JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

Login ⁞ Subscribe ⁞ 3.776 online

Căutare Noutăţi Selected Video Arii de practică ⁞ Articole Jurisprudenţă Legislaţie ⁞ Cariere Evenimente Profesionişti
BizLawyer.ro ⁞ Dezbateri ⁞ RO Lawyers Week ⁞ Toate secţiunile / Harta website »

« Flux noutăţi

Selected Top Legal ⁞ Video Articole autori ⁞ Revista de note şi studii juridice (RNSJ) ⁞ ESSENTIALS ⁞ Studii ⁞ Opinii ⁞ Interviuri ⁞ Povestim cărţi

Jurisprudenţă ⁞ CEDO ⁞ CJUE ⁞ CCR ⁞ ÎCCJ ⁞ Jurisprudenţa curentă ÎCCJ ⁞ Dezlegarea unor chestiuni de drept ⁞ RIL ⁞ Curţi de apel ⁞ Tribunale ⁞ Judecătorii

Noutăţi legislative ⁞ Proiecte legislative ⁞ MOF - Monitorul Oficial al României ⁞ JOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Opinii

JURIDICE.ro
Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără .
autorizație – Noua ediție din 2020
18.09.2020 | Andreea-Cristina SECU

Abonare gratuită newsletter

Înscriere gratuită în catalogul

Profesionişti
Începând cu data de 6 ianuarie 2020, textul care reglementa expres condițiile de
emitere a autorizației de construire pentru intrarea în legalitate – alin. (3) al art. 59
din Norma Metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991 aprobată prin Ordinul
Ministrului Dezvoltării Regionale și Locuinței nr. 839/2009 („Normele”) – a fost
abrogat prin Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației nr.
Andreea-Cristina 3454/2019.
Secu
Îl redăm mai jos in memoriam:

“În situația în care construcția realizată fără autorizație de construire întrunește condițiile
urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administrației publice locale
competente poate proceda la emiterea unei autorizații de construire în vederea intrării în legalitate,
în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de
expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate «rezistență mecanică și stabilitate» privind
starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția, precum și pentru cerința
esențială de calitate «securitatea la incendiu», numai după emiterea Acordului de mediu, în
condițiile legii.”

Inclusiv titlul art. 59 din Normă a fost modificat din “Intrarea în legalitate” în „Lucrări de construcții
executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia” probabil pentru
a fi mai reprezentativ în raport de noul conținut al art. 59.

Singura referire expresă în cadrul normativ actual la instituția intrării în legalitate a rămas cea din alin.
(3) al art. 28 din Legea nr. 50/1991 care prevede că, dacă prin procesul-verbal de constatare a
contravenției se dispune, prima facie, măsura menținerii construcțiilor realizate fără autorizație de
construire sau cu nerespectarea acesteia și se acordă un termen în vederea intrării în legalitate, iar
contravenientul nu obține autorizația necesară (n.n. în vederea intrării în legalitate), se dispune
desființarea construcțiilor:

„Măsura desființării construcțiilor se aplică și în situația în care, la expirarea termenului de intrare

în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut

1 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

autorizația necesară.”

În plus față de mecanismul intrării în legalitate reglementat de art. 28 din Legea nr. 50/1991 în
modalitatea autorizării post factum, începând cu data de 11.01.2020 a fost introdus în cuprinsul Legii
nr. 50/1991 un mecanism suplimentar de intrare în legalitate (prin adăugarea unei noi teze în art. 37
alin. 6), însă nu sub forma emiterii unei autorizații de construire post factum, ci sub forma intabulării
directe a acestor construcții fără autorizație și fără recepție, în baza unui certificat de atestare/ a unei
adeverințe privind edificarea construcției și a unei documentații cadastrale:

„[…] În cazul construcțiilor pentru care execuția lucrărilor s-a realizat fără autorizație de construire,
iar împlinirea termenului de prescripție prevăzut la art. 31 nu mai permite aplicarea sancțiunilor,
certificatul de atestare/adeverința privind edificarea construcției va fi emis/emisă în baza unei
expertize tehnice cu privire la respectarea cerințelor fundamentale aplicabile privind calitatea în
construcții, inclusiv cu încadrarea în reglementările de urbanism aprobate, care să confirme situația
actuală a construcțiilor și respectarea dispozițiilor în materie și a unei documentații cadastrale. În
situația în care în expertiza tehnică se constată neîndeplinirea tuturor cerințelor fundamentale și a
celor relative la încadrarea în reglementările de urbanism, nu se eliberează certificatul de
atestare/adeverința privind edificarea construcției.”

Vom analiza pe rând, în continuare, cele două forme de intrare în legalitate, inclusiv din perspectiva
dreptului de apreciere al autorității locale cu privire la posibilitatea recurgerii la una sau la alta dintre
acestea.

Ca notă prealabilă, menționăm că unul dintre principalele elemente de diferențiere dintre cele două
mecanisme îl reprezintă momentul la care se poate recurge la ele, respectiv:

(i) intrarea în legalitate prin intabularea directă a construcției, fără autorizație și recepție poate avea
loc doar ulterior împlinirii termenului de prescripție a răspunderii contravenționale (și este posibilă
doar dacă fapta s-ar califica drept contravenție, iar nu drept infracțiune),

în timp ce

(ii) intrarea în legalitate prin autorizarea post factum poate fi dispusă de autoritatea competentă, în
principal, odată cu dispunerea sancțiunii contravenționale sau penale principale, deci anterior
împlinirii termenului de prescripție a răspunderii contravenționale sau penale.

Precizăm că, în cazul în care fapta constituie infracțiune, termenul de prescripție a răspunderii penale
este tot 3 ani conform art. 154 alin. (1) lit. e) din Codul penal:

“Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt: […] e) 3 ani, când legea prevede pentru
infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.”

În opinia noastră, nu ar trebui exclusă cu totul posibilitatea ca autorizația post factum să fie eliberată la
cererea persoanei interesate chiar și după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii
contravenționale sau penale, nu doar odată cu aplicarea unei sancțiuni principale, întrucât, așa cum
arătam și cu alte ocazii[1]:

(i) din perspectiva naturii sale juridice, măsura provizorie a menținerii lucrărilor nelegal executate
dispusă prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu poate fi calificată drept o
sancțiune contravențională complementară (cum sunt desființarea lucrărilor și încadrarea lucrărilor în
prevederile autorizației), astfel încât să fie necesară dispunerea ei doar împreună cu o sancțiune
principală[2]. Unei astfel de măsuri îi lipsește caracterul punitiv, fiind mai curând un beneficiu acordat
contravenientului pentru a nu se recurge la soluția extremă a desființării lucrărilor;

(ii) autorizarea post factum nici nu depinde exclusiv de conduita ori de voința contravenientului, așa
cum e firesc să se întâmple în cazul executării oricărei măsuri sancționatorii (principale sau
complementare), pentru că emiterea autorizației pentru intrarea în legalitate este atributul autorității
locale care, așa cum vom vedea mai jos, poate să și refuze emiterea ei;

(iii) în scenariul în care s-ar executa fără autorizație ori cu încălcarea autorizației, lucrări (d.e.
compartimentări interioare sau schimbare de destinație) la o construcție înscrisă în cartea funciară,
care ulterior ar fi vândută unui terț, ar fi absurd ca emiterea autorizației pentru intrarea în legalitate la
cererea terțului achizitor să fie condiționată de sancționarea vânzătorului, în condițiile în care

2 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

răspunderea atât contravențională cât și penală este strict personală. Situația ar fi cu atât mai absurdă
dacă, în contextul evocat, ar interveni un element care ar înlătura atragerea răspunderii vânzătorului
(d.e. încetarea existenței sale ori împlinirea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale
ori penale).

În cazul în care fapta constituie contravenție, o astfel de posibilitate s-ar putea concretiza tot pe baza
unui proces verbal prin care agentul constatator ar constata, pe baza probelor puse la dispoziție de
persoana interesată, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale și
imposibilitatea aplicării sancțiunii principale a amenzii (în baza noii prerogative instituite prin art. 37
alin. 6 din Legea 50/1991) și ar acorda șansa intrării în legalitate prin dispunerea măsurii provizorii a
menținerii lucrărilor.

În cazul în care fapta constituie infracțiune, măsura intrării în legalitate ar putea fi dispusă de instanța
de judecată (prin aceeași hotărâre prin care ar dispune și încetarea procesului penal ca urmare a
împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale), în temeiul art. 28 alin. (2) teza I din Legea
nr. 50/1991:

„Decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente,
pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii,
sau, după caz, de instanță.”

1. Intrarea în legalitate prin obținerea unei autorizații post factum

Fără a aduce atingere precizărilor de mai sus, intrarea în legalitate prin obținerea unei autorizații post
factum are loc, în principal, în faza de constatare și sancționare a contravenției, când se emite
procesul-verbal de constatare a contravenției.

Așa cum arătam și cu alte ocazii[3], prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției,
autoritatea care are competența de a constatata și sancționa contravențiile prevăzute de Legea nr.
50/1991, poate acorda, cu titlu provizoriu, șansa menținerii lucrărilor executate fără autorizație de
construire ori cu încălcarea acesteia, stabilind un termen pentru intrarea în legalitate prin obținerea
unei autorizații în acest scop.

Măsura se definitivează abia la momentul emiterii autorizației pentru intrarea în legalitate, care nu
este un demers automat, fiind condiționat de verificarea de către autoritatea competentă cu emiterea
autorizației a respectării cerințelor legale.

Aceasta, (i) pe de o parte, întrucât cel care emite autorizația pentru intrarea în legalitate este primarul
(sau, după caz, președintele consiliului județean) care nu poate fi ținut de o decizie luată de
funcționarii din cadrul compartimentelor de control ale primăriilor sau consiliilor județene competenți
să constate săvârșirea contravențiilor și (ii) pe de altă parte, întrucât abia la momentul depunerii
documentației pentru autorizare, autoritatea poate stabili în deplină cunoștință de cauză dacă lucrările
sunt întru totul compatibile cu prevederile documentației de urbanism aplicabile.

1.1. Condiția legală pentru intrarea în legalitate prin autorizarea post factum a lucrărilor executate fără
sau cu încălcarea autorizației

Condițiile stabilite prin alin. (3) al art. 59 din Norme pentru emiterea autorizației în scopul intrării în
legalitate, suplimentare celor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 50/1991 pentru emiterea autorizației de
construire clasice[4] și care au fost abrogate începând cu data de 06.01.020, erau următoarele:

(i) întrunirea condițiilor urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent,

(ii) depunerea unui referat de expertiză tehnică care să confirme respectarea cerinței esențiale de
calitate „rezistență mecanică și stabilitate” privind starea structurii de rezistență,

(iii) depunerea unui referat de expertiză tehnică care să confirme respectarea cerinței esențiale de
calitate „securitatea la incendiu”,

(iv) obținerea acordului de mediu, după caz.

În prezent, decizia autorității locale de menținere a lucrărilor edificate fără autorizație de construire
(i.e. de intrare în legalitate) nu mai este condiționată expres decât de încadrarea lucrărilor în

3 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

prevederile documentației de urbanism (fără a mai fi impusă prin vreun text de lege obligativitatea
depunerii celor două referate de expertiză și a acordului de mediu), temeiul de drept reprezentându-l
art. 59 alin. (1) și (2) din Norme:

„(1) Organul de control care a sancționat contravențional pentru fapta de a se executa lucrări de
construcții fără autorizație sau cu încălcarea dispozițiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin.
(1) din Lege, pe lângă oprirea executării lucrărilor, are obligația de a dispune luarea măsurilor
necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației, sau de desființare a lucrărilor
executate fără autorizație, într-un termen pe care îl va stabili prin procesul verbal.

(2) În vederea realizării prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administrației publice
competentă să emită autorizația de construire/desființare are obligația de a analiza modul în care
construcția corespunde reglementărilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de
amplasament, urmând să dispună, după caz, menținerea sau desființarea construcțiilor realizate
fără autorizație sau cu încălcarea prevederilor acesteia.”

și art. 28 alin. (2) și (3) din Legea nr. 50/1991:

„(2) Decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente,
pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii,
sau, după caz, de instanță. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este
necesar avizul Ministerului Culturii și Cultelor.

[…]

(3) Măsura desființării construcțiilor se aplică și în situația în care, la expirarea termenului de

intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a
obținut autorizația necesară.”

Modificarea legislativă nu pare a fi lipsită de logică juridică în condițiile în care intrarea în legalitate a
unei construcții se definitivează doar la momentul recepției la terminarea lucrărilor, când se verifică
oricum respectarea cerinței esențiale de calitate „rezistență mecanică și stabilitate” privind starea
structurii de rezistență și respectarea cerinței esențiale de calitate „securitatea la incendiu” odată cu
celelalte aspecte stabilite prin autorizația de construire. Legat de acordul de mediu, necesitatea
obținerii acestuia (la fel ca și a celorlalte avize) urmează a fi oricum stabilită prin certificatul de
urbanism prealabil autorizației pentru intrarea în legalitate.

Așadar, îndeplinirea cerinței pentru emiterea autorizației în vederea intrării în legalitate se verifică
exclusiv în raport de prevederile documentațiilor de urbanism (deja) aprobate, și doar dacă acestea nu
sunt îndeplinite autoritatea locală poate refuza în mod întemeiat emiterea acestei autorizații.

1.2. Marja de apreciere a autorității legată de îndeplinirea condiției pentru intrarea în legalitate

În legătură cu cerința încadrării lucrărilor neautorizate în prevederile documentației de urbanism, nici

Legea nr. 50/1991 și nici Normele nu definesc/ nu detaliază conținutul acestei cerințe.

În practica instanțelor noastre s-a reținut că logica de apreciere a autorității trebuie să funcționeze prin
excludere, respectiv autoritatea ar trebui să poată refuza eliberarea autorizației de construire pentru
intrarea în legalitate doar atunci când încadrarea construcției realizate în cadrul urbanistic preexistent
este absolut imposibilă și când autoritatea indică punctual sub ce aspecte lucrările nu se încadrează în
acesta (astfel încât să fie garantat dreptul la apărare):

Decizia nr. 2095/08.10.2008 – Curtea de Apel Cluj

“În concluzie, intrarea în legalitate prin efectuarea demersurilor necesare si supunerea spre
verificare a îndeplinirii condițiilor urbanistice a lucrărilor efectuate cu nerespectarea A.C. eliberate,
este regula si cerința principală avută în vedere de către legiuitor, iar refuzul eliberării A.C.
modificatoare poate fi justificat numai din prisma nerespectării cerințelor urbanistice, respectiv de
imposibilitatea iremediabilă de integrare a construcției realizate în cadrul construit preexistent.

Or, în cauză nu s-a dezvăluit nici o încălcare iremediabilă și, fără ca reclamantului să i se poată
imputa vreo culpă derivând din pasivitatea acestuia, autoritatea refuză ulterior eliberarea actului
administrativ exercitând dreptul său de apreciere în contextul dat cu putere discreționară.

4 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

Dacă dreptul de apreciere ar fi fost justificat prin aceea că eliberarea autorizației pentru modificarea
soluției constructive nu era posibilă, întrucât normele legale și tehnice aplicabile în materia
construcțiilor ar fi fost astfel încălcate, refuzul nu putea fi calificat ca fiind dat cu exces de putere.

În linie cu cele reținute prin decizia de mai sus, analiza pe care autoritatea locală trebuie să o facă se
raportează la modul în care construcția respectă sau nu reglementările din documentațiile de urbanism
aprobate pentru zona de amplasament în sensul textului art. 59 alin. (2) din Norme, d.e. respectarea
POT maxim, CUT maxim, H maxim, a aliniamentelor la stradă, a structurii parcelare, etc.

În măsura în care, prin documentațiile de urbanism se impun diverse formalități în sarcina

investitorilor în vederea emiterii autorizației de construire se pune problema în ce măsură intrarea în
legalitate mai este posibilă atunci când lucrările se încadrează în documentația de urbanism aplicabilă,
însă aceste obligații nu au fost respectate (și nu mai pot fi executate nici post factum) de către
contravenient.

De exemplu, unele documentații de urbanism impun, ca o condiție pentru emiterea autorizației de

construire, efectuarea unor informări specifice, elaborarea și aprobarea unui plan urbanistic de detaliu,
etc.

În considerarea acestor condiții stabilite de autoritatea locală în documentația de urbanism aplicabilă,

unele autorități refuză emiterea autorizație pentru intrarea în legalitate, motivând că nu sunt
îndeplinite condițiile impuse prin documentația de urbanism, chiar dacă lucrările respectă parametrii
aprobați prin documentația de urbanism.

Să luăm în discuție un exemplu concret:

Întrucât prin unele Planuri Urbanistice Generale sau Zonale se impune obligativitatea aprobării
prealabile a unui Plan Urbanistic de Detaliu în vederea emiterii anumitor autorizații de construire,
autoritățile motivează refuzul emiterii autorizații de construire pentru intrarea în legalitate pe baza art.
561 din Legea nr. 350/2001 a amenajării teritoriale și urbanismului, argumentând, practic, că
aprobarea ulterioară a PUD-ului s-ar face practic în scopul intrării în legalitate a lucrărilor de
construcții, ceea ce nu este permis de lege:

„Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor
construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de
construire.”

În opinia noastră, dacă lucrările de construcții respectă cerințele tehnice din documentația de
urbanism aplicabilă (PUG sau PUD), refuzul autorității de emitere a autorizației de construire pe acest
motiv ar putea fi atacat cu succes în instanță, întrucât printr-un plan urbanistic de detaliu nu se poate
deroga oricum de la planurile urbanistice de nivel superior, conform art. 48 alin. (1) teza a II-a din
Legea nr. 350/2001:

„Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relație cu
parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior.“

Prin urmare, simpla lipsă a unui Plan Urbanistic de Detaliu nu poate echivala în mod automat cu o
încălcare a documentației de urbanism existente, astfel încât intrarea în legalitate ar trebui să fie
posibilă și în lipsa lui dacă lucrările respectă planul urbanistic general sau de detaliu.

În sensul acestei concluzii s-au pronunțat și unele instanțe de judecată.

De exemplu, într-o speță în care s-a contestat validitatea autorizației de construire pe motiv că a fost
emisă fără aprobarea unui plan urbanistic de detaliu, deși lucrările se încadrau în prevederile PUG,
prin Sentința civilă nr. 4006/08.03.2013, Tribunalul Cluj a reținut următoarele:

„PUD-ul nu poate modifica planurile de nivel superior – PUZ/PUG- și vine în completarea , respectiv
detalierea acestora. Prin urmare, adoptarea unui PUD nu se impune dacă lucrarea
autorizată respectă normele instituite prin PUG și regulamentul aferent. De asemenea,
art. 48 doar detaliază conținutul unui PUD și nu impun expres obligația de a fi adoptat.

Pe cale de consecință, cum AC 23/2011 respectă normele de urbanism în vigoare la momentul

emiterii acestora , instanța urmează să rețină că aceasta nu suferă de viciul de nelegalitate invocat

5 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

de reclamanți.“

Într-o altă speță, Primarul Mun. Cluj Napoca a impus prin certificatul de urbanism întocmirea unui
PUD modificator al celui existent (pentru că nu se respecta amplasarea pe parcelă, regimul de
construire și aliniere conform PUD anterior), iar acest PUD modificator a fost și aprobat de Consiliul
Local, fiind emisă în baza lui autorizația de construire.

Instanța (i.e. Tribunalul Cluj prin Sentința civilă nr. 2486/14.03.2014) a hotărât că deși lucrările s-au
executat cu nerespectarea autorizației de construire, Primarul este obligat să emită autorizația pentru
intrarea în legalitate întrucât cerințele nerespectate din autorizație erau impuse prin PUD-ul
modificator, iar acest PUD era nelegal pentru că deroga de la PUG:

“Raportul de expertiză ordonat în cauză a relevat aceleași aspecte, mai precis nu a identificat
incălcări ale indicilor urbanistici, mentionând doar că în loc de locuințe unifamiliale, astfel cum s-a
prevăzut prin PUD, reclamantul a construit locuințe colective.

În conditiile în care probațiunea administrată nu a evidențiat incălcarea indicilor urbanistici

stabiliți prin PUG și PUD (i.e. PUD-ul inițial – n.n. A.S.) pentru zona în litigiu instanța, în temeiul
art. 2 alin 1 lit. i din Legea nr 554/2004, constatând refuzul nejustificat al autorității administrative
de a emite autorizația de construire pentru intrarea în legalitate pentru contrucția identificată ca
fiind Corp A1-A2 situată în Cluj-Napoca, astfel că, în temeiul art. 8 si art. 18 din Legea nr. 554/2004
urmează a admite acțiunea cu care a fost investită.“

În plus față de obligația motivării oricărui eventual refuz de emitere a autorizației pentru intrarea în
legalitate prin indicarea punctuală a parametrilor din documentația de urbanism pe care lucrările de
construcții nu îi respectă, un alt aspect care trebuie să fie avut în vedere de autoritățile locale îl
reprezintă principiul ocrotirii dreptului de proprietate în conformitate cu jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului și cu art. 1 din Protocolul 1 la Convenție, care se traduce în acest caz
prin prevalența obiectivului de a salva construcția în raport cu măsura contraproductivă a desființării
acesteia.

Concluzia este reținută de altfel și de instanțele noastre:

Decizia nr. 154/31.01.2017 – Tribunalul Cluj

“Așa cum se reține și prin întâmpinare, demolarea construcției se poate dispune dosar în situația în
care intrarea în legalitate nu este posibilă. Solicitarea demolării trebuie analizată și prin prisma
jurisprudenței CEDO. În astfel de situații, autoritățile administrative sunt obligate să analizeze
proporționalitatea măsurii solicitate. De asemenea este necesar a se verifica dacă existența unei
astfel de construcții presupune atingerea normelor de siguranță în construcții care să afecteze
beneficiarii sau cetățenii care utilizează acest imobil în mod obișnuit.”

Atunci când refuzul este nemotivat ori nejustificat, el nu reprezintă altceva decât un act emis cu exces
de putere, prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor (i.e. a dreptului de proprietate) care
poate fi cenzurat de către instanța de contencios administrativ la cererea contravenientului, formulată
în conformitate cu art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991.

2. Intrarea în legalitate prin intabularea directă a construcției, fără autorizație și fără

recepție

Dacă termenul de prescripție a răspunderii contravenționale s-a împlinit iar sancțiunile

contravenționale (inclusiv cele două măsuri complementare constând în desființarea lucrărilor și în
încadrării lucrărilor în prevederile autorizației) nu mai pot fi dispuse, art. 37 alin. (6) din Legea nr.
50/1991 (în versiunea modificată începând cu 11.01.2020) permite intrarea în legalitate prin
intabularea construcției în lipsa autorizației pentru intrarea în legalitate și a procesului-verbal de
recepție la terminarea lucrărilor, doar în baza certificatului de atestare/adeverinței privind edificarea
construcției:

„[…] În cazul construcțiilor pentru care execuția lucrărilor s-a realizat fără autorizație de construire,
iar împlinirea termenului de prescripție prevăzut la art. 31 nu mai permite aplicarea sancțiunilor,
certificatul de atestare/adeverința privind edificarea construcției va fi emis/emisă în baza unei
expertize tehnice cu privire la respectarea cerințelor fundamentale aplicabile privind calitatea în
construcții, inclusiv cu încadrarea în reglementările de urbanism aprobate, care să confirme situația

6 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

actuală a construcțiilor și respectarea dispozițiilor în materie și a unei documentații cadastrale. În

situația în care în expertiza tehnică se constată neîndeplinirea tuturor cerințelor fundamentale și a
celor relative la încadrarea în reglementările de urbanism, nu se eliberează certificatul de
atestare/adeverința privind edificarea construcției.”

2.1. Condițiile legale pentru intrarea în legalitate prin intabularea construcției fără autorizație de
construire și proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor

2.1.1. Împlinirea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale

Art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 (în versiunea modificată începând cu 11.01.2020) se referă doar
la ipoteza în care termenul de prescripție a răspunderii contravenționale este împlinit, având deci în
vedere doar răspunderea contravențională pentru executarea lucrărilor de construcții fără autorizație
de construire sau cu nerespectarea acesteia.

Atunci când fapta se califică drept infracțiune, aparent legea nu permite intrarea în legalitate în acest
mod, chiar dacă termenul de prescripție a răspunderii penale este tot de 3 ani, iar stabilirea
momentului de la care acesta începe să curgă.

Îndeplinirea cerinței legată de prescripția răspunderii contravenționale urmează a fi analizată de către

departamentul din cadrul autorității locale competent să emită certificatul de atestare a edificării
construcției, respectiv de către primar sau, după caz, Președintele Consiliului Județean și de către
Arhitectul Șef sau, în lipsa acestuia, de persoana cu responsabilități în domeniul amenajării teritoriului
și urbanismului, conform Anexei nr. 1.52 la Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele
de cadastru și carte funciară aprobat prin Ordinul Directorului ANCPI nr. 700/2014.

Prin urmare, chestiunea calculului prescripției, care implică administrarea de probe legate de
momentul începerii termenului de prescripție, este dat de legiuitor în competența autorității locale,
deși, în mod obișnuit, o astfel de competență ar trebui să fie apanajul instanțelor de judecată.

Îmbucurător este totuși că, urmare a Deciziei nr. 16/20.07.2020[5] pronunțate de Înalta Curte de
Casație și Justiție pe calea recursului în interesul legii, autoritățile locale nu vor mai fi nevoite să se
confrunte cu problema controversată (până de curând) a stabilirii momentului la care începe
termenului de prescripție.

Prin această decizie, opozabilă erga omnes (inclusiv, pentru evitarea oricărui dubiu, autorităților
locale), Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că termenul de prescripție a răspunderii
contravenționale curge de la data terminării în fapt a construcției:

„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 31, coroborate cu
cele ale art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de prescripție a răspunderii
contravenționale pentru contravențiile prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991,
republicată, constând în executarea, fără autorizație de construire, a unei construcții ce cuprinde
toate elementele structurale necesare pentru a fi considerată terminată la data constatării
contravenției, curge de la data terminării în fapt a construcției.”

Anterior tranșării acestui subiect de către instanța supremă, cele două curente de opinie divergente
care se conturaseră în practica instanțelor erau: (i) cel minoritar, în sensul că prescripția nu curge în
lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și (ii) cel majoritar, în sensul confirmat de
instanța supremă pe calea recursului în interesul legii.

Persoana interesată să obțină certificatul de atestare a edificării construcției, va trebui să pună la

dispoziția autorității locale înscrisuri concludente din care să rezulte când au fost terminate în fapt
lucrările de construcții.

Din perspectiva răspunderii asumate de autoritatea locală pentru corecta constatare a împlinirii
termenului de prescripție, recomandabil ar fi ca proba terminării în fapt a lucrărilor să se facă pe baza
unor înscrisuri cu dată certă, în sensul art. 278 din Codul de procedură civilă (d.e. încheieri de
certificare de fapte emise de un executor judecătoresc, procese-verbale de recepție cu antreprenorul
încheiate în fața unui avocat, executor judecătoresc sau notar, certificat de atestare fiscală din care

7 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

rezultă momentul declarării construcției la direcția locală de taxe și impozite în vederea achitării
impozitului local, etc.).

În lipsa unor înscrisuri cu dată certă, mijloacele de probă ar trebui coroborate (d.e. declarații pe
propria răspundere date de martori în formă autentică fața notarului public, procese-verbale de
recepție între beneficiar și antreprenor, facturi emise de antreprenor și ordine de plată date de
beneficiar din care să rezulte că plățile s-au făcut la finalizarea lucrărilor, rapoarte de evaluare,
fotografii și filmări, etc.).

2.1.2. Obținerea unei expertize tehnice favorabile

Potrivit art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, la rândul său, certificatul de atestare/adeverinței
privind edificarea construcției va fi emis/emisă în baza:

(i) unei expertize tehnice cu privire la respectarea cerințelor fundamentale aplicabile privind calitatea
în construcții, inclusiv cu încadrarea în reglementările de urbanism aprobate, care să confirme situația
actuală a construcțiilor și respectarea dispozițiilor în materie și

(ii) în baza unei documentații cadastrale.

Nici până în prezent textul art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 nu a fost corelat cu textul omolog al
art. 37 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare care prevede că pentru
intabulare, certificatul de atestare trebuie să confirme că edificarea construcțiilor s-a efectuat conform
autorizației de construire și că există proces- verbal de recepție la terminarea lucrărilor:

„Dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de
atestare eliberat de autoritatea locală emitentă a autorizației de construire, care să confirme că
edificarea construcțiilor s-a efectuat conform autorizației de construire și că există proces- verbal de
recepție la terminarea lucrărilor, precum și a celorlalte dispoziții legale în materie și a unei
documentații cadastrale.”

De lege ferenda, o astfel de modificare ar trebui să fie implementată în cel mai scurt termen.

Referitor la expertiza tehnică de care legea condiționează emiterea certificatului de atestare/

adeverinței privind edificarea construcției, nici Legea nr. 50/1991 și nici Normele de aplicare a acesteia
nu cuprind mai multe detalii legate de conținutul acestuia și de experții care ar putea avea competență
să emită un astfel de raport.

Legat de conținutul raportului, textul art. 36 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 este extrem de vag,
precizând că raportul trebuie să confirme nu doar respectarea cerințelor fundamentale aplicabile
privind calitatea în construcții, încadrarea în reglementările de urbanism aprobate și situația actuală a
construcțiilor, ci și “respectarea dispozițiilor în materie”.

Interpretând istorico-teleologic acest alineat, prin raportare la conținutul alin. (3) al art. 59 din Norme
abrogat, în opinia noastră, un astfel de raport ar trebui structurat pe mai multe capitole, fiecare dintre
acestea urmând să confirme (cel puțin și dacă nu mai sunt și alte dispoziții relevante în materie) că:

(i) lucrările se încadrează în prevederile documentației de urbanism aplicabile (PUG sau PUZ);

(ii) se respectă cerința esențială de calitate „rezistență mecanică și stabilitate” privind starea structurii
de rezistență a construcției;

(iii) se respectă cerința esențială de calitate „securitate la incendiu”;

(iv) se respectă cerințele de mediu.

Dintr-o perspectivă practică (și până la momentul clarificării acestor aspecte de către legiuitor), în
opinia noastră este recomandabil ca, înainte de elaborarea raportului, să fie solicitat un punct de
vedere din partea autorității competente cu emiterea certificatului de atestare/ adeverinței privind
edificarea construcției în legătură cu obiectivele raportului de expertiză.

În funcție de aspectele necesar a fi acoperite prin raportul de expertiză, proprietarul construcției/

persoana interesată de emiterea certificatului de atestare/ adeverinței privind edificarea construcției va
trebui să împartă secțiunile relevante din raport între doi sau mai mulți experți, printre care:

8 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

(i) un expert în urbanism (preferabil din rândul celor înscriși în tabloul național al urbaniștilor);

(ii) un expert tehnic de calitate, atestat, în sensul Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de
calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995;

(iii) un expert de mediu care funcționează în cadrul asociației profesionale din domeniul protecției
mediului, recunoscută la nivel național, în sensul Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

[1] www.andreeasecu.ro
[2] Pentru o opinie în sens contrar a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1292/03.12.2013 pronunțată de Tribunalul Dolj,
Secția de Contencios Administrativ și Fiscal; Decizia nr. 1271/16.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția
de Contencios Administrativ și Fiscal.
[3] http://andreeasecu.ro/index.php/category/urbansim-si-constructii/page/4/
[4] În acest sens a se vedea Decizia ICCJ nr. 44/2017 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Craiova –
Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 7.461/63/2015, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept.
[5] Anterior, problematica făcuse obiectul unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei
hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, respinsă prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.
36/2019 (Publicată în M. Of. Partea I nr. 742 din 11.09.2019) pentru lipsa caracterului de noutate.

Av. drd. Andreea-Cristina Secu

* Opinie susținută în legătură cu dezbaterea Intrarea în legalitate – un drept al proprietarului

construcției sau o opțiune a autorității locale, ediția 387, organizată de Societatea de Științe Juridice
(SSJ)

Cuvinte cheie: Andreea-Cristina Secu, Secțiuni: Articole, Construcții, Drept civil,

construcții edificate fără autorizație, Intrarea Opinii, RNSJ, SELECTED TOP LEGAL, Studii,
în legalitate _CONTENT | Toate secțiunile

Vă invităm să publicați și dvs., chiar și opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de
exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuși, vă rugăm să vă familiarizați cu
obiectivele și valorile Societătii de Stiințe Juridice, despre care puteti ciți aici. Pentru a publica vă rugăm să citiți
Condițiile de publicare, Politica privind protecția datelor cu caracter personal și să ne scrieți la adresa de e-mail
redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi JURIDICE utilizează SmartBill

Mesaj de conștientizare susținut de FORTINET

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care
respectă Politica JURIDICE.ro și Condițiile de publicare.

Newsletter JURIDICE.ro
PLATINUM Signature .

PLATINUM ACADEMIC

GOLD

9 of 10 8/6/2021, 2:02 PM
JURIDICE » Intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autoriza... https://www.juridice.ro/696640/intrarea-in-legalitate-a-constructiilor-ed...

E-mail
VIDEO STANDARD
Am citit, am înţeles şi sunt de acord cu
Politica privind protecţia datelor şi
condiţiile procesatorului de newsletter
Privacy Policy

Da, vreau să primesc newsletter

Abonare

« Flux noutăţi Harta website »

Selected Top Legal ⁞ Video ⁞ Live ⁞ Articole autori ⁞ Revista de note şi studii juridice (RNSJ) ⁞ ESSENTIALS ⁞ Studii ⁞ Opinii ⁞ Interviuri ⁞ Povestim cărţi

Jurisprudenţă ⁞ CEDO ⁞ CJUE ⁞ CCR ⁞ ÎCCJ ⁞ Jurisprudenţa curentă ÎCCJ ⁞ Dezlegarea unor chestiuni de drept ⁞ RIL ⁞ Curţi de apel ⁞ Tribunale ⁞ Judecătorii

Noutăţi legislative ⁞ Proiecte legislative ⁞ MOF - Monitorul Oficial al României ⁞ JOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Business ⁞ Achiziţii publice ⁞ Afaceri transfrontaliere ⁞ Asigurări ⁞ Banking ⁞ Concurenţă ⁞ Construcţii ⁞ Corporate ⁞ Cyberlaw ⁞ Drept comercial ⁞ Energie ⁞ Fiscalitate ⁞
Fuziuni & Achiziţii ⁞ Gambling ⁞ Health & Pharma ⁞ Infrastructură ⁞ Insolvenţă ⁞ Media & publicitate ⁞ Piaţa de capital ⁞ Proprietate intelectuală ⁞ Telecom ⁞ Transporturi

Protective ⁞ Drepturile omului ⁞ Data protection ⁞ Dreptul familiei ⁞ Dreptul muncii ⁞ Dreptul sportului ⁞ Malpraxis medical ⁞ Protecţia animalelor ⁞ Protecţia consumatorilor
⁞ Protecţia mediului

Litigation ⁞ Arbitraj ⁞ Contencios administrativ ⁞ Contravenţii ⁞ Drept penal ⁞ Mediere ⁞ Procedură civilă ⁞ Recuperare creanţe

Materii principale: Cyberlaw ⁞ Dreptul Uniunii Europene ⁞ Drepturile omului ⁞ Drept constituţional ⁞ Drept civil ⁞ Procedură civilă ⁞ Drept penal ⁞ Dreptul muncii

Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţi ⁞ Cariere juridice ⁞ Cărţi juridice ⁞ Conferinţe juridice ⁞ Dezbateri juridice ⁞ Evenimente juridice ⁞ Grile juridice ⁞ Lawyers Week ⁞
Profesionişti ⁞ Barouri ⁞ Covid-19 Legal React ⁞ Internaţional ⁞ Jurisprudenţă inedită CITR ⁞ Legal Days ⁞ Life ⁞ Notariat ⁞ Executori ⁞ Reviste juridice ⁞ Sistemul judiciar ⁞
Universitaria ⁞ Citate juridice ⁞ JURIDICE MOLDOVA ⁞ Law Flaws Project ⁞ Legal Soft Skills ⁞ Noul Cod comercial român

© 2004-2021 ⁞ Privacy & Cookies ⁞ ANPC ⁞ SOL ⁞ Politica noastră ⁞ Condiţii de utilizare ⁞ Condiţii de publicare ⁞ Abonamente ⁞ Newsletter ⁞ Despre noi ⁞ Contact

10 of 10 8/6/2021, 2:02 PM