Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
•
Dupa cateva luni , datorita succesului sau operativ in ,,contrainformatii'' , CIA a hotarat sa
continue atacarea ideologiei comuniste ,de aceasta data sprijinind operele si cartile fostilor
comunisti , dezamagiti de scandalurile care manjeau idealurile revolutiei sovietice. CIA a
oraganizat o costisitoare campanie publicitara pentru ca acesti intelectuali sa fie cunoscuti
de atunci grupul de stanga necmunist.
•
Doi dintre stategii participanti la aceasta campanie erau Arthur Koestler, consilier pentru
campaniile de propaganda ale Foreign Office-ului britanic si William Donovan, director al
serviciului secret american in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si unul dintre
artizanii fondarii CIA.
•
•
Dar, fara indoiala ca cea mai mare lovitura a CIA in acest razboi ideologic si cultural
impotriva sovieticilor a constituit-o crearea Congresului pentru Libertate
Culturala, o institutie permanenta a carei misiune era celebrarea activitatii culturale
sub toate formele ei -teatru, pictura ,muzica...in Statele Unite , Europa si America Latina.
•
Banii pentru costisioarele activitati culturale ajungeau la organizatie prin intermediul
fundatiei Farfield, un paravan creat special de CIA pentru transferarea fondurilor catre
Congresul pentru Libertate Culturala. Organizatia finantata de CIA a servit drept institutie
de promovare a operelor mai multor artisti, scriitori si intelectuali de talia lui Igor
Stravinsky, Jean Cocteau, Laurence Olivier, Andre Malaux, Glenway Westcott sau spaniolul
Salvador de Madariaga.
CIA a creat multe alte organizatii culturale, precum Comitetul pentru Europa Libera , a
carei sectiune insarcinata sa adune fonduri se numea Cruciada pentru Libertate,
principalul ei reprezentant fiind Ronald Reagan, pe atunci un actor de mana a doua. In
realitate , Cruciada pentru Libertate servea spalarii banilor destinati sprijinirii unei
operatiuni conduse de catre agentul William Casey, viitor director al CIA, al carei scop era
contactarea oamenilor de stiinta si a militarilor nazisti pentru a lucra cu armata si serviciile
secrete din Staele Unite in lupta impotriva comunistilor.
•
CIA a influentat decisiv acceptarea de catre critici si de catre public a artei moderne si
abstracte, in ciuda atacurilor pe care le-a primit acest gen de arta din partea unor senatori
americani care considerau ca ea face parte dintr-un plan al KGB-ului de a submina
principiile artei conservatoare a Occidentului. ,,Intreaga ara moderna este
comunistoida...Artistii ultramoderni sunt folositi ,fara sa stie, ca arme ale Kremlinului'' a
afirmat senatorul George Dondero. Alt senator a mers si mai departe cu afirmatiile ,,arta
moderna este in ealitate un mijloc de spionaj.Pentru cel care le intelege si stie sa le
interpreteze , tablourile modene dezvaluie punctele slabe ale liniilor de aparare americane
si alte constructii fundamentale precum barajul Boulder''.
•
Mult mai pragmatica si mai putin inclinata sa cada prada unor asemenea temeri paranoice,
agentia de spionaj din Statele Unite a vazut ca si elita politica sovietica dipretuia arta
moderna,calificand-o drept ,, exemplu decadent de arta capitalista'', astfel ca a decis sa
profite de situatie. Fostul agent al CIA, Donald Jameson explica in felul urmator motivul
pentru care serviciul secret sprijinea arta moderna: ,,ne-am dat seama ca era genul de arta
care avea cel mai putin de a face cu realismul socialist si facea ca acesta sa sa para si mai
afectat ,mai rigid si mai limitat decat era in realitate... Moscova din acele zile se manifeta
mai violent atunci cand denunta orice lucru cae nu se adapta schmelor sale rigide.Astfel,se
putea deduce pe buna dreptate ca tot ceea ce ei criticau cu atata ciuda si violenta merita sa
fie sprijint sub o forma sau alta.Desigur, lucruri de acest fel se puteau face doar prin
intermediul oraganizatiilor sau actiunilor CIA ,dar indirect de departe...In plus, nu trebuia
si nici nu se putea sa avem o relatie mai apropiata pentru ca majoritatea eau oameni care
nu respectau prea mult guvernul,si cu siguranta niciunul nu respecta CIA. Daca trebuie sa
folosim persoane care se considerau intr-o forma sau alta mai apropiate de Moscova decat
de Washington poate ca era mai bine''. In acest sop CIA s-a folosit de cel mai prestigios
muzeu de arta moderna din lume , MoMA-Muzeul de Arta Moderna din New York. MoMA
era condus de catre Nelson Rockefeller,membru al familie de magnati care s-a aflat in
fruntea serviciului secret al Statelor Unite in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Iar
consiliul de administratie al muzeului era impanzit de fosti agenti ai serviciilor secrete.
,,Fost'' este un fel de a spune , pentru ca in lumea mica a spionajului toti stiu ca cine a fost
odata agent nu abandoneaza niciodata aceasta meserie, continuand de-a lungul vietii sa se
ocupe de sarcini ale ,,serviciului'' ori de cate ori i se cere.
•
Asa cum era de asteptat, MoMA si Congresul pentru Libertate Culturala, cunoscut drept
ministerul culturii al CIA, au ridicat arta abstracta la cel mai inalt nivel in lumea culturii.
Timp de zeci de ani ei au sponsorizat tineri artisti, au organizat expozitii, au editat carti si
reviste despre ,,noua arta'', au obtinut un sprijin enorm din partea guvernului si a marilor
institutiii media etc. Ce-i drept ei faceau acest lucru subliniind mereu ca acest gen de arta
se nastea doar din libertate,lucru care nu s-ar fi putut intampla niciodata in tarile
comuniste.
•
Cand s-a descoperit ca CIA avea rolul de a propaga recunoasterea artei moderne, mai multi
pictori si scluptori s-au sinucis, neputand suporta faptul ca mai multi ani lucrasera pentru
cea mai detestata organizatie din lume.
•
Bineinteles ca si Hollywood a primit o atentie deosebita din partea serviciilor de spionaj
americane. In anul 1955 s-a desfasurat reuniunea sefilor Consiliului Statului Major pentru
punerea in miscare a operatiunii,, Militant Liberty''. Scopul acestui plan era acela de a
explica marelui public , prin intermediul peliculelor de la Hollywood, adevaratele conditii
de opresiune care existau in comunism precum si princiipile nobile pe baza carora
functiona sistemul ,,lumii libere''. In 1956, mai multi inalti functionari ai Statului Major au
avut numeroase intalniri cu producatori ,regizori si actori precum John Wayne, John Ford,
Merian Cooper, Ward Bond etc., pentru a pune in miscare operatiunea de
propaganda.Renumitul reizor John Ford fusese in timpul celui de-al Doilea Razboi
Mondial responsabil cu imaginea in cadrul OSS,agentia de spionaj care precedase
infiintarea CIA. De asemenea el elaborase mai multe documente secrete destinate unor
membri marcanti ai guvernului. In anul 1946, Ford si-a creat propriul studio de productie:
Argosy Picture , ai carei actionari erau aproape toti fosti agenti ai OSS. Cooper, ascociat al
lui Ford, si de asemenea ,fost agent al OSS,a fost responsabil de exemplu de , de creare
culului Fred Astaire si Ginger Rogers.
•
Din intalnirile strategilor Statului Major cu unii dintre cei mai importanti membri ai marii
capitale a cinematografiei au luat fiinta filme cu tenta clara de propaganda , precum
Cortina de Fier,Intalnire la ora unsprezece, Invazia hotilor de cadavre, Misiune la Moscova
etc., precum si o intreaga serie de westernuri cu John Wayne in rol de protagonist , filme
care aveau drept scop sa scoata in evidenta marile valori americane.
•
La randul sau , CIA avea si ea mai multi agenti la Hollywood . Dintre acestia cel mai important era
Carleton Aslop, membru al Grupului de Operatiuni Psihologice al agentiei si care opera sub
acoperirea de producator de cinema. Aslop nu se multumea doar sa informeze CIA despre
veleitatile comuniste ale unora dintre colegii lui , ci facea tot posibilul pentru a elimina din filmele
produse la Hollywood orice scena si orice personaj contrare intereselor americane. Intr-unul
dintre rapoartele lui Aslop trimis catre CIA si declasificat deja,se poate citi : ,,Am reusit sa elimin
personaje americane betive, de obicei aflate in roluri importante, chiar daca nu sunt protagonisti,
din urmatoarele pelicule: Marele Hudini:reporterul american betiv,eliminat definitiv,posibil sa fie
nevoie sa adaugati elemente noi pentru a compensa aceasta lipsa . Legenda incasilor: eliminate
partile din scenariu in care personajele beau in exces..''
•
Howard Hunt , unul dintre marii agenti CIA implicat in tot felul de operatiuni murdare timp de
treizeci de ani -asasinarea lui Kennedy, Watergate, Golful Porcilor...- l-a insarcinat personal pe
Aslop sa calatoreasca in Anglia pentru a obtine din partea vaduvei lui George Orwell acceptul de a
turna un film de desene animate bazat pe romanul lui Orwell Ferma animalelor . Dupa cum scrie
Hunt in memoriile sale ,, aceasta vizita se afla la originea filme de desene animate Ferma
animalelor ,pe care CIA l-a fianantat si apoi l-a distibuit in toata lumea '' CIA a facut posibila si
producerea la Hollywood a filmului 1984 ,pelicula cu impact bazata pe alta opera a lui Orwell ,
care denunta, perversitatea regimurilor totalitariste,atat de dreapta, cat si de stanga, dar pe care
strategii CIA au folosit-o ca arma de ropaganda impotriva comunismului . Mai mult , in anii '50,
NATO utiliza in cominicatele sale publice tocmai termenii pe care-i folosea Orwell in romanul lui.
De aceea putem spune ca atat romanul ,cat si ecranizarea sa, au oferit Occidentului unul dintre
cele mai mari mituri ale sale din timpul Razboiului Rece.
1. Dezinformare
2. Manipulare
3. Remedii
• Cum se practică dezinformarea
• Există numeroase moduri de a trata o informaţie, în aşa fel încât ea să devină aptă pentru o acţiune
de dezinformare:
▫ Negarea faptelor (Nu este adevărat că X i-a furat banii lui Y).
▫ Inversarea faptelor (Nu X i-a furat banii lui Y, ci dimpotrivă, Y i-a furat banii lui X).
▫ Amestecul dintre adevăr şi minciună (Este adevărat că X i-a luat banii lui Y, dar asta din
cauza faptului că Y îi datora lui X acei bani, pe care refuză să-i mai dea înapoi).
▫ Modificarea motivului (Motivul pentru care banii lui Y au fost găsiţi la X nu este furtul, ci
faptul că X i-a găsit pe o alee în faţa casei lui Y).
▫ Estomparea (Se face prea multă gălăgie pentru o sumă atât de mică; alţii fură miliarde şi nu
păţesc nimic!).
▫ Generalizarea (Toată lumea fură în România; cum de l-aţi găsit tocmai pe X ţap ispăşitor?).
▫ Utilizarea părţilor inegale (În cazul mediatizării furtului, se va acorda un spaţiu restrâns
faptului în sine, iar evidenţierea calităţilor morale şi ale faptelor bune ale lui Y va ocupa un
spaţiu mult mai mare).
• Exista mai multe variante pentru compunerea
informatiei tendentioase:
▫ dozajul de ˝adevar cu minciuna˝, primele
determinand acceptarea celorlalte; aceasta cu atat
mai usor cu cat opinia publica este neutra sau deja
partizana;
▫ minciuna absoluta, adesea eficace datorita
enormitatii sale ce poate seduce spiritele
paradoxale;
▫ contraadevarul neverificabil, datorita lipsei de
martori;
▫ minciuna prin omisiune, in special aceea care
neglijeaza de a prezenta informatia in intregul
contextul ei;
▫ valorificarea accesoriilor, a faptului intamplator in
detrimentul esentialului, estompat in mod savant;
▫ amestecarea faptelor, a opiniilor sau persoanelor
echivalente, care intr-o anumita varianta pot fi
condamnate cu usurinta folosind o ilustrare
adecvata, chiar daca este abuziva;
▫ reminiscenta falsa sau comparatii nejustificate;
▫ minciuna, inecata intr-un noian de informatii, existand
posibilitatea de a fi regasita ulterior pentru a servi drept
punct de referinta;
▫ citate aproximative sau trunchiate;
▫ afirmatii facute pe un ton: - angelic
- dezinvolt;
- indignat.
▫ exagerarea apocaliptica a unui fapt accesoriu si fara
importanta in numele unor principii morale;
▫ slabirea adversarului printr-o prezentare sarcastica sau
persiflatoare;
▫ etichetarea interlocutorului, atribuindu-i o pretinsa
apartenenta la un anumit sistem de idei ce poate fi respins
mai usor decat discutarea in detaliu a argumentelor
veritabile prezentate;
▫ forma superioara a minciunii ramane spunerea adevarului,
lasandu-se sa se inteleaga ca este o minciuna sau negarea
unei afirmatii in asa fel incat interlocutorul sa creada ca este
aprobata.
Tehnici de dezinformare cotidiene
• Negarea faptelor - daca publicul nu are nici o cale de a-si confirma ce s-a
intamplat in realitate, se pot pur si simplu nega faptele.
• Inversarea faptelor - sustinerea cu tarie a unui fapt care nu s-a petrecut,
ireal.
• Amestecul intre adevar si minciuna, cu diverse titluri – pornind de la ideea
ca publicul este mai mult sau mai putin informat se incearca sa se minta in
proportie de 100%.
• Modificarea motivului – schimbarea pozitiei, „dupa cum bate vantul".
• Modificarea circumstantelor – se face prin modificarea proportiilor in
fortele prezente
• Estomparea – suprainformarea cu rol de a capta interesul publicului.
• Camuflajul – forma superioara a estomparii, se prezinta in detaliu cele
afirmate.
• Interpretarea – fara a fi negate, modificate, estompate sau camuflate,
faptele se pot prezenta si comenta intr-un mod favorabil sau nefavorabil.
• Generalizarea
• Ilustrarea – se pleaca de la particular la general, dar si invers.
• (Inversarea) Parti egale – aceasta inegalitatea ajunge uneori pana la
proportia de 100%, deci se schimba total raportul de forte.
Remedii
• Concretizand se pot da cateva sfaturi cateva sfaturi „candidatilor la
dezinformare" stiind ca vulnerabilitatea unei tinte este in functie de
personalitatea individului amenintat, de situatia sa socio-profesionala(in
special cand apartine mediilor de influenta sau este o autoritate in materie
decizionala):
▫ sa nu te lasi sufocat de informatie;
▫ formularea de principii si opinii doar asupra subiectelor la care se poate avea acces
la mai multe surse de informare;
▫ practica spiritului de contradictie;
▫ refuzarea autocenzurilor;
▫ examinarea:
▫ sursei;
▫ continutului informatiei;
▫ momentul si/sau contextului in care a fost lansata;
▫ confruntarea cu realitatea;
▫ comunicarea (sa fie) suportiva:
▫ ataca problema si nu persoana;
▫ fi descriptiv si nu evaluativ;
▫ fi specific, concret si nu general, global;
▫ valideaza interlocutorul;
▫ asigura continuitatea procesului de comunicare;
▫ asuma-ti raspunderea.
Atacul psihologic
Metode și tehnici
• Directiile de actiune in atactul psihologic
(parte esentiala a razboiului economic),
care vizeaza schimbarea mentalitatilor,
aspiratiilor, ideilor, teoriilor,
comportamentelor, moravurilor etc.
(elemente de psihologie nationala). Sunt
folosite metode de manipulare foarte greu
de depistat, bazate pe exploatarea
instinctelor primare (de hrana, de aparare,
de reproducere) si a inclinatiilor primitive
din om:
• 1.Inocularea si dezvoltarea spiritului
consumatorist, in dauna spiritului de economie, prin
reclama manipulatorie, trezirea instinctelor acaparatorii,
exploatarea orgoliului, usurintei (nechibzuintei),
superficialitatii, naivitatii si altor trasaturi negative de
personalitate. Fiecare om are un complex de nevoi care-i
asigura o viata normala. Agresorul economic isi propune insa
sa dezvolte in omul-tinta (fiecare natiune) si in natiunea-tinta
nevoi si cerinte artificiale, sa-i smulga ultimul banut din
buzunar sau din banca, pentru a-l aduce in starea de falit,
dependent de imprumuturi pe care tot el, manipulatorul, le
ofera. Astfel ca daca individul (natiunea) tinta nu rezista
tentatiilor abil construite, va ajunge sclav economic. Ce
observam in Romania la ora actuala? Multe persoane se vaieta
ca o duc prost cu banii dar consuma bunuri scumpe, de
import, la care ar putea renunta fara a suferi nimic (tigari,
alcool, dulciuri etc.)
• 2. Abaterea atentiei si interesului
cetatenilor de la sectorul econimic,
econimic
material, producator de bunuri si valori, catre
directii neproductive sau nocive. Cele mai
cunoscute manipulari spre directii inutile in
Romania sunt :
a. Fetisizarea sectorului politic,
concentrarea atentiei opiniei publice nationale
pe acest sector neproductiv (dar consumator) si
intensitati neobisnuite.
• b. Mistica, sub diferitele ei forme si manifestari
(oficiala si neoficiala, "zeiasca" sau "demonica", mai
veche sau mai noua etc.). In aceasta actiune
invadatorii economici conteaza pe cateva elemente
reale, cum ar fi : tendinta celor slabi de a se refugia
in mistica, la primul contact cu greutatile vietii sau
cu fenomene necunoscute; fascinatia pentru mister;
inclinatia spre credinta in supranatural; speranta
salvarii prin interventia miraculoasa a divinitatii;
reminescente psihice primitive (teama necunoscut
sau de zei, de fenomene inexplicabile, tendinta de a
fabula mistic dincolo de realitatea demonstrata
stiintific, speranta de a rezolva pe cale mistica,
usoara, fenomene rezolvabile pe cale naturala etc.)
• c. Preocupari dezumanizante de tipul aberatiilor
sexuale, pronografiei, violentei, traiului in jocul
hazardului (la intamplare, fara planuri de viitor),
necinstei, consumulu de droguri, alcoolismului.
Pentru impunerea acestora se folosesc din plin mass
media, agitatori, agenti, comisari etc. Propaganda
pentru imbolnavirea ce acesti "virusi sociali" se face
deja direct, prin organisme specializate, ascunse sub
lozinci umanitare.
d. O alta directie catre care invadatorii economici
incearca sa ne abata atentia este : senzationalul (o
categorie aparte constituind-o fenomenele
paranormale).
• 3. Crearea si impunerea in constiinta (si inconstientul)
natiunii-tinta a unor false valori umane si tehnice, in scopul
inlocuirii valorilor adevarate si traditionale (nationale).
4. Orbirea, surzirea, distrugerea spirituala sau fizica a
liderilor leguitori-politici hotarati sa lupte pentru
inflorirea economica a natiunii lor. In ce consta orbirea si
surzirea unui lider legiuitor-politic? Indoparea acestuia cu
informatii false cu privire la domeniul pe care trebuie sa-l conduca,
la economie, in primul rand.
• 5. Afectarea relatiilor economice ale tarii
respective cu alte state ori cu firme economice din
diferite zone ale lumii. Pentru a atinge acest obiectiv
sunt folosite masuri complexe:
a. Ideologizarea economica, prin care esti facut
sa crezi ca poti face afaceri bune numai cu o anumita
tabara dominata de o anumita ideologie. Desigur,
invadatorii economici fac afaceri cu toata lumea,
indiferent de ideologie, religie etc. In razboiul
economic planetar nu exista alta ideologie decat a
avantajului economic.
b. Promovarea amatorismului in randul
liderilor economici.
c. Denigrarea produselor si serviciilor
proprii, prin mijloace de lupta psihologica :
propaganda neagra, zvonuri, bancuri, stiri false sau
denigratoare in mass media etc.
• 6. Spionajul economic
7. confruntarea economica planetara moderna a
determinat aparitia unor noi forme de lupta economica :
a. Lupta pentru impunerea standardelor pentru
anumite categorii de produse. Fiecare creator si
producator este interesat sa acapareze intreaga piata
mondiala, sa elimine toti concurentii, prin obtinerea
standardizarii produsului sau (cazul luptei dintre
sistemele de televiziune PAL si SECAM; lupta pe piata
informaticii dintre Microsoft si alte companii de sisteme
de operare).
b. Devalorizarea fortata a valutelor nationale,
prin speculatii financiar-bancare (cazul lirei englezesti
devalorizata de miliardarul George SOROS).
c. Crearea dependentei printr-un produs livrat
foarte ieftin, dar al carui pret creste pe masura ce
populatia din tara-piata devine dependenta de el.