Sunteți pe pagina 1din 3

PAȘOPTISMUL (1830 – 1860)

CONTEXT SOCIAL-POLITIC-CULTURAL

- Revoluția lui Tudor Vladimirescu 1821


- Revoluția de la 1848

-prima jumătate a sec.al XIX –lea – schimbări în plan politic, social, cultural în
întreaga Europă
- în spațiul românesc - sfârșitul domniilor fanariote
- orientarea civilizației noastre spre cea apuseană, modernă
- prima etapa a romantismului românesc

MIȘCAREA PAȘOPTISTĂ are ca obiective social politice


modernizarea societății și emanciparea națională. Aceste obiective sunt puse
în practică de oameni de cultură și scriitori care se implică activ în viața
socială. Ei alcătuiesc prima generație a literaturii noastre moderne.

GENERAȚIA PAȘOPTISTĂ - generație de   cărturari și oameni politici


formați în școlile apusene;  au aderat la ideile revoluționare ale Europei, sunt
oamenii unei perioade de construcție,  deschizători de drumuri,  promotorii
renașterii naționale. Ei au încercat, pentru prima dată la noi, sincronizarea cu
civilizația occidentală.

  În cultura noastră are loc arderea etapelor care se desfășuraseră succesiv


în literaturile occidentale în decursul unui secol și jumătate. Astfel, curentele
literare iluminismul, preromantism, romantism, clasicism, realism
incipient sunt asimilate simultan și coexistă în literatura pașoptistă.

DIRECȚII DE ACȚUNE
- promovarea accesului la cultură
- înființarea școlilor rurale, a societăților culturale, a bibliotecilor
- întemeierea teatrului național
- apariția revistelor literare
- înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin
- încurajarea literaturii naționale 
,,DACIA LITERARĂ“
- Îndrumător cultural în perioada pașoptistă, Mihail Kogălniceanu (redactor)
impune spiritul critic și contribuie la dezvoltarea literaturii naționale
 -Revista înființată la Iași, în 1840 se deschide cu un text programatic intitulat
Introducție.
Articolul-program vizează:
1. întemeierea spiritului critic pe principiul estetic
2. unitatea limbii și literaturii române
3. combaterea imitațiilor și a traducerilor mediocre
4. promovarea unei literaturi originale prin indicarea unor surse de inspirație
(folclor, istorie, natură), în conformitate cu estetica romantică
- Textul programatic Introducție din revista ,,Dacia literară“ este
considerat manifestul literar al romantismului românesc.
 
1840 – nuvela Alexandru Lăpusneanul

 TRĂSĂTURILE LITERATURII PAȘOPTISTE


 -militantism, caracter patriotic, luptă pentru înfăptuirea idealurilor naționale,
promovarea valorilor naționale
- elogierea trecutului
 -caracter educativ al literaturii și al artei
- credință în valoarea moralizatoare a artei
- încercare de sincronizare cu literatura occidentală
 -evocarea realităților sociale, a formelor hibride de civilizație, amestec de
elemente orientale și occidentale, de vechi și nou
- inters pentru natura, folclor, istorie
 -critica aspectelor negative, a viciilor sociale 
-coexistența curentelor, elementul romantic fiind  preponderent

 SPECII CULTIVATE: pastelul, idila, elegia, meditația, oda, imnul, satira,


epistola, balada cultă, poemul eroic, legenda, nuvela, fabula, snoava, epopeea,
romanul, proza de călătorie, comedia, drama.

Reprezentanți: Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, M. Kogăliceanu, A. Russo, G:


Alexandrescu, D. Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, N. Bălcescu
Concluzie

Marele merit al pașoptiștilor stă în activitatea de pionierat în aproape


toate domeniile: lingvistică, mitologie, folclor, filosofie, istorie, poezie, proza,
teatru, proza nonficțioală.

S-ar putea să vă placă și