LibreOffice Calc 6.4.

Prezentare generală
Formule
Copiere, mutare, umplere
Referinţe relative, referinţe absolute
Comenzi de formatare
Grafice
Elemente de utilizare avansată
 Ce este LibreOffice Calc?
 LibreOffice Calc este un program de calcul tabelar
(engl. spreadsheet)
 Un spreadsheet este un software cu ajutorul căruia
un utilizator poate să-şi rezolve in întregime
necesităţile de prelucrare numerică a datelor
 Calc face parte din suita LibreOffice , care este
replica gratuită a Microsoft Office.
 Caracteristici Calc
 În Calc datele se organizează tabelar.
 Calc oferă posibilitatea reprezentării grafice (prin
diagrame) a rezultatelor obţinute.
 Calc include anumite facilităţi care oferă
posibilitatea prelucrării tabelelor de date
într-o manieră specifică bazelor de date.
 1 Prezentare generală a
programului Calc
Fereastra aplicaţiei Calc
 Documentul de lucru cu
Calc este registrul de calcul
(workbook). La pornirea
programului, apare un
registru de calcul nou.
 Registrul este format din
foi de calcul (worksheet):
Sheet1, Sheet2, etc.
Numele fiecarei foi apare
pe eticheta foii.
 Numele unei foi de calcul  La salvare, un fișier Calc
poate fi schimbat. primește extensia ods.
 Linii, coloane, celule
 O foaie de calcul este împărţită
în rânduri (linii) şi coloane.
Coloanele sunt notate cu litere
aflate pe etichete de coloană
Rândurile sunt numerotate,
având etichete de rând.
 La intersecţiile rândurilor cu
coloanele rezultă celule.
 Celula este unitatea elementară
pentru stocarea de date în foaie
 Celula este identificată prin coloană şi linie.
Această identificare se numeşte referinţă la celulă.
Exemplu: "referinţă la celula A1".
 Celula selectată, caseta de
denumire, bara de formule
 În orice moment, exsită o celulă
selectată (activată). Asupra ei se
poate acţiona pentru a introduce
date, a modifica conţinutul, etc.
 Numele celulei selectate
apare afişat în
caseta de denumire (name box).
 În vecinătatea casetei de denumire
este bara de formule (formula bar).
În bara de formule se vede
conţinutul celulei selectate.
 Domeniu (Range)
 Se poate selecta o porţiune
dreptunghiulară, formată din
mai multe celule. Aceasta se
numeşte domeniu (range).
 Se selectează un domeniu
atunci când se doreşte a se
efectua aceeaşi acţiune asupra
unui întreg grup de celule.
Exemplu: se schimbă fontul.
 Un domeniu este identificat
printr-o referinţă formată din
celulele din două colţuri opuse
ale sale: stânga-sus şi dreapta- Domeniul B3:D7
jos; între ele trebuie plasat
semnul : (două puncte) Observatie: se poate selecta si un
domeniu multiplu
 Tipuri de date
în foaia de calcul Calc

În celulele unei foi de

calcul se pot introduce:

 Texte,
 Numere,
 Date calendaristice,
 Ore exacte,
 Formule
 Textele
 Un text apare aliniat
la stânga în celulă.
 Dacă nu încape în celulă,
afișarea este continuată
peste celula următoare,
dacă aceasta este liberă.
 Dacă celula următoare
e ocupată,
afișarea este trunchiată, dar
textul este memorat în întregime.
 Numerele
 Sunt formate doar din cifre, marcă
zecimală, semn
 Sunt aliniate la dreapta
în celulă
 Dacă nu încap în celulă, se
afișează o valoare aproxi-
mativă, în format științific
 Dacă nu încape nici formatul
științific, afișează #####,
dar valoarea este memorată corect
 Datele calendaristice
 Sunt memorate intern ca numere întregi;
valoarea respectivă reprezintă numărul de ordine
al zilei pe o axă pe care
ziua 0 este 30 Dec 1899.
 Avantajul acestei memorări:
se pot face calcule cu date
calendaristice
 Exemplu:
30-Dec-1899 11-Aug-2008 16-Sep-2008

0 39671 36 zile 39707

 Orele exacte
 Sunt memorate ca numere în intervalul [0, 1)
 Orei 00:00:00 îi corespunde
valoarea 0.0000
 Orei 23:59:59 îi corespunde
valoarea 0.9999
 Avantajul acestei reprezentări:
se pot face calcule cu ora
exactă (intervale de timp)
 Exemplu: orei 16:24:47
îi corespunde valoarea 0.6838773148148
 5.2 Formule
 Cu ajutorul formulelor se fac calculele în foaie.
 O formulă este o expresie (matematică) în care
apar referinţe la celule sau domenii.
 O formulă trebuie să înceapă obligatoriu cu semnul
egal (=), cu semnul plus (+) sau cu semnul (-),
altfel ea va fi considerată un text oarecare.
 La sfârşitul introducerii trebuie tastat Enter;
abia atunci formula este preluată şi executată de
către Calc.
 Cum funcţionează formulele?
 După introducerea
formulei, în celula
respectivă se va
vedearezultatul
calculării sale, iar
formula va fi afişată
în bara de formule.
 Important:
când se modifică valoarea dintr-o celulă, toate
formulele din foaie în care este folosită celula
respectivă sunt recalculate automat.
 Elemente într-o formulă
Semnul = (obligatoriu la început)
Constantă
Operatori

= 7.3 * B2 / SQRT(A3) + SUM(A4:C7)

Referinţe la
Funcţii celule si domenii

 Operatorii sunt semne care indică efectuarea unor operaţii

 Funcţiile au acelaşi rol ca în matematică (sin x, log x, f(x), ...)
 Referinţele sunt ca variabilele din matematică (x, y, z, ...)
 Operatori aritmetici
+ adunare  Ordinea efectuării
- scădere operaţiilor este cea
cunoscută din
* înmulţire aritmetică
/ împărţire  Folosind paranteze se
% procent poate modifica
ordinea operaţiilor
^ ridicare la putere
 Operatori de comparaţie
 Formulele ce conţin
= egal operatori de comparaţie au
ca rezultat valori logice:
< mai mic TRUE (adevărat) sau
<= mai mic sau egal FALSE (fals).
> mai mare  Într-o formulă ce conţine
>= mai mare sau egal atât operatori aritmetici cât
şi de comparare, operaţiile
<> diferit aritmetice se efectuează
înaintea comparărilor
 Utilizarea funcţiilor
 Funcţiile au două părţi componente:
nume și, în paranteză, argument (sau argumente)

SQRT(D5^2+E5^2) SQRT(9) SUM(A3:B8, D9, 5)

 Un argument al unei funcţii poate fi orice expresie

 Utilizarea funcţiei: se dau valori argumentelor, iar
funcţia calculează o valoare. Se spune că funcţia
returnează (sau întoarce) valoarea calculată.
 Calc are peste 200 de funcţii.
Câteva exemple:
 SQRT (x) x  SUM (x, y, ...) suma
 EXP (x) ex  AVERAGE (x, y, ...) media
 SIN(x) sin x  MIN (x, y, ...) minimum
 LN(x) ln x  MAX (x, y, ...) maximum
 PI() 
Introducerea unei funcţii
Functie fără se face folosind instrumentul
Asistent pentru Funcții
argumente!
(Function Wizard), care ajută la
Paranteze se pun! scrierea corectă a acesteia
 Funcţii compuse
Se poate folosi o funcţie ca argument al
altei funcţii. În acest fel, se obţin funcţii
compuse (sau imbricate, sau încuibate).
Exemple:

SIN (PI()/3) sin
3
LN (SQRT(A2^2+A3^2)) ln A2  A3
2 2

Număr maxim de niveluri de compunere: 64

 Mesaje de eroare la
introducerea unei formule
Dacă formula este greșită, în celulă apare un mesaj de eroare:
 #DIV/0! - împărţire la zero
 #N/A - se face referire la o valoare care nu există
 #NAME? - s-a folosit o denumire pe care Calc
nu o cunoaşte
 #NUM (numeric) – s-a folosit incorect
o valoare numerică
 #REF! (referință) - s-a folosit o referinţă incorectă
 #VALUE! (valoare) - un argument sau operator
este incorect.
5.3 Operaţii la nivel de celulă
 Înlocuire conţinut
 Editare conţinut
 Ştergerea conţinutului
 Trecerea la linie nouă
 Înlocuirea conţinutului
unei celule
 Se selectează (activează) celula şi se
tastează noul conţinut (apoi, Enter).
Formatările precedente făcute asupra celulei
(font, culoare etc.) rămân valabile.
 Anularea unei introduceri se poate face,
înainte de a tasta Enter, cu tasta Esc.
 Anularea unei introduceri, după ce s-a tastat
Enter, se poate face cu comanda Undo.
 Editarea conţinutului
unei celule
 Editarea direct în celulă (două variante):
- Dublu-click pe celulă, apoi editare
- Selectează celula, tasta F2, apoi editare.
 Editare în bara de formule:
Selectează celula, apoi click în bara de
formule, unde se face editarea.

În toate variantele, editarea se face ca pentru

un text obişnuit, iar la sfârşit se tastează Enter
 Ştergerea conţinutului unei
celule sau a unui domeniu
 Se selectează celula sau domeniul, apoi se
foloseşte tasta Delete.

În acest fel se şterge conţinutul, dar

formatările (font, culoare etc.) se păstrează.
 Trecerea la linie nouă
în cadrul unei celule
 Se poate introduce conţinutul unei celule
pe mai multe linii (în cadrul acesteia).
Trecerea de la o linie la alta se face
cu Shift+Enter
 85 Innovations 1959-1971
(selecţie din lista Forbes)
 1959 - Three-Point Seat Belt (Nils Bohlin, Volvo)
 1959 - Integrated Circuit (Bob Noyce, Fairchild)
 1961 - Pampers (Victor Mills, Procter & Gamble)
 1962 - Modem (AT&T)
 1964 - Mainframe Family (IBM System/360)
 1968 - Mouse (Douglas Engelbart, Stanford)
 1969 - Internet
 1970 - Compact Disc (James T. Russell)
 1970 - Relational Database (E. F. Codd)
 1971 - Microprocessor (Bob Noyce – Intel)
 85 Innovations 1972-1987
(selecţie din lista Forbes)
 1972 - Computed Tomography Imaging
 1974 - Catalytic Converter
 1976 - Personal Computer (Jobs & Wozniak, Apple)
 1979 - Spreadsheet
(Bricklin & Frankston, VisiCalc)
 1984 - Liquid Crystal Displays
 1987 - Mevacor (the first widely used drug that
reduced cholesterol)
 4. Copiere, mutare, umplere
Copierea şi mutarea. Se folosesc comenzile
Cut, Copy, Paste şi Paste Special din meniul Edit.
 Se selectează domeniul sau celula de copiat/mutat;
 Edit Copy (Editare Copiere) – ptr. copiere, sau
Edit Cut (Editare Decupare) – ptr. Mutare;
 Se selectează celula din colţul din stânga-sus a locului
de destinaţie (nu trebuie selectat tot domeniul!);
 Edit Paste (Editare Lipire) sau Edit Paste Special
(Editare Lipire Speciala) pentru situaţii deosebite;
 Lipirea poate fi repetată în mai multe locuri din foaie.
 Comanda Paste Special -
opţiuni de lipire (grupul Paste)
 Paste All (Toate) –
ca un Paste obişnuit
 Formulae (Formule)-
se lipesc formulele;
 Numbers (Numere) –
se lipesc valorile numerice
(daca Formulae nu e bifat,
formulele din care provin nu
sunt preluate)
 Comanda Paste Special -
opţiuni de lipire (continuare)
 Text – se lipesc textele

 Date & time –

se lipesc datele și orele exacte

 Formats (Formate) –
se lipesc doar formatările
celulelor de provenienţă,
nu şi valorile din acestea;
 Comanda Paste Special -
opţiuni de calcul (Operation)
 None (Nici una) – nicio operaţie;
 Add (Adăugare) - adună
celulele de origine
la cele de la destinaţie;
 Subtract (Scădere) - scade
celulele de origine
din cele de la destinaţie
 Multiply (Inmulţire) - înmulţeşte
celulele de origine cu cele de la destinatie
 Divide (Impărţire) - împarte celulele de origine
la cele de la destinaţie
 Comanda Paste Special -
opţiuni de calcul (continuare)
 Skip empty cells - omite la
copiere celulele goale din
domeniul de origine
 Transpose - face transpusa
domeniului de origine:
transformă liniile în coloane
 Shift cells Down / Right – la
locul de destinație, împinge
In jos / La dreapta celulele
existente, pentru a face loc
celor nou venite.
 Umplerea (Fill)
 Umplerea este o copiere automată
 Prin umplere se pot completa automat linii şi
coloane întregi în foaia de calcul
 Este foarte utilă pentru completarea de
formule pe linii si coloane
 Umplerea se face folosind comanda
Sheet Fill Cells cu variantele:
Down, Right, Up, Left
( În jos , La dreapta, În sus, La stânga)
 Exemplificare:
Umplere în jos
1) Se selectează domeniul care trebuie umplut,
având grijă ca latura de sus să conţină celulele
care vor fi copiate
2) Se introduce comanda corepunzătoare:
Sheet , Fill Cells, Fill Down

Există şi o modalitate rapidă de umplere folosind mouse-ul

 Completarea unei serii
(comanda Fill Series)
Varianta de umplere Fill Series permite completarea
unei serii de numere sau date calendaristice.
Paşii sunt:

a) Se introduce valoarea de start a seriei în prima

celulă.
b) Se selectează celulele ce vor fi completate.
c) Comanda Sheet, Fill cells, Fill Series ;
apare o casetă de dialog în care se setează
caracteristicile seriei.
 Caseta de dialog a comenzii
Edit Fill Series
 Direction (Directia )
Down (În jos)
Up (În sus)
 Series Type (Tipul seriei )
Linear (pas constant)
Growth (pas crescator)
Date (~ calendaristice)
 Time Unit (Unităti de dată)  Increment (pasul)
Weekday (Zi a saptamânii)/
Day (Zi) / Month (Lună) /  End value (valoare de
Year (An) stop a numerotarii)
 5. Referinţe. Tipuri
În formule se folosesc referinţe la celule şi
la domenii. Acestea sunt de mai multe
tipuri. Există două tipuri de bază, care pot fi
combinate, dând alte două tipuri mixte:
 Referinţa relativă. Exemplu : A1
 Referinţa absolută. Exemplu : $A$1
 Referinţe mixte. Exemple: A$1, $A1
 Observaţie importantă:

Calitatea de absolut sau de relativ acţionează

separat asupra liniei şi coloanei. De aceea,
pentru referinţă absolută se introduce semnul $
atât înaintea coloanei cât şi a liniei (Ex: $A$1).
Tot de aceea apar şi cele două variante mixte:
$A1 este referinţă absolută la coloană şi
relativă la linie, iar
A$1 este referinţă relativă la coloană şi
absolută la linie.
 Utilizarea referinţelor
 Dacă o formulă este folosită într-un singur
exemplar în foaie, nu are importanţă cu ce
fel de referinţe este scrisă: rezultatul va fi
acelaşi.
 Diferenţele între tipuri vor apărea atunci
când se va copia fomula (cu Copy/Paste
sau cu Fill...).
Exemplu
=(B3+C3)/2

 Pentru a calcula mediile din coloana D:

- se scrie formula din D3: =(B3+C3)/2
- se copie (prin umplere în jos) în D4, D5, D6
 Problemă: cum va copia Calc formula din D3?
De exemplu, ce va rezulta în D4?
=(B3+C3)/2 (fiindcă este o copiere), sau
=(B4+C4)/2 (fiindcă aşa ar fi corect)?
 Răspunsul la problema de mai
sus depinde de tipurile de
referinţe care s-au folosit la
scrierea formulei din D3

Utilizând corect referinţele, se pot

introduce uşor sute de formule într-o foaie
de calcul. Vor trebui introduse doar
formulele din capetele liniilor şi coloanelor.
Apoi, prin umplere, se pot completa uşor
restul formulelor, pe coloane şi linii întregi.
 Referinţa relativă
(efectul la copiere)
 In A5 se introduce
formula =B2
(referinţă relativă )
Observatie. Prin această
formulă, A5 reproduce
valorile din B2
 De fapt, referinţa
relativă din A5 "priveşte", relativ faţă de
poziţia în care se află, peste un anumit
număr de linii şi de coloane.
 Referinţa relativă
(continuare)

În exemplu, “B2”
înseamnă, de fapt,
“celula aflată cu trei
rânduri mai sus şi o
coloană mai la dreapta”
 Semnificaţia este reţinută de către Calc la
copierea formulei în alt loc, (în exemplu, C7).
De aceea, Calc va face adaptările necesare.
În exemplu B2 devine, după copiere, D4.
 Referinţa absolută
(efectul la copiere)
 In A5 se introduce formula
=$B$2 (referinţă absolută).
Observaţie. Această
formulă face exact acelaşi
lucru ca formula =B2 .

 Dar aici, referinţa absolută "priveşte" fix,

absolut, spre celula specificată.
In exemplul luat, “$B$2” înseamnă chiar
“celula B2”.
 Referinţa absolută
(continuare)

 Acest lucru este reţinut

de către Calc la
copierea formulei
în alt loc,
determinându-l
să nu mai opereze
nicio adaptare în acea referinţă.
În exemplu nostru, $B$2 ramâne tot
$B$2 după copierea formulei în C7.
Editarea structurii
foii de calcul
Operații de editare a structurii
 Inserare de celule goale printre cele existente
 Inserare de rânduri, coloane sau foi întregi
 Eliminarea totală a unor celule din foaie
 Eliminare de rânduri sau coloane
 Eliminarea unei întregi foi de calcul
 Ștergerea conținutului unor celule
 Mutarea sau copierea unei foi de calcul
 Inserarea diagramelor și a funcțiilor
 Comentarii atașate celulelor
 Inserare celule noi printre celelalte
Comanda: Sheet, Insert Cells

Printre celulele foii se introduc

celule noi, în număr egal cu
dimensiunea domeniului selectat.
Într-o casetă de dialog
se precizează cum se vor deplasa
celulele existente pentru a face loc celor noi:
 Shift cells right (Deplasare celule spre dreapta)
 Shift cells down (Deplasare celule în jos)
 Entire Row (Rând întreg)
 Entire Column (Coloană întreagă)
 Inserări de rânduri sau coloane
 Sheet, Insert Rows (Inserare Rânduri)
Se introduc linii întregi libere lângă cele selectate.
Subcomenzi (variante):
Rows Above (Deasupra)
Rows Below (Dedesubt)
 Sheet, Insert Columns (Inserare Coloane)
Se introduc coloane libere lângă cele selectate
Subcomenzi (variante):
Columns Before (Înainte)
Columns After (După)
 Inserarea uneia sau a mai
multor foi de calcul noi
Inserarea se face lângă foaia curentă.
 Comanda:
Sheet, Insert Sheet (Inserare Foaie)
În caseta de dialog se va preciza:
- unde se face inserarea:
Before / After current sheet
(Inainte / După foaia curentă )
- câte foi să se introducă:
No. of sheets (număr de foi ).
 Eliminarea unor celule din foaie
Comanda: Sheet, Delete Cells

Se elimină din foaie celulele

selectate. După eliminare,
sunt deplasate celulele vecine
pentru a umple locul rămas.
Variante pentru acoperirea locului rămas liber:
 Shift cells left (Deplasare celule la stânga)
 Shift cells up (Deplasare celule în sus)
 Delete entire rows (Elimină rânduri întregi)
 Delete entire columns (Elimină coloane întregi)
 Eliminarea din foaie a unor
rânduri sau coloane întregi

Se selectează un număr de
celule care să acopere
rândurile / coloanele
ce trebuie eliminate

Apoi, după caz, comanda:

Sheet, Delete Columns sau
Sheet, Delete Rows
 Comanda: Sheet, Delete Sheet

Se elimită întreaga foaie din registrul de

calcul. Eliminarea este ireversibilă! De
aceea, Calc cere o confirmare a intenţiei.
 Ștergerea conținutului celulelor
Comanda Sheet, Clear cells
Sterge conţinutul celulelor selectate (dar lasă
celulele pe loc). Opțiuni (selecție):
 Delete all (Sterge tot) - şterge atât
conţinutul, cât şi toate elementele de
formatare
 Formats (Formate)- anulează formatările,
dar lasă conţinutul celulelor
 Contents (Cuprins) - şterge conţinutul,
dar menţine formatările
(acelaşi efect  folosirea tastei Delete)
 Comments (Comentarii)- şterge adnotările
ataşate
 Mutarea sau copierea unei foi
Comanda: Sheet, Move or Copy Sheet

Se mută sau se copie foaia

curentă într-un alt loc al
registrului, sau chiar într-un alt
registru (deschis).
Într-o casetă de dialog se
precizează:
- unde este locul de
destinaţie
- dacă se doreşte mutare
sau copiere (Move sau Copy)
 Inserarea diagramelor în foaie
şi a funcţiilor în formule
 Comanda: Insert, Chart (Inserare Diagramă)
Pune în funcţiune Chart Wizard (Expertul
pentru grafice) în vederea creării unui grafic.
Alternativă: butonul
Despre grafice - mai tîrziu.
 Comanda: Insert, Function (Inserare Funcţie).
Pune în funcţiune Function Wizard (Expertul
pentru funcţii) ptr. introducerea unei funcţii.
Alternativă: butonul fx .
 Comentarii ataşate
celulelor
 Un comentariu este
o notă care se
ataşează unei celule,
separat de conţinutul acesteia.
 Celula respectivă afişează un mic marcaj
roşu in colţul dreapta-sus.
 Dacă se aduce pointerul deasupra celulei,
făra a face click pe ea, comentariul apare.
 Crearea unui comentariu
ataşat la o celulă
1. Selectează celula
2. Comanda:
Insert , Comment
3. În caseta care se
deschide, se introduce comentariul.
4. La sfârşit, click în afara casetei de text a
comentariului
 Operaţii asupra comentariilor
ataşate celulelor
Ştergerea unui comentariu
 Selectează celula cu comentariul ataşat
 Comanda: Sheet, Cells Comments, Delete
Editarea unui comentariu
 Selectează celula cu comentariul
 Comanda: Sheet, Cells Comments, Edit
 Modifică textul în casetă, apoi click în afara ei
 Redimensionarea şi mutarea
unui comentariu
1. Click dreapta pe celula cu comentariul, apoi
comanda Show Comment
2. Click pe chenarul comentariului. Apar
marcajele pentru manevrare (handle)
3. Actioneaza după caz:
3a. Redimensionare. Trage de marcajele
de pe laturi sau colţuri.
3b. Mutare. Trage de chenar.
4. Grafice (Diagrame)
 Despre grafice

 Calc oferă o gamă variată de tipuri grafice în două

şi trei dimensiuni; ele reprezintă valori din foaie.
 Toate graficele sunt de tip statistico-economic; asta
înseamnă că, deşi sunt reprezentate în axe X-Y sau
X-Y-Z, de fapt doar valorile Y au semnificaţie
Acestea se numesc serii de date, sau serii Y.
 Există şi o excepție: graficul tip Scatter (sau X-Y).
Cu acesta se reprezintă în plan perechi (x, y),
adică puncte în coordonate carteziene. Este
util în prelucrări ştiinţifice (grafice de funcții, etc.)
 Structura unui grafic
 Un grafic este generat plecând de la un domeniu
din foaie ce conţine valori numerice.
 Graficul are mai multe serii de date (sau serii Y).
Fiecare serie de date are câte un reprezentant
într-o categorie.
 Seriile de date pot proveni din rândurile sau din
coloanele domeniului, la alegerea celui care
creează graficul.
 Dacă seriile de date provin din rânduri, atunci
coloanele vor genera categorii şi invers.
 (continuare)

 Orice grafic are o legendă explicativă.

De asemenea, sub fiecare categorie este o
etichetă de categorie care arată ce reprezintă
aceasta.
 Legenda si etichetele de categorie provin din
celulele de texte care bordează deasupra si la
stânga domeniul de numere care va fi reprezentat
în grafic; aceste celule cu texte trebuie incluse în
selecţia domeniului atunci când se generează
graficul.
Exemplul 1

Etichetă 1976
1789
2133

de date 1422

Linii de
grilă
Legenda
Categorie
Etichetă de categorie
Prima serie
de date Grafic cu seriile de date pe linii
Exemplul 2

2133
1976
1789
1422
Grafic cu
seriile de
date pe
coloane

Categorie
Prima serie de date
Etichetă de categorie
 Proprietăţile graficelor
 Graficele urmăresc permanent valorile din celulele
care le-au generat: orice modificare a valorilor din
aceste celule determină o modificare a elementelor
corespunzătoare din grafic (de exemplu, înălţimile
coloanelor)
 Graficele sunt obiecte complexe formate din
obiecte simple (bare, axe, titluri etc.) care au
proprietăţi (culoare, mărime etc.) ce pot fi
modificate.
 Crearea
unui grafic

1. Se selectează
domeniul care va genera graficul. În selecţie
trebuie incluse atât valorile numerice, cât şi textele
care le bordează deasupra şi la stânga. Acestea
vor genera etichetele din grafic.
În exemplu, selecția corectă este A3:E6
2. Comanda: Insert, Chart (sau butonul )
Efect: intră în funcţiune Chart Wizard, care
conduce în 4 paşi către crearea graficului.
 Chart Wizard
Pasul 1

Se alege tipul
de grafic dorit.

Fiecare tip are

câteva subtipuri.
 Chart Wizard
Pasul 2

Se stabileşte dacă
seriile de date vor fi
generate
de liniile sau
de coloanele
domeniului selectat

Tot in acest pas se

poate selecta domeniul care generează graficul,
dacă acest lucru nu fusese deja făcut de la început.
 Chart Wizard
Pasul 3

Acest pas este

dedicat ajustării
seriilor de date.

Dacă selectarea
domeniului a
fost făcută corect
la început, atunci
nu e nimic special de făcut în acest pas.
 Chart Wizard
Pasul 4
Se stabilesc elementele suplimentare care să apară
afișate pe grafic: titluri, inscripții pe axe, linii de grilă
verticale și orizontale, legenda și amplasarea ei.
 Meniul Format pentru
editarea graficelor

 Atunci când graficul

este selectat (dublu-click),
meniul Format își schimbă
conținutul obișnuit.
 Acum, el va conține
comenzi pentru formatarea
elementelor graficului,
în loc de comenzi pentru
formatarea celulelor
5. Formatări

Meniul Format
 Comanda
Format, Cells
 Conţine toate
opţiunile pentru
formatul de afişare
a datelor în celulele
selectate
 Caseta de dialog are
taburi pentru diferite
necesități de formatare: numere, fonturi, alinieri,
chenare, fundal, protecția datelor.
 Tabul Numbers.
Categorii de formate numerice

Category: Number
are opțiuni pentru:
 afişarea cu un număr
fixat de zecimale.
 un anumit format pentru
marca zecimală
(prin alegerea limbii)
 un anumit format de afişare
pentru numerele negative
 Folosirea unui separator
pentru mii/milioane
 Tabul Numbers.
Alte categorii de formate numerice

 Currency (simbol monetar)- lângă valoarea

numerică se afişează şi simbolul monetar. Simbolul
monetar se alege din lista derulantă Format.
Are incluse și optiunile de la categoria Number
 Date (dată) - afişează partea întreagă a numărului
din celulă ca dată calendaristică.
Din listele Format și Language se selectează
formatele dorite de afişare a datei.
 Time (oră) – similar cu setările pentru dată.
 Tabul Numbers.
Alte categorii de formate numerice
(continuare)

 Percentage (procent) –
exemplu: 0.654 => 65.4%.
 Fraction (fractie) - exemplu: 7.3 => 7 2/7.
 Scientific (stiintific) –
exemplu: 1.23E+7 înseamnă 1.23  107.
 Text - numărul din celulă va fi considerat în
continuare ca fiind un text (un sir de caractere) cu
care nu se mai pot face calcule.
 Tabul Alignment
Alinierea pe orizontală
 Default: textele la stânga,
numerele la dreapta
 Left / Centre / Right
(stânga / centru / dreapta)
Alinierea pe verticală
 Default: la marginea de jos
 Top / Middle / Bottom
(sus / mijloc / jos)
 Tabul Alignment (continuare)

Text Orientation (orientare text)

 Vertically stacked
(scriere pe verticală)
 Degrees:
(înclinare cu un număr de grade)
Properties
 Wrap text automatically
(derulare pe mai multe rânduri)
 Shrink to fit cell size
(micșorare pentru a încăpea in celulă).
Observație: mărimea fontului nu se schimbă!
 Celelalte taburi din caseta de dialog

 Tabul Font – la fel ca la Writer

 Tabul Borders (chenare) – ca la Writer
 Tabul Background (fundal) – ca la Writer
 Tabul Cell Protection (Protecţia celulelor) –
protejarea conţinutului celulelor selectate la
modificări (accidentale sau neautorizate).
 Unirea mai multor celule
Comanda Format, Merge cells

 După unirea celulelor selectate, noua celulă va

primi numele celulei din stânga-sus a selecţiei.
 Variante (subcomenzi):
Merge and Centre Cells
(centrarea conținutului în celulele unite)
Merge Cells
(doar unitrea celulelor, fără centrarea conținutului)
 Niște celule care au fost unite, pot fi separate la loc
folosind, din cadrul comenzii, subcomanda:
Split Cells (scindare celule)
 Formatare condiționată

Se aplică stiluri de formatare diferite celulelor

selectate, în funcţie de îndeplinirea unor condiţii.
• Condițiile sunt definite de către utilizator într-o
anumită ordine.
• Pentru fiecare condiție, acesta alege stilul de
formatare care să se aplice în cazul îndeplinirii ei.
• Calc verifică în ordine îndeplinirea condițiilor și aplică
formatarea pentru prima îndeplinită
• Dacă nicio condiție nu este îndeplinită, celula rămâne
nemodificată.
 Comanda
Format, Conditional, Condition...

Într-o casetă de dialog, se adaugă în ordine (click

butonul Add) codiţiile pe care Calc le va testa.
Pentru fiecare:
 Se definește
condiția care
trebuie verificată
 Se alege un stil
de formatare din listă, sau se definește un stil
de formatare personalizat.
 Comanda
Format, Conditional , Condition...
(continuare)

Calc oferă o gamă bogată de stiluri

de formatare, dar dă posibilitarea
definirii unui stil nou, după dorință.
Pentru definirea unui stil propriu, se
deschide o caseta de tip formatare
care are în plus un tab pentru
definirea datelor stilului.
 Completarea condiţiilor de
formatare în caseta de dialog
1. Introducerea criteriilor de formatare.
 a) dacă se vor folosi valorile din celulele selectate
ca criterii de formatare:
se alege varianta Cell Value Is şi se setează
criteriul de comparaţie cu o/nişte constante; dacă
se foloseşte o formulă, aceasta va fi începe cu =
 Completarea condiţiilor de
formatare în caseta de dialog

 b) dacă se va folosi o formulă ca criteriu de

formatare (ptr. a evalua altă condiţie decât valorile
din celulele selectate) se alege varianta Formula
Is, iar apoi se introduce o formulă cu rezultat
valoare logică (TRUE sau FALSE)
c) dacă se va folosi o dată calendaristică ca criteriu
de formatare se alege varianta Date Is, şi se
setează criteriul de comparaţie cu o astfel de dată.
 Funcţionarea formatării condiţionate

 Se pot specifica oricâte condiţii. Calc le parcurge în

ordine şi o aplică pe prima pe care o găseşte
îndeplinită (chiar dacă mai există altele îndeplinite
printre următoarele).
 Dacă nici una dintre condiţii nu e îndeplinită, se
pastrează formatul exitent al celulelor.

Managementul formatării condiţionate

 Pentru gestionarea listei de condiții de formatare se
folosește subcomanda Manage...
 Comanda
Format Rows (Rând)
Comanda face formatarea liniilor selectate.
Subcomenzi:
 Height (Înaltime) - exprimată în puncte.

 Optimal Height (Potrivire automată) a înaltimii liniei

la dimensiunea celui mai înalt text.
 Hide (Ascundere). Liniile selectate devin invizibile
deoarece continutul nu intereseaza (de exemplu,
conţin calcule intermediare).
 Show (Reafişare). Liniile ascunse redevin vizibile.
 Comanda
Format Column (Coloană)
Comanda face formatarea coloanelor selectate.
Subcomenzi:
 Width (Lăţime) - în cm sau în inch.

 Optimal Width (Potrivire automată) a lăţimii

coloanei la dimensiunea celui mai lung text.
 Hide (Ascundere). Coloanele selectate devin
invizibile deoarece continutul nu intereseaza.
 Show (Reafişare). Coloanele ascunse redevin
vizibile.
6 Prelucrarea
listelor (tabelelor) de date
Organizarea datelor ca liste
Formulare de date
Sortare
Filtrare
Totaluri parţiale şi generale
Tabele pivot
6.1 Organizarea datelor ca liste

În majoritatea situaţiilor din lumea reală, datele

care trebuie colectate şi manipulate se prezintă
sub formă de liste şi tabele.
Organizarea tabelară a majorităţii datelor de
prelucrat a fost motivul apariţiei, în 1977, a
primului program de calcul tabelar (Visicalc).
liste de date
(continuare)

Tot în anii ‘70 ai secolului XX, se lansa

conceptul de bază de date relaţională. Acest
model de stocare a datelor se baza tot pe
observaţia că, cel mai adesea, datele sunt
organizate ca tabele sau liste. Pe scurt, o bază
de date relaţională este o colecţie de tabele
conectate prin relaţii.
liste de date
(continuare)

În Calc au fost incluse comenzi pentru

gestionarea listelor de date. Devine posibilă
efectuarea în Calc a unor prelucrări care, în
abordarea clasică, erau caracteristice
tehnolgiei bazelor de date.
 Structura unei
liste de date

 O listă conţine, pe rânduri, seturi de date similare

despre entităţi (obiecte de un anumit tip).
 Primul rând al listei va conţine câte un nume pentru
fiecare coloană. Fiecare nume de coloană
reprezintă un atribut al obiectelor descrise
(denumire echivalentă: câmp)
 În rândurile aflate imediat sub numele atributelor se
introduc datele despre entităţile particulare. Ele
formează înregistrările din listă.
 Trebuie ca rândurile de sub listă şi coloanele din
vecinătate să nu conţină alte date.
 Exemplu de listă
(tabel) de date 

 Lista este bordată de cel puţin o coloană şi un rând

fără date (coloana E, rândul 8).
 Entitatea (tipul de obiecte) despre care se colectează
date: Student
 Atributele (câmpurile) entităţii Student sunt:
Nume, Mate, Fizica, Info
 O înregistrare (entitate particulară) din listă este:
Ioana, 7, 8, 5
 Operaţii cu liste (tabele) de date

 Sortare. Aranjarea înregistrărilor într-o ordine

definită prin anumite criterii
 Filtrare. Selectarea şi afişare unei submulţimi de
înregistrări, după anumite criterii.
 Totaluri parţiale şi generale. Totalizări ale
valorilor pe anumite coloane, grupate după criterii.
 Tabele pivot. Rapoarte de sinteză privind valorile
stocate în coloanele listei.
Proprietăţile listelor (tabelelor)

 Pentru a selecta toată lista, este suficient să

se facă click într-o celulă a sa. Nu e nevoie
să se procedeze ca la selecţia unui domeniu
(“tragere” cu mouse-ul de la un colţ până la
celălalt); lista poate avea zeci de coloane şi
mii de rânduri.
 Recomandări privind
organizarea listelor

 Construiţi o singură listă pe pagină.

Dacă sunt mai multe liste pe aceeaşi pagină,
operaţiile asupra unei liste pot avea efecte
nedorite asupra celeilalte.
 Separati lista de restul datelor din foaie prin
coloane si randuri libere
 Recomandări privind organizarea listelor
(continuare)

 Menţineţi vizibile (nu ascundeţi) rândurile şi

coloanele listei, în special înainte de a face
schimbări în listă. În caz contrar, se pot face
ştergeri din greşeală a unor date din tabel.
 Plasaţi alte date din foaie deasupra sau sub
listă (nu pe aceleaşi rânduri cu ea) pentru a nu le
şterge/ascunde din greşeală când prelucraţi lista.
 Recomandări privind
formatarea listelor

 Folosiţi etichete de coloană formatate.

Etichetele de coloană trebuie create în prima
linie a listei. Calc va folosi aceste etichete
pentru a crea rapoarte si pentru a regăsi şi
organiza datele din liste. Folosiţi formatări (font,
aliniere, chenare etc.) pentru a diferenţia capul
de tabel de restul listei. Formataţi celulele
capului de tabel ca texte (chiar dacă sunt şiruri
de cifre, de ex. anul 2010)
 Recomandări privind formatarea listelor
(continuare)

 Folosiţi chenare pentru a separa capul de tabel.

Nu lăsaţi randuri libere între capul de tabel şi rest.
 În general, să nu existe rânduri sau coloane
complet goale în listă, fiindcă Calc le-ar putea
interpreta ca margini ale tabelului.
 Nu introduceţi spaţii la începutul sau sfârşitul
celulelor pentru a face alinieri; acestea pot afecta
negativ operaţiile asupra tabelului (de ex., sortarea).
Folosiţi comenzi de formatare pentru a face alinieri.
Manipularea listelor de date

Comenzile Calc pentru prelucrarea listelor de

date sunt grupate in meniul Data.
Introducerea unei comenzi trebuie precedată de
selectarea listei. Pentru a selecta o listă este
suficient să se selecteze o celulă oarecare a
ei; Calc o va lua în considerare în întregime.
 6.2 Sortare

 Sortarea înseamnă aranjarea rândurilor

(înregistrărilor) listei într-o ordine care se
stabileşte prin definirea unor criterii de
sortare (desemnarea unor chei de sortare).
 Criteriile sunt date de ordinea, crescătoare
sau descrescătoare, în care trebuie să se
afle în final valorile din anumite coloane.
 O sortare se poate face după unul sau mai
multe criterii (chei).
Exemplul 1. Sortare
după un criteriu

 Lista iniţială
 Sortarea se face
după un criteriu:
descrescător după
câmpul Media
 Lista finală, sortată
 Exemplul 2. Sortare
după trei criterii

 Criteriile de sortare:
1) crescător după Grupa,
2) descrescător după Media,
3) crescător după câmpul Nume. 3 1 2

 Criteriile de sortare acţionează în ordine:

1) primul criteriu,
2) al doilea criteriu - în cadrul primului,
3) al treilea criteriu - în cadrul celui de-al doilea.
 Comanda de sortare:
Data, Sort (Date Sortare)

1) Se selectează o celulă din listă.

2) Comanda Data Sort
3) În caseta de dialog,
tabul Sort Criteria,
se completează în ordine
criteriile (câmpurile şi sensul
ascendent/descendent)
4) Se pot selecta,
prin tabul Options,
opțiuni speciale de sortare
 Opţiuni speciale
de sortare (selecție)

 Case sensitive:
sortarea ţine cont de
majuscule/minuscule
 Se precizeaza daca lista
are sau nu rând de titlu.
Dacă da, el nu va fi inclus în sortare
 Custom sort order: sortare specială,
de exemplu, după zilele saptamânii
sau numele lunilor
 Direcția sortării:
- Top to bottom (sortează rânduri)
- Left to right (coloane)
 Proprietăţi ale sortării

 Într-o sortare de texte se aplică ordonarea

lexicografică (ordinea alfabetică).
 Dacă textele conţin atât cifre cât şi litere, atunci
într-o sortare crescătoare cifrele vin înaintea
literelor.
 Într-o sortare crescătoare în care se ţine cont de
litere majuscule/minuscule (opţiunea Case
sensitive), literele mici vin înaintea majusculelor.
Sortare rapidă, după o singură cheie

 Se selectează în listă o celulă din coloana

după care se va face sortarea;
 Se acţionează butonul, dacă se doreşte
sortare crescătoare, sau butonul dacă se
doreşte sortare descrescătoare.
 6.3 Filtrare

 Filtrarea este o modalitate de a găsi şi afişa o

submulţime de înregistrări dintr-o listă.
 O listă filtrată afişează doar rândurile care
îndeplinesc anumite criterii definite de utilizator.
 Un criteriu se defineşte pentru o coloană;
el reprezintă o condiţie (simplă sau complexă)
pe care trebuie să o îndeplinească valorile din
coloana respectivă. Înregistrările care satisfac
criteriul vor fi selectate pentru a fi afişate.
 Se pot specifica mai multe criterii de filtrare, pe
diferite coloane.
 După aplicarea filtrării, vor rămâne vizibile doar
acele înregistrări din listă care satisfac toate
criteriile.
 Observaţie importantă: filtrarea lasă lista intactă,
nu elimină înregistrări din ea, dar dintre acestea
rămân vizibile doar înregistrările care satisfac
toate criteriile, iar celelalte devin ascunse.
 Exemplu de
filtrare:

Să se filtreze lista conţinând

studenţii şi bursele lor, astfel
încât să rămână vizibile doar
înregistrările cu studenţii care
au bursa între 200 şi 300 lei.
 Lista iniţială (toţi studenţii,
inclusiv cei fără bursă)
 Lista rezultată după filtrare
 Comanda Data, AutoFilter

1) Click o celulă din listă Calc va selecta toată lista).

2) Data, AutoFilter. Se intră în starea de filtrare
În fiecare celulă a capului de tabel apare un buton 
ce deschidere o listă de opţiuni.
3) Pentru fiecare coloană pe care se doreşte
introducerea unui criteriu de filtrare, click pe sageata
care deschide lista cu variante de filtrare.
 La sfârșit, pentru a ieși din stare de filtrare,
se va mai da încă o dată comanda Data, AutoFilter.
Butoanele cu săgeți din capul de tabel dispar.
 Comanda Data, AutoFilter.
Opțiuni de filtrare

 Top 10... –se vor afişa înregistrările

care au primele 10 valori numerice
 Empty / Not Empty - înregistrările care
au câmpul respectiv gol / completat.
 Standard Filter – în caseta
de dialog, se setează
combinații de criterii de
filtrare pe diferite câmpuri.
Astfel, se pot construi
criterii complexe de filtrare
 Comanda Data, AutoFilter .
Opțiuni de filtrare

 lista de intrări unice – câte un exemplar din

fiecare dintre valorile conţinute în câmp.
Făcând click pe numite valori,
se cere selectarea înregistrărilor care au
acele valor în câmp.
 All (toate) – pentru anularea criteriilor
de filtrare setate anterior şi revenirea la
afişarea tuturor inregistrărilor
(de pe coloana respectivă).
7. Funcţii predefinite

Utilizare
Categorii
Exemple
 Utilizarea funcţiilor
 Funcţiile au două părţi componente:
nume și, în paranteză, argument (sau argumente)

SQRT(D5^2+E5^2) SQRT(9) SUM(A3:B8, D9, 5)

 Un argument al unei funcţii poate fi orice expresie

 Utilizarea funcţiei: se dau valori argumentelor, iar
funcţia calculează o valoare. Se spune că funcţia
returnează (sau întoarce) valoarea calculată.
 Argumentele se separă prin virgulă
 Utilizarea funcţiilor (continuare)
 O expresie este formată din constante, variabile
(referinţe), funcţii, legate între ele prin operatori
 Exemple de expresii:
a) 9
b) A2–7.5
c) -SUM(A3:D5)/12
d) F6-2<0

Expresiile a, b, c sunt aritmetice

(rezultatul evaluării este un număr)

Expresia d este logică

(rezultatul ei va fi TRUE sau FALSE)
 Compunerea funcţiilor
 Există posibilitatea de a folosi funcţii ca
argumente ale altor funcţii.
Se obţin astfel funcţii compuse. Exemple:
SIN(PI()/4)
SUM(D9:F11, SQRT(A3))
 Funcţii matematice. Exemple
(în total sunt peste 60)

 SQRT(x) – x
 EXP(x) – ex
 PI() –
 LOG(x, a) – loga x LOG(x) – log10 x
 LN(X) – ln x
 Funcţii matematice (continuare)

 INT(x) – calculează [x] - partea întreagă a lui x

(numărul întreg imediat mai mic)
Exemple
=INT(8.7)  8
=INT(-8.7)  -9

Pentru a calcula câtul împărţirii, lui n la d se poate

folosi INT(n/d).
Exemplu:
=INT(5/2)  2
Săgeata  înseamnă “returnează”
 MOD (n, d) – calculează restul impărţirii
numărului n la împărţitorul d
Observatie: Daca d = 0, funcţia întoarce
mesajul de eroare #DIV/0!
Exemplu:
=MOD(5/2)  1

 ABS(x) – calculează |x| - modulul lui x

(valoarea absolută a lui x)
Exemple:
=ABS(2)  2
=ABS(-2)  2
 ROUND(x, n) – rotunjeşte numărul x la n cifre

Dacă n > 0, el va reprezenta numărul de

zecimale la care se rotunjeşte
Exemple: =ROUND(2.15, 1)  2.2
=ROUND(2.149, 1)  2.1

Dacă n = 0, rotunjirea se face la cel mai

apropiat întreg
Exemple: =ROUND(2.73, 0)  3
=ROUND(2.43, 0)  2

Dacă n < 0, se face rotunjire spre stânga

mărcii zecimale
Exemplu: =ROUND(21.5, -1)  20
 SUM (x1, x2, ….) - suma
PRODUCT (x1, x2, ….) - produs

Calculează suma / produsul valorilor numerice.

Argumentele pot fi referinţe la celule, referinţe
la domenii, constante

Exemple
= SUM(C5, D7:G9, -12.6)
= PRODUCT(C5, D7:G9, -12.6)
 SUMIF(d1, crit, d2)
Sumează numai acele celule din domeniul d2
pentru care celulele domeniului d1 satisfac
criteriul crit.
Observatii
- Celulele din d2 vor participa la sumă doar dacă
celulele care le corespund din d1 satisfac
criteriul crit.
- Domeniul d2 poate fi omis. În acest caz,
se vor suma celulele din d1.

 COUNTIF(d1, crit)
Numără celulele din domeniul d1 care satisfac
criteriul crit.
Despre criteriile folosite in cadrul
SUMIF şi COUNTIF
 Criteriul crit este sub formă de număr, expresie
sau text care, prin comparare, defineşte
celulele ce vor fi adunate.

Exemple:
32 – în celulă este valoarea 32
“mere” – în celulă este valoarea “mere”
“>32” – în celulă este o valoare mai mare ca 32
Caracterele speciale * şi ?
(Wildcards)
Se pot folosi în definirea criteriilor de comparare.

* - semnifică “orice caractere şi în orice număr,

în locul respectiv”
? - semnifică “orice caracter, în locul respectiv”

Exemple:
Io* poate însemna: Ion, Ionela, Ioana, Iolanda...
?i?i poate însemna: Gigi, Gimi, Titi, Miti, Mili, ...
Exemplu SUM, SUMIF, COUNTIF
Exemplu SUM, SUMIF, COUNTIF
(formulele)
 C16 =SUM(C4:C15)
totalul banilor cheltuiţi în perioada considerată
 C18 =SUMIF(B4:B15,"Bere",C4:C15)
totalul banilor cheltuiţi pe bere calculaţi astfel:
suma celulelor din domeniul C4:C15 pentru care
celulele corespunzătoare din domeniul B4:B15 au
valoarea “Bere”.
 C19 =COUNTIF(B4:B15, "Bere")
numărul ieşirilor la bere, calculat prin numărarea
celulelor din B4:B5 care au valoarea “Bere”.
 Funcţii logice
Dau ca rezultat o valoare logică (TRUE sau FALSE)
 AND(l1,l2, ...) – efectuază operaţia “ŞI” logic
 OR(l1,l2, ...) – efectuază operaţia “SAU” logic
 l1, l2, ... sunt expresii logice (care pot da
TRUE ori FALSE).
 Funcţia AND returnează valoarea TRUE
dacă toate argumentele au valoarea TRUE.
Dacă măcar un argument are valoarea FALSE,
rezultalul va fi FALSE
 Funcţia OR returnează valoarea TRUE
dacă măcar un argument are valoarea TRUE.
Dacă toate argumentele au valoarea FALSE,
rezultalul va fi FALSE
 Funcţii logice
Dau ca rezultat o valoare logică (TRUE sau FALSE)

 NOT(l1) – efectuază operaţia de negare logică

l1 este o expresie logică (ce poate da TRUE ori
FALSE).
Funcţia inversează valoarea logică a lui l1.
 TRUE(), FALSE() – returnează valorile logice
respective; se folosesc în construcţia de formule
cu calcule logice.
Aceste funcţii nu au argumente.
 Funcţia logică IF
IF(test_logic, v1_adevarat, v2_fals)

 Funcţia returnează o valoare sau alta în funcţie de

rezultatul unui test logic
 test_logic este testul logic care se execută
 v1_adevarat este valoarea returnată de funcţie
dacă testul dă TRUE
 v2_fals este valoarea returnată de funcţie
dacă testul dă FALSE

Valorile returnate pot fi, la rândul lor, alte formule.

Ele pot conţine inclusiv alte funcţii IF, iar aceasta se
poate extinde pe maximum şapte niveluri.
 Exemplu de utilizare a funcţiilor
IF, AND, AVERAGE
 În celula E2 (calculul mediei pentru Ana) s-a
introdus formula
=IF(AND(B2>=5, C2>=5, D2>=5),
AVERAGE(B2:D2), "SITUATIA NEINCHEIATA")
apoi s-a multiplicat formula în jos cu Fill Down.
 Funcţii statistice. Exemple
(în total sunt peste 90)

 AVERAGE(nr1,nr2,...)
calculează media aritmetică
Celulele care conţin 0 sunt incluse în calcul
 MAX(nr1,nr2,...) – returnează valoarea maximă
 MIN(nr1,nr2,...) – returnează valoarea minimă
nr1,nr2,...sunt până la 30 de argumente numerice.
 LARGE(dom,n)
 SMALL(dom,n)
LARGE/SMALL – returnează cea mai mare/mică
a n-a valoare din domeniul dom.
 COUNT(x1, x2, ….) - calculează numărul de
celule care conţin valori numerice
 COUNTA(x1, x2, ….) - calculează numărul de
celule care nu sunt goale (conţin orice)
 COUNTBLANK(x1, x2, ….) - calculează numărul
de celule care sunt goale (nu conţin nimic)

Argumentele pot fi referinţe la celule, referinţe la

domenii, constante
Exemplu: = COUNT(C5, D7:G9, -12.6)
 Funcţii pentru dată si oră. Exemple
(în total sunt aproximativ 20)
 NOW( )
Returnează numărul corespunzător datei şi orei
curente. Dacă celula avea formatul General,
rezultatul este afişat ca o dată calendaristică plus
ora exactă.
Partea întreagă a numărului rezultat reprezintă
data, iar partea zecimală corespunde orei exacte.

Funcţia NOW schimbă valoarea doar când foaia

este recalculată. Nu este actualizată dinamic.
 Funcţii pentru dată si oră.
(continuare)
 DATE(an,luna,zi)
Returnează numărul întreg pozitiv care reprezintă
data calendaristică introdusă ca argumente. Dacă
celula este in format General, rezultatul e afişat ca
dată calendaristică.
• an reprezinta numărul anului.
• luna reprezintă numărul lunii.
• zi reprezintă numărul zilei.

Exemplu: DATE(2007,7,11) întoarce valoarea 39274

 Funcţii pentru dată si oră
(continuare)
 DAY(nr), MONTH(nr), YEAR(nr)
Actionează invers faţă de DATE. Pentru partea
întreagă a valorii pozitive nr furnizează, respectiv,
ziua, luna, anul, corespunzătoare.

 TIME(ora,minut,secunda)
Returnează numărul zecimal al orei exacte ce a
fost introdusă prin argumente.

 HOUR(nr), MINUTE(nr), SECOND(nr)

Actionează invers faţă de TIME. Pentru partea
zecimală a valorii nr furnizează, respectiv, ora,
minutul, secunda, corespunzătoare.
 Funcţii trigonometrice. Exemple
(in total sunt aproximativ 20)

 SIN(x), COS(x), etc...(funcţiile trigonometrice)

Unghiul x se exprimă în radiani. Dacă unghiul este
în grade, va trebui înmulţit cu PI()/180 sau va
trebui folosită funcţia RADIANS pentru a-l converti.
Exemple:
SIN(1.32) calculează sinus de 1.32 radiani
COS(60*PI()/180) calculează cos de 60 grade
COS(RADIANS(60)) calculează cos de 60 grade
 RADIANS(x) – transformă x din grade în radiani
 DEGREES(x) - transformă x din radiani în grade
 Funcţii de tip bază de date
 O funcţie de tip bază de date prelucrează date
stocate intr-o listă (numită aici si bază de date).
Prelucrările sunt de tip matematic şi statistic şi au
loc asupra unui subset de date selectate din lista
respectivă conform unor criterii.
 Toate funcţiile din această categorie incep cu
litera D si au trei argumente:
baza_date, camp, criterii.

Exemplu: DSUM(baza_date, camp, criterii)

 Semnificaţia parametrilor
Exemplu: DSUM(baza_date, camp, criterii)

 baza_date este domeniul care formează lista (sau

baza de date) care trebuie investigată.
 câmp arată coloana pe care se află valorile ce vor
fi utilizate în cadrul funcţiei. Mai precis, eticheta
coloanei respective inclusă între ghilimele. Poate
fi şi un număr, reprezentând numărul de ordine al
coloanei în cadrul listei.
 criterii este un domeniu în ale cărui celule au fost
completate condiţiile de selectare a celulelor din
listă care participă la calcul în cadrul funcţiei.
 A B C D E F
1
Pom Inaltime Ani Productie Profit Inaltime
Exemplu 2 Mar >3 <5
3 Piersic <4
4 Pom Inaltime Ani Productie Profit
5 Mar 6.0 20 14 52.5
6 Piersic 4.0 12 10 48.0
7 Cires 4.5 14 9 52.5
8 Mar 4.6 15 10 37.5
9 Piersic 3.0 8 8 38.4
10 Mar 2.7 9 6 22.5

=DSUM(A4:E10,”Profit”,A1:F3) – calculează profitul total

obţinut de la merii cu înălţimea între 3 şi 5, precum şi a
piersicilor mai mici de 4 metri. Un singur măr are
înălţimea în intervalul (3, 5), cel de pe rândul 8, şi un
singur piersic – cel de pe rândul 9 – este sub 4 metri, deci
funcţia va întoarce rezultatul 75.9, suma celulelor E8, E9.
 Calculul condiţiilor de selecţie
în cadrul domeniului criterii
 Între condiţiile trecute pe acelaşi rând se aplică
conectorul logic SI, iar între rânduri diferite se
aplică SAU
 În cadrul domeniului criterii, un acelaşi câmp
poate apărea pe mai multe coloane pentru a
construi condiţii complexe de testare a câmpului.
 Dacă o celulă a domeniului criterii este goală,
înseamnă că nu e nicio conditie pe pozitia aceea.
Pentru exemplul dat mai sus:
(Pom = “Mar” SI Inaltime > 3 SI Inaltime < 5) SAU
(Pom = “Piersic” SI Inaltime < 4)
 Lista funcţiilor tip bază de date
(selecţie)
 DSUM / DPRODUCT(baza_date, câmp, criterii)
Întoarce suma / produsul elementelor selectate
 DAVERAGE(baza_date, câmp, criterii) Intoarce
media aritmetica a elementelor selectate
 DCOUNT / DCOUNTA(baza_date, câmp, criterii)
Intoarce numarul celulelor dintre elementele
selectate care contin valori numerice / orice
valori (nu sunt goale)
 DMAX / DMIN(baza_date, câmp, criterii) Intoarce
max / min dintre elementele selectate
 Recomandări pentru construirea
criteriilor de selecţie
 Se poate folosi orice zonă din foaie ca domeniu
pentru definirea criteriilor. Acest domeniu trebuie să
aibă cel puţin un rând pentru cap de tabel şi încă un
rând pentru definirea cel puţin a unui criteriu de
comparaţie.
 Este însă recomandabilă plasarea domeniului ce
conţine criteriile de selecţie deasupra listei de date.
 Pentru a aplica o operaţie asupra unei întregi
coloane din listă, se va introduce o linie goală sub
linia de etichete în domeniul criteriilor.
 Alte categorii de funcţii
 Funcţii de căutare. Sunt folosite pentru a detecta
datele din foaie care îndeplinesc anumite criterii.
 Funcţii de informare. Testează conţinutul celulelor
şi informează despre acesta (exemplu: celula
conţine o valoare numerică sau un text?).
 Funcţii financiare. Utilizate in calcule financiare
(dobânzi, rate, amortizări etc.).
 Funcţii pentru prelucrarea textelor. Utilizate la
prelucrarea şirurilor de caractere.