Iapa lui Voda

Mihail Sadoveanu
Pentru a ilustra particularitatile descrise in cerinta am ales opera “Iapa lui Voda” de Mihail
Sadoveanu,cuprinsa in volumul de povestiri “Hanul-Ancutei”.Scriitorul se remarca atat prin
operele sale despre lumea rurala traditionalista-“Baltagul” ,cat si prin romanele sale
istorice-“Fratii Jderi”.Sadoveanu este unul dintre reprezentantii perioadei interbelice din
prima jumatate a secolului XX,incadrandu-se in directia traditionalista a indrumatorului
literar Nechifor Crainic,dar in mod paradoxal,atipic,opera sa este greu de clasificat atunci
cand discutam de epoci si curente literare.Astfel,povestirile sale,mai ales ciclul “Hanul
Ancutei”nu pot fi incadrate in caracteristicile specifice realismului interbelic,avand in vedere
ca par desprinse de orice timp si spatiu,fiind universal,mitice.Apar elemente de
basm,fabuloase,apar elemente romantic sau aspect ce tin de redarea veridical a realitatii.

Povestirea este o specie a genului epic in proza,in care accentual cade asupra modului in
care se povesteste.Se creeaza impresia unui act de seductive intre povestitor si ascultator,in
speta intre narator si naratar.Astfel,povestirea este o specie puternic subiectivizata.Exista
doua tipuri de povestire:independent si in rama.

“Hanul-Ancutei” este format din noua povestiri incadrate de o povestire in rama spusa de
un narator martor care nu isi dezvaluie identitatea.Cele noua povestiri au diverse tipuri de
narator:naarator-protagonist al intamplarii,narator martor sau colportor.

Prima povestire,”Iapa lui Voda”,este spusa de Comisul Ionita,narator-personaj

subiectiv,iar introducerea in atmosfera si descrierea personajului este facuta de vocea
naratorului martor.

Atmosfera de la han este,in principal,redata pe coordinate mitice:”intr-o toamna aurie am

auzit multe povesti spuse la Hanul-Ancutei”.Totusi,apar indici spatiali care fixeaza cadrul
undeva in Moldova:Ceahlaul,raul Moldovei.

Tema ciclului de povestiri este povestirea insasi:Hanul-Ancutei reprezinta un spatiu

privilegiat,in care drumetii poposesc pentru a-si impartasi unii altora experienta de viata.

In prima povestire,se evoca un moment surpinzator,hilar,trait de personajul

narator.Momentul evocat este acela in care Comisul Ionita de la Draganesti se intalneste cu
insusi Voda,dar nestiind cine este,ameninta ca ii va adresa domnitorului un cuvant
necuviincios,daca nu I se face dreptate.Pretextul de la care porneste povestirea este iapa
comisului,”un cal vrednic de mirare”,pe care o pastreaza pentru valoarea ei simbolica.

Calatoria si popasul sunt motivele centrale ale “Hanului-Ancutei”,povestile impartasite de

calatori,in baza unui ritual,au o valoare initiatica.
 In prima povestire,calatoria este si motivul intalnirii intre comis si domnitor,cei doi se
intalnesc mai intai la Hanul Ancutei,unde vorbesc,manancasi beau.

Subiectul povestirii lui Ionita este simplu si la prima vedere amuzant.Intalnirea cu Voda
care calatorea sub identitatea unui boier oarecare prilejuieste un moment de confesiune
pentru comis,care ii marturiseste ca isi cauta dreptatea.”Boierul “ il intreaba ce va face daca
nu il indreptateste.Comisul ii spune ca il va pofti sa-I pupe iapa “undeva nu departe de
coada”.Ajuns in fata lui Voda care il recunoaste,comisul isi mentine atitudinea,dovedind
curaj si personalitate.

Personajele sunt calatori initiate in tainele vietii.In povestirea “Iapa lui Voda”,pe langa
caracterizarea directa facuta de naratorul martor neidentificat,portretul comisului se
contureaza din propria povestire.Este prezentat initial ca fiind “stalp” al Hanului,”razas
strain”,prietenos si comunicativ,care are placerea de a povesti pentru a se face
remarcat.Portretul fizic dezvaluie varsta maturitatii,experienta bogata de viata,dar si
bogatia.Desiare o punga groasa in chimir,nu renunta la clul slab,pentru ca acesta are o
valoare simbolica:el aminteste tuturor de gestul curajos al stapanului.Cu simtul umorului,dar
si aldreptatii,Comisul Ionita povesteste cu talent intamplarea din tinerete,mentinand treaza
atentia celor de la han.

Hanul-Ancutei privilegiaza povestirea,Cel ce transmite o poveste mai frumos,are lauda

mai mare.In prima povestire,Comisul Ionita este cel care fixeaza un standard inalt,asteptari
ridicate din partea ascultatorilor.Totusi,nu povestireea “Iapa lui Voda” este reperul la care se
vor raporta toti ceilalti povestitori.Comisul promite o poveste cum nu s-a mai auzit.Aceasta
istorie nespusa este cea ideala,pe care o iau toti ceilalti in considerare,atunci cand isi incep
propria povestire.

Asadar,povestirea “Iapa lui Voda” de Mihail Sadoveanu este un act de seductive,dar si de

cunoastere care suspenda timpul si spatial,invatatura si valorile transmise fiind
implicite,particularitate a prozei sadovenene.