Exerci ţ iul 26 —Pacientul in decubit homoluteral , cu MI iivtinsc ş i lipite ,

MS afectat cu bra ţ ul in flexic, cotul flectat , antebraţ ul î n contact cu masa

prin fa ţ a dorsală , MS opus de-a lungul corpului : asistentul dezechilibrează
pacientul î mpingî ndu-1 î nainte ; singurul sprijn este realizat de MS afec ¬
tat , prin antebra ţ , cu activarea muşchilor ahductori orizontali ş i rotatori
externi .
Exerci ţ iul 26 — î n ortostat î sm , î n lateral spre spalier , eu mina ( MS afec ¬

tat ) apue î nd o bar ă la nivelul cotului : asistentul , din lat ă , aplică o rezis¬

ten ţă pe fa ţ a anterioar ă a aripii iliace homolaterale ş i o a doua rezisten ţ a ,

pe fa ţ a posterioar ă a um ă rului opus ; subiectul realizează o rota ţ ie a corpu ¬

lui î n sens invers MS afectat , la care prizele asistentului se opun

torii externi ai MS afectat faciliteaz ă rota ţ ia invers ă a trunchiului pa
— robi¬

cientului .
Exerci ţ iul 27 —Cu spatele la un zid , picioarele î ndepă rtate do acel zid ş i
bra ţ ele la zenit, sprijin pe zid cu umerii , occiputul şi m î inilo (coatele uşor
fleotate ) ; se î ndepă rteaz ă umerii ş i occiputul de zid , palmele r ăminind pe
loc — cu cit picioarele sini mai depă rtate de zid , cu atiî t î nclinarea trunc-
chiului va fi mai marc, iar for ţ a rotatorilor externi mai solicitat ă .
Exerci ţ iul 28 — MS afectat se sprijin ă cu mina pe giroplan : asis ¬
tentul imprim ă o mişcare de rota ţ ie giroplanului , î n sensul rota ţ iei in ¬

—
terne a MS rotatorii externi caut ă să se opun ă .

7.2. Cotul

In lan ţ ul kinetic al MS,cotul este subordonat funcţ ional umă rului ,

iar din punctul de vedere al finalităţ iii , miinii . Această realitate Kapandji
o exprim ă astfel : „cotul este articula ţ ia MS care permite antebra ţ ului ,
orientat î n cele trei planuri de că tre um ă r, să poarte mai mult sau mai
puţ in departe extremitatea sa activ ă — mina 44 . Dar î n procesul muncii ş i
al gcstualităţ ii vieţ ii Obiş nuite cele dou ă m î ini lucrează î mpreun ă , or ra ¬
porturile spa ţ iale dintre ele s î nt asigurate î n mare parte de activitatea
coatelor (T. Gucker).
Cotul este compus, de fapt, din trei suprafeţe articulare (liumero-
cubitală , humeroradială ş i radiocubitală ), existî nd î ns ă o singur ă capsul ă ,
că ptuş ită de o singură sinovială . Cotul este o trohleartroză extrem de
strinsă , fapt ce se va repercuta î n dificult ăţ ile î nt î mpinato î n recîş tigarea
mobilit ăţ ii articulare după orice afectare a acestei articula ţ ii . La nivelul
cotului se execută doar mişcările de flexio-extonsio ş i pronosupina ţ io. Di ¬

recţ ionarea mişcă rii este dat ă de configura ţ ia capetelor articulare. Astfel,
î n flexie, m î na este orientat ă spre torace ( nu spre um ă r ), căci axa ante ¬

bra ţ ului nu se suprapune pe axa braţ ului (datorit ă orient ă rii trohleei ) .
Extensia este stopat ă de ciocul olecranului ş i de ligamentul anterior . In
mişcarea de flexie-extensie rolul principal î l joacă huimerocubitala , care
blochează orice lateralitate. Contribu ţ ia humeroradialei este minoră la
mişcarea de flexie-extensie. Articulaţ ia radiocubitală participă la mişcarea
de pronosupina ţie î n sincronism cu radiocubitala inferioar ă
lucrtnd ca o singur ă articula ţ ie . — ambele

434
 M i M arca d e p r o n o s i i p i na ţ ie este d o fapt asigurat ă i n p r i n c i p a l d e
antebra ţ . Jiadiu .s u ], os bieudat , mai lung distal dccit cubilusui , execut ă
Sn junii acostuia o mişcare de î nv ă luire. O serie de studii arat ă că prono -
supina ţ ia nu este realizată doar de rota ţ ia radiusului , la ea participî nd ş i
cubitusul printr-o deplasare laterală de 10°. Membrana interosoasă are o
ţ es ă tur ă special ă , fiind î n tensiune maxim ă î n pozi ţ ie intermediar ă , de p r o -
nosupi na ţ ie , ş i relaxindu -se î n prona ţ ie sau supina ţ ie . Axa mi şcă rii de
pronosupinntie trece prin cupuşoara radiusului -stiloida cubital ă -dcgetul V .
Exist ă o participare ş i a hnmerusului la pronosupina ţ ie (cî nd cotul
este la 90° ) printr -o rota ţ ie intern ă ( î n supina ţ ie ) ş i extern ă ( î n prona ţ ie ) ,
—
realiz î nd 9 12°.
Musculatura mobilizatoare a cotului a fost reconsiderat ă sul ) r a p o r ¬

tul ac ţ iunilor diferen ţ iate .

/ . Fierarii cotului s î nt bicepsul brahial , brahialul ş i brahioradialul
( lungul supinator ) . Exist ă ins ă o mare varietate î ntre subiec ţ i î n ceea ce
priveş te aspectele particulare ale activit ăţ ii acestor muşchi ( momentul î n ¬

ceperii ş i termin ă rii activit ăţ ii , intrarea î n contrac ţ ie î n funcţ ie de viteza

mi şcă rii sau de rezisten ţ a opus ă etc. ).
Bicepsul este activ î n flexia antebra ţ ului supinat ş i î n flexia
antebra ţ ului semipronat cî nd se ridică o greutate ( cca 1 kg ) . Dacă
antebra ţ ul este pronat , activitatea bicepsului este infim ă sau n u l ă
in timpul flexiei sau î n extensia eu o greutate
ţ ă
— ca muşchi an ¬

tagonist (contrac ie excentric ) .

In general , at î t contracţ ia statică , cit şi cea dinamică a flexo-
rilor este slabă c î nd bra ţ ul este pronat ( Bankov ş i Jorgenson , I 960 ) .
Bicepsul este ş i un supinator al antebra ţ ului extins , dar numai c î nd
se aplică o rezisten ţă antisupinatorie .
In general , activitatea cea mai important ă î n toate situa ţ iile
o are capă tul lung al bicepsului ( î n compara ţ ie cu cel scurt ) .
Brahialul este un flexor al antebraţ ului supinat , semipronat
sau pronat at î t î n flexia rapid ă , cî t ş i î n cea lentă , eu sau f ă r ă î ncă r ¬

care. Deci , vechile considerente că ar acţ iona doar î n flexia rapid ă ,

dar f ă r ă rezisten ţă , au căzut . El este principalul antagonist al ex ¬
tensiei antebra ţ ului anti-gravita ţ ie (contracţ ie excentrică ) , indiferent
de pozi ţ ia acestuia . Tot el intr ă î n contrac ţ ie izometrică î n orice po ¬

zi ţ ie a antebra ţ ului . Pentru activitatea lui ubicuitar ă , brahialul a

ş i fost numit , ,calul de. lbătaie“ al flexiei cotului.
. Brahioradialul este un flexor al antebra ţului î n pozi ţ ie inter ¬

mediară şi nu are rol Sn sus ţ inerea cotului flectat , Sn flexia lent ă

ş i î n extensia (ca antagonist ) f ă r ă oontrareziston ţă . Dac ă se ridic ă
o greutate , devine moderat activ î n flexia cu antebra ţ ul s e m i p r o n a t
ş i pronat ş i doar u şor activ î n cea cu antebra ţ ul supinat . Este activ
î ns ă î n toate cele trei pozi ţ ii ale antebra ţ ului c î nd mi şcarea de f l e x i a
sau extensie este rapid ă .
Vechea concep ţ ie , introdus ă de Duchenne , potrivit că reia bra ¬

hioradialul este supinator pentru antebra ţ ul pronat ş i pronator c e n ¬

tru antebra ţ ul semipronat este inexact ă . Brahioradialul ac ţ ioneaz ă
doar ca acccsor sau sinergist , supinator sau pronator , cî nd miş c ă rile
se fac contra unei opozi ţ ii ş i este necesară o for ţă mai mart * de
execu ţ ie .
WE
 In genera ] , cei trei flexori ai colului ac ţ ioneaz ă cel mai bine
cind antebraţ ul este î n pozi ţ ie neutr ă ( intermediar ă )
poate declanşa for ţele maxime .
—
pozi ţ ie care

Rotundul pronator aste ş i el un flexor al cotului , dar numai

cind există o rezistenţă .
2 . Extensorii colului sint urm ă torii :
Tricepsul brahial este principalul extensor , dar î n extensia f ă r ă
rezisten ţă activitatea apare in special î n fasciculul medial , slab ă in
cel lateral şi deloc î n fasciculul lung . Capelele lateral ş i lung , s î nt
activate doar contra unei rezisten ţ e .
Anconcul este unanim acceptat ca extensor , indiferent de situa ¬
ţ ie. Studiile lui Sousa , Da Hora , Ray etc. dovedesc ac ţ iuni surprin ¬

z ă toare ? ale acestui mic mu şchi , ş i in prona ţ ie , ş i in supina ţ ie , ş i

chiar î n flexie .
3 . Pronatori , î n afara celor discuta ţ i la celelalte grupe musculare ,
mai s î nt ş i flexorii radiali ai carpului , ca şi extensorii ulnari ai
acestuia :
Pătratul pronator este principalul pronator , el intr î nd î n ac ¬ *

ţ iune î n orice fel de prona ţ ie (lent ă, rapid ă , cu sau f ă ră rezisten ţă ) .

Rotundul pronator este un „î nt ă ritor 44 al prona ţ iei , cind se exe ¬
cută rapid sau contra unei rezisten ţe.
4 . Supinatorii au fost discuta ţ i deja î n cadrul musculaturii flexoare .

Patologia cotului care determin ă deficitele func ţ ionale este reuma ¬

tismal ă, posttraumatică şi neurologic ă . Cotul este considerat ca cea mai
dificilă articula ţ ie pentru recuperarea mobilit ăţ ii , nu numai datorit ă
structurii propriu -zise , ci ş i u ş urin ţei de a dezvolta , periarticular , depu ¬

neri calcare sau refrac ţ ii musculare care limitează ş i mai mult mobilitatea .

7.2 . 1 . Refacerea mobilităţ ii

In recuperarea func ţional ă a mobilităţ ii cotului afectată de boli reu ¬

matismale şi sechele posttraumatice, mui ţ i kinetoterape u ţ i s î nt rezerva ţ i

fa ţă de postură ri, ca ş i fa ţă de mobiliză rile pasive . Aplicarea totuş i a aces ¬
tor tehnici reclam ă o deosebită aten ţ ie , exist î nd dou ă motive de reti ¬

cen ţă :
— Mişcă rile pasive, î ntinderile cotului pot determina inflama ţ ie
articulară, ca şi mici rupturi ale ţesutului periarticular , cu formarea con ¬

secutiv ă a unor mici hematoame — proces extrem de frecvent int î lnit

la cot . Sir Watson Jones a atras , primul , aten ţ ia asupra efectelor negative
ale tracţ iunii pasive pe articula ţ ia cotului . Se pare, spre exemplu , că bra ¬

hialul formează cu multă uş urin ţă miozite calcare, 1im i ţind extensia

cotului ( Boehler).
— Musculatura cotului este supusă unor efecte mai accentuate ale
induc ţ iei reciproce, î ntinderea pasivă dezvoltî nd contrac ţ ii simultane ale
antagoniş tilor , care se vor opune ş i mai mult mobiliză rii . In bolile neu ¬

rologice consideraţ iunile de mai sus nu mai au aceeaşi valabilitate, postu -

ră rile ş i mobiliză rile pasive fiind la fel de indicate ca pentru oricare
alt segment .

436
7 2.1 . 1 . I’rin adoptarea unor posturi

Exerci ţ iul l —
In procubit, cu sprijin pe antebra ţele pronate, bra ţele î n
u şoară abducţ ie , coatele î n afară {postur ă pentru iflexie ) .
Variant ă : pozi ţ ie ca î n fig. 7-59, presî nd î n jos um ă rul pentru a
. reş te flex ia .

IV,
Fig . 7 - 59 Fig . 7 -60

Exerci ţ iul 2
—
( postură pentru extensie).
Pozi ţ ie „mahomedan ă", cu MS î nainte , palmele pe sol

Exerci ţ iul 3
— —
Din şez î nd sau ortostatism , mina prinde o bar ă cî t mai
de sus a spalierului • se exersează extensia cotului .
Exerci ţ iul 4
—
Montaj de scripeţ i cu greutate pentru flexie (fig. 7-60).
Se poate recurge ş i la montaje pentru extensie, plasî nd bra ţ ul î n flexie
ş i abduc ţ ie.
Exerci ţ iul 5
—
Subiectul an şez î nd , cu antebra ţ ul î n poziţ ie de maxim ă
prona ţ ic sau supina ţ ie : se aşază m î na sub fesa homoloagă , cu palma sau
fa ţa dorsală pe scaun ; pumnul este flectatsau extins ( postură pentru pro-
na ţ ie sau supina ţ ie) .
Exerci ţ iul 6 —
In şezî nd, cu bra ţ ul men ţ inut la torace cu o chingă , C
la 90°, antebra ţ ul î n pozi ţ ie de maxim ă pronaţ ie sau supina ţ ie : la nivelul
pumnului se trece o chingă mică de suspendare ; î n min ă, un baston de
gimnastică —
un capă t for ţî nd prona ţ ia sau supina ţ ia , după caz .

7.2 . 1.2 . Prin mobiliză ri pasive

Exerci ţ iul 1 — î n şez î nd , cu fa ţ a posterioar ă a bra ţ ului pe o mas ă , sub

cot eu o pernu ţă : prizele ca î n fig. 7-01, iar for ţ area flexiei se face, de
fapt , de că tre asistent , cu antebra ţ ul .
Variunt ă pentru for ţarea flexiei : decubit dorsal , bra ţ ul pe masă ,
dublă priză pe antebra ţ (î n treimile distal ă şi proximal ă ) (fig. 7-<62).
O altă variant ă : î n şezî nd , cu bra ţ ul î n abduc ţ ie ş i rota ţ ie intern ă ,
antebra ţ ul vertical spre sol : priză bimanuală pe treimea proximală a an ¬
tebra ţ ului , for ţî nd flexia concomitent cu abducerea bra ţ ului (asistentul
st ă î n fa ţ a pacientului ).

437
Exerci ţ iul 2 — î n M v. iiul , cu bra ţ ul î n sprijin pe î rue ă : prize pe biv. : -i
-
antebra ţ , cit mai aproape de cot ; s e execută extensii .
Variant ă : idem , cu dubl ă priză pe antebra ţ .

- a
y-'-î sbe -
7
/

.
Fig 7-61 -
Fig . 7 62

Exerci ţ iul 3 — î n fig . 7 - 63 sini prezentate trei modele ( o , b , c ) de c\ - (

ei ţii pentru deeoanpresiunea articula ţiei cotului (exerci ţ iile de decompie-

siune sî nt mai eficiente).

â
o /

o
Fig . 7- 63

Exerci ţ iul 4 — Mobilizarea pasiv ă î n articulaţ iile radiocubitale superioare

şi inferioare, pentru promovarea pronosupinaţiei prin tracţ iuni longitu ¬

dinale ale radiusului , se realizeaz ă prin c î teva variante , din care două s î nt
ilustrate în fig. 7-64 : se observă că m îna este î n pronaţ ic ( a ) , clar pozi ţ ia
sa va alterna ş i cu supina ţ ia ( b ).

438
 / pm — i n şe z i n d , c u b r a ţ u l l a t r u n c h i , c o t u l f l o o t a i 6 0 : o p r i z ă
j '

pa bra ţ » pentru a -1 fixa la trunchi » ş i o priză pe extremitatea distală a

antebra ţ ului ( la nivelul stiloidelor ) , î n aşa fel » î noî t loja tenar ă să fie

Ol
r

WJ
3 b
Vig . T - C) 4

-
mereu pe radius , motiv pentru care priza se modifică după cum se exe¬
cut ă mai î ntii prona ţ ia ş i apoi supina ţ ia .
Variant ă ; î n şezî nd , cu bra ţ ul î n sprijin pe masă , cotul floctat » an ¬
tebra ţ ul vertical : se face priză biimanuală î n treimea inferioar ă a ante¬
bra ţ ului , exccufcî ndu-se pronosupina ţ ii .

7.2. 1.3 . Prin mobilizări autopasive

Acestea sî nt mult mai recomandabile deoît cele pasive.

Exerci ţ iul 1 — Subiectul î n şezî nd » cu coatele pe o masă » m î inile cu de¬
getele î ntrepă trunse : se execut ă flexii-extensii de cot , MS să n ă tos antre-
n î ndu -1 pe cel afectat .
Exerci ţ iul 2 — î n şez î nd , cu ambele
coate flectate spriijnite pe torace ,
antebra ţ ele î nainte , m î inile cu dege ¬

tele î ntrepă trunse : se execută pro-

nosupina ţ ia .
Exerci ţ iul 3 — Pacientul cu degetele
î ntrepă trunse î n fa ţ a trunchiului ,
coatele î ndepă rtate î n lateral : duce ¬

rea m î inilor spre um ă rul homolog

. o l u l u i l c- z a t r e a l i z e a z ă f l e x i a ş i s u -
pioa ţ ia a c e s t u i a ; e x t e n s i a s p r e h c-
m i b a z i n u l c o n t r a l a t e r a l a s o c i a ză ş i •I ( ?
] asana ţ i a .
Exerci ţ iul 4 — Pozi ţ ia din fig . 7 -65 ,
in c a r e m î na homolaterală MS afec ¬
Fig . 7- 65 Fig . 7 -66

tat este cu palma pe perete , iar m î na opusă deasupra o stabilizează :

deplasarea antero-posterioară a trunchiului va for ţ a flexia-extensia.
Exerci ţ iul 5 — Pozi ţ ia din fig. 7 -66 , î n acest caz fiind afectat MS di\ ;
bastonul , î n contact cu spatele : MS stg . mobilizeaz ă î n sus ş i î n jos
bastonul .

139
Exerci ţ iul 6 — P o z i ţ i a d i n l i g . 7 - 67 , c e l a f e c t a t f i i n d M S d r e p t : s e > -
marcă bra ţ ul drept in contact ferm cu masa ; mina stg ., deplas î nd b a s ¬
tonul , determin ă prona ţ ia sau s-u pina ţ ia .
Exerci ţ iul 7
ser i p e t o t o r a p i o
—, n
M o b i l i ză r i a u t o p a s i v e p r i n
t i l i z î n d t r a cţ i u n e a e u m i r a
c s ă n ă t o a să s a u eliiar eu un Ml .

7.2 . 1.4 . Prin mi ş c ă ri active

M i şcă r i l e a c t i v e r e p r e z i n t ă b a z a e x e n i -
~ ( i i l o r p e n t r u c r eş t e r e a m o b i l i t ă ţ ii a r t i c u l a r e
l ig . 7-6 7
' .
i n a f e cţ i u n i l e r e u m a t i s m a l e şi p o s t i r a u n i i l ă
ah ' cotului .
Exerci ţ iul 1 . — Pe o masă taleat ă se fac cxtensii -flexii de antebra ţ .
Variant ă : cu o patin ă cu rotile Sn min ă , se execut ă aceleaş i mi ş car ă
Exerci ţ iul 2 — Mi şcă ri libere de l’ lcxic-cxtonsie din cot in toate planu
rile ; bra ţ la trunchi , bra ţ la orizontală ( flectat sau abdus ) , bra ţ la zenit .
¬

Exerci ţ iul 3 — Mişcă ri gestuale : „de lansare 4* , ca la aruncarea unt - :

pietre ; , ,de lovire 44 , ca î n box ; sau de sus î n jos ; , ,do piston 14
î nainte-î napoi .
— mi ş c ă : :

Exerci ţ iul 4
Exerci ţiul 5
——Cotul la trunchi ( 90°) : se execut ă pronosupina ţ ia .
Palmele lipite, degetele „privesc 44 î n jos , apoi se roteaz ă
casă „privesacă 44 î n sus sc repetă .—
Exerci ţ iul 6 —
R ă sucirea prin pronosupina ţ ie a unui baston , miner etc .
Exerci ţ iul 7 —
Mişcă ri libere î n apă ( hidrokinctoterapi e) , cu avantajele
cunoscute datorit ă 'temperaturii apei şi posibilit ăţ ilor do facilitare.

7.2 . 1.5 . Prin metode de facilitare

S î nt cele indicate şi pentru alte segmente ş i au fost descrise î n

capitolul 4 . Mult folosit la cot este exerci ţ iul cu comand ă „ţ ine- rola -
xează ! “ („hold - rolax ! 44 ) —
at î t pe agonist , cî t şi pe antagonist .

7.2 . 2 . Refacerea for ţ ei musculare

7.2 . 2.1 . Tonifierea musculaturii flexoarc

Musculatura flexoarc este aşezat ă î naintea planului 1 rental al mi ş ¬

că rii de flexie-extensie. Flexorii s î nt monoarticulari ( brahialul ş i brahio-

radialul ) şi biarticulari ( bicepsul , care are ş i rolul de stabilizator al um ă ¬

rului ). Ca muşchi accesori sî nt considera ţ i cpitrohlcenii ( rotundul pro ¬

nator , cci doi palmari , flexorul comun superficial al degetelor ş i cubi -
talul anterior ) .

440
 Pacientul in den 111 ) i 1 dorsal , nu Sil ş i C extinse , antebra ţ ul
>< 1
-
'

-
- '
-

supinat , mina extins ă : prize pe bra ţ ş i pe palm ă , prin c are asistentul

bL opune triplei flcxii .

V a r i c m t ă : idem clin pozi ţ ia de latcrocubit sau din şezî nd .

E x e r c i ţi u l 2 —
1 n şez î nd , eu antebra ţ ul supinat şi sprijinit pe mas ă : prize
; o - fa ţ a anterioar ă a bra ţ ului ş i pe < va a antebra ţ ului ; subiectul î ncepe
exerci ţ iul ] ) i in tlexia SH , apoi continu ă eu eea a cotului contra nv/is -
'

‘
. iteloi opuse de asistent ( exerci ţ iu pmximo - d istal )
’
.

v vmeh / u / 2 I d e m , dur prizele sini p e palm ă ş i pe antebra ţ : se execut ă

-

mui l lexia degetelor ş i pumnului eu eontrarezist en ţă , apoi a colului eu

’

v / Menta ( exerci ţ iu disto - proximal ) .

y. ' e r c i ţ i u l 7 —
'
In decubit dorsal , mi bra ţ ul î n abductie orizontal ă , cotul
oxiins , antebra ţ ul supinat : prizele , pe bra ţ ş i pe palm ă , se opun flexiei
manii ş i adductiei orizontale a bra ţ ului ; 'concomiten t se flccteaz ă cotul
( exerci ţ iu disto -proximal ş i proximo -distal ) .
E r n c i ţ i u l ă — Pacientul î n ş ez î nd sau î n ortostatism , cu bra ţ ul la trunchi ,
catul extins , î n mina supinat ă eu o ganteră : se execută flexia cotului ş i
: um ă rului — revenire lent ă (contracţ ie excentric ă ) .
y r i ' rciliul 6
—
In şez î nd , cu bra ţ ul fixat an semiflexie : se fac tracţ iuni
a . e unei greut ăţ i trecute pe un scripete ş i reveniri lente, ca î n fig . 7 -68.
Exerci ţ iul 7 ( pentru biceps ) — Din decubit dorsal , eu cotul î ntins î n
- upina ţ ie , eu bra ţ ul î n afara mesei î n extensie : eu o min ă , ea î n figţ ul . 7-69,
asistentul î ncearcă să men ţ in ă cotul extins ş i să pronCze antebra , iar
eu cealalt ă , Jac î nd priză pe bra ţ , să -l men ţ in ă extins ; subiectul va executa
i lex ia cotului cu efort ‘de supina ţ ie , iar la nivelul SH o flexie a bra ţ ului ,
blocat ă î nsă de asistent (izometrie) — deci bra ţ ul ră mî ne fixat î n extensie,
pentru a nu se produce scurtarea bicepsului la acest nivel .
Exerci ţ iul 8 ( pentru brahialul anterior ) — Din şezî nd eu fa ţa la masă,
cu bra ţ ul flectat , cotul pc mas ă şi uşor flectat , antebra ţ ul supinat (î n ăl-

F i g . 7 -6 8 Ficf . 7 -6 9

ţ i mea mesei determin ă unghiul de flexie a bra ţ ului ) : priza unică pe pumn
î ncearcă s ă men ţ in ă cotul extins ş i supinat ; subiectul execut ă o flexie cu
; v ona ţ ie a antebra ţ ului —
bra ţ ul r ă m î ne fix , flectat , ceea ce elimin ă par ¬
ţ ial for ţ a bicepsului , pronarea sco ţî nd de asemenea din ac ţ iune bicepsul ;
M consider ă că trecerea din supina ţ ie spre pozi ţ ia neutr
.
ă ( pronosupina ţ ie )
e l i m i n ă ş i brahioradial ul .

441
Exerci ţiul 9 ( pentru brahialul anterior )
In fig . 7 - 70 , cu cotul î ntins ; prin prizele
—
Pacientul in decubii dor> ab c i
ară tate î n figur ă , asistentul
se opune flexiei cotului f ăcute concomitent cu prona ţ ia antebra ţ ului
bra ţ ul nu trebuie extins .
—
Exerci ţ iul 10 ( pentru brahioradial ) —
Şczind in fa ţ a mesei , cu cotul i r . v
flec ta t pe mas ă , SH floctat ă , antebra ţ ul î n pozi ţ ie neutr ă , cu policele spre
zenit : asistentul aplică priz ă pe antebra ţ , n w
tind la î ncercarea de flexio a acestuia .
E x e r c i ţ i u l 11 ( p< n t r u b r a h i o r a d i a l ) - D e c u b i i
}

ventral , eu MS at î rnat spre podea , antebra ţ ul

î n pozi ţ ie neutr ă , î n min ă cu o ganter ă : ve
execut ă flexia cotului .

7.2 .2.2 . Tonifierca musculaturii extensoare

Extensia antebra ţ ului este realizat ă doar

, de tricepsul brahial ( lunga por ţ iune este biar -
Fir . 7-70
ticular ă , iar vastul intern ş i eel extern s î nt
monoartieularil ş i anconeu .
Exerci ţ iul 1 — î n docubit dorsal , cu SH, C ş i P flcctate, antebra ţ ul : n
supina ţ ie : priză posterioar ă pe bra ţ ş i pe dosul numii ; subiectul execut ă
extensia degetelor, pumnului , cotului ş i um ă rului ; flexia ini ţ ial ă a S H
solicit ă lunga porţ iune a bicepsului ( facilitare proximo-distal ă ) , iar soli ¬
citarea extensorilor m î inii este o facilitare disto- proximal ă .
Exerci ţ iul 2 — î n şez î nd , cu MS pe lingă trunchi , antebra ţ ul supiuat :
priză unic ă pe fa ţ a posterioară a bra ţ ului ; subiectul facc extensia de ¬

getelor ş i pumnului ( facilitare disto- proximal ă ), apoi extensia SH eu op -

zi ţ io— extensorii C intr ă î n contracţ ie izometrie ă .
Exerci ţiul 3 — Pacientul î n decubii ventral , cu bra ţ ul î n alxlue ţ ie
zontal ă şi rota ţ ie extern ă , antebra ţ ul î n supina ţ ie , cotul flectat : se o - - . '

c’ ut ă extensia anti -gravitu ţ ie.

Exerci ţ iul 4 — .
î n decubi t contralateral ; MS afectat are toate articula ; : . 1 !'
fleetate, iar antebra ţ ul supinat ş i î n sprijin pe o placă sau suspenda: :
' '

se execut ă extensia SH (facilitare proximcxlistal ă ) , a cotului ş i a m i i e i

(facilitare disto-proximal ă )
—
mi şcarea poate fi contrat ă .
Exerci ţ iile 2, 3 ş i 4 se utilizeaz ă pentru antrenarea musculaturii sia * . \
—
.

Exerci ţiul 5 Subiectul in decubii dorsal , cu bra ţ ul addus orizontal p c s i e

loraco , cotul flectat , antebra ţ ul supinat : asistentul aplică o priz ă p e i v a ţ
ş i o alta p e marginea c u b i t a l ă a m î i n i i ; p a c i e n t u l e x e c u t ă s i m u l t a n . . ~ .

dueţ ia orizontal ă a bra ţ ului , eu extensia cotului ş i î n c l i n a r e a c u b i c . â .

a m î inii .
Variant ă : idem , dar bra ţ ul este oblic addus peste fa ţă , m i ş c a r e a ' ' a .

extensie fiind pe diagonal ă , nu pe orizontal ă .

Exerci ţ iul 6
sau 7-72 .
— Utilizarea unui scripcte eu contragreutate ea in fig . 7 - 7 1

Exerci ţ iul 7
cotul
— Pacientul î n decubii dorsal , eu SH alxlusă
flectat antebra
, pronat ţ ul ă pe bra ş pe m n ă
: priz ţ i î
ş i roat ă inu : a ,
;subiectul e v -
cut ă o adduc ţ io a l )
ra ului cu ţ cotului — mi ă ri
extensia şc la can ' s : > c. p - î v
.

asistentul .

442
Exerci ţ iul 8 — Subiectul î n decubit dorsal , cu bra ţ ul la trunchi , cotul
i 1 lexic complet ă , antebra ţ ul î n prona ţ ie , î n min ă cu o halter ă , care
\ . li dus ă spre zenit prin flexia SH ş i extensia cotului .
i

Variant ă : î n şoz î nd , cu bra ţ ul î n abduc ţ ie de 90°, cotul î n flexie

suplcta , antebra ţ ul î n supina ţ io , î n m î n ă eu o halter ă : se duce m i n a
zenit , cu bra ţ ul pe ling ă cap , extinzindu -se cotul .

Fig 7 -71
, Vig . 7 -72

Everci ţ iul 9 ( pentru lunga por ţ iune a tricepsului ) — In decubit dorsal ,

cu bra ţ ul î n flexie maxim ă , cotul flectat , antebra ţ ul pronat , î n m î n ă cu
• ganter ă : se extinde cotul , m î na î ndrcpt î ndu -se spre zenit —
poziţ ia
ini ţ ial ă de flexie maxim ă a SH ( bra ţ pe ling ă cap) plasează lunga por ţ iune
ir* pozi ţ ie alungit ă , ceea ce î nseamn ă o solicitare maxim ă î n continuare
(desigur , se contract ă ş i căştii ) .
Exerci ţ iul 10 ( pentru va şti — extonsori monoarticulari ) —In decubit ven ¬
tral , cu bra ţ ul î n extensie, men ţ inut aşa de o pern ă dur ă ; antebra ţ ul
supinat sau î n pozi ţ ie neutră , î n m î n ă cu o ganter ă : greutatea trebuie
deplasat ă dorsal prin extensia cotului ; bra ţ ul , deja î n extensie maxim ă ,
anihileaz ă lunga por ţ iune a tricepsului .

7.2 . 2.3 . Tonificrea musculaturii supinatoare

Mu ş chii principali : scurtul supinator ( monoarticular ) ş i tricepsul

brahial ( poliarticular ) .
Mu ş chii acccsori : brahiuradialul ş i epicondilienii ( radialii , extensorii
o - - getelor , cubitalul posterior ) .
Exerci ţ iul 1 — Pacientul î n şoz î nd , cu bra ţ ul la orizontal ă ( flectat sau
abdus ) î n rota ţ ie intern ă maxim ă , C extins , antebra ţ ul maxim pronat :
priza , , î n br ăţ ar ă 44 aplicat ă pe bra ţ î l men ţ ine rotat intern , priza pe pumni -
: n ; n ă men ţ in î nd prona ţ ia ; subiectul execut ă rota ţ ia extern ă a SH , urmat ă
do supina ţ ia antebra ţ ului .
Not ă : c î nd C este extins , axul de rota ţ ie al um ă rului coincide cu
axul pronosupinutor al antebra ţ ului , de unde sinergiile î ntre rotatorii bra ¬

ţ u l u i ş i pronosupinatori .

443
Exerci ţ iul 2 — Subiectul in ortostatism , cu MS atirnind pe ling ă ror ,; \
cu braţ ul î n rota ţ ie intern ă , antebra ţ ul î n pozi ţ ie neutră : priza dubl ă
(, î n brăţ ar ă 44 , aplicat ă de că tre asistent pe bra ţ , î n treimea distal ă , men ¬
ţ ine rota ţ ia ; pacientul face rota ţ ia extern ă de bra ţ , continuind eu supi -
na ţ ia (exerci ţ iul este recomandat pentru tonifierea musculaturii slabe ) .
Exerci ţ iul 3 — In decubit dorsal , cu MS afectat î n afara mesei , cu Sil
î n extonsie -adduc ţ ie - rnta ţ ie intern ă , C extins , antebra ţ ul promit : am
tentul aplică priza pe bra ţ ş i pe min ă ; subiectul execut ă din MS o mi ş
care complex ă de flexio-abduc ţ ic- rota ţ ic extern ă ( din Sil ) — supina ţ m
— ¬

( palma este dus ă spre zenit ) contra rezisten ţ ei opuse de c ă tre a s i s t e o .

Exerci ţ iul 3 — Din ş c /and , eu prize ca in fig . 7 - 7 S , subiectul execut ă
adduc ţ ie de bra ţ cai o supina ţ ie a antebra ţ ului , asistentul opim î adu - - o .
Not ă : cotul l lectat decupleaz ă axele de rota ţ ie ale bra ţ ului ş i cD
'

pronosupina ţ ie ale antebra ţ ului

facilitează supina ţ ia .
— î n aceast ă situa ţ ie ' adcluctorii bra ţ ului

Exerci ţ iul 5 — î n decubit dorsal , cu bra ţ ul î n abduc ţ ie orizontal ă ş i rota ţ ie

intern ă , C extins , antebra ţ ul pronat : prize pe fa ţ a inferioar ă a bra ţ ului
ş i pe palmă- pumn ; subiectul execut ă o adducţ ie-flexie- rota ţ ie extern ă
din SH ş i o flexie-supina ţ ie a catului .
Not ă : flexia cotului antrenează bicepsul ş i ca supinator .
Exerci ţ iul 6 — î n şcz î nd , cu C flectat pe masă : asistentul aplic ă prize
pe fa ţa dorsală a m î inii ş i pe antebra ţ ; subiectul execut ă o extensie a
degetelor , a pumnului (asistentul se opune u şor ) , apoi a cotului , conco ¬
mitent cu supina ţ ia ( acest exerci ţ iu reprezint ă o kinezic periferic ă de
fineţe, î n care um ă rul nu mai are rol);
Exerci ţ iul 7 ( pentru bicepsul brahial )
flexoarc 44 .
— vezi „Tonifierea musculaturii

Exerci ţ iul 8 ( pentru scurtul supinator ) — In decubit dorsal , cu MS ridicat

la verticală prin flexia SH , antebra ţ ul pronat : priză „î n br ăţ ar ă 44 pe trei ¬
mea distal ă a antebra ţ ului ş i pumn ; subiectul execută supina ţ ia asociat ă
rota ţ iei externe SH — bicepsul intr ă foarte pu ţ in in joc.

Fig . 1 -73 Fia . 7 - 7 J

Exerci ţ iul 9 ( peniru scurtul supinator ) — Pozi ţ ia pacientului ca in

fig. 7-74 : prima secven ţă a exerci ţ iului este cu m ăciuca î n jos —
se an ¬

trenează cursa extern ă a scurtului supinator ; pentru cursa intern ă

m ăciuca iese prin marginea cubital ă a m î inii ş i atî rn ă vertical î n j o s ( a n ¬
—
tebra ţ ul î n pozi ţ ie neutr ă ) ; se execut ă restul de supina ţ ie .

444
7.2 . 2.4. Tonifierea musculaturii pronatoare

Mu şchii principali : pă tratul pronator ( monoarticular ) ş i rotundul

pronator ( poliarticular ).
Mu ş chii accesori ; marele palmar , flexorii comuni (superficiali ) ai
degetelor ş i , poate , ş i extensorii ( 'olului .
Exerci ţ iul l— Pacientul î n deeubit dorsal , cu bra ţ ul pe lingă corp si î n
rota ţ ie extern ă , C extins , antebra ţ ul supinat : execut ă o rota ţ ie inteni ă
clin SH concomitent cu prona ţ ia ; asistentul , eu prize pe bra ţ ş i min ă ,
se opune .
Exerci ţ iul 2 — Subiectul î n deeubit dorsal , eu bra ţ ul î n flexie - alxhn tie -
rota ţ ie extern ă , C î ntins , antebra ţ ul supinat ; execut ă o mişcă ri' ce con ¬

duce mina spre şoldul opus, realiz î ndu -se o adduc ţ ie -cxtcnsie - mia ţ ic
intern ă din SH şi supina ţ ia antebra ţ ului ; prin prizele de pe bra ţ şi min ă ,
asistentul opune rezisten ţă .
Exerci ţ iul 3 — In deeubit dorsal , cu braţ ul î n adduc ţ ie-rota ţ ie extern ă ,
colul extins , antebra ţ ul supinat , mina la nivelul hemibazinului opus :
asistentul opune rezisten ţă prin prizele aplicate pe [a ţ a dorsal ă a bra ţ ului
ş i palm ă ; subiectul î ncearcă să execute contra opozi ţ iei o mişcare de
abducţ ie-extensie din SH , flexia C, cu prona ţ ia antebra ţ ului ( mina se
duce spre pectoralul homolateral ) .
Exerci ţ iul 4 — Subiectul î n şez î nd , cu bra ţ ul Ia trunchi , C flectat , an ¬

tebra ţ ul î n pozi ţ ie neutr ă, î n min ă cu o m ă ciucă cc iese prin marginea

cubital ă ş i este î ndreptată î n jos : execut ă o abducţ ie a bra ţ ului, m ă ciuca
ajung î nd la orizontal ă ( izometria pronatorilor ).
—
Exerci ţ iul 5 Idem, dar î n min ă pacientul ţ ine un baston legat la o con ¬
tragreutate ( fig. 7-75 ) : abduce ş i roteaz ă extern SH — pronatorii sini î n
contrac ţ ie izometrică .
Exerci ţiul 6 — In şez î nd , cu antebra ţ ul supi ¬
nat , î n sprijin pe o mas ă , pumnul ş i degetele
î ntinse : asistentul face prize pe antebra ţ ş i
î n palm ă (cu indexul şi mediusul ) ; subiectul
execută o flexie a degetelor , pumnului ş i co ¬

tului , concomitent cu prona ţ ia ( este un exer ¬

ci ţ iu de fine ţ e pentru raportul dintre ' min ă ş i

prona ţ ie , f ă ră interven ţ ia um ă rului ) .
Exerci ţ iul 7 ( pentru rotundul pronator ) — î n
deeubit dorsal , cu bra ţ ul pe lingă trunchi , Fir, 7 - 7 ă

C î ntins , antebra ţ ul supinat : / priz ă unică la

nivelul pumn - m î n ă , opun î ndu -se flcxiei C ş i prona ţ iei antebra ţ ului —
at î t î n prona ţ ie , cit şi î n flexia C, rotundul pronator este activat .
Exerci ţ iul 8 — Pentru pătratul pronator , caro participă î n orice pozi ţ ie
a cotului la prona ţ ie ; pentru a î ndepă rta ac ţ iunea rotundului pronator ,
se vor face exerci ţ ii de prona ţ ie cu cotul î ntins .

145
 1

7.2 . 3. Refacerea stabilit ăţ ii , mişcă rii controlate şi abilit ăţ ii

7.2. 3.1 . Exerci ţ ii pentru flexori

Exerci ţ iul i — Pacientul î n ş c /.î nd (sau î n ortnstatism ) , cu MS î ntinse
oii / ental î nainte ', C î ntinse ', miinilo cu dc'goti'li ' î ntrepă trunse : apropie'
-
miinile de tonice, indepă rtind coatele — mi şcare ' mntnit ă de ashtcnl .

V
1

Fig . 7-76 f i g . 7 -7 7

Exerci ţ iul 2 — In şezî nd , cu MS î ntinse , eu antebra ţ ele supinate , coatele

î ntinse, î n mî ini cu un baston prins printr - un cordon peste un seripete
eu contragreuta te : se trac ţ ioneaz ă , ex ecu tind extensia SH ş i flexia C,
ca in fig. 7-76 ( cordonul cu contragreut atea este prins asimetric pe baston ,
spre partea să n ă toasă ) .
Variant ă : ca î n fig . 7-77 , unde de asemenea se observ ă că rezisten ţ a
cea mai mare este pe partea stg ., să n ă toas ă .
Exerci ţ iul 3 — -
Pacientul î n ortostatism , c u fa ţ a la spalier , apucă bara cu
miinile ; cu MS să n ă tos execută o împingere puternic ă î n bara spalie ¬

rului ; automat , se produce ş i o contrac ţ ie a flexorilor cotului - opus ( afectat ) .

Exerci ţ iile 1 , 2 ş i 3 sî nt exerci ţ ii î n lan ţ facilitator contralatera l .
Exerci ţ iul 4 — Pozi ţ ia este aceea din exerci ţ iul 3 : asistentul , din spatele
pacientului , trage î nd ă r ă t bazinul acestuia ; pacientul se opune ( contrac¬
(

ţ ie izomotrică ) .
Exerci ţ iul 5 — In decubit dorsal , ca î n
fig . 7- 78 : pacientul se opune deplasă rii
genunchilor spre stg . , lu î nd punct fix cri
s mina dreapt ă î n palma asistentului , rea -
li /. î nd d e c i c o n l r a c ţ i a izometrie ă a flexo
¬

7 iSV
.
-
rilor cotului - - este un exerci ţ iu disto-
proximul (gcnunchi - rotatorii trunchiului )
F i g . 7 -7 $ si , concomitent , proximo -distal ( trunchi -
flexorii cotului ) .
Exerci ţ iul 6 — Din decubit dorsal , cu CF ş i G flecta ţ i , bra ţ ele u şor flec-
tate, antebra ţ ele pronale sau supinate : miinile apucă o bară fix ă sau
dou ă minere fixate prin corzi rigide ; asistentul aplică pe frunte o pre ¬
siune in jos ; subiectul î ncearcă să-ş i ridice capul ş i umerii de pe masă ,
luindu-ş i puncte fixe in m î ini (flexorii coapsei ş i trunchiului s î nt î n po ¬
—
zi ţ ie nefavorabil ă ) - este un exerci ţ iu ax io- ( sau proximo -) distal .

416
Exerci ţ iu 7 — ] t \ i l in sezind p e u n skate - board , c u fa ţ a la sp ; eie : \
picioarele pe bara spalielului , MI î n tripl ă flexio, î n miini cu dou ă cor ¬
doane elastice prinse de spalier : execută tripla extensie a MI , ceea ce
deplasează dorsal plan şeta cu rotile, iar flexorii C intră î n contracţ ie prin
tracţ ionarea cordoanelor elastice
nind seinitlexia de pornire , sau
— contracţ ia poate fi izomctrică , men ţ i -
concentric ă , m ă rind flexia roatelor .
Exerci ţ iul 8 — In , , patrupcdic “ , perpendicular pe o plan şet ă basculant ă ,
ca î n fig . 7 -70 : bascul î nd posterior plan şeta , subiectul trebuit ' să - ş i con ¬

tracte flexorii cotului , acroşî nd solid marginea plan şetei .

V arienii a : pe aroeaş i plan şet ă , î n , , patrupodiew , clar î n lungul ci , cu
MS n ă tos cu palma pe planşet ă , in dreptul um ă rului , ş i eu eel afectat
s ă
î ndepă rtat , cu mina prin /and marginea plan şetei : o basculare' spre partea
să n ă toasă obligă la contrac ţ ia flexorilor cotului pe partea afectat ă , pentru
men ţ inerea echilibrului .

7.2 .3.2. Exerci ţ ii pentru exiensori

Exerci ţ iul 1 —
Pozi ţ ia ca la exerci ţ iul 3 indicat pentru tonifierea mus ¬
culaturii pronatoare, eu C semiflcctate : subiectul î ntinde coatele , asis ¬
tentul opunind rezisten ţă .
Exerci ţ iul 2 —
Pacientul cu spatele la 30 cm de perete , cu MS afectat
sprijinindu -se cu palma de perete ( C moderat flectate ) , cu eel opus flectat ,
C flectat, antebra ţ ul pronat , mina deschisă , pumnul extins : asistentul
exercită pe această mî n ă , ca pe un tampon , o presiune spre posterior ;
pentru echilibrare, intr ă î n acţ iune exiensorii cotului membrului superior
care se sprijin ă pe perete.
Exerci ţ iul 3 —
î n dccubit dorsal , cu SH şi C flectate, î n mi ini cu o hal ¬
ter ă , caro trebuie î mpinsă spre zenit .
Exerci ţ iul 4 —
Utilizarea unui seri pete cu contragreutate, ca î n fig. 7 - 30 .

Eiq . 7 ~ 9 -
Vei 7 80

Exerci ţ iul 5 — Subiectul î n ortostatism , intre dou ă bare paralele, la o

î n ă l ţ ime convenabil ă , incit apuc î ndu -le cu m î inile coatele s ă fie flectate :
se ridică apoi capul prin extensia coatclor .
Toate aceste cinei exerci ţ ii realizeaz ă lan ţ uri kinetice contralatorale.
Exerci ţ iul 6 — Pacientul î n , , patrupediew , cu şezutul spre taloane , brutele
flectate ş i ubciuse , coatele semifloetute , m î inile pe sol : îş i transleaz ă greu -
447
Inn -
. . > r î )u 1 ui do pe taloane
1
m a i n l c p c M S, b u s t u l r a m i m n d t i t m a i
a p r o a p e de soi
creş te intens .
—
activitatea marilor pectorali ş i a extensorilor coaielor

Exerci ţ iul 7 —
Din şez î nd , cu G î ntinş i , corpul pe spate sprijinit pe MS,
caro s î nt extinse , eu C u şor fleetate , subiectul ridică bazinul prin ex ¬

tensia CF, ceea ce activeaz ă musculatura exten -

soare a coaielor .
E x , rci ţ i u l 8 — - S u b i e c t u l î n c l c m b i t d o r s a l , c u
(

b r a ţ e l e r i d i c a t e p e l i n gă c a p, i n m i i n i c u u n bas ¬

ton : execută î ntinderea coaielor, cu sau f ă ră

]ţ opozi ţ ia asistentului .
E r < * r c i t i u l 9 - - - In , , p a t r u p e d ă ' p e p l a n ş e t a
41
bas ¬

c u l a n tă, c a l a e x e r c i ţ iul 8 p e n t r u f l e x n r i , d a r bas ¬

a Fig , 7 - 81
c u l a r e a s e f a c t ' a n t e r i o r.
Variant ă : idem, d a r bascularea st' face
m e m b r u l s u p e r i o r a f e c t a t.
spre

7 . 2 .3 3. Exerci ţ ii pentru supinatori

Exerci ţ iul 1 —
Pozi ţ ia ca î n fig . 7 -81 , subiectul executâ nd supina ţ ia (se
observă asimetria celor dou ă bastoane) : MS dr . fiind cel afectat, for ţ a
solicitat ă este mai mică ş i este facilitat ă de supinatorii din stg ., care s î nt
puternic activa ţ i .
Exerci ţ iul 2 —
Pacientul , cu bra ţ ele î n abducţ ie orizontal ă , ţ ine î n miini
un inel de cauciuc ; cu mina să n ă toas ă execut ă o prona ţ ie, realiz î nd din

FU ) . 7 - 82 VKJ 7 - 8 3
.
/

inelul de cauciuc un n 8 u ( fig . 7-82 ) , ceea ce solicit ă supinatorii ni î inii

opuse.
V F i g . 7 -8 4

Exerci ţ iul 3 —
Se prinde cu miinile un baston , ca î n fig . 7 83, mina dr .
exectuind o supina ţ ie, iar cea stg . o prona ţ ie ( la capotele bastonului s î nt
-
prinse dou ă corzi , care, trocî nd peste doi scripe ţ i , au la capete greutăţ i ).

448
7.2 . 3.1 . Exerci ţ ii pentru pronatori

Exerci ţ iul 1 — Pacientul , cu coatele flectate la trunchi , cu antebra ţele

supinate, ţ ine î n m î ini capetele unui resort de oţel : execut ă simultan
pronn ţ ia celor dou ă m î ini.
Exerci ţ iul 2 — Uliliz î nd o greutate' pe un scripete prins de dou ă minere,
ca in fig . 7 -34 , se realizeaz ă prona ţ ii ca î n exerci ţ iul 1 .
Exerci ţ iile 3 ş i 4 s î nt la fel cai exerci ţ iile 2 ş i 3 pentru supinatori .

7.5 . Pumnul

Termenul de , , pumn “ este relativ ambiguu , deoarece sub aceast ă

denumire î n ţ elegem at î t regiunea articula ţ iilor radiocarpiene şi inter-
carpiene , cit ş i pozi ţ ia î nchisă a m î inii (defctele î n palm ă şi policele dea ¬

supra lor ). Desigur că aici vorbim de prima accep ţ iune a termenului de

pumn ( P ) , numit ă şi ,, g î tul m î inii *.
Principala articula ţ ie a pumnului este articula ţ ia radiocarpiană (o
diartroză ) , format ă din cavitatea glenoid ă antebrahial ă (constituit ă din
epifiza distal ă radial ă şi ligamentul triunghiular ) şi primul rî nd al oaselor
carpienc (scafoid , semilunar , piramidal ), care alcă tuiesc un adevă rat con-
dil . Patru ligamente (anterior , posterior , medial ş i lateral) î nt ă resc capsula
fibroasă ce acoperă ş i solidarizează articula ţ ia .
Articula ţia mediocarpian ă uneş te primul r î nd carpian cu cel distal
( trapezul , trapezoidul , osul mare, osul cu cî rlig), formî nd î n partea externă
o artrodie, iar î n interior o articula ţie de tip condilian .
Articula ţ ia carpometacarpian ă î ntre trapezoid-osul mare-osul cu
—
c î rlig ş i cele 4 metacarpiene ( II V ) realizează 4 artrodii, iar î ntre trapez
ş i primul metacarpian , o articula ţ ie selar ă . Interlinia carpometacarpian ă
este considerată hotarul dintre gî tul m î inii ( pumn ) şi min ă .
-
Mi şcă rile pumnului s î nt de flcxie extensic, î nclinare cubitală-radială
ş i , prin asociere, de circumducţie. Mişcă rile au loc î n radiocarpian ă şi î n
mediocarpian ă , exist î nd participă ri diferite. Spre exemplu , î n flexie radio-
carpiana participă cu 50° şi mediocarpiana cu 35°, iar î n extensie valorile
s î nt inverse .
Flexia pumnului este maxim ă cî nd mî na este î nclinat ă cubital ş i
degetele extinse , iar extensia este maxim ă c î nd mina este î nclinat ă radial
si degetele flectate .
î nclina ţ ia radial ă este performat ă din mediocarpian ă cu 10° ş i doar
cu 5° din radiocarpian ă ; cea cubital ă se realizează 25° din mediocarpian ă
ş i 15° din radiocarpian ă .
Deoarece musculatura care ac ţ ioneaz ă asupra gî tului m î inii (cu
excepţia flexorului ulnar al carpului ) trece peste ambele articula ţ ii ale
pumnului , mişcarea va fi concomitentă at î t î n radiocarpiană , c î t ş i î n
mediocarpian ă .
Studiile lui Bă ckdahl şi Carlsoo au dovedit că î n flexia pumnului
ac ţ ionează sincron flcxorul radial ş i cel ulnar carpului, ca ş i flexorul

29 — Kinetologic profilactic ă , terapeutic ă ş i de recuperare — cd . 239

449
superfic ial al degetelo r . Despre nici unul nu se poale spune ea este un
starter . Muşchiul flexor profund al degetelo r nu are rol î n flexia pum
¬

nului .
La fel, î n extensia pumnulu i exist ă o ac ţ iune sincron ă a muşchilor
extensor i radial ş i ulnar ai carpului şi a oxtonso rului degetelo r .
To ţ i aceş ti
muşchi intr ă î n activitat e simultan , neexist î nd un starter .
Exist ă o inerva ţ ie reciprocă î ntre flexorii ş i exlensor ii pumnulu i î n
flexia for ţat ă apare o contrac ţ ie î n cxtensor ul ulnar al carpului , pentru
a stabiliza articula ţ ia pumnulu i . Acest mu ş chi ar li singurul antagonis t
activ al flexoril or .
î nclinare a radial ă ( abduc ţ ia radial ă , abducţia ) este dat ă do extenu ă rii
şi flexorii radiali , ca ş i de extonsor ii policolu i ş i lungul abducto r al p n
];-

celui .
î nclinare a cubital ă (abduc ţ ia ulnar ă sau adduc ţ ia m î inii ) apare prin
combin area activit ăţ ii flcxoru lui ş i extenso rului ulnar al carpului .
Trebuit ' î n ţeles că mi şcă rile g î tului m î inii sc execut ă fizmlog ic î n -
tr o deplin ă armonie cu mişcă rile m î inii . Ruperea acestei armonii func ţ io
- ¬

nale, descriin d separat pumnul , o facem din dou ă motive : unul didactic,
pentru o mai bun ă î n ţelegere şi o mai clară expune re, ş i altul practic, dat
fiind faptul că pumnul singur poate suferi o serie do agresiun i traumati ce
sau reumati ce, care necesit ă o recuper are individu alizat ă .

7.3. 1 . Refacerea mobilităţ ii

Pumnul benefic iază de o suită de manipul ă ri , manevr e de decom -
presiune ş i alunecă ri articula re ( radiocar piene şi intercap iemo ) , care cer
o anumită experie n ţă practică . Nu se va insista asupra lor .

7.3. 1.1 . Reeducarea flexiei

A . Prin adoptarea unor posturi :
Exerci ţ iul 1 — Poziţ ia m î inii ca î n fig. 7-85 este men ţ inută de î nclinare a
antebra ţ ului şi prin fixarea cu m î na contrala teral ă .
Variant ă ; se aplică dosul m î inii pe un perete ,
exercit î ndu -se o presiune î n axul MS.
Exerci ţ iul 2 — Pacientu l î n şoz î nd : m î na se intro ¬

duce sub coapsă , cu palma î n contact cu aceasta ;

extensia cotului apropii ' antebra ţ ul de corp , accon -
tu î nd flexia P .
B. Prin mobiliză ri pasive :
Fig . 7 -a 5 Exerci ţ iul 3 — Antebra ţ ul supinat , î n sprijin pe
masă : cu o m î na , asistentu l face priz ă pe ante bra ţ
( police pe radius ), men ţ in î nd pozi ţ ia do supina ţ ie, ş i cu cealaltă \ palma
ye

pacientu lui ( police pe fa ţa dorsală a m î inii ) ; se execută flexia P , cu o

uşoară î nclinare cubital ă — degetele pacientu lui trebuie să fio libert ' .
Varianta I : inversar ea pozi ţ iei , ţ inind antebraţ ul î n prona ţ ie ; pri ¬
zele îş i inversea ză şi ele pozi ţ ia policelo r .

450
 Varianta II din pozi ţ ie neutra a antebra ţ ului , ca î n fig. 7 - 86, se
.

va executa flexia I \ cu extensia cotului .

Exerci ţ iul 4 —
- Mobilizarea prin pază bimanual ă lingă P, ca î n fig.
7 -87 : de observat cele trei puncte de presiune indicate prin săge ţ i î n
figură .

Fig . 7 - S 6 Fin . 7 - 87 Fig . 7 -88

Exerci ţ iul 5 — Exist ă posibilitatea de a mobiliza î n flexie, diferen ţ iat ,

-
articula ţ ia radiooarpian ă ( fig . 7 -88 ), fixarea f ă c î ndu se pe primul r î nd
dc carpiene ; printr -o fixare pu ţ in mai distal ă , pe cel de-al doilea rî nd
carpian , cu cealalt ă priz ă fix î nd unitar primul r î nd carpian ş i antebra ¬
ţ ul , se obţ ine mobilizarea in articula ţ ia mcdiocarpian ă .
C. Prin mobiliză ri autopasive :
Exerci ţ iul 6 — î n şcz î nd , cu cotai pe masă, antebra ţ ul vertical î n supi -
na ţ ie : cu cealalt ă min ă , care face priză pe m î na afectată ( police î n
palm ă ) , se execut ă flexia P.
Variant ă : antebra ţul pronat , priza dinspre partea radial ă a m î i -
nii — deci policele — plasată tot î n palm ă .
Exerci ţ iul 7 — Cotul floctat mult , bra ţ ul dus î n adduc ţ ie, m î na atinge
um ă rul : m î na opusă face priz ă pe m î na afectat ă , for ţî nd flexia .
D . Prin mi şcă ri active :
Exerci ţ iul 8 —Mobilizarea spre flexie a pumnului din pozi ţ ii variate
(supina ţ ie, prona ţ ie sau neutră ) ale antebraţ ului , cu degetele fle<c tate,
somiflectate sau î ntinse.
E. Prin metode de facilitare :
Exerci ţ iul 9 —Flexia pumnului intr ă î n executarea schemei diagona ¬
lelor Rabat DjF ş i D-j E ale MS .
Exerci ţ iul 10 - Dintre tehnicile de facilitare a mobilităţ ii ( vezi capi ¬
tolul 4 ) , tehnica „relaxează -opune ! “ ( „hold - relax !“ ) este mult utilizată.

7.3 . 1.2 . Reeducarea extensiei

A . Prin adoptarea unor posturi :
Exerci ţ iul 1 —
Din ortustatism , cu palma î n sprijin pe masă, degetele
acroşează marginea masei —
cotul extins : se realizează verticalitatea
MS î n contrast cu orizontalitatea m î inii ; antebra ţul , ca un levier, for -
451
ţ ează extensia P eventual , nuna opusa presea / â ] )e fa ţa dorsala a
m î inii î n sprijin .
Exerci ţiul 2 —
for ţează extensia .
Din şez î nd , cu m î na sub coapsa şi palma pe scaun , se

B. Prin mobiliză ri pasive :

Exerci ţ iul 3 — Pacientul cu antebra ţ ul pronat : asistentul aplică o priz ă
pe treimea di stal ă a antrebra ţ ului ş i o alta pe min ă (eu polieelo in
palm ă ) : se execut ă extensia P ; degetele se
flexează concomitent .
Ş> Variant ă : idem , dar eu antebra ţ ul supi
¬

uat .
Exerci ţ iul 4 Mi şcarea poate fi executat ă
* j W' asupra antebra ţ ului ( priză î n treimea proxi -
mală a lui ), m î na fiind fixat ă la masă prin apu ¬
carea marginii acesteia ş i prin priza asisten ¬

tului .
Exerci ţ iul 5— Ca ş i la exerci ţ iul 4 pentru mo
bilizare pasiv ă prin priză bimanual ă , dar in ¬
¬

Fig . 7 - 80 versă , se realizează trei puncte de presiune ,

execut î nd de data aceasta extensia .
Exerci ţ iul 6 — Prin aceleaşi tehnici descrise la flexia P se pot ob ţ ine
extensii diferen ţiate î n articula ţ iile radiocarpiană şi mcdiocarpian ă .

Exerci ţiul 7
—
C. Prin mobiliză ri autopasive :
In fig. 7-89 se arată automobilizarca clasică . Există cî-
teva variante î n func ţ ie de pozi ţ ia antebraţ ului , ca şi de priza m î inii
să n ă toase, care face abord pe marginea cubital ă sau pe cea radial ă .
D. Prin mobiliză ri active :
Exerci ţiul 8 — Extensia activ ă se realizează din toate cele trei pozi ţ ii
de bază ale antebra ţ ului , degetele fiind flcetate pentru a relaxa ten ¬

doanele flexorilor ş i a permite astfel o amplitudine mai mare extensiei

pumnului .
E. Prin metode de facilitare :
Exerci ţiul 9 — Extensia pumnului intră î n schema de executare a dia ¬
gonalelor Kabat DjE ş i D2F ale MS.
Exerci ţ iul 10 — Extensia P poale utiliza tohnicile de facilitare a mobi
lit ăţ ii descrise î n capitolul 4 ,
¬

7.3. 1.3 . Reeducarea î nclină rii radiale ş i cubitale

In vederea acestui obiectiv se utilizează de obicei mobiliză rile pa ¬

sive şi cele active, care nu prezintă nimic deosebit . Mobiliză rile pasive
se fac prin prize al ă turate lingă- P, pe antebra ţ ş i m î na. Mi şcă rile ac ¬
tive se execută din pozi ţ iile de supina ţ ie, pronaţ io sau neutră ale ante ¬
bra ţ ului , cu degetele fleet ă to sau î ntinse.

452
7.3. 2. Refacerea for ţ ei musculare

7.3 . 2.1 . Tonifierea musculaturii flexoare

Musculatura principala flexoare a pumnului este reprezentat ă de
marele palmar , micul palmar, cubitalul anterior ş i flexorul comun al
degetelor ( micul palmar este un mu şchi inconstant ) , iar cea accesorie,
de lungul flexor al policolui . Klexorul comun ş i flexorul policelui nu
devin flcxori ai pumnului dccit după ce au asigurat flexia maxim ă a
respectivelor degete sau acestea sini fixate .
Extensia colului ş i supinalia antebra ţ ului pun floxorii pumnului
î n pozi ţ ie alungit ă . Cind cotul este î ntins ş i antebra ţ ul pronat , doar ru -
bitu 1 n 1 anterior este î ntins .
Exerci ţ iul 1 — Pacientul î n şez î nd , cu bra ţ ul de-a lungul corpului , an ¬
tebra ţ ul supinat , Sil î n rota ţ ie extern ă , C î ntins , P î n extensie : asis¬

tentul aplică rezisten ţe pe palm ă şi pe treimea distal ă a fe ţei anterioare

,

a bra ţ ului ; subiectul execut ă o flexio din SH , o flexie a C ş i o flexie

a P ( î n această ordine ), degetele răm î n î nd libere.
Exerci ţ iul 2 — Cu cotul sprijinit pe masă , extins, antebra ţ ul supinat :
prize pe palm ă şi antebra ţ ( fa ţa anterioar ă ) ; subiectul realizeaz ă o fle ¬
xio a cotului şi o flexie a P contra rezisten ţelor.
Exerci ţ iul 3
ţ
— Pacientul , cu cotul pe masă , antebra ţ ul vertical î n po ¬
zi ie neutr pumnul î n extensie (fig. 7-90 ), î ncearcă , contra rezisten ţ e ¬
ă ,
lor opuse de asistent, să pun ă antebra ţ ul pe masă prin rota ţ ia intern ă
a um ărului, flect î nd concomitent pumnul.
Exerci ţ iul 4 — Cotul pe masă şi antebraţ ul, supinat, aşezat tot pe masă :
prizele se aplică pe fa ţa palmară a degetelor şi pe palm ă , asistentul
,

opun î ndu -se prin ele flexiei degetelor şi apoi a pumnului (solicitare disto-
proximal ă ).
Varianta I ; acelaşi gen de .solicitare, dar î n m î n ă se ţ ine un miner
legat de o coard ă trecut ă peste un scripete . cu contragreutate.

.!

Fig . 7 - 90 Fuj . 7 - 91

Varianta II t idem, cu o ganteră î n min ă , executî nd flexia .

Exerci ţiul 5 Iii fig. 7-91 este ar ătat un exerci ţ iu cu dublă solicitare :
pacientul î ncarcă să apropie m î na de propriul bra ţ, comprimind î n ax
'

antebra ţ ul asistentului —
d e c i - intră î n tensiune flexorii degetelor, ai
pumnului , apoi ai cotului ; concomitent , trebuie să stabilizeze um ă rul ,
solicitarea pornind ş i de aici spre MS; ' ;

453
E x e r c i ţ i u l fi In şez î nd , cu rolul f Iertat pe masa , P î n extensie, ante¬

bra ţ ul pronat ; prize pe fa ţa anterioară a bra ţ ului şi pe palim ă ; pacien ¬

tul execut ă o extensie a cotului, asociat ă cu flexia pumnului ş i dege¬
telor (solicitare proximo-distal ă ) .
Exerci ţ iul 7 — Pacientul in deoubit dorsal , cu antebra ţ ul la vertical ă
ş i pronat , P î n extensie , î n min ă cu o ganter ă : ridică la zenit î ntreg MS.
Exerci ţ iul 8 ( pentrti nunele palmar ) — î n şezî nd , cu cotul pe masă ,
antebra ţ ul la vertical ă , P extins ş i î nclinat cubital : priză de stabilizare
pe antebra ţ , priz ă î n palm ă (cu cele 4 degete) pe metararpienele 11 ş i
111 ; subiectul execut ă flexia P, eu o î nclinare radial ă contra rezisten ¬

ţelor opuse de asistent .

Activitatea marelui palmar va mai ap ă rea ş i la î nclinarea radial ă .
Exerci ţ iul 9 ( pentru cubilalul anterior ) — in şez î nd , cu cotul pe masă,
antebra ţ ul la vetrieal ă , P extins ş i î nclinat radial : priză de stabilizare
pe antebra ţ , rezisten ţă î n palm ă pe motacarpienele IV ş i V ; pacientul
execută flexia P, asociat ă cu î nclinarea cubital ă contrat ă do asistent .

7.3 . 2.2 . Tonifierea musculaturii cxlcnsoare

Principalii extensori ai pumnului sî nt cubilalul posterior , primul

şi al doilea radial , extensorul comun al degetelor , extensorul propriu al
degetului V şi extensorul propriu al degetului II . Ultimii trei devin ex ¬
tensori ai pumnului numai după ce au realizat extensia degetelor sau
acestea s î nt blocate.
Lungul extensor al policelui este considerat mu şchi accesor după
ce extensia policelui a fost terminată .
Exerci ţ iul 1 — In şe î nd , cu bra ţul î n albducţ ie, C extins, antebra ţ ul
^
supinat , P ş i degete flcctatc : prizele asistentului , pe fa ţa dorsală a bra ¬
ţului ş i pe fa ţa dorsală a pumnului ; subiectul duce bra ţ ul î nd ă ră t , ex ¬

tinzâ nd P şi degetele — activează deltoidul posterior , care solicit ă pro ¬

-
ximo distal extensorii pumnului .
Exerci ţ iul 2 — In şez î nd , cu bra ţ ul la trunchi , antebra ţ ul î n po ¬
zi ţ ie neutră : se execută abduc ţ ia bra ţ ului cu extensia P contra rezis¬
ten ţ elor opuse de asistent
prin el , extensori i P.
— exerci ţ iul activează deltoidul mijlociu şi ,

Exerci ţ iul 3 - - Dacă antebra ţ ul este pronat , este stimulat deltoidul an ¬

terior , care va declanşa solicitarea extensorilor pumnului
exerci ţ iul se derulează ca cel anterior.
— î n rest .
Exerci ţ iul 4 — î n şez î nd , eu cotul pe masă , antebra ţ ul la vertical ă ş i
supinat , P ş i degetele flectato : rezisten ţ e pe antebra ţ, posterior , ş i pe
fa ţ a dorsal ă a mî inii ; subiectul cxtindu cotul ş i , concomitent , P şi de ¬

getele — î n acest caz a fost ales tricepsul pentru a activa extensorii P.

Exerci ţ iul 5 — Pacientul î n decubit ventral , cu braţul abdus 90°, C
flectat , antebra ţ ul at î rn î nd la marginea mesei, î n min ă cu o ganter ă :
se realizează o extensie a C, care necesit ă fixarea î n extensie a P.
Exerci ţ iul 6
tato : prize
—- Antebraţ ul î n pozi ţie neutr ă pe masă, P şi degetele flec ¬
pe treimea distal ă a antebra ţului ş i pe fa ţa dorsală a dege ¬
telor ; se execut ă o extensie a degetelor contrată , care va antrena şi
extensia P (solicitare disto- proxiimal ă ) .

454
Exerci ţ iul 7 — In şez î nd , cu bra ţ ul flectat , C extins, antebra ţ ul î n po ¬
zi ţie neutr ă , P flcctat : prize pe bra ţ, posterior , ş i pc fa ţa dorsal ă a m î i -
nii ; pacientul execută extensia bra ţ ului , flexia C ş i extensia P (soli ¬
citare proximo-distal ă ).
Exerci ţ iul 8 ( pentru cubitalul posterior ) — Pozi ţ ia — ca î n fig. 7-92 ,
pornirea fiind eu mina î n flexie ş i î n î nclinare radial ă : se execută ex-

Fig . 7- 02 Fig . 7 - 93

tensia P cu î nclinare cubital ă , contrarezisten ţa fiind la nivelul meta -

carpienelor IV şi V — exerci ţiul devine complex dacă, concomitent, se
î ncearcă realizarea unei pronaţii a antebraţ ului contra prizei asisten ¬
tului pe acest segment .
Exerci ţiul 9 ( pentru radiali ) — Pacientul, cu cotul pe masă, P flectat
şi î nclinat cubital , execut ă o extensie cu î nclinare radial ă : î n fig. 7 93 -
se observă aplicarea rezistenţei pe fa ţa dorsal ă a metacarpianului II şi,
cu policele, pe marginea cubitală — exerci ţiul devine complex prin su-
pinarea antebraţului blocată prin priza de pe treimea distală a acestuia.
Exerci ţiul 10 ( pentru extensorul comun al degetelor ) —
în şezî nd, cu
cotul pc masă , antebraţ ul vertical , P flectat : prize pe antebra ţ ul men ¬
ţ inut vertical şi pe fa ţ a dorsal ă a degetelor ; subiectul extinde simultan
pumnul şi degetele.

7.3.2.3. Tonifierea musculaturii î nclină rii cubitale

Mişcarea de î nclinare cubitală este realizată de acţiunea echiva ¬
lent ă a orbitalului anterior şi a celui posterior, care sî nt agonişti în
această mi şcare şi antagonişti î n mişcarea de flexie-oxtensie a pumnului.
Exerci ţ iul 1 — In şezî nd , cu bra ţul flectat la 90° şi î n rota ţie intern ă ,
C flcctat, antebra ţ ul orizontal î n pozi ţ ie neutr ă , P î n î nclina ţie radială :
asistentul aplică o priză de rezisten ţă pe fa ţa extern ă a braţului şi o
alta pe marginea cubital ă a mî inii ; subiectul execută o aîbducţie ori ¬
zontală a SH, o extensie a C şi î nclinarea cubital ă a P (solicitare pro ¬
ximo-distală ).
Exerci ţiul 2 — In şezî nd , cu MS î ntins pe lingă cap spre zenit, antebra ¬
ţ ul î n pozi ţ ie neutră : se execut ă cobor î rea MS (extensia bra ţ ului ) şi

-
î nclinarea cubitală a P contra rezistenţei opuse de asistent pc braţ şi
marginea cubital ă ( tot o solicitare proximo distal ă ).

455
1 V c r c i î iul 3
'
,'
—
Din şez î nd , cu cotul pc masa - ca in fig . 7 -94
entul execut ă extensia C cu î nclinare cubital ă (solicitarea porneş te de —
, paci ¬
la oxtensorii C, deci este tot proximondistal ă ).
Exerci ţiul 4 —
Compar î nd cu exerci ţ iul 3, î n acest caz solicitarea disto-
proximal ă ( fig . 7-95 ) porneş te de la efortul de î ndepă rtare a degetului V .

F î g . 7 - 94 Fig . 7 - 95 F i g . 7 -9 6

Exerci ţiul 5 —
Utilizarea unei m ăciuci , ca î n fig . 7-9 (1, for ţează acti
varea muşchilor cubitali, pentru a men ţ ine orizontalitatea acestui obiect :
¬

cu cî t policele va fi mai apropiat de degete, iar î n final î n pozi ţ ie de

opozant, cu at ît efortul muscular al cubi tali lor va fi mai mare. Un alt
mijloc de progresivitate este flectarea MS la orizontal ă , î n care caz for ţa
solicitată este cea mai mică , ea crescî nd pe m ăsur ă ce se coboară MS
pe l î ngă corp.
Exerci ţiul 6 ( pentru cubitalul anterior — vezi ş i exerci ţ iile destinate
flexiei pumnului ) —
î n şez î nd , cu cotul pe masă, antebraţ ul pronat, P
extins şi î n î nclinare radială : priză pe antebra ţ , rezist î nd la mi şcarea
de supina ţie, priză pe marginea cubitală şi in palm ă la nivelul meta-
oarpienelor IV şi V, rezist î nd la î nclinarea cubital ă ş i la flexia P.
Exerci ţ iul 7 ,( pentru cubitalul posterior —vezi ş i exerci ţ iile pentru ex ¬
tensia pumnului )
—
î n şezî nd, cu cotul flectat. pe masă , antebra ţ ul su -
pinat , P î n flexie şi î n î nclinare radial ă : priză pe antebra ţ , rezist î nd
la prona ţ ie ; priză pe marginea cubital ă ş i pe fa ţ a dorsal ă a mctacar -
pienelor IV ş i V, rezistî nd la extensia ş i î nclinarea cubital ă a P.

7.3 2.4 . Tonifierea musculaturii î nclină rii radiale

Mi şcarea este realizat ă de primul radial , marele palmar , lungul ş i
scurtul extensor al policelui , lungul abductor al policelui . Dosi ultimii
trei au pozi ţ ia cea mai bun ă pentru a realiza î nclinarea radial ă , ei nu
o fac dec î t după ce ac ţ iunea lor asupra policelui este terminat ă .
Exerci ţ iul 1 —
In şezî nd , cu bra ţ ul î n abducl î e 90°, C extins, antebra
ţ ul pronat , P î n î nclinare cubitală : asistentul face priză de opozi ţie pe
¬

fa ţa anterioară a bra ţ ului şi pe marginea radială a metacarpianului II ;

pacientul realizează o adducţie orizontală, flexia C şi - - î nclinarea radial ă
.

-
a P, ceea ce creeaz ă o solicitare proximo distal ă ; policele, l ăsat - liber ,
pune î n ac ţ iune doar palmarul mare şi primul radial ; pentru a intra î n

456
a c ţ i u n e şi m u şc h i i p o l i c e l u i , t r e b u i e c a p r i z a d i s t a l a s a s e
f a că p e m a r ¬
ginea poli col ui , lipindu -1 de culelalte degete.
Exerc i ţ iul 2 —Din şez î nd , cu MS dc-a lungul corpului , C extins
bra ţ ul î n pozi ţ ie neutra , subiectul face o flexie de bra ţ, o flexie , ante ¬
de C şi
o î nclinare radial ă a P, prizele aplicate de c ă tre asistent pe bra
ţ ş i pe

i\

Vig . 7 - 1) 7 Fig . 7 - 98
-
Vig . 7 99

marginea radiala a metacarpianului 1 (sau pe policcle

lipit la m î n ă ) opu -
nindu -se acestor mişcă ri .
Exerc i ţ iul 3 — Pozi ţ ia ş i prizele — ca î n fig. 7-97 :
flexia C ş i o î nclinare radiala , î ncercî nd s ă -ş i apropie subiectul execut ă
' mina de fal ă ( so ¬
licitarea este tot proximo-ndisUil ă ).
Exerc i ţ iul 4 — In fig . 7-98 este ilustrat ă solicitarea disto- proximal ă : se
î ncepe cu î ndepă rtarea policelui de axul m î inii ,
apoi se continu ă cu î n ¬
clinarea radiala a P, asociat ă cu flexia moderată a
C ; rezisten ţ a final ă
prin priza policelui face ca muşchii acestuia s ă partici
pe din plin la î n ¬
clinarea radial ă .
Exerc i ţ iul 5 — Utilizarea m ăciucii , ca î n fig. 7-99, activează
izometric
muşchii î nclin ă rii radiale
lungul corpului.
—
efortul devine maxim cî nd bra ţ ul este de-a
Exerc i ţ iul 6 ( pentr u marel e palma r
ci ţ iile pentru flexia pumnului ) —
—
vezi şi exer ¬
In şez î nd , cu cotul
î n sprijin pe masă , antebra ţ ul supinat , P î n extensie
ş i î nclinare cubitală , policele lipit la m î n ă : prizele
de rezisten ţă ale asistentului —
pe fa ţ a anterioar ă
a bra ţ ului ş i pe marginea lateral ă a policelui ; su ¬
biectul execut ă o flcxie-abduc ţ ie a policelui , asociat ă
c’ u flexia - î nclinarea radial ă a P.
Exerc i ţ iul 7 ( pentr u primu l radia l — vezi ş i exerci ¬
ţ iile pentru extensia P) —
Pacientul î n şez î nd , cu C
pe masă , antebra ţ ul pronat , P î n flexie ş i î nclinare Fig . 7 - 100
cubital ă : prizele —ca î n fig . 7-100 , pacientul î nccr-
c î nd supina ţia , extensia şi î nclinarea radială a P ; asocierea unei exten ¬
sii a policelui creş te activitatea muscular ă .
Exerci ţ iile selective pentru mu şchii policelui vor fi expuse la ki
netoterapia care se adreseaz ă acestui deget .
-

457
7.3 . 3 . Refacerea stabilit ăţ ii , mi şcă rii controlate şi abilit ăţ ii
( Exerciţ ii î n lanţ facilitator contralateral )
7.3. 3.1 . Exerci ţ ii pentru flexia -extensia pumnului
Exerci ţ iul 1 — î n şezind , cu n i î inile la nivelul feţei , lipite prin pulpele
digitale, podurile palmelor î ndepă rtate : asistentul aplic ă rezisten ţ a pe
fa ţ a lateral ă a antebra ţ elor ; subiectul î ncearcă sa î ndepă rteze coatele,

S A
y

A
6
Fig . 7 - 101

lu î nd sprijin pe pulpele degetelor prin activarea izometrică a jlexori -

lor P şi ai degetelor .
Exerci ţ iul 2— In şez î nd , cu coatele uşor î ndepă rtate, sprijinite pe masă,
antebra ţele verticale, mî inile lipite cu degetele î ntrepă trunse : subiec¬
tul î ncearcă să desfacă m î inile, men ţinî nd degetele î ntrepă trunse ; miş¬
carea de î ndepărtare o realizează rotatorii externi ai umă rului, contra
că rora trebuie să se opun ă extensorii P , punctul fix fiind luat prin î n¬
trepă trunderea degetelor.
Exerci ţiul 3 — Utiliz î nd o rezisten ţă elastică , sî nt antrenaţi flexorii P,
-
ca î n fig. 7-101 a , sau extensorii P, ca î n fig. 7 101 b.
Exerci ţiul 4 — Se utilizează de asemenea banda elastică trecută peste
metacarpiene, degetele fiind lipite prin pulpe : se î ndepărtează articu -

Fig . 7 - 102 Fig . 7- 103

la ţ iile metacarpofalangiene ca î n fig . 7-102, ceea ce determină un tra ¬

valiu simultan al extensorilor P şi flexorilor degetelor.
Exerci ţiul 5 — Din poziţia din fig. 7-103, asistentul, prin prizele luate,
caută să destabilizeze pumnul î n sensul flexiei (ca î n figură ), solicitî nd¬
extensorii sau , î n sens invers, flexorii ( prizele asistentului vor fi in
versate ).
458
7.4. M î na
Mina este rol mai complicat segment de membru din organism .
A Ut structura , cit ş i func ţ ia sa sî nt adaptate complexei activit ăţ i umane .
Suprafa ţ a do proiec ţ ie, proportional enorm ă , din cortexul cerebral caic
controlează aceast ă artivitato este o dovad ă a complexit ăţii acestui ade ¬

v ă rat „organ .
44

M î na nu este doar „organul 44 prehensiunii ( pentru prizele globale

sau pentru cele de mare fine ţ e ) ş i al celei mai importante sensibilităţ i
discriminative ', dar , in acelaş i timp , este ş i , ,organul 4* personalit ăţ ii
umane', al expresivit ăţ ii ( ca ş i mimica fe ţei ) , al profcsionalităţ ii celei
mai elaborates In fond , tot restul membrului superior
cot, antebra ţ , pumn — — um ă r , bra ţ ,
nu are dec î t rolul de a pune m î na î n pozi ţ ia cea
mai favorabil ă î ndeplinirii unei ac ţ iuni determinate .
Anatomic, m î na este considerată că î ncepe cu cel de-al doilea r î nd
(distal ) de oase carpiene, care fac articula ţ ie cu capotele metacarpiene-
lor ( articula ţ ia carpometacarpian ă ), realizî nd patru artrodii pentru mc-
tacarpienelo II — V ş i o articula ţ ie solar ă î ntre trapez ş i primul metn -
carpian .
Ultimele patru metacarpione se articulează î ntre ele prin bazele
lor ( articula ţ ia intermetaoarpian ă ), formlnd trei artrodii .
La capă tul distal al metacarpienelor se articulează cavit ăţ ile gle -
noide ale primelor falange (articula ţ iile motacarpofalangicnc ).
Distal , urmează articulaţ iile intertfalangiene proximale
prima ş i a doua falang ă — — —î ntre
, apoi articulaţiile interfalangienc distale
î ntre a doua ş i a treia falangă . Articula ţ ia interfalangian ă este o troh -
leartroz ă .
Policelo are o singură articula ţ ie interfalangian ă .
Toate articulaţiile mî inii sî nt î nt ă rite de c î te un manş on capsu ¬

lar ş i ligamente dispuse lateral .

Structura m î inii este complex ă , fiind rezultatul unei lungi peri ¬

oade de evolu ţ ie filogenetic ă . Desigur , nu este locul s ă insist ă m prea

mult asupra acestei structuri .
Arhitectural, î n timpul activităţ ii ei , m î na formeaz ă o bolt ă cu
trei arcuri :
— un arc transversal fix la nivelul oaselor distale ale carpului ,
iar î n continuarea lui ( pe l ăţ ime ) , un arc metacarpian molul datorit ă
1

mi şc ă rii metacarpienelor ;
— un arc longitudinal carpometacarpofalangian , mai mobil î n
porţ iunea sa distal ă ;
— arcuri oblice, realizate de police prin opozi ţ ia lui fa ţă de ce
lelalte degete.
¬

Refacerea acestor arcuri , mai ales a celui longitudinal ş i a obli ¬

celor , este esen ţial ă î n recuperare.

Este cunoscut faptul că ceea ce determin ă funcţ ia m î inii este „co ¬

loana policeluiu , şi anume capacitatea de opozabilitate a acesteia . O m î na

f ă ră police reprezint ă o grav ă invaliditate. Coloana policelui este for -

459
mata din trapez , primul motaourpian ş i cele doua falange , avâ nd o mo ¬

bilitate deosebit ă in articula ţia setară carpamctacarpian ă . In plus, po-

lioele dispune de o musculatur ă diferen ţ iată pentru toate sensurile, şi
nu doar de flexori -extensori ca celelalte patru degete .
Deşi î n articula ţ iile metacarpofalangiene ( MCF) se pot . executa
mi ş că ri î n toate planurile , acestea s î nt limitate . Flexia unui deget din
1Y1 CF este mult mai limitat ă docil flexia concomitent ă a tuturor celor
patru articula ţ ii . Acest fapt se datoreaz ă ligamenului transvers inter -
mctacarpian , ca ş i fibrocartilajului glenoidian . î nclin ă rii' laterale sint
limitate de ligamentele colaterale .
Func ţ iile de baz ă ale m î inii s î nt prehensiunea ( dc fapt exist ă mai
multe tipuri dc prehensiunc , care vor fi expuse î n continuare) ş i apă ¬

sarea . La prehensiunc participă , obligatoriu , policclo , pe c î nd la apă ¬

—
sare - mi ş care simpl ă — acesta nu particip ă .
In func ţ ie de segmentele care iau parte la prehensiunc, distingem
mai multe tipuri ale acesteia : bidigitală ( police + un opozant ) , tridi -
gital ă ( police* + doi opozan ţ i ), polidigitală ( police + celelalte degete),
pnlidigitopalmar ă (o combinare î ntre prehensiunea polidigitală şi palm ă )
— considerat ă ca prehensiune de for ţă . Se descriu urm ă toarele tipuri
de prize :
— Tipul I : priză de fine ţ e, terminal ă , intre pulpele policclui şi
indexului ( mai rar alt deget )
— Tipul II : priză tridigitală ( police + index-medius ), termino-sub-
terminală (ca la prinderea creionului de scris)
— Tipul III : priză bidigital ă subtermino-laterală, î ntre pulpa po-
licelui şi fa ţ a extern ă a indexului (apucarea unei farfurii )
— Tipul IV : priză polidigitopalmară , ca î n apucarea unui cio¬
can , a unei lopeţ i etc.
— Tipul V
— priză de mare for ţă
: priză digitopalmară (de multe ori f ă r ă police), ca î n
apucarea unei pî rghii , a volanului etc.
— Tipul VI : priz ă interdigital ă latero-laterală , î n special î ntre
index şi medius — cum se ţ ine o ţigară .
Mi şcă rile degetelor şi î n special ale policelui pretează deseori la
confuzii î n denumirea tipurilor dc mişcare. Pentru cele patru degete se
consideră ca plan median linia care
Flex / â
—
trece î ntre degetele III IV, ceea ce
î nseamn ă că î ndepă rtarea de acest
plan realizează „abduc ţ ia “ degete¬
lor , iar apropierea de el , , ,adducţ ia“ .
Flexia -extensia color patru dc-
geto nu ridică probleme de interpre ¬

tare.
Pentru police tipurile do mi ş ¬
care s î nt mai complicate. î n fig. 7-
Fig 7 - 101
. 101 prezentă m o schem ă a acestor
mi ş că ri .
Flexia : duce policele î naintea metacarpienelor, apropiindu-1 de
metacarpianul II .
Extensia : duce policele î nd ă r ă tul metacarpienelor, î ndepărtî nd
metacarpianul I de II .

460
 Adduc ţ ia : închiderea primei comisuri (î ntre police şi index ), apro¬
piind metacarpianul I de 11.
Abducţ ia : deschiderea primai comisuri, î ndepă rt î nd metacarpianul
1 de l î .
Axele mi şcă rilor de flexio-extensie ş i de udduc ţ ie-abdue ţ ie sini
perpendiculare unele pe altoie. Aceste mişcă ri s î nt realizate de meta-
earpian in articula ţ ia trapezometacarpian ă ; falangele ram î n î n acelaş i
ax , î n prelungirea metacarpianului 1 . Mişcă rile men ţ ionate se pot asocia
c u flexia metacarpofalangia n ă şi interfalangian ă sau cu flexia MCF şi
extensia IF etc . — toate aceste combina ţ ii dovedesc marile posibilit ăţ i
dr mobilizare de care dispune policele . Mi ş carea de opozi ţ ie a policelui ,
care dup ă cum s-a v ă zut caracterizează mina omului , nu este dccî t o
combinare a mi şcă rilor acestui deget . Astfel , pentru a face contactul
î ntre pulpa policelui şi cea a degetului IV, de exemplu , se realizează o
flexie trapezometacarpian ă , o flexie metacarpofalangia n ă ş i o extensie
interfalangian ă (sau o flexie, dacă priza este tormino-terminal ă şi reali ¬
zează litera O ).
Musculatura degetelor ş i a policelui a f ă cut obiectul unor scrii î n ¬
tregi de studii electromiografice .
„Raportul antagonic 44 al extensorilor şi flexorilor degetelor este
doar o no ţ iune teoretică general ă , care sc verifică î n practic ă doar î n
mişcă rile ritmice de flexic-extensie globale, ale tuturor celor patru de ¬
gete , pe baza principiului inhibi ţ iei reciproce. Dar dacă se mi şcă doar
un deget , intr-un sens, antagonistul va r ă m î ne î n activitate pentru a
imobiliza celelalte degete. In schimb, dacă doar un deget r ă m î ne ne¬
mi şcat, nu mai apare activitate î n antagonist î n timp cc celelalte de ¬
gete se mişcă î ntr-o direcţie.
• Extensorul degetelor este singurul extensor al MCF şi, î n func¬
ţ ie do poziţia acesteia (î n extensie sau hiperextensie), se activează şi îşi
intensifică contracţia de la î nceputul şi pe parcursul extensiei IF.
• Flexorul superficial acţionează asupra IFP, dar şi asupra MCF,
cî nd IFP este fixat ă . Surprinză tor, el devine activ î n mi şcarea rapid ă
de extensie a IF, î n funcţie de pozi ţ ia MCF (extinsă ) .
• Flexorul profund r ă m î ne ccl mai activ flexor al degetelor , ac
ţ ion î nd ca flexor şi pentru puimn .
-
• Lumbricalii (sau lombricalii ) au rol doar î n extensia IF, î nt ă
rind ac ţ iunea extensorului şi intorosoş ilor . In acelaş i timp, sî nt singurii
¬

flexori ai MCF, c î nd IF r ă m î n extinse ; dac ă IF se pă strează fleetate,

mi şc ă rile MCF las ă total inactivi lumbricalii .
Aceş ti mun şchi nu par s ă aibă vreo ac ţ iune î n mi ş carea de rota ¬
ţ ie sau deviere radial ă a vreunui deget î n momentul opozi ţ iei cu po ¬

licele .
• Interosoşii s î nt flexori ai MCF, indiferent de pozi ţ ia IF, dar ş i
extonsori ai IFP şi IFD. Pentru a extinde IFP, este obligatoriu ca IFD
să fie extinsă simultan — pozi ţ ia MCF nu are importan ţă. Ei ac ţionează
cel mai bine şi mai puternic î n mişcarea combinată de flexie MCF şi
extensie IF. Sî nt principalii extensori IF, cî nd MCF r ă m î no flectat ă .
Aceste ac ţ iuni s î nt î nregistrate î n mişcă rile analitice ale degetelor.

461
 S-au f ăcut studii ş i asupra modului cum intr ă in ac ţ iune muscu ¬
latura extrinsecă şi intrinsecă a degetelor î n principalele prize, cons ta -
-
tî ndu se urm ă toarele :
— î n priza de for ţă musculatura extrinsecă are primul rol , din ¬

tre muşchii intrinseci participind doar interosoş ii , ca flexori ai MCI " ş i 1

rotatori falangieni ; dintre lumbricali , doar cel de-al IV- lea are un rol
î n priza de for ţă , ceilal ţ i nefiind activa ţ i . S ă ad ă ug ă m că î n acest gen
de priză intr ă î n ac ţ iuni ' ş i mu şchii tunari , excep ţ ie f ă cind priza de
for ţă „, î n c î rlig “ ( doar cu cele patru degete ).
— î n priza de eiupire (bi pul par ă sau tnpulpar ă ) , tot extrinsecii
de ţ in primul rol ; interoso ş ii ajusteaz ă rota ţ ia falangelor degetelor ş i
participă la for ţ a de compresiune prin for ţa floxici MCF ; din partea
policelui participă flexorul scurt ş i adductorul , iar opozantul „asist ă ^
pozi ţ ia policelui prin rotarea primului metacarpian .
In abilitate, in precizia mişcă rilor mî inii , musculatura extrinsecă
are rol î n mişc ă rile mari , grosiere, şi de for ţă compresiv ă . Mişcă rile de
rota ţ ie sint sub dependen ţii interosoşilor (mişcarea de rota ţ ie a primei
falange are la bază, de fapt , mişcă rile de abduc ţ ie-adducţ ie din MCF ) ;
mi şcă rile de translar ă spre palm ă sint posibile tot prin ac ţ iunea inter ¬

osoş ilor.
î n actul de precizie musculatura tenar ă ac ţ ionează prin „trium ¬
viratul* scurt flexor-opozant -abductor al policelui . Adductorul police ¬

lui intr ă î n joc î n situa ţ ii î n care se cerc for ţă pentru a adduce primul
metacarpian î n fa ţ a celui de-al doilea .
Despre activitatea musculaturii m î inii se va vorbi şi mai departe,
î naintea prezent ă rii oxcrci ţ iilor de refacere a for ţ ei musculare pentru fie ¬

care grup muscular in parte de la degete ş i police .

7.4.1. Refacerea mobilităţ ii

7.4 . 1.1 . Prin adoptarea unor posturi
ExercApul 1 —Şez î nd pe un scaun tapi ţat : mina se introduce sub tu -
berozitatea ischiatică ; î nclinarea trunchiului determin ă intensitatea
presiunii .

Vig . 7 - 106 Fig 7 - 106

Exerci ţ iul 2 — Antebra ţ ul pe masă , cotul opus flectat ş i a şezat peste

mina afectat ă ; î ntre cot şi articula ţ ia de postur ă so interpune o gum ă etc.

——
Exerci ţ iul 3 Utilizarea unor benzi elastice adezive ca î n fig . 7-105.
Exerci ţ iul 4 Posturare pe placa numită „canadian ă * ( un exemplu este
4

ar ă tat î n fig. 7-106 ) .

462
Kxorei ţ iul f> —
Marea majoritate a posturilor pentru min ă sini realizate
prin orteze dinamice de toate tipurile şi confecţionate din cele mai di¬
verse materiale ; de asemenea, sî nt larg folosite atelele fixe seriate.
—
E .rerci (.iul 6 Utilizarea unor ,,pene“ interpuse î ntre degete, î n spaţiile
interdigitale, mcn ţ in î nd distan ţ ate degetele.

7.1 . 1.2 . Prin mobiliză ri pasive

Reprezintă de fapt adevă rate manipul ări ale articula ţ iilor mî inii.
.Si ' execut ă pentru fiecare articula ţ ii' î n parte , respec ţ ind regulile mo¬
biliz ă rii pasive şi ale manipul ă rii discuta ţ i' la capitolul 4 .
Ca tipuri de exerci ţii se recurge la :
— exerci ţii de trac ţ iune î n ax sau de decompresiune articular ă ;
—— -
exerci ţ ii de alunecare latero-lateral ă sau de abducţ ie adduc ţ ic ;
exerciţ ii de alunecare antero- posterioar ă sau de flexie-extensie ;
— exerciţii de rotaţ ie axială sau torsiune (exerci ţ iile de alunecare
se realizează f ăcî nd prize pe segmentele juxtaarticulare ş i tracţ ionî nd
un segment î ntr-o direcţ ie, î n timp ce segmentul celă lalt este trac ţ ionat
î n direcţ ie opusă ) ;
— exerci ţii de flexie-extensie, abducţ ie-adducţ ie, de circumducţie
(aceste exerci ţii urm ă resc direc ţ iile mişcă rilor fiziologice ale respecti ¬
vei articula ţ ii, realizî ndu-se prin priz ă fix ă de stabilizare a segmentului
proximal, cu mobilizare prin priză pe segmentul distal ) ;
— exerci ţ ii combinate ( î n special se asociaz ă tracţiunile la cele¬
lalte tipuri de mişcă ri ) .

7.4 . 1.3. Prin mişcă ri autopasive

Exerci ţiul 1
- —
Degetele de la cele două m.î ini î ntrepătrunse ca î n fig.
7 107 ; degetele m î inii stingi presează fa ţa dorsal ă a m î inii drepte, î n
timp ce m î na stingă basculează pentru realizarea extensiei MCF mî inii
drepte.

-
Fig . 7 107 -
Fig 7 1 OS

Exerci ţ iul 2 —
Mobiliză ri cu m î na să n ă toasă î n diverse prize, din care
exemplificăm prin exerci ţ iul de automobilizare î n flexie a MCF din
fig. 7 108 şi prin cel de automobilizare î n flexie a IF din fig. 7 109.
- -
Exerci ţiul 3 —
Automobilizarea î n abducţie-extensie a policelui este
ilustrat ă î n fig 7-110.
.

463
 Exerci ţ iul 4 - - Autoinobiliz aroa in flexie -extonsie a degetelor prin
t ,sindactilieu : degetul care trebuie mobilizat este solidarizat la degetul
ală turat, care-1 va mobiliza î n direcţ ia de extensie-flexie (solidarizarea
se face prin benzi adezive, printr-un deget mai larg de m ă nuşă etc. ) .

Fia. 7 - / 0 ' ) Fig . 7 -110

7.4 . 1.4 . Prin mi şc ă ri active

Exist ă o anumit ă tipologie a mi şcă rilor active care se recomand ă
pentru a respecta schema biomecanică a m î inii . Astfel , se execut ă :
— Flcxia MCF + IFP + 1FD
—— Flexia MCF + IFP + extensia IFD
Flexia MCF + extensia IFP + IFD
— Flexia IFP
—— Flexia IFD
Extensia MCF + IFP + IFD
— Extensia MCF + flexia IFP + IFD
— Extensia IFP + IFD din MCF extinsă
— Idem, din MCF flectată
— Abducţ ia degetelor
— Adduc ţ ia degetelor
Pentru police se vor executa :
— Abduc ţiile palmar ă ş i radial ă
— Extensia ş i flexia
— Adduc ţ ia
— Opozabilitatea fa ţă de fiecare deget in parte

7.4. 1.5. Prin metode facilitatorii

Mina , degetele ş i policcle intr ă î n schemele Kabat —

diagonalele
de facilitare a lan ţ ului kinetic al membrului superior :

addus
— In DjF, degetele sint î n flexie şi deviate radial , iar policele

— î n DiE, degetele sint extinse şi deviate ulnar , iar policele abdus

extins
— î n D2F, degetele s î nt extinse şi deviate radial , iar policele

— î n D2E, degetele sî nt flectate şi deviate ulnar , iar policele î n

opozabilitate

464
7.4 . 2 . Refacerea for ţ ei musculare
Datorită activit ăţ ii independente a policelui, exerci ţiile pentru re ¬
facerea for ţei lui vor fi prezentate separat do cele destinate celorlalte
patru degete.
7.4 . 2.1 . Refacerea for ţ ei musculare a policelui
A . Exerci ţ ii pentru musculatura flexoarc. Deşi coloana policelui arc trei
niveluri articulare, no ţ iunea de „flexie 44 a policelui este definit ă de miş ¬

carea din articula ţ ia trapezometacarpian ă . Musculatura flexoarc, după

cum o desemneaz ă şi numele, este aceea care realizează flexia î n toate
eele trei niveluri . Combinarea flexiei tuturor segmentelor coloanei po ¬

licelui determin ă , de fapt , o mi şcare complex ă ( „de opozi ţ ie 44 ) , î n care,

al ă turi de flexie , sc produc o adduc ţ ie ş i rota ţ ie intern ă a policelui .
Musculatura flexoare a policelui este reprezentat ă de dou ă grupe :
— muşchii extrinseci : lungul abductor al policelui (duce primul
mctacarpian î nainte şi î n afara planului palmei ) , lungul flexor al poli ¬
celui (face flexia IF şi MCF) ;
— mu şchii intrinseci : scurtul abductor al policelui (duce primul
mctacarpian î n ă untrul planului palmei , flectează MCF, execut î nd ş i o
rota ţie axială spre î n ă untru ), scurtul flexor al policelui (duce primul
mctacarpian î n adducţ ie şi flexie, rotează î n ă untru şi flectează MCF) şi
opozantul policelui (determin ă flexia , adducţia şi rotaţ ia intern ă a pri ¬
mului metacarpian ).
Exerci ţiul 1
—Pacientul cu cotul pe masă, antebraţ ul supinat, P î n
rectitudine, policele alipit metacarpianului II : prize pe faţa antero-dis-
tal ă a antebra ţului ş i pe fa ţa latero-extern ă a policelui (degetele asis ¬
tentului pe metacarpianul I, pe prima falangă şi pe falanga a doua ) ;
subiectul execută flexia policelui, apoi î n continuare flexia P şi a C,
contra opozi ţiei asistentului.

7^

F i g. 7 - 1 1 1 Fig. 7-112

Variant ă : ca î n fig. 7-111, avî nd ca element deosebitor faptul că

asistentul îşi plasează palma î n palma pacientului , opuriî ndu-se astfel
flexiei degetelor şi realiz î nd totodată o mai bun ă rezisten ţă faţă de fle¬
xia P.
Exerci ţiul 2 —Un exerciţiu cu solicitare disto-proximală este ilustrat
î n fig . 7-112 , î n care subiectul execut ă deschiderea m î inii prin extensia
degetelor ş i flexia policelui contra rezisten ţei opuse de kinetoterapeut .

30 — Klnetologic profilactică , terapeutic ă ş i de recuperare — cd . 239 465>

Exerci ţ iul .S' Antebra ţ ul pronat , m î na , , prive ş te * masa , polieele , pla -
1

sat inaintea metacarpia nului ii , se sprijin ă pe masă , pulpele degetelor

ating masa ; cu cealaltă min ă se aplică o rezisten ţă ,pe faţa dorsal ă a
degetelor : subiectul î ncearcă să-şi ridice degetele de pe masă , men-
Unind î nsă contactul policelui cu masa , ceea ce va reprezenta punctul
fix pentru contrac ţ ia extensoril or degetului — realizarea punctului fix
î nseamn ă contrac ţ ie puternic ă a flexorilor policelui .
Exerci ţ iul 4 — Pozi ţ ia ş i prizele , ca î n fig . 7 - 1 H ( se remarc ă polieele
in extensie ş i abduc ţ ie ) : subiectul execut ă proua ţ ia antebra ţ ului ş i mi ş -
earea de opozabilit ate a policelui (caro con ţ ine flexia lui ) ; asistentul
1

opune rezisten ţă .
Exerci ţ iu ! 5 — Subiectul aplică pulpa policelui pe fa ţa anterioar ă a
coapsei ş i apas ă , ca ş i cum ar evalua consisten ţ a mu ş chiului ; celelalte
patru degete se plasează pe fa ţ a latero- postorioar ă a coapsei —
este un
exerci ţ iu do autoreziste n ţă .
Exerci ţ iul 6 ( pentru lungul abductor ) — Mina se sprijin ă cu marginea
cubital ă pe masă , antebra ţul î n pozi ţ ie neutră , polieele î n extensie : pri ¬

zele asistentului , ca î n fig . 7 - 114 , pacientul î ncercind s ă ducă î nainte

primul metacarpian ( pumnul trebuie bine stabilizat , să nu se flecteze ;
de asemenea, asistentul trebuie să aplice priza numai pe metacarpian ) .
Exerci ţ iul 7 ( pentru lungul flexor ) — Mina , cu marginea cubitală pe
masă : asistentul fixează prin priză primul metacarpian ; rezisten ţ a o
aplică pe pulpa policelui , bloc î nd realizarea flexiei î n interfalangian ă .
Variant ă (aceeaş i pozi ţie ) : priză doar pe pumn , coloana policelui
rămî nî rid liberă ; rezistenţa , tot pe pulpa policelui ; se execută flexia î n
toate trei articulaţiile policelui — este activat î n special lungul flexor ,
dar î n acest exerci ţ iu mai intră î n joc şi scurtul abductor, şi scurtul
flexor .
Exerci ţ iul 8 ( pentru scurtul abductor ) —
M î na , cu marginea cubitală
pe masă , polieele î n pozi ţie neutră : asistentul fixează pumnul , iar re-

Fig . 7 - 113 Fig. 7 - 114

zisten ţa o aplică pe faţa anterioară a primului metacarpian şi a falan ¬

gei I ; subiectul execută o flexie din trapezometacarpiană şi MCF, păs-

trînd tot timpul IF î n rectitudine ; polieele trebuie dirijat ca î ntr-o opo¬
ziţie spre degetele II şi III , mişcare ce activează î n mod deosebit scurtul
abductor (dar cu o contribu ţ ie a opozantului ) .

466
 Exerci ţ iul 9 ( pentru scurtul flexor ) —
Mina , cu marginea cubitala
pe masa , policele î n pozi ţ ie neutra : rezisten ţa asistentului , pe fa ţa an -
toro-intern ă a primului mctacarpian ş i a primei falange ; subiectul exe¬
cuta o mişcare de opozabilitate spre degetele IV şi V contra rezisten ţei .
Scurtul flexor al policelui av î nd
M : > puternica ac ţ iune ' addurtoare , î n
mi şcarea de « nai sus aceasta compo ¬

nenta este mult activat ă — intr ă î n ac ¬

ţ iune ş i opozantul . :
/
E . rcrci ţ iul 10 ( pentru opozant )— Arti -
\ ilatea lui este » imposibil de a fi despă r -
bta de cea a scurtului flexor ş i a scur ¬

tului abductor al policelui . î n fig .

7 - 1 lo se remarcă priza du rezisten ţă
aplicat ă doar pe motacanpianul 1 , falan ¬

gele fiind libere : subiectul duce peli ¬ Vig. 7- 115

cule sipre pulpa celorlalte degete.
Faptul c ă falangele s î nt necontrate fare ca scurtul abductor şi scur ¬
tul flexor s ă fie mai pu ţ in solicitată ; sau mai bine se solicit ă , ca s ă se
men ţ in ă 'i n timpul mi ş’ că rii de opozabilitate o permanent ă extensie î n
articula ţ ia MCF şi 1F.
—
Exerci ţ iul 11 ( pentru Junc ţ ia de opozi ţ ie ) Aceeaş i pozi ţ ie ca mai sus :
asistentul face o priză pe fa ţ a pulpar ă a policelui şi o a doua priză pe
fetch' pulpare ale degetelor II , 111 şi IV ; subiectul , luî nd punct fix pe cele
trei degete, execut ă o tripl ă flexie din trapezometacarpian ă, MCF şi 1F,
ducî nd policele, contra rezisten ţ ei asistentului , spre cele trei degete ; î n
acest fol intr ă î n acţ iune scurtul abductor (opozi ţia se poartă spre degetele
II ş i III ) ş i scurtul flexor (opozi ţ ia se poart ă spre degetul IV ) .
Variant ă : autoreziston ţă prin formarea unei bucle î nchise î ntre
police ş i pulpa cite unui deget, pres î nd pulpele unele pe altele.
Exerci ţ iul 12 — Idem, dar asistentul face priză pe pulpa policelui ş i pe
degetul V ( pe toate cele trei falange) . Exerci ţ iul permite nu numai opo ¬
zabilitatea policelui , ci şi antrenarea grupului muscular hipotenar (opo ¬
zantul , scurtul flexor ş i scurtul abductor al degetului V ).
B. Exerci ţ ii pentru musculatura extensoare. Extensia policelui este com ¬
binat ă cu abduc ţ ia lui , realizî nd plasarea primului mctacarpian î nd ă r ă t
ş i î n afara planului rniinii (de fapt , aduce metacarpianul I î n planul celor ¬

lalte mctacarpiene ). De obicei , extensia policelui este î nso ţ it ă de extensia

î n MCF ş i 1 F, dar este posibil ă ş i floxia acestora . Extensia policelui este
1

realizat ă de lungul si scurtul extensor al policelui .

Exerci ţ iul 13 — Cotul pe masă , antebra ţ ul supinat ş i flectat , P flectat ,
policele î n opozabilitate : asistentul fixeaz ă fa ţ a postorioar ă a treimii dis-
tale a antebra ţ ului ş i aplică o rezisten ţă pe fa ţ a unghial ă a policelui ;
subiectul execut ă concomitent o extensie a C ş i a policelui , contrat ă de
prizele asistentului.
Variant ă : ca mai sus, dar antebra ţ ul este pronat : aceleaş i prize ;
subiectul execut ă flexia C, cu extensia policelui .
Exerci ţ iul 14 — Cotul pe mas ă , semifloctat , antebra ţ ul pronat, P î n recti
tudine, policele î n opozabilitate : priză pe antebra ţ ş i pe fa ţ a dorsal ă a
¬

467
policelui , la nivelul falangei distale ; se execută o supina ţ ie cu extensia
policelui , contrate .
Exerci ţ iul 15 — Cotul , flcctat, aşezat pe masă , antebraţul pronat, P î n
flexie, policele Sn opozabilitate : prize pe faţa dorsal ă a antebraţ ului ş i pe
falanga distal ă , fa ţ a dorsal ă ; subiectul execut ă , in ordine, extensia police ¬
lui — extensia P — supina ţ ia antebra ţ ului — extensia C.
ă î n pozi ţ ie neutr ă , ea î n
Exerci ţ iul U i In şezind , cu antebra ţ ul pe mas
fig. 7 11 ( î : subiectul realizeaz ă o extensie din police si P, asociat ă cu o
—
rota ţ ie extern ă ti î n um ă r ( ' o duet antebra ţ ul spre exterior ) .
1

Exerci ţ iul 17 — Cotul , semiflocta t , î n sprijin pe mas ă , P î n rectitudin e,

degetele î ntinse si r ă sfirate , policele extins si alxlus : priz ă pe fa ţ a pal ¬

mară a degetului V , priză pe fata unghiular ă a policelui ; subiectul execut ă

o supina ţ io contra dublei rezisten ţ e realizate de prizele asistentulu i .
Exerci ţ iul 18 — Se a ş ază mina , cu dogetele î ntinse, eu palma pe mas ă :
pe fa ţ a dorsal ă a policelui se aplică o rezisten ţă ; subiectul execut ă o
presiune contra mesei cu degetul V ( izometrie ), ceea ce va activa mus ¬
culatura supinatoar c, care va lua punct fix pe tendin ţa de extensie a
policelui .
Exerci ţ iul 19 ( pentru lungul extensor al policelui ) — Mina se sprijin ă cu
marginea cubitală pe masă ; primul metacarpiun î n extensie , MCT tot î n
extensie, iar IF î n flexie : rezisten ţă pe faţa intern ă a policelui ; se exe¬
cută o extensie a falangei distale ; extensia ultimei falange este realizată
ş i de scurtul flexor, şi de scurtul abductor ( prin expansiunile aponevrotice
de pe tendonul lungului extensor ), dar numai odată cu flexia trapezome-
tacarpiană .
Variantă : se aşază mina cu palma pe masă şi se cere pacientului să
ridice policele de pe planul mesei , f ă ră a ridica şi celelalte degete — doar
lungul extensor este capabil de această ac ţ iune.
—
Exerci ţ iul 20 ( pentru scurtul extensor al policelui ) Mina î n sprijin cu
marginea cubitală pe masă , MCF şi IF ale policelui î n flexie, trapezo-
mctacarpiana î n pozi ţie neutră : asistentul aplică o rezisten ţă pe faţ a dor ¬
sală a primei falange, fixâ nd imctacarpianul I cu cealaltă m î n ă ; subiectul
execută o extensie MCF, menţinâ nd IF î n flexie .
Variant ă : antebra ţul ş i m î na , cu faţa palmară , pe masă, policele
lipit de al doilea metacarpian : subiectul î ndepă rtează policele, deschi -

Fig . 7 - 116 Fig . 7 - 117

z î nd c î t mai mult comisura dintre primul şi al doilea deget — se realizează

de fapt o abducţ ie de police , cu uşoară extensie (acţiune a extensorului
scurt) .
Exerci ţ iul 21 — î n fig . 7-117 se utilizează o bandă elastică : plas î nd
banda pe faţa unghială , va intra î n acţiune lungul extensor ; plas î nd-o pe
prima falangă , va fi tonifiat scurtul extensor .

468
C. Exerci ţ ii pentru musculatura adductoarc. Adduc ţ ia polieelui î nchide
•

complet comisura dintre degetele 1 şi II , alipind primul metacarpian de

cel de-al doilea . Mişcarea este realizat ă de adductorul polieelui şi primul
interosos palmar.
Exerci ţ iul 22 ~ Se aplică o rezistent ă pe marginea cubital ă a m î inii si o
alia pe fa ţ a intern ă a polieelui , cari ' se opun î nclin ă rii cubitale a P ş i

.
—
3W
r-S)

F i ţi . 7 - 1 1 S F i g. 7 - 119

adduc ţ iei polieelui : cu cit î nclinarea cubitală este mai ampl ă , cu at î t

î nchiderea primei comisuri este mai accentuat ă şi de aceea exerci ţiul
poate fi executat şi f ă r ă rezisten ţă pe marginea cubital ă a m î inii.
Exerci ţ iul 23— Prima comisur ă deschisă : asistentul (sau chiar pacientul,
cu mina să n ă toasă ) aplică o rezisten ţă ca î n fig . 7-118 , î n timp ce subi¬
ectul caut ă să î nchid ă comisura .
Exerci ţiul 24 — Se poate antrena musculatura adductoare prin autorezis -
ten ţă, ca î n fig. 7-119.
—
Exerci ţ iul 25 ( pentru primul interosos palmar ) Mina se sprijin ă pe masă
cu marginea cubital ă , prima comisur ă fiind deschisă : asistentul fixează
cu o min ă metacarpienele şi pumnul, iar cu cealalt ă aplică o rezistenţă pe
marginea intern ă a primului metacarpian ; subiectul face apropierea aces¬
tuia de metacarpianul II ( adducţie ) .
Exerci ţ iul 26 ( pentru adductorul polieelui )
- — Pozi ţ ia de mai sus, dar
asistentul aplică rezisten ţ a pe fa ţa latero intern ă a primului metacarpian ,
pe care îl menţ ine pe un plan anterior celorlalte metacarpiene, î n timp
ce subiectul î ncearcă s ă î nchid ă prima comisur ă.
D. Exerci ţ ii pentru musculatura abductoare. Mi şcarea de abducţ ie des¬
chide prima comisură , f ă ră să poarte policele î nainte (flexie), ci î nd ă rătul
planului m î inii . In principal, mişcarea este executat ă de scurtul extensor
ş i , î n secundar , de lungul extensor şi lungul abductor al polieelui , î n acţi ¬
une cuplat ă .
Exerci ţ iul 27 — Subiectul execut ă o î nclinare radial ă a P, asociat ă cu
deschiderea primei comisuri ; asistentul aplică o rezisten ţă pe fa ţa latero -
externă a degetului II ( pentru î nclinarea radială ) şi pe fa ţa latero-cxtern ă
a primului metacarpian ( pentru abducţ ia polieelui ).
Exerci ţ iul 28 — Executarea concomitent ă a abduc ţiei polieelui, cu î nde¬
—
pă rtarea degetului V, ca î n fig. 7 120.
Exerci ţ iul 29— Utilizarea unui elastic î ntins, realizî nd contra rezisten ţei
lui o abducţ ie a polieelui , dar î n acelaşi plan cu celelalte metacarpiene
(fig . 7-121 ).

469
Exerci ţ iul 30 ( pentru scurtul extens or ol police lui ) —
Mina aşezată pe
masa cu palma î n jos, prima comisur ă î nchisa : asistentul fixează P şi¬
metacarpienele şi aplică o rezisten ţă pe marginea latero-extern ă a poli
celui ; subiectul deschide comisura , men ţ inî nd policele pe masă ( ridicarea
lui va antrena imediat implicarea ş i a lungului extensor ) .

Fig . 7 - 120 Fig . 7 - 121

7.4. 2.2. Refacerea for ţ ei musculare a celorlalte degete

.
A. Exerci ţ ii pentru musculatura flcxoarc î n flexie, pulpele degetel trei
or se
apropie de podul palmei ş i aceast ă mi şcare intereseaz ă toate cele
articula ţ ii ( MCF, IFP ş i IFD ) . Mi şcarea este realizat ă gra ţ ie unui
aparat
muscular complex compus din :
1 . Mu şchii extrin seci , poliart iculari, care vin de la antebraţ , Sncrucişî nd
pumnul , fa ţ a palmar ă a metacnrpienelor ş i falangelor prin langhetc ten -
dinoase dispuse î n teci osteofibroase :
— Flexorul comun profund al degetelor , ale că rui tendoane perfo
¬

reaz ă tendoanele flexorului superficial , rcalizî nd flexia IFD, dar ,care mai
î nt î i flectcaz ă 1FP, av î nd o acţ iune de flexie şi pe MCF ( Delatte r 1982 ) —
este un flexor accesoriu ş i un stabilizator al pumnului .
— Flexorul comun superficial ac ţ ionează asupra IFP ş i MCF, dar
nu ş i asupra IFD .
2 . Mu şchii intrins eci sini clasifica ţ i î n trei grupe :
a ) Muşchii interosoş i :
— — — .
interosoş ii palmari ( 2 3 4 ) participă la flexia MCF la miş ca ¬
rea de lateralitate a degetelor IT , IV ş i V, precum ş i la extensia IFP
;
primul intorosos apar ţ ine coloanei policelui ;
— interosoşii dorsali (1 — 2 — ‘3r—. 4 ) participă la flexia MCF ş i exten ¬

sia IF, ca ş i la lateralitatea degetelo

b ) Mu şchii lumbricali —
patru mu şchi mici , care, ea ş i interosoş ii , s î nt
flexorii MCF ş i extensorii IV .
c ) Mu ş chii hipotenarieni sî nt muşchii motori ai degetului V : abduct'
v

rul, scurtul flexor şi opozantul.

Exerci ţ iul 1 — Asistentul aplică prizele ca î n fig. 7-122, opumndu se -
astfel flexiei P, cu î nclinarea cubital ă a im î inii , ş i flexici degetelor .
Exerci ţ iul 2— î n decubit dorsal (sau şez î nd ), SH î n flexie-abduc ţ ie ş i
rota ţ ie extern ă , C î ntins, antebra ţ ul î n supina ţ ie, P î n extensie, mina des-

470
 fa ţ a antero - exfern ă
chisă , cu degete le r ăsfirat e : asisten tul aplic ă o priz ă pe
•
.
a bra ţ ului şi o priză pe fa ţa palmar ă a degetelor
; subiectul execut ă din
ţ ie de antebra ţ , o
SH o adduc ţie rota ţ ic intern ă , o flexie a C, o prona rezisten ţ ei opuse
- (

flexiecu î nclinare cubital ă a P ş i flexia degetelor contra

do că tre kinototerapcut .

Fit ) . 7 - 122 Fit ) . 7 - 123

Mina şi antebra ţ ul ( î n prona ţ ie) se sprijin ă pe masăă ridice

, ca î n
Exerci ţ iul 3 —
fig. 7-123 : subiectul , contra rezisten ţei opuse de asisten t, caut ă s
fa ţa ventrală a P de pe masă , lu î nd sprijin î n C ş i vî rful degetelor ;
se pune sub pulpa degetelor o bucată de stof ă etc. şi sî nt î n sprijin ( pe
asistentul va trage
de ea , antren î nd degetele î n extensie, î n timp ce ele
flexie ) pentru a asigura ridicarea pumnului. ă cape ¬
Variant ă : aceeaşi poziţ ie, dar se caută să se ridice de pe mas
tele metacarpienelor contra rezisten ţei aplicate pe
fa ţa dorsală a m î inii.
Exerci ţ iul 4 — Cotul flectat, antebraţul pronat, falangele distale
jină pe marginea unei mese, P extins, iar degetele u
se spri¬
şor flectate : se aplică
o greutate pe extremitatea distală a antebraţului, care
va fi men ţinută
doar de contracţia flexorilor degetelor.
Exerci ţiul 5 — Utilizarea unor elastice prinse pe
\ \.
v

feţele palmare ale ultimelor falange şi fixate un - .

deva deasupra degetelor. \ % \
'VVV.
—
Exerci ţiul 6 • Antrenarea flexorilor degetelor î n \
sinergie cu extensorli P, ca î n fig. 7-124, ceea ce
pune flexorii î n pozi ţ ie alungit ă şi scade din opo- ^
lungilo r extenso ri . y(
zabiliit atea
—
Exerci ţ iul 7 , Pacientul cu mfina deschisă : asis- \
tentul aplică o rezisten ţă asupra polieelui ş i
una asupra pulpelor celorlalte patru degete ; se
'
t ig . 7 - 124
'
—
-
execut ă o opozabilitate poliee dcgete contrat ă .
Se poate executa aceeaşi opozabilitate î ntre police şi fiecare deget
î n parte, dar î n special î ntre police şi degetul V.
Exerci ţ iul 8 —Mî inile alipite prin palme şi degete, un elastic î nconju
r î ndu-le la nivelul capetelor metacarpienelor : se î ndepă rtează una de
-
alta la nivelul articula ţiilor MCF, degetele râm î n î nd extinse ş i alipite doar
prin pulpe — mişcarea se face contra rezisten ţei elasticului şi activează
mai ales interosoşii ş i luimbricalii .
471
 A şezarea elasticulu i la nivelul IFP ş i î ndepă rtarea iniinilor la acest
nivel solicită flexorii extrinseci .
Varianta I : degetele de la cele dou ă m î ini se î ntrepă trund , pulpele
digitale sprijinindu-se dc metacarpienele de la mina opusă ; î ntre cele
dou ă palme se introduce o minge dc tenis, care este puternic presat ă prin
solicitarea flexorilor degetelor .
Varianta II : î ntre' pulpele degetelor de la ambele m î ini se prinde o
placă de lemn , de care atirn ă o greutate ( degetele orientate' spre' sol )
;
ă
pentru a î mpiedica alunecarea acestei pl ă ci trebuie' ca flexorii degetelor s
se' contracte puternic.
Exerci ţ iul 8 este un exerci ţ iu de solicitare eontralate ral ă a muscu
¬

laturii simetrice flexoare a degetelor .

Exerci ţ iul 9 ( pentru flexorii extrinsec i — superficia li ş i profunzi )
* -

Antebra ţ pronat , P î n rectitudin e , MCE extinsa, 1 KP ş i IED flectate :

asistentul , cu cele patru degete de la min ă , acroşează pulpele degetelor
pacientul ui , î ncerc î nd s ă le extind ă ; a doua priză , circular ă , o face pe
treimea distală a antebra ţ ului , prin care truc ţ ionează in sens invers (spre
proximal ) ; pacientul se opune celor dou ă trac ţ ion ă ri de sens opus prin
contrac ţ ia flexorilor lungi ai degetelor, care acţionează î n asociere cu
extensori i MCF.
Variant ă : subiectul, prin contrac ţ ia simultan ă a flexorilor lungi
ai degetelor ş i a extensorilor MCF, se opune (ca î n fig. 7-125) presiunii
î n jos exercitate de că tre asistent .
Exerci ţiul 10 — Antebra ţ ul supinat, C flectat, P şi MCF î n rectitudine,
degetele flectate din IFP şi IFD ; degetele apucă un m î ner dc la care
pleacă un cordon care trece peste un scripete, avî nd la capăt o greutate :
subiectul execut ă o extensie a ’bra ţului , ceea ce necesit ă o contracţ ie izo-
metrică a flexorilor degetelor pentru a men ţ ine mî nerub
Exerci ţ iul 11 ( pentru flexorul comun superficial ) — Antebra ţul î n pozi ¬
ţ ie neutr ă , P şi MCF î n rectitudine, IFP î n flexie, IFD î n extensie : prizele
ca în fig. 7 126, asistentul realizî nd 2 forţe opuse prin care î ncearcă să
-
extind ă IFD ; subiectul men ţ ine pozi ţ ia prin contracţ ia selectiv ă a flexo-
rului comun superficial .

Fig. 7 -125 F i g . 7- 126

Exerci ţ iul 12 ( pentru interoso ş i şi lumbricali )—Mina î n sprijin cu mar ¬

ginea cubital ă pe masă , P, MCF ş i 1F î n rectitudine : asistentul aplică cele
patru degete ale sale î ntinse , lipite perpendicular de faţ a palmar ă a dege ¬
telor pacientului , î ncercî nd să le î mpingă spre dorsal ; acesta se opune*
executî nd o flexie din MCF, î n timp ce IFP şi IFD rămî n extinse şi deci
f ă ră participarea flexorilor extrinseci .

472
 Variant ă : asistentul exercit ă ca î n fig . 7-127 o trac ţ ionare pe cele
patru degete extinse din IE, dar flcctate din MCF.
B. Exerci ţ ii pentru musculatura extcnsoarc. Extensia degetelor este f ă cut ă
de muşchii extrinseci poliarticulari extensori ş i de mu şchii intrinseci
interosoş i ş i lumbrirali , men ţ iona ţ i ş i la mi şcarea de flexie .

Fig. 7 - 127 Fig. 7 - 128

Musculatura extrinsecă este alcă tuit ă din :

— Extensorul comun al degetelor : extensor al MCF, al 1FP ş i al
TFD, oî nd MCF sî nt î n flexie.
— Extensorul propriu al degetului II .
— Extensorul propriu al degetului V.
Exerci ţ iul 13 — î n fig. 7-128 s î nt vizibile pozi ţ ia şî prizele : de remar ¬
cat priza pe fa ţa dorsal ă a m î ipii, respectiv pe capetele distale ale meta-
carpienelor şi pe prima falangă ; subiectul execută simultan o extensie
de C, de P ş i degete —
acest exerci ţ iu activează î n special extensorii
extrinseci ; dacă rezisten ţ a se va aplica şi pe falangele II şi III , aceasta
solicit ă şi contracţ ia musculaturii intrinsece .
Variantă : antebra ţ ul pronat ş i C
licet at î n sprijin pe masă , P flectat : cu o
min ă , asistentul aplică rezisten ţ a pe fa ţ a
dorsal ă a m î inii ( pulpele degetelor salo
preseaz ă fa ţ a dorsal ă a metacarpienelor ,
iar podul palmei — peste cele patru de
gete ) , opun î ndu -so simultan fiexioi ( \ ex
¬

tensiei V ş i a degetelor .
Exerci ţ iul 14 — Antebra ţ ul î n supinaţ ie ,
asistentul exercit î nd o presiune in jos pe Fig 7 - 129
.

treimea distală a acestuia : extensorii de ¬

-
getelor men ţ in punctul fix al -numii prin contrac ţ ie izorrmtrică , î ntocmai
ca î n fig. 7- 129 .
—
Exerciţ iul 15 . In şczlnd , cu bra ţ ul î n u şoar ă abdpc ţie cu rota ţ ie intern ă.,
C flectat , antebra ţ ul in pozi ţ ie neutră , fa ţ a dorsal ă a - m î inii „priveş te ^
regiunea lombar ă ; pumnul u şor flectat , degetele semiflec ţ ate : asistentul
aplică o priză pe fa ţ a antero-extern ă a bra ţ ului , iar cealalt ă pe fa ţ a dorsal ă
.

473
a P şi degetelor ; subiectul proiectează mina ş i degetele î n sus şi î n afară
-
(ca ş i cum s ar pregă ti să arunce ceva ), adică execută o flexic prin lateral
a bra ţ ului , asociată cu extensia C, P şi degetelor —
mişcă ri contrate de
kinctotcrapeut ; este un exerci ţ iu facilitator proximo-distal .
Exerci ţ iul 16’
direct ă .
— î n fig . 7- 1 IH) este ar ă tat un exerci ţ iu cu î nc ă rcare

c \

-
Fig . 7 130 -
Fig . 7 131

Variant ă : m î na deschisă , cu palma po ninsă : so a şa'/ă un sac cu bile

pe degete sau degetele se introduc sub un elastic prins de masă .
Exerci ţiul 17 — Sinergie î ntre flexorii P şi extensorii degetelor : se por ¬
neşte de la pozi ţ ia de P î n extensie şi de flexie a degetelor ; se execută,
contra rezisten ţei opuse de asistent, o flexie a P cu extensia degetelor ; cu
o m î nă, asistentul fixează treimea distal ă a antebraţului , iar palma celei ¬
lalte o aplică pe fa ţ a dorsal ă a degetelor.
Exerci ţ iul 18
— —
Sinergie cu muşchii policelui, ca î nfig. 7 131 : subiectul
execută o floxic de police contra rezisten ţei , fiind necesar pentru aceasta
să se ia punct fix pe contracţ ia oxtensorilor degetelor.
-
Variantă : un elastic trecut peste degete, ca î n fig. 7 132, realizează
aproximativ acelaşi afort muscular.

-
Fig . 7 132 -
Fig . 7 133

Exerci ţiul 19 ( pentru extensorul comun ) — Rezisten ţa se aplică pe fa ţa

dorsală a ultimelor falange, asistentul men ţdnî nd o flexie a P ea î n
-
fig. 7 133 ; î n acest fel extensorii extrinseci (inclusiv ai degetelor II şi V )
s î nt alungi ţ i , acţionî nd cu intensitate maxim ă .

474
Exerci ţ iul 20 Antebra ţ ul pe masa , P si mina î n afara mesei , î n flex ie,
iar degetele î n uşoar ă extensie ; de falangele II ş i III se prind câ pestre
de care at î rn ă o greutate (sau de fiecare î n parte cite o greutate) : se exe ¬
cut ă extensia P ş i MCE, î n timp ce 1FP ş i IFD r ă m î n prinse î n că pestre,
neputî nd participa la extensie, motiv pentru care sî nt solicita ţ i extensorii
lungi .
Exerci ţ iul 21 ( pentru extensond propriu al degetului V )
î n supina ţ ie , cu C flectat sprijinit de mas ă ,
— Antebra ţ ul
flectat , mina î nclinat ă cubi¬

tal , cu degetul V flatat : pri /.ă pe g î tul m î inii care men ţ ine supina ţ ia ş i
priz ă cu degetele pe fa ţ a dorsal ă a degetului mic ; subiectul î ncearc ă
simultan o prona ţ ie cu extensie a P ş i o extensie-abducţ ie a degetului V.
Exerci ţ iul 22 ( pentru extensoral propriu al degetului II ) — Antebra ţ ul
prenat , C pe masă , P flectat, indexul flectat , policele î n flexie -adduc ţ ie :
priză pe g î tul m î inii , men ţ in î nd prona ţ ia ; priză peste fa ţa dorsal ă a meta -
—
carpienolor ş i peste degetele 1 II , men ţ in î ndu -le î n pozi ţ ie ; subiectul
î ncearcă supinarea , cu deschiderea primelor dou ă degete.
Exerci ţ iul 23 ( pentru extensorii degetelor II şi V )
na ţ ie, P ş i degetele î n rectitudine ; o rigl ă mic ă se
—trece
Antebra ţ ul î n pro ¬
peste fa ţ a dorsal ă
a degetelor II ş i V ş i peste fa ţa palmară a degetelor III ş i IV : se î ncearcă
trac ţ ionarea ei de la un capă t , pacientul opun î ndu -so prin contractarea
oxtensorilor proprii ai degetelor II ş i V şi a flexorilor degetelor III ş i IV .
Exerci ţiul 24 ( pentru mu şchii intrinseci ) — Antebra ţ ul supinat , P î n rec ¬
titudine (sau mai bine î n extensie), MCF, IFP şi IFD flcctate : prizele, ca
î n fig. 7-134, fixează prima falangă (cu policele) î n flexie ş i celelalte
dou ă falange tot î n flexie (cu podul palmei celeilalte) ; subiectul î ncearcă
extensia ultimelor dou ă falange.
C. Exerci ţ ii pentru musculatura de î ndepă rtare şi apropiere. Lu î tid ca ax
degetul mijlociu , î ndepă rtarea degetelor se realizează prin contrac ţia
interosoş ilor dorsali , iar apropierea de ax prin interosaşii palmari. Dege ¬
tul V beneficiază de un muşchi propriu
î nclinarea- oubitală şi oca radial ă din
— scurtul abductor .

MCF sî nt date de -contrac ţ ia simultan ă a

interasoş rlor dorsali şi palmari .,
Exerci ţiul 25 — Se î ntrepătrund degetele ş i
se Î ncearcă desfacerea prin alunecarea lor :
mina afectată se opune prin sltrî ngerea de ¬

getelor , prin fe ţ ele lor laterale * .

Exerci ţ iul 26 — Antebra ţ ul î n pozi ţ ie neu ¬

tr ă : pentru antrenarea î n deviere radial ă se

aplică o contracezislen ţă :pe mă rginea late ¬
/ «/ . 7 - 134
ral ă a degetului Ii , celelalte dclgeitc fiind
lipite ; pentru devierea cufoitală a degetelor , priza va fi pe marginea
lafcoro-externă a degetului V.
Exerci ţ iul 27 — Mî na î n prona ţ ie , degetele uşor flectatei, cu pulpele aşe ¬
zate pe o rigl ă : asistentul trage sau î mpinge un capă t al riglei , antrenâ nd
o devia ţie cubit al ă sau radial ă a degetelor , î n timp ce subiectul î ncearcă
-
să se opun ă acestei deplasă ri ( fig . 7 1.35 ) .

475
Exerci ţ iul 28 —
Se introduc î ntre doua degete o fusie de postav gros (sau
ceva similar ) ş i se î necarea trac ţ ionarca ei , subiectul opun î ndu -se prin
strSngoroa degetelor .
Exerci ţ iul 29 —
Pe placa numită „canadian ă" se pot face diverse montaje
pentru tonifierea interosoş ilor , a şa cum se poate vedea ş i in fig . 7-13d .

f
/

F i <j . 7 - / J /î Vig 7- 136

.

Exerci ţ iul 30 —
Dou ă degete al ă turate s î nt men ţ inute cit mai î ndepă rtate
(comisura dintre ele, larg deschis ă ) : asistentul î ncearcă apropierea lorr.
î n timp ce subiectul se opune.

7.4 .3. Refacerea abilităţ ii

Reeducarea analitică a m î inii , mai mult decit a orică rui alt seg ¬
ment al corpului , nu este suficient ă pentru a asigura o funcţ ionalitate
normal ă .
Necesitatea rec îş tigă rii abilităţ ii m î inii r ă m î no scopul principal al
recuper ă rii , ş i ea nu se poate ob ţ ine decit î n cadrul antrenamentului spe ¬
cific activit ăţ ii umane a m î inii . Metoda utilizată este „terapia ocupa ţ io-
nal ă “ .
Pentru recuperarea abilităţ ilor m î inii , terapia ocupaţ ional ă are trei
mari grupe de exerci ţ ii , î n func ţ ie » de scopurile urm ă rite :
a ) Recuperarea activit ăţ ilor zilnice ( ADls ^--activities of daily living ) ,
de la posibilitatea deschiderii unei u şi sau a unei ferestre, pî n ă la capa ¬
citatea de a utiliza furculiţ a ş i cu ţ itul sau de a scrie.
1

b ) Refacerea gesticii necesitato de munca ş l profesiunea pacientului

sau cîştigarea unei noi abilit ăţ i pentru î ndrumarea că tre o alt ă activitate
profesional ă .
c ) î nv ăţarea., unei abilit ăţ i incomplete sau „trucate", dar care $ă
permit ă utilizarea obiectelor sau sculelor de muncă , adaptată restantului
funcţ ional al m î inii libero sau al m î inii ortezate . :

476
 Desigur că nu se pot descrie exerci ţ ii î n cadrul acestei terapii ocu -
pa ţ ionalc. Totul depinde de starea concretă a deficitului funcţ ional al
m î inii de fantezia kinetoterapeutului , de mijloacele tehnice ş i adapt ă rile
ţ

care ne stau la dispozi ţ ie.

Există , bineî n ţeles , o oarecare metodologie care se bazează pe c î teva
principii :
- - se porneş te de la gesturi simple, elementare , spre o gestică ela ¬
borat ă , de finele ;
- - - - se antreneaz ă , separat , toate tipurile de prize alo m î inii , apoi
priza de combinate ;
toate exerci ţ iile se fac sub controlul privirii pacientului ;
— posturarea corpului , a î ntregului MS ş i , desigur , a mî inii va fi
comod ă , firească , astfel incit să permit ă cea mai corectă priză ( pentru
principiul progresivit ăţ ii , se vor putea introduce pe parcurs postur ă ri
dc , , î ngreunarc “ a gesticii ) ;
— şedin ţele de lucru nu trebuie să devin ă obositoare
repeta î n cursul zilei ;
— se vor

- se' va urm ă ri o c î t mai mare varia ţ ie de lucru , de exerci ţ ii , pentru

a men ţ ine mereu treaz interesul pacientului şi pentru a crea situa ţii noi
î n reeducarea abilităţ ii ;
— cî nd scopul este profesionalizarea sau reprofesionalizarea , exer ¬
ci ţ iile specifice gcstualităţ ii muncii se vor alterna cu cele destinate acti ¬
vit ăţ ii distractive, recreative ;
— instala ţ iile şi aparatajul utilizat nu trebuie să pun ă î n pericol
integritatea m î inii printr-o manipulare deficitar ă ;
— exerci ţiile, î n progresiunea lor, trebuie să se axeze nu numai pe
abilitatea strict ă a m î inii , ci ş i pe integrarea mî inii î n î ntreg lan ţ ul kine ¬
tic al membrului superior , ca şi î n activitatea bimanual ă .
Printre ocupa ţ iile cele mai utilizate î n recuperarea funcţional ă a
m î inii , se î nscriu :
— ţesutul la r ă zboi (confec ţ ionarea unui metru de pî nză cere
1 300 dc mişcă ri ) , cu variet ăţ ile orizontală sau verticală , ca şi pe gherghef ,
incluz î nd şi activit ăţile conexe : tors, răsucit , d ă ră cit , periat etc. ;
— î mpachetatul-ambalatul ;
— - lucrul de m î n ă : tricotat , brodat , cusut ;
— ol ă ritul , cu toate activit ăţ ile conexe ;
— gr ădin ă ritul ;
— timpl ă riandulgheria ;
— scrisul , dactilografierea , desenul , pirogravarea etc.
Dintre jocurile sportive şi distractive, amintim : tenisul de masă,
biliardul , marocco, ş ahul , aruncarea săge ţilor la ţ int ă , oin ă , crichetul , ţ in ¬
tarul etc. Evident , se pot inventa sau adapta î ncă multe alte ocupa ţ ii
distractive care să solicite m î na ş i MS î n lan ţ kinetic deschis.

477