Impozitele

Impozitele mari şi multe, din care autorităţile speră să acumuleze bani la buget, ar putea sugruma businessul din ţara
noastră. O spun reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului, care acuză Guvernul că a aprobat proiectul legii
bugetului pentru anul curent şi politica bugetar-fiscală fără a cere şi opinia oamenilor de afaceri, cum se întâmpla în
fiecare an. Documentele prevăd presiuni fiscale prea mari şi ar putea genera o creştere a economiei tenebre, spun
aceştia.

Confederaţia Naţională a Patronatului afirmă că este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când Guvernul
votează proiectul de buget şi politica bugetar-fiscală fără a-i consulta pe oamenii de afaceri.În scopul combaterii
evaziunii fiscale la efectuarea decontărilor în numerar şi protecţia consumatorilor, agenţii economici, care potrivit
legislaţiei în vigoare au obligativitatea ţinerii contabilităţii, sunt obligaţi să folosească maşini de casă şi control cu
memorie fiscală (MCC) .

La 31 mai 2011 la organele fiscale erau înregistrate 76437 MCC, din care aproape jumătate sunt în mun. Chişinău.
MCC sunt furnizate de 22 agenţi economici, care oferă 67 de modele de MCC.

Numărul agenților economici utilizatori a MCC este într-o continuă creștere de la 42,8 mii agenții economici în trim. I,
2008 până la 49,6 mii în trim. IV, 2010. Pe de altă parte, volumul decontărilor cu consumatorii efectuate prin MCC a
înregistrat o scădere bruscă în 2009 față de anul 2008, care în cea mai mare măsură se datorează crizei economice. În
2010 observăm o redresare a situației, însă volumul decontărilor efectuate prin MCC rămâne sub nivelului anului
2008.

Cadrul normativ stabilește reglementări cu privire la: aplicarea MCC pentru efectuarea decontărilor în numerar ,
cerinţele tehnice faţă de MCC , modul de exploatare a MCC , modul de înregistrare şi executare a controlului asupra
utilizării MCC . Însă, în procesul de utilizare a MCC unii agenți economici nu respectă totalmente reglementările
stabilite. Unele încălcări duc la diminuarea ilicită a obligaţiilor fiscale ale agentului economic, adică are loc evaziune
fiscală.

O modalitate de utilizare neconformă a MCC constă în modificarea neautorizată a datelor din memoria fiscală a MCC.
Pentru prevenirea acestui tip de încălcări se utilizează aşa-numita metoda mecanică. Aceasta presupune protejarea
datelor prin aplicarea diferitor sigilii de protecţie . În plus, există registrul unic al MCC, în care se include totalitatea
informaţiei privind modelele concrete de MCC, aprobate pentru plasare pe piaţa Republicii Moldova. Însă, în general,
inovaţiile unor agenţi economici în materie de evaziune de multe ori reuşesc să devanseze metodele de control aplicate
de către stat. Astfel, măsurile de control se dovedesc a fi ineficiente, ceea ce face ca probabilitatea de a fi prins să fie
mai mică şi de aici şi posibilităţile şi dorinţa mai mare de evaziune a agenţilor economici. Deşi nu dispunem de
evidenţe clare, unii utilizatori de MCC reuşesc să diminueze neautorizat datele privind operaţiunile efectuate din
MCC. În mod particular, acest lucru poate fi efectuat în cazul MCC portative, pentru care este admisă imprimarea
benzii de control nu în ciclul unic cu imprimarea bonurilor de casă, ceea ce face posibilă modificarea datelor înainte
ca acestea să fie stocate în memoria fiscală la sfârşitul zilei operaţionale. În scopul contracarării acestui fenomen, în
decembrie 2010 Ministerul Finanţelor a decis să scoată treptat din uz aceste MCC „frauduloase” şi să lase doar MCC
care tipăresc simultan informaţia pe bon şi bandă de control.

În general, statul examinează/întreprinde cu regularitate diferite măsuri de îmbunătăţire a controlului în aplicarea

MCC. Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014 prevede: „Studierea posibilităţilor, costurilor şi
impactului implementării metodelor de control prin instalarea canalului GPRS la MCC a agenţilor economici care
practică genuri de activitate clasate în zona de risc.” MCC cu GPRS permit ca operaţiunea economică, înregistrată în
MCC, să fie transmisă concomitent la serverul Serviciului Fiscal. Astfel, eventualele încercări ulterioare de modificare
neautorizată a datelor din memoria fiscală a MCC pot fi depistate prin contrapunea datelor din baza de date de la
Serviciul Fiscal cu datele agentului economic.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28.04.1998 unităţile de schimb valutar au fost obligate până la 1
mai 2009 să-şi doteze ghişeele, în care se efectuează operaţiunile de schimb valutar, cu MCC cu memorie fiscală şi
conexiune GPRS. Analiza impactului implementării MCC cu modem GPRS încorporat la unităţile de schimb valutar
este prezentată în Anexa 3. În rezultatul analizei s-a constatat că creşterea volumului cumpărărilor de valută raportate
este relativ mică pentru o asemenea schimbare în aplicarea MCC la unităţile de schimb valutar. Evoluţia lunară a
cumpărărilor de valută după luna septembrie 2009, perioada de finalizare de facto a introducerii MCC cu GPRS, nu
prezintă careva caracteristici deosebite. În plus, în pofida introducerii MCC cu GPRS, în general, lunar în 2009
numărul de operaţiuni valutare a fost mai mare comparativ cu 2010. Astfel, putem concluziona că implementarea
MCC cu GPRS a avut un impact limitat în sensul creşterii volumului cumpărărilor de valută raportate a unităţilor de
schimb valutar. Într-o oricare măsură acest fapt ar putea fi explicat printr-o majorare a neînregistrării operaţiunilor
valutare . Experienţa implementării MCC cu GPRS la unităţile de schimb valutar confirmă faptul că pentru
îmbunătăţirea metodelor de control sunt necesare aplicarea unor măsuri multilaterale.

Ineficienţa metodelor de control a aplicării MCC este cauzată şi de faptul că posibilităţile de control din partea statului
a utilizării MCC conform cerinţelor sunt limitate în sensul că fără contribuţia consumatorilor este dificil să diminuezi
neînregistrarea operaţiunilor economice în MCC (neemiterea bonului de casă consumatorilor). Iar efectuarea
decontărilor cu consumatorii fără utilizarea MCC (neemiterea bonului de casă) este cea mai frecventă încălcare
depistată în rezultatul controalelor fiscale operative.

Astfel, ponderea încălcărilor cu neemiterea bonului de casă constituie aproape o treime în totalul controalelor fiscale
operative cu depistarea de încălcări, în mediu pe ţară, şi circa două treimi în mun. Chișinău (vezi Anexele 1 şi 2).

Din Figura 1 şi 2 se observă o tendinţă de creştere a ponderii încălcărilor cu neemiterea bonului de casă în totalul
controalelor fiscale operative cu depistarea de încălcări. Totuşi, gradul de confidenţă în această tendinţă este foarte
mic .
Desigur că un număr mai mare de controale ar creşte probabilitatea de a fi prins cu neemiterea bonului de casă şi,
respectiv, ar reduce dorinţa agentului economic de asumare a riscului de evaziune prin neemiterea bonului de casă.
Însă un volum mare de controale ar constitui o povară excesivă atât asupra organelor statului, cât şi asupra agenţilor
economici, ceea ce relevă posibilităţile limitate de control din partea statului. Pe de altă parte, dacă cei nemijlocit
implicaţi în momentul efectuării operaţiunii economice, adică consumatorii, ar solicita mai frecvent bonul de casă,
agenţii economici ar avea posibilităţi mai mici de a nu înregistra în MCC operaţiunile economice efectuate. Nivelul
redus de solicitare a bonului de casă de către consumatori este rezultatul nivelului mic de educaţie fiscală a
consumatorilor. Măsurile de educaţie fiscală existente fie că nu sunt suficiente, fie că nu-s eficiente. În plus, în ţările în
curs de dezvoltare, mai ales cele care au avut o economie necapitalistă, există un nivel înalt de toleranţă al societăţii
faţă de neplata obligaţiunilor fiscale, ceea ce de asemenea constituie o cauză a nesolicitării bonurilor de casă.

Sporirea nivelului de educaţie fiscală este necesar, dar este un proces de durată. Pe de altă parte, consumatorii sunt mai
receptivi la existenţa unor stimulente, în special financiare, de solicitare a bonului de casă. În prezent în Republica
Moldova nu există asemenea stimulente. De menţionat, că pe parcursul anilor 2008 – 2010 Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat (IFPS) a organizat, în limita mijloacelor financiare ce-i erau stabilite anual IFPS, concursuri pentru
stimularea contribuabililor de a solicita bonurile de casă. Concursul a constat în premierea prin tragere la sorţi a
participanţilor care au acumulat cel puţin 50 de bonuri de casă pentru bunurile (mărfurile) procurate sau serviciile
prestate (lucrările executate), a căror sumă totală este de cel puţin 1000 lei. Însă, în urma analizei efectuate de către
IFPS s-a observat că o bună parte a participanţilor la concurs acumulează foarte multe bonuri de casă ale procurărilor
altor consumatori, ceea ce compromite într-o oricare măsură obiectivul concursului. De asemenea, organizarea
concursului a reprezentat o povară administrativă suplimentară asupra IFPS. Pe de altă parte, existenţa procedurilor de
aplicare la concurs pentru consumatori, chiar dacă acestea sunt destul de simple, a limitat participarea masivă a
contribuabililor la concurs. În plus, în pofida transparenţei modului de organizare a concursului, nemulţumirea unor
participanţi care n-au câştigat există în majoritatea concursurilor de acest gen, ceea ce dăunează procesul de
organizare. În final, concursurile respective au fost sistate.

În general evaziunea fiscală este cauzată de dorinţa de câștig a unor agenţi economici; de a avea un avantaj competitiv
faţă de concurenţi. Cu cât este mai mare povara fiscală cu atât este mai mare şi dorinţa unor agenți economici de a
diminua ilicit obligaţiile fiscale impuse de stat. Pe de altă parte, experienţa altor țări arată că diminuarea poverii fiscale
nu duce neapărat şi la reducerea evaziunii fiscale. Reducerea poverii fiscale poate crea impresia că povara existentă a
fost excesivă. Din moment ce există povară fiscală, chiar şi în mărime relativ mică, va exista şi dorinţa unor agenţi
economici de a o evita. Totuşi, în cazul unei poveri fiscale mici nu prea are sens financiar să încerci să diminuezi ilicit.
O povară fiscală constantă creează obişnuinţă cu nivelul existent de povară.
Pe lângă mărimea de facto a poverii fiscale important este şi modul de percepţie a acesteia, care, la rândul său, depinde
de serviciile oferite de stat societăţii ca urmare a acumulării impozitelor şi taxelor. Opinia larg răspândită în societatea
noastră este că serviciile publice sunt de o calitate proastă, iar unele nici nu există. Aceasta duce la percepţia largă a
existenţei unei poveri fiscale excesive, adică a faptului că statul cere prea mult pentru puţinul care-l face. Aceasta, la
rândul său, măreşte şi mai mult dorinţa de a nu plăţi obligaţiile fiscale.

Evaziunea fiscală, în special cea prin utilizarea neconformă a MCC, este mai uşor de o efectuat în condiţiile unul nivel
înalt al tranzacţiilor cu numerar, fenomen care se observă în economia naţională. Nivelul de efectuare a plăţilor fără
numerar în Republica Moldova este mic. Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei în prezent peste 90% din
tranzacţiile efectuate cu cardurile bancare reprezintă retragerea numerarului de la bancomate. O altă cauză a ponderii
mari a tranzacţiilor cu numerar o constituie nivelul înalt al economiei informale. Adică, dacă intrările sunt în numerar
fără documente şi ieșirile merg nejustificate documentar. Economia informală deţine o pondere mare în Republica
Moldova (45,8% din PIB, media anilor 1999-2006) . Economia informală diferă în dependenţă de domeniul de
activitate economică, prin urmare şi evaziunea fiscală cu MCC o să depindă de specificul de activitate al agentului
economic. Un alt aspect al specificului ramurii de activitate este, spre exemplu, că pentru magazinele mari de produse
alimentare este mai dificil să nu elibereze bonuri fiscale decât de exemplu pentru restaurante. Specificul domeniului de
activitate al agenţilor economici şi anume faptul că, măsurile de combatere a evaziunii fiscale aplicabile pentru un
sector economic s-ar putea să nu fie utile pentru altul, complică soluţionarea problemei centrale, cea a evaziunii fiscale
în procesul de utilizare a MCC.

Mai mult decât atât, evaziunea fiscală în general se manifestă prin diverse şi complexe metode. Faptul că unii agenţi
economici utilizează posibilităţile de evaziune prin MCC se datorează parţial posibilităţilor reduse de evaziune fiscală
prin alte metode. Acesta este un moment foarte important în analiza modalităţilor de soluţionarea a problemei,
deoarece încercarea de a combate evaziunea cu MCC poate duce la evaziune fiscală prin alte metode, adică poate
„sparge țeava în altă parte”.

În ceea ce priveşte efectele evaziunii fiscale în procesul de utilizare a MCC, acestea constau în concurenţa neloială,
ceea ce înseamnă că nu câștigă cel care este mai eficient.

Diminuarea ilicită a obligaţiilor fiscale înseamnă că statul nu obţine o parte din veniturile fiscale preconizate. Aceasta
face mai dificilă realizarea unor sarcini ale statului şi anume prestarea serviciilor publice necesare şi calitative. Iar
serviciile proaste şi/sau lipsa acestora duce la nemulțumirea populației și la creşterea evaziunii fiscale.

Unul din principiile sistemului fiscal este echitate fiscală. Diminuarea ilicită a obligaţiilor fiscale de către unii agenţi
economici încalcă acest principiu şi drept consecinţă este prejudiciată capacitatea statului de a asigura dreptatea
socială în domeniul impozitării. În rezultat, creşte atitudinea negativă faţă de impozite şi taxe a agenţilor economici şi
aceasta duce la creşterea evaziunii fiscale.