ şi mai bun.”
Continuând să viseze, îşi spuse: “ Curând, voi putea să mai cumpăr o vacă
şi voi avea şi mai mult lapte de vânzare. Apoi voi obŃine şi mai mulŃi bani...” Cu
aceste gânduri în minte, începu să Ńopăie bucuroasă. Deodată se împiedică şi
căzu. Oala se sparse şi laptele se vărsă pe pământ. Lăptăreasa se opri din
gândurile ei şi începu să plângă.
Retardare mentală?!?
A
ceasta este o poveste adevărată petrecută acum câŃiva ani. În
cadrul unei Olimpiade speciale, nouă concurenŃi, toŃi cu
dizabilităŃi fizice sau mentale s-au aliniat la linia de start pentru
o cursă de 100 de metri.
La semnalul de pornire au luat startul nu unul în urma celuilalt, ci haotic,
dar cu o bucurie de nedescris şi cu intenŃia de a termina cursa şi de a câştiga.
ToŃi, cu excepŃia unui băieŃel care a alunecat, s-a rostogolit şi a început să plângă.
www.educapriniubire.ro 6
Morala:
Ajută-i pe ceilalŃi. Lasă-i şi pe alŃii să câştige.
Dacă cineva are nevoie de ajutorul tău, întoarce-te şi ajută-l.
Dacă cineva îŃi cere vreun sfat, dă-i-l. Dacă cineva pierde,
încurajează-l. Ceea ce contează cel mai mult este să îi ajuŃi pe
ceilalŃi, chiar dacă asta îŃi va încetini cursa.
www.educapriniubire.ro 7
Greierele şi furnica
www.educapriniubire.ro 8
Mielul şi lupul
U
n mieluŃ păştea alături de turma sa. Găsind iarbă grasă la
marginea unui câmp, el se îndepărtă încet-încet de restul
turmei.
Se bucura atât de mult de gustul ierbii încât nu observă un lup venind aproape de
el. Când lupul sări să-l înhaŃe, mielul a început să-l roage:
“Te rog nu mă mânca acum. Stomacul meu e plin de iarbă. Dacă aştepŃi o
vreme, voi avea un gust mult mai bun.”
Lupul s-a gândit că e o idee bună, aşa că s-a aşezat şi a aşteptat.
După un timp, mieluŃul a spus: “Dacă îmi dai voie să dansez, iarba din
stomacul meu se va digera mai repede.” Din nou, lupul a fost de acord.
În timp ce dansa, mielului îi veni iar o idee: ”Te rog să iei clopoŃelul de la
gâtul meu. Dacă îl vei suna cât de tare poŃi, voi dansa mai repede.”
www.educapriniubire.ro 9
Lupul scoase clopoŃelul şi sună cât putu de tare. Păstorul auzi clopoŃelul şi
îşi trimise câinii să găsească mielul pierdut. Câinii de stână l-au alungat pe lup şi
au salvat viaŃa mieluŃului.
Morala: Cei amabili şi slabi pot fi uneori mai inteligenŃi decât cei
furioşi şi puternici. Fii amabil şi înŃelept.
www.educapriniubire.ro 10
Broasca Ńestoasă
şi iepuraşul
ntr-o zi, o broască Ńestoasă întâlni un iepuraş care începu să râdă de ea:
www.educapriniubire.ro 11
O
dată, demult, era o vulpe flămândă care căuta ceva de mâncare.
Era foarte flămândă. Oricât a căutat, ea n-a găsit nimic de
mâncare.
Într-un final, se hotărî să meargă la marginea unei păduri şi să caute acolo
hrană.
Deodată, observă un copac mare cu o scorbură în trunchiul său. În interior
era un pacheŃel. Vulpea flămândă se gândi imediat că ar putea fi hrană în acel
pachet şi se bucură. Sări în scorbură şi când deschise pacheŃelul, găsi pâine, carne
şi fructe.
Un bătrân tăietor de lemne îşi lăsase pachetul cu mâncare în scorbură şi
plecase să taie copaci în pădure.
Vulpea, fericită, începu să mănânce. După ce a terminat, i s-a făcut sete şi
a decis să iasă din scorbură şi să bea apă dintr-un izvor din apropiere. Dar oricat a
încercat, n-a reuşit să iasă.
www.educapriniubire.ro 12
ŞtiŃi de ce? Da, pentru că a mâncat atât de mult încât a devenit prea mare
pentru a mai ieşi.
Vulpea s-a supărat tare rău. Îşi spuse în sinea ei: “Aş vrea să fi gândit
măcar puŃin înainte de a intra în scorbură.”
O mamă devotată
ntr-o zi, o mamă raŃă şi bobocii ei se duceau spre un lac. Boboceii erau foarte
www.educapriniubire.ro 13
www.educapriniubire.ro 14
Masa bunicului
U
n bătrân bolnav merse să locuiască cu fiul său, nora sa şi
nepoŃelul în vârstă de 4 ani. Mâinile bătrânului tremurau,
privirea îi era înceŃoşată şi paşii nesiguri.
Familia mânca laolaltă la masă. Dar mâinile bătrânului tremurau şi din
această cauză el mânca cu mare greutate. Mâncarea îi cădea din lingură pe podea.
Când sorbea, laptele i se vărsa din pahar pe faŃa de masă.
Fiul şi nora deveniră iritaŃi în timpul meselor: “Trebuie să facem ceva cu
bătrânul” spuse fiul. “M-am săturat să-l văd scăpând pe jos mâncarea, sorbind cu
zgomot şi vărsându-şi laptele”. Aşa că fiul şi nora puseră o mică masă într-un colŃ
al bucătăriei.
Prin urmare, bătrânul mânca singur în timp ce ceilalŃi se bucurau de masă
împreună. Când bătrânul a spart una-două farfurii, mâncarea i-a fost servită
într-un castron de lemn. Câteodată, în ochi i se vedeau lacrimi. Singurele cuvinte
pe care fiul şi soŃia sa i le adresau erau cele prin care era aspru certat când scăpa
pe jos furculiŃa sau mâncarea. BăieŃelul de 4 ani privea toate acestea în tăcere.
www.educapriniubire.ro 15
Într-o seară, după cină, tatăl şi-a văzut fiul jucându-se cu nişte bucăŃi de
lemn pe pardosea. L-a întrebat cu blândeŃe: “Ce faci acolo?”
La fel de blând, copilul i-a răspuns: “Oh, confecŃionez nişte castroane de
lemn pentru tine şi pentru mama ca să mâncaŃi din ele când veŃi fi bătrâni.”
Copilul zâmbi şi-şi văzu mai departe de lucru. Cuvintele, însă, i-au rănit atât de
tare pe părinŃii săi, încât aceştia au rămas fără grai. Apoi lacrimile au început să li
se adune în bărbie. Deşi nici unul nu a scos o vorbă, amândoi ştiau ce au de făcut.
În acea seară, fiul îşi luă tatăl de mână şi-l duse cu atenŃie la masa familiei.
Pentru tot restul zilelor sale, aceea va fi masa la care va mânca. Şi niciodată,
începând din acea zi, nici fiul, nici nora nu i-au mai spus nimic bătrânului când
vărsa laptele, scăpa o furculiŃă sau murdărea faŃa de masă.
Copiii sunt foarte receptivi. Ochii lor văd, urechile lor aud şi
minŃile lor procesează mesajele pe care le primesc. Daca ei ne văd
asigurând cu răbdare o atmosferă caldă pentru membrii familiei,
ei vor face acelaşi lucru pentru restul vieŃii lor.
PărinŃii înŃelepŃi realizează că fiecare zi înseamnă o piatră de
temelie pentru viitorul copilului.
Să construim cu înŃelepciune şi să fim modele pentru copiii
noştri. Să avem grijă unii de alŃii şi de noi înşine întotdeauna!
www.educapriniubire.ro 16