1.

Graficul alăturat este o reprezentare grafică a cererii:

2. Cererea este considerată inelastică in cazul în care: cerere creşte cu mai puţinde o unitate
în condiţiilescă derii preţuluicu o unitate. În acest caz coeficientul de elasticitate este mai mare
decâ t minus unu și mai mic decâ t zero.

3. Condițiile pentru o piață perfectă sunt:

1.certitudinea indivizilor asupra apariţiei nevoilor

2.lipsa externalită ţilor
3.consumatorii au cunoştinţe asupra bunurilor/serviciilor
4.existenţa preferinţelor consumatorilor
5.mulţi producă tori a că ror intrare pe piaţă să fie liberă

4. Graficul alăturat este o reprezentare grafică a cererii:

5. Graficul alăturat este o reprezentare grafică a cererii:
6. Cererea de servicii medicale în raport cu prețul este: inelastică
 7. Factorii care țin de pacient și influențează cererea pentru servicii medicale sunt:
–nevoi percepute;
–caracteristici personale (vârstă, sex, etc.);
–educaţie/nivel de cunoştinţe;
–comportament faţăde îngrijirea de sine;
–venit;
–cererea pentru sănătate.

8. Factorii care influențează oferta sunt:

•Prețul bunului / serviciului

•Volumul cererii
•Costul de producţie
•Prețul bunurilor/serviciilor alternative
•Prețul bunurilor/serviciilor complementare
•Taxele / impozitele / subvențiile
•Numă rul ofertanților
•Factorul de timp

9. Oferta cu elasticitate unitară apare în situația în care:

situaţie în care modificarea cu un anumit procent a preţului va atrage după sine modificarea
cu acelaşi procent a cantită ţii oferite. În acest caz, valoarea coeficientului de elasticitate va fi
egală cu 1

10. Caracteristicile prețului de echilibru sunt:

•apare spontan pe piaţă, prin jocul liber al forţelorpieţei(cererea şioferta);

•reglează raportul cerere-ofertă, prin egalarea acestor forţeale pieţeila acel nivel la care
vâ nză rile sunt maxime;
•este unic pentru fiecare bun economic;
•selectează agenţiieconomici, eliminâ ndu-i pe cei necompetitivi, fiind un punct de atracţiece le
permite să -şiatingă scopurile;
•este un preţdinamic, creştereasau scă derea lui depind de evoluţiaraportului cerere-ofertă ;
•asigură un echilibru dinamic al pieţei.

11. Condițiile care fac posibilă concurența sunt:

12. Există următoarele tipuri de concurență:

13. Acestea reprezintă obiective ale managementului financiar:

1. Planificarea strategică şi tactică a veniturilor şi cheltuielilor resurselor
financiare
2. Mobilizarea resurselor financiare:
3. Alocarea resurselor:
4. Auditul folosirii resurselor financiare:

14. Selectați etapele managementului financiar în sistemul de sănătate

1. Analiza informaţiei macro şi micro economice, de contabilitate şi

evidenţă administrativă şi financiară.
2. Alcătuirea bugetului
3. Prognozarea rezultatelor financiare
4. Executarea bugetului
5. Controlul îndeplinirii bugetului
15. Dezavantajele bugetului global fix sunt:

• lipsa de flexibilitate între liniile bugetare;

• bugetarea istorică pe criterii de capacitate (număr de paturi, număr de personal,
număr de internări pe an etc.) şi nu de rezultate/performanţe;
• întârzierea tranşelor de bani;
• alocarea insuficientă şi, de regulă, ineficientă;
• lipsa unor instrumente şi pârghii de control al eficienţei şi eficacităţii alocării
resurselor bugetare din partea finanţatorilor;
• lipsa motivării personalului medical din cauza remunerării prin salarii fixe, ce nu
reflectă productivitatea muncii, şi neactualizate.

16. Cheltuielile ce se includ în structura costului de producție sunt din următoarele categorii:

1. totalitatea cheltuielilor, în expresie monetară, pe care producătorul le suportă pentru fabricarea

şivânzarea bunurilor economice;

2.totalitatea costurilor cu manopera, materialele şiregia pentru a produce ceva;

3.suma cheltuielilor necesare obținerii unui volum de producţie;

4.expresia bănească a consumului de factori de producție necesari pentru producerea

şicomercializarea unor bunuri şiservicii.

17. Costurile unui serviciu de sănătate includ

1.Costuri suportate de sectorul de sănătate

• costuri de personal
• materiale
• echipamente
• costuri de capital
2.Costuri suportate de pacienţi şi familiile lor

• plăţi efectuate din buzunar

• resursele pacientului ş iale familiei pentru tratament
• timpul pierdut de la locul de muncă
• costurile psihice (intangibile)
3. Costuri suportate de alte sectoare
18. Selectați etapele calculării costurilor:
1.identificarea
2.măsurarea
3.estimarea costului unitar pentru fiecare resursă utilizată
4.calcularea costului total pentru fiecare resursă şipentru fiecare activitate
5.actualizarea temporală

19. Acestea sunt avantaje ale externalizării:

•reducerea şi controlul costurilor operaţiilor;

•îmbunătăţirea focusului companiei;
•câștigarea accesului la diversele posibilităţi;
•resurse interne gratuite pentru alte scopuri;
•resurse care nu sunt disponibile în interiorul companiei;
•accelerarea beneficilor reingineriei;
•conducerea devine costisitoare de la o vreme;
•capitalurile ocupate devin disponibile;
•împărţirea riscurilor;
•infuzia de capital.

20. Teorii cu privire la preț

Teoria valoare-muncă, •Teoria „prețului fără valoare”,

•Teoria valoare-utilitate •Teoria contemporană,

21. Factorii care influențează prețul

•raportul cererii și al ofertei;

•utilitatea și raritatea;
•mărimea și dinamica costurilor;
•puterea de cumpărare a monedei;
•politica marilor firme;
•intervenția directă sau indirectă a statului în mecanismul de formare a prețurilor

22. Funcțiile prețului

•Funcția de calcul și măsurare a cheltuielilor și a rezultatelor activității economice;
•Funcția de informare a participanților la viața economică;
•Funcția de stimulare a producătorilor;
•Funcția de distribuire și redistribuire a veniturilor.
23. Tipuri de prețuri
 Libere
 mixte
 administrate

24. Criterii de tarifare diferențiată a serviciilor

•Criteriul variaţiei cererii în timp

•Criteriul diferenţei după beneficiarul serviciului
•Criteriul modalităţii de procurare a serviciului
•Criteriul frecvenţei cererii
•Criteriul motivaţiei cererii.

25. Principii de reglementare a tarifelor pentru servicii medicale

•tarifele pentru serviciile medicale, prestate de instituţiile medico-sanitare, să se

bazeze pe costurile lor;
•tarifele să fie stabilite conform principiului nediscriminării prestatorilor de servicii şi
consumatorilor;
•stabilirea tarifelor este transparentă, ele urmând să fie făcute publice.

26. Orizonturi de timp în cazul combinării factorilor de producție

a) Perioada foarte scurtă (instantanee)
b) Perioada scurtă
c) Perioada lungă,
d) Perioada foarte lungă
27. Condițiile combinării factorilor de producție
 Divizibilitatea
 Adaptabilitatea
 Complementaritatea

28.Factorii ce influențează combinarea factorilor de producție

 1. Natura activităţii desfăşurate
2. Cererea finală de bunuri şi servicii a consumatorilor.
3. Condiţii tehnice şi tehnologice.
4. Abilitatea întreprinzătorului
5. Aplicarea ultimelor realizări ale managementului şi marketingului

29. Stadiile rotației de capital

1. stadiul întâi -reprezentat de procesul prin care capitalul lichid (bănesc) se transformă în capital
real prin intermediul pieţei;
2. stadiul al doilea -reprezentat de utilizarea productivă a capitalului real, în combinaţiecu
ceilalţifactori de producţie, pentru obţinereade bunuri destinate vânzării pe piaţă.
3. stadiul al treilea -reprezentat de transformarea bunurilor din forma marfă în forma bănească,
prin vânzarea lor pe piaţă. Forma bănească a capitalului la care se ajunge în acest stadiu trebuie să
fie mai mare decât cea avansată în stadiul întâi, surplusul fiind reprezentat de valoarea adăugată
în timpul acestui circuit.
30. Formele de capital

-capital bănesc, înţelegând prin acesta acea sumă de bani necesară unei firme pentru
achiziţionarea elementelor de care are nevoie pentru desfăşurarea activităţii sale;
-capital tehnic (lucrativ, productiv), înţelegând prin acesta ansamblul bunurilor
produse anterior şi folosite la producerea altor bunuri economice destinate vânzării.

31. Tipuri de factori de producție

•Factori clasici (tradiţionali) de producţie
–munca, –pământul(natura), –capitalul.
•Neofactori: abilitatea întreprinzătorului, tehnologia, informația, cunoaşterea, managementul şi
marketingul etc.

32. Prestatori de servicii medicale

•Prestatori publici:
–Instituții medico-sanitare publice (IMSP);

–Instituții bugetare (de ex. ANSP, CNTS)

•Prestatori privați:
–Societăți comerciale

–Societăți necomerciale

–Persoane care exercită independnt profesiunea de medic (CIMF, CMF)

33. Societățile comerciale

 34. Avantajele IMM

35. Avantajele întreprinderilor mari

a)permit o adâncă specializare şi cooperare mai amplă în producţie, cu rezultate
notabile în planul eficienţei;
b) beneficiază de tehnici şi tehnologii moderne, de roadele cercetării ştiinţifice, de
studii de marketing pentru sondarea cerinţelor schimbătoare ale pieţei;
c) organizează cercetări ştiinţifice proprii şi pot valorifica patente şi licenţe;
d) acces mai facil la creditele bancare, datorită patrimoniului sporit;
e) posibilitatea participării pe piaţa de capital, în vederea procurării surselor de
finanţare;
f) poziţii mai puternice în lupta de concurenţă etc.

36. Clasificarea întreprinderilor

După mărime (în raport cu numărul de angajați, cifra de afaceri și capitalul social) se poate vorbi
de:

o microîntreprinderi;
o întreprinderi mici;
o întreprinderi mijlocii;
o întreprinderi mari;

37. Tipuri de agenți economici

1). Agenti economici producatorii de bunuri si servicii (firmă producătoare)
2). Agenti economici consumatori
3). Agenti economici financiari – reprezentantii de institui financiare si de credit
4). Administratiile
5). Strainatatea - agenti apartin altor economii nationale
38. Interesele economice în sistemul de sănătate

Pacienţii–să plătească puţinşi să beneficieze de mai multe servicii

•Medicii –să primească mulţi bani şi puţin să muncească

•Companiile de asigurare să acumuleze mulţi bani şi să aloce mai puţini bani

furnizorilor

•Statul–reglatorul acestor interese

 39. Raționalitatea în economie

 Cerinţele materiale ale omului sunt nelimitate

 •Resursele economice sunt relativ limitate în comparaţie cu nevoile ce reiese
din creşterea şi diversificarea continuă a necesităţilor.
 •Legea rarităţii resurselor–structura şi calitatea resurselor economice şi
bunurilor se modifică mai încet decât volumul, structurile şi intensitatea
nevoilor umane.
 •Raritatea relativă a resurselor face oportună alegerea unuia sau altuia dintre
agenţii economici, ceea ce înseamnă şi sacrificarea unor şanse potenţiale (cost
de oportunitate)

40. Specificitatea economiei sanatatii

Unicitatea economiei sanatatii –existenta permanenta a riscului si a nesigurantei

creaza modificari in relatia cerere-oferta-pret si in comportamentul cumparatorului;
•Asimetria informationala-consumatorul pacient este dependent de deciziile
medicului;
•Proportia mare de furnuzori de servicii non profit(scopul-maximizarea valorii pentru
societate,cu pastrarea insa a viabilitatii organizationale pe termen lung);
•Existenta factorilor anticompetitionali: acreditare legislatia, costurile mari pentru
investitii;
•Nevoia de sanatate este diferita fata de nevoia de alte bunuri-aceasta genereaza un
comportament aparte al cumparatorului pe piata serviciilor de sanatate.

41. Rolurile manageriale ale economiei sănătății

-Face posibila focalizarea atentiei manageriale asupra problemelor cheie;

•Permite selectarea acelor strategii prin care se maximizeaza resursele
disponibile;
•Fundamenteaza procesul decizional;
•Creaza cadrul explicativ al costurilor;
•Creaza un cadruc onceptual pentru intelegerea valorii atribuite de
consumator produselor si serviciilor medicale.
•Apreciaza modalităţile optime de utilizari alternative a mijloacelor
existente pentru a menţine sănătatea.

42. Factorii care au propulsat economia sănătăţii ca știință

 Consumul de resurse şitendinţede creşterea cheltuielilor pentru sănătate

 Proporţia crescătoare a cheltuielilor totale individuale datorate pierderii
sănătăţii
 Interrelaţia între caracterul limitat al resurselor, alocarea acestora, calitatea
şiaccesul la servicii medicale
 Instabilitatea macroeconomică ce inevitabil afectează şisistemul sănătăţii