IGIENA, PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR

Igiena aerului

Compozitia chimica
Impactul asupra org
Poluarea
Sursele de pol
Act aerului

Comp. chimica Aer atmosferic(%) Aer expirat(%)

O2 20-21 15-16
CO2 0,03-0,04 3-4
N2 78-79 78-79
Gaze inerte 0,94 0,94

Oxigenul. Impactul.

Scaderi ale conc O2 atmosferic au loc la scaderea presiunii atmosferice, ceea ce duce la hipoxie cu
consecinte la nivelul diferitor organe. La scaderea conc O2 pina la 18% in organism nu se produc
tulburari. La o scadere pina a 15%, ceea ce avem pina la altitudinea de 3 km, manifestarile sunt usoare,
compensatorii, ca tahicardie, hipertensiune, creste nr de hematii la periferia corpului. La altitudini de
3-6 km scade pina la 10% si aici capaciatea de compensare devine ineficienta. Apar tulurai ca dispnee,
excitatie, urmata de depresie, apare dezechilibru acido-bazic. La aceste inaltimi apare asa-numitul “raul
de munte” sau boala de altitudine, manfestata prn oboseala, tahipnee si dispnee, cefalee, vertij,
somnolenta, cianoza, hemoptizii. La inaltimi de 6-8 km conc O2 scade pina la 10-8%. Apare o hipoxie
pronuntata. Aceasta inaltime este numita zona critica. Aici se afecteaza centrul respirator, faze
succesive de orpire si functioarea centrului, braicardie si scade tens art. In final se produce colaps
respirator si cardiovascular. La conc mai mici de 8%, la altitudini de 8 km si mai sus viata lipseste.

Bioxidul de carbon. Impactul.

Impactul negativ apare la cresterea presunii partiale a CO2, care creste pe seama cresterii concentratiei.
La cresterea pina la 1-2% se observa o polipnee. Aici CO2 este exctant al centrului respirator. Aceasta
actiune este utlizata in practica medicala si anume in anesteziologie. La cresterea conc CO2 pina la 2-
3% se observa cresterea amplitudinii si ritmului respirator, apare dispnee. La conc de 4% dispnea
devine accentuata. Apare senzatia de constrictie toracica. La conc de 5% apar si manifestari digestive –
gretur, vomismente. La 6-7% la simptomele enumerate se mai adauga vertije, cefalee. La cresterea pina
la 10% apare o stare depresiva, pierderea cunostintei. Se produce stopul respirator cardiac. La 15% are
loc pierderea cunostintei, exitus. La 20% sfirsitul letal se instaleaza in citeva minute.

Vicierea aerului – rezulat al unor procese fiziologice, se produce in incaperi inchise

Pe linga importanta fiziologica CO2 are si importanta igenica. Si anume conc CO2 este indicator de
IGIENA, PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR

viciere a aerului. Vicierea aerului este un fenomen complex rezultat din suprapopularea sau
aglomerarea incaperilor. La baza vicierii sta procesul respirator, care produce in aer modificari chimice,
si anume scade concentratia O2, creste conc CO2, se modifica proprietatle fizice ale aerului, si anume
creste temp, umiditatea. Cu aerul expirat in mediu se elimina produse de metabolism, microorganisme.
Dintre toate aceste modificari, efecte nocive au proprietatile fizice ale aerului.

Poluarea aerului – rezultatul activitatii socio-economice si are loc si in aerul incperilor, si in aerul
atmosferic

Determinarea vicierii aerului poate fi efectuata prin determinarea separata a temperaturii, umiditatii,
vitezei de miscare a aerului si numai cu o singura proba (de CO2). S-a constatat ca la o conc 0,07-0,1%
proprietatile fizice sunt modificate, ncit aerul e considerat viciat. Deci CO2 este indicator de viciere a
aerului.
Azotul. Impactul.

Are o reactivitate cimica redusa. Nu ia parte activa in actul respiraiei. La presiune normala nu are
aactiune nociva asupra organismului Poate influenta sanatatea numai la cresterea presiunii aerului
inspirat. Inhalare de azot sub presiune poate fi numai in conditii particulare de munca, in chesoni, la
scafandre, la sportivi innotatori, sub apa. La coborire sub apa presiunea creste pentru fiecare 11 m – o
atmosfera. Azotul insiprat prin presiune trece membrana alveolara capilara, se dizolva in plasma, apoi
in tesuturile boggate in lipide (tes adipos, sist. nervos). La inspiratia azotului sub presiune se provoaca
2 sindroame:
 de compresiune – apare la coborire brusca sub apa si este legat de saturarea brusca in azot a trs
nervos. Evolueaza in 2 faze:
 de excitatie – se manifesta prin euforie, hiperreflectivitate, neliniste, agitatie, tulburari
senzoriale. “betia adincurilor”
 de inhibitie – adimanie, bradicardie, hiporeflectivitate, pina la somn si deces. Acest sindrom
se instaleaza cu atit mai repede, cu cit se coboara mai adinc omul.
 de decompresiune – apare la revenirea rapida la suprafata. In aceste conditii azotul din tesuturi
nu este eliminat din organism in ritmul respiratiei. Deci o parte se acumuleaza in singe si da
nastere emboliei gazoase, cu diverse localizari. Cele mai grave sunt ale creierului si cordului,
consecinta carora poate fi infarctul miocardic, pulmonar, paralizii, parastizii, artralgii, mialgii.
Se mai numeste “boala de cheson”.
Pentru prevenirea acestor fenomene este necesar ca persoanele ce vor fi expuse la presiuni crescute sa
cunoasca simptomele acestor sindroame, mai ales a celor premonitorii pierderii cunostintei. Atit
coborirea, cit si ridicarea la suprafata se vor face lent, in trepte cu pauze. Persoanele vor fi selectate
medical. Se recomanda si cresterea capacitatii de adapttare a organismului la presiuni crescute metodic
permanent.

Poluarea aerului si actiunea lui violenta asupra sanatatii.

Prin poluarea aerului se intelege prezena in atmosfera a unor substante, care , n functie de
concentratiesi timp de actiune, produc modificari ale sanatatii, genereaza sau altereaza mediul. Aceste
subsante pot fi dferite de cele care se gasesc in compozitia normla aaerului sau pot fi compusi care fac
parte din aceasta, cum ar fi: CO2, ozon, rodon in concentratii care depasesc cele admisibile. Sursele de
poluare aa aerului atmosferic se impart in
IGIENA, PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR

 naturale –
 Eroziunea solului, in rezulatul caruia in aer se afla particule de praf in suspensie. Anual in
rezultul ei in aer sunt eliminate 30 mln tone de praf.
 Eruptiile vulcanice, in rezultatul carora se elimina CO2, CO, amoniac, oxizi de sulf, praf.
 Incendiile spontane ale padurlor, in rezultaul carora eaerul este poluat cu CO2, funungina,
hidrocarburi
 Plantele in perioada de inflorire
 Solul poluat - in rezultatul descompuneri materiei organce dn sol in aer sunt eliminati
amoniacul, metanul, hidrogenul sulfurat.
 artificiale
 procesele de combustie – in atmosfera se degaja oxizi de sulf, azot, carbon, aldehide,
hidrocarburi, pulberi
 transportul – (terestru in primul rind) – CO2, oxizi de azot, hidrocarburi, plumb
 procesele industriale

In dependenta de.. se clasifica in:

1. iritanti – oxizii de sulf, de azot, clorul si compusi lui, amoniacul, pulberii in suspensie
2. asfixanti – CO, hdrogenul sulfurat, acdul cianhidric, cianurile, nitritii
3. toxici – plumbul, cdmiul, mercurul, arseniul, fluorul, pesticidele
4. cancerigeni – hidrocarburile policiclice aromatice, nitrozaminele, aminele aromatice, pesticidele
organice, praful de tutun, substantele neorganice ca plumbul, nickeul, cadmiul, cromul.
5. fibrozanti – oxzi de fier, pulberii de azest, boxidul de siliciu, beriliul si toti poluantii iritanti.

Efectele poluarii

Poluarea poate avea actiune:

 directa
 aparitia efectelor acute. Efectele acue apar dpa expuneri de scurta durata a substantelor toice
in concentratii mari. Efectele acute se pot manifesta prin intoxicatii sau prin agravarea sau
decompensarea une boli existente.
 Efectele cronice – apar dupa expunere de lunga durata, ani de zile, a unor conc moderate.
Ef. Cronice pot aparea in rezultatul cumularii materiale sau functionale. In rezultatul
cumularii materiale in diferite organe, tesuturi toxice se depun in asa numite depouri. In
anumite conditi aceste depouri se manifesta prin actiune toxica a preparatului dat.
Cumularea materiala poseda plumbul, cadmiul, mercurul. Cumulare functionala poseda
poluantii iritanti. Ea se manifesta cu aparita dpa o perioada de timp a imbolnavirilor datorata
dereglarii functiei organelor.
 Efecte tardive – aparitia fenomenelor patologice dupa o perioada lunga de timp (actiune
cancerigena, mutagena)
 indirecta
 se manifesta asupra climatului, astfel creste numarul de zile cu ceata, se reduc radiatiile
calorice. Poluantii influenteazaa si asupra radiatiilor luminoase, astfel la o poluare ..
luminozitatea poate scadea cu 10-50%. La poluarea atmosfereai este retinut radiatia
ultravoleta. Ea influenteaza asupra plantelor, animalelor, indicator a unui grad inalt de
poluare sunt albinile. Poluarea atmosferei se observa in viata – apar mirosuri neplacute,
coroziunea metalelor, degradeaza obiectele de cauciuc, metal, scade vizibilitatea. Apar
pierderi economice. Degradeaza operele de arta.
IGIENA, PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR

Criterii de apreciere a contaminarii aerului din incaperi

 proprietatile organoleptice (dupa miros)

 prop fizice
 continutul de aeroioni usori – ionii pozitivi sau negatvi la care nu sunt alipiti moleculele de praf
 comp chimica (O2, CO2, alte substante eliminate in rezultatul prroceselor fiziologice)
 conc pulberilor
 Poluarea cu germen dupa indici:
 numarul de germeni
 stereptococii hemolitici si viridans
 stafilococii
 coliformii

Masurile pe protectie:
1. tehnologice – pe prim plan!
1. reducerea sau excluderea evacuarii subst nocive in atmosfera.
2. Trecerea la procese tehnologice inchise, continue.
3. Recuperarea si utilizarea reziduurilor industriale.
4. Inlocuirea subst toice cu cele inofensive.
5. Epurarea materiei prime de compusi nocivi.
6. Inlocuirea proceselor de prelucrare, care genereaza pulberi.
7. Perfecionarea proceselor de ardere
8. Ermetizarea proceselor tehnologice.
1. de planificare
1. planificarea corecta a centrelor populate
2. stailire zonelor de protectie sanitara
3. plantarea zonelor verzi in centrele populate
2. sanitar-tehnice
1. Epurarea reziduurilor (folosirea filtrelor, camerelor de sedimentare, de captare a pulberilor,
2. Folosirea dispozitivelor de prelucrare termica a reziduurilor si anume)
3. Epurarea catalitca a gazelor
4. Ozonarea gazelor formate
5. Construirea cosurilor de evacuare inalte (masuri poliactive)
3. legislative
1. elaborarea CMA pentru substanetel evacuate in aerul atmosferic
2. elaborarea masurilor de atingere a emanarilor maxime admisibile
3. elaborarea standartelor pentru materia prima