COMPOSTUL

Ce este solul?
Pamantul, pe care pasim are numai un strat foarte subtire care se poate numi
sol fertil. Restul este argila, nisip, pietris etc.  Solul devine fertil cand se
amesteca cu radacinile si frunzele plantelor, se ingrasa cu corpurile si fecalele
animalelor si microorganismelor. Si cu ajutorul caldurii, a aerului, a
microorganismelor,  a apei in sol apare humusul. Numai dupa aceste
procedee se poate numi solul fertil. In humus traiesc, din acesta se hranesc si
totodata produc humusul toate acele creaturi care nici nu pot fi observati cu
ochii liberi. Cel mai mare dintre ei este rama, care pastreaza cel mai bine
fertilitatea solului. Mananca si produce humus. Excrementele sale sunt mai
bogati in nutrienti decat pamantul pe care-l mananca.

Plantele se dezvolta cel mai bine in pamant bogat in humus.

Compostul este humus „artificial”,  contine nutrientii indispensabili pentru

cresterea plantelor, de aceea este folosit pentru stimularea vietii din sol. Cu
ajutorul lui in cativa ani creste numarul vietuitoarelor folositoare din sol.

Compostarea este cea mai veche metoda de reciclare a deseurilor. Ne este

oferita posibilitatea ca nutrientii din deseurile organice provenite din
bucatarie(resturi de legume-fructe proaspete, negatite) sau in urma lucrarilor
din gradina(tundere, frunze, etc… ) sa ajunga inapoi in sol.

De ce este bun compostul?

– nutrientii aflati in humusul din compost sunt usor asimilabile pentru plante

– se imbunatateste structura solului favorizand aerisirea

– culoarea inchisa ajuta la incalzirea mai rapida a solului

– compostul retine apa mai bine, astfel se imbunatateste echilibrul apei din
sol

– creste activitatea biologica din sol

– plantele vor fi mai rezisente fata de daunatori si boli

– ajuta la fertilizarea solului

– vedem cum sub ochii nostrii se produce regenerarea materialelor organice

din natura

Fiecare dintre noi poate face compost, chiar si cei care cred ca nu pot. Cine
nu arunca iarba tunsa dupa ce a tuns iarba  sau resturile de la tunsul arbustilor
si copacilor ci acopera solul, ca si mulci, sub tufe, pomi fructiferi deja face un
fel de compostare. In natura acest procedeu se desfasoara de la sine, noi
trebuie doar sa imitam.

Factorii ce influenteaza procesele de compostare 

In procesul de compostare, ca si in producerea humusului pe cale naturala, se
desfasoara descompunerea materialului organic brut. Descompunerea este
realizata de catre bacteriile din sol, dace le oferim conditiile necesare –
oxigen, apa, temperatura optima si raportul dintre azot si carbon.

In primul rand trebuie sa asiguram o buna aerare. Daca materia prima nu

primeste oxigen suficient se vor dezvolta bacteriile anaerobe daunatoare, si
compostul va avea un miros urat, putrezit.

Locul de compostare nu are voie sa balteasca in apa, dar trebuie sa fie

suficient de umed ca sa porneasca procesele de descompunere. Umiditatea
materialelor folosite pentru compost trebuie sa fie 40-60 %.  Dar asta de
obicei nu masuram ci dupa experienta, atunci este bun daca seamana cu un
burete umed stors de apa.

Raportul dintre carbon si azot este recomandat sa fie 30:1. Daca raportul de
carbon ar fi mai mare materialele ar avea nevoie de mai mult timp pentru a se
descompune.
Materiale cu continut mare de azot:

– deseuri din bucatarie

– reziduuri vegetale

– resturi de iarba tunsa

– buruieni

– gunoi de grajd lichid

– gainat

– zat cafea

– balega de cal si vaca

Materiale cu continut mare de carbon:

– rumegus

– scoarta

– frunze uscate

– carton si ziare maruntite

– paie

– cenusa 2-3 kg/m3

Pe scurt, cat mai verde, mai suculent este materialul nostru, cu atat mai mare
este raportul de azot, si cu atat mai mic raportul de carbon. De aceea este bine
daca amestecam cat mai multe feluri de materiale, bucati fine, maruntite cu
bucati mai mari, mai aspre, materiale uscate si umede.

Frunzele se pot categoriza in doua grupe:

1. Frunze care se descompun greu:  nuc, platan, stejar, fag, castan, plop
2. Frunze care de descompun usor: frasin, alun, arin, salcie, artar, ulm, tei,
mesteacan

Se pot folosi si ramasitele de la plante bolnave deoarece caldura mare ce se

produce in interiorul gramezii, distruge daunatorii si bolile. Totodata prin
descompunere se produce si o cantitate destul de semnificativa de antibiotice
ce distruge patogenii.

Ce nu se poate pune in compost:

– ramasite de mancare, carne, oase

– plastic, sticla, metal

– fecalele animalelor carnivore

Locul de compostare trebuie ales bine, caci acesta va fi „inima gradinii

noastre”.
 

Etapele pregatirii locului de compostare

1. Cautati un loc umbrit in gradina unde sa nu fie prea mare umezeala

2. Pe sol asezati un strat de crengi maruntite pentru a avea mai buna aerare
Maruntiti materialele si puneti cate un strat din fiecare material (uscat si
umed, bogat in azot, bogat in carbon). Straturile sa nu fie prea groase.
Dimensiunile gramezii depinde si de locatia noastra. Este recomandat sa aiba
cam 1-1.5 m latime si 2 m lungime. Inaltimea sa nu depaseasca 1.5 m.

3. Intre straturi  se pot asterne in straturi mai subtiri pamant de gradina,
balegar, bentonita, perlita, var macinat, cenusa.

4.  La sfarsit ne asiguram de umiditatea corecta. Acoperii cu un strat de paie

sau fan, iarba uscata pentru a pastra umiditatea.
5. Cand am ajuns la inaltimea dorita cu straturile incepe descompunerea
materialelor. Dupa aproximativ 3-4 saptamani putem face prima amestecare.
Acest procedeu se poate repeta cam la 4-6 saptamani. In asa fel materialele se
descompun mai repede. Se poate lasa si asa, fara sa intoarcem gramada, astfel
descompunerea se desfasoara mai lent, aprox. 1 an. La amestecarea gramezii
putem umezii cu apa de ploaie daca este nevoie, daca este prea umed mai
putem amesteca material uscat (rumegus), dar dupa amestecare nu este voie
sa mai adaugati materiale proaspete.

Utilizarea compostului
Compostul proaspat, de 4-6 saptamani este bogat in nutrienti deci are efect
rapid. Se poate folosi pe suprafata solului, sub arbori, arbusti, pomi fructiferi,
pentru a acoperi straturile de legume toamna. Nu este bun pentru gazon sau
amestec de pamant.
 

Compostul matur, 8-12 luni are efect mai lent, imbunatateste starea solului,
dupa cernere, amestecat cu pamant de gradina se poate folosi la oricare dintre
culturile de plante.