BALADA POPULARĂ - MODEL DE ARGUMENTARE

Balada populară este specia genului epic în versuri, creaţie anonimă, orală, colectivă, sincretică, în
care se împletesc şi elemente lirice, şi dramatice şi sunt prezentate întâmplări din trecut, din viaţa
poporului, cu personaje puţine, cu caractere opuse, înzestrate cu însuşiri fizice şi morale excepţionale,
cu o acţiune şi intrigă simple.

Consider că opera ................ este o balada populară, deoarece prezintă particularitățile acesteia
atât la nivel formal, cât și de conținut.

În primul rând, în opera literară se prezintă o întâmplare neobișnuită, cu valențe fabuloase al cărei
caracter reiese, de pildă, din faptul că ……………... Încadrarea în genul epic se justifică prin prezența
narațiunii ca mod de expunere predominant, întâmplarea fiind redată prin vocea naratorului, la
persoana III-a.……………….. (rezumat în 3-4 rânduri).
Firul epic se împleteşte cu elemente lirice: ........................... (figuri de stil: două-trei exemple; imagini
artistice: două-trei exemple) şi dramatice: ......................... (prezenţa dialogului, a monologului).

În al doilea rând, apar puţine personaje ............... (care sunt personajele), din care se evidenţiază
protagonistul ................... (X) şi antagonistul ................. (Y) , înzestrate cu puteri excepţionale. Astfel,
protagonistul acestei opere literare are o serie de însușiri ieșite din comun, folosindu-se procedeul
hiperbolei. X (protagonistul) este caracterizat în mod direct prin vocea naratorului/ a altor personaje
drept (…. citat), accentuându-se trăsături cum ar fi ……………. (ce trăsături reies din citatul/citatele
anterior/anterioare). El este caracterizat și indirect, pe baza faptelor, gesturilor și vorbelor sale (două-
trei exemple de trăsături + scenele/vorbele de unde reies acestea). În plus, acesta poate fi caracterizat
și pe baza antitezei dintre el si Y (personajul negativ). Astfel, cu cât Y este mai ………….. (laș, rău,
lacom etc), cu atât X pare mai …………….(curajos, bun, generos etc).

Totodată, sunt utilizate elemente specifice operei de factură populară: .............. (elemente
de versificaţie – ritm trohaic, rimă împerecheată/monorimă, versurile de mici silabe,
structura monobloc/strofică, elemente de vocabular popular ........... - exemple., de oralitate a
stilului - construcţii în vocativ, verbe la modul imperativ, interjecţii, puncte de suspensie,
exclamaţii retorice, interogaţii retorice - exemple).

De asemenea, la nivel structural, apare simetria compozițională, ca rezultat al paralelismului

sintactic...... (exemple)

În concluzie, trăsăturile de mai sus prezentate justifică încadrarea textului dat în specia baladei
populare.
 Miorita-apartenenta la balada populara

Balada populară este specia genului epic în versuri, creaţie anonimă, orală, colectivă, sincretică, în
care se împletesc şi elemente lirice, şi dramatice şi sunt prezentate întâmplări din trecut, din viaţa
poporului, cu personaje puţine, cu caractere opuse, înzestrate cu însuşiri fizice şi morale excepţionale,
cu o acţiune şi intrigă simple.

Miorita este o balada populară, deoarece prezintă particularitățile acesteia atât la nivelul structurii,
cât și al compozitiei.

În primul rând, în opera literară se prezintă o întâmplare neobișnuită, cu valențe fabuloase al cărei
caracter reiese, de pildă, din faptul că mioara nazdrava își avertizează stăpânul în privința complotului
pus la cale de ceilalti doi ciobani Baciul ungurean si cu cel vrancean/ Vor sa mi te omoare. Încadrarea
în genul epic se justifică prin prezența narațiunii ca mod de expunere predominant, întâmplarea fiind
redată prin vocea naratorului, la persoana III-a. Acesta relatează întâmplarea ce îi are ca personaje
centrale pe ciobanul moldovean și oaia, animalul fabulos. Trei ciobani şi-au unit turmele pentru a ierna
la câmpie. Doi dintre ei devin invidioşi pe moldovean şi se hotărăsc să-l omoare, pe la apusul soarelui.
Se întâmplă, însă, ceva neaşteptat: între oile moldoveanului se află una năzdravană (adică, cu puteri
fantastice), care află de existenţa complotului şi i-l dezvăluie stăpânului. Atitudinea stăpanului este una
pasiva, acesta acceptand moartea ca pe un final firesc, de aceea iși realizează testamentul, exprimandu-
si dorinta de a fi inmormaantat in strunga de oi, apoi își manifesta grija fata de mama, care l-ar cauta,
asa ca o roaga pe mioara să nu-i spuna ce s-a întamplat.

Firul epic se împleteşte cu elemente lirice, monologul liric și limbajul expresiv, ce se desprind
din vorbele ciobanului si care evidentiaza motivul testamentului, de exemplu epitetele zice cu drag,
zice cu foc din secventa "Ca să mă îngroape/ Iar la cap să-mi pui/Fluieraş de fag/ Mult zice cu
drag!/Fluieraş de os/Mult zice duios!/Fluieraş de soc/ Mult zice cu foc! Si dramatice - dialogul, cu rol
in dinamizarea actiunii, care sporeste dramatismul textului si evidentiaza motivul comuniunii dintre
om si natura: Mioriţă laie,/ Laie, bucălaie, Drăguţule bace!/Dă-ţi oile-ncoace.

În al doilea rând, apar puţine personaje,cei trei ciobani si mioara personificata, din care se
evidenţiază protagonistul , baciul moldovan si personajele negative: baciul ungurean si cel vrancean.
Protagonistul acestei opere literare are o serie de însușiri deosebite, portretul lui fizic fiind construit
prin comparatii cu elemente ale cadrului natural. Cine mi-a văzut
Mândru ciobănel
Tras printr-un inel?
Fetişoara lui,
Spuma laptelui;
Mustăcioara lui,
Spicul grâului;
Perişorul lui,
Pana corbului;
Ochişorii lui,
Mura câmpului!"
El este caracterizat în mod direct prin vocea mamei, aparitie inchipuita de acesta De asemenea, el
este caracterizat și indirect, pe baza faptelor, gesturilor și vorbelor sale, dovedindu-si astfel grija fata
de mama. În plus, acesta poate fi caracterizat și pe baza antitezei dintre el si ceilalti doi ciobani Astfel,
cu cât ei sunt mai lasi, cu atât cibanasul moldovean pare mai bun, alegand sa nu riposteze.
In plus, fiind o creatie populara, observam la nivelul versificatiei elemetele specifice liricii populare,
care contureaza si caracterul sincretic al textului: rima imperecheta, masura versurilor de 5-6 silabe,
ritmul trohaic si unitatea astrofica. De asemenea, limbajul este simplu, fiind folositi termeni populari
( ortoman), diminutive ( fetisoara) si dativul etic ( sa mi-te omoare), care sugereaza implicare afectiva
a naratorului., iar la nivel structural, apare simetria compozițională, ca rezultat al paralelismului
sintactic
 Soarele si luna
Mi-au ţinut cununa,
Brazi si păltinaşi
I-am avut nuntaşi
,

Asadar, textul dat este o balada populara, avand ca trasaturi definitorii prezentarea unei
întamplari neobisnuite, caracterul epico-lirico-dramatic, antiteza dintre personaje și caracterele
literaturii populare.