--*&*P-$.

ctr+-*
.-4-
r*'' "$$

C/rnilpA Dix/wrre
s {$

*F

s las
t;
t::
: Do.riJ Coppunfiul
{F

*s s

s
** taducere din englezl: {

Luana Schidu

""s-* eb
* * s e$ {F.q s "}*"

SUFEREOtEETIR TR

Editura ARC
relatie cu virul ei, Jack Maldon, iar doamna Markleham, mama
lui Annie, intervine grosolan in cS"snicia celor doi. intre timp,
ra
\-.upnrno
domnul Pegotty gi David sunt anuntaEi de Littimer, servitorul
lui Steerforth, ci micuta Emily (care fugise de acasa cindva cu
Chartes Dickens 9
Steerforth) a fugit acum de la Steerforth.
Dupi moartea tragici a Dorei, David pleaci in striinita- Faceli cunogtinla.u'pnr.onantn 1 1-12
te pentru a-gi reveni dupi toate cele prin cafe trecuse. in acest . oaa.
timp, descoperi c5., de fapt, o iubegte pe Agnes, o veche gi buni, Capitotut 1

prieteni. La pugin timp dupi ce se intoarce la Londra, cei doi se M-am nascut 13-18
cisitoresc si triiesc fericiti.
c.pitltur z
Cad in dizgrafie 19-25

c"pitli.lr s
imi largesc cercul de cunogtinfe 26-31

c"oilir, +
Primutm€u semestru l'a Salem House 32-38

..pi"i.t
s
Am o zide nagtere memorabila 39-45

cupiot,rr o
incep viafa pe cont propriu gi nu imi ptace 46-51
c"pi.i.,, z
Urmareahotarariimele 52-60

..pi.i.,, t
Un nou inceput 61-66

..pi"i.,, n
Apare cineva 67-72

..p,*,tri ,o
O retrospectiva 73-79

6 7
 Capitotut 11
Ma studiez gifac o descoperire 80-85 Ckonluu DioLu^.u
c"piti*i r z
O pierdere 86-93

inceputur *?tdf:liJ,i .,,, e 4-ee

c.pitir*i r+
O binecuvantare 100- 105

cupitJrui r s
Matuga mea ma uimegte 106-110

c"pitJrri ro
Matugile Dorei 111-116
c.pitiui rz
Asist [a o explozie 117-122

cupiti,ri re
Catatorul 123-128 Charles Dickens s-a niscut pe 7 februarie 1812, in
Ponsea, Anglia. Piringii sii apargineau clasei de mij-
c.piiiui Ig loc, dar aveau probleme financiare fiindcl triiau peste
GAnduri 129-131
posibilitigile lor. CAnd Dickens avea doisprezece ani,
c.piiJr'i zo necazurile familiei l-au forgat si. renunge la gcoali. gi si
O atta retrospectiva 132-137
lucreze intr-o fabrici de crem5. de ghete. Dupi citeva
c"piiit*r z r siptimAni, tat5"l siu a ajuns la inchisoarea datornicilor,
Mena,1'ul nostru 1 3B- 140 unde i s-au aliturat curf,.nd si mama, 9i fragii lui Dic-
cupito'rui zz kens. Asa ci, micul Charles a locuit singur mai multe
Domnu[ Dickindeplinegte predicfiite matugii 141-1 49 luni gi a continuat si lucreze la fabricl..
Dupi ce a primit o mo;tenire, tatil lui Dickens a
cupitJt,ri zl iesit din inchisoare, iar Charles s-a intors la pcoali. A
O ultima retrospectiva 1 50- 158
 td
iffirena,
DddArA, Daui^d. ?ernr;^e uto mfrruw luL f{an qL fmily
P%flsffi; I ui Duizl Peflfsef

Sterr4arilv
c.try dz cta,sa ew fiaid, lo, $ilem H*uo
*sS*S&*v"q -da
l{anv da
6-s'B!-
lf"A&f MPetteq sLal ftnteluLaneatai^q DanU.
ols

(lann (eppnJUld,
[Qana, tui i
flarid, *,iu n a^^ vd"&fi,. Cafitelul I
Dmrul tltfuhdatatu 4s&
Bdtrlraful cu/ cahr/ te, mtuth, (lona Uvhnp cz ffauid, vt7iteadi,
P%#eq, h, g;na,tfrL.
Wia,lui
*\_:
*,.*/Y\vr**
:-1
r l-arn naoeuf '"

#,s
Dmiltl Bar.hi^
(/LdifrAl conzeL &rco po Daai^d,lLPetfleffil lo,
lattmntffi. # DanawLdaleileJryal vizfri mzlq tau,dnrd,nnlul vo X

B"taqTberwd, fi"s nu<ni'aftuirra4 sovovdza,nanutopnginL $

$enntafr)ul td Dt"id, s.Fn* ntA;tru;n W
6S
-&
Dwvuil 1L&atmofilboulnn q:S
C 4 rl c* cnt e tft, fi ui^d, 6n^d, ute, hi,mit
t d, I urrv,V I a, dlfvAful dwtu- *&
gS
ruldlVluhd^t$w. --*
ssS
Tnnddlu
Tsnnq Tnnddle,s. unal &nk^e culegil de, cta.td, aL tui fla*id, do tw $ilem
l{ou,to. fino v fit o pldr^dd, fi un suflet bun

Dsetehnl Sh,an* 9L frniz

C4"l eiuffsilt u, -s@ssssr"
eane' Dauid,kre c;u,aqfu1fr, i,tuAnqurl yedzniL tuL ta,
d"*,;'1 WWd.
Deiltnd Di&
ChrliA4ul bLVn, eLtnXtut lu mirto ol luL Sefael Tha.exood.

t2
 Devro CoppBRFTELD
a si.irni incep povestea cu obArsia vietii mele, voi
spune ci. m-am ni.scut (dupi cum am fost infor-
mat si cum cred) intr-o zj de vineri, la douisp rezece
noaptea. S-a observat c5" ceasul a inceput sI bati eu
;i
am inceput si. pling in acela;i timp. Avind in vede-
rc ziua si ora nasterii mele, moafa, dar si cAteva femei
ingelepte din vecini, care erau deja foarte interesate de
mine cu cAteva luni inainte sL mi. poari. cunoaste, au
declarat mai intAi ci. destinul meu era si. fiu nefericit;
si apoi, ci. aveam darul de a vedea fantome spirite;
;i
ambele meniri comune tuturor. copiilor de orice sex,
ni.scuti in orele mici ale unei nopti de vineri. pentru
prima, nu mai trebuie si. spun nimic aici, de vreme ce
nimic nu poare ardta mai bine decit povestea mea daci.
prezicerca s-a adeverit sau nu. Pentru a doua chestiune,
voi spune doar ci., in afara cazului in care acea pafte a
mostenirii s-a epuizat cAt eram bebelus, inci. nu m-am
intilnit cu ea. Dar nu mi plAng deloc; gi daci altcine-
va se bucuri. in prezent de asta, n-are decit si o faci
in continuare. M-am nS"scut cu ciiti", pentru care s-a
dat anunt de vinzare in ziare,la pretul sci.zut de cinci-
sprezece guinee. Fie ci oamenii care plecau pe mare nu
aveau bani atunci, fie c5. nu credeau in ea si preferau
centurile de salvare cu pluti., nu stiu; rot ce sriu esre
ci a existat o singuri cerere, de la un avocat care se
ocupa de tranzactii comerciale, care a oferit doui lire
numerar gi restul in sherry, dar a refuzat si mai pli-
teasci. si garangia impotriva inecului. A;adaa anuntul
t4
M-erra N;,scur
a fost retras in pierdere - pentru ci sherry vindea chiar
biata mama atunci - si, zece ani mai tArziu, caita a fost
pusi la o tomboli cu cincizeci de membri, la jumS.tate
de coroani de persoand., iar cigtigitorul trebuia si mai
dea cinci gilingi. Am fost gi eu prezent gi imi amintesc
ci m-am sim;it destul de confuz gi stAnjenit c5. o par-
te din mine era oferiti in asemenea mod. Ciiga a fost
cAstigatS., imi amintesc, de o doamni in vArsti. cu un
cog in m6.ni., care, cu mare retinere, a scos din el cei
cinci ;ilingi, togi in monede de jumitate de penny gi cu
doui jumiti;i de penny mai pu;in - gi a fost nevoie de
foarte mult timp si de o aritmeticS. serioasS. pentru asta.
Va ri.mA.ne memorabil prin acele locuri faptul c5. nu s-a
inecat, ci a murit triumfitoare tn patul ei, la nouS.zeci
gi doi de ani. Am ingeles ci s-a liudat pAni in ultima
clipi ci nu a fost in viata ei pe o api, cu exceptia tre-
cerii unui pod; gi c5.,la ceai (care ii plicea foarte mult),
igi exprima mereu indignarea faEL de marinari si altii
care aveau neobrilzatea si se tot ,,preumble" prin lume.
Era inutil s5. i se explice ci unele produse, poate chiar gi
ceaiul, api.reau in urma unei astfel de practici revolti.-
toare. Rispundea mereu, cu gi mai multi forti si cu o
cunoagtere instinctivl a puterii pe care o avea ideea ei:
,,Nu avgm nevoie de hoinireli". $i ca si. nu mai hoini-
resc si eu acum, mi. voi intoarce la nasterea mea. M-am
niscut la Blunderstone, in Suffolk, sau,,pe acolo", cum
spun cei din Sco;ia. Am fost un copil orfan. CAnd am
deschis ochii, ai tatei se inchiseser5. de sase luni. Mi
r5
 M-evr N.Lscur
se pare ciudat chiar gi acum cAnd mi gAndesc ci nu
m-a vlzut niciodati; gi mai ciudate sunt vagile asoci-
eri din copilirie cu piatra lui albi din curtea bisericii
sau cu nedefinita compasiune pe care o simgeam gin-
dindu-mi cd. zace acolo singur in noaptea intunecatS',
cind salonul nostru mic era cald 9i luminat de foc;i de
lumAnS.ri, iar ugile casei noastre erau - aproape cu cru-
zime, mi se p5.rea uneori - inchise gi zivori-te pentru el'
O mitu;i a tatilui meu, strimituga mea deci, despre
care voi povesti mai multe, era principalul magnat al
familiei noastre. Domni;oara Trotwood, sau domni-
soara Betsey, cum o numea mereu biata mama' cAnd
reugea si-gi infri neze groaza de acest personaj formi-
dabil suficient pentru a fi in stare si Pomeneasci de el
(ceea ce se intimpla rar), fusese miritati cu un birbat
mai t6.nir, foarte frumos, doar c5. el nu confirma ve-
chea zicali ,,frumos este, frumos face" - fiindci existau
suspiciuni puternice ci o bituse pe domnigoara Betsey
si, o dati chiar, avAnd o discugie despre provizii, a spus
la mAnie, dar cu hotirire, ci o va arunca pe fereastri
de la etajul al doilea. Aceste dovezi de nepotrivire de
caracter au ficut-o pe domnigoara Betsey si il pliteasci
?ll pentru a se despirEi de comun acord. El a plecat in In-
dia cu banii si acolo, conform unei legende din familia
noastri, a fost zirit odati cilirind un elefant, in com-
pania unui babuin - sau a unei printese indiene' Ori-
cum, zece animai tirziu, au venit gtiri din India despre
moartea lui. Nimeni nu Stie cum a afectat-o aceasta Pe

T6 17
 Devro Coppnnr,rElD
mi.tuga mea; penrru c5. imediat dupi despirgire, gi-a re-
luat nurnele de fati, a cumpi.rat o cisuti. intr-un citun
de pe coasti., s-a stabilit acolo ca femeie singuri. cu un
servitor si de atunci incolo a tri"it complet retrasl.

Cafitelul 2

.*'. (n
s--s
l^ l'
\-,ad dizonatie
in
l' **
#

$-+ e),
$ Dona *u cattp
" t*t f^ fffitl
mzw an
$L $
fut v fiinfr' vip ca.rw m pnafr, pnvofi, ehiah, gL a,ft'6l ;
" a,t
- anzla,luea,- mrtUfi?drcitwdnanmpa,zlarc.lel - td, i
u'loss
^ dzru.nn nanfuii*' ptnfiu' inina'
s,t0#
4^ 4
ct/Lea/ at/ calte/ arru
g - - s
fA tI/ mAuilJutz s
"
s !ll*

18
 Ceo tN DrzcRATrE
/\,
Jn timp ce vizitam familia lui Peggotty, in Yarmouth,
I-"-, s-a rec5.s5.torit. Noul meu tata era domnul
Murdstone.
Am revenit acasi. Am intrat, auzind litratul cAine-
lui din curte tot timpul cAt am urcat scS.rile; ;i, pri-
vind camerala fel de ciudat gi gol cum se uita;i ea la
mine, m-am alezat cu mAinile mele mici incrucigate gi
m-am gAndit. M-am gindit la cele mai bizare lucruri.
La forma camerei, la cripiturile din tavan, la tapetul
de pe pereti, la defectele geamului, care avea unde si
unde incretituri, la masa de spilat nesiguri. pe cele trei
picioare ale ei si care avea o expresie nemultumiti., ce
imi amintea de doamna Gummidge. PlAngeam in-
truna, dar sunt sigur ci nu m-am gAndit deloc de ce
plAngeam, doar ci-mi era frig si mI simteam respins.
in cele din urmi, in dezolarea mea, am inceput s5. mi.
gAndesc ci eram teribil de indrigostit de mica Em'ly gi
ci fusesem rupt de ea ca si vin aici, unde nimeni nu
pirea si mi vrea, nimi.nui nu pilrea si.-i pese de mine,
m5.car pe jumitate cAt ii pi.sase ei. Era atAt de ingrozi-
tor, incAt am tras peste mine un colt al cuverturii gi am
adormit plingind. Am fost trezit de cineva care spunea
,,Aici e!" si imi descoperea capul infierbAntat. Mama si
Peggotty veniserS" dupi mine si cea care fi.cuse asta era
una dintre ele.
- Davy, a spus mama, ce s-a intimplat?
Mi s-a p5.rut foarte ciudat ci e nevoie si intrebe si
i-am rispuns:

20 2t
 Devro CopprnrrElD
- Nimic.
M-am intors cu spatele, imi amintesc, ca si.-mi as-
cund tremurul buzelor, care i-ar fi ri.spuns mai corect.
- Davy, a spus mama. Davy, copilul meu!
indrS.znesc s5. spun c5. niciun cuvint pe care l-ar
fi rostit nu m-ar fi afectat atAt de mult ca acesta.
Mi-am ascuns lacrimile in cearceafuri gi am impins-o
cu mAna, cAnd a vrut s5. mi ridice.
- Asta e lucrarea ta, Peggotty, fiinti crudi! a spus
mama. Nu am nicio indoiali. Cum te lasi consriinra,
m5. intreb, si.-l intorci pe propriul meu b5.iat impotriva
mea sau impotriva oricui imi este drag? Ce vrei si faci,
Peggotty?
Biata Peggotty a ridicat mAinile gi ochii si a rispuns
cu un fel de parafrazd. a rugiciunii pe care o spuneam
de obicei dupi cini:
- Si te ierte Dumnezeu, doamni Copperfield, gi
pentru ce ai spus acum s5. nu ajungi si regregi!
- E destul ci mi distragi pe mine, a strigat mama.
Si in luna de miere, cind;i cel mai mare dugman m-ar
li.sa, ai zice, si nu ar fi invidios penrru pugina liniste gi
fericire pe care o am. Davy, biiat riu! Peggotty, crea-
tur5. sS.lbatici! Ah, biata de mine! a strigat mama, de la
unul la altul, in felul ei arti.gos; ce lume dificili, cAnd
ai tot dreptul si te astepgi si fie cAt mai plicuti!
Am simgit pe picior atingerea unei md.ini care stiam
ci nu este nici a ei, nici a lui Peggotty. Era mi.na dom-
nului Murdstone, care m-a luat de brag spunAnd:
22
Ceo tN DIZGRATIE
- Ce-i asta? Clara, iubirea mea, ai uitat? Fermitate,
draga mea!
- imi pare foarte riu, Edward, a spus mama. Ag
vrea sifiu foarte buni, dar mi simt atit de prost!
- intr-adevilrt a rispuns el. Nu-mi place s5. te aud
vorbind a;a atat de curind, Clara.
- Spun doar ci este foarte urit si mi se fac6' una ca
asta acum, a revenit mama, alintAndu-se, si este - foar-
te urit -, nu?
Domnul Murdstone a tras-o spre el, i-a goptit ceva
la ureche si a sS.rutat-o. Am gtiut imediat, cAnd am vi-
zut capul mamei sprijinit de umirul lui gi bralul ei pe
gAtul lui * am gtiut imediat ci ii putea modela firea in
ce fel dorea, aga cum gtiu acum ci" a ficut-o.
- Du-te jos, iubire, a spus domnul Murdstone. Eu gi
David vom cobori impreuni. Asculti., s-a intors ame-
ningS.tor c5.tre Peggotty, dupi ce a trimis-o pe mama
jos cu un zAmbet si un semn din cap, gtii numele sti-
pinei tale?
- Este de mult timp stipina mea, domnule, a ris-
puns Peggotty, ar trebui si il gtiu.
- Adevirat, a rispuns el. Dar mi s-a pirut ci te-am
auzit, cAnd urcam, ci folosegti un nume care nu ii apar-
gine. $tii cd. mi-a luat numele acum. O si gii minte?
Peggotty, privindu-ma nelinigtiti, a iegit din cameri
firl, a-i rS.spunde; presupun ci igi diduse seama c5. tre-
Ibure' sa rasa sl nu mat avea scuze pelntruarimAne.
23
 Davro CoppBnrrELD
Cind am rlmas singuri, el a inchis uga si, agezi"n-
du-se pe un scaun, tindndu-ml in picioare in faga lui,
m-a privit fix in ochi. L-am privit la rindul meu, la fel
de fix. Amintindu-mi cum srS"ream fagi in fari., simt
iar cum imi bate inima puternic ;i repede.
David, a spus el, cu buzele subliri, strd"nse, daci.
- viata, poate chiar ag fi fost transformat in alti creaturi
am un cal sau un c6.ine incipiginar, ce crezi c5. fac?
- Nu gtiu.
- il bat.
Ri"spunsesem oarecum gituit, dar am simtit, in ti-
cerea mea, ci acum mi se ti"iase si mai mult respiratia.
- il A. s5. tresarS. de durere. i-i
,pr'mr ,,il ,roi inge-
nunchea pe fli.ci.u"; gi daci i se scurge tot sAngele, rot o
fac. Ce ai pe fagi?
- Sunt murdar, am spus.
$tia la fel de bine ca mine ci sunt urme de lacrimi.
Dar daci ar fi
intrebat de douS.zeci de ori, de fiecare
dati. cu doui.zeci de lovituri, cred ci" inima mea de co-
pil ar fi crlpat inainte de a-i spune asra.
- Esti destul de inteligent pentru unul mic, a spus
el, cu un z6.mbet grav care ii era caracteristic, gi vid ci
mi ingelegi foarte bine. Spali-te pe fagi, domnule, gi
vino jos cu mine.
A ari.tat spre lavoarul care mi se piruse ci. seam5.ni.
cu doamna Gummidge ;i mi-a f5.cut semn din cap si
mi. supun. Nu mi indoiam atunci si acum mi. indoiesc
gi mai putin cd, m-ar fi pus la pimAnt fi,ri, ezitare daci
aq fi refuzat.
24
Ceo tN DIZGRATIE
- Clara, draga mea, a spus el, dupi ce am ficut ce
mi-a ordonat si m-a dus in salon, inci flnAndu-mi de
brag; nu te va mai face nimeni si te simgi prost' sper. In
curAnd ne vom imbunititi starea de spirit.
Domnul mi-e martor, m-ag fi tmbunitigit pe toat5"
pe viagi, cu un cuvint bun in acea perioadi. Un cuvint
de tncurajare, o explicalie, un cuvAnt de mili pentru
ignoranta mea de copil, de bun-venit acasi, de asigura-
re ci. era casa mea mi-ar fi cAgtigat cu adevirat inima,
in loc si mi determine si-mi ascund cu ipocrizie sen-
timentele si m-ar fi ficut si-l respect in loc si-l urisc.
M-am gAndit ci. mamei ii pirea riu si mi vadi stind
in picioare in came rd. atit de speriat gi de stinjenit 9i
ci, atunci cAnd m-am furigat pe un scaun' privirea ei
m-a urmirit cu gi mai mult regret - vrAnd, poate, si
mi vadi mai liber in felul meu copiliros - dar cuvinte-
le nu au fost rostite si momentul lor a trecut. Am cinat
singuri, noi trei. Pirea si gini mult la mama - mi tem
ci tot nu l-am plicut, nici micar pentru asta - 9i ea
tinea mult la el.
25