Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
psihosociologia personalității.
Personalitatea consilierului
Elemente de
Psihosociologia personalității
Pentru a desemna realitatea umană, se folosesc diverşi termeni:
Individul este o unitate vie, indivizibilă, orice organism viu, inclusiv
omul, şi se referă la ansamblul însuşirilor biologice.
Individualitatea reprezintă individul luat în ansamblul proprietăţilor sale
distincte şi originale.
Persoana desemnează individualitatea în plan psihosocial, cea care se
află într-o reţea de relaţii interpersonale, cu acele caracteristici care-i dau
identitate socială.
Personajul este aspectul dinamic al persoanei care joacă un rol în
împrejurări concrete, reprezintă multiplicări ale unei persoane în funcţie de
situaţie.
Situarea persoanei la un înalt nivel de performanţă şi relevanţă socială
marchează transformarea personajului în personalitate publică şi implicit în
model de referinţă valorică pentru ceilalţi.
Trăsăturile de personalitate au unele
caracteristici:
CREIERUL
CADRUL
(obiecte, elemente
Procese neurologice și (subsistemele necesare/ de cadru/
mediul fizic neurologice) instrumente/
mijloace care
facilitează
învățarea)
Microsisteme fizice,
chimice, de viață
PERSONALITATEA
trecerea de la controlul extern la cel intern (executiv conștient) este adesea văzut drept
o consolidare a motivației și un progres în ce priveste procesul învățării și
schimbării.
Perspectiva tranzacțională (Eric Berne ):
tranzacţia determină esenţa relaţiei dintre două persoane şi se realizează la nivelul Eului.
Fiecare stare a Eului tinde să interacţioneze cu o altă stare complementară. În mod
ireductibil există trei stări ale Eului:
Eul Copil (archeopsyche) – indică palierul afectiv al personalităţii, liber de constrângeri,
centrat pe trăire adaptată – defensivă – sau rebelă. Mesajul conţine dorinţa în expresia
ei directă prin care se poate manipula şi controla, este susţinut de afecte pozitive sau
negative.
Eul Adult (neopsyche) – reprezintă aspectul raţional prin care individul estimează
probabilităţi şi decide în raport cu elementele realităţii. Mesajele generate de această
stare a Eului conţin o importantă componentă rezolutivă, fundamentată pe analiză,
comparare, negociere, învăţare.
Eul Parental (exteropsyche) – structurat conform principiului datoriei, poate fi asociat
imperativului trebuie, are o componentă limitativă şi una protectivă. În ordine limitativă,
mesajul generat de această stare a Eului va conţine ordine, judecăţi, ameninţări;
protectiv – va îngriji şi consola. Eul parental este sediul etic şi axiologic, palierul
normativ al individului.
Tipuri de tranzacții; de exemplu…
mesajul parental normativ („Astăzi trebuie să faci ore suplimentare!”)
determină o reacţie infantilă defensivă („Nu pot!”) şi constituie o
tranzacţie complementară. Dacă reacţia nu este infantilă, ci de adult
(„Putem rezolva mâine!”) sau de părinte („Trebuie să organizezi mai
eficient timpul!”), tranzacţia este încrucişată.
Prin urmare, tipul de tranzacţie se naşte din interacţiunea dintre stări ale
Eului: complementare dacă se păstrează categoria şi încrucişate dacă se
schimbă.
Complementar există trei tranzacţii posibile - pot interacţiona doi copii, doi
adulţi sau doi părinţi.
Încrucişat sunt şase tranzacţii: părinte – adult, părinte – copil, adult –
părinte, adult – copil, copil – părinte, copil – adult.
Efecte:
Din raportul intern dintre stările Eului dar mai ales în raport cu
Celălalt se nasc atitudinile existenţiale. Esenţa atitudinii
existenţiale se referă la acceptare: de sine şi a celuilalt. De
pildă, pe plan intern, subiectiv, dacă starea de părinte este
exacerbată şi va cenzura permanent starea de copil, individul
nu îşi va accepta trăirile fiind înclinat spre o perspectivă rigid-
normativă asupra vieţii.
2. • Empatia
3. • Congruenţa
4. • Colaborarea
5. • Gândirea pozitivă
6. • Responsabilitatea
7. • Respectul
1.Acceptarea necondiţionată
evitarea întreruperilor,