Manual de Nutritie

Aciditatea si alcalinitatea

In natura valoarea PH – ului variaza intre 0 – acid clorhidric si 14 – soda

caustica (ambele valori fiind in afara zonei utile corpului nostru), iar apa pura
are un PH- in jur de 7, care este considerat neutru, sau mai bine spus PH-ul
armonios.
In corpul uman PH-ul variaza intre 1.2-3 pentru sucul gastric si 7.6-8.6
secretia biliara, valoarea neutra fiind in jur de 7.
Ce este acidoza metabolica?
Deoarece PH-ul armonios este esential pentru buna functionare a
corpului nostru, sistemul imunitar intervine de indata ce exista prea mult sau
prea putin acid in sange. Este mult mai usor sa mariti aciditatea corpului decat
sa mariti alcalinitatea lui, deoarece sunt putine alimente care sunt alcaline si
multe alimente tip fast-food sunt acide. Sistemul nostru imunitar are nevoie sa
creeze un „tampon” alcalin, pentru a ne proteja corpul de aciditate, pentru
asta folosind minerale precum calciu. Daca conditiile de aciditate persista,
rezervele minerale ale corpului se pot diminua si se pot face depozite in alte
~1~
locuri, rezultand o cristalizare acida in artere, in membranele mucoaselor si
incheieturi. Prea mult stres si ganduri negative pot sa contribuie de asemenea
la aciditate.
Uneori oamenii pot deveni prea alcalini, o conditie temporara in mod
obisnuit, datorita tratamentelor medicale (diureticele). Aceasta situatie este
echilibrata de rinichi.
Deci conditia mai des intalnita este numita acidoza metabolica, ce difera
de acidoza datorita functionarii defectuoase a unor organe sau datorita
tratamentelor medicale. Ea devine cronica datorita mediului din ce in ce mai
poluat, stilului de viata nesanatos, lipsei de exercitiu fizic, lipsei de odihna si de
forta vitala Chi. Deoarece „suntem ceea ce mancam”, evitand hrana care
formeaza acizi (care este in cea mai mare parte Yang) si marind aportul de
hrana alcalina (care este in cea mai mare parte Yin), am putea sa echilibram
balanta PH-ului si sa dobandim armonia intre Yin si Yang (ceea ce in chinezeste
se numeste Tai Chi).
Acidoza metabolica si digestia incompleta
Daca mancam prea multa hrana ce formeaza acizi, lipsa unui tampon
alcalin poate aduce corpul in conditia de acidoza metabolica, digestie
incompleta si constipatie - conditii de care sufera aproape 95% din populatia
din tarile civilizate. Se spune ca aceasta conditie predispune la 90% dintre toate
bolile umane. Aceste conditii se faciliteaza una pe alta, ca intr-un cerc vicios:
acidoza metabolica este intotdeauna asociata cu o forma de constipatie, ceea
ce inseamna ca produsele reziduale ale metabolismului nu sunt suficient
inlaturate din tesuturile celulare, ducand la astuparea canalelor de eliminare,
ceea ce duce la si mai multa aciditate. O sursa importanta a cresterii aciditatii si
toxicitatii este un colon blocat. De indata ce membrana mucoasei este
imbacsita, eliminarea devine din ce in ce mai incompleta si corpul din ce in ce
mai toxic, rezultand o acidoza si mai mare si o varietate de probleme cu
bacteriile si ciupercile, alergiile, astmul, oboseala cronica, diabetul, obezitatea,
etc.
Acidoza metabolica si razboiul dintre ciupercile si bacteriile „bune” si
cele „rele”
Corpul nostru poate fi comparat cu un camp: daca solul are balanta
corecta intre alcalinitate si aciditate, atunci vor trai in el micro organismele
potrivite. Daca balanta s-a dereglat, atunci se pot inmulti ciupercile si bacteriile
„rele”, care intr-un organism supra acid se pot manifesta ca probleme de piele,
digestie ingreunata, flatulenta, infectii cu candida sau miros urat. Acest razboi
intre micro organismele „bune” si cele „rele” va influenta metabolismul nostru
si ne va angrena in ciclul oboselii cronice, in acel moment sistemul nostru
imunitar avand o rezistenta scazuta fata de boli si infectii mai grave.

~2~
 Acidoza metabolica si alergiile, mucusul si astma
Intr-o raceala obisnuita membranele mucoasei din sistemul nostru
respirator produc mari cantitati de mucus in efortul de a elimina infectia.
Conditiile acide prelungite pot duce la aceeasi reactie, crescand cantitatea de
mucus produsa in intestinul subtire, in sistemul respirator si in alte parti ale
organismului. Aceste simptome reprezinta un efort al organismului de a
elimina produsele acide reziduale. Asa cum expunerea la factorii alergici poate
declansa secretia mucoasei, la fel o poate face si aciditatea. Este important sa
va dati seama de asta si sa eliminati aciditatea inainte de a incerca sa eliminati
mucusul, deoarece acesta poate fi produs de organism pentru a se proteja de
acizii poluanti.
Acidoza metabolica si oboseala cronica
Pe masura ce corpurile noastre devin din ce in ce mai poluate si digestia
noastra devine din ce in ce mai putin eficienta, corpul nu mai poate obtine
suficienta energie din ceea ce mananca, rezultand oboseala. Cererea constanta
de energie determina metabolismul sa fie foarte activ si sa nu lucreze eficient,
ceea ce agraveaza situatia. In plus, aciditatea crescuta slabeste activitatea
motrica (acidul lactic), ceea ce ne face sa ne simtim obositi foarte repede cand
incepem o activitate. Apar gandurile negative, care, la fel ca si cosmarurile,
apar de obicei dupa o masa copioasa, consumul de alcool, lucru descris si de
filozoful grec Aristotel.
In plus, ficatul trebuie sa lucreze foarte mult pentru a filtra si indeparta
toxinele, ceea ce necesita si mai multa energie, care este luata din alte parti ale
corpului, ducand la epuizare fizica cronica. Ficatul incepe sa produca mai mult
colesterol, incercand sa curete sangele de toxine (fenomenul de chelare), ceea
ce ridica nivelul colesterolului si al LDL, ducand la un alt cerc vicios:
Acidoza metabolica si obezitatea, diabetul
Nivelul crescut al colesterolului si marirea secretiei de insulina se
manifesta impreuna cand corpul acumuleaza grasime pentru a neutraliza si
depozita agentii poluanti. In loc de a privi grasimea ca o amenintare,
considerati ca ea este modalitatea corpului de a se proteja pe sine. Incercati
initial sa eliminati toxicitatea si veti descoperi ca pierderea in greutate devine
mai usoara. Cu un PH sanatos arderea grasimii se face mai rapid si este mai
putin probabila revenirea dintr-o dieta prin reacumulare de grasime. Deoarece
nivelele ridicate ale insulinei si acumularea de grasime sunt simptomele iar
aciditatea este cauza, aceleasi lucruri afecteaza pancreasul, in care diabetul
poate fi in legatura directa cu nivele inalte ale toxicitatii si nivele scazute ale PH
– ului.

~3~
 Acidoza metabolica, arsurile inimii si boala de reflux gastro - esofagiana
Arsurile inimii sunt de fapt unul dintre primele simptome ale conditiilor
prelungite de aciditate. Aceasta ar putea eroda muschiul sfincterului de la
inceputul stomacului si, atunci cand este puternic erodat acesta nu se inchide
corect. Acest lucru poate degenera in GERD boala refluxului gastro - esofagian.
Poate fi afectat si esofagul, ducand la dificultati in inghitire. Bautul cafelei,
ceaiului negru si alcoolului (ce sunt foarte acide) in cantitati mari, cat si
fumatul, contribuie de asemenea la instalarea acestei boli. In loc de a lua
medicamente care reduc aciditatea, sunt necesare masuri generale de
alcalinizare si o schimbare permanenta a dietei.
Acidoza metabolica si tractul urinar
Rinichii si plamanii sunt principalele organe responsabile de eliminarea
aciditatii in exces din corpul nostru. In rinichi acidoza cronica devine mai
evidenta – aici se depoziteaza acidul uric care poate forma pietre la rinichi.
Cauza se afla in hrana ingerata - alimente cu nivele inalte de purine, cum ar fi
carnea rosie, pestele, carnea de pui. Purinele sunt descompuse de corp in acid
uric, care se cristalizeaza in pietre la rinichi, atunci cand urina este
predominant acida, avand un PH sub 5.5.
Daca urina este alcalina – lucru care se poate obtine band apa alcalina si
avand o dieta alcalina sau neutra – atunci acidul uric nu va cristaliza in pietre la
rinichi. De fapt, cristalizarea acidului uric ameninta nu numai rinichiul ci si
intregul tract urinar, inclusiv organele sexuale.
Acidoza metabolica, guta, artrita, osteoporoza si scleroza multipla
La inceput, corpul va incepe sa foloseasca calciul depozitat in oase
pentru a neutraliza toxinele care insotesc conditia prelungita de aciditate in
tesuturi. Calciu intra in sange, care devine astfel mai putin acid. In acelasi timp
calciul este depozitat in vasele capilare din maini, picioare, incheieturile
degetelor si genunchi, o conditie numita guta. Astfel, micsorand rezervele de
calciu din schelet, oasele noastre pot deveni fragile, dand nastere unei conditii
numita osteoporoza.
Mai mult, in timp ce acidoza metabolica descompune tesuturile corpului
si slabeste celulele, ea poate facilita instalarea unor boli precum arterita si
scleroza multipla, boli autoimune ce se caracterizeaza prin descompunerea
tesuturilor corpului. Asa cum a fost descris mai sus, acidoza metabolica
dezechilibreaza organismul si alarmeaza sistemul imunitar. Daca conditia
persista, chiar sistemul imunitar poate fi dezechilibrat, ceea ce poate da
nastere bolilor autoimune.
Putem opri rapid acidoza metabolica schimbandu-ne dieta, stilul de viata
si modul de gandire. Dar de indata ce tesuturile nervilor sunt atacate – ca in

~4~
scleroza multipla – sau incheieturile – ca in artrita reumatoida – calea catre
imbunatatirea sanatatii este mult mai lunga si mai dificila.
Acidoza metabolica si bolile cardiovasculare
Pentru ca sistemul nostru cardiovascular sa functioneze corect, PH-ul
plasmei sangelui trebuie sa fie usor alcalin, incadrandu-se intre 7.35 si 7.41.
Dar daca permitem ca sa scada sub valoarea PH-ului de 7.35 , tesutul muscular
din peretele interior al arterelor, venelor si al inimii, va fi atacat. In plus, fata de
amenintarea nivelului crescut de colesterol, o aciditate cronica ameninta sa
corodeze chiar tesutul corpului, asa cum „acidul mananca marmura”. Astfel,
acidoza metabolica ca o conditie cronica, deschide drumul pentru
arterioscleroza, presiune marita si faciliteaza acumularea placilor de colesterol
pe peretii vaselor sanguine.
Acidoza metabolica si acumularea placilor de colesterol
Acidoza metabolica schimba chimia din vasele de sange, determinand ca
LDL (colesterolul rau care cauzeaza bolile cardiovasculare) sa se depuna intr-un
ritm accelerat. In plus, se faciliteaza si depozitarea metalelor grele si a altor
poluanti impreuna cu colesterolul. Asta este in legatura cu activitatea de
curatare efectuata de ficat (chelare) mentionata mai inainte. Aceste conditii
combinate duc la cresterea placilor in vasele de sange, care nu pot fi reduse
doar prin micsorarea cantitatii de colesterol in hrana, ci necesita masuri de
reducere a aciditatii hranei.
Acidoza metabolica poate cauza presiunea sanguina mare
Daca corpul se afla intr-o prelungita conditie de aciditate, vasele de
sange de la periferie pot fi contractate, in timp ce arterele pot deveni dilatate.
Asta inseamna ca inima trebuie sa munceasca mai intens pentru a pompa
sangele in tot corpul, in timp ce circulatia din vasele de sange de la periferie
este restransa, in artere presiunea creste. Asta este un risc serios pentru
sistemul nostru cardio vascular, fiind foarte dificil de controlat, crescand riscul
atacului de cord si a tahicardiei.
Acidoza metabolica, radicalii liberi si vatamarea ADN-ului
Acidoza metabolica accelereaza vatamarea peretilor celulelor si a
structurilor membranelor intracelulare de catre radicalii liberi, astfel
distrugerea celule, iar vatamarea ADN-ul ducand la imbatranirea prematura.
Simptomele sunt: riduri, decolorarea pielii, scaderea vederii,
disfunctionalitatea sistemului hormonal, slabirea memoriei si multe altele.
Sinteza corecta ADN – ARN necesita un mediu chimic care nu este acid. Daca
PH mediului este prea mic, regenerarea celulara este inhibata si celulele pot
degenera sau chiar deveni maligne. Toate acestea pot fi accentuate daca luam
in considerare ceea ce s-a spus despre bacterii si ciuperci, care sunt
intotdeauna gata sa atace celulele sanatoase.

~5~
 O SCURTA LISTA CU ALIMENTE CARE CREEAZA
ALCALINITATE SI ACIDITATE

O dieta echilibrata contine:

70-80% hrana alcalina – lactate, fructe, vegetale proaspete
10-15% hrana acida proteine – carne, branza, peste, oua, nuci
10-15% hrana acida carbohidrati – miere, cartofi copti, curmale, paine
din faina integrala, melasa, banane, unt, ulei
Copii in perioada de crestere si adultii sub 40 de ani, au nevoie de
valorile mai ridicate de hrana acida. Adultii peste 40 ani ar trebui sa consume
hrana alcalina la nivelul cel mai ridicat.
Nota: nu apar probleme de lipsa de calciu daca se consuma hrana
alcalina bogata in verdeturi.
Este indicat sa se consume apa filtrata alcalina.

HRANA CARE CREEAZA ALCALINITATE

Legume proaspete: Anghinare, asparagus, avocado, muguri de bambus,

fasole pastai, sfecla, muguri de soia, varza (normala, rosie, acra), morcovi,
telina, arpagic, castraveti, andive, usturoi, verdeturi, ridichi, napi, praz, salata
verde, ceapa (unele tipuri), patrunjel, pastarnac, mazare proaspata, ardei,
~6~
broccoli, dovlecei, conopida, vinete, cartofi noi (rosii), cartofi dulci, dovleac,
spanac crud, urzici, muguri (toate tipurile), rosii galbene, nasturel, ridichi,
paprika.
Fructe proaspete: Mere golden, caise, fructe de padure inchise la
culoare, cirese (soiul bing), grepfrut roz, struguri (soiul flame&concord), lamai
coapte, mango, kiwi, pepeni (toate tipurile), papaya, fructul pasiunii, piersici
(doar o varietate), pere (soiul bosc-japonez), gutui.
Nuci proaspete: Cashew, macadamia, pecan, migdale proaspete, alune
de pamant, seminte de dovleac, miez de nuca, susan.
Faina: mei, ovaz, secara, gris, soia, hrisca.
Amidon si zahar: Fasole (soiul pinto), linte, roscove, malai, boabe de
soia, popcorn (galben), sirop de artar (pur), produse de patiserie din faina
alcalina, mazare verde uscata, orez integral, orez basmanti, paste fainoase din
orez integral.
Proteine: avocado (copt), unt, branza (din lapte de capra), carne de
gaina, rata, peste (alb, pastrav), crabi, lapte de capra proaspat, lapte proaspat,
iaurt proaspat, lapte de soia, orez sau migdale, unt de migdale, tahini de susan,
seminte incoltite.

Diverse: roscove, ciocolata amara, bauturi din plante, ceai din plante,
ulei de masline presat la rece, ulei de susan, aloe vera, menta, sofran, salvie,
cimbru piper(dulce, pimento), cuisoare.

HRANA CARE CREAZA ACIDITATE

Legume proaspete: varza de bruxell, salata verde (soiul iceberg),

ciuperci, cartofi, ridichi, spanac gatit, rosii.
Fructe proaspete: mere (rosii si verzi), banane, cirese (deschise la
culoare), curmale, smochine, grepfrut alb, struguri (soiul thompson), lamai
culese verzi, nectarine, portocale, mandarine, pere (soiul barlett), piersici (cele
mai multe soiuri), ananas, prune, stafide, rubaba, capsuni, tangerine.
Nuci: migdale uscate, seminte de pin, fistic, nuci (soiul negre si
englezesti), naut, nuca de cocos

~7~
 Amidon si zahar: piure de banane, orz, tarate, paine de graham, paine
de secara, paine alba, cereale ambalate, fulgi de porumb, crackersi din faina
alba, gogosi, sosuri, boabe uscate (cele mai multe), faina, miere, gem, melasa,
produse de panificatie din faina alba, alune, cartofi cu coaja maro, zahar,
conservanti, paste fainoase din faina alba, siropuri, tapioca, vafe.
Faina: orez alb, orz, amidon din cartofi, faina de grau.
Proteine: avocado necoapte, cashew, cascaval, branza topita, smantana,
lapte pasteurizat, iaurt cu conservanti, inghetata, margarina, crabi, oua, peste
(roz, somon, crap, caviar, hering, macrou, sardine), alune, linte, carne de vaca,
porc, vitel, oaie, pui, curcan, carne de vanat, porumbel, organe, masline
(inclusiv verzi), unt de arahide, creveti, raci, scoici, ciuperci.
Diverse: hrana preparata si conservata tinde sa fie acida, alcool, bere,
indulcitori artificiali, cafea, ceai (negru, verde), medicamente, uleiuri
hidrogenate, piper (alb, negru), sare, cicoare, maioneza, ketchup, zahar,
dulciuri, guma de mestecat.

Alimente alcaline, alimente acide

Cancerul nu se poate dezvolta intr-un mediu alcalin oxigenat. Cea mai

usoara modalitate de a va alcaliniza organismul este sa consumati alimente
alcaline, cu PH ridicat.
PH 3
Apa carbogazoasa, Bauturi energizante
PH4
Popcorn, Crema de branza, Unt, Produse de patiserie, Paste, Branza,
Carne de porc, Bere, Vin, Ceai negru, Muraturi, Ciocolata, Nuci prajite, Otet,
Zahar, Indulcitori
PH5
Majoritatea apelor purificate, Apa distilata, Cafea, Suc de fructe dulci,
Fistic, Carne de vita, Paine alba, Arahide, Grau
PH6
Sucuri de fructe, Majoritatea cereralelor, Oua, Peste, Ceai, Fasolea
gatita, Spanac gatit, Lapte de soia, Nuca de cocos, Prune, Orez brun, Cacao,
Ovaz, Somon
PH7
Apele de izvor, Apa de mare
PH 8

~8~
 Mere, Migdale, Rosii, Grapefruit, Porumb, Ciuperci, Nap, Masline, Boabe
de soia, Piersici, Ardei gras, Ridiche, Ananas, Cirese, Orez salbatic, Caise,
Capsuni, Banane
PH 9
Avocado, Ceai verde, Salata, Telina, Mazare, Cartofi dulci, Vinete, Fasole
verde, Sfecla, Afine, Pere, Struguri, Kiwi, Pepeni, Mandarine, Smochine,
Curmale, Mango, Papaya
PH10
Spanac, Broccoli, Anghinare, Varza de Brussel, Varza, Conopida, Morcov,
Castravete, Lamai, Lime, Alge, Asparagus, Kale, Ridiche, Verdeturi, Ceapa

Alimentatia antiboala

Premize ale conceperii tratamentului natural anti-tumoral

Autor: Dr.Calin Marginean

Constatari incontestabile:
S-a constatat ca daca ar fi sa facem o comparatie între cantitatea de
substante anti-oxidante (AO) prezente în sângele unei persoane cu cancer si a
unei persoane sanatoase, descoperim ca la cel cu cancer, nivelul AO este
extrem de redus. Concluzia fireasca este ca AO protejeaza corpul prevenind
cancerul si respectiv, sunt substante extrem de benefice în tratamentul natural
anti-cancer, iar aportul lor la aceste persoane va trebui sa fie substantial.
Acelasi fenomen s-a constatat la pacientii cu SIDA si la cei cu leucemii sau
limfoame;
Este dovedit faptul ca anumite plante care contin unii AO au efect
preventiv fata de unele cancere. Concentrând acesti AO prin folosirea unor
sucuri de fructe sau / si legume sa nu fie oare posibil ca si cancerul odata
instalat sa fie neutralizat? BA DA!
Orice planta, în starea ei nativa (proaspata) contine cel putin o substanta
cu efect AO (anti-cancerigen), în vreme ce orice produs de origine animala
~9~
contine cel putin un element / substanta cu efect pro-cancerigen. Alteori prin
digestia, absorbtia, ori metabolizarea unui produs de origine animala rezulta
subprodusi cu efect dovedit cancerigen. Alimentele de origine vegetala sunt
asadar surse de AO pentru organism, în vreme ce alimentele de origine
animala + ultra-rafinatele (dulciurile concentrate, sarea, faina alba, NU si
uleiurile omega 9 si omega 3) + muraturile + alteratele, consuma din AO
organismului, tentând sa-l secatuiasca!
Concluzia? Dieta persoanei care are cancer va trebui sa fie (aproape)
exclusiv crudivora, iar orice aliment de origine animala va trebui cu desavârsire
evitat;
In rândul populatiilor de vegani = vegetarieni totali (fie complet sau
incomplet crudivori) incidenta cancerului indiferent de localizare este nula, în
schimb în rândul populatiilor omnivore (care se alimenteaza având drept
motto proverbul „tot ce nu te manânca, manânca!”), prevalenta boli este
semnificativa, iar în prezent într-o crestere alarmanta. Concluzia fireasca?
Dieta unei persoane care doreste sa se vindece de cancer, leucemii, limfoame
va trebui sa fie vegan! Legat de acest aspect s-a constatat ca frecventa
cancerului la ierbivore este extrem de rara, în vreme ce la carnivore procentul
este semnificativ.
Toate alimentele de origine vegetala proprii consumului (în stare de
maturitate = coapte) induc în organism bazicitate, în vreme ce toate
„alimentele” (ghilimelele n-au fost puse întâmplator aici!) de origine animala +
ultrarafinatele (dulciurile concentrate, faina alba si produsele de panificatie
facute din faina alba) + muraturile + alimentele alterate + fructele necoapte
sau foarte acre, induc în organism ACIDITATE.
Cancerul, leucemiile si limfoamele nu se dezvolta niciodata într-un
mediu bazic, ci întotdeauna într-un mediu acid!
In toate alimentele de origine vegetala proprii consumului raportul AG
omega 3 / AG omega 6 este apropiat sau > 1/3, cu efect antiinflamator,
antitrombotic, vasodilatator, anticancerigen, antireumatic. În toate alimentele
de origine animala raportul AG omega 3 / AG omega 6 este întotdeauna <<
1/3, cu efect proinflamator, procoagulant, vasoconstrictor, procancerigen,
proreumatic.
Exista dovezi stiintifice incontestabile care atesta faptul ca unele
substante existente în anumite plante produc distrugere tumorala directa,
altele distrug vasele sangvine care iriga tumora, altele provoaca cresterea
numarului de limfocite T killer reactivându-le, iar altele stimuleaza cele 3
enzime redutabile legate de apararea anti-tumorala (superoxid-dismutaza
SOD, glutationul si catalaza).

~ 10 ~
 Daca în natura gasim practic remedii pentru orice boala aparuta ca o
consecinta a unui stil de viata eronat („bolile civilizatiei”), de ce acest lucru n-ar
fi valabil si pentru cancer, leucemii sau SIDA?
Daca lasam la aer la o temperatura de 250C pe o farfurie un fruct /
leguma oarecare cu coaja intacta / seminte uscate…, iar pe o alta farfurie un
produs de origine animala oricare ar fi acesta, vedeti cam cât rezista alimentele
din prima categorie si vedeti de câte ori mai putin rezista cele animaliere!!!
Vedeti diferenta? În plus, coaja legumelor, fructelor… contine adesea de
departe mai multi AO decât întregul produs de origine vegetala. Asadar nu
dispretuiti si nu îndepartati coaja comestibila a fructelor, legumelor…
Tineti minte ca daca totusi decojiti un mar cu intentia de a arunca coaja
si de a consuma pulpa, faceti invers: aruncati pulpa si consumati coaja!!! În
cazul marului, cantitatea de minerale, vitamine (deci AO) este de peste 20 de
ori mai mare în coaja decât în pulpa si doar în coaja avem uimitoarele
substante, de o valoare inimaginabila potentator de efect (bioflavonoide)!
Cred în capacitatea extraordinara de auto-reparatie cu care organismul
nostru a fost înzestrat de catre Creatorul sau, daca acestuia îi sunt puse la
dispozitie remediile naturale simple si sanatoase ale sistemului de sanatate
NEW START (Nutritie, Exercitiu fizic, Apa, Soare, Cumpatare, Aer, Odihna,
Încredere în Dumnezeu, luate din limba engleza).
Alte constatari demne de a fi luate în seama...
Orice persoana ne-vegana (vegan = vegetarian total) are sanse sa aiba în
corpul ei tumori latente, care sa „stea cuminti” decenii întregi. Daca apare însa
vreun factor de crestere tumorala (care exista în lactate, carne, radacina de
Ginseng, laptisorul de matca, cerealele germinate) care persista în organismul
acelei persoane, tumora va începe sa creasca, iar finalul îl stim cu totii, fiind
previzibil. Alteori aceste tumori latente ramân în aceasta stare pe tot parcursul
vietii persoanei în cauza, iar pacientul nu a stiut nimic de existenta lor, iar
tumorile sunt descoperite „accidental” fie la necropsie (post-mortem), fie
intra-operator. Tumorile latente nu pot fi depistate prin analize de sânge, ci
eventual ecografic, tomografic, RMN, sau constituie o surpriza intraoperatorie.
Localizarea lor predilecta (dar nu exclusiva) este cavitatea abdominala.

Cu cât o persoana are o alimentatie în care predomina alimentele de

origine animala, sau dintre cele care induc repetat aciditate în organism +/-
factori de crestere, cu atât sansele ca ea sa aiba tumori latente cresc
semnificativ odata cu vârsta;- dupa minim 3 ani de dieta vegan NU se mai
gasesc tumori latente în organism!!!
In organismul unei persoane ne-vegane daca apare o substanta cu efect
pro-cancerigen, corpul încearca înca de la nivelul sângelui s-o „prajeasca”

~ 11 ~
repetat cu ajutorul AO de care dispune si deci s-o inactiveze. Daca nu reuseste,
atunci, datorita unei permeabilitati a membranelor celulare „agresorul” poate
patrunde în celule este dus pâna la nivelul nucleului, unde altereaza diviziunea
celulara normala, rezultând în timp celule canceroase;- însa în organismul unei
persoane vegane daca apare o substanta cu efect pro-cancerigen, corpul
încearca la fel ca-n exemplul precedent, înca de la nivelul sângelui s-o
„prajeasca” repetat cu ajutorul AO de care dispune si deci s-o inactiveze. Daca
nu reuseste, recurge la un veritabil „baraj de membrana” la nivel celular, iar
„agresorul” nu poate patrunde în celule. Este dus pe cale sangvina pâna la
nivelul ficatului, unde este conjugat, iar apoi ajunge la rinichi fiind eliminat,
fara a rezulta celule tumorale. Asadar în cazul de mai sus (omnivori) corpul
deschide larg membranele pentru agresorii pro-cancerigeni, în vreme ce la
vegani apare o protectie suplimentara supranumita „barajul de membrana”.
Merita sa nu uitam niciodata aceste evidente extrem de importante!!!;
La conceperea protocolului meu am avut si am permanent în vedere 7
elemente majore, de care am tinut cont de fiecare data când am inclus ceva pe
lista (aliment, suc etc., sau când am atras atentia asupra unor precautii pe care
le-am considerat absolut necesare), sau când nu am introdus ceva cu buna
stiinta. Aceste elemente sunt:
1) Siguranta totala, adica sa nu se strecoare vreun constituent periculos,
daunator sau ineficient.
2) Sa nu existe efecte adverse, sau riscul aparitiei acestora sa fie
neglijabil si sa nu fie provocate nici un fel de dezechilibre în sistem, care
ulterior sa favorizeze boala;
3) Eficienta maxima;
4) Complianta maxima, adica o aderenta cât mai buna a pacientilor la
tratament + protocolul sa fie cât mai clar si mai accesibil ca limbaj;
5) Accesibilitatea fiecarui ingredient în orice parte a lumii, la un pret cât
mai bun;
6) Timpul pâna la vindecarea deplina sa fie cât mai redus, iar revenirea la
normal sa aiba loc într-o perioada cât mai scurta;

7) Nu în ultimul rând m-a interesat si ma intereseaza continuu reducerea

pretului de cost a terapiei naturale descrise în protocolul de fata (dar nu în
dauna eficientei sale, sau a cresterii duratei tratamentului!).

~ 12 ~
 Tabel alimente Yin-Yang

În medicina traditionala chineza, se considera ca în univers exista doua

principii fundamentale, antagoniste si complementare. Unul este Yin-ul, care
are polaritate minus si este asociat cu Luna, feminitatea, pasivitatea, intuitia,
interiorul, profunzimea, frigul, întunericul, apa. Celalalt este Yang-ul, de
polaritate plus, care este solar, masculin, dinamic, luminos, expansiv, asociat
cu focul, caldura, exteriorul si suprafata.
Dualitatea Yin-Yang caracterizeaza orice aspect, fenomen sau fiinta. În
general, într-o situatie data sau într-o anumita fiinta la un moment dat,
predomina una sau alta dintre cele doua energii.
O persoana îsi poate amplifica anumite calitati de tip Yin sau Yang
consumând alimente care au preponderenta corespunzatoare. Însa, în general,
modul de alimentatie actual duce la o amplificare excesiva a energiilor Yin,
având ca urmare cresterea incidentei unor boli de natura Yin, cum sunt
tumorile, diabetul, reumatismul.
Va prezentam în continuare lista polaritatii unor alimente uzuale (exista
trei grade de polaritate - moderat, accentuat si extrem): Yin (-) Yang (+)
Cereale
Moderat yin: porumb

~ 13 ~
 Extrem de yin: cereale încoltite, pâine alba, produse de patiserie din
faina alba Moderat yang: grâu, orez, orz, ovaz, secara

Accentuat yang: hrisca, mei

Extrem de yang: germeni de cereale, orez salbatic.

Legume

Moderat yin: salata verde, ardei kapia, ardei gras, pastârnac, frunze de

telina, untisor, linte, bob, mazare verde

Accentuat yin: fasole, ciuperci, sfecla rosie, gogosar, usturoi

~ 14 ~
 Extrem de yin: rosii, vinete, cartofi, castraveti, bame Moderat yang:
varza alba, ceapa, ridichi, dovlecei, fasole verde, frunze si radacini de papadie,
napi, gulii, radacina de telina, spanac, anghinare, varza de Bruxelles

Accentuat yang: andive, conopida, broccoli, dovleac, soia, naut, creson,

alge marine, ceapa rosie, radacina de patrunjel, morcovi, praz, urzici, varza
creata . Extrem de yang: varza rosie
Fructe
Moderat yin: capsune, caise, catina alba, roscove, dude, coarne,

struguri, masline verzi

Accentuat yin: cirese, grepfrut, lamâi, pepene galben, prune, visine,
curmale, smochine, miez de nuca de cocos
Extrem yin: ananas, papaya, mango, portocale, mandarine, pere, piersici,
pepene verde, arahide Moderat yang: stafide, fragi, mure, gutui, coacaze
negre, rodii, masline negre, castane
Accentuat yang: mere, afine, zmeura, merisor, coacaze rosii, fructe de
dracila, nuci, alune
Extrem yang: mere padurete, migdale, fistc

~ 15 ~
 Lactate

Moderat yin: lapte dulce, lapte batut, sana, zer, iaurt, chefir, cascaval
Camembert
Accentuat yin: brânza de vaci, lapte de bivolita, cas dulce, urda dulce,

cascaval tare
Extrem yin: smântâna, unt, brânza topita, cascaval moale Moderat
yang: lapte de capra, brânza de Olanda, Roquefort, svaiter Gruyere
Accentuat yang: brânza de capra, unt clarificat (ghee)

Carne, peste

Moderat yin:
Accentuat yin:
Extrem yin:
Moderat yang: creveti, heringi, somon, sardine

~ 16 ~
 Accentuat yang: icre, caviar
Extrem yang: fazan

Condi-mente

Moderat yin: fenicul, maghiran

Accentuat yin: otet din lemn, roinita, vanilie
Extrem yin: seminte de mac
Moderat yang: nucsoara, marar, anason, cimbrisor, ceapa, arpagic,
tarhon, menta, frunze de patrunjel, mustar alb, leustean, leurda
Accentuat yang: ardei iute, busuioc, cimbru, chimen, coriandru, cicoare,
sofran, salvie, dafin, hrean, mustar negru, piper, usturoi, scortisoara,

cardamom, schinduf

~ 17 ~
 Extrem yang: rozmarin, cuisoare, sovârf, ghimbir, ghintura, sare marina
nerafinata
Bauturi
Moderat yin: apa, sifon, ceai de macese, ceai de catina
Accentuat yin:
Extrem yin: cafea, ciocolata, coca-cola, sucuri de fructe yin, sucuri cu

zahar, alcool
Moderat yang: cafea de naut, cafea de cicoare, ceai japonez (Bancha),
ceai de musetel, pelin, cimbru, cimbrisor, rozmarin
Accentuat yang: ceai de busuioc, suc de mere
Extrem yang: ginseng
Alte produse
Moderat yin: drojdie, miere
Accentuat yin: zahar brun, otet de mere, bors, ulei de nuca de cocos
Extrem yin: ciocolata, cacao, zahar, frisca, jeleuri, muraturi, înghetata,
sirop, pasta de tomate, marmelada, bomboane, unt de arahide
Moderat yang: halva de susan, halva de floarea-soarelui, ulei de masline,
ulei de porumb, ulei de migdale
Accentuat yang: oua fecundate, ulei de rapita, ulei de mustar, ulei de
ricin, ulei de soia presat la rece, pasta de susan (tahini), seminte de dovleac,
seminte de floarea-soarelui

~ 18 ~
 Extrem yang: polen apicol, seminte de susan, ulei de susan, ulei de

floarea-soarelui presat la rece.

~ 19 ~
 Alimente pentru sanatatea creierului

Cu totii ne dorim sa detinem o agilitate psihica, o minte limpede. Cu

toata agitatia si stresul de zi cu zi acest lucru pare imposibil, dar avem de
partea noastra o gama de alimente care ne pot ajuta sa atingem acea sanatate
psihica despre care va vorbeam. Iata sase dintre aceste alimente, potrivit
doctoroz.com:
6. Ceaiul verde
Scriu aceste randuri in timp ce sorb dintr-o cana de ceai verde. Nu numai
ca este aromat, dar acesta este extrem de bogat in antioxidanti puternici,
numiti polifenoli, care ajuta impotriva imbatranirii premature a creierului.
Ceaiul verde este o bautura care previne aparitia maladiei Alzheimer.
5. Algele marine
Algele marine din oceane precum spirulina, chlorella, dulse, kelps sau
nori sunt extrem de benefice. Acestea sunt foarte usor de digerat, bogate in
proteine si contin o multime de minerale. Acestea se pot gasi la plafar si sunt
disponibile in variante de praf pentru sucuri, proaspete sau sub forma de fulgi
pe care-i poti presara deasupra mancarurilor.
4. Legumele crucifere
Broccoli, varza alba sau varza de Bruxelles sunt foarte bogate in colina,
un nutrient esential pentru imbunatatirea memoriei si sanatatea generala a
creierului. Cu timpul productia naturala de colina se diminueaza, iar noi o
putem suplimenta prin alimentatie. Alte alimente bogate in colina sunt ouale,
soia, alunele, arahidele si fasolea.
3. Nuci si seminte
Nucile si semintele sunt alimentele minune pentru creierul tau. Acestea
sunt bogate in proteine si in acizi grasi esentiali. Deasemenea, acestea contin

~ 20 ~
arginina, substanta care sustine activitatea glandei pituitare. Iata un amestec
anti-imbatranire sugerat de cei de la doctor-oz.
1 cana cu nuci
1/2 cana cu seminte de pin
1/4 cana cu seminte de susan
1/2 cana cu seminte de dovleac
1/3 cana cu fructe goji
1/2 cana cu caise uscate

2. Afinele

Aceste fructe de padure sunt foarte bogate in antioxidanti care previn

imbatranirea, dar au si un efect neuroprotector. Acestea au puterea de a
intarzia declinul mental, prin protectia pe care acestea o ofera celulelor
cerebrale. Deasemenea, acestea lupta impotriva imflamatiilor, un alt factor al
imbatranirii.

1. Pestele
Proteinele sunt esentiale pentru buna functionare a creierului tau. In
afara faptului ca pestele este foarte bogat in proteine de foarte buna calitate,
deasemenea este foarte bogat in acizi esentiali, precum omega3, acizi care
protejeaza creierul si ajuta la hranirea celulelor cerebrale. Printre cele mai
nutritive sortimente de peste sunt somonul, macroul, ansoa, heringul sau
halibutul.

~ 21 ~
 Cele mai sanatoase seminte

10. Semintele de in
Bogate in acizi grasi omega-3, dar si in proteine si fibre, semintele de in
sunt poate printre cele mai benefice seminte pe care le putem consuma.
Printre proprietatile lor se numara faptul ca scad colesterolul, lupta impotriva
bolilor de inima, previn aparitia artritei si chiar a Parkinsonului si sunt
cunoscute si pentru faptul ca inlatura crampele menstruale si lupta cu
infertilitatea.
9. Semintele de canepa
Fac parte din categoria superalimentelor adica acele alimente care
contin cantitati mari de nutrienti si antioxidanti, astfel incat reduc semnificativ
efectul substantelor nocive din mediu asupra organismului si scad riscul de
aparitie a cancerului. In semintele de canepa acizii grasi esentiali omega 6 si
omega 3 sunt prezenti in raportul ideal de 3:1proportia optima pentru nevoile
organismului uman.Dintre toate sursele vegetale semintele de canepa
reprezinta singura sursa de proteine comestibile asimilate complet de
organismul uman. 65% din continutul total de proteine o constituie proteina
globulara numita edestina, asemanatoare globulinei din plasma sanguina
umana. Edestina, usor de digerat, este secretul unui sistem imunitar sanatos,
deoarece are abilitatea unica de a stimula producerea de anticorpi impotriva
agentilor invazivi. Semintele de canepa reprezinta atat o sursa vegetala de acizi
grasi, antioxidanti, vi¬tamine, minerale, fibre, clorofila, cat si o sursa completa,
echilibrata si lipsita de gluten de aminoacizi esentiali.

~ 22 ~
 8. Semintele de chia
Aceste bobite, desi mici, sunt niste uriase rezerve de nutrienti. Sunt
incarcate de fibre, proteine, uleiuri sanatoase, antioxidanti si chiar calciu.
Incluse in alimentatia ta zilnica, aceste seminte te ajuta sa slabesti sanatos,
deoarece sunt foarte satioase. In principiu, chia nu are niciun gust, insa
aromele le poti obtine din alimentele cu care amesteci semintele. Semintele de
chia au mai multi antioxidanti decat afinele, de 6 ori mai mult calciu decat
laptele integral, de 3 ori mai mult fier decat spanacul, de 15 ori mai mult
magneziu decat broccoli, de 8 ori mai mult omega 3 decat somonul, cu 50%
mai mult acid folic decat sparanghelul si cu 25% mai multe fibre decat inul.
7. Semintele de susan
Semintele de susan sunt bogate in calciu, magneziu, fier si zinc, putand fi
adaugate in salate, sandvisuri sau peste cereale, dimineata. In plus, batoanele
din susan sunt niste gustari excelente, conditia sa nu contina prea mult zahar.
6. Semintele de papaya
Daca iti plac semintele de rodii, cu siguranta te vor incanta si cele de
papaya. Acestea sunt pline de acid oleic si palmitic, ambii acizi prevenind
cancerul si detoxifiind ficatul.
5. Semintele de floarea-soarelui
Acestea au cocteilul perfect de fitochimicale pentru a te ajuta in
pierderea kilogramelor, facand posibila o buna digestie. Sunt bogate si in acid
folic, un nutrient de baza pentru femei, dar si grasimi bune, vitamina E, seleniu
si cupru, elemente esentiale pentru o inima sanatoasa si pentru prevenirea
distrugerii celulare.
4. Semintele de chimen
Chimenul ajuta la digestie, fiind util pentru tulburari digestive, deoarece
uleiul esential din semintele de chimen activeaza glandele salivare. De
asemenea, timolul, prezent in semintele de chimen, promoveaza o digestie
lenta si ajuta impotriva arsurilor. Semintele de chimen actioneaza ca un laxativ
natural. Daca suferi de insomnie, semintele de chimen iti vin in ajutor.
Semintele de chimen te vor face sa ai un somn linistit, fara ca nimic sa nu te
distraga, deoarece acestea au un efect linistitor.
3.Semintele de psyllium
Semintele de psyllium sunt apreciate si cautate pentru rolul important
pe care il joaca in detoxifierea colonului si in stimularea secretiei intestinale.
Psylliumul este o excelenta sursa de fibre solubile. Actiunea laxativa a
psylliumului este mai putin agresiva decat cea a laxativelor de sinteza, ceea ce
ii face pe specialisti sa recomande mai intai administrarea de psyllium, urmand
ca laxativele de sinteza sa fie prescrise doar in cazuri extreme.
2. Semintele de mustar

~ 23 ~
 Boabele de mustar sunt bogate in seleniu si magneziu. Seleniul reduce
simptomele astmului, alte reumatismului si ajuta in prevenirea cancerului, iar
magneziul tine depresia la distanta. Boabele de mustar sunt o buna sursa de
fosfor, magneziu, fibre, fier, calciu, proteine si zinc. Semintele de mustar previn
si reduc riscul aparitiei cancerului colorectal si gastrointestinal. Pentru asta se
recomanda consumul regulat de boabe de mustar hidratate (lasate la inmuiat
in apa).
1. Semintele de anason
Pentru ca fructele de anason se aseamana deosebit de mult cu fructele
de cucuta, aceste doua alimente sunt deseori confundate insa diferenta este
obligatoriu a fi facuta, intrucat fructele de cucuta sunt toxice. Considerat a fi
planta medicinala, anasonul are seminte ce reprezinta o sursa excelenta de
fier, vitamina C, calciu, magneziu, fosfor, potasiu si zinc. Fructele – 10-20%
lipide, 20% substante albuminoide (protide), zaharuri, amidon, si 6-10%
substante minerale. Originara din Asia occidentala si nord-estul Africii, planta
de anason se cultiva indeosebi pentru uleiul eteric (2-3 %) si substantele grase
(18-20 %) ce provin din seminte.

~ 24 ~
 TOP 10 Cele mai sanatoase BUCATARII din lume!

Ceea ce se numeste in mod obisnuit “bucatarie a unui popor” se refera

mai degraba la unele trasaturi specifice, iesite in evidenta mai ales la mesele
festive si mai putin la procentul alimentelor din hrana cotidiana. Va prezentam
mai jos cateva dintre cele mai sanatoase bucatarii ale lumii.

10. Bucataria Greceasca:

rata de obezitate – 25%, speranta de viata: 80 de ani

Bucataria greceasca este o bucatarie tipic mediteraneana si foloseste din

belsug uleiul de masline, cereale, peste si vin. Grecia este celebra prin
varietatea sa de produse de patiserie, branzeturi si pentru numeroasele sale
tipuri de paine si vin

~ 25 ~
9. Bucataria Israeliana
:rata de obezitate – 24%, speranta de viata: 81 de ani

Bucataria israeliana ca atare s-a format relativ recent si imbina elemente

din diverse bucatarii traditionale din intreaga lume, aduse aici de imigranti din
diferite tari. Dar si pozitia geografica a tarii a impus propriile nuante. Printre
preferintele culinare de aici, ca si in intreaga regiune, sint: pestele, legumele
(cum ar fi vinetele, tomatele, salata), mazarea, ceapa. La capitolul carne se
prefera cea de ovine si de pui. Sunt pe larg utilizate mirodeniile aromate
(menta, susanul, coriandrul, scortisoara).

~ 26 ~
 8. Bucataria Coreeana:
rata de obezitate – 10%, speranta de viata: 79 de ani

Sud-coreenii se bucura de o dieta saraca in grasimi care include tofu,

fidea, peste si legume fermentate, cunoscute sub numele de Kimchi. Desi
carnea de vita la gratar este un felul de mancare preferat, sud-coreenii sunt
cumpatati, consumand doar sapte kilograme de carne de vita pe an,
comparativ cu media americana de 34 de kilograme.

7. Bucataria Spaniola:
rata de obezitate – 16%, speranta de viata: 80 de ani

Cei ce judeca aceste lucruri aplauda traditia spaniola de a minca tapas

(mici farfurii cu mincare): e grozava ideea de a gusta mici portii din mincarurile
gustoase, pline de sanatate si a face asta masa principala a zilei. Spaniolii
maninca tone de fructe de mare proaspete, legume, si ulei de masline- toate
vedetele cind vine vorba de greutate si bunastare. Felurile supersanatoase de
comandat: gazpacho (plin de licopenul ce lupta impotriva cancerului si
antioxidanti), si paella (bogata in fructe de mare proaspete, orez, si legume).

~ 27 ~
 6. Bucataria Italiana:
rata de obezitate 13%, speranta de viata: 80 de ani

Bucataria traditionala italiana nu inseamna numai paste cu branza si

carne. Dieta italieneasca este bogata in boabe si legume. Italienii gatesc cu ulei
de masline care este bun pentru inima si prepara mancarea, de obicei la gratar,
prin coacere, fierbere sau la aburi, adica foarte sanatos.

5. Bucataria Franceza:
rata de obezitate – 6.6%, speranta de viata: 81 de ani

Bucataria franceza este caracterizata printr-o nemaipomenita diversitate,

comparabila cu bucataria chinezeasca sau cu cea indiana. Elementul comun
este seriozitatea cu care gatitul este privit in orice regiune. Pentru francezi,
gatitul este o arta.

~ 28 ~
4. Bucataria Suedeza:rata de obezitate – 11%, speranta de viata: 81 de ani

Suedezii au o dieta bogata in lactate, paine neagra, fructe de padure si

peste. Calciul din lapte ajuta la arderea grasimilor, painea de secara sau tip
pumpernickel (un fel de secara) contine multe fibre, fructele au proprietati
antioxidante, iar somonul si heringul sunt bune pentru o inima sanatoasa.

3. Bucataria Chinezeasca:
rata de obezitate – 1,8%, speranta de viata: 73 de ani

Bucataria chinezeasca este caracterizata printr-o aspiratie spre

perfectiune si echilibru intre cele patru elemente ale fiecarui fel de mancare:
culoare, aroma, gust si prezentare. Culorile trebuie sa fie placute si sa
evidentieze ingredientele proaspete si fragede, aromele sa fie apetisante si
gustul deosebit, si in final, intregul fel de mancare trebuie sa fie frumos aranjat
si prezentat. Gatitul de calitate se distinge si prin taierea meticuloasa a
ingredientelor, imbinarea atenta a condimentelor si atentia la controlul
temperaturii.

~ 29 ~
 2. Bucataria din Singapore:
rata de obezitate – 1.8%, speranta de viata: 82 de ani

Singapore este orasul care a pastrat si pus la loc de pret toata varietatea
culinara specifica Asiei. O experienta unica ar fi sa vorbiti cu localnicii despre
traditii culinare. Intrebati-ii despre mancarea lor favorita orez cu pui
Hainanese, intrebati-ii unde se mananca cea mai buna Laksa din oras sau ce
restaurant prepara cel mai bine crabul cu piper negru. Mai mult de atat,
asistati la dezbaterile localnicilor despre meritul targurilor de delicatese si a
mancarurilor favorite in cultura autohtona. Nu poate sa fie decat de bine.
1. Bucataria Japoneza:
rata de obezitate – 1,5%, speranta de viata – 82 de ani

In bucataria japoneza, mare parte a efectului vizual e produsa de

armonia sau tensiunea dintre culori si materialele farfuriilor, luand in
considerare si farfuriile dar si mancarea. Dupa fiecare masa se serveste o
ceasca de ceai parfumat, un fel de infuzie, fara niciun adoas de zahar sau
lamaie. Bucataria japoneza este pentru Asia ceea ce reprezinta bucataria
franceza pentru Europa: prima in eleganta prepararii mancarii. In bucataria
traditionala distingem trei caracteristici principale:
Prima este prospetimea si gustul specific al preparatului, care ating
punctul maxim in preparare.A doua, simtul estetic japonez este regasit in
aranjamentul mancarii si in alegerea recipientelor in care se servesc
preparatele.A treia caracteristica provine dintr-o cultura vegetariana.
Mancarea de baza este orezul, cu peste si legume formand nucleul garniturilor.

~ 30 ~
 Cand si cum se mananca fructele

Oamenii nu stiu când si cum se manânca fructele. Corpul nostru striga

disperat dupa fructe. Fructul este mâncarea cea mai energizanta,
binefacatoare, datatoare de viata, de confort si de armonie, care exista.
Fructele sunt alimentul cel mai important, cel mai bun si totodata cel mai
potrivit sructurii noastre. Stramosii nostri au mâncat numai fructe, zeci de
milioane de ani. Mâncarea pe care o consumam lasa urme pe dintii nostri. Din
studiile dintilor fosilizati rezulta ca primii oameni nu mâncau carne, nici
seminte, tulpini, radacini sau frunze, ci fructe. Ei erau fructivori. Fara exceptie,
timp de milioane de ani, oamenii au mâncat numai fructe.
Deoarece fructul este alimentul pentru care omul este adaptat
biologic cel mai bine, este important sa ne punem problema: câte fructe am
mâncat azi? decât: câte proteine am mâncat azi?
Se cunosc cazuri foarte numeroase de otravire cu proteine.
Supraconsumul lor duce la cancer de ficat, sân, vezica urinara, leucemie,
cancer la stomac (care formeaza 1/3 din toate cancerele umane).
Toxinele cu care proteinele ne otravesc corpul nu se gasesc deloc în
fructe.
Deoarece scopul nostru este de a ne curata corpul de toxine, calea cea
mai eficienta este consumul de fructe. Fructele constituie alimentele cu
continutul cel mai mare de apa (80-90%). Aceasta apa vegetala, VIE, este
datatoare de viata si aducatoare de curatenie în tesuturi; în plus, ea este plina
de vitamine, minerale, carbohidrati, aminoacizi, acizi grasi. Prin natura sa,
fructul da corpului posibilitatea sa se curete de toxine, daca este corect
consumat.
Fructele curata, nu naclaiesc corpul
Energia necesara digerarii fructelor este mult mai mica decât cea folosita
pentru digerarea oricarui aliment. Pentru digerarea fructelor este necesara o

~ 31 ~
cantitate mult mai mica decât aceea pe care acestea o furnizeaza organismului
uman.
Tot ce intra în stomacul omului trebuie sa fie descompus si transformat
în glucoza, fructoza, glicerina, aminoacizi si acizi grasi. Acestia sunt nutrientii
extrasi si folositi de organism din alimente.
Creierul functioneaza numai cu glucoza. Fructul înseamna glucoza în
corpul nostru. Digestia, absorbtia si asimilarea lui necesita o energie infima fata
de cea cheltuita pentru descompunerea altor alimente.
Alte alimente (corect combinate) se digera în timp de 2-4 ore cu o
cheltuiala notabila de energie. Fructele nu se digera în stomac fiindca sunt
„predigerate”. Ele trec prin stomac în 20-30 min (bananele, curmalele si
fructele uscate stau cel mai mult – cam 1 ora). Energia economisita prin
„nedigerarea” fructelor este enorma si folosita imediat de organism pentru
curatarea tesuturilor de toxine.
Singura conditie pentru aceasta este ca fructele sa fie corect consumate.
Deoarece sunt destinate sa stea în stomac atât de putin, înseamna ca ele nu
trebuie mâncate cu sau dupa ceva, ci dimineata pe stomacul gol sau înainte de
mâncare. Putin mai în detaliu: imediat cum fructul vine în contact cu mâncarea
din stomac si cu sucurile digestive, întreaga masa de alimente începe sa se
strice. Orice proteina din stomac va putrezi, orice hidrat de carbon va
fermenta. Totul devine acid. Totusi, s-ar putea sa nu va fie rau imediat. Asta
nu înseamna ca nu ati încalcat o regula de baza în alimentatie, ci arata mai
curând enorma adaptabilitate a corpului nostru. Un corp toxic acid se poate
recunoaste dupa: balonare, greutate excesiva, par încaruntit, izbucniri
nervoase, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe fata, ulcerari. Consumul
corect de fructe duce la o incredibila întinerire, longevitate, vigoare, sanatate,
energie, vitalitate.
Exemplu: pepenele nu trebuie niciodata mâncat dupa masa, deoarece
produce fermentatie. Daca îl mâncati pe stomacul gol iar dupa 20-30 min
mâncati altceva, veti vedea ce efecte pozitive va avea acest fapt.
Toate fructele contin acizi organici (în special acid citric, malic si tartric)
care odata ajunsi în stomac sunt catabolizati si genereaza substante alcaline
daca sunt consumate pe stomacul gol. Ca si vegetalele crude, ele neutralizeaza
acizii care se formeaza în corp.
În afara faptului ca fructele aduc în corp apa vie care curata si purifica,
ele nu lasa reziduri în sistem, nu cheltuie aproape deloc energie pentru
digestie, importanta lor enorma constând în continutul valoros de combustibil.
Valoarea în combustibil este ceea ce trebuie sa cautam noi în orice mâncare.
[combustibilul se mai poate obtine si prin somn]

~ 32 ~
 Procentele ideale ale celor 5 nutrienti esentiali de care are nevoie corpul
sunt:
Glucoza 90%
Aminoacizi 4-5%
Minerale 3-4 %
Acizi grasi 1%
Vitamine sub 1%

Fructele sunt singurul aliment care furnizeaza aceasta compozitie perfecta de

nutrienti.
Trebuie facute 2 remarci importante referitoare la consumul fructelor:
1. Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. Fructele
fierte sau coapte la cuptor nu mai furnizeaza substantele nutritive, nici apa atât
de necesara purificarii; ele sunt foarte acide si forteaza corpul sa le anuleze
aciditatea cu o mare cheltuiala de energie. Gatitul distruge valoarea potentiala
a fructelor. Trebuie sa ne amintim mereu: sa consumam alimentele crude, sa le
mestecam cum trebuie, sa nu le înfulecam cu lacomie.
2. Cât timp trebuie sa treaca de la consumarea altor mâncaruri pâna la
consumarea fructelor? Atât timp cât stomacul este gol, putem mânca când si
câte fructe vrem, lasând totusi sa se scurga totusi macar 30 min înainte de a
mânca alte feluri de mâncare.
Daca ne întreaba cineva: care credeti ca este cea mai periculoasa masa
din zi, vom raspunde cu siguranta: înainte de culcare. Dar a doua masa ca
pericol? Va raspundem noi: micul dejun copios. De ce? Sa ne amintim: energia
este baza vietii. Când ne sculam dimineata suntem odihniti si în cea mai buna
forma energetica (pe care ne-o furnizeaza somnul). Pe ce vom cheltui aceasta
energie? Pe un mic dejun copios? Digestia (mare cheltuitoare de energie)
acestui „mic dejun copios” ne va consuma energia, nu ne va aduce noi forte.
Mai ales micile dejunuri traditionale – oua, brânza, pâine, rosii, ceai,
lapte, conserve, prost combinate, consuma o enorma cantitate de energie.
Energia nu poate fi furnizata decât dupa ce mâncarea este absorbita de
intestine.Daca vom înlocui acest amalgam de alimente (de multe ori combinate
absolut haotic) cu fructe, energia acestora va fi asimilata de organism
aproape instantaneu (în loc sa dureze ore) si starea de somnolenta ce urmeaza
micului dejun bogat (traditional) va disparea.

~ 33 ~
 La micul dejun putem mânca fructe, ori de câte ori ne este foame.
Mâncatul fructelor pe stomacul gol accelereaza si pierderea greutatii atunci
când este necesar. Caloriile de înalta calitate care se gasesc în fructe nu vor
crea probleme de greutate corpului nostru.

Ratiunea pentru care se recomanda consumul fructelor dimineata este

legata de desfasurarea celor 3 cicluri ale corpului nostru:
1. Eliminarea (4 a.m.-12 p.m.). Mâncând fructe în acest interval,
capatam rapid energie si favorizam astfel eliminarea toxinelor. Apa continuta
de fructe are un rol hotarâtor în procesul eliminarii. Consumarea altor alimente
frâneaza eliminarea.
2. Consumul alimentelor (12 p.m.-8 p.m.). Putem mânca, dar cu atentie:
digestia alimentelor prelucrate artificial mai mult ne consuma energia. Cel mai
bine este sa începem cu salate si pe masura ce ne apropiem de ora 8, putem
consuma si alimente care contin proteine, dar corect combinate.
3. Asimilarea (8 p.m.-4 a.m.). Acum corpul nostru îsi extrage substantele
nutritive si le utilizeaza. Daca am combinat corect mâncarurile, în aproximativ
3 ore ajung în intestin, unde incepe absorbtia lor de catre corp.

~ 34 ~
 Cum ne hranim - yoga nutritiei

Urmariti oamenii, veti vedea cât de mecanic manânca, înghitind fara sa

mestece si lasând tot felul de idei haotice si sentimente sa se amestece cu
procesul de digestie, secretie si eliminare a toxinelor. Si apoi se mira de ce se
îmbolnavesc. E din modul lor de a mânca. În familie, toti sunt ocupati sa
citeasca, sa priveasca la TV, sa munceasca pâna se aseaza la masa si atunci
încep sa palavrageasca, sa se certe. O masa luata în asemenea conditii te face
sa nu mai vrei altceva dupa aceea decât sa dormi, esti asa de greu ca nu mai ai

~ 35 ~
entuziasm pentru nimic. Daca manânci cum ar trebui, te simti în forma, lucid si
gata de lucru dupa masa.
“Cum ar trebui sa se manânce?”. Va voi spune ce face un Initiat. Mai
întâi, stiind ca trebuie sa pregateasca cele mai bune conditii posibile pentru a
beneficia de elementele pe care Natura le-a creat, începe prin a se reculege
ramânând tacut si închinându-si gândurile Creatorului (tacerea la masa nu e
caracteristica manastirilor). Initiatii si înteleptii întotdeauna au mâncat în
tacere. El mai stie ca prima îmbucatura e cea mai importanta (cel mai
important moment al oricarei actiuni este primul pas) pentru ca ea
semnalizeaza eliberarea fortelor care, odata eliberate, nu se opresc, ci
continua pâna la capat: daca începi într-o stare de armonie, orice vei face va fi
armonios pâna la capat.
Apoi, el manânca încet si mesteca bine, nu doar de dragul digestiei lui, ci
pentru ca gura este un laborator spiritual care absoarbe energiile eterice
subtile înainte de a transmite partile grosiere spre stomac. Gura este pentru
planurile subtile ceea ce stomacul este pentru planul fizic, un instrument foarte
perfectionat cu glande pe si sub limba care capteaza particolele eterice, ceea
ce explica de ce poti fi complet refacut si bine dispus, când esti slabit de foame,
de prima îmbucatura înainte ca ea sa aiba timp sa ajunga în stomac. Gura
absoarbe energia si o trimite la sistemul nervos înainte ca alimentele mai
putin subtile sa poata ajunge la stomac.
Sa nu va surprinda sa auziti ca elemente eterice pot fi extrase din
alimente. Fructul, de exemplu, este alcatuit din materie solida, lichida,
gazoasa si eterica; toti suntem constienti de substanta solida si lichida, dar
putini sunt constienti de aroma subtila care apartine zonei aerului. Nimeni nu
acorda nici cea mai mica atentie partii eterice,care are de a face cu culoarea si
mai ales cu viata fructului si care este cea mai importanta parte din toate,
pentru ca aceasta parte eterica ne hraneste corpurile mai subtile.
Deoarece, pe lânga corpul sau fizic, omul are si altele, mai subtile
(eteric, astral, mental, cauzal, budic, atmic, care sunt sediile functiilor fizice si
spirituale ) el mai bine s-ar întreba cum sa le hraneasca, decât sa le lase sa
flamânzeasca.
Omul stie cu aproximatie ce sa dea corpului sau fizic (zic aproximativ
pentru ca majoritatea manânca carne, care e daunatoare atât fizic cât si
psihic),dar nu are idee ce sa dea corpului eteric (vital), astral (emotional),
mental ,sa nu mai vorbim de cele superioare.
Dupa cum v-am spus e de ajutor pentru corpul fizic sa masticam bine,
dar pentru corpul eteric e nevoie sa adaugam ceva în plus: respiratia. La fel
cum o briza anima flacara (suflati pe o scânteie pentru a aprinde focul) astfel,
respirând profund în timpul mesei ajuta la combustie. Digestia, respiratia si

~ 36 ~
meditatia sunt forme de combustie, singura diferenta fiind în gradul de
caldura si puritatea substantei. Daca încetati sa mâncati din când în când si
rasuflati profund, arderea ce are loc permite corpului eteric sa extraga
particolele subtile din mâncarea de care aveti nevoie si, cum corpul eteric este
centrul vitalitatii, memoriei si sensibilitatii, e spre avantajul dvs. sa aveti grija sa
fie alimentat. Corpul astral este hranit cu o substanta chiar mai subtila decât
particolele eterice; emotii si sentimente. Daca va concentrati asupra mâncarii
ce o mâncati cu dragoste, corpul vostru astral va extrage din ea partile
pretioase de care are nevoie si ca rezultat, se va umple cu dragoste pentru
toata lumea “va veti simti fericiti si împacati, doar cu o dorinta - sa traiti în
armonie cu natura.”Acest sentiment nu prea mai exista azi, pentru ca oamenii
nu mai au acea atitudine protectoare de a fi atenti si plini de dragoste cu
obiectele, copacii, muntii, stelele etc. sunt prea ocupati de ei însisi si se simt
amenintati chiar si când sunt în siguranta acasa sau dorm. De fapt ei nu sunt
amenintati, sentimentul de a fi abandonat de Mama Natura vine din faptul ca
nu si-au hranit corpul astral! Când acesta e corespunzator hranit, aveti un
sentiment minunat de bunastare care te face sa fii generos si tolerant în viata
si daca ai probleme importante de rezolvat, procedezi cu tact si întelegere, stii
cum sa faci concesii.
Pentru a alimenta corpul mental, Initiatul se concentreaza cu ochii
închisi asupra mâncarii; cum mâncarea este pentru el o manifestare a lui
Dumnezeu, el încearca sa-i vada toate aspectele,de unde vine, ce contine, ce
calitati are, ce entitati au îngrijit-o, pentru ca exista fiinte invizibile care au grija
de plante si copaci. Mintea îi e preocupata de aceste lucruri în timp ce el
extrage elemente din mâncare, care sunt înca mai subtile decât cele necesare
corpului astral. O masa luata astfel îl lasa cu o întelegere pe care nu o avea la
început,el vede toate lucrurile mai clar si e gata sa faca cea mai exacta munca
mentala. Majoritatea oamenilor îsi imagineaza ca prin lectura, studiu si
meditatie îsi dezvolta capacitatile intelectuale....nu, desi studiul si meditatia
sunt cu siguranta indispensabile, ele singure nu sunt suficiente. Corpul mental
trebuie sa fie hranit cu anumite elemente în timpul meselor,ca sa fie puternic si
rezistent pentru a face eforturi prelungite. Trebuie sa întelegeti ca corpul
astral e cel care sustine emotiile iar corpul mental va sustine mintea,
gândirea; aceste doua corpuri trebuie sa fie hranite corespunzator înainte de a
va astepta sa fiti egali în fata sarcinii de a va trai viata.
Pe lânga corpurile eteric, astral, mental, omul are si alte corpuri
alcatuite dintr-o substanta si mai spirituala, corpurile: cauzal, buddhic si
atmic sau centrele ratiunii, sufletului si a spiritului, care trebuie sa fie si ele
hranite. Hrana lor e sentimentul de gratitudine fata de Dumnezeu.Gratitudinea
care, de asemenea, e pe cale de disparitie din existenta umana, e cea care

~ 37 ~
deschide usile spirituale spre toate binecuvântarile. Totul devine clar, vedeti,
simtiti, traiti! Gratitudinea transforma materia grosiera în lumina si veselie.
Învatati sa fiti recunoscatori.
Când va hraniti cele trei corpuri superioare, particolele subtile
desprinse sunt distribuite în creier, la plexul solar si toate celelalte organe. Va
dati seama ca aveti si alte necesitati superioare, ca lucruri de o natura infinit
superioara exista pentru voi, iar aceasta va deschide poarta spre posibilitati
mai mari. Când ati terminat de mâncat, nu trebuie sa va întoarceti la dispute
sau munca, nici sa va întindeti. Ramânând linistit un moment si respirând
profund, energiile ce le-ati acumulat vor fi distribuite în tot sistemul si atunci
veti fi gata sa efectuati orice munca. Nu uitati, începutul este cel mai important
moment în toata activitatea.
Mâncatul este un ritual magic în care mâncarea se transforma în
sanatate, forta , dragoste, lumina. Observati-va singuri, daca mâncati într-o
stare de mânie, agitatie, nemultumit, veti ramâne cu un gust amar în gura
toata ziua; va veti simti nervos si încordat si, daca sunt probleme de rezolvat,
veti fi negativ în reactii, deciziile vor duce la lipsa de corectitudine si întelegere,
nu veti fi destul de generos pentru a face concesii. Nu are rost sa va justificati
“Nu e greseala mea, sunt asa de nervos, nu am încotro!” si apoi sa luati niste
medicamente pentru a încerca sa va calmati. Pentru a va ameliora sistemul
nervos, trebuie sa învatati sa mâncati corect.
Orice altceva trebuie lasat deoparte când va asezati sa mâncati, chiar
afaceri importante, pentru ca singurul lucru important acum e sa va hraniti în
acord cu regulile divine. Daca mâncati corect, restul se va aranja de la sine
când veti fi terminat. Astfel economisiti si timp si efort. Nu trebuie sa credeti ca
problemele se rezolva mai bine si mai rapid daca sunteti încordat si nerabdator
; de fapt inversul e valabil; lucrurile va scapa din mâini, ziceti lucruri
nechibzuite, aveti un efect negativ asupra altora,dupa care trebuie sa petreceti
zile pentru a face reparatiile necesare.
Majoritatea oamenilor nu vad ca si cea mai mica actiune din viata
zilnica, este semnificativa, astfel cum sa te astepti ca ei sa vada ca modul de
a-si dezvolta inteligenta, dragostea, puterea vointei, e de a mânca în mod
corect.

~ 38 ~
 Combinarea alimentelor

Drunvalo Melchizedek - Combinarea alimentelor, exercitiul si

spiritualitatea
Buna ziua tuturor, sunt Drunvalo Melchizedek si ma aflu astazi aici pentru a
vorbi despre spiritualitate si hrana.
Aceasta intrebare mi-a aparut de-a lungul anilor, incontinuu. Oamenii
vor sa stie cum afecteaza hrana, spiritualitatea… si chiar am vazut ca se
intampla acest lucru, pe parcursul multor ani de zile, in propriul meu corp si in
corpurile altor oameni. Eu predau despre meditatie, inaltare si constiinta
superioara si pot sa vad ca, atunci cand cineva nu acorda atentie hranei pe care
o mananca sau exercitiilor de yoga si exercitiilor fizice, ajunge sa aiba
probleme, iar aceste probleme constituie o piedica in calea acelei persoane de
atinge niveluri mai inalte de constiinta.
In consecinta, va rog sa aveti grija in legatura cu acest lucru si sa incepeti
sa va ganditi la hrana si la alimentele care ajung in corpul vostru. In principiu,
toata viata mea a fost un experiment in aceasta privinta. La inceputul vietii
mele, traiam o viata normala de cetatean american, mancam carne...mancare,
la fel ca toata lumea. Insa in jurul varstei de 23 de ani, adica cu mult timp in
urma, am facut alegerea de a deveni vegetarian si am inceput sa explorez
hrana. La inceput am fost vegetarian si mi-a luat multi ani de zile sa inteleg ce
inseamna sa fii vegetarian, pentru ca majoritatea oamenilor pe care-i vad in
ziua de azi, ca incearca sa devina vegetarieni, chiar nu inteleg ce inseamna
acest lucru si ce implica el. Probabil ca acesti oameni isi fac mult rau, pentru ca
nu inteleg cu adevarat cum interactioneaza alimentele, inauntrul corpului.
Asa cum spuneam, vreo 30 si ceva de ani am fost vegetarian si faceam
cam o ora si 15 min de yoga si o ora de meditatie in fiecare zi, iar acest regim l-
am tinut pentru foarte mult timp. Si apoi… m-am casatorit. Iar persoana cu
care m-am casatorit nu era vegetariana si ea era bucatarul. Asa ca am decis sa
nu mai fiu vegetarian si sa vad unde va duce acest lucru. Ce am descoperit

~ 39 ~
acum - si cred ca acest lucru va va ajuta si pe voi - este ca prin acest
experiment de a fi vegetarian timp de 30 de ani si apoi 15 ani de a nu fi
vegetarian, am putut sa-mi folosesc propriul corp, pentru a descoperi ce s-a
intamplat cu mine.
In primul rand, am inceput sa cresc in greutate si chiar am trecut de 100
kg. A fost ceva uimitor, nu-mi venea sa cred… m-am cantarit intr-o zi si cand
am vazut 100 kg am innebunit – ceea ce ar fi facut oricine ar fi fost in locul
meu… apoi am inceput sa slabesc, am pierdut cam 20 de kg si am ajuns iar la
greutatea normala. Insa ceea ce am invatat din acest lucru si as vrea sa
impartasesc cu voi este ca, in primul rand, modul in care combinam alimentele
este ceva esential pentru sanatatea noastra.
Nu puteti manca, pur si simplu, orice, nu puteti pur si simplu sa aruncati
orice in gura si sa credeti ca totul va fi bine. Pentru ca nu va fi bine!
Haideti sa intelegem motivul din spatele afirmatiei de ce nu va fi bine.
Orice aliment de pe Pamant are o enzima specifica, care este necesara pentru
ca alimentul sa fie digerat. Si fiecare enzima in parte are un PH specific in
stomacul vostru, necesar functionarii sale. Asadar, ceea ce se intampla daca,
sa zicem, mancati carne impreuna cu cartofi si acestea doua chiar se manaca
impreuna… motivul pentru care am ales acest exemplu este deoarece carnea
are o otrava in ea, iar antidotul pentru aceasta otrava se gaseste in cartofi… din
aceasta cauza, lumea a pus aceste doua alimente impreuna. Insa, daca apoi
mancati o felie de grapefruit, acesta are un PH cu totul diferit in stomac. Ce se
intampla este faptul ca grapefruitul va prelua conducerea, deoarece are un PH
mai mare si atunci numai grapefruitul va fi digerat, iar restul de carne si cartofi
se duce in intestine si putrezeste acolo. Nu sunt digerate. Iar acest lucru nu
este deloc bun pentru voi. Multi oameni isi petrec ziua avand mancare
nedigerata in intestine.
Pe langa PH, mai sunt importante si proteinele. De exemplu, daca
sunteti vegetarieni si incercati sa introduceti proteine in organism, trebuie sa
intelegeti care alimente anume contin proteine. Motivul pentru care, in Mexic
si peste tot in America de Sud, fasolea se asociaza mereu cu orezul, este pentru
ca fasolea contine o parte din proteina si orezul are o alta parte din proteina,
iar atunci cand sunt mancate impreuna, se obtine o proteina intreaga. Insa
daca mancati doar fasole, sau doar orez, nu obtineti o proteina intreaga.
Cu alte cuvinte, este nevoie de cunoastere, pentru a putea manca intr-un
mod adecvat, in lumea aceasta, asa cum este ea acum.
Oamenii se gandesc foarte putin la alimentele pe care le introduc in
stomac, Daca introduci o portocala si apoi un cartof, e vreo diferenta? Da, e o
diferenta uriasa – si chiar constituie o diferenta pentru modul in care este
perceputa realitatea.

~ 40 ~
 Corpurile noastre au fost concepute, inca din vremuri preistorice, sa
manace numai un singur aliment o data. Ne plimbam prin padure, gaseam un
mic aliment, il mancam, apoi o ora mai tarziu, mancam altceva, insa in
stomacul nostru se gasea un singur lucru.
Chiar trebuie sa intelegem cu adevarat acest lucru – ce alimente
mancam si ce alimente nu mancam impreuna cu alte alimente. Ideea de a bea
suc de portocale, impreuna cu cafea – lucru pe care oamenii il fac in fiecare
dimineata, este letal pentru corpul vostru, nu este bun pentru voi. La randul
sau, acest lucru va va afecta abilitatea de a functiona la nivel spiritual. Poate nu
credeti ca este adevarat, dar chiar va invit sa intelegeti mai profund, natura
acestui lucru.
Celalalt lucru sunt exercitiile si yoga, iar yoga este de asemenea o cheie
importanta pentru a fi capabili sa ajungeti la nivele mai avansate de constiinta.
A existat un motiv pentru care calugarii din Tibet, India si sufi din locuri diferite
de pe glob, au ajuns toti la aceeasi concluzie – daca vreti sa aveti o constiinta
mai extinsa, trebuie folositi yoga in corp. Altminteri, corpul va degenera si nu
veti mai fi capabili sa ajungeti la acele nivele avansate de constiinta.
Prin urmare, combinatia dintre alimentele pe care le mancati si
exercitiile si miscarile pe care le faceti cu corpul, sunt cu adevarat cruciale,
daca sunteti interesati in munca spirituala.
Asa ca, faceti-va timp. Incepeti sa studiati ce inseamna aceste lucruri si
intelegeti-le. Daca sunteti seriosi cu privire la munca voastra spirituala, trebuie
sa stiti ce fel de hrana mancati si ce fel de yoga faceti. Este important.
Sper ca aceste sfaturi va vor ajuta – si faceti-va timp si studiati aceste
lucruri. Veti intelege despre ce vorbesc si chiar va va ajuta foarte mult in
munca voastra spirituala.
Va multumesc foarte mult!

Ordinea alimentelor si compatibilitatea combinatiilor

Cele 3 reguli ale combinarii:

~ 41 ~
 1) Cea mai importanta regula: nu combinati grasimi cu zahar (fructoza).
Combinarea grasimilor (proteinelor) cu zahar incurajeaza fermentarea. Unii
nutritionisti permit combinarea fructelor acide (de ex portocale) cu grasimi
(cum ar fi nuci sau avocado). Ideea este ca acidul din fructe ajuta la digestia
grasimilor, iar nivelul de zahar din acele fructe nu este prea mare. Exemple de
combinari gresite: curmale cu nuci, fructe uscate cu avocado, avocado cu
fructe dulci, o salata de fructe cu nuca de cocos, etc.
2) Nu combinati acizi cu amidonoase. Acizii opresc digestia
amidonoaselor in gura, sau o ingreuneaza (si cateodata e dureroasa). Example
de combinari gresite: rosii + cartofi (gatiti), clasicul sandwich cu rosii, banane
cu portocale. Portocalele sunt foarte acide iar bananele contin amidon chiar si
atunci cand sunt foarte coapte. Bananele se combina bine cu fructe care au
mai putin acid cum ar fi: mere dulci, mango, etc. LE: de asemeni, digestia
proteinelor implica acizi stomacali. Din acest motiv, amidonoasele nu ar trebui
combinate cu proteinele!
3) Nu combinati mai multe tipuri de grasimi la o masa. Alimentele grase
sunt destul de dificil de digerat. Cand mai multe tipuri de grasimi sunt prezente
la o masa digestia este greoaie. Exemple: nuci cu avocados, nuci cu ulei, cocos
cu avocado, cocos cu alte tipuri de nuci, etc.
Ordinea alimentelor:
Putina teorie
Un aliment ce se digera repede trebuie sa astepte intai ca alte alimente,
ce se digera mai greu, sa paraseasca stomacul. Acest proces poate dura cateva
ore, timp in care, multe dintre ele (mai ales fructele si bazele) incep sa
fermenteze producand gaz si chiar alcool. S-a observat ca atunci cand mancam
cate un singur aliment odata intreaga masa se digera "in straturi" diferite. Deci,
daca 5 tipuri diferite de alimente sunt mancate cate una pe rand, pot exista
concomitent pana la 5 tipuri diferite de digestii, cu enzime ce se adapteaza
fiecarui aliment in parte! Dar cand cele 5 tipuri de alimente sunt mancate in
acelasi timp, mixandu-le ori in farfurie ori in gura, atunci stomacul este umplut
cu acelasi amestec, si va dura mult mai mult pana se digera, cu mai multe
dificultati desigur. Mai multi fiziologi au confirmat faptul ca digestia se face in
"straturi" diferite. Intr-unul din cazuri, un soldat era ranit, cu o deschizatura
mare in stomac. Mai multi doctori erau prezenti si au putut studia digestia "pe
viu" si au observat ca stomacul lui digera hrana in strate diferite.
Prima data alimentele lichide
Primul lucru ce trebuie inteles este ca intotdeauna trebuie sa incepeti
masa cu alimentele lichide/apoase (sucuri, pepene, pere, castravete etc.) si
apoi continuati cu alimentele "concentrate". Alimentele apoase sunt digerate
rapid, lasand loc pentru cele mai concentrate. Daca mancati in alta ordine si

~ 42 ~
anume: intai alimentele concentrate iar apoi cele apoase (avocado urmat de
pepene), cel mai probabil fructul va sta in stomac prea mult timp si va
fermenta. Cand mananci o felie de pepene pe stomacul gol se digera foarte
repede. In cateva minute deja paraseste stomacul. Intelegand asta puteti
manca dupa aceea alimente incompatibile (cu pepenele) cum ar fi avocado sau
nuci.
Prima data fructele

Mancati intai fructele si apoi legumele sau alimentele mai concentrate. Multe
persoane aleg o salata mare sau un sandwich si apoi un fruct, dupa care se
plang ca fructul le-a creat gaze. Pentru a evita asta, mancati intai fructul si apoi
restul alimentelor.
Intai fructele acide
Fructele acide includ: citricele, ananasul, kiwi, rosiile, etc. Mancand
aceste fructe la sfarsitul mesei va cauza indigestie unor persoane. Este mai
bine sa le mancati inaintea altor tipuri de fructe.
O singura exceptie: puteti incepe cu nuci sau avocado (sau alt tip de
proteine) si apoi urmati cu vegetale (dar nimic altceva.) Vegetalele nu au
tendinta sa fermenteze deci se va digera bine.
In concluzie, idealul ramane calea naturala: MANANCA UN SINGUR
ALIMENT ODATA!

~ 43 ~
 Mitul calciului din lactate

Ni s-a tot spus ca trebuie sa consumam lactate pentru a avea calciu in

oase. Oare chiar asa e? Va prezint mai jos doua argumente esentiale pentru
care lactatele sunt de fapt inamicii calciului.
Argumentul 1
Specialistii spun ca pentru a fi absorbit, calciul trebuie sa fie insotit de in
principal de vitamina D si de fosfor. Doar atunci cand se creeaza un anumit
raport intre aceste minerale si vitamine are loc absorbtia calciului. Raportul
optim fosfor-calciu necesar este de 4:1 dupa unii specialisti, si de 1,7:1 dupa
altii. In orice caz, nu trebuie sa retineti aceste proportii caci nu le puteti masura
in nici un aliment Ceea ce trebuie sa retinem e ca in produsele lactate, acest
raport fosfor – calciu e mult mai mare decat cel ideal, impiedicand astfel
absorbtia calciului.
Argumentul 2
Produsele lactate contin proteine de origine animala care favorizeaza
“scoaterea” calciului din oase. Cum?
Proteinele animale in general (carne, lactate, branzeturi) cresc aciditatea
organismului (scad PH-ul). Doar mediul acid este propice desfasurarii reactiilor
chimice specifice absorbtiei proteinelor animale. Insa organismul nostru a fost
proiectat cu un PH usor bazic. Ori de cate ori apare riscul scaderii PH-ului (adica
aparitia mediului acid), organismul isi mobilizeaza resursele interne pentru
restabilirea PH-ului bazic. Maniera cea mai simpla de recreare a unui mediu
bazic sau alcalin este aceea de a genera o reactie chimica prin care calciul e
scos din oase pentru a neutraliza acidul, in urma acestei reactii clasice de
chimie anorganica rezultand o baza… Iata cum un consum de lactate conduce
de fapt la osteoporoza…
Sursele cele mai bune de calciu sunt vegetalele! Atat pentru continutul
mare in calciu, cat si pentru existenta raportului optim fosfor-calciu si
favorizarea mediului alcalin (proteinele de origine vegetala nu cresc aciditatea
organismului).
Lista vegetalelor cu cel mai mare continut de Calciu per 100 g produs
~ 44 ~
 cimbru uscat 2132 mg
anghinare 1300 mg
seminte de susan 989 mg
varza creata 650 mg
spanac 450 mg
unt de susan (tahini) 426 mg
broccoli 387 mg
tofu (branza de soia) 372 mg
migdale 266 mg
seminte de in 255 mg
patrunjel 240 mg
ceapa verde 240 mg
nuci de brazilia 160 mg
papadie 103 mg
Spre comparatie, iata continutul in calciu in cateva alimente de origine
animala:
branza grasa si uscata 240 mg
lapte 132 mg
iaurt 121 mg
branza proaspata de vaca 90 mg
hering 74 mg

Cura cu drojdie de bere

Cunoscuta din vechime, mai ales in panificatie, drojdia de bere este si un

deosebit remediu pentru multe afectiuni. Va oferim, in continuare, mai multe
informatii despre acest neasteptat leac natural.

~ 45 ~
 Drojdiile sunt, in realitate, colonii microscopice de ciuperci. Se cunosc
cam 1500 de specii de drojdie, care se reproduc asexuat sau prin inmugurire, in
unele cazuri chiar prin diviziune. Se formeaza astfel un lant, in care o celula
masoara in mod obisnuit intre 3 si 7 microni. Specia de drojdie numita
Saccharomyces cerevisiae, cunoscuta sub denumirea de drojdie de bere, este
folosita in panificatie si in fermentarea bauturilor alcoolice de mii de ani. In
fotografia alaturata, realizata cu ajutorul microscopului electronic, aveti
imaginea unei colonii de drojdie de bere, marita de 2500 de ori la dimensiunea
de 6x7 cm.
Drojdia de bere contine proteine (majoritatea aminoacizilor esentiali),
toate vitaminele din complexul B, vitamina D, H, E (biotina), enzime, saruri
minerale cu continut mare de potasiu, fier, calciu, magneziu, fosfor (12%),
lipide (5-10%), glucide si anumite oligoelemente indispensabile vietii (seleniu,
crom). Conform ultimelor cercetari, drojdia de bere are in alcatuire 16
aminoacizi, 14 minerale si 17 vitamine. Detaliem cateva dintre actiunile
terapeutice ale vitaminelor din complexul B:
B1 - eficienta in combaterea tulburarilor digestive, a celor cardiace, in
tratarea depresiilor, a nevralgiilor si a oboselii.
B2 - utila in combaterea eczemelor, a imbatranirii pielii
B3 - implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos
B5 - stimulent natural al glandelor corticosuprarenale, remediu anti-
stres, mareste rezistenta la infectii
B7 - neutralizeaza colesterolul, fiind deci indicata in obezitate; previne
caderea parului
B8 - utila pentru reglarea metabolismului proteinelor si grasimilor
B9 - are efect antianemic, ajuta la mentinerea echilibrului hormonal
B12 - actioneaza asupra sistemului nervos, marind puterea de
concentrare, ameliorand cefaleele; contribuie la mentinerea echilibrului
hormonal
B15 - amelioreaza oxigenarea tisulara, este un remediu minune
impotriva imbatranirii, ajuta la dezintoxicarea ficatului
Efectele terapeutice ale acestor ciuperci inferioare pe scara evolutiei, dar
superioare prin vindecarile pe care le mijlocesc, sunt: antianemic, vitaminizant,
antitoxic, remineralizant, protector al sistemului nervos, anticolesterolemiant,
stimulator al glandelor endocrine etc.
Cura interna este indicata in cazul anemiei, avitaminozei, rahitismului,
demineralizarii, tulburarilor de crestere, intoxicatiilor, tulburarilor sistemului
nervos, afectiunilor hepato-biliare, afectiunilor cardio-vasculare, bolilor
digestive, diabetului zaharat, obezitatii, hiperglicemiei, hipercolesterolemiei
etc.

~ 46 ~
 Cura externa este recomandata pentru afectiuni ale mucoaselor
(stomatite, afte bucale, ulceratii genitale, anale etc.) si pentru boli de piele
(seboree, acnee, alopecie, psoriazis etc.).
Mod de administrare
In cazul tratamentului intern, avem trei modalitati mari de folosire, in
functie de forma in care se prezinta drojdia: proaspata, uscata (pulbere) sau
tablete (se gasesc in farmacii). Intre drojdii, exista asa-zisele levuri inalte, de
panificatie, cu activitatea optima intre 15 si 20°C si levuri joase, cu activitate
optima intre 5 si 6°C, folosite la fabricarea berii. Ultimele sunt cele mai indicate
in terapie.
Drojdia proaspata se consuma cu miere: la o lingurita de drojdie se
adauga doua lingurite de miere de albine, frecandu-se amestecul pana cand se
obtine o pasta omogena. Doza zilnica pentru un adult este de 3 lingurite de
drojdie de bere, care se administreaza pe stomacul gol, dimineata, la pranz si
seara.
Drojdia uscata se dizolva, de exemplu, in jumatate de litru de suc de
morcovi (extras acasa cu storcatorul electric). Se folosesc doua lingurite de praf
de drojdie uscata, se amesteca bine cu sucul si se pastreaza la frigider. Se bea
intreaga cantitate de preparat intr-o zi, in 3 reprize.
Tabletele le gasim in farmacii si in magazinele naturiste, ele fiind
extracte de drojdie prelucrate sub forma de comprimate. De regula, acestea
sunt foarte eficiente in terapie, pentru ca sunt obtinute din culturi de drojdie
selectionate astfel incat sa aiba o concentratie ridicata de seleniu si de
vitamine din complexul B. Prospectele ofera indicatii de administrare.
In cazul tratamentului extern, se fac spalaturi (o lingurita de drojdie
dizolvata intr-un litru de apa).
Iata cateva scheme de tratament, in cazul unor afectiuni mai cunoscute.
Acnee - se face tratamentul intern descris mai sus. In plus, se mai aplica
masti obtinute din: 2 lingurite de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de masline si
2 linguri de miere lichida. Amestecul se omogenizeaza si apoi se intinde pe ten,
unde se lasa vreme de 30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta.
Anemie, tulburari de asimilare a mineralelor (in special a calciului si a
magneziului) - se face o cura de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu
foarte bogat in minerale si vitamine, care in plus si ajuta la metabolizarea
corecta a acestora. S-a demonstrat faptul ca administrarea de drojdie de bere
stimuleaza producerea de catre organism a elementelor figurate ale sangelui,
ceea ce deschide noi perspective in tratarea tulburarilor de coagulare, precum
si a altor boli ale sangelui.

~ 47 ~
 Boli cardiovasculare cronice - drojdia de bere regleaza nivelul
colesterolului in sange, aduce la valorile normale tensiunea si favorizeaza
functionarea miocardului.
Hepatita virala A, B si C - doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme
indelungata modul in care organismul uman se apara in fata infectiilor cu
virusuri hepatice. El a observat ca rezistenta organismului in confruntarea cu
acestea creste semnificativ cand se administreaza drojdie de bere. Responsabili
pentru aceasta imunitate sporita par sa fie unii compusi pe baza de seleniu,
care ajuta activitatea celulelor sistemului imunitar.
Paralizie, Parkinson, Alzheimer - se face in fiecare luna o cura de cate
doua saptamani, in care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de bere. Este
un tratament cu o puternica actiune reintineritoare, cu efecte tonice asupra
intregului sistem nervos. Acelasi tratament este valabil si in depresie, precum si
in tulburarile psihice generate de stres.
Psoriazis, sclerodermie, afectiuni dermatologice - se fac cure de o luna
cu drojdie de bere (4 lingurite pe zi), cu o saptamana de pauza. Complexul de
vitamina B, precum si anti-oxidantii continuti de drojdie sustin imbunatatirea
metabolismului celular la nivelul pielii.
Raceli si boli infectioase, deficiente imunitare - se administreaza vreme
de 3 saptamani cate trei lingurite de drojdie proaspata pe zi. Seleniul, ca si
vitaminele continute de acest produs natural, maresc mult rezistenta
organismului la orice gen de infectie.
Supraponderalitate, obezitate - unele studii arata ca tratamentele de 20
de zile cu drojdie de bere, reluate de mai multe ori, ajuta la scaderea in
greutate. Aceasta remarcabila proprietate terapeutica pare sa se datoreze
cromului continut din belsug in drojdia de bere. Nu uitati insa ca factorul
hotarator este, totusi, dorinta si vointa de a slabi…

~ 48 ~
 Cura cu suc de lamaie

Prof. Univ. Angela Elena Beju

Lamaile contin apa (81-88%), hidrati de carbon, proteine, acid critic, acid
malic, saruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier) si oliogoelemente
(siliciu, mangan, cupru). Sunt bogate in vitamina C (75 mg la 100 g suc) dar
contin in cantitati mici si alte vitamine ca: A, B1, B2, D, E, PP, acid pantote
Proprietati ale sucului de lamaie: este antiscorbutic, bactericid,
antiseptic, activator al globulelor albe in apararea organismului, puternic
alcalinizant, febrifug, racoritor, tonic al sistemului nervos, tonic cardiac,

~ 49 ~
hipotensor, diuretic, antigutos, antiartritic, antireumatismal, antiureic, tonic
nervos, remineralizant si vermifug.
Lamaile intaresc sistemul imunitar si incetinesc procesul de imbatranire.
Cura cu suc de lamaie este recomandata in tratamentul scorbutului, in
afectiuni cardiovasculare, fragilitate capilara, hipervascozitate sanguina,
anemie, homeofilie, artrita, guta, astenie, afectiuni hepatice, litiaze biliare si
urinare, dischinezie biliara, inflamatii pulmonare, bronsita, astm, ateroscleroza,
diabet, obezitate, convalescenta, senescenta.
Se poate face cura cu sucul obtinut din stoarcerea lamailor proaspete,
pana la 200 g pe zi. In cazul diabetului sucul se poate indulci cu zaharina.
O alta cura cu suc de lamaie este urmatoarea: se incepe cu sucul unei
lamai pe zi, apoi se creste cantitativ, in mod progresiv cu cate o lamaie pana in
a zecea zi cand se consuma sucul a 10 lamai, din a zecea zi se scade progresiv
pana se ajunge la sucul unei lamai pe zi. Se face o cura de 20 de zile. Sucul se
bea inainte de mese, diluat cu apa; dilutia fiind de la unu la cinci pana la unu la
sapte.
O astfel de cura poate fi folosita pentru intarire generala, intarirea
sistemului imunitar, sau in caz de obezitate. In litiaza urinara este indicat sa se
consume sucul a 2-4 lamai pe zi.
Iata si doua detoxificari simple cu ajutorul sucului de lamai:
Unei infuzii de musetel i se adauga zeama de lamaie pana ce lichidul se
decoloreaza. Se bea intre mese sau cu putin timp inaine de a manca.
Apa fierbinte se toarna peste feliile de lamaie si infuzia se bea intre mese
sau inainte de a manca.
Sucul de lamaie amestecat cu miere si apa se foloseste ca gargara in
amigdalita cronica, afte, stomatita.
Limonada (citronada) preparata dintr-o lamaie taiata in feli sau din sucul
unei lamai puse intr-un pahar cu apa este recomandata in dischinezie biliara,
intarirea capacitatii de memorare, oboseala, stari febrile, stari de voma,
hemoragii.
Atentie!
Sucul de lamai nu se recomanda in caz de anemie grava sau
demineralizare pronuntata.
In cosmetica se foloseste pentru a da stralucire tenului si pentru a
tonifica epiderma. Se aplica in fiecare dimineata felii de lamaie. Dupa 15
minute se indeparteaza cu un tifon inbibat in apa de roze. Astfel se previne
aparitia ridurilor iar tenul devine luminos.
Sucul de lamaie se foloseste in tratamentul tenurilor seboreice cu pori
dilatati si comedoane. Astfel se poate folosi suc de lamaie, apa de roze si apa
minerala, cate o lingurita din fiecare. Se amesteca si se lotioneaza zilnic fata.

~ 50 ~
Pentru pielea grasa, sucul de lamaie se poate combina cu sucul de grapefruit.
Fata poate fi curatata cu o lotiune din lapte la care se adauga cateva picaturi de
suc de lamaie. Astfel tenul este inprospatat iar ridurile intarzie sa apara. Masca
de frumusete pentru tenul gras: se amesteca sucul unei lamai cu un albus de
ou batut spuma. Se aplica pe fata 15-20 minute.
Pentru masajul zilnic al mainilor si pentru intretinerea lor se prepara o
pasta din sucul unei jumatati de lamai, un cartof fiert si sfaramat si o lingurita
de glicerina. Pasta se prepara de doua ori pe saptamana.

Cura cu sucuri proaspete din legume si fructe

Usor de realizat si recomandat în special în perioada verii, postul cu

sucuri proaspete din legume si fructe poate constitui o metoda salvatoare
pentru multi dintre cei ce nu au gasit o alta cale de vindecare.
Aceasta metoda de tratament recomandata de medicina naturista
foloseste ca ingrediente unice în alimentatie sucurile proaspat extrase din
fructe si legume. Desi este mai degraba o forma de post cu sucuri decât una de
alimentatie, aceasta modalitate este printre cele mai eficiente în regenerarea
organismului si redobândirea starii de sanatate.
În timpul acestei cure, cel mai pregnant fenomen este acela de crestere
masiva a capacitatii de eliminare si purificare a principalelor organe cu acest rol
din corp: plamânii, ficatul, rinichii si pielea. Ele devin capabile, datorita
absentei alimentelor solide si ca urmare a bogatiei de minerale, vitamine si
enzime vii din sucuri, sa elimine eficient toxinele si reziduurile activitatii
metabolice din corp, oferind totodata întregului sistemului digestiv si organelor
de asimilatie un ragaz de odihna si refacere. De altfel, îmbunatatirea digestiei si
reglarea asimilatiei sunt printre fenomenele cele mai usor de remarcat odata
cu încheierea unei asemenea cure.

~ 51 ~
 Dr. Ragnar Berg, o autoritate la nivel mondial în ceea ce priveste
biochimia si nutritia, remarca: “În timpul postului, corpul arde si elimina
cantitati uriase de reziduuri acumulate în diferite zone. Acest proces poate fi
foarte mult ajutat prin consumul de sucuri vegetale alcaline, ceea ce va avea în
multe cazuri efecte superioare postului cu apa. Am supravegheat multe
persoane care posteau si am realizat numeroase analize în cazul pacientilor
care au realizat astfel de cure, astfel ca acum sunt convins ca consumul
sucurilor potrivite din legume sau fructe poate sa accelereze foarte mult
procesul de vindecare. Accelerarea eliminarii acidului uric si a altor acizi
organici, întarirea inimii, refacerea sistemului digestiv, sunt doar câteva dintre
efectele benefice care apar dupa o astfel de cura.”
Boli cum sunt reumatismul cronic, guta, bolile de piele de tipul
psoriazisului, obezitatea, afectiunile digestive si hepatice precum si alte
tulburari rezistente la tratamentele obisnuite pot fi astfel înlaturate cu ajutorul
acestei metode de exceptie a dietoterapiei.
Care este secretul sucurilor proaspete?

Eficienta unei cure cu sucuri proaspete depinde fara îndoiala de fructele

si legumele folosite, de durata de timp pe care o realizam si de capacitatea
noastra de adaptare la acest mod particular de hranire. Exista câteva criterii
generale care ne pot ajuta sa întelegem modul în care o astfel de cura
actioneaza:
- sucurile proaspete sunt foarte bogate în vitamine, minerale, enzime si
zaharuri naturale. Aceasta conduce la eliminarea carentelor de elemente din
organism si sustine regenerarea celulara, grabind vindecarea.
- sucurile nu necesita aproape deloc un proces de digestie, fiind asimilate
aproape imediat în fluxul sanguin.
- sunt bogate în substante alcaline, ceea ce conduce la o restabilire a
echilibrului acido-bazic. Cele mai multe dintre conditiile de boala (în special în
cazul bolilor cronice) sunt caracterizate de o aciditate în exces a organismului.
- Contin substante care au rolul unor adevarate medicamente naturale.
De exemplu, sucul de fasole verde contine substante asemanatoare insulinei,
la fel cum în sucurile din castraveti de gradina si ceapa exista hormoni vegetali

~ 52 ~
care influenteaza benefic activitatea pancreasului endocrin. Sucurile proaspete
din usturoi, ceapa, ridichi si rosii contin puternice substante cu efect antibiotic.
- Sucurile din fructe au cele mai puternice efecte de purificare corporala,
în timp ce sucurile din legume exercita o actiune ceva mai blânda, fiind în
schimb foarte puternic hranitoare si regenerante la nivelul diferitelor organe.
Modul de realizare a curei cu sucuri proaspete
Câteva lucruri de care va trebui sa tinem cont:
- Pe întreaga durata a curei nu se vor utiliza decât sucuri proaspat
stoarse, întotdeauna imediat înainte de a le consuma. Sucurile proaspat
stoarse se oxideaza rapid si îsi pierd o parte dintre proprietatile vindecatoare
ca urmare a pastrarii la rece, chiar si numai dupa 3-4 ore de la stoarcere.
- Fructele si legumele pe care le selectam pentru a prepara sucuri trebuie
sa fie de o calitate cât mai buna, crescute natural (fara adaosuri de chimicale,
conservanti etc.) si trebuie sa fie bine coapte. Vom evita sa utilizam fructe care
sunt înca verzi sau coapte dupa culegere, în mod fortat.
- Este bine sa folosim un storcator puternic, având în vedere ca efectul
terapeutic al curei este direct proportional cu calitatea sucului utilizat. În cazul
unei extractii partiale o mare parte a enzimelor si vitaminelor necesare vor fi
aruncate împreuna cu fibrele si pulpa.
- În cazul sucurilor cu un gust dulce foarte pregnant (piersici, prune,
struguri) este necesara uneori diluarea cu apa în cazul persoanelor care au
valori mari ale glicemiei, artrita sau hipertensiune.
Durata curei
În functie de tipul de afectiune sau tulburare cu care ne confruntam, o
cura medie poate sa dureze între 3 si 7 zile. În cazul bolilor grave în care s-a
produs o stare de puternica intoxicare a organismului, cum sunt cazurile de
cancer, obezitate, afectiuni articulare cronice, psoriazis si alte boli de piele
persistente, cura se va putea prelungi, sub o supraveghere adecvata, pâna la
21 de zile. Exista numeroase relatari ale unor vindecari de exceptie prin
intermediul postului cu sucuri care a avut durate de timp de pâna la 30-40 de
zile, fara sa existe nici un fel de efecte secundare neplacute. Modul de actiune
al postului cu sucuri ramâne din acest punct de vedere, cel putin în parte, un
mister si pentru stiinta actuala, rezultatele practice obtinute depasind înca
odata teoriile existente.
Într-o prima faza, pentru ca organismul sa se obisnuiasca cu acest mod
de hranire, nu se recomanda o perioada mai lunga de trei zile. Dupa o pauza de
o saptamâna se poate trece la intervale mai lungi de 5-7 zile.
Cantitatea de sucuri consumata într-o zi
În mod normal, în primele zile ale curei se va consuma o doza de o cana
de suc (250 ml) la fiecare trei ore, pe parcursul întregii zile. Doza de suc

~ 53 ~
consumata astfel într-o zi va fi initial de aproximativ 1,5 – 1,8 litri. În
urmatoarele zile, pe masura ce procesul de purificare se desfasoara, se vor
consuma cantitati mai mari la fiecare portie, ajungând treptat la o cantitate de
2-2,5 litri de suc zilnic.
Cele sase tipuri de sucuri naturale si combinarea lor

O întrebare fireasca care poate aparea este: ce sucuri consumam în

cadrul unei astfel de cure? Specialistii considera ca sucurile pot fi împartite în
mai multe categorii, alegerea facându-se în mod strict în functie de necesitatile
de moment:
1. Sucuri din fructe dulci: prunele bine coapte, strugurii dulci.
2. Sucuri din fructe semi-acide: mere, pere, cirese, caise.
3. Sucuri din fructe acide: portocale, lamâi, grepfrut, ananas, fragi si
capsuni.
4. Sucuri din legume: rosii, castraveti.
5. Sucuri din legume cu frunze verzi: varza, telina, salata verde, spanac,
patrunjel, creson, gulie.
6. Sucuri din radacinoase: cartofi, ceapa, sfecla rosie, ridichi, telina.
De obicei vom tine cont de faptul ca sucurile de fructe nu se vor utiliza
împreuna cu cele de legume, ci separat si cel mai recomandat este sa utilizam
sucuri din aceeasi categorie. Exista cu toate acestea si alte câteva reguli de
combinare a sucurilor care se pot dovedi utile în tratarea unor afectiuni mai
dificile, asa cum se va vedea si în indexul alaturat.
Câteva variante posibile de combinare a sucurilor:
- sucurile din fructe dulci pot fi combinate doar cu cele semi-acide
- sucurile din fructe semi-acide se pot combina cu cele din fructe dulci
sau cu cele din fructe acide
- sucurile din fructe acide se pot combina cu cele semi-acide sau cu cele
din legume
- sucurile din legume se pot combina cu cele din fructe acide sau cu cele
ale legumelor cu frunze verzi
- sucurile din legume cu frunze verzi se pot combina numai cu cele din
legume sau radacinoase

~ 54 ~
 - sucurile din radacinoase se pot combina numai cu cele din legume cu
frunze verzi.
Reactii de purificare ca urmare a curei cu sucuri
Sucurile proaspete determina în 90% dintre cazuri efecte de eliminare
foarte rapida a substantelor nocive din organism. Acest fenomen se poate
manifesta uneori prin usoare colici abdominale, diaree, scadere în greutate,
usoare dureri de cap si insomnie. Pentru 1-2 zile mirosurile corporale pot sa
devina foarte puternice si neplacute, ceea ce indica eliminarea unor compusi
foarte toxici. Nu este recomandat sa se intervina în astfel de situatii cu remedii
care stopeaza transpiratia, eliminarea prin scaun sau celelalte procese naturale
de eliminare. Specificul acestor reactii de purificare este ca în majoritatea
cazurilor ele trec dupa primele zile ale curei.
Revenirea din postul cu sucuri
Se va face întotdeauna gradat, într-un timp echivalent cu jumatate din
timpul afectat curei. Astfel, dupa o cura cu sucuri de 7 zile trecerea catre
alimentatia normala, dupa încheierea curei, trebuie sa dureze cel putin 3 zile.
Alimentele care vor fi introduse treptat vor fi la început fructele proaspete, în
cantitati mici, si apoi treptat compoturi din fructe, urmând ca spre sfârsitul
perioadei de revenire sa introducem legume foarte bine fierte, eventual
pasate. Abia ulterior vom putea consuma din nou fara nici un fel de efecte
negative, hrana solida, care este recomandat sa fie cât mai pura.
Mic index de sucuri din legume si fructe pentru principalele boli
Atentie! Sucurile de mai jos vor fi utilizate fie singure (cel mai bine), fie
utilizând regulile de combinare descrise anterior.
-Acnee: struguri, prune; rosii, castraveti, morcovi, cartofi, spanac.
-Afectiuni hepatice: lamâi, struguri, castraveti, anghinare.
-Afectiuni renale: mere, portocale, lamâi, castraveti, morcovi, sfecla
rosie.
-Alergie: caise, struguri, morcovi, sfecla rosie, spanac, morcovi, ridichi
negre.
-Anemie: caise, prune, capsuni, struguri rosii, telina, morcovi si spanac,
coacaze negre, mere, pepene galben, struguri, andive, pere, hrean (maxim 10
ml pe zi), urzica.
-Arterioscleroza: grepfrut, ananas, lamâi, telina, morcovi, salata verde,
spanac.
-Artrita: cirese amare, ananas, mere acre, lamâi, grepfrut, morcovi.
-Astm: morcovi, ridichi, lamâi, caise, piersici, telina.
-Boli ale prostatei: toate fructele de sezon, morcovi, salata verde,
spanac.

~ 55 ~
 -Bronsita cronica: lamâi, piersici, rosii, ceapa, spanac, napi, hrean
(maxim 10 ml pe zi).
-Colita: mere, caise, pere, piersici, papaya, morcovi, sfecla, telina,
spanac.
-Diabet: afine, fasole verde, capsuni, mere acre (cura este recomandata
în cazul diabetului non-insulinodependent, dozând sucurile în functie de
recomandarile unui specialist în nutritie).
-Dureri de cap: struguri, lamâi, salata verde si spanac.
-Eczeme: struguri rosii, spanac, castraveti, sfecla rosie.
-Epilepsie: struguri rosii, smochine, morcovi, telina, spanac.
-Fragilitate capilara: lamâi, portocale.
-Guta: cirese amare, castraveti, morcovi, telina, spanac, hrean (maxim 10
ml pe zi), urzica.
-Hemoroizi: suc de sfecla rosie, morcovi, spanac.
-Hipertensiune: struguri, portocale, castraveti, morcovi, ceapa, usturoi.
-Impotenta: telina, morcovi, sfecla.
-Insomnie: mere, telina, salata verde.
-Menopauza: toate fructele si legumele de sezon.
-Obezitate: lamâi, portocale, grepfrut, cirese, varza, salata verde,
morcovi, praz.
-Oboseala generala: napi, morcovi, urzica, anghinare.
-Paraziti intestinali: usturoi (20 ml pe zi, în amestec cu alte sucuri),
morcovi, lamâie, ceapa, patrunjel, creson, dovleac (bostan).
-Afectiuni ale vezicii biliare, litiaza biliara: mere, castraveti, lamâi,
creson, patrunjel, telina, sfecla rosie, morcovi, dovleac, ceapa.
-Psoriazis: struguri, morcovi, sfecla rosie, castraveti.
-Reumatism: struguri, lamâi, portocale, rosii, castraveti, morcovi, hrean
(maxim 10 ml pe zi), urzica.
-Sinuzita: caise, lamâi, rosii, morcovi, ridichi, ceapa, morcovi.
-Tulburari ale vederii: caise, rosii, telina, patrunjel, andive, morcovi,
afine.
-Ulcer gastric: zmeura, lamâie (nu e suportata în toate cazurile de ulcer),
cartofi, varza.
-Varice: struguri, portocale, prune, rosii, sfecla rosie, creson, afine,
ceapa.

~ 56 ~
 Legume - fructe - organele corpului

Suntem ceea ce mancam - Trebuie sa mancam sanatos

O intuitie uimitoare a generatiilor trecute este acum confirmata de

stiintele nutritioniste. Acestea au aratat ca ceea ce s-a numit candva doctrina
semnaturilor era in mod uimitor foarte corect. Acum, aceasta afirma ca
mancarea integrala are un tipar care se aseamana cu un organ din corp sau cu
o functie fiziologica si ca acest tipar actioneaza ca un semnal sau ca un semn, in
functie de beneficiul pe care mancarea il ofera consumatorului. Iata doar o
scurta lista de exemple de semnaturi ale hranei integrale.

O felie de morcov se aseamana cu ochiul uman.

Pupila, irisul si liniile radiale arata exact ca ochiul uman… si, da, stiinta
demonstreaza acum ca morcovii maresc considerabil fluxul sanguine catre ochi
si functia acestora.
O rosie are patru compartimente si este rosie. Inima este rosie si are
patru camere.

~ 57 ~
Toate studiile arata ca rosiile sunt intr-adevar hrana pura pentru inima si
sange.

Strugurii atarna in ciorchine, care are forma unei inimi.

Fiecare bobita arata ca o celula a sangelui si toate cercetarile de astazi

arata ca strugurii sunt, de asemenea, o hrana revitalizanta substantiala pentru
inima si sange.

O nuca arata ca un mic creier, cu o emisfera dreapta si una stanga:

creierul mare deasupra si cerebelul din partea de jos. Chiar si incretiturile sau
cutele unui miez de nuca arata ca neocortexul. Si acum stim ca nucile ne ajuta
sa ne dezvoltam peste trei duzini de transmitatori neuronali care ajuta la
functionarea creierului.

Boabele de fasole chiar vindeca si ajuta la mentinerea functiei rinichilor

si, da, arata exact ca si rinichii umani.

Telina, rubarba si alte legume arata exact ca oasele.

Aceste alimente tintesc in mod special duritatea oaselor. Oasele sunt

23% sodiu, iar aceste alimente au 23% sodiu. Daca nu avem destul sodiu in
alimentatie, organismul si-l extrage din oase, facandu-le friabile. Aceste
alimente completeaza nevoile scheletului corpului nostru.

~ 58 ~
 Vinetele, fructele de avocado si perele tintesc catre sanatatea si buna
functionare a uterului si cervixului femeii

– si arata exact ca aceste organe. Cercetarile de astazi arata ca, atunci

cand o femeie mananca un avocado pe saptamana, acesta ii echilibreaza
hormonii, o scapa de kilogramele in plus in urma nasterii si previne cancerul
cervical. Si cat de profund e asta?… Ii ia exact noua luni unui avocado sa se
dezvolte de la nivelul de floare pana la cel de fruct copt. Sunt peste 14 000 de
constituenti chimici fotolitici de nutritie in fiecare dintre aceste plante (stiinta
moderna a studiat si numit doar 141 dintre ei).

~ 59 ~
 Smochinele sunt pline de seminte si atarna doua cate doua atunci cand
cresc. Smochinele cresc motilitatea spermei masculine si sporesc numarul de
spermatozoizi, astfel incat trateaza sterilitatea masculina.

Cartofii dulci arata ca pancreasul si chiar echilibreaza indexul glicemic la

diabetici.
Maslinele participa la sanatatea si buna functionare a ovarelor.

Grapefruitul, portocalele si alte citrice arata exact ca si glandele mamare ale

femeii si contribuie la sanatatea sanilor si la miscarea limfei inspre si dinspre

sani.

~ 60 ~
 Ceapa arata ca celulele corpului.

Cercetarile de astazi demonstreaza ca ceapa ajuta la curatarea deseurilor

din toate celulele organismului. Ceapa provoaca lacrimile care spala straturile
epiteliale ale ochilor.
Noutati in tratamentul cancerului de la John Hopkins :
1. Cu totii avem celule canceroase in corp. Aceste celule nu apar,insa,la
testele standard daca nu sunt in numar de miliarde. Cand doctorii spun
bolnavilor ca nu mai exista celule canceroase in corpul lor dupa tratamentele
efectuate,inseamna doar ca testele sunt incapabile sa le masoare deoarece nu
mai sunt in numar detectabil.
2. Celulele canceroase apar in corp de 6 pana la 10 ori in timpul vietii
unui om.
3. Cand sistemul nostru imunitar este puternic,celulele canceroase sunt
distruse si astfel este impiedicata multiplicarea lor si formarea de tumori.
4. Cand este diagnosticat cancerul,inseamna ca persoana respectiva are
deficiente nutritionale multiple.Aceste deficiente pot sa apara din cauze
genetice, a noxelor din mediul inconjurator, a alimentatiei si stilului de viata
gresite.
5. Pentru a preintampina deficitele nutritionale multiple, este necesara
schimbarea dietei si administrarea de suplimente nutritive, ceea ce va duce la
intarirea sistemului imunitar.
6. Chimioterapia presupune 'otravirea' celulelor canceroase cu rata mare
de crestere,dar astfel sunt distruse si celulele sanatoase cu crestere rapida din
maduva spinarii , tractul gastro - intestinal, etc, iar organe importante, cum ar
fi ficatul, rinichii, inima sau plamanii pot fi iremediabil afectate.
7. Radioterapia distruge celulele canceroase, dar, in acelasi timp, arde,
cicatrizeaza si distruge celule, tesuturi si organe sanatoase .
8. Chimioterapia si radioterapia vor reduce, la inceput, dimensiunea
tumorilor. Folosirea indelungata a acestor tratamente nu va duce, insa, la
distrugerea definitiva a lor.

~ 61 ~
 9. Cand in corp se acumuleaza prea multe 'deseuri' toxice rezultate in
urma chimio- si radioterapiei, sintemul imunitar este fie compromis, fie distrus,
iar pacientul poate muri din cauza unor infectii banale si a complicatiilor lor
10. Chimioterapia si terapia cu radiatii pot favoriza mutatii genetice in
celulele canceroase care le fac foarte rezistente la tratament si greu de distrus .
Interventiile chirurgicale pot determina diseminarea
(imprastierea) celulelor canceroase la alte organe (metastaze).
11. O metoda foarte buna de lupta impotriva celulelor canceroase este
de a le infometa, adica a se evita alimentele de care acestea au nevoie pentru a
se multiplica.

CELULELE CANCEROASE SE DEZVOLTA CU :

a. ZAHAR
Eliminad din alimentatie zaharul,se elimina ,astfel,una din cele mai
importante surse de hrana a celulelor canceroase .Inlocuitorii de zahar
,indulcitorii sintetici cum ar fi zaharina ,sau alte produse (Nutrasweet, Equal,
Spoonful, etc ) ,au ca baza aspartamul ( E 951) ,o substanta chimica daunatoare
. Un inlocuitor natural al zaharului ar fi mierea de albine si melasa ,dar in
cantitati moderate . Sarea de bucatarie contine adaosuri chimice pentru a avea
culoarea alba. Alternativa ar fi sarea de mare .
b. LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE
Laptele favorizeaza productia de mucus in corp ,in special la nivelul
tractului gastro - intestinal . Cancerul este hranit de acest mucus. Renuntand la
lapte si produsele derivate ,si consumand lapte de soia neindulcit, celulele
canceroase 'mor' de foame .
c. PH ACID
Celulele canceroase 'infloresc' in mediu acid . O alimentatie
preponderent carnivora induce un pH acid in corp, si ar fi mai bine sa se
consume peste si pasare in cantitati mici, decat carne de vita sau porc. Carnea
mai poate contine substante administrate animalelor : antibiotice, hormoni de
crestere si paraziti, ce dauneaza, in special persoanelor cu cancer.
d. O dieta bazata 80 % pe legume proaspete consumate ca atare sau
sub forma de suc ,grau integral, seminte, nuci, si fructe schimba pH-ul corpului
in alcalin. 20 % din alimentatie poate fi din alimente gatite, inclusiv fasole
boabe. Sucurile proaspete din legume asigura necesarul de enzime digestive
,usor absorbabile ,care ajung la nivel celular in 15 minute de la consumare ,si
care hranesc si favorizeaza cresterea de celule sanatoase . Este bine sa se
consume sucuri proaspete de 2-3 ori pe zi.
Enzimele sunt distruse la 4o grade Celsius.

~ 62 ~
 e. Evitati cafeaua, ceaiul si ciocolata ce pot contine cantitati mari de
cofeina . Ceaiul verde este o alternativa foarte buna ,avand si proprietati anti -
canceroase .Cea mai buna bautura este APA - purificata sau filtrata pentru a fi
,astfel ,eliminate toxinele sau metalele grele . Apa distilata este acida ,deci
evitati-o !
12. Proteinele din carne sunt dificil de digerat si necesita o cantitate
mare de enzime digestive .Carnea nedigerata ramane in interiorul intestinului,
intra in putrefactie si se creste astfel cantitatea de reziduuri toxice din corp .
13. Celulele canceroase sunt acoperite de un perete gros de proteine.
Renuntarea la carne sau reducerea ei in alimentatie duce la eliberarea de
cantitati din ce in ce mai mari de enzime; acestea ataca proteinele din peretele
celular si permit astfel celulelor specializate sa distruga aceste celule
canceroase .
14. Unele suplimente nutritive ajuta la intarirea sistemului imunitar cum
ar fi : IP6 (inozitolul sau vitamina B9 ,continut de taratele de grau,seminte ,nuci
- n.tr.), Essiac (ESSIAC este o formula din plante ce a fost utilizata din anul 1922
de o sora medicala din Canada numita Rene Caisse pentru a ajuta pacienti cu
afectiuni grave.Cele opt plante din reteta originala sunt: ciuline sfant, radacina
de brusture, laminaria, trifoi rosu, ulm cu coaja neteda, radacina de revent
turcesc, nasturel, macris marunt. ), antioxidanti, vitamine, minerale etc., toate
stimuland imunitatea sa lupte si sa distruga celulele canceroase.
Alte suplimente cum ar fi vitamina E produc apoptoza sau moartea
programata a celulelor, metoda naturala a corpului de a scapa de celulele
bolnave, nedorite si inutile .
15. Cancerul este o boala a mintii ,corpului , si spiritului. Gandirea
pozitiva si o fire activa ajuta pe cel care lupta cu cancerul sa supravietuiasca.
Furia, neiertarea si amaraciunea 'construiesc' un mediu stresant si acid in corp.
Trebuie sa invatam sa avem un spirit iubitor si iertator ,sa ne relaxam si sa ne
bucuram de viata!
16. Celulele canceroase nu se pot dezvolta in prezenta oxigenului.
Facand exercitii fizice zilnice si de respiratie, oxigenul ajunge adanc la nivel
celular. Terapia cu oxigen este foarte importanta pentru distrugerea celulelor
canceroase .
ATENTIE
1. Nu introduceti recipienti de plastic in cuptorul cu microunde
2. Nu congelati apa
3. Nu puneti in microunde recipiente cu capace de plastic
Dioxina este o substanta ce provoaca cancer, in special la sani . Este
extrem de toxica pentru celulele corpului .Dioxina este eliberata din plasticul
sticlelor cu apa introduse la congelator. Recent, Dr. Edward Fujimoto,

~ 63 ~
manager al programului de sanatate din cadrul Castle Hospital, a vorbit in
cadrul unei emisiuni TV despre pericolele care pandesc sanatatea. A vorbit
despre dioxina si raul pe care il poate face. Sa nu se incalzeasca mancarea la
coptorul cu microunde in vase de plastic. Este vorba mai ales de mancarea ce
contine grasime. Profesorul a spus ca combinatia dintre grasime, temperaturi
mari si plastic elibereaza in mancare dioxina, care ajunge in cele din urma in
celulele noastre.
E recomandat, in schimb, folosirea de vase de sticla sau ceramica
pentru a incalzi mancarea. Se obtin aceleasi rezultate, dar fara dioxina. Hartia
nu e daunatoare, dar nu se stie ce mai contine ea.. Profesorul a amintit ca
multe fast food-uri au renuntat la recipienti din spuma poliuretanica, folosind
hartia. Aparitia dioxinei a fost motivul. S-a subliniat ca acelasi efect negativ il
are si acoperirea vaselor cu capace de plastic in vederea gatirii mancarii in
cuptorul cu microunde. Este indicat folosirea unui servet de hartie.

~ 64 ~
 Principiul consumului corect de fructe

Fructele sunt alcatuite din celuloza, fiind considerate in acelasi timp

glucide, deoarece contin “zahar” sub forma fructozei; aceasta din urma se
transforma in glicogen (energie disponibila rapid).
Din fericire, cantitatea de zahar din fructe nu este mare si, in plus, este
eliberata intr-o mica masura datorita fibrelor pe care le contin acestea.
· Important de retinut si respectat este regula de a nu combina fructele
cu nimic altceva, nici cu lipide, nici cu proteine.
· Obiceiul de a manca fructe la sfarsitul mesei este nesanatos; cand sunt
combinate cu alte alimente, fructele perturba digestia si isi pierd astfel
majoritatea vitaminelor.
· Combinate cu alte alimente, fructele vor ramane prizoniere in stomac,
unde vor fermenta, producand chiar si alcool, deci toata digestia va fi
perturbata.
· Fructele se mananca doar pe stomacul gol; puteti sa le mancati
dimineata sau seara la 2-3 ore dupa cina.
· Celor care sufere de insomnie le recomand sa nu consume portocale la
culcare, vitamina C avand un efect de stimulare.
· Se recomanda consumarea fructului impreuna cu coaja lui, in care se
afla cea mai mare cantitate de celuloza, care ajuta tranzitul intestinal.
· Coaja fructelor limiteaza puterea lor glicemica.

~ 65 ~
 · LAMAIA este, paradoxal, alcalinizanta si antiacida gastric,
neprovocand arsuri stomacale. Mai mult, cunosc cazuri de vindecari ale
ulcerelor gastrice dupa consumul acesteia. Gustul acid nu trebuie sa ne aduca
neaparat cu gandul la aciditatea lamaii. Acesta este dat de acizii organici, care
nu raman ca atare in celule. Uimitor este faptul ca lamaia este inclusa printre
cele mai bazice alimente. In exteriorul organismului nostru ea se comporta sub
influenta unei reactii acide, pe cand in interiorul corpului nostru ea genereaza
alcalinitate, deoarece in timpul digestiei acidul citric continut de lamaie este
oxidat, ramanand sarurile care pastreaza alcalinitatea sangelui. Deci la o
analiza profunda, lamaia inseamna energie, deci viata.
· Zeama de lamaie picurata in urechi are efect calmant in otite.
· Sucul de lamaie diluat cu apa distilata in proportie de 1:1 si picurat in
ochi vindeca blefaritele.
· Hemoragiile nazale se opresc daca introducem in nari tampoane
imbibate cu suc de lamaie.
· Durerile de cap dispar daca se pune o compresa cu felii de lamaie pe
frunte.
Oamenii nu stiu cand si cum se mananca fructele, iar corpul tipa disperat
dupa ele. Fructul este cea mai binefacatoare mancare, datatoare de viata si
energie, din cate exista. Fructele sunt cel mai important aliment pe care il
putem consuma. Stramosii nostri au mancat numai fructe milioane de ani.
Mancarurile lasa urme pe dintii nostri. Din studierea dintilor fosilizati, rezulta
ca primii oameni nu mancau nici carne, nici seminte, nici tulpini, nici radacini
sau frunze, ci fructe. Ei erau fructivori si, fara exceptie, timp de milioane de ani
au mancat numai fructe.

~ 66 ~
 Deoarece fructul este alimentul la care omul este adaptat biologic
pentru a putea sa il manance, este mai important sa ne punem problema: Cate
fructe am mancat astazi? decat: Cate proteine am mancat astazi?
Se cumosc numeroase cazuri de otravire cu proteine. Supraconsumul lor
este legat de cancerul ficatului, al vezicii urinare, mamar, stomacal si de
leucemie – care reprezinta 1/3 din toate formele de cancer uman cunoscute.
Otravurile din proteine nu se gasesc in fructe si pentru ca scopul nostru este
acela de a ne curata organismul de toxine, calea cea mai eficienta este de a
consuma cat mai multe fructe.

Fructele constituie mancarea cu continutul cel mai mare de apa: 80-

90%. In plus, ele sunt pline de vitamine, minerale, carbohidrati, aminoacizi,
acizi grasi. Prin natura lui, fructul da corpului posibilitatea sa se curete de
toxine, daca este corect consumat.
Studiile arata ca “ceea ce mananci la o masa afecteaza ceea ce vei
manca la masa urmatoare”. La doua grupuri studiate, dintre care unuia i s-au
dat fructe iar celuilalt alimente dulci pe baza de zahar, s-a constatat ca : grupul
care mancase fructe a dorit sa manance in medie cu 479 calorii mai putin decat
grupul care mancase zahar. Fructele curata, nu naclaiesc corpul.
Fructele cer mai putina energie pentru a fi digerate decat orice alt
aliment... In practica, nici o energie nu este cheltuita la digestia lor; mai mult,
fructele dau energie corpului.
Tot ceea ce intra in stomacul omului trebuie sa fie descompus,
transformat in glucoza, fructoza, glicerina, aminoacizi si acizi grasi. Acestia
sunt nutrientii din alimente folositi de organism.
Creierul functioneaza numai cu glucoza. Fructul inseamna mai ales
glucoza in organismul dumneavoastra. Digestia, absorbtia si asimilarea lui
necesita o infima energie din cea cheltuita pentru descompunerea altor
alimente.

~ 67 ~
 Alte mancaruri (corect combinate) se digera in timp de ½ - 4 ore, cu o
mare cheltuiala de energie. Fructele nu sunt digerate in stomac, ci sunt doar
predigerate. Ele trec prin stomac timp de 20-30 min. (bananele, curmalele si
fructele uscate la soare stau cam o ora).
Energia economisita prin “nedigerarea” fructelor este enorma si folosita
imediat de organism pentru curatarea tesuturilor de toxine. Conditia este ca
fructele sa fie corect consumate.
Deoarece stau in stomac atat de putin timp, inseamna ca ele nu trebuie
mancate cu/dupa ceva, ci pe stomacul gol, dimineata. Imediat cum fructul
vine in contact cu mancarea din stomac si cu sucurile digestive, intreaga masa
de alimente incepe sa se “strice”. Orice proteina din stomac va putrezi, orice
carbohidrat va fermenta. Totul devine acid. S-ar putea sa nu va fie rau, dar
aceasta nu inseamna ca nu ati incalcat o regula de baza in alimentatie, ci arata
enorma adaptabilitate a corpului nostru. Exemplu : Pepenele nu trebuie
mancat niciodata dupa masa, deoarece produce fermentatie. Daca il mancati
pe stomacul gol, iar dupa 20 de minute mancati altceva, veti vedea ce efecte
pozitive va avea. Fructele clasificate botanic drept “acide” (portocale, ananas si
grape fruit), ca – de altfel – toate fructele o data ajunse in stomac devin
alcaline (daca se consuma pe stomacul gol). Ele neutralizeaza, ca si vegetalele
crude, acizii care se formeaza in corp.
Un corp toxic acid se poate recunoaste dupa : balonare, greutate
excesiva, par incaruntit, chelire, izbucnire nervoasa, cercuri negre sub ochi,
riduri premature pe fata, ulcerari. Consumul corect de fructe duce la o
incredibila intinerire, longevitate, sanatate si energie.
In afara faptului ca ele aduc in corp apa de curatare, se stie ca fructele
nu lasa reziduuri in sistem, nu cheltuie energie pentru digestie, importanta lor
enorma constand in continutul valoros de “combustibil”. Fara combustibil
organismul nu poate functiona. Valoarea de combustibil reprezinta ceea ce
trebuie cautat in orice mancare. Procentele ideale ale celor 5 nutrienti esentiali
de care are nevoie organismul nostru sunt urmatoarele :
·

Glucoza 90%
· Aminoacizi 4-5%
· Minerale 3-4%
· Acizi grasi 1%
· Vitamine sub 1%

~ 68 ~
 Fructele sunt singura mancare cu aceasta compozitie perfecta de
nutrienti. Trebuie insa facute doua remarci importante referitoare la consumul

fructelor:
1. Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete.
Fructele fierte sau coapte nu mai furnizeaza nici substante nutritive, nici
apa necesara curatarii, ele sunt acide si forteaza corpul sa le anuleze aciditatea
cu cheltuiala de energie.
Gatitul distruge valoarea potentiala a fructelor. Trebuie sa ne amintim
mereu sa mestecam bine fructele, sa le imbibam bine cu saliva, si sa nu le
infulecam cu lacomie.
2. Cat timp trebuie sa treaca de la consumarea altor alimente pana la
mancarea fructelor?
Atat timp cat stomacul este gol, puteti consuma cand si cate fructe
doriti, lasand sa se scurga 20-30 de minute inainte de a manca alte feluri de
mancare.
Daca ne intreaba cineva:
· Care credeti ca este cea mai periculoasa masa din zi?
Veti putea raspunde precis : Inainte de culcare !
· Dar a doua masa ca pericol?
Va raspund eu: Micul dejun copios! De ce?
Amintiti-va:
· Energia este baza vietii. Cand va sculati dimineata sunteti odihnit si in
cea mai buna forma energetica pe care v-o pot furniza sistemul si somnul.
· Pe ce veti cheltui (risipi) aceasta energie? Pe un mic dejun copios ?
Digerarea (mare consumatoare de energie) acestui “mic dejun” va va uza
energia si nu va va aduce un surplus energetic.
Mai ales “micile dejunuri traditionale”: oua, branza, sunca, paine, rosii,
ceai, lapte, dulceata, conserve, prost combinate, consuma o mare cantitate de
energie. Energia nu poate fi furnizata decat dupa ce mancarea este absorbita
de intestine.

~ 69 ~
 Daca vom inlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va
ajunge in corp instantaneu – in loc sa asteptam ore, iar starea de somnolenta
ce urmeaza micului dejun bogat traditional dispare.
Deci, ca regula:
Mancati la micul dejun numai fructe; mancati fructe dimineata, ori de
cate ori va este foame. Mancatul fructelor pe stomacul gol accelereaza
pierderea greutatii inutile. Caloriile de inalta calitate care se gasesc in fructe nu
vor crea probleme de greutate corpului dumneavoastra.
Ratiunea pentru care va recomand consumul fructelor dimineata este
legata de cele trei cicluri ale organismului nostru :

I. Eliminarea (intre orele 4 – 12). Mancand fructe si capatand energie se

favorizeaza eliminarea toxinelor. Consumarea altor alimente franeaza
eliminarea. (Daca veti continua sa beti cafea, beti-o dupa ora 12).

II. Consumul alimentelor (intre orele 12 – 20). Mancati, dar atentie :

digestia consuma energie. Incepeti cu salate si, pe masura ce va apropiati de
ora 20, puteti consuma proteine, dar corect combinate.

III. Asimilarea (intre orele 20 – 4). Acum corpul dumneavoastra isi

extrage substantele nutritive si le utilizeaza. Daca ati combinat corect
mancarurile, in 3 – 4 ore ele ajung in intestin, unde incepe absorbtia lor .

~ 70 ~
 Afinele

Afinul este un arbust de talie mica, ce se dezvolta pana la 30-50 cm

inaltime si care poate fi intalnit in zonele montane, pe pasunile alpine sau
locuri stancoase, pana la 2500 m inaltime.
Afinul este folosit de secole pentru efectele terapeutice pe care le are
asupra sanatatii noastre. Fructele acestui arbust, afinele si frunzele sunt cele
mai folosite parti ale plantei in medicina naturista.
Afinele contin flavonoide, antocianine si glucochinina, care ajuta la
prevenirea sau tratarea afectiunilor vasculare sau problemelor sanguine
precum venele inflamate (varicele), tromboza venoasa, angina, fragilitatea
capilarelor etc.
Flavonoidele reprezinta o clasa de compusi naturali intalniti in plante
care functioneaza la nivelul organismului plantelor ca antioxidanti.
Flavonoidele sunt de fapt pigmenti ai plantelor si chiar daca nu sunt enumerate
printre nutrientii vegetali esentiali, acestia ajuta la sinteza de vitamina C in
organism. Flavonoidele sunt necesare organismului si datorita faptului ca
protejeaza peretii capilarelor si organismul impotriva infectiilor. Deficitul de
flavonoide in organism influenteaza ranirea cu usurinta dupa care este nevoie
de un timp indelungat de refacere a tesuturilor lezate.

~ 71 ~
 Antocianina este de asemenea un pigment solubil in apa si regasit in
corpul plantelor, mai precis la nivelul vacuolelor celulare. Antocianina este de
obicei rosie, violeta sau albastra si confera pigmentul de culoare multor plante
si flori. Antocianina este tot un antioxidant, protejand plantele impotriva
razelor UV pe care le absoarbe.
Glucochinina este un compus regasit in majoritatea fructelor bace
(zmeura, fragi, capsuni, smochine, mure, struguri, afine) si a fost folosita in
multe cercetari stiintifice efectuate asupra bolnavilor de diabet, deoarece
specialistii considera ca aceasta substanta reduce nivelul de zahar din vasele
de sange si, prin urmare, reduce dependenta de administrarea insulinei.
Afinul contine si nivele ridicate de vitamina A si C care, in combinatie cu
pigmentul antocianina, imbunatatesc acuitatea vizuala, circulatia sangelui la
nivelul ochilor si la nivelul sistemului nervos si pot preveni sau ajuta la
tratarea unor boli de ochi precum retinita pigmentoasa, glaucomul, miopia
etc. Aceste efecte benefice sunt datorate antocianinelor, care ajuta la
protejarea tesuturilor retinei impotriva radicalilor liberi. Vitaminele si nutrientii
din afine mai sunt eficiente si impotriva oboselii ochilor sau a "orbirii pe timp
de noapte".
Substantele din afine protejeaza organismul impotriva infectiilor si au, in
acelasi timp, si o actiune anti-inflamatoare, luptand cu succes impotriva
infectiilor tractului urinar - precum cistita. Sucul de afine contine substante -
"antibiotic" numite proantocianidine care anihileaza colibacilii, principalele
bacterii care cauzeaza infectiile urinare. Proantocianidinele nu permit
bacteriilor mentionate mai sus sa modifice structura celulelor aflate pe
mucoasa tractului urinar, ci le elimina din organism.
S-a demonstrat in mod stiintific faptul ca daca, intr-o eprubeta in care se
afla colibacili, se toarna suc de afine, acest suc va neutraliza bacteriile in 24 de
ore. De aceea consumul regulat de suc de afine - cel putin un pahar pe zi -
elimina factorii de risc ce ar putea conduce la infectii urinare.
Afinele mai sunt recomandate de medicii naturisti in prevenirea si
tratarea gastritei si a ulcerului peptic.
Ceaiurile de afine ajuta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale
stomacului si la calmarea problemelor tractului digestiv. Acest fapt se
datoreaza taninilor din afine, care mai ajuta si la vindecarea mai rapida a
leziunilor sau la reducerea inflamatiilor de la nivelul laringelui in cazul gripei,
racelii sau diferitelor tipuri de alergii.
Efectele antioxidante ale vitaminelor si celorlalti compusi nutritivi din
afine, protejeaza impotriva oxidarii celulelor care ar putea provoca pierderi de
memorie asociate cu varsta inaintata si disfunctii cognitive, cum ar fi in cazul
maladiei Alzheimer.

~ 72 ~
 Afinele sunt sărace în calorii și grăsimi, însă abundă în substanțe
nutritive esențiale pentru buna funcționare a organismului.
100 de grame de afine proaspete conțin: 57 de calorii, 84% apă, 0,7
grame de proteine, 14.5 grame de carbohidrați, 10 grame de zahăr, 2.4 grame
de fibre, 0.3 grame de grăsimi.
Majoritatea carbohidraților din compoziția afinelor sunt dați de glucoză
și fructoză. Cu toate acestea, indicele glicemic al acestor fructe este destul de
mic, motiv pentru care pot fi consumate și de către persoanele care suferă de
diabet.
În ceea ce privește vitaminele și mineralele pe care le conțin, afinele sunt
o sursă bună de magneziu și vitaminele K și C. Conțin în cantități mai mici cupru
și vitaminele E și B6.
Compușii cei mai valoroși din compoziția afinelor sunt antocianinele,
antioxidanți care dau culoare fructelor, resveratrolul și quercitina.
Datorită substanțelor pe care le conțin, afinele au numeroase beneficii

asupra corpului, acționând în mod eficient asupra inimii și creierului. Însă

beneficiile nu se opresc aici!

~ 73 ~
 Reduc riscul bolilor cardiovasculare
Bolilele cardiovasculare se numără printre cele mai comune afecțiuni. Un
studiu efectuat în cadrul Universității de Stat Oklahoma din Stillwater,
Oklahoma, arată că există o legătură strânsă între fructele care conțin
flavonoide, precum afinele, și menținerea sănătății inimii.
Oamenii de știință din Oklahoma susțin, de asemenea, că afinele reduc
factorii care declanșează bolile cardiovasculare în cazul bărbaților obezi și al
femeilor care suferă de sindrom metabolic. Acest beneficiu este dat de
conținutul mare de polifenoli care se găsește în compoziția afinelor.
Alte cercetări arată că un consum zilnic de afine îmbunătățește
tensiunea arterială și reduce riscul de înfundare a arterelor în cazul femeilor
aflate la post-menopauză, cu prehipertensiune și hipertensiune de gradul 1.
Și pentru că lista beneficiilor asupra inimii nu se oprește aici, află că
aceste fructe delicioase pot împiedica oxidarea colesterolului “rău” (LDL), un
factor care se află în strânsă legătură cu declanșarea bolilor de inimă.
Într-un studiu observațional realizat pe 93.600 de asistente, s-a observat
că un consum mare de antocianine, antioxidant important ce se găsește în
afine, a scăzut cu 32% riscul de apariție a infarctului.
Cresc capacitatea de memorare și învățare
Stresul oxidativ poate accelera procesul de îmbătrânire al creierului,
afectând toate funcțiile acestuia. Potrivit unui studiu realizat pe animale în
cadrul Universității Tufts din Boston, Massachusetts (SUA), antioxidanții din
afine împiedică declinul cognitiv și îmbunătățesc semnalele dintre celulele
creierului. Astfel, are loc creșterea capacității de învățare și memorare.
Țin sub control nivelul zahărului din sânge
Persoanele diabetice sunt extrem de sensibile la schimbările nivelului de
zahăr din sânge, motiv pentru care trebuie să fie atente când mănâncă
alimente bogate în carbohidrați.
Afinele conțin o cantitate moderată de fructoză – 148 de grame afine
conțin doar 15 grame de zahăr. Cu toate acestea, afinele nu au efecte negative
asupra glucozei întrucât sunt o sursă excelentă de compuși bioactivi.
Mai mult decât atât, specialiști din mai multe centre de sănătate din
Canada susțin că antocianinele din afine au efecte benefice în controlul
zahărului din sânge.
Un studiu realizat pe o durată de 6 săptămâni arată că persoanele obeze
care beau zilnic câte 2 smoothie-uri cu un conținut ridicat de afine au un risc
mai mic de a avea rezistență la insulină și, implicit, de a dezvolta diabet.
Totodată, consumul de afine după o masă bogată în carbohidrați
blochează anumite enzime digestive care duc la creșterea rapidă a glicemiei.

~ 74 ~
 Luptă împotriva infecțiilor urinare
Orice femeie s-a confruntat cel puțin o dată în viață cu o infecție urinară,
o problemă destul de neplăcută, care de cele mai multe ori dă bătăi de cap
sexului feminin și mai puțin celui masculin.
Întrucât afinele sunt înrudite cu merișoarele, ambele fructe conțin
substanțe similare care ajută la combaterea infecțiilor urinare. Aceste
substanțe sunt anti-adezive și împiedică bacteriile precum E.coli să se prindă
de pereții vezicii urinare, reducând astfel riscul de apariție a simptomelor
precum durere, usturimi, micțiuni dese sau cu sânge.
Alte beneficii ale afinelor
Au efecte antidepresive: Tot conținutul de flavonoide este responsabil și
pentru îmbunătățirea stării de spirit și reducerea stărilor depresive.
Promovează digestia: Vitaminele, cuprul, fructoza și acizii din compoziția
afinelor susțin buna digestie prin stimularea secreției gastrice și a sucurilor
digestive.
Mențin sănătatea ochilor: Datorită proprietăților antioxidante, afinele
pot întârzia îmbătrânirea oculară și, implicit, declanșarea unor afecțiuni
precum degenerescența maculară, cataracta, miopia, xeroftalmia (uscarea
ochilor) și infecțiile oculare. Afinele conțin carotenoizi (luteină, zeaxantină),
flavonoide (resveratrol, quercitină) și alți compuși antioxidanți care, împreună,
lucrează pentru menținerea sănătății ochilor.
Îmbunătățesc imunitatea: Tot antioxidanții ajută și la întărirea
sistemului imunitar, reducând astfel riscul apariției afecțiunilor cauzate de
virusuri sau bacterii.
Favorizează eliminarea metalelor grele din corp: Antocianinele din
compoziția afinelor contribuie la eliminarea metalelor grele din corp – mercur,
plumb, cadmiu și arsenic.
Efecte adverse ale consumului de afine
În cazul în care iei warfarină, un medicament din clasa anticoagulantelor,
sau suferi de afecțiuni ale sângelui (hemofilie), discută cu medicul tău înainte
de a consuma afine sau remedii pe bază de afine.
Pe de altă parte, anumite persoane pot avea alergie la afine. Printre
principalele simptome se numără pruritul local (mâncărime), umflarea feței și a
gâtului, dificultate la respirație. Specialiștii susțin totuși că alergiile apar doar în
cazuri rare.
Afinele se găsesc atât în stare crudă, cât și congelate, deshidratate și
uscate sau sub diverse remedii precum tincturi, ceaiuri sau shake-uri.
Cu toate acestea, ține cont de faptul că cele mai multe substanțe
nutritive se găsesc în afinele proaspete, pe care le poți consuma fie ca topping

~ 75 ~
pentru un porridge, împreună cu clătite americane sau în combinație cu iaurt
sau cereale.
Poți, de asemenea, să le adaugi în smoothie-urile tale preferate sau chiar
în salate cu spanac, nuci și brânză feta.
Când ai poftă de un desert și vrei să prepari unul cât mai sănătos, alege
afinele ca ingredient principal pentru preparate delicioase pe bază de afine:
siropuri, dulcețuri și gemuri, pentru momentele în care vrei să-ți răsfeți
papilele gustative.

Ingrediente:
250 grame de afine congelate;
250 grame iaurt grecesc;
aproximativ 15 mililitri de miere sau sirop de agave.

Mod de preparare: Amestecă ingredientele într-un blender

sau robot de bucătărie până când obții o compoziție cremoasă,
similară ca textură cu cea a înghețatei. Toarnă amestecul obținut
într-un bol și servește această gustare imediat. Poți pune pe
deasupra câteva afine proaspete, puțin sirop de ciocolată sau orice
alt topping preferat.

~ 76 ~
 Aloe Vera

O intreaga farmacie intr-o singura planta

Majoritatea botanistilor au ajuns la un acord comun in ceea ce priveste
originea plantei aloe vera, si anume climatul cald si secetos al Africii. Totusi,
datorita faptului ca planta se poate adapta foarte usor, si pentru ca oamenii au
fost atat de dornici sa o ia cu ei in calatoriile lor, in zilele noastre poate fi gasita
in multe locuri cu clima calda.
Desi aloe vera este o planta tropicala, radacina ei poate supravietui si la
temperaturi de inghet, atata timp cat radacina nu se distruge. Frunzele se pot
distruge iar substantele nutritive se pot pierde la temperaturi in jur de 4-5
grade C. Dimpotriva, planta se dezvolta foarte bine la temperaturi de 40 grade
C. Poate supravietui chiar la temperaturi mai mari si, chiar poate depasi
perioade de seceta severa. Insa poate supravietui si in jungla umeda, atata
timp cat radacina nu sta in apa sau umezeala.
In prezent, aloe vera nu are o recunoastere oficiala in comunitatea
medicala. In ciuda unei lipse de promovare oficiala, este una dintre cele mai
raspandite plante pentru tratarea arsurilor si contuziilor. In plus, aceasta este
larg folosita ca ingredient principal al produselor cosmetice dar si ca bautura
sanatoasa. Chiar daca nu a castigat inca increderea deplina a lumii medicale,
studii amanuntite se realizeaza in mod continuu. Aceste studii sunt mult mai
serioase decat isi inchipuie multi, avand multe implicatii. De exepmplu sunt
cercetari orientate spre folosirea acestei plante in tratamentul cancerului sau a
SIDA.
Din ce in ce mai mult aloe vera atrage atentia ca fiind un agent puternic
de vindecare.
Exista o tendinta universala ca tot ceea ce este vechi devine iar nou. Aloe
vera nu face exceptie. Proprietatile sale terapeutice au fost inregistrate de
multe civilizatii importante, precum Persia si Egiptul in Orientul Mijlociu, pana

~ 77 ~
la Grecia si Italia in Europa, ori India sau Africa. Aceasta planta este larg
cunoscuta in Asia si Pacific, si este intalnita in folclorul japonez, filipinez si
hawaiian. Spaniolii foloseau aloe vera si au adus-o si in noile lor colonii din
America de Sud si Caraibe. Printre cei care au remarcat proprietatile curative
ale plantei se numara mari nume in istoria medicinei. Unul dintre primii
sustinatori a fost medicul grec Dioscorides. In fiecare epoca, de-a lungul
fiecarui continent, in fiecare cultura, aloe vera a atras atentia celor mai
luminate minti.
Cea mai veche carte despre medicina naturista (singura cunoscuta din
acel timp) a fost Rig Veda, redactata in India undeva intre anii 4500 si 1600
i.H. Desi aduna o lista de sute de plante considerate folositoare in medicina si
este, in acelasi timp punctul de plecare in considerarea medicinei naturiste, nu
mentioneaza in mod specific aloe vera. Multi cred ca placa de lut Sumeriana
gasita in orasul Nippur, scrisa in jurul anului 2200 i.H. a fost primul document
care include aloe vera printre plantele cu mare putere de vindecare. Prima
relatare detaliata despre valoarea ei medicinala este, probabil, cea gasita in
Papirusul Ebers, un document egiptean scris in jurul anului 1550 i.H. Acest
document prezinta 12 formule in care se amesteca aloe vera cu alte substante
pentru tratarea de afectiuni atat interne cat si externe. Prima piatra de hotar in
intelegerea de catre occidentali a plantelor medicinale este lucrarea lui
Hippocrates (460-375 d.H.), considerat parintele medicinei moderne. Lucrarea
sa "Material Medica" nu atrage atentia in mod direct asupra acestei plante, dar
in aceeasi perioada folosirea ei era larg raspandita, dupa cum precizeaza Copra
in lucrarea sa "Medicamentele ingenioase ale Indiei". acesta precizeaza ca
"folosirea gelului uscat extras din aloe pentru aplicari externe pe locurile
inflamate si dureroase, dar si intern pentru efectul sau purgativ, este mult prea
cunoscuta in India ca sa necesite mentiuni speciale."
In farmacologia greceasca aceasta planta a fost mentionata de Celsius
(25-50 d.H.), dar comentariile sale erau limitate la efectul de purgativ. Primul
reper occidental al intelegerii proprietatilor terapeutice este botanistul grec
Dioscorides (41-68 d.H.). Acest reprezentant de seama al farmacologiei romane
si-a dezvoltat cunostintele si aptitudinile in timpul calatoriilor sale alaturi de
armata imperiala. Dioscorides a facut prima descriere detaliata a efectelor
acestei plante: are puterea sa inlature insomnia, ajuta la curatirea
stomacului, seva de aloe trateaza furunculii si linisteste persoanele care
sufera de hemoroizi, are efecte deosebite in tratarea contuziilor si juliturilor,
este eficienta pentru amigdalele inflamate, gingii si in general orice
inflamatie bucala, si de asemenea are efecte benefice ca medicament ocular.
Dioscorides a observat, de asemenea, ca daca este stoarsa seva proaspata
peste rani, sangerarea este oprita mai repede.

~ 78 ~
 Aloe vera - cronologie
2200 i.H. - placa de lut Sumeriana gasita in orasul Nippur. Mentioneaza
folosirea frunzelor de aloe pentru efectul lor purgativ.
1550 i.H. - Papirusul egiptean Ebers. Descrie 12 formule medicale in care
aloe vera este amestecata cu alte plante si care sunt folosite atat intern cat si
extern.
400 i.H. - Planta, dar si produse din aloe vera erau exportate in Asia.
Frunze de aloe, sau seva fiarta erau tranzactionate de arabi pentru nevoi
casnice prin vestul Asiei. Planta crestea si era folosita in India (iar practica
aceasta continua si in zilele noastre) ca planta medicinala.
50 i.H. - Medicul grec Celsius consemneaza aceasta planta, insa doar
pentru calitatile sale laxative. Este momentul cand aloe vera patrunde si in
medicina occidentala.
40 - 68 d.H. - "Tratatul botanic grecesc" al lui Dioscorides. Prima
descriere detaliata a plantei aloe vera. Acesta observa ca seva obtinuta prin
strivirea frunzei are un efect curativ. De asemenea, observa ca aloe vera, cu cat
este mai amara, cu atat are un efect mai puternic.
23 - 79 d.H. - Pilny cel Mare, un medic roman, repeta in insemnarile sale
descoperirile lui Dioscorides. Mai adauga ca sucul controleaza transpiratia iar
radacina fiarta vindeca ranile leprosilor.
200 d.H. - Aloe vera a devenit o parte importanta a medicinei romane.
Folosita de medici precum Galen, Antyllus, Aretaces si multi alti medici din
sudul Europei. Utilizarile sunt aceleasi descrise de Dioscorides si Pliny.
700 - 800 d.H. - Scrierea lui Dioscorides ajunge si in China. Tot acum este
mentionata si prima utilizare a plantei in China. Chinezii se refera la aceasta
planta cu denumirea Lu-hui, care inseamna "depunere neagra" sau Hsiang-
tqan referindu-se la gustul sau amar. Chinezii mai descopera ca are efecte
pozitive in sinuzita si o mai folosesc ca tratament pentru febra si convulsii la
copii.
900 d.H. - AL-Kindi, filozof, inginer si medic arab, noteaza ca aloe vera
reprezinta un tratament eficient pentru durerile datorate inflamatiilor, pentru
ulceratiile oculare, melancolie si realizeaza o detoxifiere a intregului organism.

~ 79 ~
 1000 - 1300 d.H. - Seva uscata, dar si planta in stare naturala devin un
leac foarte folosit in intreaga Europa.
1300 - 1500 d.H. - Aloe vera prelucrata (seva uscata) este introdusa in
medicina engleza. Este folosit de-a lungul tuturor insulelor britanice ca purgativ
si ca tratament pentru rani si boli ale pielii. Aceasta planta este importata din
Africa.
1500 - 1600 d.H. - Planta este adusa in lumea noua de conchistadorii
spanioli si de misionari. Este plantata imprejurul misiunilor catolice si larg
folosita atat de misionari cat si de populatia nativa ca leac universal in Insulele
Caraibe si in America Centrala si America de Sud.
1600 - 1700 d. H. - Planta este cultivata in scop comercial in Caraibe de
spanioli, in mod special in insula Barbados, si de olandezi in special in insula
Curacao. Seva este fiarta pana devine o masa negricioasa si este exportata mai
ales in Europa.
1700 - 1900 d.H. - Este inregistrata prima data denumirea stiintifica a
plantei data de Carl von Line in 1720: Aloe Vera Linne, denumire care in zilele
noastre este Aloe Barbadensis Miller. Tot in aceasta perioada sunt datate sute
de pagini scrise de medici si laici din intreaga lume care descriu utilizarile
medicale ale plantei. Aloe vera este recunoscuta oficial de Farrmacopeea din
Statele Unite ca purgativ si protector al pielii.
1900 d. H. - Planta este cultivata in toate tinuturile cu clima blanda din
intreaga lume pentru proprietatile ei medicale. In Florida, in 1912 este
infiintata prima ferma unde se cultiva aloe vera.
1934 d.H. - Prima lucrare medicala moderna publicata de C. E. Collins in
Statele Unite. Lucrarea descrie utilizarea de aloe vera pentru tratarea
dermatitelor provocate de radiatiile solare. Tot in aceasta perioada se folosesc
unguentele si gelurile pe baza de aloe.
1936 - 1939 d.H. - Foarte multi medici din Statele Unite folosesc frunzele
de aloe vera cu rezultate uimitoare in arsuri, ulcere sau dermatite.
1940 - 1941 d.H. - Medicii T. Rowe, B.K. Lovell, si Lloyd M. Parks au
observat ca aloe vera vindeca arsurile mai repede decat orice alt tratament
cunoscut.
1945 d.H. - In Rusia, medicul V. P. Filatov a observat ca sucul de aloe fiert
este un tratamet foarte eficient pentru bolile de piele cauzate de paraziti, iar
sucul de aloe baut este un tratament eficient in bolile pulmonare.
1947 d.H. - T. C. Barnes, membru al Colegiului Medical Hahneunan din
Philadelphia, a descoperit faprul ca aloe vera vindeca afectiunile cutanate cu
cel putin o treime mai repede decat orice alt tratament.
1950 d.H. - Medicul R.Y. Gottschall a descoperit ca seva de aloe fiarta
distruge bacilul care provoaca tuberculoza.

~ 80 ~
 1953 d.H. - C.C. Lushbaugh, si D.B. Hale, au efectuat un studiu din care
reiese ca aloe vera trateaza ulcerul cu cel putin 15% mai repede decat orice alt
tratament cunoscut.
1956 - 1957 d.H. - N. Nordvinov si B. Rostotsky (Rusia) au realizat un
studiu cu privire la eficienta tratamentului cu aloe vera asupra afectiunilor
dermice. Rezultatele obtinute au fost uluitoare timpul de vindecare al arsurilor
de gradul II si III s-a redus de la 30-45 de zile la 15-16 zile. De asemenea, s-au
obtinut rezultate surprinzatoare si in tratamentul altor afectiuni dermice
precum: degeraturi, taieturi, pustule, eczeme, iritatii, psoriazis, neurodermita
chiar si cancer.
1959 d.H. - E.P. Pendergrass, in urma cercetarilor sale a observat ca aloe
vera favorizeaza regenerarea culorii naturale a pielii, fara a produce toxicitate,
aceasta datorita puterii de regenerare a celulelor epiteliale.
1963 d.H. - Julian J. Blitz, James W. Smith, si Jack R. Gerard, folosesc o
emulsie de aloe vera (seva de aloe amestecata cu ulei mineral) pentru tratarea
a 18 pacienti cu ulcer gastric. Toti acesti pacienti fusesera tratatati timp de o
perioada indelungata cu tratament conventional, cu rezultate minime sau chiar
fara rezultat. Fiecarui pacient a inceput sa i se administreze o doza zilnica de
emulsie de aloe vera. Rezultatul experimentului a fost surprinzator 17 din cei
18 pacienti s-au recuperat complet (cel de-al 18-lea pacient s-a retras din
program dupa prima doza administrata).
1969 d.H. - In urma unui studiu efectuat medicul Eugene Zimmerman, la
Colegiul de Stomatologie Baylor, s-a ajuns la concluzia ca aloe vera este un
antiinflamator foarte puternic care distruge un spectru larg de microorganisme
ce produc diferite afectiuni bucale.
1973 d.H. - Un grup de cercetatori din Cairo (Egipt) au folosit aloe vera
pentru tratarea seboreei, acneei, ulceratii dermice cronice si pierderea de par
si au avut rezultate uimitoare.
1978 d.H. - Dr. G.R. Waller de la Oklahoma State University, a facut un
studiu din care a rezultat ca aloe vera contine un spectru larg de amino acizi,
monozaharuri libere si toate zahariurile eliberate in urma hidrolizei, steroli (in
principal B-sitosterol) si lupeol. B-sitosterolul este un antiinflamator puternic si
un anticolesterolemic. Lupeolul este un tranchilizant puternic si un puternic
antiseptic. Aceste ingrediente active au fost gasite in uleiul de aloe.
1980 d.H. - Medicul John Heggars de la Centrul de Arsuri din Chicago, a
demonstrat capacitatea compusilor din aloe vera sa vindece arsuri de gradul III,
si degeraturi pana la de 6 ori mai rapid decat tratamentele obisnuite. Dr.
Heggars a ajuns la concluzia ca efectele benefice sunt date de compusii de tip
steroidal si de acidul salicilic. De asemenea, a observat ca in urma
tratamentului cu aloe, nu raman cicatrici, se reface culoarea naturala apielii, si

~ 81 ~
chiar regenereaza foliculii de par, permitand cresterea din nou a parului in
zonele care au suferit arsuri.
1985 d.H. - Dr. Jeffrey Bland de la Institutul Linus Pauling a observat in
urma unor studii facute ca sucul de aloe vera ajuta la imbunatatirea digestiei
proteinelor, normalizeaza tranzitul intestinal, echilibreaza nivelul bacteriilor
digestive, ajuta in caz de indigestie, colici digestive, aciditate gastrica.
1987 d.H. - Dr. Rosalie Burns este preocupata cu un studiu asupra
virusului care provoaca herpesul. Observa ca seva de aloe este foarte eficienta
in vindecarea pustulelor, reducand in acelasi timp si durerea. In acelasi an, Dr.
H. Reg McDaniel (Dallas) descopera in urma cercetarilor facute ca aloe vera
stopeaza dezvoltarea SIDA. De asemenea distruge virusi care cauzeaza gripa,
pojar, varsat de vant si alte infectii virale.
1988 d.H. - Dr. Terry Pulse (Dallas) realizeaza un studiu pe pacienti care
sufera de SIDA administrandu-le zilnic 20 ml de suc de aloe. La 81% dintre
pacienti simptomele au disparut aproape complet si, mai mult, nici nu au
revenit ulterior.
1989 d.H. - Cercetatori din Okinawa, Japonia, au publicat un studiu in
Jurnalul Japonez al Cercetarii Cancerului, in care arata ca aloe vera contine cel
putin trei agenti antitumorali: emodin, mannose si lecitina. Rezultatul studiului
a fost ca aloe vera tine sub control cancerul pulmonar si ca este un tratament
eficient pentru leucemie si sarcom si ca previne formarea de tumori.
1990 d.H. - Un grup de medici din Philadelphia au prezentat o lucrare la
Brussele, in aprilie 1990. Studiul arata cum aloe vera, sau substante extrase din
aloe reprezinta un tratament eficient impotriva virusului HIV. In cazul
pacientilor depistati pozitivi, sau a pacientilor care sufereau de SIDA,
administrarea zilnica de aloe vera (sau extracte) actioneaza ca o imunizare
impotriva infectiei HIV. La majoritatea pacientilor, aloe vera a avut
urmatoarele efecte:
- a oprit celulele infectate sa reproduca virusul;
- fie a distrus virusul din sange, fie a stimulat sistemul imunitar sa
distruga virusul, sau chiar ambele variante;
- a ajutat stoparea bolii SIDA la pacientii depistati cu HIV pozitiv si a
stopat boala in cazul celor care au ajuns la faza SIDA;
- unii pacienti au devenit seronegativi (virusul sau anticorpii virusului nu
s-au mai gasit in sange).
1994 d.H. - Administratia pentru Alimentatie si Medicamente din Statele
Unite a aprobat testarea pe pacienti a tratamentului cu aloe vera impotriva
virusului HIV.

~ 82 ~
In prezent
Nu exista poceduri de testare care sa identifice cantitatea exacta de aloe
care exista intr-o bautura sau intr-un produs cosmetic, cu atat mai putin
concentratia. De aceea nici o instituite publica nu poate stopa comercializarea
produselor neeficiente care sunt dezvoltate pe baza de aloe.Testele chimice au
aratat ca substantele active se afla in partea verde a frunzei si in seva galbuie,
nicidecum in partea de mijloc a frunzei (partea incolora si insipida gelatinoasa).
Majoritatea expertilor au ajuns la concluzia ca trebuie folosita intreaga frunza
pentru a beneficia de efectele curative ale acestei plante.
De ce functioneaza tratamentul cu aloe?
Deoarece aloe vera contine 6 agenti antiseptici care distrug sau tin sub
control bacterii, ciuperci si virusi, iar continutul de lupeol si acid salicilic explica
de ce planta este un bun tranchilizant.
Deoarece aloe vera contine cel putin trei acizi grasi antiinflamatori a
caror prezenta explica eficienta ridicata in tratarea arsurilor, taieturilor,
juliturilor, reactiilor alergice, artritei reumatoide, ulcerului si a indigestiilor. De
asemenea B-sisterolul ajuta la scaderea nivelului colesterolului "nociv".
Deoarece aloe vera contine 23 de polipeptide (stimulatori ai
imunitatii), si acest lucru explica de ce sucul de aloe tine sub control un
sepctru larg de boli care afecteaza sistemul imunitar, inclusiv virusul HIV. Iar
polipeptidele in combinatie cu agentii antitumorali explica eficienta
tratamentului cu aloe in cazul cancerului.
In concluzie, tratamentul cu aloe vera functioneaza datorita relatiei
sinergice dintre elementele continute.

~ 83 ~
 Gutuile

Beneficiile curelor cu gutui sunt menționate în cele mai vechi tratate

medicale ale grecilor și romanilor. Așadar, se cunoșteau încă din antichitate
virtuțile terapeutice ale gutuilor asupra stomacului, stărilor de greață și
vărsăturilor și au fost recomandate pentru ulcer precum și pentru alte afecțiuni
ale intestinului.
Conținut nutrițional
Gutuia este un fruct galben-auriu, cu un miros puternic de pere și mere (
face parte din aceeași familie botanică din care fac parte și merele și perele ) și
este originar din sud-vestul Asiei.
Este un fruct extrem de bogat în fier, fibre, potasiu și vitamina A. de
asemenea, conține și seleniu, zinc, acid folic, calciu, fosfor, cupru și vitaminele
B și C. Are o aromă puternică, gust astringent și carnea tare, fapt pentru care
sunt de obicei consumate crude.
Tratamente
În China, semințele sunt folosite ( înmuiate și fierte ) sub formă de jeleu
aplicat pe ochi pentru a calma iritațiile oculare sau inflamarea mucoaselor.
Amestecate cu miere, gutuile fierte pot ajuta în caz de colită, diareea,
constipație și infecții intestinale.
De asemenea, siropul de gutuie ajută în tratarea hemoroizilor.
Scleroză și dureri reumatice

~ 84 ~
 Persoanele care suferă de gută sau reumatism sunt sfătuiți să consume
des gutui coapte sau fierte. În lunile de toamnă se poate urma o cură cu
compot de gutui: fierte în apă sau în vin timp de 20 de minute. De asemenea,
se pot consuma și prăjituri cu mere și gutui, pâine cu gutui ( chec ) sau gem de
gutui.
Cura cu gutui este recomandată în caz de artroză deformantă, nivel
ridicat de acid uric, exces de salivă sau scleroză cerebrală.
Efecte antibacteriene
Gutuile pot combate răceala sau gripa întrucât au și proprietăți
antivirale. Totodată, consumul de gutui ajută și la prevenirea multor boli
congestive, astfel că se poate bea ceai cu gutui și măr, lămâie și miere în caz de
dureri în gât și răceală.
Ajută la slăbit
Fiind săracă în calorii, sare și grăsimi și fiind bogată în vitamina C și în
fibre, gutuia poate fi consumată în cadrului unui mic dejun energizant și
dietetic. Gutuile pot fi fierte sau înăbușite, sau consumate cu iaurt.
Tratament pentru ulcer
În medicina străveche chineză, gutuile erau considerate benefice pentru
persoanele cu ulcer gastric. Conform cercetătorilor de la Universitatea Shinshu
din Japonia, gutuile au capacitatea de a suprima producerea de leziuni gastrice
și au efecte calmante a tractului gastro-intestinal, datorită conținutului de
compuși chimici și fenoli ( studiu pe șobolani ).
Luptă împotriva cancerului
Fiind pline de antioxidanți ( fenoli ), ajută la curățarea corpului de
radicali liberi care favorizează apariția cancerului. Conform studiilor,
antioxidanții din gutui sunt mult mai puternici și eficienți decât antioxidanții
din alte fructe.
Afecțiuni cardiovasculare
Gutuile au în compoziție și pectin, vitamina C și potasiu. Pectina este o
fibră dizolvabilă care are capacitatea de a reduce colesterolul. Astfel, pectina
protejează împotriva bolilor coronariene și solidificarea arterelor.
Potasiu, pe de altă parte, ajută la scăderea tensiunii arteriale și vitamina
C are rolul de a preveni dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Totodată, datorită
conținutului redus de sare, gutuile combat retenția de lichide care este un alt
factor care ar putea duce la apariția bolilor de inimă.
Boli de sânge
Datorită conținutului mare de fier, gutuile sunt excelente pentru
persoanele cu anemie dar și pentru prevenirea anemiei sau a altor probleme
ale sângelui.
Sistem imunitar

~ 85 ~
 Gutuile dau sistemului imunitar și mecanismelor de apărare ale corpului
un imbold puternic datorită conținutului extrem de mare de vitamina C și au și
proprietăți anti-îmbătrânire.
Sunt o alegere minunată pentru diferite delicatese din bucătărie: se pot
folosi la marmeladă, jeleuri, gem, plăcinte cu mere, tarte, torturi sau clătite. De
asemenea, se pot include și la mesele cu carne, tocane, fructe de mare sau
chiar carne de miel.
Atenție!
Semințele de gutui sunt toxice și nu trebuie consumate. Gutuile crude
pot cauza, la anumite persoane, disconfort la nivelul gâtului. Consumate în
cantități mari, pot cauza efecte dăunătoare.

Caisele

O scurtă istorie a caisei

Caisele fac parte din familia Rosaceae, care include şi alţi pomi fructiferi
cum ar fi mărul, prunul, părul sau piersicul. Artefactele arată că aceste fructe
au fost cultivate pentru prima dată în istorie acum mai bine de 3.000 de ani în
India, însă se crede că originea acestora este în Armenia, unde se consumau
atât în formă proaspătă, cât mai ales uscate, datorită uşurinţei cu care puteau
fi transportate astfel.

~ 86 ~
 În prezent, caisele sunt cultivate în peste 63 de ţări, Turcia fiind liderul
pe această piaţă, cu peste 20% din producţia mondială, urmată de Iran, Italia,
Siria, Maroc, Pakistan, Japonia, Spania, Algeria, Grecia şi Franţa.
Caise – vitamine şi minerale din belşug
Nu degeaba sâmburii de caisă au forma unei inimi. Potrivit numeroaselor
studii ştiinţifice în acest domeniu, caisele şi uleiul extras din sâmburii ei preţioşi
pot proteja inima şi celelalte organe vitale de numeroase afecţiuni iar
conţinutul bogat în nutrienţi, vitamine şi minerale fac din acest fruct zemos şi
parfumat o adevărată fântână a tinereţii şi sănătăţii.
Caisele crude sunt surse preţioase de vitamine, minerale şi substanţe
nutritive cu rol extrem de benefic asupra organismului, printre acestea
amintind potasiul, fosforul, calciul, riboflavina, fierul, vitamina A, magneziul,
zincul, betacarotenul şi vitamina C, precum şi seleniu, mangan, tiamină, cupru,
folaţi, vitamina B6, acid pantotenic şi colină.
Caisele – beneficii pentru sănătate
Fibrele conţinute de caise asigură un bun tranzit intestinal şi are uşor
efect laxativ, prevenind tulburările digestive şi constipaţia cronică, precum şi
apariţia ulcerului.
Conţinutul crescut de betacaroten este foarte important deoarece scade
nivelul de colesterol rău din sânge şi protejează astfel inima, vitamina A
menţine o vedere bună şi puterile sale antioxidante protejează de acţiunea
radicalilor liberi care pot afecta ţesuturile şi celulele corpului.
Un studiu interesant publicat în Archives of Ophtalmology arata chiar că
persoanele care consumă des cantităţi mari de fructe şi legume bogate în
antioxidanţi precum vitamina A, C , E şi carotenoide au un risc mai mic de a
dezvolta cataracta şi alte afecţiuni degenerative oculare.
Caisele consumate în mod frecvent ajută la eliminarea toxinelor din
organism, combat astenia şi stările depresive, stopează pierderile de memorie
datorită conţinutului ridicat de fosfor, tratează insomnia şi luptă împotriva
infecţiilor din organism.
De asemenea, femeile însărcinate sau cele care iau anticoncepţionale
sunt sfătuite să urmeze o cură cu caise pentru echilibrarea nivelului de
provitamina A.
Mineralele şi vitaminele sunt de asemenea indicate în protecţia şi
îmbunătăţirea sănătăţii ochilor, iar vitamina C conţinută de caise întăreşte
sistemul imunitar şi ne fereşte de infecţii şi viroze respiratorii.
Caisele conţin licopen, compus fitochimic care previne instalarea
anumitor forme de cancer, printre care şi cancerul de prostată, şi asigură o
bună funcţionare a sistemului cardiovascular.

~ 87 ~
 Atenţie! În cazul în care aveţi un stomac sensibil, curăţaţi coaja caiselor
înainte de a le consuma.
Cura de slăbire cu caise
O caisă conţine circa 0,009 gr. grăsimi saturate şi 0,087 gr. grăsimi
nesaturate, ceea ce este foarte puţin şi face din acest fruct un aliat ideal în
curele de slăbire. De asemenea, o caisă proaspătă conţine numai 17 calorii,
este dulce, aromată şi săţioasă, deci poate înlocui cu succes o ciocolată sau o
prăjitură bogate în calorii şi grăsimi nesănătoase.
Dacă doriţi să scăpaţi de câteva kilograme, trebuie să ţineţi cont totuşi că
fructele uscate întotdeauna au un conţinut mai mare de zahăr, deci nu sunt
foarte recomandate în dietă. De exemplu, 5 caise proapete de mărime medie
au aproximativ 75 de calorii şi 14,3 grame de zahăr, în timp ce acelaşi număr de
caise, însă uscate de data aceasta, au 313 calorii şi 69,5 grame de zahăr.
Caisele – beneficii pentru frumuseţe
Caisele sunt bogate în vitamina A, excelentă pentru pielea noastră!
Această vitamină ne pregăteşte pielea pentru soare şi o protejează de
agresiunile zilnice în mod natural.
Pentru cele care doresc să-şi facă o mască de frumuseţe pentru ten pe
bază de caise iată o idee: 3 caise zdrobite, o lingură de smântână proaspătă sau
iaurt natural şi puţin suc de lămâie. Ingredientele se amestecă într-un bol, iar
mixtura obţinută se aplică pe faţa curăţată în prealabil şi se lasă să acţioneze
20 de minute. Această mască 100% naturală va împrospăta tenul, îl va hidrata
şi catifela.
In plus, uleiul extras din sâmburii de caise ajută la prevenirea ridurilor,
hidratează intens pielea uscată şi este absorbit rapid în piele, fără a lăsa o
peliculă grasă la suprafaţa pielii.
Modalităţi sănătoase de a consuma caisele
Cea mai bună cale de a beneficia de nutrienţii din caise este să le
consumăm în stare crudă sau proaspătă, însă putem profita de efectele lor
pozitive şi dacă le adăugăm la o reţetă cu carne sau în compoziţia garniturilor,
tartelor, jeleurilor, sosurilor sau compoturilor fără adaos de zahăr.

~ 88 ~
 Mango

- bogat in antioxidanti
Mango este un fruct care apar?ine genului Mangifera, care consta din
numeroase specii de fructe tropicale apartinând familiei
Anacardiaceae.Arborele se pare ca provine din Asia de est, Myanmar, Assuma.
Mango adauga culoare si gust oricarui fel de mancare. Ele apartin asa-
numitei grupe "galbene si portocalii de fructe si legume", acestea contin
antioxidanti, ca vitamina C.
De asemenea contine fitoelemente (componente bioactive), care dupa
parerea medicilor influenteaza pozitiv starea de sanatate si incetinesc procesul
de imbatranire. Datorita continutului de betacaroten, fructul întareste sistemul
imunitar.
Mango ajuta la digestia alimentelor grase, deoarece usureaza absortia
proteinelor si lipidelor. Mai mult, unul dintre antioxidantii prezenti în mango
este asociat cu reducerea sem-nificativa a cancerului de col uterin.
În acelasi timp, acest fruct reduce colesterolul, întareste sistemul cardio-
vascular, reduce fragilitatea vasculara si are un puternic efect antioxidant si
imunostimulator. Specialistii în nutritie recomanda fructul si persoanelor care
au probleme cu greutate, deoarece arde grasimile si este un bun detoxifiant.

~ 89 ~
În plus, mango este benefic si pentru indivizii care sunt stresati sau au
probleme cu vederea.
Aceste fructe sunt considerate ingrediente potrivite pentru prepararea
de mâncaruri dietetice si sanatoase, întrucât un mango nu contine decât
elemente nutritive pozitive - doar vitamine si minerale, fara colesterol. Fructele
de mango sunt surse bogate în antioxidanti, în special carotenoide si polifenoli.
Mango este ideal pentru cei care sufera de anemie sau femeilor
însarcinate, deoarece are un continut bogat de fier. În plus, fructul are si un
con-tinut ridicat de vitamina A, E si seleniu. Nutritionistii spun ca fructul este
recomandat si persoanelor care au probleme cu rinichii, febra sau cu afectiuni
respiratorii. În plus, mango contine nutrienti, proteine, glucide, vitamina C,
magneziu, potasiu, calciu si mangan. Nutritionistii spun ca 200 de grame de
pulpa de mango are 110 calorii, 1 gram de proteine, 34 de grame de
carbohidrati, 0,54 grame de grasimi, 0 grame colesterol, 4 mg de sodiu, 312
mg de potasiu, 72 de micrograme de vitamina A si 54 mg de vitamina C.
Un mango copt, are coaja luminoasa si foarte colorata. In functie de tipul
acestui fruct culoarea cojii poate fi rosie, galbena sau portocalie.
Mango poate fi consumat in stare: proaspata (ca fruct sau in salate si
alte mancaruri); inghetata (perfect in alcatuirea shake-urilor, mai ales, atunci
cand mango proaspat este de negasit sau scump); uscata (pentru prajituri).
Mango este delicios, fie simplu, fie in salate, prajituri sau in stare lichida,
ca suc.

Merele

- o sursa naturala de sanatate

Merele sunt de departe cele mai cultivate si consumate fructe din
Romania. Aproape in fiecare livada romaneasca creste cel putin un mar,
fructele lui fiind consumate din toamna si pana in primavara urmatoare.

~ 90 ~
 Oare au ales bine romanii fructul care sa-i mentina sanatosi intreaga
iarna? Vom afla chiar aici cat de mult bine pot face merele care sunt
consumate zilnic.
Proprietati binefacatoare ale merelor
Previn bolile cardiovasculare prin scaderea colesterolului din sange,
deoarece prin aceasta previn ateroscleroza cu toate consecintele ei neplacute,
in special infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale. Acest efect se
datoreaza fibrelor alimentare ce scad colesterolul sanguin. Fibrele insolubile
leaga LDL-colesterolul eliberat de ficat in tubul digestiv si se poate spune ca il
"matura" afara din corp, fara a mai permite reabsorbtia lui atat de nociva, in
timp ce pectina, principala fibra solubila, reduce producerea de LDL-colesterol
la nivelul ficatului. Consumul unui singur mar mare pe zi este astfel in masura
sa scada nivelul colesterolului din sange cu 8-12%.
Previn atat constipatia cat si diareea: ele contin fibre alimentare atat
solubile utile in caz de diaree cat si insolubile, necesare in caz de constipatie.
Previn cancerul de colon: datorita fibrelor alimentare insolubile ce
previn constipatia si protejeaza mucoasa sensibila a colonului de diversi
cancerigeni chimici, merele previn cancerul de colon.
Au actiune antioxidanta puternica deoarece contin multi flavonoizi si
prin aceasta preintampina un mare numar de afectiuni cronice si degenerative:
merele, alaturi de ceapa si ceai verde, sunt cele mai importante surse de
flavonoizi. In cojile de mar exista cantitati mari de cvercitina, o flavonoida cu
actiune antioxidanta puternica, care amplifica actiunea vitaminei C si astfel
protejeaza de cancer in general. In ceea ce priveste intensitatea actiunii
antioxidante, dintre fructe se afla pe locul doi, dupa merisor, datorita
cantitatilor mari de cvercitina, catechina, floridzin si acid clorogenic. Actiunea
antioxidanta a 100 g coaja de mar echivaleaza actiunea antioxidanta a 1500 mg
de vitamina C. Un studiu interesant realizat pe animale de laborator a aratat
ca cvercitina administrata singura nu are efect antioxidant, insa administrarea
de fructe intregi are un afect antioxidant intens. Consumarea doar a pulpei sau
a sucului de mar are un efect antioxidant de 10 ori mai redus decat marul
integral, deoarece compusii responsabili de acest efect sunt concentrati in
coaja. Un alt aspect remarcabil este acela ca aceste substante active cu rol
antioxidant si antitumoral din mar sunt foarte stabile in timp, compozitia
merelor dupa 200 de zile de la cules fiind aproape aceeasi cu acea din ziua
culegerii. Insa procesarea lor, de exemplu in vederea obtinerii sucului de mere,
scade activitatea antioxidanta a fructelor cu aproape 90%, iar enzimele cu
aproximativ 97%. Asadar consumul de mere intregi este in acest caz preferabil
sucului.

~ 91 ~
 Consumul regulat de mere este asociat cu cel mai scazut risc de cancer,
boli cardio-vasculare, astm bronsic si diabet zaharat, comparativ cu alte fructe
si legume (Nutrion Journal, mai 2004). Unele studii au aratat de asemenea ca
merele inhiba semnificativ, cu 39-43%, cresterea celulelor de cancer hepatic si
de colon, in special soiul rosu delicios si merele Golden. Consumul a 3-6 mere
pe zi poate preveni cancerul de san, conform unui alt studiu. Merele
imbunatatesc functiile pulmonare si normalizeaza greutatea. Practic
protectia este cu atat mai buna cu cat se consuma mai multe mere, zilnic.
Mentin normal nivelul glicemiei: desi merele sunt fructe dulci, ele
contin zaharuri foarte simple, in majoritatea fructoza, care este eliberata lent
in sange dupa absorbtia intstinala, fara a creste glicemia
Scad riscul formarii de calculi urinari din oxalati (British Journal of
Nutrition): consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grapefruit sau
portocale modifica pH-ul urinar si nu mai permite formarea cristalelor de
oxalati in urina.
Protejeaza in mod natural de radiatia solara ultravioleta: unul dintre
ultimele studii stiintifice au aratat ca fenolii antioxidanti continuti in coaja unor
specii de mere cresc foarte mult rezistenta pielii umane la radiatia ultravioleta
solara, protejand astfel de inconvenientele zilelor toride de vara.
Mentin sanatatea plamanilor si pancreasului: un studiu epidemiologic
larg realizat in Anglia, Finlanda si Olanda, in care au fost inclusi in lot cei cu un
consum minim de 2 mere pe saptamana, au aratat fata de lotul martor ca
consumul de mere este invers proportional cu incidenta astmului bronsic si a
dibetului zaharat tip 2 si este in general asociat cu o stare de sanatate optima a
plamanilor.
Previn osteoporoza specifica menopauzei: un flavonoid continut doar in
mere si numit phloridzin previne osteoporoza asociata cu menopauza, datorita
actiunii antiinflamatoare si antioxidante specifice.
Desi merele s-au dovedit atat de extraordinare, ele retin pesticide daca
au fost stropite - acest lucru se poate evita curatand coaja fructelor, deoarece
majoritatea pesticidelor sunt depozitate in coaja, insa astfel se pierd si
majoritatea fibrelor alimentare si a flavonoidelor. Aceeasi problema o ridica si
merele cerate. Chiar daca pesticidele sunt prezente in alimente in cantitati
foarte mici, ele au un impact negativ puternic asupra sanatatii si compromit in
primul rand functiile ficatului pe care il suprasolicita, dar afecteaza si starea
fiecarei celule a corpului, precum si calitatea activitatii sistemului nervos. Din
aceste motive este foarte important sa consumam mere cultivate organic.

~ 92 ~
 Terapie prin condimente

Condimentele sau mirodeniile nu numai ca dau gust mancarii, dar

imbunatatesc mult calitatile alimentelor si le confera chiar proprietati
vindecatoare.
Angelica : purificator, digesiv, antistres
Anason : tonic, stimuleaza digestia, favorizeaza respiratia, actiune
vermifuga
Ardei iute : stimulator si tonic general; in raceli (impreuna cu cimbrisor
si coaja de lamaie)
Busuioc : surmenaj intelectual, antidepresiv, stimuleaza circulatia
cerebrala, bronsic
Cardamon : teniaza, sinuzita, reumatism, anemie
Chimen : stimuleaza digestia, carminativ, expectorant, antispastic
vascular
Cimbrisor : digestie, sistem imunitar
Cimbru : digestiv, reduce toxicitatea alimentelor, colita
Coriandru : indigestie, balonari, colici abdominale, antidepresiv
Cuisoare : antiseptic puternic
Dafin : astm bronsic, pinteni ososi, memorie slaba
Ienibahar : antitoxic, colita, hipertensiune, colici
Fenicul : antibiotic, laxativ, expectorant, diuretic
Ghimbir : digestiv, circulator, gripa, guta, rau de miscare
Hrean : antiseptic, imunostimulant
Ienupar : diabet, acnee, guta, diuretic
Leustean : antireumatic, tonic nervos, antitoxic
Maghiran : tonic cardiac, nevroza, menopauza
Marar : stimuleaza activitatea endocrina, digestia
Menta : diaree, balonari, infectii digestive
Mustar (seminte) : expectorant, laxativ, stimulator
Nucsoara : diaree cronica, infectii intestinale, insomnie, balonari, litiaza
biliara
Oregano (sovarv) : stimuleaza digestia, carminativ, bronhodilatator

~ 93 ~
 Piper : astenie, obezitate, insuficienta circulatorie periferica; nu se ia in
nervozitate si ulcer
Rozmarin : tonic nervos, purificator
Scortisoara : stimuleaza circulatia sangelui, digestiva, vermifuga
Tarhon : tratamentul digestiei lente, al colitei
Telina : mareste imunitatea, tonica, vermifuga
Usturoi : antiseptic, imunostimulant, boli cardio-vasculare

Feniculul

- un excelent fortifiant

Feniculul (Foeniculum vulgare) este apreciat ca fiind un excelent

fortifiant, inca din vremea Greciei Antice. Feniculul poate inlocui cu succes
orice alta planta exotica, fiind un stimulent foarte puternic pentru digestie si
in general pentru functiile organismului.

~ 94 ~
 In combinatie cu semintele de coriandru, feniculul este recomandat in
caz de meteorism (gaze abdominale, balonare), pentru reglarea temperaturii
corporale si imbunatatirea digestiei. In acest caz este preferabil ca amestecul
celor doua condimente sa fie realizat in parti egale. La aceasta combinatie se
poate adauga si putina sare.
Semintele de fenicul reprezinta si un foarte bun aromatizant pentru
dulciuri. Impreuna cu semintele de anason si cu scortisoara se poate obtine o
combinatie aromata deosebit de savuroasa pentru preparatele dulci, pentru
prajituri sau pentru salatele de fructe.
Laptele dulce cu seminte de fenicul este un remediu excelent pentru
persoanele iritabile, certarete, nervoase sau angoasate. Reteta de preparare
este urmatoarea: intr-un pahar de lapte dulce fierbinte se pune o lingurita de
pulbere macinata fin de seminte de fenicul, apoi se lasa sa se raceasca. Se bea
imediat cu inghitituri mici. Acest aliment este totodata un remediu natural,
care este bine sa fie introdus in alimentatia zilnica.
Maceratul la rece de fenicul este un remediu excelent pentru ochii
obositi si pentru afectiuni oculare in general. Se aplica o compresa cu macerat
la rece, ce va fi incalzit in prealabil prin plasarea vasului cu macerat pe o sursa
constanta de caldura moderata. Apoi lichidul caldut se va folosi pentru
comprese ce vor fi aplicate pe ochi timp, de 10- 30 minute.
Tinctura de fenicul se obtine prin amestecarea a 100 g de pulbere
macinata fin cu 500 ml alcool alimentar de 50 de grade. Amestecul obtinut se
lasa la macerat timp de 7-8 zile la caldura, timp in care se agita de cate trei ori
pe zi. La sfarsitul perioadei se strecoara prin tifon si se pastreaza in sticle
inchise la culoare. Tinctura de fenicul are proprietati expectorante,
bronhodilatatoare, antispastice in astm, tuse spastica si faringita. Se
administreaza diluata cu apa fiarta si racita: o lingurita de tinctura la o cana de
apa, de trei ori pe zi.

~ 95 ~
Mararul

- Calitati nebanuite

Dincolo de gustul placut pe care il are, mararul merita sa fie consumat si

din motive de sanatate, deoarece este plin de proprietati benefice pentru
organismul uman. Acestea se datoreaza compusilor organici, vitaminelor si
mineralelor din marar. Mararul contine cantitati semnificative de vitamina A si
vitamina C, acid folic, fier si mangan.
Protejeaza sanatatea oaselor: mararul este o planta care contine mult
calciu, mineral recomandat pentru buna functionare si pentru sanatatea
sistemului osos. Una dintre bolile asociate carentei de calciu este osteoporoza,
pe care o poti preveni consumand alimente bogate in calciu.
Are proprietati antibacteriene: mancand marar, lupti impotriva
infectiilor interne si externe. In culturile stravechi, semintele de marar erau
aplicate pe rani pentru prevenirea infectiilor.
Lupta cu radicalii liberi: fructele si legumele viu colorate au capacitatea
sa protejeze corpul de actiunea radicalilor liberi, prevenind bolile de inima,
cancerul si alte afectiuni grave.
Ajuta digestia: mararul are proprietati care imbunatatesc functiile
sistemului digestiv. Impiedica aparitia halenei si a refluxului gastro-esofagian,
calmeaza durerile de stomac, previne diareea si contine fibre dietetice,
benefice pentru sanatatea sistemului digestiv. Mararul induce pofta de
mancare si contine uleiuri esentiale care stimuleaza si activeaza secretia biliara
si sucurile digestive.

~ 96 ~
 Trateaza sughitul: daca amesteci o lingura de marar proaspat cu apa
fierbinte, apoi strecori si bei lichidul obtinut, vei scapa de sughit. Acelasi efect il
vei obtine si daca vei sorbi de cateva ori zeama de muraturi, care contine si
marar.
Alunga durerile de cap: mararul este folosit ca remediu pentru durerile
de cap, inca din Antichitate. Apeleaza la aceeasi metoda ca cea pentru
calmarea sughitului si vei scapa si de durerile de cap.
Trateaza insomnia: uleiurile esentiale din ierburi precum mararul au,
printre altele, si un efect sedativ si hipnotic. Flavonoizii si vitaminele din
complexul B prezente in marar, activeaza secretia unor enzime si hormoni care
induc o stare de calm si de relaxare, astfel incat vei dormi mai bine.
Previne artrita: mararul este recunoscut pentru proprietatile sale
antiinflamatorii. El ajuta in reducerea inflamatiei si a durerii asociate artritei
reumatoide si gutei.
Eficient asupra tulburarilor menstruale: flavonoizii din uleiurile esentiale
existente in marar stimuleaza secretia unor hormoni care ajuta la reglarea
ciclului menstrual, la femei.
Protejeaza cavitatea bucala: semintele si frunzele de marar
improspateaza respiratia si protejeaza cavitatea bucala. Uleiurile esentiale din
marar au proprietati germicide, antioxidante si dezinfectante, in natura, de
aceea te vor apara de microbi, in timp ce antioxidantii vor limita actiunea
radicalilor liberi asupra gingiilor si a dintilor.
Alte beneficii: consumul de marar creste rezistenta organismului si ajuta
la eliminarea toxinelor, a sarii si a apei in exces, din organism.

Semintele de marar

- un remediu stimulato

Semintele de marar sunt, din pacate, mai putin utilizate decat restul
plantei, in ciuda proprietatilor lor deosebite. Pulberea si tinctura extrase la
rece din semintele de marar sunt stimulente si reglatoare hormonale foarte

~ 97 ~
puternice si eficiente. Gonadele sunt cele care beneficiaza cel mai mult de
aceasta stimulare.
In urma unui tratament de 15-20 de zile cu pulbere sau tinctura de
seminte de marar, la femei se constata urmatoarele efecte:
reglarea ciclului menstrual
disparitia amenoreei
scaderea duratei de somn
cresterea sanilor
incetinirea ritmului de crestere a pilozitatilor
marirea vitalitatii si a tonusului la nivel global
marirea secretiei mamare la femeile cere alapteaza
estomparea efectelor menopauzei
La barbati s-a remarcat marirea tonusului vital, cresterea in mod
armonios a greutatii corporale, a vigorii in plan sexual.
Extractul lichid din seminte de marar este folosit extern sub forma de
comprese pentru combaterea ulcioarelor si a inflamatiilor, sub forma de bai in
tratamentul hemoroizilor, sub forma de comprese peste noapte pentru
combaterea iritatiilor tenului si acneei.

Sfecla Rosie
– "Depozit" de sanatate amenajat de Medicul cel Mare!

Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara, in salata mea zilnica exista
sfecla rosie rasa cruda.
Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai
dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei, cand a visat-o pe bunica ei
care ii intindea o farfurie cu supa.-Ia fetita mea, i-a spus bunica, e supa de

~ 98 ~
sfecla cu usturoi. Mama a povestit visul, bunica mea i-a dat imediat asemenea
supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare …iar mama a mai trait
pana la 74 de ani.
Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung !
Putina istorie
Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios.
Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si
Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul
radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa
pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica
si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe
drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza
starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o
cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era
mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu
trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus
germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla
a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor
grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu
succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in
vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu
varza si fructe de padure.
Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai
sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale.
Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare.
Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de
indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu,
miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a
fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui,
nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina,
sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in
cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le
permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani.
Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca
vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
Fisa biografica

~ 99 ~
 Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina

Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care,

spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in
procesul de prelucrare termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti
culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece
toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului
este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. In structura
radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie
provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a
fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element
important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in
alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia
cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea,
poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de
mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de
zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din
organism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le
extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea
functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si
incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism toxinele,
imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in
tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate
componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.
TRATAMENTE INTERNE

~ 100 ~
 * Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului
prevede si imbogatirea organismului cu saruri de potasiu, vitamine si alte
substante care ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu
30 de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in timpul
meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau
coapta in cuptor.
* Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe preparate din
sfecla, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta in
care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta metoda: se da pe
razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 linguri
de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul si se
adauga putina miere de albine. Se face gargara la fiecare 2 ore. Pentru
accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie de
sfecla cruda.
* Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de
hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda,
fiarta sau murata. De 2-3 ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla,
morcovi si ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc de
lamaie sau smantana.
Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil
sa fie consumata cruda)
* Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfecla, se
amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar de suc de
morcov si 1 kg de piersici curatate de samburi si taiate felii. Se pune totul intr-
un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa calduta. Se fierbe 10-
12 minute pe baie de aburi dupa primul clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o
lingura de lemn sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g
dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt. Doza
obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea diferitelor
afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru
profilaxia lor.
* Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice,
aritmie (fibrilatie auriculara).
Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot se adauga 500-700
g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se
amesteca cu 150 g de zahar si o lingurita de drojdie uscata si se pune intr-un
loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz
de renuntare categorica la bauturile alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare
de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si tratamentul trebuie

~ 101 ~
inceput de la zero.) Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante
medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb,
paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se
modeleaza bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in
congelator (daca sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc
fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame, se
mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de
cate ori apare senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10
bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente.
* Curatarea organismului de metale grele si radioactive, dizolvarea
placilor aterosclerotice din vasele sanguine. Se prepara un amestec din
cantitati egale de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se
toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. Se
bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese.
* Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla si 500 g de
morcov se taie marunt. Peste legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere
(cu 2 degete) si se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt
fierte, se adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba 5
minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu 2 linguri de miere de albine si
se lasa pentru 12 ore la racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate 100-150 g,
timp de o luna. Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor organismului slabit
dupa o boala grea.
* Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa rece se toarna
peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga 6-8 crengute de urzica sau 2-3
frunze tinere de hrean. Urzica se schimba zilnic. Componentele se pun in
camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de trei ori pe zi.
* Dezintoxicare – un pahar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un
pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit
de lumina, acoperit cu 3 straturi de tifon. Dupa doua saptamani se strecoara.
Se beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi.
* Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se
consuma sfecla marinata. Modul de preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se
raceste, se curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in
borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla este nevoie de 1 litru
de apa, 2 pahare de otet de mere, cate o lingurita de sare si zahar, 10 boabe de
piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la punctul de
fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul se adauga dupa racire.
Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla. Se pastreaza la rece..
* Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc de rosii, cu
sucul dintr-o lamaie, 5 linguri suc de ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si

~ 102 ~
piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau cate
50 ml suc cu inghitituri mici, intre mesele principale.
* Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe retete pentru
reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in
parti egale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 linguri de trei ori
pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc de paducel.
* Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc 300 ml
suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar
sau miere de albine. Se tin ingredientele intr-un borcan de 3 l, acoperit cu
tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se
pastreaza la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza
tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si vajaiturile.
* Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de marime medie,
curatate de coaja. Se pun intr-un borcan de trei litri. Se toarna deasupra apa
rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete. Pe gura
borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasa la
temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi
lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider. Preparatul se bea fara
restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de bautura. In 5-6 luni, in afara de
curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea
tensiunii arteriale.
* Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite dereglari,
mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc
de sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
* Pietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist, concomitent cu
alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri
se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau cate 150
ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa.
TRATAMENTE EXTERNE

~ 103 ~
 * Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru cei mai mici,
sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare.
* Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile.
Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica si frunzele de
sfecla strivite in palme.
* Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor necesita un
complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla
ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de
patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la
racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de minute
inainte de masa.
* Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe
locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute.. In acelasi timp se beau cate 50 ml de suc,
de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile.
* Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul obtinut se
aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. Imbunatatirea se observa
peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in functie de
vechimea afectiunilor).
Test de sanatate cu suc de sfecla
Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei

Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu)

care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de
colesterol, a metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor
vasculari. De regula, se stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa ce au
fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie
lasat 2-3 ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative
(dureri de cap, stari de greata etc.). Cu ajutorul sucului de sfecla ne putem
testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu. Se beau 100 ml suc de
sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se
urmaresc schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente afectiuni
serioase de sanatate, culoarea nu se schimba. Daca sunt probleme de sanatate,
urina capata culoarea sucului de sfecla.

~ 104 ~
 Vin tonic din sfecla

In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica

generala, care se numeste “7 pahare”. Se amesteca in cantitati egale cate 250
ml sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si
vin rosu dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de sticla, in frigider.
Se beau cate 50 ml, de trei ori pe zi. Cantitatea – 1750 ml – reprezinta o cura
care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani.
Preparatul se recomanda pentru revitalizarea organismului dupa
interventii chirurgicale, chimioterapie si in timpul tratamentelor de lunga
durata.
SFECLA si CANCERUL
Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica
in medicina populara de mii de ani. Pigmentul din planta este actorul principal
in lupta cu cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de
sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot
restul vietii. Pigmentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de
prelucrare termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui terapeutice se
pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore.
Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul
bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu
radiatii. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi
de ovaz, hrean, banana sau lapte prins.

~ 105 ~
 In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor sa consume
zilnic cate 250 g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca
sfecla cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu
300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se
imbunatatesc analizele de sange si starea generala de sanatate.
Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de 4-5 ori pe zi,
pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului afectat.

~ 106 ~
 Plante cu efect armonizator

- Dr. Dorin Dragos

Plantele pot avea multe efecte - depurative, reglatoare, cicatrizante etc.
Tot astfel exista plante care pot fi folosite drept armonizatoare. Unele au
efecte de armonizare specifica legata de un anumit organ (de exemplu unele
dintre cele depurative etc.), dar sunt si plante carora nu li se poate recunoaste
o specificitate sau preponderenta de organ, aparat sau sistem. Familia
Lamiaceae este cea mai importanta sursa de plante armonizatoare. O sursa
valoroasa o constituie si Familia Asteraceae. In ambele cazuri principiile active
esentiale sunt compusii din uleiul volatil, in corelatie cu binecunoscuta lor

~ 107 ~
influenta complexa, multisistemica, intens sustinuta de impactul pregnant
asupra structurii energetice si mental emotionale.
Compusii volatili pot avea:
- actiune negativanta: prin cedare de electroni (determina sedare,
linistire, calmare, relaxare); sunt compusii cu grad crescut de oxidare: aldehide,
cetone, esteri, terpene polinesaturate cum sunt azulenele;
- actiune pozitivanta: fie capteaza electroni (stimuleaza, tonifica), fie
cedeaza protoni (actiune antiinfectioasa - mai ales fenolii, alcoolii
monoterpenici si eterii); sunt compusii cu grad redus de oxidare: hidrocarburi
si terpene saturate, alcooli, fenoli, oxizi, eter-oxizi.
Rezumand, plantele armonizatoare calmeaza si relaxeaza (stare pasiva,
receptiva, feminina, lunara, yin - efect negativant), fortifica si stimuleaza (stare
activa, emisiva, masculina, solara, yang - efect pozitivant prin captare de
electroni) sau apara de agresiuni (efect pozitivant prin cedare de protoni).
Multe dintre plante, in special cele armonizatoare, au o actiune
echilibranta: atenueaza manifestarile excesive atat intr-o directie, cat si in cea
diametral opusa, tempereaza tendintele exacerbate atat in sens receptiv,
pasiv, defensiv (feminin, lunar, yin), cat si in sens emisiv, activ, agresiv
(masculin, solar, yang): musetelul, coada soricelului, galbenelele tempereaza
atat agresivitatea, cat si consecintele acesteia - sunt utile pentru a-i domoli pe
cei care ataca si pentru a alina ranile celor atacati. Cicoarea atenueaza atat
tendinta excesiva de a-i ajuta si indruma pe ceilalti, cat si nevoia excesiva de a
fi ajutat si indrumat. Atat cei care solicita grija excesiva a celor din jur, cat si cei
care se lasa secatuiti de astfel de oameni beneficiaza in egala masura de
musetel. Atat nevoia exagerata de a darui, cat si aceea de a primi afectiune
sunt modulate de paducel, tei etc. Actiune similara de filtrare, moderare,
aducerea la linia de mijloc a oricarui exces au si lavanda (asupra nivelului
emotiilor), rozmarinul (asupra afectivitatii) etc. Aceasta actiune duala se
reflecta adesea si in plan fizic: de exemplu, paducelul normalizeaza tensiunea
arteriala, fie ca este prea ridicata, fie prea scazuta.
O alta calitate care ne determina sa consideram aceste plante drept
armonizatoare este capacitatea lor de a regla, intr-o masura mai mare sau mai
mica, manifestarile tuturor celor trei tipologii fundamentale (de aer, de foc si
de apa asociata cu pamant) reflectate, mai mult sau mai putin, la nivelul
tuturor celor trei tracturi principale (respirator, digestiv si urogenital) ca si la
nivel neuropsihic. In toate aceste situatii actioneaza atenuator, armonizator,
potolind manifestarile excesive, inlaturand blocajele si permitand astfel
curgerea libera a energiilor. Nu au contraindicatii absolute (desi menta este
uneori prea racitoare pentru tipologia de aer) si, de regula, se vor administra

~ 108 ~
asociate cu alte plante, vizat fiind un efect sinergic. De aceea efectele acestor
plante sunt destul de apropiate, inclusiv la nivel subtil, mental emotional.
Se poate totusi contura o anumita clasificare, a carei valabilitate este
confirmata prin corelarea cu principiile active predominante (aceasta
clasificare nu este stricta, ci doar orientativa):
- Cand exista exces de aer, determinand teama, neincredere si
slabiciune, se recomanda plante cu efect predominant tonifiant, legat de
prezenta alcoolilor si fenolilor din uleiul volatil (cu efect electropozitivant):
cimbru, sovarv; aici este inclus si coriandrul; tot actiune electropozitivanta au si
fenol metil-eterii: busuioc, cuisoare si dafin, anason, fenicul, tarhon, obligeana.
- Pentru excesul de foc sau aer, generand implicare si/sau anxietate si
agitatie, se folosesc plante mai ales linistitoare datorita esterilor din uleiul
volatil (proprietati electronegativante): menta; si maghiranul poate fi
mentionat aici; aldehidele monoterpenice au tot efect electronegativant si
sedativ: roinita, mataciune, catusnica.
- Atunci cand starile descrise mai sus se combina sau alterneaza, se
recomanda plante echilibrante (tonifica prin alcooli, linistesc prin esteri):
lavanda; aici poate fi inclusa si menta; de asemenea, maghiranul.
- Plante care fluidifica si indeparteaza acumularile dense (apa si pamant
in exces) de la nivel emotional, dupa cum in plan fizic fluidifica secretiile,
favorizand eliminarea lor; farmacodinamic, aceasta se datoreaza actiunii
mucolitice (fluidifica secretiile mucoase vascoase si greu deterjabile) a
cetonelor din uleiul volatil (care insa, in doze mari, au potential neurotoxic):
isop, salvie, rozmarin; se incadreaza aici si calomfirul si chimenul.
- Plante care aplaneaza, la nivel mental-emotional, reactiile fierbinti
(foc excesiv); farmacodinamic, ele sunt antiinflamatoare prin compusii
sescviterpenici: musetel, coada soricelului .
Acest articol este extras din cartea Fundamentele medicinei naturale,
partea a II-a Vindecarea sufletului si a trupului prin plante Fitoterapia
psihocauzala scrisa de Dr. Dorin Dragos si aparuta la Editura Deceneu.

~ 109 ~
 Salvia, floarea Maicii Domnului

De mii de ani, cea mai mare atentie a persoanelor preocupate de

sanatatea celor din jur a fost îndreptata spre planta Salvia officinalis,
considerata „iarba sfânta“ la greci, si „simbolul sanatatii“, la orientali. Pentru
romani devenise un panaceu universal, care vindeca toate bolile umane sau
planta celor 1.000 de virtuti terapeutice. De altfel, denumirea speciei deriva de
la cuvântul latin „salvare“ - a salva, a vindeca, având multiple întrebuintari
terapeutice.
Un vechi dicton pastrat din Roma Antica formula categoric: „Cum sa
moara omul daca are salvie în gradina?“ Într-o carte foarte veche se arata ca
proprietatile vindecatoare ale acestei plante se datoresc Fecioarei Maria, care
fugea cu pruncul Iisus în brate fiind urmarita de soldatii regelui Irod. Când
Maria a rugat florile de pe câmp sa o ascunda, prima planta care i-a sarit în
ajutor a fost salvia, care a adapostit-o în bogatia sa de frunze si a scapat-o de
urmaritori. Atunci Maica Domnului a spus: „De azi înainte si pâna în veci, tu vei
fi floarea preferata a oamenilor. Îti dau puterea sa vindeci pe om de toate
bolile si sa-i salvezi de la moarte, asa cum ai facut tu pentru mine.“ De atunci,
salvia înfloreste în fiecare an pentru salvarea si ajutorarea oamenilor, fiind
ocrotita de mâinile Sfintei Fecioare.
Medicii greci si romani atribuiau salviei proprietati multiple: diuretice,
întaritoare, hemostatice si antibronsitice. Salvia a patruns de timpuriu în
Europa prin intermediul calugarilor benedictini, mai ales din mânastirea St.
Gallen. Walafried Strabo, staretul mânastirii Reichen a laudat salvia în poemul
sau „Hortulus“.
În Evul Mediu, salvia a avut un rol deosebit atât în medicina, cât si în arta
culinara, ceea ce a permis preotului Konrad von Megenberg sa o considere
drept „hrana zeilor“.
Acest semiarbust peren, cu înaltime pâna la un metru, originar din
regiunea mediteraneana, a ocupat suprafete tot mai mari în Grecia, Spania,
Italia, Turcia si, treptat, în Germania, Franta, Anglia si coasta Dalmatiei.
În România, salvia gaseste conditii bune de cultura, îndeosebi în judetele
din sudul tarii, mai ales pe terenuri pietroase si calcaroase, expuse la soare,

~ 110 ~
unde îsi mentine foarte bine coloritul frunzelor si parfumul. Frunzele argintii
sau alb-cenusii, paroase, se recolteaza la începutul înfloririi si apoi de înca 2-3
ori în decursul verii si toamnei, pe timp însorit. Se usuca în poduri, soproane si
în camere bine aerisite, în locuri umbrite pentru a nu pierde din uleiul eteric,
usor volatilizabil.
MULTIPLE PROPRIETATI BIOACTIVE
Putine plante medicinale sintetizeaza în frunze o diversitate atât de mare
de compusi organici, cu însusiri bioactive asa cum se constata la savie.
În primul rând mirosul placut, aromatic, specific odorant, camforaceu,
lemnos si ierbaceu precum si gustul condimentat, putin amarui, deriva dintr-un
ulei eteric complex (0,4 % în frunze proaspete si 1-2,5% în frunze uscate).
În afara uleiului eteric, frunzele contin si alti compusi organici care
diversifica si maresc valoarea terapeutica (taninuri, saponine, gume, mucilagii,
flavonoide, acid rosmarinic, camfor, vitamine (B1, C, PP) si principii amare
(picrosalvina).
Daca în Antichitate se constatau efectele vindicative ale salviei numai pe
baza experientei, în prezent, prin analizele biochimice efectuate, ne explicam
modul de actionare a acestei plante în prevenirea si combaterea multor
afectiuni maladive, fapt respectat de atâtea secole în medicina traditionala la
majoritatea popoarelor din Europa.
POTENTIALUL CURATIV AL SALVIEI
Principalale proprietati curative în care intervine în mod benefic sunt:
- digestive, carminative, coleretice, astringente, antiinflamatoare,
antidiareice, antiseptice, bacteriostatice, aperitive si tonic-amare;
- expectorante, antispastice, bronsice, antifebrile, antisudorifice;
- calmante ale sistemului nervos, antinevralgice, usor sedative;
- usor hipoglicemiante.
În tratamente externe are efecte cicatrizante, vulnerare, astringente,
antiseptice, emoliente si calmante.
Salvia opreste transpiratia nocturna la bolnavii de tuberculoza.
Atât frunzele, cât si vârfurile înflorite, se utilizeaza în stare uscata în
prevenirea multor afectiuni.
Din cele mai vechi timpuri, salvia a fost apreciata ca cel mai bun remediu
în oprirea transpiratiei nocturne la bolnavii de tuberculoza (mai ales în amestec
cu flori de lavanda). De asemenea, intervine în bronsite cronice, astm bronsic,
angina, catar pulmonar, expectoratii, tuse, laringite, amigdalite si stari de
slabiciune care însotesc alte boli de piept.
Tot din Antichitate dateaza practica tratamentelor în unele afectiuni
feminine: tulburari dureroase în timpul ciclului menstrual, dismenoree,
metroanexita, metrita, ulceratii, vaginita atrofica, bufeuri de caldura în timpul

~ 111 ~
menopauzei. În plus, are bune efecte în restabilirea tonusului uterului dupa
nastere. De retinut, ca nu se recomanda la femeile care alapteaza deoarece
micsoreaza cantitatea de lapte, efectul fiind benefic numai la mamele care îsi
întarca copilul si doresc reducerea lactatiei. Sa nu se uite ca salvia favorizeaza
fecundatia, combate sterilitatea si impotenta sexuala.
În cazul aparitiei unor afectiuni la nivelul organelor digestive nu poate fi
neglijata aceasta planta minune. Cunoscutul fitoterapeut, parintele Sebastien
Kneipp, prezenta efectele salviei în reglarea functiilor stomacului si ale
ficatului, în inflamatii gastrointestinale, indigestii, colici, spasme si dureri ale
stomacului. Ceaiul de salvie înlatura greturile, diareea (mai ales la sugari),
intensifica secretiile vezicii biliare, vindeca dischinezia biliara, balonarile si
flatulenta la stomac si intestine, halena, lipsa poftei de mâncare.
Datorita proprietatilor antiseptice, salvia reduce ritmul fermentatiilor
intestinale, mai ales cele provocate de microbii implicati în infectiile
intestinale, curatind mucoasele si eliminând mucozitatile.
CEAIUL DE SALVIE REGLEAZA GLICEMIA DIABETICILOR
La persoanele cu diabet zaharat, ceaiul de salvie are efecte bine
cunoscute în reducerea glicemiei între limite normale.
Actiuni remarcabile ale tratamentelor cu salvie au fost înregistrate
contra starilor de nervozitate, oboseala mentala, pierderea memoriei, migrene,
dureri de cap, astenie nervoasa, surmenaj, depresii psihice, tremuraturi ale
membrelor (boala Parkinson), epilepsie, paralizie si stari de slabiciune, mai ales
la copiii debili si la convalescentii dupa operatii sau dupa boli prelungite.
BUN TONIC PENTRU VÂRSTNICI
La vârstnici, salvia întretine vitalitatea întrucât actioneaza ca un
distrugator al radicalilor liberi care declanseaza unele boli grele si grabesc
îmbatrânirea.
Tratamentele cu salvie au dovedit eficacitate si în bolile reumatismale,
cardio-vasculare, guta atonica, circulatie defectuoasa a sângelui, prevenirea
infarctului, reglarea tensiunii arteriale si fortificarea organismului.
În utilizari externe, planta este indicata sub forma de gargara în abcese
dentare cu puroi, gingivite sângerânde, paradontoze, afte si ulceratii bucale,
stomatite si amigdalite. La multi copii ar putea fi evitata operatia de amigdalita,
daca ar bea zilnic ceai de salvie.
Uleiul de salvie este cicatrizant în rani sângerânde sau purulente, în
ulceratii ale pielii, degeraturi, transpiratii excesive la mâini si picioare,
hemoroizi, acnee, seboreea fetei, dezumflarea nasului, întarirea vederii si a
auzului.

~ 112 ~
 MODALITATI DE ADMINISTRARE
În majoritatea afectiunilor mentionate mai sus se recomanda infuzia din
flori si frunze uscate de salvie (1-2 lingurite la 250 ml apa clocotita care se
infuzeaza acoperit timp de 15 minute) consumându-se câte 2 ceaiuri pe zi,
baute prin înghitituri rare.
În cazuri speciale se utilizeaza si alte forme de administrare, atât intern
cât si extern.
- Tinctura (20 g frunze macerate 10-14 zile în 100 ml alcool) din care se
iau câte 15-20 picaturi de 3 ori pe zi în caz de acnee, orgelet si alopecie.
- Vin de salvie (80 g frunze uscate si maruntite, macerate în 1 litru de vin
alb timp de 10-14 zile) din care se iau 2-3 linguri dupa mese în cazuri de astenie
nervoasa, impotenta sexuala, surmenaj fizic, psihic si intelectual.
- Pulbere din frunze uscate si macinate (se iau 3 capsule pe zi) în caz de
tulburari menstruale, bufeuri si transpiratii excesive la menopauza.
- Inhalatii cu infuzie în caz de sinuzita.
- Gargara cu apa de salvie sau cu o solutie din 200 ml infuzie de salvie, 25
ml glicerina ,10 ml tinctura de lavanda si 30 g clorura de sodiu folosita în caz de
halena (miros neplacut al gurii).
- Spalaturi cu infuzie concentrata (100 g frunze la 1 litru apa clocotita)
facute de 2 ori pe zi pentru metroanexita si metrite ulcerate.
- Supozitoare cu extract hidroalcoolic din frunze de salvie pentru
refacerea uterului infantil, reglarea fluxului menstrual, favorizarea conceptiei si
pastrarea sarcinii.
- Bai de salvie preparat din 2 pumni de frunze macerate la rece peste
noapte; a doua zi se încalzeste pâna da în clocot, iar extractul se toarna în apa
de baie având bune efecte la femei cu tulburari abdominale, la persoane cu
depresii psihice si la copii debili.
- Cataplasme din frunze uscate si macinate, amestecate cu unt si plasate
pe suprafata gâtului în caz de amigdalite si alte inflamatii.
- Cataplasme din frunze proaspete si maruntite, aplicate pe locul
întepaturilor de insecte.
- Pulbere din frunze de salvie presurata pe peria de dinti cu care se
freaca dintii pentru albire, întarirea gingiilor si împrospatarea mirosului din
gura.
Constantin I. Milica, profesor, Iasi

~ 113 ~
 Resveratrolul
Legumele si fructele negre contin cel mai puternic antioxidant (RESVERATROL)

Vin vremuri... ”NEGRE” pentru sanatatea noastra a tuturor!

Merita însa sa... profitam din plin de ele!?!

Dragi prieteni,
A sosit în sfârsit vara, anotimpul meu preferat ; si odata cu ea au început
sa apara fructele si legumele de culoare... NEAGRA (practic ceva intermediar
între indigoul spre negru si visiniul cel mai închis) !
De ce vreau sa va atrag extrem de serios asupra acestei minunatii de
culoare, o veritabila binecuvântare a lui Dumnezeu? Deoarece aceste fructe si
legume de culoare NEAGRA contin... un colorant polifenolic numit
RESVERATROL, adica de departe cel mai puternic factor natural anti-oxidant
cunoscut !!!
Când am folosit în limbaj medical cuvântul ”anti-oxidant” primul lucru la
care trebuie sa va gânditi este ”anti-cancer” (atât preventie, cât si terapie
naturala), anti-îmbatrânire si status antiinflamator; dar nu numai atât !
Sa nu cumva sa uitati ca a II-a cauza de deces la nivel European este
reprezentata de CANCER ; însa în România, începând cu 1997 principala cauza
de deces este reprezentata de cancer si apoi de bolile cardio-vasculare!
Dar oare aceasta minune a cerului (Resveratrolul) sa stie sa faca doar
atât ? Nici pe departe ! Hai sa vedem împreuna :
- Întâi de toate se gaseste în general în fructele de culoare indigo-visiniu
spre negru (dar nu numai) : dude NEGRE, cirese NEGRE, struguri NEGRI,
sâmburii de struguri NEGRI (dar si albi), mure NEGRE, corcoduse NEGRE,

~ 114 ~
coacaze NEGRE, prunele închise la culoare, AFINE, varza rosie, ceapa rosie,
merele VIOLET, salata Lollo, lintea NEAGRA, fasolea NEAGRA, dar si din varza
de Bruxelles (care poate fi consumata si fiarta), fragi, alune. Ultimele 3 sunt
varietatile de legume si fructe care nu prezinta culoarea NEAGRA, dar contin
totusi Resveratrol într-o cantitate mica !
- Resveratrol exista într-o cantitate de 50-100 mg / g pielita de
strugure, mai mult decât dublul oricarei alte surse identificate

- Are un efect de distrugere tumorala directa, actionând împotriva

oricarui tip de localizare tumorala, dar mai ales asupra celor hormono-
dependente (sân, uter, ovar, testicul, prostata, ficat, stomac) si a melanomului
malign (cea mai periculoasa localizare canceroasa a pielii si una dintre primele
3 localizari tumorale ca agresivitate). Inhiba proliferarea celulelor maligne si le
induce apoptoza (moartea)
- Blocheaza formarea de vase de sânge în jurul tumorii, dar si
metastazarea celulelor maligne. Acest lucru mai stie sa-l faca genisteina si
daidzaina din SOIA (alta minune de planta), acidul alfa-linolenic (omega 3) din
uleiul de in si sulforafanul din crucifere (varza, broccoli, conopida)
- Confera o protectie deosebita materialului genetic nuclear (ADN),
ferindu-l de mutatii
- Este SINGURUL anti-oxidant care actioneaza direct pe gena
Matusalemica (sau ”gena longevitatii”) având capacitatea de a creste durata si
calitatea vietii
- Are si efect de potentator de efect (bioflavonoid) pentru toate
mineralele si vitaminele întâlnite în cale, amplificând efectele acestora de
zeci-sute de ori !!!
- Are un potential anti-oxidant de 50 de ori superior vitaminelor C si E la
un loc + - de 14 ori activitatea izoenzimei Mn-SOD si de-asemenea - cantitatea
de glutation intraelulara
- Este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E în protectia anti-
oxidativa a LDL-colesterolului

~ 115 ~
 - ¯ nivelul sangvin al colesterolului total si al trigliceridelor
- ¯ glicemia si previne aparitia diabetului zaharat
- Este un vasodilatator arterial, actionând direct si stimulând enzima care
produce NO (eNOS)
- Se opune expansiunii fibroase a cicatricei post-infarct miocardic
- Înca din 1985 se stie ca are capacitatea de a inhiba agregarea
plachetara indusa de trombina si ADP (Kimura) => efect anti-trombotic
- Are efecte anti-SIDA, antivirale (virusurile hepatitice, dar nu numai !),
antialergice (inhibând eliberarea Histaminei), antibacteriene si
antiinflamatoare
- - elasticitatea articulatiilor, stimulând sinteza fibrelor de colagen atât la
nivel articular, cât si în piele (astfel având si un rol cosmetic). Preîntâmpina
ridarea si îmbatrânirea pielii, mentinându-i elasticitatea si tineretea
- Are efect protectiv fata de boala Alzheimer prin blocarea proteinei NF-
Kb, împiedicând astfel microglia sa distruga neuronii
- Exista studii încurajatoare referitoare la potentialul terapeutic al sau în
ceea ce priveste si alte boli neuro-degenerative
- - toleranta la efort, performantele fizice si psihice
- - durata de viata si potentialul reproductiv la animalele de experienta
pe care a fost testat (cu 15-30%)
- actionând direct pe citocromul P 450, poate ¯ efectul unor
medicamente, prin - metabolizarii acestora : antiaritmice, statine, anti-
histaminice, benzodiazepine, hipotensoare etc.
Capac la toate, se mai comporta si ca un hormon fito-estrogen, adica :
a) Reprezinta cel mai puternic fixator de Calciu în / din oase (alaturi de
exercitiul fizic), prevenind si combatând eficient osteoporoza
b) Confera protectie vasculara majora, chiar si la barbati
c) Combate tulburarile de climacteriu
d) Ajuta la regularizarea ciclului menstrual si se opune oricaror
manifestari dismenoreice
e) Chiar în exces, confera protectie împotriva cancerului de sân si col
uterin si nu induce cancer
f) Protejeaza celulele nervoase împotriva efectelor devastatoare ale
stresului + maresc durata de viata a acestora + se opun apoptozei (mortii)
acestora !
g) Creste eliminarea renala a acidului uric, prevenind acumularea sa si
riscul de a dezvolta guta sau litiaza urica
h) (Fito-) estrogenii sunt substante inductoare enzimatice (hepatice) cu
rol în detoxifierea organismului, dar nu numai : creste sinteza antioxidantilor
endogeni, a substantelor necesare corpului etc.

~ 116 ~
 Alte surse de fitoestrogeni : spirulina, soia, frunzele de papadie si de
patrunjel, salata (laptuca), granulele de polen, semintele de marar, grape-
fruit-ul rosu
Am afirmat mai sus ca Resveratrolul se comporta si ca un hormon fito-
estrogen, dar NU prezinta nici unul dintre efectele nu întotdeauna de dorit, sau
”adverse” ale estrogenului natural (adica cel produs de organism) :
a) Risc de cancer de sân, endometru (uter) si de prostata, hormonul
estrogen (dar NU si cel fito-estrogen !) fiind si hormon de crestere
b) Cresterea sânilor la ambele sexe, indiferent de vârsta, hormonul
estrogen (dar NU si cel fito-estrogen !) fiind si hormon de crestere
c) Edeme ale membrelor inferioare prin retentia hidro-salina consecutiva
d) - coagulabilitatii sângelui cu risc trombo-embolic
e) - riscul de a dezvolta forme de hipertensiune arteriala extrem de
rezistente la tratament
f) ¯ fertilitatii masculine si a potentei
As putea chiar sa afirm ca daca FUMATUL este cel mai distructiv factor
pentru sanatate, Resveratrolul este exact opusul, dar se pare ca de forta chiar
mai mare, însa de sens contrar.

Un aspect interesant de remarcat este acela ca japonezii fumeaza cele

mai multe tigari din lume per cap de locuitor, dar au si cea mai redusa
frecventa a cancerului pulmonar !?! ”Secretul” ? Japonezii au în dieta lor
printre cele mai ridicate niveluri anti-oxidante din lume, tot pe cap de locuitor !
(Prin aceasta sa nu credeti ca doresc sa încurajez fumatul în prezenta unei anti-
oxidari atroce !).
Ani de zile s-a tot batut moneda pe ”paradoxul francez”, afirmându-se ca
francezii ar trai mai mult decât restul populatiilor datorita unui consum
semnificativ de vin rosu în care s-ar gasi Resveratrol. De aici si pâna la
dezastruoasa încurajare de a consuma zilnic vin rosu nu a mai fost decât un pas
! Însa s-a demonstrat ulterior ca un consum de vin rosu zilnic este asociat cu
efecte nocive în primul rând asupra ficatului si apoi asupra tuturor organelor
~ 117 ~
întâlnite în cale de catre acesta ! Efectele ”paradoxului francez” sunt date în
primul rând consumului de ulei de masline, legumelor si fructelor într-o
cantitate net superioara comparativ cu a altor populatii si nu numai
consumului de... vin rosu !
Nu as dori sa închei acest mesaj fara a le aduce la cunostinta tuturor
prietenilor mei, carora le dedic acest articol, cea mai mare minune a naturii
create de Dumnezeu (dupa parerea mea !), o bogatie de anti-oxidanti într-un
singur produs: sucul de varza rosie.
Gustul acestuia va putea fi „dres”, la cei care nu-l prea suporta,
adaugând peste el suc de morcov, iar datorita faptului ca poate contine fibre
celulozice dure va fi strecurat prin tifon ”în 4” (cvadruplu).
Retineti câteva aspecte esentiale despre varza rosie :
- contine resveratrol = cel mai puternic factor natural anti-cancerigen
cunoscut, potentator de efect pentru toate celelalte minerale si vitamine +
distrugator al vaselor care alimenteaza tumora + blocheaza metastazarea
celulelor maligne ;
- contine sulforafan = substanta care distruge vasele care alimenteaza
tumora ;
- contine indol-3-carbinol = substanta care da distrugere tumorala
directa ;
- contine vitamina B 17 = produce distrugere tumorala directa
- reprezinta o sursa majora de vitamina C. Având în vedere
termolabilitatea acestei vitamine si faptul ca ea se oxideaza repede la aer,
sucul de varza rosie va fi consumat imediat dupa ce a fost preparat
- este cea mai bogata sursa cunoscuta de luteina si zeaxantina, 2
antioxidanti fundamentali si extrem de potenti, cu specificitate pentru macula
lutea, dar nu numai. Cercetarile privind degenerarea maculei la vârste
înaintate au dovedit rolul protector important al luteinei (6 mg/zi de luteina
administrata timp de 6 luni, scade incidenta degenerarii maculei cu 43%).
Efectul luteinei este amplificat de licopen, colorantul rosu din legume (tomate)
si cea mai mare parte a fructelor. Luteina previne degenerescenta maculara la
persoanele diabetice.
...si daca ar fi numai aceste efecte ar fi mai mult decât suficient pentru
sucul de varza rosie, dar nu sunt nici pe departe singurele efecte !
ATENTIE !!!
- Persoanele care NU au cancer în acest moment pot consuma TOATE
alimentele mentionate mai sus de culoare NEAGRA pentru a beneficia de cât
mai mult Resveratrol
- Însa persoanele care au în acest moment cancer le sfatuiesc sa se
abtina de la folosirea strugurilor negri (cresc nepermis de mult glicemia si pot

~ 118 ~
¯ drastic imunitatea acelor persoane) si a oricaror alimente NEGRE dar acre
(coacaze) sau insuficient coapte, deoarece acestea induc aciditate în organism,
factor major stimulator al dezvoltarii tumorale. Retineti aceste precautii
esentiale !!! Acestora din urma le recomand sucul de varza rosie, dudele,
ciresele, corcodusele NEGRE, afinele...
Va doresc numai bine + sa ne bucuram de acest factor NEGRU pentru
sanatatea noastra !

Semintele de dovleac
- un aliment util

Cultivarea dovlecilor s-a raspandit pe glob cand exploratorii europeni,

intorcandu-se din calatoriile lor au adus multe din bogatiile agricole ale Lumii
Noi. Dovlecii si semintele lor erau o mancare pretuita de indienii de pe
continetul american, datorita proprietatilor lor medicinale si alimentare.
O mare parte din dietologi pun semintele de dovleac pe primul loc in
tabelul produselor alimentare deoarece contin 36-50% grasimi, vitamine si
microelemente. Insa, de-a lungul timpului, semintele de dovleac s-au dovedit a
fi si un medicament natural pretios.
Inflamatia cailor tractului urinar si afectiunile prostatei se numara
printre cele mai frecvente afectiuni ale aparatului renal care pot fi ameliorate
~ 119 ~
sau chiar tratate consumand zilnic seminte crude de dovleac. Bolile precum
litiaza renala, infectiile genitale sau disuria (tulburarile de eliminare a urinei)
favorizeaza aparitia acestor afectiuni.
Ce beneficii ne aduc semintele de dovleac?
Semintele de dovleac sunt cunoscute in medicina traditionala ca un bun
remediu in tratarea afectiunilor vezicii urinare si ale prostatei, avand efecte
benefice in tratarea cistitelor cronice si a inflamatiilor de la acest nivel. Ajuta la
o mai buna functionare a rinichilor atat la barbat cat si la femeie, au un efect
pozitiv asupra vezicii urinare iritate si amelioreaza incontinenta urinara, previn
prostatita, fortifica miocardul (muschiul cardiac) si rinichii, ajuta la cresterea
parului si elimina metalele grele din organism.
Uleiul din seminte de dovleac, presat la rece, are o culoare inchisa.
Consumat regulat reface elasticitatea prostatei fiind eficient si in cresterea
potentei la barbati. Poate fi utilizat indiferent de varsta, consumat ca atare sau
adaugat in salate sau alte feluri de mancare, insa nu se fierbe odata cu
alimentele ci se adauga la sfarsit, in farfurie.
Ce contin semintele de dovleac?
O ceasca de seminte de dovleac ne aduce 46% magneziu, 28% fier, 24%
cupru, 17% proteine, 17 % zinc din necesarul zilnic
Magneziul impiedica formarea calculilor biliari si renali, contribuie la
formarea si mentinerea unei danturi sanatoase si intretine sanatatea oaselor,
intarzie imbatranirea, ajuta la buna functionare a creierului si a muschiului
cardiac.
Carenta de magneziu se manifesta prin emotivitate crescuta, dureri de
cap, senzatia de lipsa de aer, oboseala ochilor, diferite reactii alergice.
Fierul previne si trateaza anemiile, asigura asimilarea vitaminelor din
complexul B preluate prin alimentatie, asigura nutritia mucoaselor si a pielii,
are rol in dezvoltarea intelectuala in special la copii, stimuleaza imunitatea si
activitatea musculara.
Cuprul intervine in metabolismul calciului si al fosforului, regleaza
functiile hipofizei, ale tiroidei, ale gonadelor si stimuleaza suprarenalele,
favorizeaza absorbtia vitaminei C.
Zincul intrervine in apararea organismului impotriva infectiilor virale,
bacteriene sau micotice, ajuta la cresterea si dezvoltarea organelor
reoroducatoare, stimuleza sistemul nervos, este antidepresiv, mentine tonusul
muscular.
Cum se consuma semintele de dovleac?
· Se pot consuma ca atare, cantitatea minima pentru un adult fiind de 25
gr/zi,

~ 120 ~
 · sub forma de ulei presat la rece (care se poate procura din magazinele
naturiste), adaugat in salate
· se poate prepara un "lapte"din seminte de dovleac: se macina 100gr de
seminte si se adauga 3 cani de apa clocotita amestecandu-se continutul. Dupa
racire, se strecoara si se bea lichidul obtinut pe parcursul zilei, inainte de
mesele principale.

Sarea de Himalaia
Beneficiile consumului de sare de Himalaya

Sarea pura reprezinta fundatia vietii si esteesentiala pentru crearea

tuturor elementelor majore ale corpului uman.
Aerul, apa si solul din zilele noastre sunt din ce in mai compromise din
cauza poluarii si a cantitatilor mari de toxine. Este astfel esential sa mentinem
o stare alcalina a corpului, pentru a putea metaboliza si elimina aceste
substante nocive. In acest fel, omul se poate bucura mai mult de sanatatea,
starea de bine si longevitatea de care in mod natural trebuie sa beneficieze.
Din ce in ce mai multe persoane se simt obosite, sunt sensibile la gripe,
raceli, virusuri si afectiuni autoimunitare.
Toxinele care ne inconjoara slabesc capacitatea naturala a organismului
de a le elimina, ceea ce duce la slabirea sistemului imunitar, care in acest fel
este mult mai slabit in fata bolilor.
In aceste conditii, sarea de Himalaya este un supliment natural, bogat in
vitamine si minerale, care poate restaura starea initiala de bine a organismului
uman.
Originile sarii de Himalaya
Muntii Himalaya se intind pe parcursul mai multor tari din Asia: China,
Nepal, Myanmar, Pakistan, Bhutan, Afganistan si India. Majoritatea oamenilor

~ 121 ~
asociaza Muntii Himalaya cu Everestul, cel mai inal varf de pe Terra, insa acesti
munti ascund si alte comori, ca de exemplu sarea.
Acum sute de milioane de ani, straturile de sare marina cristalizata erau
acoperite de lava. Pe langa faptul ca sarea a fost pastrata intr-un mediu steril,
lava a protejat sarea de poluarea din mediul inconjurator. In prezent, se crede
ca sarea roz de Himalaya este cea mai pura sare de pe Pamant. In plus, este
sapata manuala si folosita din ce in ce mai intens la prepararea mancarurilor
din lumea intreaga!
Sarea de Himalaya are numeroase nuante de culori, de la alb pur pana la
numeroase tonuri de roz si rosu, in functie de cantitatile de minerale si fier pe
care le contine.
Sarea de Himalaya, bogata in vitamine si minerale
Sarea de Himalaya este un produs 100% natural, cu un continut ridicat
de vitamine si minerale. Astfel, aceasta sare miraculoasa este bogata in iod si
sodiu. Pe langa aceste doua elemente definitorii, sarea de Himalaya contine si
sulf, magneziu, potasiu, brom, strontiu si fluor.
In plus, sarea de Himalaya contine si cantitati moderate de calciu,
cupru si fier. Consumul regulat de astfel de sare ofera organismului minerale si
electroliti esentiali care ajuta la eliminarea toxinelor, echilibrarea PH-ului
corpului, reglarea tensiunii arteriale si la imbunatatirea circulatiei sangelui.
Beneficiile sarii de Himalaya

Consumul regulat de sare de Himalaya are o serie de beneficii extrem de

importante pentru organismul uman.
Iata cateva dintre ele:
- Stimuleaza functiile vitale ale creierului si imbunatateste claritatea
mentala;
- Previne imbatranirea prematura;
- Elimina din organism toxinele care cauzeaza degenerare;
- Confera o stare de pace, relaxare, energie si gandire pozitiva;
- Reduce crampele, constipatia si dereglarile digestive;
- Regleaza si purifica fluidele din organism;
- Imbunatateste libidoul, vitalitatea sexuala si vigoarea;

~ 122 ~
 - Mineralele esentiale din sarea de Himalaya improspateaza electroliti
vitali;
- Nutrientii sunt absorbiti mult mai eficient de catre organism;
- Alimentele gatite cu sare de Himalaya au un gust mai bun, iar nutrientii
pe care ii contin sunt mult mai bine absorbiti de organism;
- Mareste hidratarea organismului;
- Regleaza continutul de apa din organism;
- Stimuleaza metabolismul;
- Intareste oasele;
- Previne bolile tiroidiene, in special gusa;
- Imbunatateste circulatia sangelui;
- Dizolva si elimina toxinele din organism;
- Elimina metalele grele din organism;
- Reduce tensiunea arteriala;
- Reduce durerile provocate de artrita;
- Trateaza diverse afectiuni ale pielii, mancarimi, psoriasis sau herpes;
- Reduce simptomele gripelor si racelilor.
Cum poate fi folosita sarea de Himalaya
Sarea de Himalaya poate fi folosita pentru asezonarea mancarurilor si
pentru prepararea de diverse marinate si sosuri pentru legume si carnuri. De
asemenea, poate fi folosita si pentru ingrijirea pielii. Baile cu sare de Himalaya
imbunatatesc calitatea pielii, care devine mai catifelata si stralucitoare. In
acelasi timp, relaxeaza si muschii si confera o stare de bine.
Sarea de Himalaya este indicata si ca tratament pentru exfolierea pielii,
dar si pentru aromaterapie, candelele cu sare fiind extrem de benefice pentru
reducerea toxinelor din locuinta

~ 123 ~
 Kombucha
- Utilizare si contraindicatii

In jurul anilor 220 I.Hr., în China, în timpul dinastiei Tsin, ciupercile erau
considerate a avea efecte magice. Una era însa pretuita si apreciata, mai
presus de celelalte, si anume `Divina Che` (Ganoderma japonicus Lloyd),
cunoscuta chinezilor ca `Ling-tsche`. în 414, imparatul japonez Inkyo a fost
tratat de problemele sale digestive de catre medicul Kombu care probabil ca a
folosit în acest scop `Divina Che`, Imparatul nu numai ca s-a vindecat ca prin
farmec, dar s-a simtit si mai tanar si mai viguros ca niciodata. Entuziasmat, el a
numit ciuperca dupa numele medicului care a adus-o - Kombucha. Era o
vietuitoare stranie: crestea numai în ceai negru îndulcit, se dezvolta rapid ca o
masa gelatinoasa si nu prea placuta la vedere, iar lichidul galbui obtinut prin
filtrarea sa avea un gust foarte placut si înviorator.
Istoricii considera ca ceaiul obtinut prin fermentarea acestei ciuperci a
fost folosit la început pentru efectele ei curative în estul îndepartat - în
principal în Japonia, China si Coreea. Din extremul Orient, ciuperca a fost adusa
apoi de negustori în Rusia, unde a capatat o mare popularitate, fiind cunoscuta
sub numele de "ceaiul kwas". Nu se stie exact când a ajuns acest elixir în
Europa, însa cert este ca în manastirile benedictine el era folosit intensiv de
calugari, înca din secolul al XVIII-lea. Consumul ceaiului fermentat a devenit
destul de raspândit de-a lungul întregii Europe, pâna când au intervenit
probleme în ceea ce priveste ceaiul si zaharul din timpul celui de-al Doilea
Razboi Mondial, ceea ce a împiedicat multe gospodarii sa continue
fermentarea ceaiului datorita ratiilor impuse acestor produse. Este cunoscut
de asemenea, ca spre jumatatea secolului, Kombucha a ajuns în Germania, prin
intermediul rutelor comerciale din Rusia. Inca din 1915, au început studii
sistematice, facute mai ales în Rusia, în Germania si în Tarile Baltice, despre
acest remediu pe cât de straniu, pe atât de eficient într-o sumedenie de boli,
considerat a fi un fel de panaceu.
Alte nume
Ciuperca cu aspect gelatinos, are diverse nume printre care:

~ 124 ~
 - 'Olinka' în regiunea unde a fost cultivata de calugarii moravieni si în
toata regiunea Boemiei. Exista dovezi de necontestat ca manastirile au tinut
Olika un secret bine-pazit, din moment ce calugarii consumau ceai fermentat
cu mult timp inainte ca asezarile din imprejurimi sa afle despre proprietatile
sale terapeutice exceptionale.;
- Surse cehe se refera la ciuperca cu numele sau comun -Kombucha, dar
ea este deseori numita Mo-Gu sau Fungojapon.
- în "Lehrgang fur Drogistenfachschule" (Instructions for Druggists'
School), de Hans Irion, ciuperca cunoaste mai multe nume alternative: Fungus
japonicus, ciuperca de ceai, Fungojapon Kombucha, ciuperca Indo-Japoneza de
ceai.
- Mai este numita si: Tschambucco, izvorul Volgai, Kwassan, Pichia
fermentans, Cembuya orientalis, Combuchu, Champignon de longue vie
(ciuperca de viata lunga), Tea Kvas sau TeaKwass, Kwassan, Spumonto, T'Chai
from the Sea, Kargasok Tea, Manchurian Fungus, Manchurian mushroom.
Cercetari legate de Kombucha
Demersul cercetarii stiintifice a ciupercii a început în 1950 la Moscow
Bacteriological Institute (Institutul bacteriologic din Moscova) ca o parte a
proiectului lor de investigare a cancerului în tara. Ei au descoperit ca nu e ceea
ce se credea initial, un organism singular, ci o colonie de microorganisme, care
convietuiesc în simbioza, alcatuind un sistem biologic fascinant prin
complexitatea si organizarea sa. în principal, colonia este compusa din bacterii
"prietenoase" si ciuperci (drojdii), care transforma zaharul în care cresc,
precum si principiile active ale ceaiului negru, în substante cu efecte
vindecatoare remarcabile.
S-au izolat urmatoarele bacterii: Bacterium xylinum, Bacterium
xylinoides, Bacterium gluconicum, Saccharomyces ludwigii, Saccharomyces
apiculatus varieties, Schizosaccaromyces pombe, Acetobacter ketogenum,
Torula varieties, Pichia fermantans si alte drojdii. Acest grup de organisme
arata clar un efect antibiotic prin prezenta acidului usnic care este prezent în
unii licheni. Mai este cunoscut faptul ca acest acid dezactiveaza anumite grupe
de virusi.
Care este secretul puterii vindecatoare a acestui remediu?
Desi analiza chimica a ciupercii nu a fost elucidata complet, se stie deja
ca ea contine cantitati însemnate de vitamina C, precum si vitamine din
complexul B (B1, B2, B3, B6, B12), ceea ce justifica în buna masura
proprietatile sale reîntineritoare si de stimulare a rezistentei naturale a
organismului. Apoi, în acest elixir au fost descoperite substante antibiotice si
antivirale foarte puternice, care explica folosirea sa cu succes contra bolilor
infectioase.

~ 125 ~
 Poate cea mai importanta proprietate a sa este cea detoxifianta, de unde
si utilizarile sale în tratarea reumatismului, a gutei, precum si a bolilor de
piele. De asemenea, contine si substante cu efecte hormonale, motiv pentru
care este recomandat ca remediu pentru vârsta a treia, dar si pentru copiii
aflati în crestere, pentru cei aflati la pubertate si care se confrunta cu
fenomenele neplacute specifice acestei perioade.
Cum se obtine Kombucha?
Obtinerea acestei bauturi este destul de laborioasa, insa se poate face si
casnic, astfel:
*intr-un vas cu un litru de apa clocotita se pun 3-4 pliculete de ceai
negru, se acopera si se lasa sa infuzeze vreme de 30 de minute, dupa care se
strecoara si se amesteca bine cu 100 g zahar.
*ceaiul astfel obtinut se lasa sa se raceasca complet, pana ajunge la
temperatura camerei, dupa care se pune intr-un borcan cu gura larga.
*se adauga în borcan un strat gelatinos de Kombucha si cateva drojdii
(adica depuneri de pe fundul vasului) dintr-o cultura veche, dupa care se
acopera gura borcanului cu un tifon.
*ceaiul cu zahar va fermenta imediat, dar se lasa sa stea 7-12 zile, dupa
care se filtreaza. Acest timp este necesar pentru ca microorganismele
prietenoase din aceasta colonie sa aiba timp sa consume zaharul si sa-l
transforme în substante cu efecte vindecatoare.
*dupa trecerea celor 12 zile, se face filtrarea prin tifon, iar lichidul
obtinut se trage în sticlute, care se tin la rece (termenul de valabilitate este de
15 zile), în timp ce masa gelatinoasa ramasa se foloseste pentru noi culturi.
Atunci cand preparam Kombucha, trebuie sa avem în vedere cateva
lucruri esentiale: în primul rand, toate vasele în care se face prepararea trebuie
sa fie foarte curate, fara urma de hrana, care ar putea strica aceasta cultura.
De asemenea, macerarea nu trebuie facuta în locuri neigienice, cu
mirosuri grele (cum ar fi cel de prajeala) sau cu mult abur, intrucat altereaza
calitatea preparatului. Este recomandat a se folosi numai ceaiul negru (Thea
sinensis), intrucat aceasta ciuperca creste cel mai bine în acest ceai. Se poate
totusi (desi neindicat) sa se utilizeze si alte tipuri de ceaiuri, evitandu-se totusi
ceaiurile puternic aromatizate precum cel de salvie sau menta.
Boli în care este folosita cu succes Kombucha
Intern:
Constipatie, colita de putrefactie - se tin cure de lunga durata (minimum
o luna) cu Kombucha, care reechilibreaza flora intestinala si astfel
imbunatateste tranzitul intestinal si elimina microbii daunatori. Se beau
minimum doua pahare pe zi, de regula pe stomacul gol. Este un remediu

~ 126 ~
valabil si contra candidozelor digestive, pentru atenuarea efectelor nocive ale
administrarii antibioticelor, pentru stimularea digestiei.
Hemoroizi - în fiecare dimineata se beau doua cani (aprox. 600 ml) de
Kombucha. Pe langa eliminarea constipatiei, acest remediu are efecte
antiinflamatoare si tonice venoase, care vor fi de un real folos în aceasta
afectiune.
Reumatism, guta- o cura de doua luni, în care se consuma zilnic
jumatate de litru - un litru din acest preparat, are efecte de dezintoxicare
remarcabile. Un anumit compus produs de aceasta ciuperca (acidul glucuronic)
ajuta la inactivarea si eliminarea din organism a substantelor toxice, fiind un
ajutor nepretuit în tratarea acestei categorii de afectiuni.
Prevenirea si combaterea aterosclerozei si hipertensiunii - pacientii care
sufereau de aceste boli si care au fost tratati intr-un spital din Riga (Lituania) cu
acest remediu au prezentat o ameliorare certa a starii lor de sanatate. Se
administreaza 3 pahare de preparat pe zi, în cure cu o durata de minimum trei
luni.
Durerile de cap de origine nervoasa- consumarea a 2-3 pahare de
Kombucha poate opri din fasa migrenele care apar pe fondul stresului si al
suprasolicitarii nervoase.
Gripa, guturai, boli epidemice în general - studii recente de laborator au
pus în evidenta faptul ca anumite substante secretate de Kombucha au efecte
de neutralizare a virusilor si a majoritattii bacteriilor. Mai mult, acest remediu
este un stimulent puternic al imunitatii pe termen lung. De regula, se fac cure
de doua saptamani pentru intarirea rezistentei naturale a organismului, timp în
care se consuma jumatate de litru pe zi de preparat.
Starile de anxietate, iritabilitate - se diminueaza în timp, atunci cand se
consuma regulat acest remediu. Inca nu se cunosc foarte clar substantele care
genereaza acest efect, dar este cert ca bautura din Kombucha intr-adevar
linisteste nervii, alunga tristetea si reda pofta de viata. Se consuma zilnic
inainte de fiecare masa câte o jumatate de pahar de preparat.
Adjuvant în tratarea calculozei renale si biliare - se bea în fiecare zi câte
un litru de Kombucha, de preferinta dimineata. O cura dureaza 7 zile si se
poate repeta lunar.
Adjuvant în tratamentul cancerului - în fosta U.R.S.S. s-au facut cele mai
multe studii referitoare la efectele acestei ciuperci în tratarea si mai ales în
prevenirea cancerului. Inca din 1951, cand au început si primele experimente
nucleare, care au declansat în unele zone o adevarata epidemie de cancer,
Unitatea Centrala de Cercetari Oncologice si Academia din Moscova au început
sa cerceteze cum actioneaza "ceaiul kwas" (cum este numit în aceasta tara) în
boala canceroasa. S-a ajuns la concluzia ca prin efectele sale intens depurative,

~ 127 ~
de stimulare imunitara (intre altele, administrarea sa stimuleaza productia de
Interferon) si vitaminizante este un remediu excelent de protectie impotriva
cancerului. De asemenea, poate fi folosit cu succes în tratarea cancerului de
colon în faze incipiente si a leucemiei. De regula, se bea un litru din acest
remediu pe zi, în locul apei de baut, în cure de lunga durata (minimum 45 de
zile).
Atenuarea efectelor intoxicatiilor lente cu metale grele, gaze toxice,
deseuri radioactive - tot savantilor rusi le apartin si studiile facute în regiunile
Solikamsk si Beresniki din vestul Muntilor Urali, unde se înregistrau foarte
putine cazuri de cancer si alte boli cronice, în ciuda poluarii intense din aceasta
zona cu deseuri industriale cu mercur, plumb, materiale radioactive. Concluzia
a fost ca bautura de Kombucha utilizata în mod traditional de populatia din
aceasta zona pur si simplu ajuta la eliminarea acestor materii toxice din
organism si previne îmbolnavirile. Se consuma un litru de preparat pe zi, în
cure de 30 de zile, cu 7 zile de pauza intre ele.
Aplicatii externe:
Amigdalita, dureri de gat - se face gargara cu un pahar de bautura
concentrata de Kombucha. în plus, se bea zilnic câte o jumatate de litru de
remediu pana la însanatosire.
Ten cu aspect incarcat - se curata în fiecare seara tenul cu un tampon de
vata înmuiat în acest preparat. De asemenea, se consuma dimineata, pe
stomacul gol, 1-2 pahare de Kombucha.
Precautii si contraindicatii
Intrucat este un stimulent destul de puternic al digestiei, Kombucha va fi
administrata cu prudenta în cazul gastritei hiperacide. De asemenea, va fi luata
în doze mici la început de persoanele care sufera de colita de fermentatie,
oprind administrarea imediat ce apar simptome neplacute.
Desi are un procent scazut de alcool (0,5%), acest remediu nu va fi
consumat în cantitati foarte mari de catre cei care trebuie sa conduca masina,
care au activitati ce necesita un inalt grad de precizie

~ 128 ~
Ness-ul
...sanatos sau nu...cum se produce

Trebuie sa recunoastem ca am auzit cu totii expresii de genul “ness-ul

este otrava“, “ness-ul este mult mai tare decat cafeaua“, “ness-ul dauneaza
sanatatii“, “ness-ul nu e cafea” si cate si mai cate! Producatorii se straduiesc sa
mentioneze peste tot ca ness-ul este cafea solubila naturala 100% dar multe
persoane au dubii ca ar fi cu adevarat naturala caci aspectul poate induce in
eroare. Exista opinia ca ness-ul este o cafea prelucrata excesiv (si de aceea
nociva) dar in realitate ness-ul este doar o cafea fara zat inghetata, maruntita si
deshidratata. Un proces ce nu implica chimicale, E-uri si alte trucuri industriale.
In primul rand, denumirea de ness este de fapt ramasa din vremurile
parintilor nostri, corect este sa spunem cafea instant sau cafea solubila. Si da,
ness-ul este cafea, ness-ul nu este otrava si nu se pune problema ca dauneaza
sanatatii asa cum nu se pune problema nici in cazul cafelei consumate
moderat. Ness-ul este o cafea solubila 100% naturala, produsa de obicei din
boabe de cafea Robusta atent selectionate. Un consum moderat de cafea
(aprox. 2 cani de cafea pe zi) pentru un organism sanatos va fi asociat de
preferat cu o alimentatie echilibrata si diversificata, precum si cu un program
variat de activitati fizice.
Si daca n-aveti incredere in noi atunci cand va spunem ca ness-ul este
cafea naturala, atunci poate aveti incredere in emisiunile BBC si in
demonstratia din filmuletul de mai jos despre cum se produce ness-ul (este in
lb. engleza dar usor de inteles):
Asa cum ati remarcat in filmulet, ness-ul se produce din cafeaua
proaspat prajita si macinata. Aceasta se fierbe cu apa asa incat sa se obtina un
lichid extrem de concentrat si aromat. Veti remarca faptul ca zatul de cafea nu
este folosit pentru ness ci numai lichidul obtinut, cafeaua propriu zisa pe care o
bem in mod normal. Zatul de cafea se arunca.

~ 129 ~
 Cafeaua concentrata este inghetata in cateva secunde, maruntita si
deshidratata. Iata ce este ness-ul: o cafea tare fara apa. Adaugand apa ulterior
ajunge aceeasi cafea de la inceput, dar cu un gust diferit!
Studiile arata ca intr-adevar, cafeaua solubila are un rol important
asupra capacitatii de concentrare mentala reducand oboseala, contribuind la
performanta in diferite activitati intelectuale si a starii de alerta prin cresterea
timpului de reactie. Desigur, nu trebuie sa ne bazam numai pe cafea pentru a fi
vigilenti si inteligeneti dar are si ea rolul ei!
Valori nutritionale medii per 100 gr cafea solubila ness: 484KJ/118Kcal;
7,8 gr proteine; 3,1 gr glucide si 0,2 gr lipide.

Graul modern
otrava cronica perfecta, spune dr. William Davis

Tot mai multi specialisti spun, sustinand stiintific si medical, faptul ca

graul modern, soiul semi-pitic cu productie mare la hectar este "otrava cronica
perfecta".
Daca suferi de artrita, inflamatii, boli de inima, diabet si alte boli cronice,
este foarte posibil ca originea acestor boli sa constea in consumul zilnic de
produse pe baza de grau.
Vezi mai jos interviul cu Dr. William Davis, medic cardiolog, autor al cartii
"Wheat Belly" Loose the wheat, loose the weight and find the path back to
health ("Burta de Grau" Elimina graul, elimina burta si regaseste-ti drumul spre
sanatate")
Reporter: De ce, conform estimarilor dvs. graul este atat de nociv?
Dr. William: Graul nu mai este grau, ci o planta semi-pitica de 45 cm,
creata de cercetatori geneticieni inca din anii 60, 70, devenind o planta care
are multe caracteristici despre care nimeni nu ne informeaza, cum ar fi noua
proteina Gliadina. Nu este vorba despre gluten si despre segmentul oamenilor
afectati de acesta, care sufera de boala Celiaca. Aceasta proteina, gliadina, este
un opiat si afecteaza toata populatia. Gliadina se leaga de receptorii opioizi de
~ 130 ~
la nivelul creierului, stimuland apetitul , asa incat ajungem sa consumam in
medie cu 440 calorii mai mult pe zi, 365 de zile pe an.
Reporter: Deci nu este neaparat vorba de graul in sine ci despre tipul de
grau consumat.
Dr. William: Exact. Noi nu consumam graul pe care l-au consumat mama
si bunica noastra, ci un grau foarte diferit, care a suferit modificari genetice in
timpurile in care modificarea genetica era foarte imprecisa si cu rezultate
imprevizibile. Acest grau afecteaza oamenii in multe moduri, probabil cel mai
noabil fiind stimularea apetitului, dar mai sunt si altele.
Reporter: Stiintific vorbind, ar fi posibil sa mai "dam timpul inapoi" si sa
ne intoarcem la cultivarea tipului de grau din acele vremuri?
Dr. William: este foarte posibil, dar probabil nu este fezabil din punct de
vedere economic avand in vedere ca graul modern are o recolta de 10 ori mai
mare la hectar decat stramosul sau, deci implica sa cerem fermierilor si
Agribusiness-ului sa accepte o pierdere si sa se intoarca la semintele vechi. Ei
ar putea s-o faca, dar probabil nu o vor face. Acum s-a declansat o miscare in
acest sens, si multi oameni au scaderi record in vanzari, tocamai din aceste
motive. Probabil este un val masiv de schimbare. Daca trei oameni slabesc 5
kilograme, nu este mare scofala, dar cand vedem sute de oameni slabind 15,
40 sau 75 de kilograme, iar diabeticii scapa de diabet, oamenii care sufera de
artrita capata o usurare considerabila si scapa de picioare umflate, oamenii
scapa de arsuri, de sindromul colonului iritat, de depresie si altele, in fiecare
zi…
Reporter: daca de astazi, omenii isi doresc sa inceapa sa manance mai
sanatos dar nu-si permit sa cumpere de la un magazin special, sau nu-si permit
sa-si cultive propriul grau, ce ar trebui sa faca?
Dr. William: Sa consume alimente dintr-un singur ingredient: avocado,
masline, ulei de masline, carne, legume, vegetale, cu alte cuvinte, mancare
adevarata, mancare care nu a fost schimbata catusi de putin de Agribusiness, si
sigur sa nu consume cereale. Spunand cereale, ma refer la 90% din cereale
care reprezinta graul modern si nu ma refer la orz, mei sau in. Deci este o
problema la grau, acesta fiind trecut prin acest tip de modificari.
Reporter: totusi, sunt fermieri si chiar si Clinica Mayo (din SUA, dar si in
Romania se sustine la fel N.T.) care sustin altceva, si anume ca trebuie sa avem
o dieta echilibrata, aceasta incluzand si graul / faina de grau.
Dr. William: Asa este. Literatura de specialitate spune sa inlocuiesti ceva
rau, cum ar fi faina alba, rafinata, cu ceva mai putin rau, cum ar fi cerealele
integrale, graul integral, care aparent prezinta niste beneficii de sanatate si
astfel vei fi expus la mai putine lucruri rele. Eu cred ca este ca in cazul
fumatului. Nu mai fuma fara filtru, ci fumeaza tigari cu filtru. Aceasta este o

~ 131 ~
logica profund deficienta si eronata si aceasta este si logica nutritiei. Ce ar fi sa
mergem la nivelul urmator si sa spunem: Hai sa eliminam graul integral cu
totul, in special graul modern pe care oamenii de stiinta il numesc graul
semipitic, si sa vedem ce se intampla. Atunci este momentul in care vezi nu
imbunatatiri in sanatate ci TRANSFORMARI in sanatate.
Reporter: si tocmai am mancat o chifla azi dimineata J. Deci dupa
spusele dvs. este o idee foarte proasta sa consumam chiar si paine integrala.
Dr. William: Da. Este o idee foarte proasta. De fapt, pot spune ca graul
modern este Otrava Cronica Perfecta. Acesta cauzeaza diabet, inflamatie
(celulara N.T.), boli de inima si hipertensiune. Iar pentru ca cerealele integrale
cauzeaza mai putine rele decat faina alba rafinata acesta nu inseamna un lucru
neaparat bun. Prin urmare, aici, trebuie folosita o logica total noua si clara.
Elimina cerealele, elimina graul, in special cel semipitic de productie mare la
hectar si atunci va fi momentul cand vom vedea adevarate TRANSFORMARI.
Atunci vezi cand toti diabeticii renunta la medicatia lor, vezi cum dispare artrita
reumatoidala renuntandu-se la pastilele antidurere la incheieturi, vezi
reducerea colestrolului, si atunci vezi transformari incredibile in sanatate.
Reporter: Iata ceva la care ar trebui sa rumegam… si avem multe de
rumegat / digerat aici, dar va rog, evitati tava cu micul dejun din spatele
studioului

~ 132 ~
 Bors proaspat de tarate

Parfumat vag cu leustean si frunze de visin, proaspat ca o costisa de

munte plina de brînduse copilaroase si acrisor cum e laptisorul de matca cu
zgîrcenie luat pe-un vîrf de lingurita, borsul proaspat m-a luat pe sus de
subtiori, ca într-un vis cu aripi, si m-a facut sa simt miros de vînt printre crengi
de nuc si tihna pe iarba verde de la tara …
Cata placere nevinovata într-un pahar cu bors proaspat! si cata magie!
Caci despre magie trebuie sa fie vorba ca sa poti transforma 4 litri de apa pura,
trei pumni de tarîte si tot pe-atit de malai proaspat, un fir mare de leustean si
doua-trei frunze de visin/dafin într-o licoare miraculoasa, care te scapa de
anemie, bronsita, astm, sinuzita, tuberculoza, indigestie, oboseala cronica
(printre altele). Are cam toate vitaminele complexului B (inclusiv valorosul B12,
atît de cautat în alimentatia crudivora), calciu, magneziu, zinc, seleniu, plus
acizi organici si enzime vii, capatate în prefacerea fermentatiei.
ESENTA:
300 grame de tarîte
250 grame de malai
1 fir mare de leustean (2 mai mici)
2-3 frunze de visin/dafin
4 litri de apa filtrata si calduta
ALCHIMIA:
Se rînduiesc cu evlavie într-un vas de pamînt, o putinica de lemn de fag
sau un borcan mare de sticla ingredientele magice si se amesteca cu bagare de
seama cu o lingura de lemn. Se aseaza apoi cu grija la loc ferit, ca un copil ce
doarme în covata, lînga caldura cuptorului, iarna, si se înfaseaza strîns cu un
prosop curat. Se amesteca din vreme în vreme cu lingura de lemn si se lasa sa
se odihneasca o zi si-o noapte sau mai mult. Daca neastîmparul, trebuinta si
zorul îti dau ghes, poti face întîi o maia din 250 de grame de malai, amestecat
cu apa fiarta. Dupa ce se racoreste, se amesteca dimpreuna cu 2 linguri de

~ 133 ~
faina de grîu si se lasa la dospit vreme de 12 ceasuri, dupa care se aseaza în vas
cu celelalte ingrediente si se lasa la fermentat mai putina vreme, dupa ritualul
stiut. Poti bea borsul înainte de masa (o jumatate de pahar pentru cei mici sau
un pahar întreg pentru oameni în toata firea), te poti spala cu el, ca sa-ti
straluceasca fata, ca-ntr-o zi de sarbatoare, si poti spala toate vasele din casa în
fiece post cu bors. Caci borsul proaspat e lucratura magica si spala cele rele si
le duce pe pustii…
Pentru urmatoarea putinica cu bors, pastreaza o farfurie de husti
(amestecul de tarîte si malai ce ramîne pe fundul vasului), ca prefacerea sa fie
mai zorita. Si nu uita, bea-l încet, gura cu gura, ca sa înveti cu bagare de seama
gustul tineretii fara batrînete…

Paine de casa cu maia

Reteta maia
Ustensile necesare:
2 castroane mari din sticla sau inox
prosop de bucatarie
lingura de lemn
borcan de 1 litru, cu capac
Ingrediente:
1 cana de faina integrala bio de secara
1 cana de apa rece
plus alte 3 cani de faina si 3 cani de apa
Mod de preparare:

~ 134 ~
 Ziua 1: Într-un castron, amesteca 1 cana de faina cu 1 cana de apa rece.
Acopera cu un prosop de bucatarie si lasa la cald pentru 24 de ore.
Ziua a 2-a: Muta amestecul din castronul ce a stat la cald, într-un alt
castron curat, adauga 1/2 cana de faina si 1/2 cana de apa, amesteca bine,
acopera si lasa din nou la cald.
Zilele 3-7: Repeta procesul din ziua 2.
Cam dupa ziua a 3-a, maiaua începe sa fermenteze (se vor vedea mici
bule) si va capata un miros acid, oarecum asemanator cu vinul. Dupa 7 zile,
maiaua poate fi folosita pentru copt.
Daca nu o folosesti imediat, maiaua poate fi pastrata la frigider, într-un
borcan de sticla cu capac (capacul sa nu fie foarte strâns). Este normal ca o
parte din lichid sa se separe în timp ce maiaua sta la frigider.
Când faci pâine, ia o parte din maia, pune în loc faina si apa, amesteca
bine si pune-o în frigider, în borcanul de sticla (nu este bine ca maiaua sa stea
mai mult de o saptamâna fara sa i se adauge faina si apa). Daca ai nevoie de 2
cani de maia, pune la loc 2 cani de faina si 2 cani de apa.
Reteta pâine
Ustensile necesare:
lighenas pentru framântat
tava de copt / cuptor electric pentru pâine
lingura de lemn
Ingrediente (2 pâini):
600 ml. de maia, lasata la temperatura camerei cel putin 8 ore (asa
creste cel mai bine)
1,2 kg. faina integrala de grâu
1/2 cana de apa
1/2 lingurita sare
Mod de preparare:
1. Se pune maiaua (ajunsa la temperatura camerei), apa si sarea în
lighenas si se amesteca cu o lingura de lemn pâna se dizolva sarea.
2. Se adauga treptat faina, amestecând încontinuu. Spre final, se da
lingura deoparte si se framânta cu mâna.
3. Daca aluatul este prea gros, poti sa mai adaugi putina apa. Aluatul nu
trebuie sa fie nici prea moale, nici prea tare si ar trebui sa poti framânta cu
usurinta.
4. Se framânta 10-15 minute cu mâna (daca este greu cu mâna, poti
apela la robotul de bucatarie).
5. Se ung tavile cu putin ulei de masline / unt si se pune aluatul în tavi,
fara sa-l apesi prea mult (pâinea va creste si va deveni uniforma).

~ 135 ~
 6. Se cresteaza în câteva locuri cu un cutit, se acopera cu un prosop si se
lasa la temperatura camerei 4-12 ore (cu cât sunt lasate mai mult, cu atât vor
creste mai bine).
7. Pâinea se coace la 175°C timp de 1 ora. Se pot taia felii abia dupa ce s-
a racit bine. O poti pastra o saptamâna la temperatura camerei.
Poti face pâinea si în cuptorul pentru pâine. Seteaza un program scurt si
lasa sa framânte cam 20 de minute, apoi opreste cuptorul si lasa la crescut
peste noapte sau de dimineata pâna seara. Dupa ce a crescut, opteaza pentru
un program de coacere (fara framântare).
Gustul unei asemenea pâini este mai acrisor, textura este mai densa,
însa cei care se obisnuiesc cu ea, cu greu se întorc la pâinea crescuta cu
drojdie.

Gustul
- proprietati, efecte, dezavantaje

Dulce (pamânt si apa)

Proprietati: Racoritor
Efecte: Anabolice. Reduce vata si pitta, mareste kapha. Mareste puterea.
Potoleste setea, da senzatia de ardere, hraneste si linisteste.
Dezavantaje: Favorizeaza obezitatea, provoaca somn prelungit, da
senzatia de greutate, letargie, anorexie, tuse, diabet si cresterea anormala a
musculaturii.
Exemple: Grâu, orez, lapte, zahar candel, zahar, curmale, lemn dulce,
trifoi rosu, menta, ulm.
Acru (pamânt si foc)
Proprietati: Confera caldura. Este usor, fierbinte si uleios.
Efecte: Anabolic: reduce vata, mareste pitta si kapha.Accentueaza gustul
mâncarurilor. Trezeste apetitul si ascute mintea. Ascute simturile. Faciliteaza
evacuarile si fluxul de sputa.

~ 136 ~
 Dezavantaje: Mareste setea, sensibilitatea dintilor, fluidizarea kapha.
Sporeste cantitatea de toxine din sânge, poate provoca edeme, formatii
tumorale, arsuri si aciditate.
Exemple: Iaurt, brânza, struguri verzi, lamâie, bame, macese.
Sarat (apa si foc)
Proprietati: Confera caldura. Este greu, uleios si fierbinte.
Efecte: Anabolic: micsoreaza vata, mareste pitta si kapha. Faciliteaza
digestia, are efect antispatic si purgativ. Favorizeaza producerea sputei.
Anihileaza alte variante de gust. Provoaca retentia de lichide.
Dezavantaje: Efecte negative asupra sângelui, provoaca lesinuri si o
supraîncalzire a corpului, accentueaza bolile de piele. Provoaca inflamatii,
deterioreaza sângele, provoaca tumori stomacale, eczeme, acnee si mareste
tensiunea sanguina.
Exemple: Sare marina, sare gema.
Iute (foc si aer)
Proprietati: Confera caldura.
Efecte: Catabolic: reduce kapha, mareste vatta si pitta, curata cavitatea
bucala. Faciliteaza digestia si absorbtia hranei. Curata sângele, vindeca boli de
piele, dizolva hematoame, curata corpul.
Dezavantaje: Accentueza caldura, cantitatea de sudoare, provoaca
lesinuri, da senzatia de arsura în gât, stomac si inima. Poate provoca tumori
stomacale, ameteli si lesin.
Exemple: Ceapa, ridichi, ardei, ghimbir, usturoi, asafotida, piper de
Cayenne.
Amar (aer si eter)
Proprietati: Racoritor. Este usor si rece.
Efecte: Catabolic: micsoreaza pitta si kapha, mareste vata. Accentueaza
celelalte gusturi. Actioneaza antitoxic, distruge germenii. Remediu împotriva
lesinului, mâncarimilor si senzatiei de arsura în corp.
Dezavantaje: Accentueaza asprimea, slabirea si senzatia de uscaciune.
Poate provoca ameteala si chiar lesin.
Exemple: Radacina de papadie, stevie, rubarba, sulfina, radacina de
gentiana.
Astringent (aer si pamânt)
Proprietati: Racoritor. Este uscat, aspru si rece.
Efecte: Catabolic, reduce pitta si kapha mareste vata. Are efect calmant,
dar poate provoca constipatie, provoaca constrictia vaselor, este hemostatic.
Dezavantaje: Accentueaza uscaciunea gurii, balonarile, constipatia,
împiedica vorbirea. Un exces de substante astringente poate duce la
îmbolnavirea inimii. Exemple: Banane verzi, smirna, sofran, alaun.

~ 137 ~
 Gustul-2
Utilizarea gusturilor ca mijloc de armonizare a fiintei

Starea de sanatate din perspectiva sistemului medical traditional

AYURVEDA este o deplina si profunda stare de armonie. Aceasta presupune o
legatura dar si un acord al tuturor elementelor care alcatuiesc fiinta umana,
formând prin acesta un întreg. Atingerea armoniei necesita o actiune dinamica,
vie, de observare si de adecvare a modului nostru de viata. Fiinta umana este
un întreg complex, fizic, psihic si mental, care prin natura sa cauta atingerea
armoniei perfecte în cadrul acestui complex.
Dintre multitudinea de metode pe care Ayurveda le pune la dispozitia
noastra pentru atingerea starii de armonie, folosirea cu întelepciune a
gusturilor este una pe care o putem aplica zilnic.
Din cele mai vechi timpuri, înteleptii au cautat sa observe si sa înteleaga
profunzimea si misterul actului hranirii, al preferintelor pentru anumite
alimente sau pentru gustul acestora. În acest sens, ei au urmarit sa înteleaga ce
se petrece cu fiinta umana atunci când consuma un aliment sau o planta care
are predominat un anumit gust. Au putut astfel sa observe ca folosirea unui
anumit gust aduce transformari nu numai la nivel fiziologic ci si la nivel psiho-
mental. Prin urmare, utilizarea gusturilor naturale poate aduce beneficii
majore fiintei umane, în procesul transformarii sale.
În urma observatiilor atente ei au identificat 6 gusturi principale: dulce,
sarat, picant, acru, amar si astringent.
Gustul DULCE - pentru puterea linistitoare asupra mintii
Gustul dulce este cautat de cele mai multe ori pentru valoarea sa
nutritiva, fiind atrasi de el atunci când ne simtim slabiti. Însa, în anumite
momente în care ne simtim "încoltiti"de dificultati si greutati si avem nevoie de
un ajutor, putem gasi „sprijin” daca vom consuma ceva dulce. Astfel, în scurt
timp vom fi mai relaxati si mai multumiti de noi însine, se va amplifica o stare
de satisfactie si de liniste si chiar de dragoste de viata.
Însa trebuie sa fim atenti pentru ca un exces al gustului dulce ne va
conduce catre lâncezeala, complacere si comoditate.
Îl putem gasi în fructe dulci, cereale si miere.
Gustul SARAT - pentru a fi mai energici si mai întreprinzatori
Sunt momente în viata noastra când simtim nevoia de a trai cu mai
multa intensitate. Gustul sarat este acela care ne ajuta atunci când suntem
~ 138 ~
tristi si deprimati, sa beneficiem în scurt timp de un aport de forta interioara si
de energie si astfel vom putea participa la activitatile care ne plac.
Gustul sarat se poate asimila din alimentele moderat sarate si bine
pregatite, precum si din laptele de capra, masline, rosii si licheni de piatra.
Depasirea necesarului de "sarat" poate provoca purgatie sau voma, iar
pe timp îndelungat atasament si hedonism.
Gustul ACRU - pentru disciplinare si claritate mentala
Când suntem mai mereu prinsi de cerintele zilnice si constatam ca
mintea ne este disipata si împrastiata de lucrurile pe care trebuie sa le
rezolvam, putem apela cu succes la gustul acru. Acesta ne va conferi o stare de
claritate mentala si ne vom putea concentra cu mai multa usurinta asupra
lucrurilor importante, vom putea deosebi utilul de superficial, aspect esential
pentru luarea unor decizii.
De asemenea, gustul acru este energizant si racoritor. Îl putem gasi în
lamâi, zmeura,visine.
Excesul gustului acru ne conduce catre invidie, gelozie si simt critic
exagerat.
Gustul PICANT - pentru un dinamism aplificat
Gustul picant este cel care ne ajuta atunci când avem nevoie de mai mult
dinamism. El are si un puternic efect „încalzitor” atât asupra mintii cât si
asupra sufletului. Utilizat cu întelepciune el ne tezeste curajul, initiativa si
pasionalitatea elevata.
Poate fi utilizat ca si stimulent digestiv si antibiotic natural. Îl putem gasi
în ceapa, usturoi, ghimbir, piper. În exces însa el ne induce gelozie si invidie.
Gustul AMAR - pentru a dobândi cu usurinta detasarea
Atunci când ne dorim sa ne desprindem de aspectele comune sa iesim
din ritmul cotidian si sa privim obiectiv si "la rece"situatiile cu care ne
confruntam putem apela la gustul amar. El ne va ajuta sa ne trezim puterea de
întelegere superioara prin detasare elevata.
El este un bun detoxifiant. Îl putem gasi în anghinare, frunze de papadie,
brusture. Excesul gustului amar ne conduce catre suferinta si durere interioara.
Gustul ASTRINGENT - pentru interiorizare si retagere în sine
Gustul astringent ne poate fi de folos atunci când dorim sa ne cristalizam
gândurile si sentimentele, sa extragem esentialul. Confera fermitate mintii
ajutându-ne sa ne focalizam atentia catre profunzimile fiintei noastre, în timpul
rugaciunilor sau al meditatiilor pe care le facem.
"Astringentul" este un bun antiinflamator si hemostatic. Îl gasim în
urzica, frunze de zmeur, frunze de mesteacan. În exces ne induce teama,
timiditate, neîncredere.
Lector Ayurveda, Vasile Cocor

~ 139 ~
 Probioticele
- bacteriile intestinale "prietenoase"

Bacteriile intestinale "prietenoase" dintre care Acidophillus,

bifidobacteriile si alte specii de bacterii clasificate ca probiotice
(Lactococcus,Lactobacillus,Leuconostoc,Streptococcus) au un rol important in
mentinerea sanatatii florei tubului digestiv, fiind chiar esentiale pentru
functionarea intregului organism. Diferitele bacterii populeaza predominant fie
flora gastrica, ori a intestinului subtire (Acidophillus), fie pe cea a colonului
(bifidobacteriile), insa actiunea lor se realizeaza conjugat, pastrand echilibrul
florei intestinale.
Care sunt sursele de probiotice?
Suplimentarea florei intestinale cu probiotice se realizeaza prin
administrarea preparatelor alimentare bogate in prebiotice (nutrienti ce
asigura necesarul de probiotice sau stimuleaza proliferarea intestinala a
bacteriilor probiotice):
- Iaurtul proaspat obtinut din lapte nepasteurizat (stiim ca pasteurizarea
laptelui distruge bacteriile de fermentatie);
- Kefirul si smantana fermentata natural- din lapte nepasteurizat;
- Produse de fermentatie naturala, fara adaos de otet: muraturi, varza
acra, bors;
- Ceapa, prazul, usturoiul;
- Alge: spirulina, chlorella;
- Drojdia de bere;
- Cereale integrale: hrisca (hidratata, nepreparata termic);
- Produse de soia fermentata;
- Sucuri din fructe fermentate (mustul de struguri, vinul);
- Kombucha: bautura rezultata din fermentatia ciupercii.

Care sunt beneficiile probioticelor?

~ 140 ~
 1. Sunt esentiale pentru buna functionare a sistemului imun-probioticele
stimuleaza imunitatea intestinala, care e responsabila de 70% din capacitatea
de aparare a organismului;
2. Stau la baza sintezei anumitor vitamine dintre care cele din din grupul
B (in special B1, B6, B12) vitamina K, acid folic, stimuleaza formarea lactazei, a
altor fermenti digestivi si a substantelor antibiotice naturale (acidophilina,
hidrogen- peroxid si acid lactic);
3. Stimuleaza absorbtia nutrientilor rezultati in urma digestiei
alimentare- administrarea de preparate de fermentatie bogate in probiotice,
stimuleaza absorbtia calciului si vitaminelor, la nivel intestinal dar si activitatea
digestiva, in general;
4. Impiedica dezvoltarea ciupercilor (de tipul Candida) a parazitilor
intestinali sau a altor bacterii intestinale nocive (de tipul shigella, salmonella, E.
coli) -acest lucru se realizeaza prin stimularea imunitatii la nivel intestinal si
cresterea aciditatii mucoasei intestinale, impiedicand astfel atat dezvoltarea
microorganismelor, precum si patrunderea lor din intestin in fluxul sanguin.
5. Efect detoxifiant asupra intregului organism, prin imbunatatirea
tranzitului intestinal si eliminarea toxinelor reziduale .
6. Indeparteaza efectele nedorite ale antibioticelor asupra florei
intestinale- tratamentul cu antibiotice distruge o parte din aceste bacterii
"bune" prezente in intestin, iar administrarea de bacterii probiotice, ajuta la
repopularea intestinului cu bacterii "prietenoase".
7. Scade susceptibilitatea la alergii si infectii respiratorii recidivante, prin
efectul de modulare imuna pe care il realizeaza; eficiente in dermatitiele
alergice ori eczeme. Amelioreaza simptomatologia artritica prin reducerea
fenomenelor inflamatorii articulare;
8. Indeparteaza mirosul neplacut al gurii (halena) datorat lipsei eliminarii
corespunzatoare a scaunului si a produsilor toxici din organism.
9. Inlatura atat diareea cat si constipatia- prin echilibrarea tranzitului
intestinal.
In ce afectiuni se recomanda?
Probioticele se recomanda pentru o gama larga de afectiuni si probleme,
dar si pentru mentinerea sanatatii mucoasei digestive. Pot fi recomandate in
caz de flatulenta, colon iritabil, afectiuni tumorale, boli inflamatorii intestinale
(colite, enterite) candidoza digestiva, alergii (rinita alergica, astm bronsic),
dermatita atopica, eczema, diaree sau constipatie cronica, artrite, boli
autoimune, hipercolesterolemie, hepatita, anemie, deficit vitamina de B12,
dispepsii gastrice, infectii urinare si genitale recidivante, diabet zaharat, acnee,
stress si oboseala cronica.
Cum se utilizeaza?

~ 141 ~
 - Se utilizeaza sub forma alimentelor prebiotice (care stimuleaza
dezvoltarea intestinala a bacteriilor probiotice);
- Capsule ori tablete ce contin diverse combinatii de probiotice (se evita
cele ce contin zahar sau glucoza, intrucat ele inhiba dezvoltarea probiotocelor
in intestin).
Probioticele au efecte secundare?
- Cresterea flatulentei, poate fi un efect secundar minor, aparut in
primele zile de administrare, proces ce se stopeaza odata ce intestinal s-a
obisnuit cu noile bacterii.
- Pacientii aflati sub tratament cu insulina, au restrictii in utilizarea
probioticelor de aceea de recomanda doar la recomandarea medicului.
- Bolnavii de pancreatita, nu vor folosi acest produs decat cu
recomandare medicala, intrucat s-au raportat cazuri de agravare a bolii.
- Pacientii cu intoleranta la produsele lactate, vor consuma alte surse
probiotice in afara lactatelor.

Problema laptelui si a produselor lactate

Laptele de vaca este pentru vaci. Nu este nimic rau în a bea lapte de la
nastere, de când deschidem pentru prima oara ochii si pâna la vârsta de doi
ani. Cu singura conditie ca laptele sa fie lapte matern, adica proaspat,
neprelucrat si natural. În situatia ideala, viitoarea mama ar trebui sa adopte o
dieta compusa din alimente crude, bogate în substante nutritive si cu valoare
energetica ridicata, înaintea perioadei de sarcina si pe toata durata acesteia.
Cu toate acestea, în civilizatia moderna se manifesta tendinta de a nu mai
alapta sugarii. Multi dintre copii sunt trecuti pe lapte de vaca sau pe formule
artificiale, care sunt de aproape douazeci de ori mai concentrate decât laptele
de vaca.

~ 142 ~
 Laptele de vaca este bogat în proteine, minerale si grasimi, o conditie
necesara pentru ca viteii sa creasca în greutate într-un an între 136 si 226 de
kilograme. Este inutil sa spunem ca bebelusii nu cresc în acelasi ritm. Laptele
de vaca are un continut de proteine de cel putin patru ori mai mare si o
concentratie de minerale de peste sase ori mai mare decât laptele uman. Un
lapte atât de concentrat este foarte greu de digerat de nou-nascuti. Cantitatea
de enzime produse de organismul uman pentru digerarea produselor lactate
este mult mai mica decât cea produsa de organismul vacii. În lipsa enzimelor
necesare si a cantitatii corespunzatoare, nou-nascutii umani vor avea probleme
digestive si secretii excesive de mucus la nivelul cavitatilor sinusurilor,
plamânilor, creierului si urechilor. Numeroase forme de alergie sunt rezultatul
congestionarii excesive care îsi are originea în consumul de lapte de vaca.
Adultii nu pot digera deloc laptele, astfel încât vor dezvolta probleme
inflamatorii pe masura ce vor înainta în vârsta. Laptele de vaca este foarte
sarac în acizi grasi esentiali, care sunt vitali pentru organismul uman în
procesul de producere a colesterolului, steroizilor, tesuturilor nervos si
cerebral si altele. Laptele crud de vaca este mai adecvat pentru cresterea si
dezvoltarea scheletului osos / musculaturii, în timp ce laptele uman stimuleaza
dezvoltarea sistemelor cerebral si nervos. Aceasta este una dintre deosebirile
principale dintre frugivore si erbivore.
Cam între trei si patru ani, majoritatea copiilor pierd enzimele care
digera laptele, în special lactaza, care descompune lactoza – zaharul principal
prezent în lapte. Explicatia este aceea ca, din punct de vedere biologic, copilul
trebuie sa nu mai bea lapte dupa aceasta vârsta. Deoarece organismul uman
nu dispune de enzimele necesare descompunerii laptelui, se intensifica
producerea de mucus. Din acest moment, laptele devine un produs extrem de
iritant pentru mucoasa tractului gastrointestinal, ceea ce va provoca formarea
unei cantitati si mai mari de mucus. În amestec cu amidonul, acest mucus
poate genera formarea unor placi mucoide consistente, care se va fixa pe
peretii intestinali.
Îl mai tineti minte pe John Wayne? În raportul de deces, medicii au
mentionat ca actorul a murit având o cantitate de aproape 22 kg de materii
fecale în intestine. Asemenea aglomerari provoaca inflamatii grave, formarea
de pungi (diverticuli) si degradarea peretelui intestinal. Aceasta situatie
conduce la retinerea materiilor fecale, la ulceratii, leziuni si forme de cancer.
Cu câtiva ani în urma, fostul sef al Departamentului pentru Sanatate Publica al
Statelor Unite, chirurgul C. Everett Koop, lansa urmatoarea afirmatie:
"Produsele lactate nu sunt bune pentru oameni."
De la alcalii la acizi

~ 143 ~
 Ei bine, acum mai si preparam (pasteurizam) laptele de vaca. Sub
actiunea caldurii, structura chimica a laptelui se modifica, iar dintr-un produs
care genereaza alcalinitate, laptele ajunge sa provoace aciditate. În chimie,
daca vrem sa modificam un compus chimic, îl tratam termic. Interventia
caldurii sau gatitul hranei distruge toate vitaminele solubile în apa, cu
precadere vitamina C si complexul B. Satureaza grasimile si stabileste legaturi
între anumite proteine si minerale, si leaga minerale de alte minerale. Ce se
întâmpla cu un vitel daca va fi hranit cu lapte pasteurizat în loc de lapte matern
crud si proaspat? Moare.
Congestiile fac sa scada asimilarea
Racelile, gripa, oreionul, ca si orice inflamatie limfatica sau respiratorie,
pot fi atribuite congestionarilor provocate de consumul de produse lactate.
Produsele lactate stimuleaza producerea excesiva de mucozitati si duc la
constipatie. Daca aveti o raceala sau o afectiune respiratorie, de unde credeti
ca provin mucozitatile incolore, sau de culoare galbena, verde, maronie sau
neagra? Care credeti ca este originea tumorilor? Sau umflarea ganglionilor
limfatici, în special a amigdalelor?
Glandele tiroida si paratiroida sunt localizate în gât. Si ele se inflameaza
din cauza mucozitatilor formate de produsele lactate, creând hiper- sau, mai
ales, hipoactivitatea acestor tesuturi. Glanda tiroida / paratiroida este
responsabila de utilizarea corecta a calciului de catre organism. Când aceste
glande functioneaza deficitar din cauza aglomerarii de mucus, toxine si a
inflamatiilor pe care le produc produsele lactate, descreste si capacitatea de
utilizare a calciului – care este rezultatul contrar motivului pentru care
consumati produse lactate. Când apare o carenta de calciu la nivel celular, se
poate instala o serie de tulburari printre care se numara depresii, epuizare
osoasa si tisulara, slabire a sistemelor nervos si muscular si a tesutului
conjunctiv. Toate aceste tulburari sunt efecte secundare ale acumularii
excesive de mucus în tesuturi din cauza consumului de produse lactate.
Calciul este o substanta minerala care se gaseste din abundenta în
natura. Cea mai mare concentratie de calciu utilizabil se gaseste în semintele
de susan si în plante marine, cum este varecul. Utilizarea corecta a calciului se
produce în prezenta magneziului. Calciul si magneziul din fructe, dar mai ales
din legume, sunt compatibile. Legumele cu frunze de culoare verde închis
abunda în calciu, magneziu si flavonoide, combinatie absolut necesara pentru
utilizarea corecta a fiecaruia dintre elemente. Laptele de vaca are mai mult
calciu decât magneziu. Acest aspect se adauga la lipsa utilizarii calciului din
lapte. Se estimeaza ca organismul asimileaza sub 20% din calciul prezent în
lapte. Asimilam mai mult calciu preluat din sucurile de fructe, decât din lapte.

~ 144 ~
 Prin pasteurizarea laptelui, mineralele sunt ionizate, modificându-si
efectul din alcalin în acid. Acest fapt favorizeaza aparitia calculozei, epuizare
musculara, inflamatia tractului gastrointestinal si alte afectiuni. Adevarul
acestei afirmatii este sustinut de faptul ca persoanele care beau lapte în
cantitati mari si consuma doze suplimentare de calciu provenind din alte surse
ajung totusi sa sufere de osteoporoza. Trebuie sa ne concentram asupra
utilizarii calciului de catre organism si nu a suplimentarii calciului. Solutia nu
este suplimentarea dozelor de calciu, ci asimilarea corecta a calciului.
Glandele tiroida / paratiroida si suprarenale sunt direct responsabile de
utilizarea calciului de catre organism. Am constatat ca daca aceste glande sunt
sanatoase, organismul este mai rezistent fata de afectiunile legate de
asimilarea de calciu. Daca veti curata si regenera aceste glande, va creste
semnificativ si capacitatea de utilizare a calciului. Recurgeti la analiza
temperaturii bazale (de la Capitolul 10) pentru a analiza si verifica felul în care
functioneaza tiroida. Verificati-va tensiunea arteriala pentru a determina
starea de sanatate sau slabiciunea glandelor suprarenale. Nu uitati, daca
sistolele sunt sub 118, înseamna ca aveti o problema de functionare a
glandelor suprarenale.
Paraziti
Parazitii sunt un alt efect legat de consumului de lapte. Conform
estimarilor peste 60% din vacile crescute în America prezinta unul sau mai
multi din urmatorii paraziti: virusul leucemiei, salmonella si bacilul
tuberculozei. Daca dintre toate alimentele pe care le consumam, laptele si
produsele lactate sunt cele care stimuleaza cel mai mult formarea de
mucozitati, pe locul urmator se înscrie zaharul rafinat; aceste doua tipuri de
alimente vor genera formarea de inflamatii excesive la nivelul tuturor
tesuturilor. Drojdia, micozele si viermii sunt favorizate, fiindca se hranesc si se
dezvolta în aceste medii congestive. Aceasta situatie provoaca aparitia
ciupercii Candida Albicans si a altor stari infectioase. Dupa ce am tinut sub
observatie mii de pacienti suferind de cancer, sunt convins ca laptele si
produsele lactate (chiar si colostrul) produc si stimuleaza aparitia formatiunilor
tumorale si a inflamatiilor limfatice. Dupa parerea mea, numeroase forme de
cancer (tumori) congestiv sunt initiate de consumul acestor tipuri de alimente.
Forme de diabet
Numeroase studii au asociat consumul de lapte pasteurizat cu formele
de diabet. Anticorpii produsi cu scopul de a combate aceste proteine lactate
modificate, nocive, ataca, în acelasi timp, celulele beta din pancreas. Celulele
beta se afla în insulele Langerhans din pancreas, iar sarcina lor este de a
secreta insulina.
Hormonul bovin de crestere

~ 145 ~
 O alta problema majora legata de consumul de lapte o constituie
efectele hormonului bovin de crestere recombinat (rBGH). Corporatia
Monsanto a dezvoltat acest hormon bovin de crestere din bacteriile E. coli.
Hormonul de crestere a fost dezvoltat initial cu scopul de a mari productia de
lapte. Unele studii demonstreaza ca acest hormon de crestere (rBGH) este
cancerigen. Numeroase studii demonstreaza ca acest hormon prolifereaza
(intensifica) dezvoltarea cancerului. Sentimentul meu este ca el stimuleaza
functionarea sistemului endocrin, în special tiroida si suprarenalele. Acest lucru
influenteaza cresterea, alti factori de dezvoltare si echilibrul hormonal.
Societatea contemporana se confrunta cu masive dezechilibre hormonale care
ne distrug sanatatea si economia.
Descoperiti adevarul despre alimentele pe care le consumati. Nu va
lasati amagiti de mediile de informare sau de alte surse ale societatii noastre
capitaliste, în care banul a devenit mai important decât sanatatea si
bunastarea omului. Este esential sa detoxificati organismul de congestiile
acumulate de-a lungul atâtor ani de consum alimentar de produse care
formeaza mucozitati.
Flora intestinala
În prezent, sunt tot mai multi oameni preocupati de propria sanatate,
care iau acidophilus sau lactobacillus si altele de acest gen. Care este motivul?
Daca nu consumi produse lactate, ce rost are sa suplimentezi alimentatia cu
aceste produse? Acestea sunt bacterii implicate în descompunerea proteinelor
din lapte si a zaharurilor din lapte. Ele se mai regasesc în organisme în care se
formeaza toxemia (acumularea de toxine) datorata consumului de produse
lactate, de pilda în saliva, sistemul limfatic, vagin si altele. Pentru sanatatea
dumneavoastra, este mai important sa curatati complet organismul de aceste
toxine si de bacteriile care se hranesc de pe urma lor. Este îndoielnic ca aceste
suplimente cu bacterii pot supravietui acizilor gastrici.
Nu este greu de stabilizat flora intestinala. Si nu puteti tine bacteriile
departe de organism. Fiindca asa functioneaza natura. Bacteriile sunt
devoratoare, curata si se hranesc cu deseurile organice, adica cu produsii
secundari rezultati din digestie si metabolism. Nu uitati! Flora intestinala se
modifica odata cu schimbarea dietei!

~ 146 ~
 Dietele bogate in proteine pot provoca moartea

Cercetarile întreprinse de câteva dintre cele mai prestigioase institutii de

învatamânt (printre care as aminti Simmons College si Harvard University,
conform rapoartelor publicate în New England Journal of Medicine si The
Archives of Internal Medicine) au demonstrat, de atâtea ori, ca proteina
provenind din carne este toxica pentru organismul uman daca se absoarbe prin
peretii intestinali. Acest aspect va provoca acidoza, va afecta raspunsul
imunitar si va favoriza dezvoltarea parazitilor. Urmatoarea lista rezuma ideile
abordate în sectiunea anterioara, referitoare la motivele principale pentru care
trebuie sa evitam consumul de carne si dietele bogate în proteine.
• Structura proteinica nu poate fi utilizata ca atare de organism, ea
trebuind sa fie mai întâi descompusa în elementele constitutive simple, care se
numesc aminoacizi, pentru ca organismul sa o poata utiliza. Acest proces
consuma energie, în loc sa o genereze.
• Prin digestia si metabolismul proteinelor se formeaza numerosi acizi,
inclusiv acidul uric (care provoaca guta), acidul fosforic si acidul sulfuric. Acesti
acizi au o actiune iritanta si inflamatoare asupra tesuturilor. Ei stimuleaza si
raspunsul nervos, ceea ce conduce la hiper- activitatea tesuturilor.
• Proteina este un compus de azot, cu continut bogat în fosfor, care,
consumata în cantitati mari, va priva organismul de calciu si de alti electroliti.
• Proteinele genereaza o mare aciditate, scazând echilibrul pH-ului din
organism. Aceasta provoaca inflamatii ale tesuturilor si degradarea lor,
conducând la moartea acestora.
• Proteinele nu sunt utilizate de organism drept combustibil; ele sunt
blocuri de constructie si agenti de transport. Când proteinele sunt descompuse
pâna la aminoacizi prin digestie, functia principala pe care o îndeplinesc este
cresterea si regenerarea tesuturilor. În afara oxigenului, zaharurile simple
reprezinta principalul combustibil de care are nevoie organismul. Când
încercam sa slabim arzând proteine pe post de combustibili, aceasta activitate
va genera descompunerea grasimilor. Din pacate, ea mai provoaca si
degradarea tesuturilor. În acest fel, va puteti distruge tesuturile hepatic,

~ 147 ~
pancreatic si renal, prin faptul ca veti arde blocurile de constructie, în loc ca
organismul sa utilizeze combustibilul adecvat.
• La persoanele suferind de o slabiciune a glandelor suprarenale, o
alimentatie bogata în proteine va obliga ficatul sa produca mari cantitati de
colesterol, care va începe sa formeze placi în întregul organism, dar mai ales la
nivelul sistemului vascular, al ficatului si rinichilor. De asemenea, va fi initiat
procesul de formare a calculozei la nivelul ficatului si al colecistului.
• Proteinele animale putrezesc în interiorul organismului, imprimând
corpului un miros specific. Acesti produsi de putrefactie formeaza o adevarata
hazna încarcata de toxine, care se acumuleaza în intestine si tesuturile
organismului, atât în interstitii, cât si în celule. Aceasta nu numai ca formeaza
un mediu de cultura propice pentru paraziti, însa aciditatea va produce
inflamatie care blocheaza respiratia celulara, conducând, în final, la moartea
celulei.
• Consumul mare de proteine nu este adecvat speciei umane si nici
sanatos din punct de vedere fiziologic.
• Cresterea animalelor, ca resursa alimentara, a facut ravagii din punct
de vedere economic, ai mediului si spiritual. Noi distrugem practic padurile si
zonele verzi pentru a crea noi locuri de pasunat, ceea ce distruge planeta în
multe privinte. Cresterea animalelor afecteaza producerea oxigenului necesar
vietii, diminueaza protectia fata de fenomenul de încalzire globala, distruge
frumusetea planetei, limiteaza protectia împotriva erodarii solului, diminueaza
recoltele de fructe si legume, creste cantitatea de produsi secundari toxici de
provenienta animala, reduce suprafetele cultivabile si nivelurile de oxigen
pentru cultura cerealelor si distruge habitatul animalelor salbatice. Secatuim
mii de hectare de teren pentru a cultiva tone de cereale cu care sunt hranite
bovinele si alte animale de consum.
• Dietele pe baza de proteine contin cantitati excesive de epinefrina
(adrenalina), care provoaca agresivitate, furie si esec functional la nivelul
suprarenalelor celor care le consuma.
• S-a demonstrat ca provoaca aparitia cancerului de colon. Sunt
suspectate si de producerea cancerului hepatic si pancreatic. Acumularea de
materii intrate în putrefactie din sistemul limfatic este cauza posibila care
declanseaza formarea limfoamelor.
• S-a constatat ca în comunitatile unde se consuma multa carne, durata
de viata este mult mai redusa. Un exemplu în acest sens îl constituie populatia
Intuit din Alaska de Nord si Canada, în rândul careia media de viata este de
aproximativ cincizeci de ani.

~ 148 ~
 • Carnea nu este altceva decât o concentrare de celule moarte sau
agonizante, traind într-o hazna de sânge stricat, intrat în putrefactie. Iar
oamenii numesc aceasta hazna alimentatie benefica.
• Carnea stimuleaza, irita si inflameaza organele sexuale, în special
glanda prostatei, ducând astfel la aparitia prostatitei.
• În prezent, carnea animalelor de consum este încarcata cu hormoni de
crestere, antibiotice, pesticide, erbicide, deseuri nucleare, nivel crescut de
adrenalina si alte substante toxice preluate din poluarea atmosferica si a
solului. Toate aceste elemente sunt considerate cancerigene. La vaci, porci si
gaini, incidenta formelor de cancer este mai mare ca niciodata. Iar oamenii se
hranesc cu acestea. Unii producatori de carne (fermieri sau crescatori de
animale) si-au pierdut orice urma de integritate morala si de decenta si dau la
tocat vacile, porcii si gainile bolnave si agonizante, amestecând aceasta carne
„moarta”, adeseori „bolnava”, în hrana obisnuita a animalelor. Toate aceste
practici duc la aparitia unui maladii ca „boala vacii nebune” sau boala „copita si
botul”. Constatam cu totii acest lucru, mai ales în Europa, unde crescatorii de
animale îsi hranesc vitele cu carne provenind de la oi moarte. Vacile sunt
animale vegetariene. Nici porcii nu sunt, prin definitie, carnivori. Aceste
practici creeaza acidoza si îmbolnavesc animalele, asa cum îi îmbolnavesc si pe
oameni.
• Dietele cu continut proteinic ridicat scad nivelul de mangan din
organism, ceea ce poate provoca spasme, convulsii, probleme de transmitere a
impulsurilor neuronale (miastenie, S.O.B., aritmie cardiaca, inclusiv fibrilatii, si
altele), probleme neuromusculare, boala Parkinson si boala Lou Gehrig.
• Carnea abunda în celule rosii moarte (hemoglobina), cu continut mare
de fier. Desi fierul este un mineral, daca este consumat în cantitati excesive, va
deveni nociv pentru organism, mai ales fierul ionizat (nu fierul de provenienta
vegetala). Toxicitatea fierului va produce o multitudine de reactii organice,
printre care se numara:
– scaderea nivelului de crom (necesar în afectiunile legate de transferul
de insulina);
– scaderea nivelului de zinc (necesar în producerea insulinei si a
energiei);
– lezarea tesuturilor hepatice, pancreatice si renale;
– scaderea nivelului de calciu si a absorbtiei si utilizarii calciului;
– cresterea nivelului de sodiu (ceea ce va produce edeme);
– cresterea nivelului de azot si de fosfor (ceea ce va spori acidoza);
– ameteli, tulburari de echilibru si stari spastice datorate scaderii
nivelului de mangan;

~ 149 ~
 – consumul de carne duce la cresterea tensiunii arteriale, prin retentie
de apa si coagularea lipidelor;
– consumul de carne asociat cu aportul suplimentar de vitamina C
intensifica asimilarea fierului, conducând astfel la cresterea toxicitatii fierului;
– consumul de carne rosie este asociat cu cresterea compusilor de tip N-
Nitroso din culturile de bacterii intestinale, care pot produce cancer de colon;
– consumul de carne este recunoscut a fi cauza principala care conduce
în mod direct la degradarea danturii.
Acestea sunt doar câteva exemple ale cauzelor care duc la distrugerea
rasei umane ca urmare a consumului ridicat de proteine animale. Trezeste-te si
bucura-te de viata fara produse animale. Corpul îti va fi recunoscator pentru
ceea faci pentru el, fiindca va scapa de mirosul neplacut si va vibra de sanatate.
Iubiti-va planeta si animalele alaturi de care convietuim.
Extras din cartea Robert Morse - Sa traim sanatos fara toxine

~ 150 ~
 Alimente-vedere
TOP 10 Cele mai sanatoase alimente pentru o VEDERE buna!

Cele mai mari pericole pentru vederea ta sunt degenerarea maculara si

cataracta, dar avand o alimentatie potrivita, poti preveni aceste probleme.
Pentru o vedere buna, ai nevoie de vitaminele C, E si K, din grupul de vitamine
B- B6, B9 si B12, betacaroten, luteina, acizi grasi Omega 3. Va prezentam mai
jos cateva dintre cele mai sanatoase alimente pentru o vedere buna, potrivit
list25.com:
10. Napii
Napii sunt incarcati de luteina si zeaxantina, doi antioxidanti puternici
care protejeaza retina de degenerescenta maculara si previn cataracta.

9. Usturoiul si ceapa

Au un continut bogat de sulf, necesar producerii de glutemina, un

important antioxidant atat pentru ochi, cat si pentru intregul organism.

~ 151 ~
 8. Fasolea rosie

Acest tip de fasole abunda in zinc, care ajuta mult in ceea ce riveste
sanatatea ochilor. Fasolea face si vitamina A sa fie transportata de la ficat la
retina, producandu-se melanina. Zincul imbunatateste vederea pe timpul
noptii si previne cataracta. Si stridiile, fructele de mare, carnea de pui si
semintele de dovleac au zinc in compozitie.
7. Strugurii

Mai multe studii au demonstrat ca strugurii imbunatatesc vederea

nocturna. Struguri te vor ajuta perfect sa-ti adaptezi vederea la intuneric.
6. Grapefruit-ul

l
Acest fruct contine bioflavonoide care intarzie imbatranirea cristalinului
ochiului. Se recomanda sa-l consumi anume cu pelicula transparenta ce il
acopera deoarece aceasta contine substantele necesare pentru ochi sanatosi.

~ 152 ~
 5. Migdale

Micutele si crocantele migdale reprezinta mai mult decat o gustare

delicioasa, bogata in grasimi monosatuarate, care te ajuta sa slabesti mai usor
si mai repede, ele sunt un adevarat aliment – minune pentru ochi datorita
continutului mare de vitamina E care incetineste procesul de degenerescenta
maculara.

4. Porumb

Porumbul contine luteina in cantitati apreciabile, fiind deosebit de bun

pentru sanatatea ochilor si protejarea retinei. Consuma o portie de 150 de
grame de porumb cel putin o data sau de doua ori pe saptamana.

3. Pestele

Pestele este o sursa excelenta ce furnizeaza suport structural pentru

membranele celulare. Este recomandat pentru tratarea degenerescentei
maculare si pentru pastrarea sanatatii ochiului.

~ 153 ~
 2. Morcovii

Morcovii sunt surse importante de beta-carotene, un pigment

carotenoid care se gaseste in multe citrice si in alte legume. Beta-carotene este
un important precursor al vitaminei A. O lipsa extrema de vitamina A poate
duce la orbire. De fapt, pe vremea cand medicina nu era atata de dezvoltata si
informatiile nu circulau asa de usor, lipsa vitaminei A era principala cauza a
orbirii.

1. Afinele

Afinele sporesc vederea, mai ales pe timp de noapte. Tot la acest nivel,
al ochilor, afinele, continand nivele ridicate de vitamina A si C, pot chiar
preveni sau ajuta la tratarea anumitor boli de ochi, cum ar fi retinita
pigmentoasa, glaucomul sau miopia.

~ 154 ~
 Top 10 uleiuri pentru gatit

Un ulei sanatos are un nivel cat mai mic de grasimi saturate, combinat cu
o cantitate mare de grasimi mononesaturate sau polinesaturate. De asemenea,
unele tipuri contin nutrienti precum acizi grasi de omega 3 sau omega 6. Va
prezentam mai jos cateva dintre cele mai sanatoase si nutritive uleiuri pentru
gatit, potrivit listverse.com:
10. Uleiul de avocado
Uleiul de avocado este un ulei vegetal plin de nutrienti si grasimi
mononesaturate. Uleiul de avocado este apropiat prin proprietatile sale de
uleiul de masline. Uleiul de avocado se obtine in industria alimentara din
fructele usor atinse, care nu mai pot fi comercializate ca atare. Uleiul de
avocado este mai degraba folosit ca masca de par sau in industria cosmetica si
mai rar in bucatarii. Aduce multe beneficii pielii, are efect antiaging, reduce
iritatia, petele provocate de soare, cosurile, ajuta in producerea colagenului
atat de necesar tenului, etc.
9. Uleiul din seminte de dovleac
Foarte sarac in grasimi saturate, cu o balanta buna a grasimilor mono si
polinesaturate, inclusiv a acizilor grasi Omega 3. Este delicios mai ales pentru
gatirea legumelor prajite si are o culoare frumoasa pentru decorarea felurilor
de mancare. Uleiul extras din semintele de dovleac este printre cele mai
puternice vermifuge si detoxifiante naturale, fiind utilizat in trecut pentru
vindecarea multor boli, infectioase, nervoase sau cu substrat hormonal.
8. Uleiul de nuci
Uleiul de nuci este o sursa foarte buna atat de acizi grasi de omega 3, cat
si de omega 6, care protejeaza inima si scad riscul de dezvoltare a anumitor
tipuri de cancer.
7. Uleiul de porumb
Este relativ scazut atat in grasimi saturate, cat si grasimi
mononesaturate. Nu ar trebui folosit la prajit, decat la temperaturi medii.

~ 155 ~
Uleiul de porumb s-a remarcat mult in ultima vreme in randul uleiurilor foarte
bune la gatit. In plus, acest ulei contine “vitamina tineretii”, fiind un
antioxidant care incetineste procesul de imbatranire in organism.
6. Uleiul de arahide
Este un tip de ulei pe care ar trebui sa-l utilizati pentru prajirea
alimentelor la temperaturi ridicate si este bogat in grasimi mononesaturate.
Mai poate fi folosit la compozitia sosurilor pentru salate. Previne bolile de
inima si potoleste durerile lombare si abdominale. Este un bun calmant al
inflamatiilor ce apar dupa un efort.
5. Uleiul de palmier
Uleiul de palmier contine atat grasimi saturate, cat si mononesaturate,
cele care se gasesc si in compozitia uleiului de masline. Dar, spre deosebire de
uleiul de masline, uleiul de palmier are o rezistenta naturala la oxidare, cea
care il transforma intr-un ulei mai sanatos si mai sigur pentru gatit si prajit.
Desi o parte din antioxidanti vor fi distrusi in procesul prepararii alimentelor,
acesta este mult mai rezistent comparativ cu alte tipuri de uleiuri. Uleiul de
palmier este bogat in vitamine, antioxidanti si fitonutrienti, care sunt esentiali
pentru sanatatea noastra. Este rosu inchis la culoare datorita prezentei unui
compus numit caroten, care da si culoarea morcovilor si rosilor.
4. Uleiul de floarea soarelui
Uleiul de floarea soarelui se numara printre alimentele de baza ale
romanilor, iar unul dintre motive este pretul mult mai mic in comparatie cu
alte tipuri de ulei. Specialistii nutritionisti nu recomanda uleiul de floarea
soarelui prajit. La temperaturi inalte, acesta devine toxic pentru organism.
Uleiul extras din floarea soarelui are proprietati terapeutice eficiente in
tratarea sinuzitelor, hemoroizilor si bolilor de piele. Acesta poate fi combinat si
cu alte uleiuri terapeutice pentru un efect sporit si mai poate fi utilizat ca ulei
de baza in amestecurile folosite in aromoterapie. Uleiul de floarea soarelui
contine vitamina A, D, calciu si fier.
3. Uleiul de susan
Uleiul de susan se produce prin presarea la rece a semintelor de susan,
folosite in principal in industria alimentara. Este folosit la prepararea
mancarurilor orientale. Este un ulei greu, vascos, foarte concentrat, de culoare
maro deschis. Uleiul de susan consumat in detrimentul altor uleiuri contribuie
la deblocarea arterelor, inhiba multiplicarea celulelor canceroase in cazul
cancerului de colon, combate congestia nazala si contribuie la vindecarea
sinuzitei. De asemenea, uleiul de susan reduce tensiunea arteriala, daca e
folosit la gatit.
2. Uleiul din samburi de struguri

~ 156 ~
 Este un produs naturist cu adevarat miraculos si are un gust cu adevarat
placut care il face excelent in prepararea unor salate delicioase. Uleiul de
samburi de struguri poate fi utilizat si in cadrul prajelilor, insa este de preferat
a fi evitat in aceasta varianta caci prin supraincalzire risca sa piarda o buna
parte din proprietatile sale terapeutice. Uleiul de samburi de struguri contine
cantitati insemnate de vitamina E si vitamina F, precum si unele minerale: zinc,
cupru, seleniu. Dar, mai presus de toate, contine asa-numitele procianidine
(prescurtat Opc), care sunt un agent anti-imbatranire de 50 de ori mai puternic
decat vitamina E si de 20 de ori mai puternic decat vitamina C.
1. Uleiul de masline
Uleiul de masline este produs prin presare la rece, procentajul de acizi
grasi fiind sub 0,8% si nu are defecte in ceea ce priveste aroma. Acesta este
definit ca “uleiul de masline standard”, mostre din diverse sortimente fiind
mereu verificate in laborator. Este bun in special pentru felurile reci de
mancare, precum salate, sandvisuri, sosuri. Poate fi adaugat si in deserturi.
Contrar credintei populare, uleiul extravirgin de masline este rezistent la prajit,
pastrandu-si compozitia, astfel incat este chiar de preferat altor tipuri de ulei.
Uleiul de masline este foarte bine tolerat de catre stomac; potrivit studiilor,
acesta previne aparitia ulcerului gastroduodenal si gastrita, si, totodata,
stimuleaza secretia bilei si a hormonilor pancreatici intr-un mod mai natural si
mai eficient decat medicamentele prescrise. Prin urmare, acest ulei scade
incidenta aparitiei calculilor biliari.

~ 157 ~
 Sosuri, usturoi, ulei de masline

Probabil cu totii utilizam si deja ne-am si saturat de ketchup si

maioneza, cele mai raspândite si banale sosuri. Dar daca dorim ceva deosebit,
un gust delicat, aparte? Oare ni-l putem permite? Oare putem înlocui batrânul
ketchup? Raspunsul este: da, cu siguranta! Iar astazi, Perfect-ask.com a
pregatit pentru dvs 10 sosuri, ce vin perfect combinate cu o multime de feluri
de mâncare si care va vor delecta gustul. Cu siguranta veti fi placut surprinsi!
1. Sosul de rosii Italia – cel mai bun condiment pentru paste si pizza.
Într-o cratita mare adaugati 2 linguri ulei de masline si puneti la foc.
Adaugati 1 ceapa taiata marunt si 1 catel de usturoi bine pisat. Lasati sa se
înabuseasca 7-8 minute. Adaugati 1 lingura oregano, 800g rosii felii conservate,
2 linguri pasta de tomate si 1 lingura de zahar. Înabusiti aproximativ 20 de
minute, pâna când se îngroasa. Dupa aceasta adaugati 4 rosii proaspete,
decojite si curatate de seminte. Condimentati sosul cu sare si piper dupa gust.
2. Sosul de rosii Salsa – va umple vasele dvs cu gustul pasiunii
spaniole
Maruntiti cu ajutorul blender-ului 15 rosii cherry, 1 catel de usturoi, 1
legatura de marar si 1 legatura de ceapa verde. Adaugati 1 lingurita de otet
balsamic, 1 lingura pasta de tomate si 1 lingura ulei de masline. Adaugati sare
si piper dupa gust.
3. Sosul Pesto – aroma Mediteranei
Maruntiti cu ajutorul blender-ului 50g de busuioc, 2 catei de usturoi
taiati în bucati mici, 50g de parmezan proaspat ras, 3 linguri seminte de pin,
100ml ulei de masline. Se adauga sare dupa gust.
4. Sosul dulce-acrisor pentru bucatele orientale
Pregatiti un amestec din 1.5 linguri de zahar, 2 linguri de otet, 1 lingura
pasta de tomate, 1 lingura sos de soia, 3 linguri suc de portocale. Separat,
~ 158 ~
pregatiti un amestec din 1 lingurita faina de porumb si 4 linguri de apa.
Combinati cele 2 amestecuri si puneti la foc. Se va aduce pâna la temperatura
de fierbere agitând continuu. Sosul se serveste cald.
5. Sosul italian pentru salate usoare
Pregatiti într-un borcan un amestec din 2.5 linguri ulei de masline, 1.5
linguri otet balsamic, 1/2 catel de usturoi pisat, 1/4 lingurita de sare, 1/4
lingurita piper negru macinat. Închideti borcanul cu un capac ?i agitati bine.
6. Sosul Barbecue – pentru bucatele preparate la gratar
Topiti 50g de unt la foc mediu, adaugati 1 pahar de ceapa tocata marunt
si înabusiti 4-5 minute. Adaugati 200ml de ketchup, 0.3 pahar cu apa, 50g de
miere, 2 linguri suc de lamâie si 1/4 lingurita piper negru macinat. Fierbeti 10
minute fara sa acoperiti.
7. Sosul alb – pentru mâncarurile vegetariene
Topiti în tigaie 1 lingura de unt si adaugati 1 lingura de faina. Adaugati
treptat 1.5 pahare de lapte. Fierbeti 10 minute si adaugati sare dupa gust.
8. Sosul pentru salata Caesar
Bateti 1 lingurita de mustar cu 1 galbenus si cu 1 lingurita de sare.
Picatura cu picatura adaugati 150ml ulei de masline si bateti pâna capata
consistenta ca de maioneza. Adaugati 1 lingura suc de lamâie, 1 lingurita piper
negru macinat, 2 catei de usturoi pisati, 50g parmezan proaspat ras si bateti
bine.
9. Sosul grecesc Tzatziki
Amestecati 125ml iaurt natural, 2 catei de usturoi pisat, 1 castravete ras
decojit (înainte de adaugare acesta trebuie stors bine), 1 lingura ulei de
masline, 1 lingura suc de lamâie, patrunjel taiat marunt, marar si sare dupa
gust.
10. Sosul din crema de brânza – ideal pentru paste si cartofi
Adaugati într-o cratita 200g cascaval ras, 10ml ulei de floarea soarelui,
200g crema de brânza. Puneti la foc si aduceti pâna în punctul de fierbere
amestecând periodic. Dupa ce începe sa fiarba, reduceti focul si adaugati
condimente dupa gust: busuioc si piper negru. Adaugati 50g cascaval proaspat
ras amestecând continuu, pâna se obtine o masa uniforma.

~ 159 ~
~ 160 ~
 LECTIA DOCTORULUI YOLLOK

Dr. Yollok este vestit la ora actuala în America. În anul 1991 a fost
promovat pentru acordarea premiului Nobel.
Ceea ce o sa aflati din aceasta brosura va poate schimba total parerile
despre medicina actuala si astfel va poate schimba radical soarta, la fel si celor
apropiati.

Textul e tradus în limba româna si tiparit dupa fonograma.

Sunt foarte bucuros ca ne-am întâlnit astazi.
Eu am crescut la o ferma, la sud de Saint-Louis. În anii 50 am
început cu cresterea vitelor pentru carne. Daca sunteti în domeniu în ceea ce
priveste cresterea si înmultirea bovinelor, atunci, probabil stiti ca singura cale
de a câstiga bani la tara este de a cultiva singuri hrana. Noi tocam porumbul,
boabele si faina la moara si adaugam în acest continut vitamine si minerale.
Asa preparam noi hrana bovinelor. Deja dupa 6 luni aceste vite puteau fi
expuse la piata si vândute. Noi efectuam o selectie, pastrând cele mai mari
cornute. Si ce-i interesant, facând acest lucru pentru vite, noi însine, va
imaginati, nu foloseam nici un fel de minerale si vitamine, însa eram tineri si
doream sa traim pâna la vârsta de 100 de ani, fara nici un fel de boli si
neajunsuri. Acest lucru m-a framântat foarte mult si l-am întrebat pe taica-meu
:"Tataa, spune-mi de ce nu faci si pentru noi acelasi lucru pe care-l faci pentru
vite?".
Atunci tata m-a facut sa gândesc corect, spunându-mi: "Mai bine taci; tu
trebuie sa pretuiesti faptul ca zilnic manânci produse proaspete de la ferma,
sper ca întelegi acest lucru? " Eu desigur n-am mai întrebat nimic pentru ca nu
voiam sa ma lipsesc de prânz sau de masa de seara. Mai târziu am intrat la
Scoala Agricola si primind un nivel stiintific, o diploma, m-am specializat în
domeniul zootehniei, culturilor de câmp si solului. Ulterior am plecat pentru 2
ani în Africa. Acolo mi-am realizat visul din copilarie de a lucra cu Maur Parkins.
Multi dintre voi îl tineti minte dupa cartea sa. Este un om extraordinar. Dupa 2
ani am primit o telegrama si o invitatie de a lucra la Gradina Zoologica din
Saint-Louis. Institutul National al Sanatatii a oferit Gradinii Zoologice o suma în
valoare de 78000 $ si ei aveau nevoie de un veterinar care sa faca autopsii
animalelor ce mureau de moarte naturala. Eu am fost de acord, dar desigur
eram nevoit sa fac autopsii la animalele care mureau nu numai în aceasta
gradina zoologica ci si în gradinile zoologice din Brukuds, Chicago, New-York
etc. Sub raspunderea mea era nu numai autopsia animalelor decedate pe cale
naturala, ci si sa gasesc si sa urmaresc speciile (exemplarele) suprasensibile la

~ 161 ~
poluarea mediului înconjurator, deoarece la începutul anilor 60 nimeni nu stia
nimic sigur despre problemele ecologice si despre catastrofe.
Urmarind cauzele deceselor oamenilor si ale animalelor eu am
efectuat 17.500 autopsii si am ajuns la urmatoarea concluzie :"Fiecare om sau
animal decedat pe cale naturala a murit din cauza hranei sarace, adica din
cauza deficien?ei substantelor nutritive".
Rezultatele analizelor chimice si biochimice cu exactitate
documentara (informativa) aratau ca moartea pe cale naturala este cauzata de
alimentatia incorecta, si acest lucru ne-a uimit atât de mult încât m-am întors
la istorioara cu vitele.
Am scris 75 de articole si teze, 8 manuale în colaborare cu mai multi
autori si o carte singur. Cartea a fost vânduta cu 140 $ studentilor de la
medicina. Mi-am tiparit tezele în 1700 de ziare si reviste, am participat la
câteva emisiuni TV, etc. Dar în aceasta perioada lucrarile mele referitoare la
nutritie îi interesau pe foarte putini. Ce-mi ramânea de facut?
Am fost nevoit sa ma întorc la învatatura si sa devin medic, iar acest
lucru mi-a permis sa folosesc toate cunostintele despre nutritie acumulate si
din sfera veterinara. Si acum, nu-i de mirare, totul a început sa functioneze. Am
petrecut 15 ani la Torekmint, Statul Oregon si ma ocupam cu practica
medicala clasica.
Astazi vreau sa va împartasesc si dvs. cunostintele capatate, deductiile si
rezultatele la care am ajuns în acesti 10-12 ani si, daca luati din aceasta lectie
macar 10% din ceea ce o sa cititi, o sa va puteti pazi de multe neplaceri,
suferinte, o sa economisiti o gramada de bani si o sa va prelungiti cu multi ani
viata. Voi n-o sa reusiti acest lucru, adica n-o sa câstigati acesti ani
suplimentari, n-o sa atingeti potentialul dvs. genetic fara nici o straduinta din
partea dvs.
Acum vreau sa va spun ceva foarte important:

POTENTIALUL GENETIC AL LONGEVITATII VIETII ESTE DE 120 -140 DE ANI.

În momentul actual putem enumera doar 5 natii, reprezentantii carora

traiesc pâna la vârsta de 120-140 de ani: în Orient, în Tibet si în China de Sud.
Acesti oameni au fost enumerati înca în anul 1964 de catre Djemson Hilton
care a scris cartea "Orizontul pierdut".
Cel mai batrân om, conform datelor acelei carti (desi nu neg ideea unei
exagerari), era doctorul Li din China, nascut în Tibet. La vârsta de 150 de ani a
primit de la conducerea Chinei un act care adeverea faptul ca avea acea vârsta
si ca s-a nascut în anul 1677. Când a împlinit vârsta de 200 de ani el a primit al
doilea Certificat. Acest act adevereste faptul ca el a decedat la vârsta de 256 de

~ 162 ~
ani, în anul 1933, despre acest lucru scriindu-se în "New-York Times" si
"London Times" unde totul era foarte bine argumentat si demonstrat prin acte.
În Pakistanul oriental locuia un grup de oameni care erau numiti Bogazi.
Acesti oameni erau vestiti prin longevitatea vietii lor. Ei traiau 120-140 ani.
În anul 1973, în numarul din ianuarie al revistei "National Geographic" s-
a tiparit un articol aparte despre oamenii care au trait peste 100 de ani. Aceste
materiale erau însotite de fotografii extraordinare prin calitatea carora era
vestita acea vârsta. Din acea multitudine de fotografii am memorat 3 din ele.
Pe una din ele era ilustrata o femeie de 136 de ani. Ea sedea în fotoliu si fuma
o tigara cubaneza, bea vodca si lua parte la o petrecere. Se distra de minune
fara a fi legata la pat într-unul din acele aziluri pentru batrâni unde trebuia sa
platesti 2000$ din contul tau bancar. Ea se bucura de viata la cei 136 ani. În
alta fotografie erau ilustrate doua cupluri sarbatorind 100 si respectiv 115 ani
de la casatorie. Pe a treia fotografie era aratat un barbat care culegea ceai în
muntii Armeniei, ascultând un mic aparat de radio. Conform marturiei lui si ale
inscrisurilor datelor de nastere ale copiilor lui, el avea vârsta de 167 de ani -
fiind cel mai batrân om de pe planeta în acea perioada.
În emisfera de sud indienii sunt recunoscuti prin longevitatea oamenilor
lor, fiind vestiti printre oamenii Ecuatorului care au locuit în Anzi, la sud-est de
Peru, la fel sunt vestite si teritoriile Titi-Kaka si Maciu-Piciu. Reprezentantii
celui mai vechi trib Titi-Kaka traiesc 120 de ani.
Margaret Pich, de origine americana din statul Virginia, este înscrisa în
cartea recordurilor "GUINESS BOOK" ca fiind cea mai batrâna americana. Ea a
decedat la vârsta de 115 ani din cauza alimentatiei insuficiente. Mai exact ea a
murit în urma unei caderi. Care din voi îmi va spune din ce cauza putea ea sa
moara? Corect, din cauza osteoporozei. Femeia a murit din cauza deficien?ei
de calciu în organism. Ea nu era bolnava de vreo boala cardiovasculara si nici
de cancer si nici de diabet. Ea a murit la 3 saptamâni dupa cadere, deoarece în
organismul ei nu era suficient calciu. Fiica ei ne-a spus un lucru foarte
interesant: înainte sa moara M. Pich avea o insistenta atractie fata de dulciuri.
Aceasta boala este cunoscuta sub numele de Panica. Despre acest lucru vom
vorbi un pic mai târziu. Dar de obicei daca va rasfatati prea mult cu ciocolata
sau dulciuri, aceasta înseamna ca organismului dvs. nu-i ajunge Cromul si
Vanadiul. În una din tarile lumii a treia, în Nigeria, conducatorul tribului Baule a
decedat la vârsta de 126 de ani. La înmormântare una din sotiile sale se lauda
ca, atunci când i-a murit sotul, el avea toti dintii la locul lor si toti erau dinti
proprii, nici unul nefiind schimbat, iar aceasta a fost posibila datorita faptului
ca si celelalte organe îsi îndeplineau functiile în limitele normale.
Un barbat din Siria a decedat la vârsta de 133 de ani în iulie 1993. El a
fost înscris în cartea recordurilor "Guiness Book" nu datorita vârstei si nici

~ 163 ~
pentru ca la vârsta de 80 de ani s-a casatorit pentru a patra oara, ci pentru ca
începând cu acea vârsta a devenit tata a 9 copii. Daca o sa calculati ca pentru
fiecare copil e nevoie de 9 luni plus un an pentru alaptare si înca un an pâna la
urmatoarea sarcina, o sa rezulte ca acest barbat a devenit tata si dupa vârsta
de 100 de ani. Acesta a fost motivul pentru care a fost înscris în cartea
recordurilor "Guiness Book".
Asa ca sa nu va scada moralul baieti, deoarece mai este o speranta!

Iar acum putina stiinta!

În noiembrie 1993, în Arizona, s-a efectuat un experiment foarte
interesant. Trei cupluri au petrecut 3 ani în izolare unde se hraneau cu
alimente si hrana sanatoasa, inspirau aer curat si beau apa curata fara
impuritati. Când s-a încheiat experimentul, au fost examinati de medicii
gerontologi din Universitatea Californiana din Los Angeles. Toate datele
analizelor sângelui si a altor functii vitale ale organismului au fost introduse în
computerul Universitatii din Los Angeles. Prognoza computerului a fost
urmatoarea: daca acesti oameni ar continua sa traiasca în acest regim, atunci
ei ar putea trai pâna la vârsta de 165 de ani. Si toate acestea demonstreaza ca
sa traiesti 120-140 de ani e posibil. Astazi longevitatea medie a oamenilor este
de 75,5 ani, iar longevitatea medie a unui magistru sau medic este de doar 58
de ani. Asa ca, daca doriti sa câstigati de la viata înca 20 ani (statistic vorbind),
nu intrati la facultatea de medicina.
Sunt doua lucruri esentiale care trebuie urmarite pentru a face parte
dintre longevivi. Daca într-adevar doriti sa ajungeti pâna la vârsta de 100-140
de ani este foarte important sa:
- În primul rând trebuie sa va feriti de pericole, sa nu calcati pe
"grenade", adica sa va feriti de pericolele pentru care nu merita sa riscati.
Desigur, daca jucati ruleta ruseasca, fumati, beti, va avântati spre mijlocul
autostrazii cu mare viteza în timpul orei de vârf, atunci putine sanse aveti sa
ajungeti la vârsta de 120 de ani. Toate acestea suna hazliu caci nici nu va
imaginati ca mii de oameni mor din aceasta cauza anual. Si eu vreau ca voi sa
va gânditi asupra acestui lucru. Cu alte cuvinte, daca aveti ocazia sa
preîntâmpinati boala, în special aceea incurabila, trebuie neaparat sa va folositi
de ea.
- În al doilea rând voi trebuie sa faceti numai acele lucruri care va fac
bine. Organismului dvs. le sunt necesare 90 suplimente nutritive: 60 minerale,
15 vitamine, 12 aminoacizi de baza si proteine si 3 acizi grasi. În total 90
suplimente în dieta zilnica. În caz contrar, în organismul dvs, vor aparea bolile
cauzate de insuficien?a acestora. Astazi despre aceste lucruri scrie în ziare, se
vorbeste la TV si la posturile de radio. Medicii discuta permanent cu noi despre

~ 164 ~
aceste lucruri numai ca nu datorita obligatiei profesionale ca medic. Sa nu
credeti ca medicii sunt aceia care cer revistelor sa publice aceste materiale, nu.
Acest lucru se întâmpla deoarece aceasta informatie contribuie la vânzarea
revistelor.
Articolul meu preferat a aparut în revista "Times" în data de 06.04.1992
si daca nu l-ati citit va recomand insistent sa faceti rost de acest articol din
orice biblioteca, sa faceti câteva copii si sa le atârnati pe usi, pe frigider si la
baie. În acest atotcuprinzator reportaj se spune ca vitaminele sunt în stare sa
stagneze cancerul, bolile cardiovasculare si actiunea distrugatoare -
îmbatrânirea. În acest articol de 6 pagini este doar o singura fraza negativa
spusa de medicul caruia autorul reportajului i-a adresat urmatoarea întrebare:
"Ce parere aveti despre vitamine si minerale, ca suplimente alimentare pentru
hrana noastra ?" Si iata ce raspunde acest medic: "Folosirea vitaminelor nu
aduce nici un folos"- parerea medicului Victor Huby - profesor al scoliii de
Medicina Manksinai, "...toate vitaminele si mineralele ca suplimente fac doar
ca urina noastra sa fie mai scumpa". Daca am traduce aceste cuvinte pe
întelesul tuturor, atunci rezulta ca noi mergem afara (urinam) dolari, adica
cheltuim dolarii fara nici un folos. Si daca aceasta s-a publicat, înseamna ca
este ceva. Dar iata ce as vrea sa spun referitor la acest lucru dupa ce am
efectuat 17.500 de autopsii la 14.500 diferite animale din toata lumea si la
3000 de oameni care întotdeuna doreau sa fie sanatosi, personal având copii si
nepoti: "Daca nu investesti în tine însuti minerale si vitamine, atunci vei investi
în bunastarea oamenilor din domeniul medicinei".
Eu sunt ferm convins de faptul ca noi contribuim la îmbogatirea
medicilor. În perioada dintre anul 1776 si cel de-al doilea razboi mondial, SUA
au cheltuit aproape 8 miliarde $ pentru mentinerea sanatatii, pentru
cercetarile stiintifice din domeniul sanatatii. Acum însa pentru studiile în
domeniul sanatatii se cheltuiesc 1,2 miliarde $ anual si tot nu e suficient. Si
fiecare vrea ca asistenta medicala sa fie gratuita.
Eu vreau sa va spun ca daca noi am folosi în gospodariile agricole, mai
concret în fermele pentru cresterea si înmultirea animalelor, sistemul din
medicina de tip uman, piftelele dvs. va vor costa 275 $ pentru 0,5 kg de piftele,
iar daca dvs. va veti folosi de sistemul gospodariilor agricole, care se foloseste
la noi în zootehnie, asigurarea unei familii de 5 persoane ar fi de 10 $ pe luna.
Asadar puteti sa faceti alegerea. Eu sunt sigur ca, deoarece noi contribuim la
îmbogatirea medicilor prin intermediul asigurarilor, taxelor guvernamentale, la
fel si ei noua ne datoreaza câte ceva. Ei ar trebui sa ne trimita macar scrisori cu
caracter informational despre rezultatele ultimelor cercetari (descoperiri)
medicale. Macar unul dintre dvs. prezenti aici în sala a primit vreodata o
asemenea informatie de la medicul sau? Nu. Interesant, nu-i asa? Însa eu am o

~ 165 ~
cantitate mare de informatii pe care ati putea s-o primiti. Vreau s-o împart cu
dvs.
Prima informatie: ULCERUL GASTRIC. Unii dintre dvs. au auzit ca ulcerul
gastric este cauzat de stress, însa cu 50 de ani în urma noi medicii veterinari
stiam ca ulcerul gastric la porci apare din cauza bacteriilor.
Noi nu ne putem permite o operatie costisitoare la stomacul porcului si
chiar daca ne-am fi permis atunci cotletele dvs.. de porc v-ar fi costat 275 $ /
0,5 kg. Cu ajutorul medicamentului bizmar noi am putut preîntâmpina si trata
ulcerul gastric la porci fara nici o implicatie chirurgicala.
Noi asa am facut si tratamentul ne costa aproximativ 5$ pentru un porc.
Este o tratare cu ajutorul bizmarului, a altor minerale si tetraciclinei. Institutiile
nationale au declarat doar din februarie 1994 ca ulcerul gastric este cauzat de
bacterii si nu de stresuri si ca poate fi tratat. Însa cercetatorii de medicina de
obicei spuneau "ne arata un rezultat promitator care ar putea fi benefic", iar
acum institutele nationale folosesc anume cuvântul "tratare" fara
subîntelesuri. Ei spun "tratata" prin metoda combinarii mineralului bizmar si
tetraciclinei. Celor care nu stiu ce înseamna bizmar e suficient sa intre în orice
magazin alimentar sau farmacie si sa cumpere cu 2 $ o sticluta cu un continut
de culoare roz. Acest produs se numeste Peptobizmar. Asadar folosind
mineralul denumit mai sus puteti trata ulcerul gastric. Si iarasi aveti în fata o
alegere: sa va tratati cu 5 $ sau sa permiteti sa va taie. Alegerea va apartine.
În continuare, care-i a doua cauza a mortalitatii la americani? Da, este o
boala înspaimântatoare: CANCERUL
În septembrie 1933 la Institutul National Oncologic al Scolii de Medicina
din Boston în urma urmaririlor bolnavilor de cancer s-a înaintat o declaratie
despre descoperirea dietei antimicotice. Deducerile au rezultat pe baza
cercetarilor care se efectueaza în CHINA. Ca regiune de cercetare a fost aleasa
provincia chineza Xinai, deoarece acolo s-a înregistrat cel mai înalt nivel de
îmbolnaviri de cancer. Timp de 5 ani au fost cercetati 29.000 de oameni. Li se
administrau vitamine si minerale în doze de doua ori mai mari decât normele
recomandate la americani, adica, daca doza zilnica recomandata de Vitamina C
era de 60 mg, bolnavii primeau 120 mg.
Alan Poll - omul caruia i s-au acordat 2 premii Nobel, spunea ca, daca
vreti sa preîntâmpinati bolile cancerigene cu ajutorul Vitaminei C, atunci
trebuie sa folositi 100 mg zilnic. Si iata rezultatele: Medicii care se opuneau
acestei idei si nu erau de acord cu Allan Poll sunt deja pe lumea cealalta (sa le
fie tarâna usoara!), iar Alan Poll traieste si petrece. El are 96 de ani, lucreaza
câte 14 ore/zi, 7 zile/saptamâna, locuieste la o ferma în California si preda la
Universitatea californiana din San Francisco. Dvs. va ramâne sa alegeti: sa
ascultati de sfatul medicilor decedati sau sa tineti cont de parerea dr. Poll.

~ 166 ~
Asadar e normal sa primesti Vitamina C în cantitate dubla, Vitamina A în
cantitate dubla. Nu se întâmpla nimic rau. La fel de important e sa primesti si
Zinc, Riboflavina, Molibden, Calciu, etc.
Însa o grupa de substante este extrem de importanta: Vitamina E, Beta-
carotenul si Seleniul. Aceste 3 elemente trebuie primite în doza dubla zilnic.
Daca prin aceasta o sa aveti numai 50 % beneficii, deja e bine. În grupul
pacientilor carora li se administrau vitamina E, Beta-carotenul si Seleniul timp
de 5 ani mortalitatea în toate cazurile a scazut cu 10%, adica 10 oameni din
fiecare 100 de bolnavi care erau condamnati la moarte au supravietuit, iar în
situatia bolnavilor de cancer care urmau sa moara si au primit aceste 3
componente, 13 din 100 au supravietuit.
În provincia Xinai predominau bolile de cancer stomacal si al tractului
digestiv. Dintre bolnavii care au luat parte la experiment au supravietuit 21 de
oameni din 100.
Si în acest caz medicul dvs trebuia sa va trimita aceasta informatie, daca
nu dorea sa-si asume raspunderea, atunci putea macar sa va informeze ca sa
puteti alege singuri. Din acest motiv un asemenea comportament fata de
pacienti mi se pare pur si simplu ridicol, iar pe de alta parte este o dovada a
indiferentei din partea lor.
În continuare ARTRITA
Din septembrie 1993 în Institutul de medicina Harward si în Spitalul din
Boston s-au efectuat tratamente cu proteine de gaina asupra bolnavilor cu
articulatiile tumefiate în urma artritei. Erau selectati bolnavii a caror stare nu
se îmbunatatea în urma tratamentului medicamentos. Acestor bolnavi li se
administrau injectii de aspirina, mezotrixida, prednisolon, cortizon, diferite
metode ale fizioterapiei. Unicul lucru care ramânea de facut era interventia
chirurgicala pentru înlocuirea articulatiei. Atunci eu am spus "Asculta-ma un
pic, acesti oameni au suportat dureri atât de mult timp si daca ei vor fi de
acord sa sufere înca 90 de zile, doar 3 luni, eu voi face un mic experiment care
ar putea sa-i ajute" Au fost de acord 29 de oameni. Acesti 29 de oameni pentru
care toate posibilitatile au fost epuizate, au fost supusi urmatorului tratament:
li se dadea în fiecare dimineata câte o lingurita plina cu cartilaj de gaina,
maruntit, amestecat cu suc de portocale.
Toti pacientii erau sub urmarirea Scolii de medicina Harward. Dupa 10
zile toate durerile si simptomele au disparut; dupa 30 de zile ei îsi permiteau
deja câte ceva, iar dupa 3 luni functiile articulatiilor s-au restabilit total.
Iar acum o sa râdeti un pic. Partea comica este legata de parerile
doctorului care efectua aceste cercetari în scoala de medicina din Harward. El a
numit cartilajul de gaina medicament, deoarece o anumita premisa ajuta la
tratarea bolii si ar trebui sa fie prescris de catre medici.

~ 167 ~
 Se putea observa cu ochiul liber ca creierul lui începea sa numere
obsedant "..300 $ capsula si doar 25 de pacienti .." s.a.m.d.
Dar daca nu aveti chef sa va complicati cu toate astea puteti merge la
farmacie sa cumparati direct produsul pe baza de cartilaj. Femeile cunosc
foarte bine acest produs. Este folosit pentru întarirea unghiilor si a parului.
Componentul de baza este cartilajul de vita, care la rândul sau este substanta
care îmbunatateste si întareste considerabil cartilajul si oasele. Preparatul este
compus din cartilajul si ligamentele cornutelor si daca dvs. o sa folositi câte o
jumatate de lingurita zilnic cu suc de portocale în corelatie cu MINERALE
COLOIDALE, pai sa stiti ca data viitoare când voi veni aici, veti urca pe scara si
veti începe sa ma pupati si sa ma strângeti în brate, daca cumva va veti mai
aminti de artrita.
Cine dintre voi a auzit de boala ALZHEIMER? (dementa senila - cu
pierderea memoriei). Acum toti stim de ea, dar când eu eram copil aceasta
boala pur si simplu nu exista.
Însa acum este una din bolile raspândite, care apare la 1 om din 2.
Datele sunt suficient de înspaimântatoare. Cum sa depistam si sa tratam boala
Alzheimer în stadiu incipient la animale?
Imaginati-va ce pierderi ar avea fermierii daca scroafa ar uita de ce s-a
apropiat de troaca? Din acest motiv, în zootehnie de aceasta problema au
început sa se ocupe înca cu 50 de ani în urma. Iar acest lucru îl faceau cu
ajutorul dozelor mari de vitamina E. Voi trebuia sa primiti o scrisoare de la
medicul dvs. în iulie 1992, deoarece Scoala Californiana de Cercetare Stiintifica
a Universitatii San Diego a înaintat un anunt în 1992 precum ca vitamina E
încetineste pierderea memoriei în cazul bolii Alzheimer. Si în aceasta problema
ei au ramas cu 50 de ani în urma fata de medicina veterinara.
Poate de aceea ar fi mai bine sa mergeti la un veterinar.
Iar acum spuneti-mi va rog, cine dintre dvs. a avut asa o problema
neplacuta ca PIETRELE LA RINICHI ? Da, iata ca vad câteva mâini ridicate. Bine.
Spuneti-mi de ce anume v-a spus medicul sa va feriti în dieta dvs. în primul
rând? De calciu si de orice fel de produse lactate ce contin calciu, pentru ca
exista credibilitatea ca anume, calciul depus în rinichi provine din calciul din
"produsele pe care le folosesti în alimentatie". De fapt calciul din rinichi apare
din propriile dvs. oase. Când simtiti deficitul de calciu, chiar atunci se formeaza
pietrele la rinichi. Cu 100 de ani în urma noi stiam deja ca pentru a
preîntâmpina aparitia pietrelor la rinichi la animalele domestice era necesar sa
le dam cât mai mult calciu, magneziu si bor. Taurii, berbecii, bovinele pentru
lapte au o astfel de anatomie ca atunci când se îmbolnavesc de aceasta boala
mor imediat. Însa la noi când apar pietrele la rinichi iti vine sa mori de durere.

~ 168 ~
 Noi stim cum sa preîntâmpinam aceasta boala. Voi trebuia sa primiti de
la medicul dvs. o scrisoare înca din anul 1993 si în acea scrisoare trebuia sa se
vorbeasca despre faptul ca, CALCIUL MICSOREAZA RISCUL DE FORMARE A
PIETRELOR LA RINICHI.
Au fost studiati aproape 4000 de pacienti, împartiti în 5 categorii. În
grupul care primea cea mai mare cantitate de calciu nu s-a înregistrat nici un
caz de pietre la rinichi. Mai tineti minte, eu va spuneam ca medicii traiesc pâna
la 58 de ani, iar noi oamenii de rând (pacientii) pâna la 75,5. Deci grupul de
oameni profesionisti care va spun cum sa traiti si sustin ca voi nu trebuie sa
folositi sare, cofeina, sa nu mâncati unt, ci margarina, sa nu faceti diferite
prostii, mor la vârsta de 58 ani, în timp ce oamenii în vârsta de 120-140 de ani
îsi pun în cana de ceai o bucata de piatra de sare si beau câte 4 cani zilnic, adica
folosesc câte 4 bucati de sare/zi, prepara mâncarea în unt topit în loc de ulei de
masline si traiesc pâna la 120 de ani. Oare voi o sa-i credeti pe cei care traiesc
pâna la 58 de ani? E alegerea voastra!
Si cu atât mai mult eu îi respect pe unii dintre ei. Între acesti oameni e
doctorul Stupre Cartred. El are 38 de ani, este medic de familie si se ocupa de
problema anevrismului. Aceasta e tumefierea arterei slabite din cauza
pierderii elasticitatii tesutului.
În anul 1957 noi am aflat ca motivul aparitiei anevrismului este
insuficienta de Cupru în organism.
Noi atunci lucram asupra proiectului în care urmaream 200 mii de curci.
Acestora li se dadea o ratie speciala în care erau incluse 90 de substante
nutritive, în primele 13 saptamâni murind exact jumatate. Marind de 2 ori doza
de Cupru în ratia alimentara, fermierii au crescut 500 mii de curci si nici una nu
a murit din cauza anevrismului. Acest experiment a fost efectuat pe cobai,
pisici, câini, porci si alte animale. Si noi am ajuns la concluzia ca deficienta de
cupru este motivul aparitiei acestei boli.
CHELIA timpurie este primul simptom al faptului ca aveti INSUFICIENTA
DE CUPRU ÎN ORGANISM. Pielea devine mai ridata deoarece se deregleaza
elasticitatea tesuturilor. Apar cearcane la ochi, linii pe fata si începeti sa
semanati cu o pruna uscata. În afara de aceasta exista înca o problema cum ar
fi dilatarea varicoasa a venelor, acest fapt datorându-se dereglarii elasticitatii
tesuturilor, tot organismul începând sa atârne pe mâini, piept, burta, obraji. Si
voi mergeti la cosmetician ajungând la operatie plastica. De fapt mai practic si
mai sigur ar fi sa primiti minerale coloidale.
Iar acum o sa va fac cunostinta cu un alt medic - Martin Carter. El a
decedat la vârsta de 57 de ani. El a primit titlul de vraci în Scoala de medicina
Harward si titlul de doctor în medicina la Yale. Când i-au facut autopsia s-a

~ 169 ~
dovedit ca moartea i-a fost cauzata de anevrismul aortei, el murind din cauza
unui deficit de cupru. Si acesta avea urina nu prea "scumpa".
Iata un alt exemplu: Un avocat foarte vestit din Detroit, Elen Djoree a
murit la 44 de ani. Ea frecventa unul din cele mai moderne cluburi sportive
(stiti acum toate femeile doresc sa aiba oasele cele mai rezistente cu putine
cheltuieli). Cu toate acestea ea tot a decedat din cauza anevrismului. Dupa
rezultatul autopsiei, simptomele aduceau aminte de paralizii sau hemoragii.
Cauza acesteia este tot deficitul de Cupru. Si ea avea urina "ieftina".
Sora este una din cele mai vestite personalitati ale medicinei din Boston.
Cartile lui contin diete pentru scaderea în greutate. El a scris aceste carti
pentru cei în vârsta de 20 de ani si mai mici, însa el a murit la vârsta de 40 de
ani. Ati dori oare sa urmati exemplul si dieta acestui om? El a murit la vârsta de
40 de ani din cauza cardiomiopatiei, boala aparuta datorita deficitului de
Seleniu.
Unii fermieri vin pur si simplu la magazinul unde se vinde hrana pentru
animale si cumpara Seleniu injectabil sau pastile pentru animale ca sa
preîntâmpine aceasta boala. Doctorul Stuart Burker, omul care a scris 5 carti
despre produsele alimentare, a murit la vârsta de 40 de ani din cauza
deficitului de Seleniu din hrana sa. Si el avea urina "ieftina". Credeti-ma, voi
puteti sa preîntâmpinati cardiomiopatia doar cu 10 centi/zi si daca nu stiti
acest lucru sunteti pur si simplu niste prostuti. Ce fel de oameni sunteti voi
daca nu doriti sa primiti seleniu de 10 centi/zi ca sa va salvati propria viata?
Multi dintre voi poate o cunosc pe aceasta doamna ce se numeste Iheil
Clark, în vârsta de 47 de ani, ea fiind cardiologul general al tinutului Saint
Louise. Ia ghiciti din ce cauza a murit? A murit de la un atac cardiomiopatic. Si
voi, cu siguranta, ati vazut nu o data, cum vacile care dau lapte pierd intens o
cantitate mare de calciu, ling pietrele, oasele, se straduiesc sa rumege lucrurile
straine, acoperisul grajdurilor. Aceasta se numeste Panica. Unui fermier bun îi
e necesar sa asigure ratia animalelor cu minerale, în caz contrar, ele pot sa
manânce întregul grajd. La oameni acest fenomen se întâlneste des. Femeile
gravide se diferentiaza, cum stim cu totii, prin aceea ca ele tot timpul doresc
ceva. Înghiontindu-si sotii ele spun: "Trezeste-te, vreau înghetata cu castravete
murat". Acest fapt se întâmpla deoarece pruncul ia din organismul mamei
mineralele de care el are nevoie.
Un mic sfat: uitati-va la mâinile dvs. si daca o sa vedeti pe ele pete de
culoare roz aceasta denota deficitul timpuriu de seleniu. În cazul dereglarii
începeti sa primiti seleniu COLOIDAL timp de 6 luni. Totul va disparea. În acest
timp de 6 luni o sa scapati definitiv de aceasta afectiune. Daca petele vor
disparea de pe exteriorul pielii, înseamna ca vor disparea si de pe organele
interioare, creier, inima, ficat si rinichi.

~ 170 ~
 Dar la care dintre voi este coborât nivelul de zahar din sânge cu
aproximativ 10%? Probabil ati avut ocazia sa vedeti copii care sunt înnebuniti
dupa dulciuri. Deficitul de crom si vanadiu duce la continutul scazut de zahar în
sânge. Daca nu vom acorda atentie acestui fapt, atunci vor exista toate
premisele pentru a se dezvolta boala cunoscuta de toti sub numele de diabet.
În ceea ce priveste deficitul de minerale din organism acesta se
manifesta într-un sir de cazuri (inclusiv de chelie la barbati), chiar la multi
dintre cei prezenti datorita deficitului de Plumb. Iar daca nu suplimentati acest
deficit, atunci începe sa cedeze timpanul urechii.
Urmeaza deficitul de Bor în organism. Femeile trebuie sa respecte si sa
cunoasca Borul. El ajuta la mentinerea în oase a calciului utilizat, preîntâmpina
osteoporoza. . Borul ajuta la secretia estrogenului, iar barbatilor la prelucrarea
testosteronului. Daca nu utilizati o cantitate suficienta de Bor, voi doamnelor
veti suferi foarte mult în timpul menopauzei, suportând toate consecintele
neplacute ale acestei perioade. Iar barbatii în cazul neajunsului de testosteron,
în genere, vor da de dracu' deoarece îi paste impotenta timpurie.
Primul simptom al insuficientei de Zinc în organism se manifesta prin
pierderea simtului olfactiv si simtului gustativ, când barbatilor nu le place
hrana preparata de sotie si se plâng ca nu-i simt gustul: "Cum, eu am petrecut
toata ziua la bucatarie ca sa prepar un prânz delicios si nici macar nu ma saruti
pentru asta?", "Interesant, eu am intrat în bucatarie si nu am simtit nimic".
Aceasta se produce datorita insuficientei de Zinc.
În experimentele de laborator asupra animalelor s-a dovedit ca sunt
necesare aproximativ 7 minerale pentru marirea de 2 ori a longevitatii lor. Mai
tineti minte ca eu va spuneam ca noi avem nevoie de 90 de elemente nutritive:
60 minerale, 15 vitamine, 12 aminoacizi si 3 acizi grasi? Noi avem un noroc
extraordinar deoarece plantele au capacitatea de a produce aminoacizii,
vitaminele si acizii grasi de care avem nevoie.
Plantele sunt în stare sa faca acest lucru. Noi trebuie sa folosim în hrana
noastra 15-20 de componenti de provenienta vegetala zilnic, în proportii
echilibrate, corecte, pentru ca sa primim aceste 90 de elemente. Teoretic e
posibil, însa majoritatea americanilor nu fac acest lucru. Americanul mediu
socoate ca daca el a mâncat putini cartofi în forma de cips-uri, el a umplut
norma leguminoasa zilnica. E necesar sa facem acest lucru corect. Asadar
neluând în seama faptul ca e posibil teoretic, practic, putini dintre noi primesc
cantitatea necesara de vitamine, aminoacizi, acizi grasi în corelatia necesara, în
dieta noastra. Si de aceea, daca va e scumpa viata asa cum e a mea pentru
mine, a copiilor, a nepotilor si voi trebuie, singuri, sa aveti grija sa primiti
cantitatea necesara de vitamine, aminoacizi, acizi grasi. În caz contrar, daca nu
veti face acest lucru, eu nu garantez ca veti trai pâna la 120-140 de ani.

~ 171 ~
 O alta istorie o constituie mineralele. Cu acestea e o istorie tragica
deoarece vegetatia deja nu mai contine minerale sub nici o forma. Ele nu mai
sunt de gasit în sol si nici în plante. Noi am pregatit pentru dvs. o copie a
actului Senatului SUA, actul 264 din cea de-a doua serie al celui de-al 74-lea
Congres. În el se spune ca, continutul de minerale în solul fermelor noastre
este total saracit si de aceea roadele strânse de pe câmp, fie ele cereale,
legume, fructe, nuci etc., nu contin minerale.
Oamenii care nu folosesc aceste produse, capata automat bolile legate
de insuficienta mineralelor si unica metoda de a preîntâmpina si trata este
aceea de a folosi în hrana suplimentele minerale. Aceasta se spune în actele
semnate de Congresul SUA în anul 1936. S-a schimbat oare situatia de astazi
spre bine? Nu. Nu e mai bine. Din pacate e mai grav. Iar cauza este în aceea ca
fermierii îmbogatesc solul numai cu natriu, fosfor si calciu. Trei componenti în
diferite corelatii si echilibre. Si nimeni nu-l va obliga pe fermier sa adauge acolo
60 de minerale deoarece de ele nu depinde cantitatea roadei. De aceea, de
fiecare data, când strângem roada, adica plantele care absorb din sol
mineralele, din multe "chintale" la fiecare hectar vor lipsi aceste minerale din
sol. Si daca voi puneti înapoi 3 minerale, dar luati 60 situatia ne aduce aminte
de contul dvs. din banca când puneti lunar în cont 3$ si luati 60$. Va puteti
imagina ce se va întâmpla cu contul dvs.!
Eu va pot spune ca sanatatea voastra si a noastra este pe marginea
prapastiei, catastrofei, deoarece nu mai sunt minerale în solul nostru si de
aceea noi împreuna si fiecare în parte, e raspunzator de sanatatea sa si de
utilizarea mineralelor.
De multe ori sunt întrebat : "Dar ce faceau oamenii acum 1000 de ani
când neavând îngrasaminte cu toate acestea traiau mai multi ani? Si ce parere
aveti despre egipteni, chinezi si hindusi? Ei traiau în jurul celor mai mari fluvii:
Nil, Gange, Fluviul Galben (China) care practic se revarsau anual si inundau
totul în jur. Si ghiciti ce se întâmpla de fiecare data în timpul inundatiilor? Apa
aducea mâl si nisip din munti pe distante de mii de mile, iar oamenii se rugau la
Dumnezeu multumindu-le pentru inundatii.
Regele Filip, tatal lui Alexandru cel Mare s-a casatorit cu o fetita de 12
ani, regina Cleopatra. Ea nici pe departe nu era o Elizabeth Taylor folosind
cosmetica si toale scumpe. Era o creatura cu sânii plati, slaba, care nu se
evidentia prin sexualitate, senzualitate. De ce oare regele s-a casatorit cu ea?
Deoarece în tinuturile ei erau cele mai bune pamânturi pentru cereale. Toti
stiau ca soluri mai bune pentru cereale nu se gaseau nicaieri în afara de Egipt,
iar armata gigantica în frunte cu Alexandru cel Mare avea de gând sa
cucereasca lumea. Era nevoie de faina extraordinara calitativ pentru ca soldatii
sa poata parcurge 20 de ore, sa lupte 6 ore si sa câstige. Daca ei ar fi folosit

~ 172 ~
cereale din soluri sarace în minerale, ei n-ar fi rezistat nici macar 20 de minute
si ar fi strigat: "Mama, ia-ma acasa!" Ei stiau ca Egiptul este cel mai bun loc
unde se pot gasi culturi de cereale. Inundatiile asigurau solul cu minerale
extraordinare si toate culturile mondiale au dat lumii aceasta arta si tehnologii
care provin din aceste locuri. Ei mânuiau cu un mare potential mental, datorita
faptului ca hrana pe care o cultivau era bogata în continutul mineralelor .
Acum o sa fac urmatorul lucru: am sa iau câteva minerale. Doar câteva,
ca voi sa aveti idee despre aceasta, dar ceea ce spun se refera la toate
mineralele, fara exceptie. Haide sa luam cel mai raspândit mineral: CALCIUL.
Deficitul de calciu este cauza a 147 de boli diferite. Uneori aceste boli sunt
denumite dupa numele oamenilor. Exemplu: Bill Spolzi - se întâmpla atunci
când o parte a fetei dvs. se strâmba.
Aceasta nu-i paralizie. Este doar pareza nervului facial. Aceasta stare este
cauzata de deficitul Calciului în organism.
OSTEOPOROZA este boala care ocupa locul 10 ca mortalitate la
populatia în vârsta, aceasta boala fiind foarte costisitoare. Operatia pentru
înlocuirea colului femural sau articulatiei coxo-femurale costa 35.000 $ si daca
este nevoie pentru ambele solduri, atunci costul ajunge la 70.000 $. Este bine
daca aveti asigurare si nu va costa nimic.
Margaret Pich din Redford care a decedat la vârsta de 115 ani, daca
tineti minte, a murit din cauza complicatiei care a aparut în urma caderii.
Animalele, din câte stiu eu, nu au osteoporoza. Exemplu: aveti în cireada 100
de vaci si în acest an nu aveti nici un vitel ca sa acoperiti toate cheltuielile
curente. Va deranjeaza acest lucru deoarece trebuie sa platiti pentru repararea
gardului s.a.m.d. Nu aveti vitelul ca vânzându-l sa primiti bani gheata pentru a
va acoperi cheltuielile. Sunati veterinarul si-i spuneti: "Ce se întâmpla? N-ar fi
cazul sa scap de aceste vaci?". Vine veterinarul si cerceteaza vacile si va
informeaza ca vacile nu sunt de vina. Ulterior controleaza taurul si trage o
concluzie: "Problema e clara, taurul are osteoporoza. Cu aceasta articulatie
coxofemurala îi este complicat sa "discute" cu vacile". Dar ca sa preîntâmpinam
aceasta boala periculoasa trebuie sa-i dam fiecarui vitel nascut calciu de 10
centi zilnic si el niciodata n-o sa aiba osteoporoza.
Pentru profilaxia PARADONTOZEI si INFLAMAREA GINGIILOR dentistii
paradontologi va sfatuiesc sa spalati dintii dupa fiecare masa.
Ca veterinar prin mâinile mele treceau sute de mii de animale, soareci,
sobolani, iepuri, câini, oi, porci, cai, lei, tigri, ursi. Ei nu sufera de bolile gingiilor,
ei nu folosesc pasta de dinti. Au câteodata un miros neplacut al respiratiei, dar
gingiile erau sanatoase. Cauza faptului ca în zootehnie noi nu ne întâlnim cu
bolile gingiilor este aceeasi: nu au deficit de Calciu.

~ 173 ~
 În continuare, problema ARTRITEI. Daca mai tineti minte, noi am vorbit
deja despre cartilajul de gaina si gelatina. Artrita este cauzata în proportie de
85% de osteoporoza periferiei articulatiei osoase.
Artrita, osteoartrita, lumbago, reumatismul obisnuit - toate sunt cauzate
de osteoporoza periferiei articulatiei osoase.
În continuare - HIPERTENSIUNEA ARTERIALA. Primul lucru care ni se
recomanda de catre medici este sa scadem continutul de sare din dieta
noastra. Toti stiu acest lucru deoarece tot timpul ne baga în cap asa ceva. Dar
sa ne amintim de vite. Primul lucru pe care-l face fermierul este sa introduca în
hrana animalelor o bucata de sare. Nici un fermier n-o sa fie asigurat
economic, daca n-o sa adauge o bucata de sare în hrana animalelor domestice.
El o sa moara pur si simplu când o sa vada conturile de la veterinar, o sa-si iasa
din minti. Iar noua ni se propune sa credem ca acea cantitate de sare pe care o
primim în pâinea de grâu, în salata, ne e suficienta. Nici în asta sa nu credeti.
Va amintiti medicul care a trait pâna la 58 de ani, va spunea "sa nu
mâncati sare, sa nu consumati unt", iar acei care au trait pâna la 120 de ani
foloseau si sarea si untul. Încercati sa faceti alegerea.
Eu am luat un grup de control de 5000 de oameni cu hipertensiune si am
dublat utilizarea de calciu zilnic, iar dupa 6 saptamâni am oprit experimentul
deoarece la 85 % din acest grup tensiunea s-a normalizat doar prin dublarea
Calciului.
Când acesti pacienti care se tratau la medic, veneau la control, medicul
spunea: "O, la dvs. tensiunea arteriala e în limita normala. Ce ati facut?" "Eu
am participat la un experiment: am primit calciu în doze duble"- îi raspundea
pacientul.
Urmatoarea problema: CONVULSIILE, SPASMUL. Va treziti la miezul
noptii si nu puteti sa miscati piciorul. Noi toti am trecut prin asa ceva. De
obicei este deficitul de calciu.
În continuare urmeaza SINDROMUL POSTMENSTRUAL, o stare fizico-
emotionala, pe care o numim esterioctomie. În Institutul San Diego din
California s-a propus sa se dubleze ratia zilnica de calciu si 85 % din simptomele
emotionale si fizice au disparut de parca nici n-au fost.
Si ultima: DURERI ÎN REGIUNEA LOMBARA - 85 % din americani sufera
de dureri în regiunea lombara, netinând cont de faptul ca lucreaza în fata
computerului, încarca masinile sau conduc autocarele. Este o mare tragedie
americana. De fapt durerea lombara este osteoporoza vertebrelor, neavând
nici o importanta daca are vreo problema cu discurile coloanei. Daca discul nu
are pe ce sa se tina, vertebra se micsoreaza, distrugându-se. Mai ales daca
aveti deficit de calciu si cupru.
Ultimul lucru despre care vreau sa va vorbesc este DIABETUL.

~ 174 ~
 Aceasta problema e stiuta de fiecare. Este a treia cauza a mortalitatii
populatiei în vârsta în SUA. Aceasta boala da complicatii serioase - orbire,
dereglarea activitatii renale, bolile cardiovasculare de diferite nivele, ceea ce la
rândul sau este o cauza a mortalitatii între americani. Daca suferiti de diabet
longevitatea vietii în medie este mai mica, decât la acei care care nu au diabet.
În anul 1957 noi am aflat în domeniul veterinar ca diabetul poate fi
preîntâmpinat si tratat cu ajutorul mineralelor. Aceste date au fost publicate în
revista oficiala de prezentare a stiintei, în institutiile nationale de sanatate
unde se spunea: "Diabetul poate fi preîntâmpinat si tratat cu ajutorul cromului
si vanadiului". Doar Vanadiul, conform datelor Universitatii Vancouver ale
Scolii medicinale British Columbian e în stare sa înlocuiasca insulina la diabeticii
în vârsta. Sigur ca ele nu pot sa înlocuiasca deodata insulina. Pentru multi
oameni, procesul tine 4-6 luni, adica este un proces în etape, în timpul caruia
trebuie administrata o cantitate de Crom si Vanadiu adecvata.
Eu personal am vazut cum lucreaza acest proces asupra a sute si sute de
pacienti.
Ar fi perfect daca as reusi sa va conving sa primiti aceste minerale singuri
si sa nu va bazati pe faptul ca ele vor intra în organism prin produsele
alimentare, cu atât mai mult sa depindeti de ceea ce este scris pe cutie, pachet
sau recipient.
Exista 3 tipuri de minerale pe care ar trebui sa le cunoasteti:
1. MINERALE METALICE - sunt acele minerale care sunt prelucrate din
categoria pietrelor. Ele se asimileaza doar 8-12 %, iar când ajungeti la vârsta de
25 - 40 de ani, asimilarea lor scade pâna la 3-5 %. Este foarte rau daca voi
primiti ceva de genul calciu lactic în pastile, câte 1000 mg. Multi oameni
folosind câte 2 tablete/zi vin la mine si îmi spun : "Doctore, eu am consumat
mult calciu. Eu am auzit la emisiunea de la radio despre artrite si am consumat
câte 2000 mg calciu zilnic, dar nu m-a ajutat cu nimic, chiar s-a complicat
boala" Atunci îl întreb: "Specificati-mi ce fel de calciu ati primit?" Îmi
raspunde: "Gluconolactat de calciu sau calciu gluconic" Tocmai aici este
greseala deoarece doar 250 mg din acest calciu este calciu metalic, iar celelalte
750 mg sunt lactoza si zahar lactic. Si daca luam în considerare ca organismul
dvs. asimileaza doar 10% din aceasta cantitate, deci 10% din 250 mg înseamna
25 mg, iar daca ingerati 2 tablete voi primiti nu 2000mg ci 50 mg. Rezulta ca
pentru a primi cantitatea necesara de calciu trebuie sa consumati 90 de tablete
zilnic, câte 30 de tablete la fiecare masa. Si nu uitati si de celelalte 59 de
minerale.
2. În anii 60 în gospodariile producatorilor alimentari au început sa se
foloseasca MINERALE CHELATIZATE. Aceste minerale sunt minerale metalice
chelatizate cu aminoacizi, proteine sau enzime, care înglobeaza atomul

~ 175 ~
metalic. Acest tip de minerale chelatizate au o putere mai mare de absorbtie,
pâna la 40 %. Acum, din aceasta cauza, producatorii alimentari s-au aruncat la
aceasta idee.
3. A treia forma de minerale, sunt MINERALE COLOIDALE. Ele au cea
mai înalta asimilare. Cred ca observati ca absorbtia ne intereseaza cel mai
mult. Mineralele coloidale se asimileaza în proportie de 98%, ceea ce
depaseste de 2,5 ori asimilarea mineralelor chelatizate si de 10 ori mai mult
decât a celor metalice. Mineralele coloidale se gasesc numai în stare lichida si
în particule foarte mici, de 7000 de ori mai mici decât globulele rosii
(eritrocitele). Fiecare particula de mineral e încarcata cu sarcina negativa, iar
învelisul peretilor intestinului e încarcat pozitiv, formându-se astfel un câmp
electromagnetic care concentreaza aceste minerale în jurul peretilor
intestinului. Toate împreuna dau acel procent de 98% de asimilare.
Plantele joaca un rol foarte interesant în formarea mineralelor coloidale.
Ele transforma în tesuturile lor mineralele metalice în minerale coloidale.
Folosind aceste plante, noi aducem aceste minerale în organismul nostru si le
folosim (asimilam). Dar asa cum în sol nu sunt minerale metalice, plantele
noastre, roadele noastre nu au în continutul lor o cantitate suficienta de
minerale.
Toti longevivii care au trait 120-140 de ani au multe lucruri în comun
între ei. Ei toti traiesc la altitudine de 8000 - 14.000 picioare deasupra nivelului
apei. Ei au anual doar doua dimineti de precipitatii si practic nu ploua, nu ninge
de loc. Sunt regiuni foarte uscate. Cum fac ei rost de apa potabila si pentru
irigatii? De la zapezile din munti care se topesc. Apa care curge de sub acesti
ghetari nu e la fel de curata si transparenta ca o apa arteziana. Daca umplem
un pahar si ne uitam la la ea, aceasta are o culoare alb-galbuie sau alb
albastruie. Ea contine de la 60 pâna la 72 de minerale.
Raul Titi-Kaka este supranumit "laptele ghetarilor". Locuitorii folosesc
aceasta apa numai ca apa potabila, primind 8-12 % din capacitatea de
asimilare a mineralelor. Dar ceea ce este mai important este faptul ca ei iriga
solul cu aceasta apa an de an, recolta dupa recolta, generatie dupa generatie si
nu au diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune, artrita, osteoporoza, cancer,
cataracta, glaucom, copii nou nascuti cu malformatii, nu au închisori, nu au
narcomani, nu au impozite, nu au medici si ei traiesc 120-140 de ani fara boli.
Ce credeti despre importanta acestor minerale?
DE FIECARE DATA CÂND ÎNTR-O ZI NU PRIMITI ACESTE MINERALE VOI
VA SCURTATI VIATA CU CÂTEVA ORE SI CHIAR CU CÂTEVA ZILE!!!!!!

Gânditi-va asupra acestei probleme si sa fiti sanatosi!

~ 176 ~
~ 177 ~