Imaginea episcopului în mediul online

-o analiză a tendințelor internautice-

Introducere

Secolul XXI trece printr-o criză axiologică în general și am putea spune că această criză
este o criză religioasă în substraturile ei, criză care este influențată mai ales de globalizarea și de
secularizarea în care trăiește omul post-modern, post-religios. Această criză determină în
societatea contemporană crearea unui „dumnezeu” personal, care nu are treabă cu cel
propovăduit de Biserica Ortodoxă de peste 2000 de ani. Se poate observa o afirmare cu furie a
„culturii drepturilor”, o absolutizare a individualismului în defavoarea „culturii datorie” care
trona în societatea de odinioară. De asemenea, putem identifica extrem de ușor, cu precădere în
mediul online, „apostolii drepturilor omului”, persoane care, se autodesemnează ca apărători ai
societății subjugate unei mentalități retrograde, aservită clerului, apăsată de nedreptate și sărăcie
și lipsită de apărare. Cu tristețe constatăm că lumea contemporană e condamnată la exterioritate,
la superficialitate, valorile ajung să fie mai cu seamă aclamate decât împropriate de așa-zișii
„apostoli ai drepturilor omului”. E adevărat că de multe ori avem mult mai dezvoltat simțul
gândirii drepte, al conturării unei imagini, când trebuie să decidem ce trebuie să se întâmple cu
alții, nu cu noi: “De ce X are 4 vacanțe pe an și totuși este bugetar?”, “Este drept ca o pensie în
România să fie de 58.000 lei?” Aceeași mentalitate, aplicată la tema noastră, identifică abordări
puerile precum: “De ce episcopii se plimbă în mașini scumpe, Mântuitorul n-a avut mașină?”, “E
drept ca preoții și episcopii să fie plătiți din bani publici?”. Dar noi suntem corecți când ne
conturăm imaginea despre noi înșine? Suntem tot așa de critici, aplicăm aceeași măsură sau ne
dovedim „schizofrenici”, aplicând o dublă-măsură? „Imaturii din punct de vedere psihologic,
agresează cel mai mult demnitatea altora”1
Datorită acestor crize prin care trece societatea, oamenii, străini de Dumnezeu și de tot
ceea ce înseamnă sacrul, dezrădăcinați axiologic, ajung să aibă o viziune tot mai seculară, să nu
mai regăsească sensul preotului și al episcopului în societate și în viața particulară, ba chiar mai
mult, nu mai este înțeles rolul lui Dumnezeu, transformandu-ne în „creștini fără Dumnezeu”,
avand probleme de genul anxietății, ale depresiei, al lipsei de sens.
1 Arhim. Prof. Dr. Tia Teofil, Foamea de dragoste. Ce parametrii interiori consteleză maturitatea spirituală, Cluj
Napoca, 2017, p 28
 Cu toate acestea, marele istoric Mircea Eliade, subliniază că „experiența sacrului
constituie un element în structura conștiinței.” Iar Christos Yannaras dorind să arate această
nevoie înnăscută a omului, spune că „religiozitatea este asemănătoare foamei, setei, temerii de
boală și de durere, groazei în fața morții.” Omul deci, deși nu recunoaște asta, are și simte o
nevoie de experiență transcendentală, fără ca el să fie de multe ori conștient de ea. De aceea au și
apărut în societatea noastră diferite forme ale religiozității de care omul modern nu-și dă seama,
oamenii alegând diferitele forme de yoga, veganism, meditații, forme și tendințe spirituale care
se propagă cu rapiditate în mediul online.

Imaginea episcopului în online, o imagine ruptă de realitate?

În mediul online, există mai multe imagini prototip ale episcopului. Considerăm că
abordarea în două categorii (una pozitivă și alta negativă) este superficială, reducționistă și
incompletă.
Imaginea episcopului se regăsește în patru tendințe ale internauților de raportare la
Biserică pe care le-am identificat în cadrul studiului nostru. De menționat este faptul că nu
identificăm o tendință de raportare exclusivă la imaginea episcopului, aceasta regăsindu-se în
imaginea și atitudinea pe care o are societatea despre Biserica Ortodoxă. De asemenea, de
menționat este faptul că nu toate bisericile recunoscute oficial în România se „bucură” de aceeași
imagine în mediul online. Ne vom referi în cele ce urmează la imaginea Bisericii Ortodoxe și
implicit a episcopului ortodox.
Așadar, observăm că avem tendințele anticlericale radicale. Acestea se îndreaptă în
general spre toată tagma clericală, dar cu precădere asupra ierarhiei, episcopii în special sau
preoții cu funcții de conducere. Ele scot în evidență exclusiv derapajele clerului, cu vădită
reavoință, evită abordarea subiectelor pozitive și laudative la adresa Bisericii. În cazul în care
abordează un subiect care pune într-o lumină pozitivă Biserica, reinterpretează realitatea și dau o
conotație negativă subiectului (vezi Sfințirea Catedralei Naționale). Această direcție găsește
Biserica Ortodoxă ca sursă a tuturor relelor în România: incendii (vezi cazul Colectiv), calamități
naturale, sărăcie, corupție, lipsa infrastructurii (grăitoare este lozinca „vrem spitale nu catedrale”)
și vede progresismul „mântuitor”, scăparea tuturor relelor și perfecțiunea în ideologie.
Identificăm ca regasindu-se în această tendință pe Andrei Caramitru, Cristian Tudor Popescu,
Moise Guran, grupurile neomarxiste declarate de centru dreapta). Aceștia sesizează cu precădere
derapajele ierarhilor generalizând și inducând ideea că toți clericii sunt corupți, avari,
manipulatori.
În al doilea rând identificăm tendințe obiective ale societății secularizate. Din această
categorie fac parte ziariști onești, cercetători și oameni simpli, care se exprimă cu obiectivitate și
fără a afișa răutate sau resentimente. Ei observă atât aspectele pozitive cât și pe cele negative, dar
de foarte multe ori sunt induși în eroare de o viziune excesiv secularizată sau de necunoaștere a
învățăturii bisericii. Aceștia sesizează derapajele ierarhilor fără a generaliza sau a induce ideea că
toți clericii sunt corupți, avari, manipulatori. Au o viziune pragmatică, secularizată și observă
aspectele pozitive de natură economică, politică bisericească, mișcările de PR. Un bun exemplu
în această direcție este ziaristul independent și eseistul Bogdan Stoica (vezi poziția dânsului
legată de Catedrala Neamului).
În cel de-al treilea rând, se pot observa tendințe obiective ale oamenilor de cultură și
ale unor clerici. Din această categorie fac parte oameni onești, echilibrați și informați, în cea
mai mare parte a lor. Acest lucru îi face să nu se ferească să spună lucrurilor pe nume, să
semnaleze derapajele, dar cu onestitate și echilibru. În același timp, semnalează lucrurile pozitive
ale Bisericii fără un triumfalism extremist. Aceștia sunt capabili să discearnă între oamenii si
actele de valoare și cele care nu fac cinste Bisericii. Se pot identifica în mediul online oameni cu
o bogată activitate internautică și care se încadrează în aceasta tendință. Printre ei regăsim pe PS
Ignatie al Hușilor, pr. Ioan Florin Florescu, pr, Radu Preda, pr. Vanca Dumitru, pr. Savatie
Baștovoi, Adrian Papahagi, Andrei Pleșu, Teodor Baconschi, Mihail Neamțu, Teodor
Paleologu,).
O ultima categorie identificată de noi este aceea cu tendințe pro ortodoxe
vădite,părtinitoare și care la rândul lor sunt împărțite în două subcategorii.
Se regăsesc în această categorie mare oameni de cultură, ziariști și site-uri de profil cu un
profund filon patriotic, naționalist, pe alocuri și cu atitudini pro ortodoxe. Aceștia neagă sau trec
cu vederea aspectele negative ale clerului și ale Bisericii, au atitudini laudative la adresa Bisericii
și folosesc cuvântul episcop cu emfază și autoritarism.
Subcategoriile acestei mari categorii sunt reprezentate de:
-site-urile și paginile aparținând Bisericii Ortodoxe. Acestea prezintă informații și
articole pozitive la adresa Bisericii și a episcopilor, fără a cădea într-o extremă triumfalistă, dar
lipsind cu sesăvârșire partea critică. (www.doxologia.ro, www.trinitas.ro,
www.radiorenasterea.ro, www.reintregirea.ro).
-latura național-triumfalistă a „ortodocșilor pravoslavnici”. Pe lângă site-urile și
paginile care aparțin Bisericii Ortodoxe, mai este și latura care adoptă un discursul de tipul:
„Suntem unici, persecutati de tot mapamondul, singurii creștini adevărații, speranța lumii,
gloria speciei!” 2 . Identificăm ca făcând parte din această categorie oameni de cultură precum
Dan Puric sau site-uri de profil precum www.cuvantul-ortodox.ro, www.sfaturiortodoxe.ro,
www.crestinortodox.ro, www.sufletortodox.ro, www.top.crestinism-ortodox.com,
www.activenews.ro - ).

Mici repere statistice

Dacă facem o statistică la scară mică a articolelor care apar în mediul online despre
ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, vom observa faptul că majoritatea site-urilor de acest fel, au
foarte puține articole care să susțină Biserica. Există în schimb și site-uri care nu o susțin, dar
scriu articole care doar transmit mesajul oficial al Bisericii, fără a fi pro sau contra. Dacă dăm un
„search” pe google, vom găsi cele mai citite site-uri din ultima perioadă. Cel mai căutat și citit
site în ultima perioadă este www.bzi.ro (prescurtare de la Bună Ziua Iași). Deși face parte din
presa ieșeană și știm foarte bine că Mitropolia Moldovei este una foarte activă, Iași-ul fiind chiar
cel mai important centru al tineretului creștin ortodox, pe acest site, la o simplă căutare a
cuvântului „episcopia”, doar 2 din 10 articole sunt pozitive, ceea ce înseamnă că un procentaj de
80% reprezintă articolele care aduc o viziune bună despre Biserică. De amintit este despre acest
site că în ultimele 7 zile s-au numărat 1.019.390 de cititori, fiind astfel locul 1 în clasament.
Al doilea loc în clasament îl ocupă www.antena3.ro. Acest site, pe lângă faptul că este pe
locul 2 în preferințele cititorilor, are și o parte televizată care se ocupă în principal de știri și de
discuții politice. Majoritatea mesajelor legate de Biserică sunt ori negative, ori doar pur
informative, în special articole care anunță „mesajul Preafericitului Daniel de sărbători”. De
acest site se bucură o medie de 846.231 de cititori, cel puțin în ultimele 7 zile. De data aceasta
cuvântul cheie folosit pentru articole legate de ierarhii Bisericii a fost „Preafericitul Daniel”,
având un număr de 137 articole. Nu am analizat fiecare articol în parte, dar pe o scară mică 40%

2 https://www.cancan.ro/cum-i-a-intocmit-andrei-plesu-rechizitoriul-lui-dan-puric-se-simte-indecent-de-bine-in-el-
15039963
din articole sunt cele care transmit mesajul Patriarhului la diferite ocazii din ciclul anului
bisericesc, restul de 60% fiind articole mai mult sau mai puțin „scandaloase”, dar fără a transmite
neapărat un mesaj pozitiv, sau laudativ despre întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Ultimul site pe care l-am analizat și am căutat informații despre ierarhii Bisericii a fost
www.recorder.ro, pe care l-am amintit și mai sus. Despre acest site nu sunt multe lucruri de spus,
însă trebuie să știm că cei care sunt în spatele acestuia sigur sunt totalmente împotriva Bisericii.
Din toate articolele care sunt scrise despre Biserică, nu am găsit nici măcar un articol care să
surprindă aspectele pozitive ale acesteia. Ba mai mult, articolele existente dau și o notă dramatică
sau ironică Bisericii, desconsiderând-o cu orice ocazie. Unul din cele mai populare videoclipuri
postate de ei pe Youtube, este împotriva Catedralei Mântuirii Neamului, având un număr de
783.114 vizionări, din care 18.000 de like-uri și doar 3.000 de dislikeuri, ceea ce înseamnă că
majoritatea celor care au vizionat acest videoclip, au fost de acord cu ceea ce susțin ei despre
Catedrala umilirii neamului, cum o și numesc.
În ceea ce privește rețeaua socială Facebook, care numără din vara anului trecut, 2,01
miliarde utilizatori activi, există o pagină care ironizează persoana Preafericitului Daniel,
folosindu-se chiar de numele lui, având însă un număr de 23.716 de aprecieri. Dacă comparăm
această pagină, cu cea oficială a Bisericii Ortodoxe Române, ea numără 30.630, ceea ce
înseamnă că oamenii totuși apreciază site-urile și paginile reale și de bun simț, în detrimentul
celor care ironizează imaginea Bisericii, însă nu cu un număr foarte mare diferență.

Cazul ”COLECTIV” văzut prin ecranul laptopului- o analiză grăitoare

Una dintre cele mai mari controverse din mediul online a fost cea de la momentul
tragediei de la Colectiv, care a avut loc în data de 30 octombrie 2015. În cadrul acestei tragedii,
Preafericitul Daniel este acuzat de majoritatea site-urilor de interes public, de faptul că Biserica
nu a făcut nimic concret în acele zile de doliu. Unul din cele mai cunoscute site-uri, care a scris
un articol negativ în acest sens este recorder.ro.
Pe lângă faptul că îl acuză pe Preafericitul Daniel că nu a ieșit în public, deși celelalte
culte au trimis delegați care să se roage în public pentru cei adormiți, aceștia scriu următoarele:
„Coborât din van-ul Volkswagen, cu lanț de aur la gât și înveșmântat în alb, Patriarhul este
înconjurat rapid de ziariștii aflați în curtea bisericuței de cartier. Nu se poate extrage din meleu și
se vede forțat să vorbească cu presa laică. Întrebările nu sunt deloc curtenitoare. Nervos și
neobișnuit cu „obrăzniciile“ jurnaliștilor, Patriarhul Daniel oferă o mostră de inadecvare într-un
moment de tristețe și emoție cum nu mai cunoscuse România de la Revoluție încoace.”3 În cadrul
aceluiași articol, se susține faptul că Biserica și în special Patriarhul, s-a îndepărtat foarte tare de
omul de rând, chiar și în momentele de cumpănă.
Ca răspuns la aceste acuzații, putem lua articolul pe care-l voi prezenta mai jos, unde se
arată 10 lucruri despre Colectiv, pe care puțini oameni le cunosc:

1. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost prima persoană publică din

România care a trimis un mesaj de compasiune și a făcut un apel urgent la
donare de sânge.
2. Chiar dacă mass-media a contestat prezența Bisericii în noaptea accidentului,
pr. Vasile Bîrleanu a fost la Colectiv imediat după producerea tragediei.
3. Pe lângă rugăciunile oficiate, Biserica a sprijinit material supravieţuitorii de la
Colectiv, oferind alimente şi produse sanitare în patru spitale din Bucureşti:
Elias, Bagdasar-Arseni, Floreasca şi Municipal.
4. Voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului au inițiat o acțiune
de donare de sânge pentru victimele de la Colectiv în cadrul Campaniei
„Donează sânge, salvează o viaţă!”.
5. Biserica a sprijinit financiar victimele incendiului şi familiile lor, atât prin
Arhiepiscopia Bucureştilor, cât şi prin celelalte Eparhii.
6. Biserica nu i-a uitat în rugăciunile ei. Victimele au fost comemorate atât
imediat după accident, dar şi potrivit tradiţiei Bisericii la 3, 6, 9 luni, respectiv
anual.
7. Părintele Patriarh Daniel a oficiat el însuşi Slujba Parastasului în memoria
victimelor de la Colectiv, la 40 de zile de la tragedie, în Catedrala Patriarhală.
8. În noaptea prăznuirii Învierii Domnului, 1 mai 2016, în fața fostului Club
Colectiv a fost oficiată Slujba Învierii, fiind prima sărbătoare pascală de după
tragedie, și au fost rostite rugăciuni de iertare pentru cei adormiți în Domnul.

3 Mihai Voinea, „Deceniul Patriarhului. «Din punct de vedere al banului, Biserica este foarte săracă»”, Recorder,
<https://recorder.ro/deceniul-patriarhului/>, 1 mai 2019
 9. Arhiepiscopia Bucureștilor a ridicat un monument în memoria lor în incinta
Bisericii Broşteni, lăcaşul de cult cel mai apropiat de Colectiv.

10. Patriarhul a participat la slujbele de înmormântare ale unor persoane din

București care și-au pierdut viața la Colectiv.4

Comparând cele două articole, putem observa foarte concret, faptul că primul a fost scris
cu o ușoară notă de superficialitate, fără a avea la bază o documentație solidă, inducând în eroare
pe omul care nu cunoaște situația dată, în detaliu. O informație care susține cele spuse mai sus,
este faptul că acest articol este publicat de un site al Bisericii, Basilica, care este preocupat de
combaterea acuzațiilor aduse Bisericii și de informarea corectă a populației despre ea.

4 „10 lucruri mai puţin ştiute despre implicarea Bisericii în cazul Colectiv”, Basilica.ro, https://basilica.ro/10-
lucruri-mai-putin-stiute-despre-implicarea-bisericii-in-cazul-colectiv/, data accesării: 1 mai 2019.
 Bibliografie

1. Eliade, Mircea, Istoria credintelor si ideilor religioase, traducere de Cezar Baltag,

Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000.

2. Tia, Arhim. Teofil, Preoție misionară și pastorală contextuală (Pastoralia 3), Renaşterea,
Cluj-Napoca, 2014.
3. Tia, Arhim. Teofil Foamea de dragoste. Ce parametrii interiori consteleză maturitatea
spirituală, Cluj Napoca, 2017

4. Voinea, Mihai, „Deceniul Patriarhului. «Din punct de vedere al banului, Biserica este
foarte săracă»”, Recorder, https://recorder.ro/deceniul-patriarhului/, data accesării: 1 mai
2019.

5. Yannaras, Christos, Contra Religiei, Anastasia, București, 2012.

6. https://www.mitropolia-clujului.ro/centrul-de-presa-basilica-aniverseaza-zece-ani-de-la-
infiintare/

7. https://basilica.ro/harja-a-fost-inaugurat-un-nou-centru-de-servicii-sociale-dedicat-
familiilor-aflate-in-situatii-de-risc/

8. https://basilica.ro/patriarhul-romaniei-i-a-vizitat-pe-bolnavii-centrului-de-ingrijiri-
paliative-sfantul-nectarie/

9. http://www.habitat.ro/preasfintitul-parinte-sofronie-episcopul-oradei-a-lucrat-alaturi-de-
voluntarii-habitat-la-big-build/

10. „10 lucruri mai puţin ştiute despre implicarea Bisericii în cazul Colectiv”, Basilica.ro,
https://basilica.ro/10-lucruri-mai-putin-stiute-despre-implicarea-bisericii-in-cazul-
colectiv/

11. https://adevarul.ro/locale/suceava/video-arhiepiscopi-preoti-masini-lux-sfintirea-biserici-
am-crezut-e-nuntacu-manelisti-1_5b26d920df52022f753d9803/index.html

12. https://adevarul.ro/locale/vaslui/foto-arata-fostul-episcop-husi-6-luni-exilarea-varatec-
Inaltul-prelat-surprins-padure-maica-stareta-1_5aaf6365df52022f75c026e5/index.html,
data accesării: 3 mai 2019.