Ingrijirea Nou-Nascutului Prematur

MISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI
SI SPORTULUI
COLEGIUL NICOLAE PAULESCU, RAMNICU SARAT
PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE
COORDONATOR,
PROF.SINCA DANIELA-GEORGIANA
ABSOLVENT,
CRACIUN DANA SIMONA
- 2017 -
2
INGRIJIREA
PACIENTULUI
NOU NASCUT
PREMATUR
3
MOTTO
„Nursingul este o arta. Deci necesita devotament exclusiv, pregatire temeinica, ca orice
sculptor sau pictor. Ce este mai mult: sa ai de-a face cu panza de pictura sau marmura, fata
de a avea de-a face cu un organism viu - templul duhului lui Dumnezeu.”
FLORENCE NIGHTINGALE
4
CUPRINS
ARGUMENT ....................................................................................................................pag. 4
ISTORIC ...........................................................................................................................pag. 5
Cap. I. INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI PREMATUR .........................................pag. 6
1.1 Dezvoltarea intrauterina a copilului ....................................................................pag. 6
Cap. II. PREMATURITATEA .......................................................................................pag. 9
2.1 Definitia prematuritatii ........................................................................................pag. 9
2.2 Cauzele prematuritatii ..........................................................................................pag. 9
2.3 Caracteristici clinice ale prematurului ..............................................................pag. 10
2.3.1 Deficienta functiei respiratorii ...................................................................pag. 12
2.3.2 Deficienta functiei de nutritie a prematurului ..........................................pag. 15
2.3.3 Deficienta functiei renale ............................................................................pag. 16
2.3.4 Particularitatile echilibrului hidroelectrolitic ...........................................pag. 17
2.3.5 Deficienta mijloacelor de aparare la prematur ........................................pag. 17
2.3.6 Deficienta cerebrala la prematur ...............................................................pag. 18
2.3.7 Deficienta functiei de termoreglare ...........................................................pag. 18
2.3.8 Evolutia prematurului – consecintele prematuritatii ...............................pag. 19
Cap. III. INGRIJIRILE ACORDATE PREMATURULUI ......................................pag. 22
Cap. IV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PREMATURULUI
..........................................................................................................................................pag. 30
Cap. V. STUDII DE CAZ ..............................................................................................pag. 35
Cazul 1. Plan de ingrijire ..........................................................................................pag. 35
CONCLUZII ..................................................................................................................pag. 67
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................pag. 68
5
ARGUMENT
Nasterea unui copil este, in cadrul unei familii, un eveniment rar si minunat. Si pentru
noi, cei care lucram pe sectia de neonatologie, fiecare copil nou-nascut este deosebit, are
nevoie de dragostea si ingrijirea noastra.
Cu atat mai mult, copilul prematur, nascut, dupa cum ii spune si numele, inainte de
vreme, are cu atat mai mult nevoie de ingrijire, caci nu este pregatit sa supravietuiasca in afara
pantecelui matern. Mic, cu nevoi intense, nepregatit suficient, expus la riscuri crescute pentru
infectii si complicatii ale oricarui traumatism cat de mic, este fragil si trebuie condus spre
maturizare.
Se stie ca nou-nascutul prematur este mai putin pregatit pentru viata, dar are aceleasi
drepturi si nevoi ca orice alt copil, are aceeasi dorinta de a trai, de a fi iubit si a iubi. Este rolul
asistentei medicale de a asigura temporar un inlocuitor al pantecelui matern in care sa se
dezvolte acesti copii, pentru a fi impliniti si sanatosi.
Pentru aceasta este nevoie de profesionalism, manualitate, cunostinte, dar mai mult de
atat, e nevoie de iubire pentru copii si rabdare. Asistenta trebuie sa stie, sa raspunda nevoilor
copilului sa incerce sa faca tot ce poate pentru a-i asigura un mediu in care sa poata creste
pana in momentul in care se pot alatura parintilor lor in caldura caminului.
Dorinta cea mai mare a femeilor de pretutindeni este sa aiba un copil sanatos. Noi
trebuie sa realizam acest lucru pentru ele, caci uneori soarta se impotriveste sa lase lucrurile
sa decurga in mod ideal; in acest caz soarta trebuie ajutata un pic, si aici intervenim noi. Cu
blandete, tact si intelegere fata de micutii pe care ii avem in grija, putem repara ceea ce soarta
a gresit, si putem obtine un suras de la puiul de om care si-a pus viata in mainile noastre.
6
7
8
ISTORIC
Organizatia World Health (WHO) defineste prematuritatea ca fiind copiii care se nasc
inaintea saptamanii a 37-a dupa ce mama lor a avut ultima oara menstruatie.
In Anglia, in 2005, au fost 11.657 de sugari nascuti inainte de saptamana a 33-a a
sarcinii, dar mai mult de 90% au supravietuit in perioada de dupa nastere.
Morbiditatea este invers proportionala cu varsta gestationala. Cu toate acestea, nu este
nici o varsta gestationala care sa fie scutita de aceasta problema. Boli severe, precum paralizia
cerebrala, orbirea sau surzenia, pot afecta intre 10-15% dintre copiii nascuti foarte prematur.
Sunt cateva dovezi ca incidentul de paralizie cerebrala apare la copiii nascuti intre saptamana
28 si 31 de sarcina.
9
Cap. I. INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI PREMATUR
1.1 Dezvoltarea intrauterina a copilului
Durata normala a unei sarcini este de 40 saptamani sau 280 zile (plus sau minus 10
zile). In primele 2 saptamani de la fecundatie zigotul se transforma in blastocist. In acest timp
se produce diferentierea tesuturilor. Blastocistul are la exterior trofoblastul, iar in interior
discul embrionar, care se va diferentia in ectoderm si endoderm, iar in saptamana a 3-a de
sarcina se formeaza mezodermul.
10
Din ectoderm vor lua nastere tubul neural, epidermul cu anexele sale, glandele
mamare si salivare. Din tubul neural se va forma sistemul nervos, retina, urechea interna,
hipofiza si epifiza. Din endoderm se va forma tubul digestiv cu anexele sale, aparatul
respirator, tiroida si paratiroida, iar din mezoderm se formeaza muschii, sistemul
osteoarticular, rinichii, suprarenalele, caile excretorii, seroasele, sistemul vascular, organele
hematopoietice si limfoide.
Exista calendare embrionare care permit o apreciere a timpului in care se formeaza

principalele organe si totodata permit stabilirea retrospectiva a momentului in care a avut loc
o agresiune generatoare de malformatii. In timpul saptamanii a 4-a apar somitele in care se
vor forma membrele, iar intre saptamanile 4 si 8 se produce o diferentiere rapida - se
contureaza trunchiul, capul, articulatiile degetelor (si maini si picioare), gura, nasul, ochii,
urechile.
In primele 7 saptamani de gestatie embrionul este inert cu exceptia batailor inimii, care
incep in jurul varstei de 4 saptamani.
Trimestrul al 2-lea al vietii intrauterine (13-28 saptamani) marcheaza inceputul
perioadei fetale si se caracterizeaza printr-o crestere fetala rapida, in special in lungime.
Cresterea in greutate este mai lenta in primele 2 trimestre si mai accentuata in ultimul, la
nastere nou-nascutul avand o greutate de 2800-4000 g si o lungime de 48-52 cm.
11
Miscarile din viata intrauterina sunt globale, pornind dinspre distal spre proximal,
migrand spre linia mediana a corpului. Intre luna a 8-a si a 9-a se instaleaza linistea de
miscare, fatul adoptand pozitia in flexie. Exista diferente in privinta miscarilor fetale care sunt
dictate genetic.
Modelele acestea de miscare sunt stocate in sistemul nervos central, iar in perioada
postnatala se vor observa miscari din timpul vietii intrauterine. Exemplu: mersul automat
apare din luna 3-4 intrauterin si dureaza si postnatal cam pana in luna 3-4, cand dispare;
rotatia globala apare cam in luna a 3-a intrauterin si postnatal apare din luna a 4-a; contactul
mana-picior apare intrauterin in jurul varstei de 6 luni si postnatal tot la 6 luni.
Dupa nastere multe dintre aceste miscari nu se mai pot observa, fiind impiedicate de
reflexe si de gravitatie, care acum actioneaza asupra lui.
Tonusul muscular este global hipoton pana in luna a 7-a intrauterina; abia in pozitia de
flexie pe care o adopta fatul are loc o crestere a tonusului muscular dinspre caudal spre
cranian.
Sarcina dureaza in medie 266 zile de la data fecundarii. Dar, in practica obstetricala,
inceputul sarcinii este fixat in prima zi a ultimului flux menstrual normal, fecundarea fiind
considerata a avea loc la aproximativ 14 zile dupa inceputul ultimei menstruatii. Astfel incat
durata medie a sarcinii este de 280 zile, sau 40 saptamani de amenoree (absenta a
menstruatiei).
Nasterea prematura (inainte de termen) este nasterea care se produce inainte de a 37-
a saptamana de amenoree (dupa ultima menstruatie).
12
Cap. II. PREMATURITATEA
2.1 Definitia prematuritatii
- este data de anumite criterii:

 Criteriul temporal: - orice copil rezultat dintr-o gestatie egala sau mai mica de 37
saptamani cu dezavantajul ca nu intotdeauna se poate afla cu exactitate data certa a ultimei
menstruatii.
 Criteriul ponderal: - copii nascuti cu o greutate egala sau mai mica de 2500 g.
O definitie simplificata a prematuritatii este data de Shakespeare in piesa "Richard al
III-lea"
„Prematurul este o fiinta neispravita si prea timpuriu zvarlita in lume.”
Pe baza criteriului ponderal se poate face urmatoarea clasificare:
CLASIFICAREA PREMATURILOR
Prematuritate gr. I - nou-nascut cu greutate la nastere sub 2500-2000 g.
Prematuritate gr. II - nou-nascut cu greutate la nastere intre 2000-1500g.
Prematuritate gr. III - nou-nascut cu greutate la nastere intre 1500-1000g.
Prematuritate gr. IV - nou-nascut cu greutate la nastere sub 1000g.
Alti autori imbina cele 2 criterii, impartind copii in 3 categorii:
1. normal pentru varsta lor;
2. supraponderal pentru varsta;
3. subponderal pentru varsta.
Talia este cea mai rar folosita in aprecierea prematuritatii considerandu-se totusi ca, un
nou-nascut cu talia sub 47 cm poate fi nascut prematur.
2.2 Cauzele prematuritatii
Cauzele care duc la o nastere prematura sunt numeroase si foarte variate, care adesea
se asociaza, fiind greu de distins contributia fiecareia. Este greu sa se separe cauzele care
produc nasterea prematura de cele care intarzie cresterea intrauterina.
Cauzele cunoscute ca generatoare de nasteri premature se pot imparti in: cauze
materne, fetale, socio-economice si cu etiologie neprecizata.
13
Cauze materne:
 varsta mamei sub 20 ani si peste 40 ani;
 talia mica a mamei (1,56 m) si greutatea mica a mamei (sub 45 kg);
Cauze obstetricale:
 uterine: uter infantil, malformatii uterine, tumori, endometrita cronica,
fibromatoza uterina, incompetenta cervicala;
 placentare: hemoragii retroplacentare, dezlipiri precoce de placenta, placenta
praevia;
 ruptura prematura a membranelor, avorturi repetate, bazin stramt, multiparitate,
oligo/polihidramnios;
 boli acute: gripa, pneumonie, hepatita;
 boli cronice: tuberculoza, boli renale sau cardiace;
 sindrom vasculo-renal;
 intoxicatii cronice: tabagism, alcoolism, saturnism;
 autointoxicatii: toxemia gravidica;
 istoric de infertilitate;
 sarcini survenite la un interval prea scurt de timp ;
 dezechilibre hormonale;
Cauze fetale:
 sarcina gemelara;
 boli ereditare ale fatului;
 malformatii fetale;
 eritroblastoza.
Cauze sociale:
 statut socio-economic scazut;
 nivel redus de educatie;
 traumatisme fizice si/sau psihice;
 efort excesiv;
 nerespectarea regulilor de igiena.
Cauze necunoscute - reprezinta 30% din nasterile premature
Prevenirea prematuritatii este dificila si are in vedere depistarea a 4 grupe de factori:
- socio-economice precare
- antecedente ginecologice si obstetricale evocatoare
14
- modul de viata
- semnele examenului clinic
Masuri de ingrijire: - in sectiile de ingrijire intensiva a nou-nascutului prematur
supravegherea va avea sub control 5 aspecte fundamentale:
- respiratia
- termoreglarea
- icterul
- alimentatia
- relatia mama-copil.
2.3 Caracteristici clinice ale prematurului
Prematurul prezinta niste caractere clinice specifice astfel incat, in situatiile in care nu
se cunoaste durata gestatiei, acestea pot fi suficiente pentru diagnostic.
Capul: mare, reprezinta 1/3 din talie, suturile sunt dehiscente si fontanelele larg
deschise, parul rar. Fata este mica, triunghiulara, cu aspect senil, gura mare, barbia ascutita,
gatul subtire. Pavilioanele urechilor jos implantate, lipite de cap, cu slaba dezvoltare a
cartilajelor.
Toracele este mic, slab dezvoltat, contrasteaza cu abdomenul voluminos. Perimetrul
toracic variaza intre 25-31 cm. Perimetrul toracic de 23 cm reprezinta un prognostic rezervat,
iar cand este sub 21 cm, prematurul este considerat neviabil.
15
Abdomenul este latit pe flancuri, datorita hipotoniei musculare si a volumului mare al
ficatului, prezinta frecvent dehiscenta dreptilor abdominali, hernii ombilicale si inghinale.
Ombilicul este situat mai aproape de simfiza pubiana. Membrele sunt scurte si subtiri.
Tegumentele sunt subtiri, de culoare rosie la nastere si devin palide dupa o
saptamana. Lanugo este abundent pe fata, membre si partea posterioara a trunchiului, iar
vernix caseosa este in cantitate redusa sau lipseste. Descuamatia fiziologica este prelungita,
lamelara sau furfuracee. Suprafata cutanata este mare in raport cu volumul corpului, de aceea
pielea atarna in pliuri.
Unghiile sunt moi, slab dezvoltate, lipsite de striatiuni longitudinale si nu ating varful
degetelor.
Glandele mamare: nodulul mamar este palpabil dupa trei saptamani de viata
intrauterina, are dimensiunea de 3 mm la VG de 36 saptamani, 4 mm la 37 saptamani si 7 mm
la 38 saptamani.
Tesutul celular subcutanat este mult diminuat, bula lui Bichat slab dezvoltata.
Sistemul muscular este redus si hipoton, fara relief, turgorul este flasc.
Sistemul osos este slab mineralizat. Diferitele puncte de osificare sunt intarziate si ne
pot indica intr-o oarecare masura varsta prematurului: punctul de osificare calcanean apare la
6 luni de gestatie, cel astragalian la 9 luni, al epifizei distale a femurului (Beclard) apare
aproape de nastere.
Organele genitale externe sunt slab dezvoltate. Baietii prezinta o incompleta
coborare a testiculelor, iar scrotul este mic, fara pliuri si nepigmentat. Fetele au vulva larg
deschisa, cu labiile mari slab dezvoltate, care nu acopera labiile mici si clitorisul.
Prematurii prezinta numeroase deficiente morfofunctionale, care cresc cu gradul de
prematuritate si influenteaza viabilitatea lor.
2.3.1 Deficienta functiei respiratorii

Aparatul respirator prezinta deficiente morfofunctionale care sunt cu mai grave cu
cat nasterea a avut loc mult mai inainte de termen. La o varsta gestationala de 24-28
saptamani pulmonul prezinta caracterele pulmonului fetal, care sufera modificari pentru
respiratia atmosferica.
Cutia toracica ingusta, coastele orizontale slab mineralizate, hipotonia musculaturii si
pozitia inalta a diafragmului limiteaza excursia plamanilor. Hipotonia musculaturii respiratorii
si maleabilitatea cutiei toracice favorizeaza tirajul.
16
Arborele traheobronsic este ingust, iar elasticitatea plamanilor este scazuta.
Mecanica respiratorie deficitara determina hipoventilatia.
Alveolele se prezinta sub forma de canale cu epiteliu cubic, la distanta de capilare, in
mijlocul unui mezenchim dens, bogat in tesut interstitial, cu putin tesut elastic. La suprafata
epiteliului alveolar exista o lama subtire de lichid care determina o tensiune superficiala
ridicata ce mentine in contact peretii alveolari si favorizeaza atelectazia pulmonara si
dificultatea de ventilatie.
Surfactantul este o substanta lipoproteica ale carei molecule patrund intre moleculele
lichidului ce acopera suprafata alveolelor diminuand coeziunea acestora, scade tensiunea
superficiala la nivelul alveolei, si astfel amelioreaza ventilatia si hematoza, realizand epurarea
pulmonara.
La prematur, deficitul calitativ si cantitativ de surfactant mentine crescuta tensiunea
superficiala la nivelul alveolei, lichidul persista si favorizeaza colabarea alveolei. In expir,
alveolele se colabeaza complet, iar o noua respiratie destinde alveolele de la inceput.
Cu cat gestatia este mai scurta, deficitul de surfactant va fi mai mare si dificultatile
respiratorii mai pronuntate.
Circulatia sanguina este deficitara cu perfuzie alveolara lenta datorita arterelor
pulmonare care au peretii grosi, cu lumen mic si capilare slab dezvoltate. Rezistenta mare in
circulatia pulmonara determina trecerea partiala a sangelui prin canalul arterial si orificiul
Botal, adica o intoarcere in parte la circulatia fetala.
Toate acestea determina hipoxie, care la randul ei creeaza vasoconstrictie pulmonara la
nivelul micii circulatii, cu accentuarea hipoxiei. Aceasta duce la alterarea vasculara cu leziuni
ale epiteliului alveolar, cu edem si transsudat, cu fibrina intraalveolar si cu formarea de
membrane hialine. Sistemul fibrinolitic este deficitar, exista deficienta plasminogenului si a
plasminei, ceea ce explica lipsa de resorbtie a membranelor formate.
La deficienta functiei respiratorii contribuie si deficienta centrului respirator care se
compune din trei parti:
- apneustic - in partea superioara a bulbului;
- pneumotaxic - in protuberanta;
- gasping - in partea inferioara a bulbului.
Centrul apneustic da contractia tonica a muschilor respiratori determinand inspirul. El
este intrerupt de centrul pneumotaxic care, ca un intrerupator de curent, face ca actiunea
centrului apneustic sa fie discontinua (favorizand expirul). In hipoxie centrul apneustic este
cel mai vulnerabil si inceteaza sa functioneze. In respiratie intervine automatismul centrului
17
gasping, mai vechi in seria filogenetica, care determina o respiratie rudimentara, primitiva,
agonica, cu inspir brusc si sacadat, cu miscari spasmodice ale gurii si mandibulei, urmate de
lungi pauze respiratorii, care pot preceda oprirea definitiva a respiratiei.
Imperfectiunea centrilor respiratori superiori si automatismul celor inferiori ar fi cauza
crizelor de apnee ale prematurului.
Apneea recurenta a prematurului este definita ca incetarea respiratiei pentru o
perioada de 20-30 secunde, care se insoteste de bradicardie (sub 80 batai/minut), cu sau fara
cianoza. Bradicardia este declansata reflex de hipoxie, reprezentand un raspuns compensator
pentru a economisi oxigenul necesar creierului si inimii. Exista trei tipuri de apnee: centrala,
obstructiva si mixta.
 apneea centrala se caracterizeaza prin incetarea miscarilor respiratorii si a
fluxului aerian nazal, ca urmare a deprimarii centrilor nervosi respiratori de catre hipoxie sau
analgezice si anestezice;
 apneea obstructiva prezinta incetarea fluxului aerian nazal in timp ce miscarile
respiratorii continua - apare in caz de intubatie traheala ce lezeaza receptorii mucoasei, cu
stagnarea secretiilor si perturbarea controlului reflex al musculaturii respiratorii;
 apneea mixta este o combinatie intre apneea centrala si cea obstructiva.
Prematurul este partial protejat fata de hipoxie de catre hemoglobina fetala (HbF) care
are o mare afinitate pentru oxigen; totusi saturarea cu oxigen a hemoglobinei fetale este 50-60
% ceea ce inseamna o saturatie de 10-15 volume de oxigen in loc de 22 volume la 100 cm3 de
sange. Hemoglobina fetala fixeaza mai greu dioxidul de carbon, favorizandu-i eliminarea. Pe
de alta parte, prematurul suporta mai bine hipoxia deoarece creierul sau utilizeaza ca sursa de
energie glicoliza anaeroba.
Deficientele aparatului respirator la prematur au drept consecinta imposibilitatea
crearii capacitatii reziduale functionale (CRF). CRF este formata din aerul rezidual + aerul de
rezerva. CRF reprezinta aerul ce ramane in alveole intre doua respiratii obisnuite si are un
important rol fiziologic. Ea asigura schimbul permanent al gazelor alveolo-capilare, mentine
partial deschise caile respiratorii dupa expir si usureaza inspirul urmator.
La prematur se stabileste greu capacitatea reziduala functionala. Pulmonul se turteste
complet in expir. Fiecare inspir nou incepe cu destinderea alveolelor de la inceput. Schimbul
de gaze se face astfel numai in inspir. Inspirul se face cu dificultate si cu mare efort din partea
musculaturii intercostale care se deprima deoarece trebuie invinsa coeziunea peretilor
alveolari si a bronsiilor; aceasta coeziune se datoreaza tensiunii superficiale create de lichidul
ce le acopera, care se opune expansiunii pulmonului si este favorizata de lipsa surfactantului.
18
Tensiunea superficiala tinde sa inchida alveolele si sa provoace colapsul pulmonar. Zonele
cele mai rezistente la ventilatie sunt bazele si regiunile paravertebrale.
Hipoxia prematurului care rezulta din deficienta hematozei precum si hipercapneea
dau acidoza respiratorie de durata. Catabolismul tisular important si epuizarea rezervelor de
glucide pentru eliberarea energiei necesare, duc la acumularea de acid lactic si crearea unei
acidoze metabolice, care se adauga acidozei respiratorii.
Acidoza are drept consecinte:
 deprimarea activitatii inotrope si cronotrope a miocardului;
 diminuarea filtrarii glomerulare si scaderea reabsorbtiei tubulare, mai ales pentru
bicarbonat;
 se perturba activitatea cerebrala;
 utilizarea glucozei este inhibata;
 este tulburata functia pompei de sodiu; potasiul iese din celula si creste in spatiul
extracelular;
 vasoconstrictia arterelor pulmonare, cu perfuzia alveolara scazuta. Rezistenta
mare in circulatia pulmonara prelungeste permeabilitatea canalului arterial si a orificiului lui
Botal, cu mentinerea (partiala) a circulatiei fetale. Acestea au ca rezultat agravarea hipoxiei.
Se creeaza astfel un cerc vicios.
Consecinta acestor deficiente respiratorii este detresa respiratorie tradusa clinic prin
cianoza, dispnee, miscari respiratorii paradoxale cu deprimarea custii toracice in inspir, uneori
crize de apnee cu cianoza. Hipoxia se agraveaza, apare oboseala muschilor respiratori.
Respiratia devine foarte grea si costisitoare, apoi ineficace. Mecanismul fundamental al mortii
in detresa respiratorie a prematurului este reprezentat de epuizarea musculara.
2.3.2. Deficienta functiei de nutritie a prematurului

Prematurul prezinta particularitati ale functiei de nutritie comparativ cu nou-nascutul
la termen.
Secretia salivara redusa, mucoasa bucala permeabila si uscata favorizeaza aparitia
stomatitei. Amilaza salivara este prezenta la nastere.
Reflexul de supt este absent la o varsta gestationala mai mica de 33-34 saptamani.
Organizarea suptului in sensul cresterii stabilitatii si coerentei este secundara maturizarii
sistemului nervos. Abilitatea prematurului de a trece la alimentatia orala este semnalul
integrarii sale senzitivo-motorii. Reflexul de deglutitie este absent la majoritatea copiilor cu
greutatea la nastere mai mica de 2000g. Capacitatea gastrica este redusa (30-90 ml), mucoasa
19
are putine pliuri, glandele si fibrele musculare sunt slab dezvoltate, iar evacuarea este
intarziata. Secretia de acid clorhidric este buna, pH-ul gastric este in jur de 5, labfermentul,
pepsina si lipaza gastrica sunt prezente la nastere.
Musculatura intestinala este hipotona, cu miscari peristaltice lente ce favorizeaza
meteorismul si constipatia. Permeabilitatea mucoasei intestinale este mult crescuta.
Dizaharidazele (invertaza, maltaza si lactaza) au o activitate normala la nastere.
Amilaza pancreatica lipseste, lipaza reprezinta 20 % din activitatea nou-nascutului la termen,
iar activitatea tripsinei este normala.
Ficatul are o structura de tip embrionar, cu focare de hematopoieza. Lobulatia si
cordoanele Remak sunt neprecis conturate. Imaturitatea functiei hepatice se traduce prin:
 icterul prematurului este mai frecvent, prelungit si intens deoarece functia de
glucuronoconjugare este deficitara; bilirubina poate ajunge la 150 mg/l, ceea ce pune
problema fototerapiei sau exsangvinotransfuziei, fara a exista incompatibilitate Rh sau ABO.
 hipoalbuminemie ce favorizeaza aparitia edemelor;
 hipoprotrombinemie care explica, alaturi de fragilitatea vasculara crescuta,
tendinta la hemoragii;
 hipoglicemie care apare datorita depozitelor inadecvate de glicogen la nivelul
ficatului.
Digestia si absorbtia proteinelor din lapte este la fel cu a nou-nascutului la termen.
Digestia si absorbtia lipidelor se face numai in proportie de 50-60 % pentru cele din
laptele de vaca si 90% pentru cele din laptele uman. Superioritatea absorbtiei lipidelor din
laptele uman se datoreaza lipazelor existente in acest lapte. Ele suplinesc deficitul lipazei
pancreatice si actioneaza sinergie cu lipaza linguala ce are rol major in digestia lipidelor in
perioada neonatala.
Digestia si absorbtia glucidelor este satisfacatoare la prematur. Lactaza prezinta un
deficit tranzitoriu in prima saptamana de viata. Prematurul poate utiliza lactoza din laptele
matern, precum si zaharoza sau maltoza din unele formule de lapte.
2.3.3. Deficienta functiei renale

Capacitatea functionala renala este diminuata la prematuri. Defectiunile vizeaza
acidogeneza, amicaiogeneza, economisirea apei si a bazelor. Irigarea renala la prematuri este
mai scazuta, la fel capacitatea de concentratie si diureza osmotica la prematuri este mai
scazuta, la fel capacitatea de concentratie.
Clearance-ul ureei, clorului, sodiului, potasiului si a fosfatului sunt scazute.
20
La prematuri in primele 5-7 zile de viata, schimburile gazoase sunt mai deficitare,
capacitatea functionala renala la prematuri este mai scazuta, este limitata hipercatabolismul,
azotemia crescuta, kaliemia crescuta, sunt factori care realizeaza o deviere a echilibrului
acido-bazic spre acidoza.
Combaterea acidozei la prematuri se realizeaza inca din perioada travaliului, prin
administrarea de oxigen, glucoza, bicarbonat de sodiu si evitarea administrarii de opiacee,
analgezice, anestezice, sau parturientei.
2.3.4. Particularitatile echilibrului hidroelectrolitic

Particularitatile metabolismului hidroelectrolitic la prematur se manifesta prin:
 continut hidric al organismului de 75-82 %;
 cantitatea mare de apa se afla in sectorul extracelular;
 hidrolabilitate mare din cauza mobilizarii usoare a apei extracelulare;
 tendinta de retentie a Na si formarea de edeme;
 tendinta la hipocalcemie manifesta (rezervele de Ca sunt mai mici datorita unei
gestatii scurte), iar aportul alimentar nu asigura nevoile mari ale prematurului.
 rezervele mici de Fe, aportul alimentar neglijabil (prin lapte) si intensitatea
hematopoiezei la prematur genereaza anemia feripriva in jurul varstei de 3 luni.
2.3.5 Deficienta mijloacelor de aparare la prematur

Deficienta mijloacelor de aparare la prematur se manifesta atat in cadrul procesului de
aparare nespecifica a pielii, mucoaselor si aparatului fagocitar, a factorilor serici nespecifici,
cat si la nivelul apararii specifice - imunitate umorala si celulara.
Pielea - lipsa paturii cornoase precum si lipsa aciditatii date de glandele sudoripare
face ca pielea sa nu mai joace rolul de bariera, prematurul fiind considerat ca o plaga
deschisa. La nivelul mucoaselor lipsesc aproape complet imunoglobulinele A secretorii.
Activitatea fagocitara a prematurului reprezinta 50-60 % din valorile adultului datorita
raspunsului chemotactic slab al leucocitelor. De cele mai multe ori infectiile grave evolueaza
fara o crestere a numarului de leucocite, chiar uneori cu leucopenie.
Icterul simplu al prematurului este prezent in mod constant si prelungit 10-15 zile.
Utilizarea fototerapiei a permis sa se elimine nevoia exsangvinoperfuzie.
21
Imunitatea specifica umorala este mult redusa. IgG de la mama trec la fat in ultimele
luni de sarcina, astfel ca prematurul vine pe lume numai cu 0,5-1 g/l IgG, in timp ce nou-
nascutul la termen cu 9-10g/l.
Fractiunile globulinice legate de imunogeneza proprie, IgM si IgA, care apar la nou-
nascutul la termen catre sfarsitul celei de a 2-a saptamani de viata, apar mai tarziu la
prematur.
Aspectele clinice ale infectiilor sunt nespecifice si dificil de recunoscut.
2.3.6 Deficienta cerebrala la prematur

Se considera ca exista o stransa corespondenta intre gradul de maturare a SNC si
localizarea leziunilor la acest nivel. Este mai vulnerabila zona subependimara, cu intensa
activitate miotica si zona profunda periventriculara cu substanta alba nemielinizata si slab
vascularizata. Dupa primul trimestru de viata embrionara – care este dominat de un intens
proces de multiplicare si migrare celulara, necesar formarii marilor structuri ale encefalului,
urmeaza fenomenul de aparitie treptata a zonelor germinative si inceputul mielinizarii santului
optostriat de la nivelul gaurilor. Mama este mediul hemoragiilor, deoarece aici persista zona
germinativa pana la varsta gestationala de 35-36 saptamani.
In cazurile grave, hemoragia penetreaza peretele ventriculului si cauzeaza moartea
subita prin inundatia ventriculara. Tot la aceasta varsta s-a constatat ca sediul necrozelor
ischemice, cu sechele ulterioare datorita sclerozelor si formarii unor cavitati, este substanta
alba slab vascularizata in zona periventriculara. Nu s-au evidentiat decat cu totul exceptional
leziuni corticale la prematuri de aceasta varsta, care au decedat in primele zile de viata
postnatala.
Mai tarziu dupa 36 saptamani de varsta de gestatie, odata cu avansarea procesului de
maturare si diferentiere celulara si de disparitia zonelor germinative, mediu leziunilor se
comuta la nivelul celulelor corticale. Astfel cu cat maturizarea sistemului nervos central este
mai avansata, hipoxia fetala genereaza, ca tip lezional, necroza corticala.
La nivelul cerebelului s-a constatat ca dupa varsta gestatiei de 36 saptamani, mediul
predilect al leziunilor este stratul granular intern.
2.3.7 Deficienta functiei de termoreglare

Defectiunile de termoreglare sunt bine cunoscute la prematur. Termogeneza este
scazuta. Ingrijirea nou-nascutului cu grad mare de prematuritate sub temperatura de confort
este endogena. Raspunsul metabolic la frig, care accelereaza ritmul arderilor in muschii
22
scheletului, nu apare la prematuri. Tesutul brun grasos interscapular, cu rol termogenetic este
diminuat la prematuri si aproape absent la nou-nascutii ingrijiti la o temperatura mai joasa
decat cea optima.
Termoliza este favorizata de suprafata corporala mare (raport de proportionalitate
inversa intre volum si suprafata) si de tesutul celular subcutanat diminuat.
Avand in vedere aceasta termolabilitate a prematurului se va avea in vedere
urmatoarele masuri de ingrijire.
Inca de la nastere, copiii vor fi primiti in scutece incalzite, cu o sursa de caldura in
apropiere, se va umbla mai bland cu ei, se vor respecta cele mai severe conditii de asepsie.
Patul si lenjeria vor fi incalzite in prealabil la 37-38°C. In salonul de prematuri vor fi
26°-28°C. Aerul va fi sterilizat cu lampa de cuart, iar formolizarea saloanelor se va face intre
17-10 zile. Prematurilor nu li se face baie la nastere si nu se indeparteaza vermixul.
Toaleta prematurilor se efectueaza cu vata sterila imbibata in apa fiarta si racita.
Nou-nascutii cu greutate mai mica la nastere vor fi ingrijiti in incubator cu confort
termic, umiditate si aport adecvat de oxigen.
Cei cu greutate 1000 g vor fi cel putin 10 zile la temperatura de 35°, 34° si 33° si apoi
in continuare la 32°, cei de 1500 g la nastere cate 10 zile la 34°-33°, apoi la 32°, cei nascuti cu
2000 g 2 zile la 34°, 20 zile la 33° si in continuare la 32°.
Valorile temperaturii din incubator variaza in raport cu temperatura redata sau cutanata
a prematurului care trebuie sa fie 37°, respectiv 36,6°. Umiditatea relativa nu va fi mai mare
de 6‰. Tendinta de hipotermie si capacitatea de a se apara de supraincalzire impune ingrijirea
marilor prematuri in incubator autoreglabil. Incalzirea prin iradiere nu este recomandata
deoarece creste pierderile de lichide prin perspiratie cu peste 50%.
Conditiile de transport trebuie sa respecte exigentele in ceea ce priveste confortul
termic cu ambulanta care trebuie sa fie dotata cu incubator si oxigen. In cazurile in care nu
exista incubator se va avea grija cu temperatura de confort sa fie realizata in timpul
transportului cu ajutorul unor sticle cu apa calda puse in jurul prematurului.
2.3.8 Evolutia prematurului – consecintele prematuritatii

Evolutia prematurului depinde de VG (varsta gestationala) si de Gn (greutatea la
nastere), dar si de ingrijirile care i se acorda si de morbiditatea ulterioara.
Unii se pierd imediat dupa nastere sau dupa cateva zile postnatal prin detresa
respiratorie, daca gradul prematuritatii este mare.
23
Altii prezinta dificultati de crestere cu stationari prelungi in greutate, raman plapanzi
sau atrepsici.
A treia grupa cresc incet, apoi curba ponderala devine net ascendenta si ii ajung chiar
si neuropsihic pe ceilalti copii de aceeasi varsta cu ei inca din cursul primului an.
Ritmul cresterii ponderale este mai accelerat decat la nou-nascutul la termen, astfel
prematurul isi dubleaza greutatea la 2-3 luni, si-o tripleaza la 6 luni, iar la 1 an are de 6 ori
greutatea de la nastere.
Icterul fiziologic este mai precoce, mai intens si mai prelungit, cu risc de encefalopatie
hiperbilirubinemica.
Criza genitala lipseste la prematurii mari sau apare tardiv.
Dezvoltarea neuropsihica poate avea deficiente ca debilitate mintala, imbecilitate,
idiotie, epilepsie, paralizii, maladia Little. Aceste deficiente pot aparea la prematuri in
proportie de 7,5 % fata de 4,1 % la nou-nascutii la termen. In linii generale se poate spune ca
prematurii pot avea si o dezvoltare normala.
Prognosticul depinde de gradul prematuritatii, hipoxia la nastere, cauza care a
determinat nasterea prematura, ingrijirile si morbiditatea ulterioara.
Predispozitia pentru anumite boli a prematurului se datoreaza carentelor cu care se
naste:
 rahitismul datorat carentei de Ca si P cu care vine pe lume;
 anemia, datorita rezervelor de Fe cu care se naste si care sunt pe jumatate ca ale
nou-nascutului la termen;
 infectii - datorita posibilitatilor de aparare reduse - prematurii se comporta ca o
plaga deschisa;
 distrofia - recupereaza deficitul staturo-ponderal in jurul varstei de 2 ani -
majoritatea;
 fibroplazia retrolentala - datorita greselilor de administrare a O2. Oxigenul se
administreaza in concentratie sub 40 % in mod discontinuu.
 Profilaxia infectiilor la nou-nascut
Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a copilului
fata de agresiunile infectioase; aceasta se datoreaza nematurarii sistemului nervos central si a
imperfectiunii mecanismelor biologice de adaptare la noile conditii ale vietii extrauterine. La
aceasta se mai adauga prezenta numeroaselor porti de intrare a diversilor germeni patogeni
(ombilicala, cutanata, respiratorie, oculara, digestiva). Astfel se explica morbiditatea relativ
24
mare prin stari infectioase ale nou-nascutului ca si evolutia grava a acestora cu tendinta la
generalizare si stare toxica.
Masurile de profilaxie vizeaza infectiile cutanate, respiratorii si digestive.
25
Cap. III. INGRIJIRILE ACORDATE PREMATURULUI
Pentru un nou-nascut, momentul de trecere de la viata intrauterina la cea extrauterina

poate fi crucial.
O problema majora ce poate aparea la nastere este hipoxia. Modul in care este tratat un
nou-nascut cu hipoxie poate avea consecinte pentru tot restul vietii. De aceea se impune o
reanimare cu inalt grad de competenta si responsabilitate profesionala.
Aceasta presupune ca echipamentul adecvat din sala de nastere sa fie pregatit si
verificat. Personalul medical prezent trebuie sa fie foarte bine pregatit profesional, antrenat,
capabil sa lucreze in echipa si cu un nivel de responsabilitate foarte ridicat.
Asistenta medicala de neonatologie este un membru important al echipei din sala de
nasteri: acorda ingrijiri imediate nou-nascutului la nastere si il supravegheaza permanent in
salon pana la externare.
Asistentele medicale de neonatologie sunt pregatite prin cursuri de specialitate,
instruite foarte atent si antrenate practic pentru tehnicile de reanimare si de ingrijire a nou-
nascutului.
Asistenta trebuie sa cunoasca:
 Punerea in functie si manevrarea surselor de aspiratie si oxigen
 Punerea in functie si manevrarea echipamentului de reanimare cu balon si masca,
ventilator.
26
 Punerea in functie si manevrarea echipamentului de monitorizare a functiilor
vitale in caz de necesitate (pulsoximetru, monitor cardio-respirator etc.)
 Pregatirea echipamentului de intubatie, in asa fel incat sa fie usor accesibil.
 Pregatirea materialelor necesare cateterizarii ombilicale.
 Folosirea pompelor de perfuzie electronice si instalarea unei linii de perfuzie
pentru administrarea de fluide.
 Recoltarea probelor de laborator: biochimie, hemocultura, etc.
 Observarea:
 coloratiei tegumentelor;
 respiratiei;
 semnelor de hipotermie sau hipertermie;
 scaunelor.
 Tehnica alimentatiei naturale si notiuni de educatie sanitara a parintilor cu
incurajarea contactului fizic intre mama si nou-nascut din prima jumatate de ora din
momentul nasterii.
 inscrierea in foaia de observatie a datelor de identificare mama-copil:
 nume, prenume parinti;
 adresa;
 data nasterii;
 sexul,
 greutate, lungime;
 perimetre.
 Ingrijiri imediate acordate de asistenta in sala de nasteri
Imediat dupa nastere nou-nascutul trebuie plasat sub o sursa de caldura radianta si apoi
sters cu blandete, dar temeinic. Se indeparteaza scutecul ud pentru a preveni pierderea de
caldura.
Pozitionam corect nou-nascutul punand sub omoplati un scutec rulat cu o inaltime de
2,5 cm de la nivelul mesei, in asa fel incat sa mentinem deschise caile aeriene in pozitie de
decubit dorsal sau lateral, cu gatul in usoara extensie.
Pentru dezobstruarea cailor respiratorii aspiram intai gura, apoi nasul si numai daca
este necesar faringele si traheea.
Daca nu se inlatura secretiile din gura si din nas inainte de instalarea respiratiei, ele pot
fi aspirate in trahee si in plamani cu consecinte respiratorii grave.
27
Initierea respiratiei: Stergerea si aspiratia nu intotdeauna stimuleaza nou-nascutul
suficient pentru a initia respiratia. Daca respiratia nu se instaleaza este necesara o stimulare
tactila. Doar doua metode de stimulare tactila sunt benefice efectuate nu mai mult de doua ori:
 lovirea usoara a talpilor cu palma sau cu degetul;
 frectionarea spatelui.
In cazul unei depresii respiratorii usoare, stimularea tactila este suficienta prin aceste
doua metode. Anumite gesturi folosite in trecut sunt daunatoare:
 lovirea spatelui cu palma;
 comprimarea cutiei toracice;
 folosirea bailor alternative - calde-reci;
 dilatarea sfincterului anal.
Manevrele care se efectueaza sunt: pozitionare, stergere, dezobstruare, stimulare
tactila. Ele nu trebuie sa depaseasca 20-30 secunde. Daca nou-nascutul nu respira inca si
frecventa cardiaca este mai mica de 100 batai/minut, nu se mai prelungeste stimularea tactila
si se instituie - ventilatie cu presiune pozitiva cu balon si masca pentru a se asigura o
oxigenare adecvata.
La nastere majoritatea nou-nascutilor au un oarecare grad de cianoza. odata instalata
respiratia, oxigenarea se amelioreaza in 60 secunde, nou-nascutul devenind roz chiar daca
cianoza extremitatilor persista.
Imediat dupa ce respiratia s-a instalat se va face o evaluare a starii generale a nou-
nascutului pe baza a trei semne vitale:
 efortul respirator;
 frecventa cardiaca;
 coloratia.
Efortul respirator
Daca nou-nascutul nu prezinta un raspuns respirator dupa stimularea tactila trebuie sa
incepem ventilatia cu balon si masca, pentru a obtine o respiratie adecvata.
Daca nou-nascutul respira si frecventa respiratorie este buna (40-60 respiratii/minut),
iar amplitudinea respiratiilor creste in primele secunde dupa stimularea tactila, putem trece la
urmatoarea evaluare.
Frecventa cardiaca
Normal: 120-140 batai pe minut.
Daca frecventa cardiaca este mai mica de 100 batai/minut incepem ventilatia cu
presiune pozitiva, cu balon si masca chiar daca nou-nascutul respira, considerandu-se ca
28
respiratiile nu sunt adecvate pentru a sustine o frecventa cardiaca mai mare de 100
batai/minut.
Daca frecventa cardiaca este mai mare de 100 batai/minut si copilul respira spontan,
trecem la urmatoarea evaluare.
Coloratia
Cand respiratia si frecventa cardiaca se amelioreaza, tegumentele devin roz.
Aceasta coloratie roza a tegumentelor este determinata de cresterea concentratiei de
oxigen in sange.
Uneori cand nu este suficient oxigen pentru intregul organism nou-nascutului i se
suplimenteaza aportul de oxigen in flux liber.
Suplimentarea de oxigen nu este necesara nou-nascutului care are doar extremitatile
cianotice (cianoza periferica). In aceasta situatie nou-nascutul se incalzeste.
Evaluarea starii clinice a nou-nascutului dupa 1 minut si dupa 5 minute se face dupa
Scorul Apgar.
Scorul Apgar nu se foloseste imediat dupa nastere - decat dupa 1 minut, deci nu este
util pentru luarea deciziei privind necesitatea reanimarii imediat dupa nastere.
Scorul Apgar este important pentru a evalua eficienta efortului de resuscitare.
Daca scorul Apgar la 5 minute este sub 7 se calculeaza scorul din 5 in 5 minute, timp
de 20 de minute, pana cand se obtin doua scoruri succesive egale sau mai mari de 8.
Calcularea scorului Apgar se face in functie de 5 semne:
 respiratie;
 coloratie;
 frecventa cardiaca;
 tonus muscular;
 reflex de iritabilitate.
Fiecare semn se noteaza cu 0-1-2. Scorul maxim este 10.
 Scor Apgar - cuprins intre 0-3 - nou-nascut cu hipoxie severa.
 Scor Apgar - cuprins intre 4-7 - nou-nascut cu hipoxie medie.
 Scor Apgar - cuprins intre 7-8 - nou-nascut cu hipoxie usoara.
 Scor Apgar - cuprins intre 8-10 - nou-nascut normal.
Sectionarea, legarea si pansarea cordonului ombilical
Sectionarea cordonului ombilical se face dupa incetarea pulsatiilor.
La copiii care necesita reanimare de urgenta si la cei cu izoimunizare, se indica
sectionarea cordonului ombilical imediat. Tehnica este sterila. Sectionarea cordonului
29
ombilical se face intre 2 pense hemostatice aplicate la 15-20 cm distanta de insertia lui
abdominala. Legarea se face cu ata chirurgicala sterila.
Legatura se face intai circular la 2 cm deasupra insertiei abdominale; se innoada firele
de 2 ori, apoi cu o foarfeca sterila se taie cordonul la 1 cm deasupra ligaturii. Daca bontul nu
sangereaza, se leaga cele 2 capete peste suprafata bontului facandu-se un alt nod de siguranta
in „dop de sampanie".
Dupa ligaturarea cordonului ombilical, bontul se badijoneaza cu alcool ::dat 1%, care
se indeparteaza apoi cu alcool alb.
 Se evita atingerea cu iod a tegumentelor (pericol de arsura chimica).
 Se panseaza steril cu alcool sanitar.
 Pansamentul ombilical se supravegheaza 24 h dupa nastere, pentru a-i descoperi o
eventuala hemoragie.
 Din a doua zi bontul ombilical trebuie lasat liber, neacoperit, cat mai mult expus
la aer, pentru a grabi mumificarea.
 Toaleta locala cu alcool sanitar de 3-4 ori pe zi.
 Cea mai eficienta masura de prevenire a infectiei este uscarea cordonului
ombilical.
 Alcoolul are scopul de a usca.
 Cordonul ombilical cade in mod normal in 5-10 zile de la nastere. Plasa
ombilicala se ingrijeste igienic in continuare pana la cicatrizare.
Profilaxia oftalmiei gonococice
Imediat dupa nastere, inaintea sectionarii cordonului ombilical, se indeparteaza
secretiile de pe pleoape cu ajutorul unor comprese sterile umezite cu ser fiziologic.
Se instileaza in sacul conjunctival 1-2 picaturi de Nitrat de Ag 0,75-1% si apoi se sterg
ochii cu tampoane umezite cu ser fiziologic.
Toaleta zilnica a ochilor se face folosind ser fiziologic.
Dupa prima evaluare a starii clinice urmeaza o examinare sumara a nou-nascutului
observandu-se: postura, aspectul, comportamentul, eventualele malformatii care se
semnaleaza imediat medicului, deoarece unele necesita interventie sau tratament de urgenta.
Tot in sala de nasteri, imediat dupa nastere, asistenta face inregistrarea datelor
caracteristice individuale a nou-nascutului si a parametrilor biologici ai acestuia, in foaia de
observatie clinica.
Identificarea nou-nascutului se efectueaza prin aplicarea, la manutele acestuia, de
bentite cu insemne ce contin date individuale in corelatie cu datele inscrise in foaia de
30
observatie clinica a nou-nascutului: nume, prenume mama, data nasterii, sex, greutate la
nastere.
 Ingrijiri ulterioare nasterii acordate de asistenta in salonul mama-copil
1. Pozitionarea nou-nascutului in patut, in pozitia decubit lateral stang, apoi drept, cu
capul usor mai jos fata de pozitia orizontala, pentru drenarea secretiilor din caile aeriene
superioare si a varsaturilor.
2. Supravegherea functiilor vitale: respiratie, coloratie, frecventa cardiaca, scaune,
mictiuni si inregistrarea acestor parametri biologici in spatiile delimitate in foaia de observatie
clinica.
3. Mentinerea temperaturii corpului nou-nascutului la punctul de neutralitate termica
in corelatie cu principiile de pierdere a caldurii de catre nou-nascut, pana la instalarea unei
temperaturi stabile.
4. Se acorda o atentie deosebita ingrijirii cordonului ombilical de mai multe ori pe zi,
pana la detasare, apoi se ingrijeste plaga ombilicala pana la cicatrizare.
Ingrijirea si mentinerea in stare curata a tegumentelor si mucoaselor nou-nascutului se

realizeaza prin baie si toaleta zilnica ori de cate ori este nevoie. Aceasta toaleta zilnica si baie,
se realizeaza cu respectarea stricta a masurilor igienico-sanitare si a tehnicilor aseptice,
cunoscut fiind faptul ca pielea nou-nascutului este mult mai permeabila si mai vulnerabila fata
31
de agentii iritanti externi in comparatie cu adultul. Baia are si efect de relaxare, de calire a
organismului, cat si un efect psihoafectiv important. Apa trebuie sa fie la o temperatura de 37-
38°C; se controleaza cu termometrul sau cu cotul. Baia se realizeaza cu miscari blande, calme
dar sigure; este bine sa i se vorbeasca copilului pentru a se simti in siguranta.
Materiale necesare:
 Cadita cu apa calda (verificata cu cotul sau termometrul);
 sapun sau sampon cu pH neutru;
 alcool medicinal, tampoane de vata si comprese sterile;
 unguente;
 prosoape de baie;
 lenjerie: camasuta, caciulita, salopete, scutece finet, scutece de unica folosinta,
casoleta cu scutece sterile, recipient pentru scutece murdare.
Ochii se sterg cu tampoane umezite cu ser fiziologic sau apa fiarta si racita. Stergerea
se face de la comisura externa spre cea interna, cu tampoane separate pentru fiecare ochi.
In timpul toaletei, capul copilului se va fixa prinzand cu mana barbia. Mucoasa bucala
nu se va sterge de rutina pentru a nu fi traumatizata, dar se va inspecta zilnic. In caz de
stomatita se vor pune pe limba 2-3 picaturi de glicerina cu Stamicin de cateva ori pe zi, la
jumatatea intervalului dintre supturi, nu inainte sau imediat dupa supt.
La fetite se acorda atentie si toaletei vulvare curatandu-se regiunea genitala. Se
departeaza labiile mari si se sterge usor intre ele cu un tampon de vata umezit cu apa, in
directie anteroposterioara pentru a evita contaminarea vaginului si meatului urinar cu microbi
din anus. Este normala o secretie albicioasa intre labii.
La baieti se curata cutele scrotului si cele de la radacina penisului.
Ingrijirea unghiilor. Unghiile trebuie taiate din vreme pentru ca nou-nascutul sa nu
se zgarie. Taierea lor se face cu grija cu o foarfeca dezinfectata. Se tin pe rand cate un deget al
nou-nascutului intre index si police, restul degetelor raman libere sau se tin stranse in pumnul
asistentei. Dupa taierea unghiilor degetele nou-nascutului se dezinfecteaza cu alcool; se evita
inteparea sau taierea unghiilor din carne pentru a nu se infecta periunghial.
Ingrijirea parului. Capul nou-nascutului se va spala zilnic cu ocazia baii generale,
dupa care se va usca prin tamponare cu prosopul. Parul fin al nou-nascutului nu necesita
pieptanare ci se va peria cu o perie din par deasa si moale.
Infasatul nou-nascutului. Trebuie executat cu blandete, dar repede pentru a nu
expune nou-nascutul la oboseala si raceala. Pentru operativitate se pregateste lenjeria inainte
de baie.
32
Imbracamintea trebuie sa aiba calitatea de a impiedica pierderea de caldura sau sa
apere corpul de caldura in exces din mediul inconjurator, sa absoarba secretiile copilului si sa
protejeze suprafata pielii de impuritati si traumatisme.
Imbracamintea trebuie sa fie confectionata din materiale moi care sa permita ventilatia
tegumentului, sa fie usor de spalat. Se imbraca intai pieptarasul sau camasuta; infasatul
trebuie sa lase picioarele libere. Se intinde pe masa un scutec mare dreptunghiular apoi unul
triunghiular mai mic. Copilul se aseaza cu funduletul pe scutecul triunghiular, coltul de jos al
triunghiului se intinde printre picioarele nou-nascutului, colturile laterale se petrec unul peste
altul pe abdomenul nou-nascutului. Peste acesta se aplica scutecul mare dreptunghiular;
marginea superioara a scutecului trebuie sa-i vina sub axile, marginea stanga se aduce peste
cea dreapta iar cea dreapta peste stanga. Marginea de jos se indoaie peste abdomenul nou-
nascutului, se petrec colturile unul peste altul fixandu-se in interior, infasatul strans peste
picioare nu este recomandat deoarece favorizeaza luxatia de sold. Scutecele de unica folosinta
au avantajul ca se schimba ori de cate ori sunt umede sau murdare. Este bine ca nou-nascutul
sa fie schimbat ori de cate ori este ud sau murdar, pentru a preveni iritatia pielii. Este bine sa
fie schimbat inainte de fiecare supt.
Dupa scoaterea scutecului se spala zona cu apa si sapun daca a avut scaun. Se poate
unge funduletul dupa spalare cu unguente ce contin vitamina A si F, ulei pentru copii. Nou-
nascutul normoponderal sanatos nu are nevoie de caciulita, daca in camera este o temperatura
de 20-22°C.
Copilul se mai poate imbraca cu camasuta, scutec de unica folosinta si salopeta.
Schimbatul scutecelor, infasatul, trebuie sa fie un prilej de comunicare si apropiere
intre mama si copil.
 Profilaxia infectiilor la nou-nascut
Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a copilului
fata de agresiunile infectioase; aceasta se datoreaza nematurarii sistemului nervos central si a
imperfectiunii mecanismelor biologice de adaptare la noile conditii ale vietii extrauterine. La
aceasta se mai adauga prezenta numeroaselor porti de intrare a diversilor germeni patogeni
(ombilicala, cutanata, respiratorie, oculara, digestiva). Astfel se explica morbiditatea relativ
mare prin stari infectioase ale nou-nascutului ca si evolutia grava a acestora cu tendinta la
generalizare si stare toxica.
Masurile de profilaxie vizeaza infectiile cutanate, respiratorii si digestive.
33
Cap. IV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PREMATURULUI
Considerand particularitatile morfofunctionale ale prematurului prezentate anterior, in

ingrijirea acestuia vom tine cont de urmatoarele:
1. Nou-nascutului prematur trebuie sa i se asigure un mediu mai cald decat nou-
nascutului la termen. Temperatura incaperii va fi cu cateva grade mai ridicata (26 - 28 grade
C) la prematurii asezati in patut (cei peste 2000 g), iar in incubator, temperatura mediului va fi
intre 30 - 32 grade C. O masura importanta pentru mentinerea temperaturii o constituie
imbracamintea. Ea va fi confectionata din materiale moi, calduroase.
2. Nou-nascutul prematur va fi izolat, precum si tot echipamentul de ingrijire
individual, datorita rezistentei slabe la infectii.
Astfel prematurii de grad mare (sub 2000 g) vor fi izolati in incubatoare, care se
dezinfecteaza saptamanal. Ceilalti vor fi izolati in saloane speciale cu 2-4 paturi. Rufele vor fi
fierte si calcate pentru prematurii mici in primele zile.
ingrijirea tegumentelor se face cu mare precautie, baia generala se evita pana la 3-4
zile dupa caderea bontului ombilical.
3. Li se va asigura o buna ventilatie in incubatoare prin asigurarea unei atmosfere
bogate in oxigen (2-4 l/min.) iar in incaperi prin aerisirea periodica a acestora. De asemenea
este importanta pastrarea umiditatii aerului 65% prin vase cu apa incalzita sau cearceafuri
umede.
34
4. Alimentatia prematurului se va incepe mai tarziu decat a nou-nascutului la termen
(24-36 h de la nastere). Alimentul optim este laptele matern. Daca acesta lipseste este inlocuit
cu preparate de lapte umanizate, speciale pentru aceasta categorie de nou-nascuti.
Prematurii mai mari de 2000 g care prezinta reflex de supt si deglutitie vor fi pusi la
san sau vor fi alimentati cu tetina. Cei sub 2000 g care nu prezinta reflex de supt si deglutitie
vor fi alimentati prin gavaj.
 Terapia intensiva
Unitatea de terapie intensiva este mediul protejat unde sunt internati nou-nascutii
prematuri. O perioada de timp, acest loc va reprezenta casa bebelusilor prematuri, astfel ca
este recomandat ca parintii sa incerce sa se familiarizeze cu aceasta sectie. O astfel de unitate
este dotata cu sisteme de alarma si monitorizare, echipamente de sustinere a functiei
respiratorii si de resuscitate si este supravegheata in permanenta de personal medical
apartinand tuturor specialitatilor pediatrice. Gradul de monitorizare si de dotare tehnica
variaza in functie de locatie, insa echipamentele de monitorizare a pulsului, respiratiei,
tensiunii si a temperaturii sunt indispensabile. Bebelusul va fi conectat la aparatura
specializata de monitorizare prin intermediul unor cleme plasate la nivelul pieptului, al
picioarelor, bratelor sau in alte regiuni. Sistemele de alarmare se declanseaza periodic, putand
sa nu indice intotdeauna o urgenta.
 Tehnica gavajului
Prematurul va fi culcat pe partea dreapta cu capul mai ridicat. Se va introduce o sonda
Nelaton moale, nr. 10-12 prin cavitatea bucala, la o distanta egala cu distanta dintre nas/gura,
lobul urechii, apendice xifoid. Sonda va fi sterila, la capatul ei se aseaza o seringa sterila. Se
verifica daca sonda a ajuns in stomac prin aspirarea continutului gastric. Se va pune in seringa
cantitatea de lapte pe care trebuie sa o administram, lasand sa curga, fara a forta cu pistonul,
evitand astfel refluarea continutului gastric si aspirarea acestuia in caile respiratorii. Apoi
sonda se penseaza si se extrage cu miscari blande, copilul va ramane cel putin 5-10 minute in
aceasta pozitie. Atunci cand aceasta modalitate de alimentare este necesara mai mult timp,
sonda poate ramane in stomac, capatul exterior fixandu-se pe obraz cu leucoplast. In acest caz
sonda va fi spalata cu ser fiziologic steril dupa fiecare alimentatie.
Avand in vedere capacitatea gastrica a prematurului cat si peristaltismul scazut al
tubului digestiv, uneori este necesara fractionarea cantitatii de lichide in 8-10 mese/24 ore.
35
 Baia sugarului si copilului mic
Toaleta sugarului cuprinde ingrijirea tegumentelor, mucoaselor, parului si unghiilor.
Ingrijirea tegumentelor se face prin baia zilnica. in primele zile de la nastere, pana la caderea
bontului ombilical si epitelizarea plagii, curatarea tegumentelor se va face cu tampoane de
vata inmuiata in ulei de parafina sau untdelemn, sterilizate prin fierbere, sau prin baia partiala,
evitand bontul ombilical, care ar putea transmite infectii. Dupa epitelizarea plagii - de obicei
la 2-3 zile dupa caderea bontului ombilical - se pot face bai generale.
Baia se face dimineata sau seara, dar totdeauna inainte de alimentatie. Temperatura
camerei trebuie sa fie de 24 grade C, iar a apei de 37 grade C.
Pentru toaleta copilului se vor pregati urmatoarele:
- cada pentru copii dezinfectata;
- termometru pentru apa;
- sapun neutru;
- manusi de baie;
- apa fiarta si racita la 37 grade C;
- cearsaf de baie;
- lenjerie si scutece curate;
- tampoane de vata;
- ulei de parafina;
- pudra de talc;
- vas pentru aruncarea tampoanelor si scutecelor murdare;
- perie pentru pieptanat;
- foarfeca dezinfectata pentru taierea unghiilor.
36
Baia partiala
Se efectueaza pe masa de infasat evitandu-se capul si regiunea ombilicala.
Tegumentele vor fi sterse prin tamponare. Se va da importanta plicilor care vor fi bine sterse,
apoi unse cu ulei cu ajutorul unei comprese.
Baia generala
Se executa in cada. Pe masa de infasat se pregatesc materialele necesare si lenjeria
copilului. Pe fundul cazii se aseaza un scutec curat, pentru a evita alunecarea copilului.
Asistenta imbraca manusa de baie si intoarce copilul in cada. Cu mana stanga il tine de umar
si bratul stang in asa fel, ca pe antebratul asistentei sa se sprijine spatele si ceafa copilului, iar
cu mana dreapta il apuca de glezne, sau il sprijina de regiunea fesiera. Introducerea in apa se
face incet, cu blandete. Dupa ce a fost cufundat in apa, copilului i se lasa membrele inferioare
libere. Cu manusa se sapuneste intai capul, apoi gatul, toracele, membrele superioare si cele
inferioare. Apoi se intoarce copilul, sprijinindu-l cu fata anterioara a toracelui si a barbiei pe
antebratul stang sustinand cu aceeasi mana umarul si axila. Se spala spatele copilului,
regiunea fesiera si la urma organele genitale.
La fetite trebuie acordata o atentie deosebita toaletei vulvare. Stergerea organelor
genitale se va face intotdeauna in directia anteroposterioara, adica de la vulva spre anus.
Dupa indepartarea resturilor de sapun, se scoate copilul pe masa de infasat, pe
cearceaful incalzit in prealabil. Se sterge copilul prin tamponare si se imbraca in lenjerie
incalzita.
 Ingrijirea mucoaselor
Pentru curatirea nasului si a conductului auditiv extern se folosesc tampoane de vata
de forma alungita si rasucite. Pentru nas, tampoanele vor fi inmuiate in solutie de acid boric,
iar pentru ureche tampoane uscate. Se vor folosi tampoane separate pentru fiecare parte si
orificiu, pentru evitarea transmiterii de infectii.
Ochii sugarilor
Se sterg cu tampoane inmuiate in acid boric 1-4%. Stergerea se face dinspre comisura
externa catre cea interna. Se utilizeaza tampoane separate pentru fiecare ochi.
Ingrijirea parului
Pentru ingrijirea parului capului sugarului se va spala zilnic pe cap cu ocazia baii
generale, dupa care se va usca prin tamponare. Parul fin al copilului nu necesita pieptanare, ci
se va peria cu o perie deasa, moale.
37
Ingrijirea unghiilor
Unghiile copilului se taie scurt cu o foarfeca dezinfectata. Taierea unghiilor se face cu
grija, tinand intre policele si indexul mainii stangi degetul respectiv. Restul degetelor raman
libere. Curatirea unghiilor se face zilnic, cu pila, taierea de cate ori este nevoie.
Ingrijirea cavitatii bucale.
La nou-nascuti si sugari, cu exceptia indepartarii mucozitatilor si a lichidului amniotic
patruns in timpul expulziei - nu se face toaleta cavitatii bucale. Se va controla zilnic pentru
depistarea unor eventuale stomatite. Spalarea si stergerea gurii la aceasta varsta este interzisa,
caci traumatizeaza mucoasele.
 Educatie pentru sanatate
Viitoarele mame vor fi educate inca de la primele controale prenatale sa excluda
factorii citati in introducere, de nasteri premature:
- sa previna infectiile respectand regulile de igiena corporala cat si a alimentatiei;
- sa evite locurile aglomerate, in special in anotimpurile ce creeaza predispozitie la
infectii;
- sa-si asigure un climat familial de calm si intelegere cu evitarea conflictelor fizice si
psihice;
- sa-si asigure un program de munca care sa nu o suprasolicite;
- sa evite oboseala fizica si intelectuala;
- sa se alimenteze echilibrat, aducand la cunostinta acesteia ce anume inseamna
aceasta;
- sa evite locurile de munca in mediu toxic;
- sa se prezinte la medic la orice modificare a starii de oboseala.
Cadrele medicale care supravegheaza gravidele vor avea obligatia de a urmari daca in
antecedente acestea au mai nascut prematuri, care a fost cauza si daca se poate elimina. Vor
pune la dispozitia acestora brosuri si pliante care le dau informatii despre sarcina, nastere si
riscurile care le implica o nastere prematura.
38
Cap. IV. STUDII DE CAZ
Cazul 1. Plan de ingrijire
Culegerea de date
Nume: D.
Prenume: D.
Numele tatalui: D. B., 40 ani
Numele mamei: D. I., 40 ani
Locul nasterii: MATERNITATE
Domiciliul: Rural
Data internarii: 30.04.2017
Antecedente personale:
- nascut la data de 28.04.2017 prin cezariana
- nascut la 35 saptamani cu 1050 g
- inaltimea la nastere 36 cm
- grup sangvin A.II pozitiv
- greutate la internare 1100 g
ISTORIC
Prematur gr. II cu tulburari de adaptare neonatala, cianoza perioronazala, icter. Se
transfera la clinica de prematuri pentru tratament si ingrijiri de specialitate pentru recuperarea
ponderala.
Diagnostic la internare:
- suferinta neonatala, displazie bronhopulmonara
- prematuritate gr. II
- icter neonatal
Diagnostic la 72 ore:
- displazie bronhopulmonara
- icter neonatal
39
Nevoile fundamentale
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Manifestari de dependenta: tegumente modificate, cianoza
Sursa de dificultate: insuficienta dezvoltare pulmonara
Problema: dificultate in respiratie
2. Nevoia de a bea si a manca.
Manifestari de dependenta: dificultate in a se alimente si hidrata
Sursa de dificultate: lipsa reflexului de supt
Problema: alimentatie neadecvata prin deficit
3. Nevoia de a elimina.
Manifestari de dependenta: uscaciunea pielii si mucoaselor
Sursa de dificultate: dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic
Problema: deshidratarea
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Manifestari de dependenta: dificultatea de a se mobiliza
Sursa de dificultate: varsta
Problema: imobilitatea
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
Manifestari de independenta: sugarul doarme cica 17 ore, pozitia in timpul somnului
este pe spate, adoarme cu usurinta, somnul este regenerator si calm
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
Manifestari de independenta: dificultate in a se imbraca
Problema: varsta
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Manifestari de independenta: sugarul are temperatura corpului 37,8oC
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.
Manifestari de dependenta: uscaciunea tegumentelor
Sursa de dificultate: deshidratarea
Problema: atingerea integritatii tegumentelor
9. Nevoia de a evita pericolele.
Manifestari de dependenta: risc de accident
Problema: atingerea integritatii fizice
40
41
ANALIZA, INTERPRETAREA SI IMPLEMENTAREA DATELOR
Diagnostic de
Nevoia deficitara Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
ingrijire
1. Nevoia de a - insuficienta - nou-nascutul sa - se asigura conditii optime in incubator - nou-nascutului i s-a

respira respiratorie fie stabilizat - se aspira secretiile nazale cu pompita administrat O2
manifestata prin: respirator - se administreaza aer efedrinat in ambele narine
o dilatarea - urmarirea crizelor - se urmareste FV in special a F respiratorii
narinelor de apnee - se asigura oxigenoterapie, oxigenul trebuie sa fie incalzit
o respiratie si umectat
Wheezing - pozitionarea de drenaj
o cianoza - umiditatea in incubator la 50-75%
perioronazala - notarea si masurarea functiilor vitale si vegetative in F.O.
- masca de oxigen
- urmarim atmosferele
- oxigenul se pune intermitent, fiind dezobstruate caile
respiratorii in prealabil
- ochii sunt protejati pentru a nu face dezlipire de retina
- la indicatia medicului se recolteaza probele pentru
laborator
- se administreaza la indicatia medicului: pev. cu solutie de
42
glucide 10% + NaHCO3 - 3 ml + NaCl - 2 ml KCl - 1 ml,
Synagis, Exosurf, Furosemid 0,2 ml I.V.
2. Nevoia de a se - alimentatie - copilul sa fie - pregatirea materialelor pentru sondaj gastric - sugarul primeste prin
alimenta neadecvata alimentat - aspirarea nazala inainte de gavaj gavaj 20 ml lapte
prin deficit corespunzator - sonda de calibru mic, sterila - nu prezinta reziduu
varstei - seringa de 20 ml sterila gastric
- se masoara distanta intre cavitatea bucala, ureche, - se creste ratia
apendicele xifoid progresiv cu 1 ml la
- se introduce sonda cu blandete fiecare masa
- se verifica daca se afla in stomac prin aspirarea - numarul meselor va fi
continutului gastric de 7-8/24 h
- se scoate pistonul seringii
- se pune laptele (10 ml) si se lasa sa curga singur pentru a
nu produce reflux gastric si aspirare in caile respiratorii a
continutului gastric
- sonda va fi fixata cu un plasture pe obrazul copilului sau
la baza nasului
- sonda va fi spalata dupa fiecare alimentatie cu ser
fiziologic
43
3. Nevoia de a se - imobilitatea - copilul sa prezinte - asigur o pozitie adecvata nevoilor sale - copilul prezinta
misca miscari active - mobilizez copilul ori de cate ori este nevoie din decubit miscari active avand
dorsal in decubit lateral stang si drept prezente reflexele de
apucare, de orientare si
de extensie a capului
4. Nevoia de a fi - cianoza - nou-nascutul sa - O2 terapie intermitent - cianoza persista la
curat, ingrijit si de perioronazala, bont prezinte coloratia - alimentatia se face alternativ sonda-tetina pentru efort
a proteja ombilical nedetasat tegumentelor reducerea efortului - bont ombilical
tegumentele normala - se urmaresc functiile vitale: mumificat
- sa prezinte Fr: 50-55 resp/min
B.O. fara secretii puls: 133 b/min
- limitarea efortului fizic
- se pregatesc materialele si se efectueaza cu blandete
toaleta bontului ombilical
- alcool 70%
- apa oxigenata
- tinctura de iod
- comprese sterile
- fasa sterila
- pregatirea materialelor pentru baia partiala
- efectuarea ingrijirilor igienice pana la caderea bontului
44
ombilical
- tegumentele vor fi spalate zilnic cu apa si sapun, apoi
uscate prin tamponare
- pe regiunea fesiera se va aplica un unguent protector
- stergerea ochilor se va face cu o compresa sterila, dinspre
unghiul exterior spre cel interior
5. Nevoia de a - anxietate - inlaturarea starii - se asigura conditiile de mediu - sugarul este in
evita pericolele - vulnerabilitate de anxietate - inlaturarea surselor cu potential de accident: seringi, ace, siguranta
fata de pericole - crearea unui tampoane, obiecte ascutite, medicamente
mediu de siguranta - comunicare conforma varstei
- masuri de evitare a infectiilor nosocomiale
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data T.A. Puls Resp T Diureza Scaun

30.04.2017 95/5 mmHg 133 bat/minut 45 resp./min 39,6oC 1110 ml 2/zi
04.05.2017 95/6,5 mmHg 114 bat/minut 47 resp./min 36,9oC 1380 ml 3/zi
45
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate

HEMATII Punctie capilara 5220000/mm3
HEMOGLOBINA Punctie varful degetului 18,5 G%
LEUCOCITE Punctie varful degetului 1059,0/mm3
LI Punctie lobul urechii 27,5%
TGO Punctie varful degetului 14 U/L
TGP Punctie varful degetului 30 U/L
BILIRUBINA DIRECTA Punctie varful degetului 22,4 μno/l
PROTEINE Punctie varful degetului 51,8 g/L
ALBUMINE Punctie varful degetului 62,1%
BILIRUBINA INDIRECTA Punctie varful degetului 101,38 μno/l
Urocultura Urina de dimineata sterila
Examen urina Urina de dimineata alb. absent
AST GRUP Punctie varful degetului PH 7,37
PCO2 - 24,0 mmHg
BE– 10,4 μno/1
HCO3 109,2 μno hG
IONOGRAMA Punctie varful degetului Na 142 mol/1
K 4,38 mol/l
46
Ca 2,5 mol/L
Cl 102 mol/L
LDH 886 U/L
Ac lactic 11 ny %
Glicemie 4,08 nmol/l
Uree 3,75 nmol/l
Creatinina 54 μmol/l
ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
30.04-08.05.2017 Lapte praf si san -
INVESTIGATII PARACLINICE
Data Examene curente Pregatirea pentru examen Ingrijiri dupa examen

Recoltare probe de - se pregatesc materialele necesare - asez nou-nascutul in pozitie
30.04.2017 sange - pregatire fizica a nou-nascutului: se spala regiunea care va comoda
fi punctionata, se degreseaza cu eter, se aseptizeaza cu alcool - reorganizez locul de munca
47
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicamente Mod de administrare

Solutie de glucide i.v.
NaHCO3 i.v.
NaCl i.v.
30.04-08.05.2017 Synagis i.v.
K CL i.v.
Furosemid i.v.
Exosurf per. os
48
Evaluare finala
In urma ingrijirilor acordate se reduce simtitor cianoza perioronazala. Copilul nu mai
prezinta cianoza marcata. Starea de deshidratare este diminuata, icterul cedeaza treptat. Se
mentine descuamatia fiziologica, dar se fac interventii de rigoare pentru rezolvarea acestei
disfunctii. Copilul este echilibrat hidroelectrolitic, prezinta respiratie normala si prezinta
eliminari adecvate varstei. Copilul se alimenteaza normal cu 9 mese in primele zile alternativ
prin gavaj si tetina, ajungandu-se la 7 mese a 60 ml lapte Morinage B.F.P.
49
50
CULEGEREA DATELOR
Date fixe
NUME: B.
PRENUME: D.
Numele tatalui: D.C., 25 ani
Numele mamei: D.V., 25 ani
Locul nasterii: Maternitate
Domiciliu: Rural
Data transferului de la maternitatea la sectia neonatologie este 13.03.2017
ISTORIC
Prematurul de gr. II
Cauza:
- nastere prematura
- mama 25 de ani
- din cauza anesteziei locale
- primul copil
- nascut la 37 saptamani
- cu greutate la nastere de 2200 g
- grupa sangvina A.II pozitiv
Motivul transferului
- nou-nascut cu o greutate la nastere 2000 g si la transfer 1750 g
- cu scorul APGARD, 7 la 1 minut si la 5 minute
- se transfera in sectia de NEONATOLOGIE a spitalului
- stare generala alterata
- cu sindrom de detresa respiratorie
Diagnosticele la nastere
- crize de apnee cu cianoza
- SDR
STARE DE INTERNARE
- stare generala mediocra
51
- tegumente usor icterice
- Functii vitale: pulsul relativ normal
Meconiu prezent
Cardiac ac 100-110 b/minut
FA: ½
Stare la 72 ore:
- temperatura persistenta
- alterarea respiratiei
- alterarea integritatii tegumentare
- persista – crizele de apnee cu cianoza
DATA INTERNARII: 13.03.2017
DATA EXTERNARII: 19.03.2017
Nevoile fundamentale afectate

Manifestari de dependenta: dispnee, cianoza
Sursa de dificultate: anxietate, bataile aripilor nazale, expiratia se insoteste de gemete
Problema: dificultate respiratorie
Manifestari de dependenta: semne de dezechilibru, regurgitatii
Sursa de dificultate: durerea
Problema: dificultate in a se hidrata si alimenta
Manifestari de independenta: frecventa mictiunilor este prezenta, cantitatea de urina
este de 30-300 ml/24 h, scaunul are culoarea galben-auriu, 3-4 scaune pe zi, mirosul este usor
acru, reactia acida
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.
Manifestari de independenta: sugarul, daca este asezat pe spate, poate ridica umerii si
capul pentru cateva momente; culcat pe abdomen, isi poate ridica bine capul si toracele,
sprijinindu-se pe antebrate, roteste capul sa priveasca in jur, se misca mult, da din maini si
pedaleaza, apuca cu miscari nesigure obiectele care i se ofera, sta in sezut sprijinit, intinde
mana dupa obiectele care i se ofera
Manifestari de dependenta: somn perturbat
52
Sursa de dificultate: tusea, respiratie deficitara, secretii abundente
Problema: dificultate si incapacitate in a se odihni
6. Nevoia de a imbraca si dezbraca.
Manifestari de dependenta: dificultate in a se imbraca si dezbraca.
Problema: varsta
Manifestari de dependenta: cresterea temperaturii peste limite normale
Sursa de dificultate: imaturitatea sistemului de termoreglare, rezistenta scazuta la
infectii
Problema: hipertermia
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Manifestari de dependenta: eritem fesier
Sursa de dificultate: incapacitatea de a se misca
Manifestari de dependenta: vulnerabilitate fata de pericole
Sursa de dificultate: varsta, spitalizarea
Problema: anxietate, durere
10. Nevoia de a comunica.
Manifestari de independenta: gangureste cand i se vorbeste, incearca manevre de
inviorare, facies expresiv, privire semnificativa, finete gustativa si a mirosului
.
53
54
Diagnostic de
Nevoia deficitara Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
ingrijire
1. Nevoia de a - cauza: - nou-nascutul sa fie - aspirarea secretiilor nazale cu pompita - nou-nascutului i s-a
respira imaturitatea stabilizat respirator - administrarea de aer efedrinat in ambele narine administrat O2
centrilor care - urmarirea crizelor de - urmarirea FV in special a F respiratorii
regleaza respiratia apnee - oxigenoterapie - oxigenul trebuie sa fie incalzit si
- crize de apnee - urmarirea spasmului umectat
manifesta hohotului de plans - salonul este dotat cu ventilatie cu autoumplere
- spasmul - urmarirea in continuare a - masca de oxigen
hohotului de plans functiilor vitale - urmarim atmosferele
- urmarirea palorii - oxigenul se pune intermitent, fiind dezobstruate caile
tegumentare respiratorii in prealabil
- cooperarea cu echipa de - ochii sunt protejati pentru a nu face dezlipire de retina
lucru
2. Nevoia de a se - voma si - nou-nascutul sa nu - nou-nascutul este alimentat prin gavaj din 3 in 3 h cu - nou-nascutul a fost
alimenta insuficienta prezinte stari de varsaturi lapte praf imbunatatit cu fier si vitamine alimentat
respiratorie - sa se alimenteze - asigurarea alimentatiei se face de catre asistenta corespunzator
corespunzator si respectarea medicala - a avut scaune
orarului meselor - in conditii stricte de asepsie, tubul de gavaj trebuie consistente
55
- respectarea normelor de sterilizat la fiecare masa, il punem pe o aleza si manuim - nu a prezentat alte
asepsie in cazul meselor sonda de la lobul urechii pana la comisura gurii si cu probleme din cauza
gavate miscari blande introducem sonda in cavitatea stomacala alimentatiei
si introducem cantitatea de lapte per kg corp/zi - starea de voma nu
- nou-nascutul trebuie sa aiba minim 7 mese si maxim 9 mai este persistenta
mese pe zi
- dupa alimentare se pune pe burtica sa regurgiteze
- se asigura ca bebelusul este bine pozitionat cu capul
incat sa nu se inece dupa ce mananca
- se administreaza 10x3 picaturi de Bonisam pentru
combaterea colicilor abdominale
- la fiecare masa de ora 19:00 nou-nascutul se cantareste
si se masoara perimetrele; se noteaza in foaia de
observatie
- nou-nascutul este evaluat in fiecare zi pentru a vedea
urcarea sau scaderea in greutate
- aspirarea secretiilor
- se hidrateaza corespunzator la indicatia medicului nou-
nascutul prin perfuzie parenterala cu solutie de NaCl
9‰ 500 ny/zi si solutie de Glucoza 10% 400 ny/zi,
Furosemid, Penicilina
56
- se administreaza Exosurf pe sonda de intubatie
traheala
3. Nevoia de a - din cauza - nou-nascutul sa nu mai - nou-nascutului ii trebuie scazuta bilirubinemia directa - nou-nascutul a avut
avea temperatura icterului accentuat prezinte in urmatoarele 36 h - se face in functie de gravitatea si de asocierea o usoara ameliorarea
in limite normale - din cauza paloare tegumentara factorului de risc, prematuritatea la indicatia medicului a starii generale
hipoxiei neonatale accentuata - nou-nascutul va face „Fototerapie” care consta in - nu mai prezinta o
cu cianoza, batai - nou-nascutul sa prezinte o iradierea nou-nascutului icteric cu lumina alb-albastra temperatura asa de
ale aripilor usoara ameliorare (4200-4500A). Sub actiunea luminii se produce o mare: T = 38oC, luata
nasului - urmarirea starii lui transformare a BI intr-un leucoderivat netoxic pentru rectal
generale si notarea in FO celula nervoasa si care se elimina prin scaune si urina
orice modificare - la prematuri fototerapia nu trebuie sa depaseasca 16
ore din 24 ore;
in tot acest timp urmarim FV ale nou-nascutului si
paloarea tegumentara
- se asigura climatul corespunzator:
T - 28°-27°C
- se face toaleta generala a nou-nascutului in functie de
gravitatea leziunilor cutanate, se face in cea mai stricta
asepsie si se tamponeaza nou-nascutul cu pansamente
sterile si cu solutii antiseptice, pentru prevenirea
complicatiilor ulterioare se asigura alimentatia
57
- se asigura medicatia prescrisa de medic: Fenobarbital
in doze de 5 ny/kg/zi
- administrarea trebuie facuta cat mai precoce intrucat
necesita 3-4 zile pentru obtinerea efectului
4. Nevoia de a - complicatii - administrarea medicatiei - urmarirea FV, T = 39,5, PULS 100 b/min - nou-nascutul are
evita pericolele pulmonare cu antibiotice - paloare tegumentara inca persistenta starea ameliorata
datorita SDDR si - urmarirea starii nou- - asigurarea igienei corporale
a infectiei nascutului si notarea - masurarea si notarea in F.O.
fiecarei modificari - sa se recolteze probe biologice
- administrarea de antibiotice prescrise de medic:
Penicilina i.v., Fenobarbital pentru combaterea
convulsiilor si linistirea nou-nascutului

58

LI Punctie lobul urechii 27,5%
Sg Punctie lobul urechii 66,1%
BILIRUBINA DIRECTA Punctie varful degetului 22,4 μno/l
PROTEINE Punctie varful degetului 51,8 g/L
ALBUMINE Punctie varful degetului 62,1%
PCO2 24,0 mmHg
BE 10,4 μno/1
HCO3 109,2 μno hG
K 4,38 mol/l
59
Ca 2,5 mol/L
Cl 102 mol/L
LDH 886 U/L
Ac lactic 11 ny %
Uree 3,75 nmol/l
13-19.03.2017 Lapte praf si san -

Recoltare probe de sange - se pregatesc materialele necesare - asez nou-nascutul in pozitie
13.03.2017 - pregatire fizica a nou-nascutului: se spala regiunea care va comoda
60

Penicilina i.v.
Exosurf per. os
13-19.03.2017 Fenobarbital per. os
Sol. NaCl i.v.
Glucoza i.v.
61
EVALUARE
In urma ingrijirilor efectuate, sugarul prezinta tegumente integre, candidoza bucala a
disparut, la fel SDR, iar temperatura corpului este in limitele normale varstei. Mama va fi
instruita in vederea respectarii baii generale si a toaletei locale. Sugarul se alimenteaza normal
cu 7 mese a 150 ml lapte de mama.
62
63
CULEGEREA DATELOR
Date fixe
NUME: B.
PRENUME: D.
Numele tatalui: B.C., 27 ani
Numele mamei: B.D., 35 ani
Locul nasterii: Maternitate
Domiciliu: Urban
ISTORIC
Prematurul de gr. II
Cauza:
- nastere prematura
- mama peste 35 de ani
- lucru in mediu toxic al mamei
- cu fibrom uterin operat in cursul sarcinii la III luni
- din cauza anesteziei locale
- primul copil
- nascut la 37 saptamani
- cu greutate la nastere de 2000 g
- grupa sangvina A.II pozitiv
Motivul transferului
- nou-nascut cu o greutate la nastere 2000 g si la transfer 1850 g
- cu scorul APGARD, 8 la 1 minut
- se transfera in sectia de NEONATOLOGIE a spitalului
- stare generala alterata
- cu sindrom de detresa respiratorie
Diagnosticele la nastere
- crize de apnee cu cianoza
- septicemie cu stafilococ aureus
STARE DE INTERNARE
64
- stare generala mediocra
- tegumente icterice
- tuse
Functii vitale:
pulsul relativ normal
Meconiu prezent
Cardiac ac 100-120 b/minut
FA: ½
Stare la 72 ore:
- temperatura persistenta
- alterarea respiratiei
- alterarea integritatii tegumentare manifestata prin coloratie icterica
- icter prelungit
- persista – crizele de apnee cu cianoza
DATA INTERNARII: 10.03.2017
DATA EXTERNARII: 16.03.2017
Nevoile fundamentale afectate

Manifestari de dependenta: dispnee, cianoza
Sursa de dificultate: anxietate, bataile aripilor nazale, lipsa cunoasterii mijloacelor
eficace de degajare si expectoratie
Problema: dificultate in eliberarea cailor respiratorii
Manifestari de dependenta: disfagie, semne de dezechilibru, regurgitatii
Problema: dificultate in a se hidrata si alimenta
Manifestari de independenta: frecventa mictiunilor este prezenta, cantitatea de urina
este de 30-300 ml/24 h, scaunul are culoarea galben-auriu, 3-4 scaune pe zi, mirosul este usor
acru, reactia acida
Manifestari de dependenta: disfagie, regurgitatii
65
Probleme: dificultate in a se hidrata si alimenta
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.
Manifestari de independenta: sugarul, daca este asezat pe spate, poate ridica umerii si
capul pentru cateva momente; culcat pe abdomen, isi poate ridica bine capul si toracele,
sprijinindu-se pe antebrate, roteste capul sa priveasca in jur, se misca mult, da din maini si
pedaleaza, apuca cu miscari nesigure obiectele care i se ofera, sta in sezut sprijinit, intinde
mana dupa obiectele care i se ofera
Manifestari de dependenta: somn perturbat
Sursa de dificultate: tusea, respiratie deficitara, secretii abundente
Problema: dificultate si incapacitate in a se odihni
6. Nevoia de a imbraca si dezbraca.
Manifestari de dependenta: dificultate in a se imbraca si dezbraca
Problema: varsta
Manifestari de dependenta: cresterea temperaturii peste limite normale
Sursa de dificultate: imaturitatea sistemului de termoreglare, rezistenta scazuta la
infectii
Problema: hipertermia
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Manifestari de dependenta: eritem fesier
Sursa de dificultate: incapacitatea de a se misca
Manifestari de dependenta: vulnerabilitate fata de pericole
Sursa de dificultate: varsta, spitalizarea
Problema: anxietate, durere
10. Nevoia de a comunica.
Manifestari de independenta: gangureste cand i se vorbeste, incearca manevre de
inviorare, facies expresiv, privire semnificativa, finete gustativa si a mirosului
66
67
Nevoia Diagnostic de
Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
deficitara ingrijire
1. Nevoia de - cauza: - nou-nascutul sa fie stabilizat - aspirarea secretiilor nazale cu pompita - nou-nascutului i s-a
a respira imaturitatea respirator - administrarea de aer efedrinat in ambele narine administrat O2
centrilor care - urmarirea crizelor de apnee - oxigenoterapie - oxigenul trebuie sa fie incalzit si
regleaza respiratia - urmarirea spasmului umectat
- crize de apnee hohotului de plans - salonul este dotat cu ventilatie cu autoumplere
manifesta - urmarirea in continuare a - oxigenul se pune intermitent, fiind dezobstruate caile
- spasmul functiilor vitale respiratorii in prealabil
hohotului de plans - urmarirea palorii - ochii sunt protejati pentru a nu face dezlipire de
tegumentare retina
- cooperarea cu echipa de - la indicatia si sub supraveghere medicala se
lucru administreaza Survanta intratraheal
- cadre medicale superioare si
cadre medicale inferioare
2. Nevoia de - voma si - nou-nascutul sa nu prezinte - nou-nascutul este alimentat prin gavaj din 3 in 3 h cu - nou-nascutul a fost
a se alimenta insuficienta stari de varsaturi lapte praf imbunatatit cu fier si vitamine alimentat corespunzator
respiratorie - sa se alimenteze - asigurarea alimentatiei se face de catre asistenta - a avut scaune
corespunzator si respectarea medicala consistente
68
orarului meselor - tubul de gavaj trebuie sterilizat la fiecare masa si se - nu a prezentat alte
- respectarea normelor de aseaza pe o aleza se masoara sonda de la lobul urechii probleme din cauza
asepsie in cazul meselor pana la comisura gurii cu miscari blande, introducem alimentatiei
gavate sonda in cavitatea stomacala - starea de voma nu mai
- pe sonda se introduce lapte per kg corp/zi este persistenta
- nou-nascutul trebuie sa aiba minim 7 mese si maxim
9 mese pe zi
- dupa alimentare se punem pe burtica sa regurgiteze.
- se asigura ca bebelusul este bine pozitionat cu capul
incat sa nu se inece dupa ce mananca
- se administreaza 10x3 picaturi de Bonisam pentru
combaterea colicilor abdominale
- la fiecare masa de ora 19:00 nou-nascutul se
cantareste si se masoara perimetrele; se noteaza in
foaie de observatie
- la masa de ora 9:00 – la indicatia medicului se pun
doua picaturi de Vigantol pentru combaterea
rahitismului
- se hidrateaza corespunzator nou-nascutul prin
perfuzie parenterala cu solutie de NaCl 9‰ 500 ny/zi
si solutie de Glucoza 10% 400 ny/zi
69
- nou-nascutul este evaluat in fiecare zi pentru a vedea
urcarea sau scaderea in greutate
- aspirarea secretiilor
- evacuarea gavajului
3. Nevoia de - din cauza - nou-nascutul sa nu mai - se face in functie de gravitatea si de asocierea - nou-nascutul a avut o
a avea icterului accentuat prezinte in urmatoarele 36 h factorului de risc, prematuritatea la indicatia medicului usoara ameliorare a
temperatura - din cauza paloare tegumentara - nou-nascutul va face „Fototerapie”, care consta in starii generale
in limite hipoxiei neonatale accentuata iradierea nou-nascutul icteric cu lumina alb-albastra
normale cu cianoza, batai - nou-nascutul sa prezinte o (4200-4500A). Sub actiunea luminii se produce o
ale aripilor nasului usoara ameliorare transformare a BI intr-un leucoderivat netoxic pentru
- urmarirea starii lui generale celula nervoasa si care se elimina prin scaune si urina
si notarea in F.O. orice - la prematuri fototerapia nu trebuie sa depaseasca 16
modificare ore din 24 ore;
in tot acest timp urmarim FV ale nou-nascutului si
paloarea tegumentara
- se asigura alimentatia
- se asigura medicatia prescrisa de medic: Fenobarbital
in doze de 5 ny/kg/zi
- administrarea trebuie facuta cat mai precoce intrucat
necesita 3-4 zile pentru obtinerea efectului
- asigurarea climatului corespunzator:
70
T - 28°-27°C
- se face toaleta generala a nou-nascutului in functie de
gravitatea leziunilor cutanate
4. Nevoia de - complicatii - administrarea medicatiei cu - urmarirea FV T = 39,5, PULS 100 b/min. - nou-nascutul are stare
a evita pulmonare datorita antibiotice - paloare tegumentara inca persistenta ameliorata
pericolele SDDR si a infectiei - urmarirea starii nou- - asigurarea igienei corporale
nascutului si notarea fiecarei - masurarea si notarea in F.O.
modificari - sa se recolteze probe biologice
- administrarea de antibiotice prescrise de medic:
CEFORT, GENYA 2x0,5 ml/kg corp,
FENOBARBITAL pentru combaterea convulsiilor si
linistirea nou-nascutului

71

LI Punctie venoasa 28,5%
Sg Punctie varful degetului 66,1%
BILIRUBINA DIRECTA Punctie lobul urechii 22,23 μno/l
PROTEINE Punctie lobul urechii 54,8 g/L
ALBUMINE Punctie lobul urechii 62,1%
PCO2 24,0 mmHg
BE 10,4 μno/1
HCO3 109,2 μno hG
K 4,38 mol/l
72
Ca 2,5 mol/L
Cl 105 mol/L
LDH 895 U/L
Ac. lactic 11 ny %
Uree 3,85 nmol/l
10-16.03.2017 Lapte praf -

Recoltare probe de - se pregatesc materialele necesare - asez nou-nascutul in pozitie
10.03.2017 sange - pregatire fizica a nou-nascutului: se spala regiunea care va comoda
73

Cefort i.v.
Vigantol per. os
Fenobarbital per. os
10-16.03.2017 Sol. NaCl i.v.
Glucoza i.v.
Survanta per. os
Bonnisan per. os
74
Evaluare
In urma ingrijirilor efectuate, sugarul prezinta tegumente integre, candidoza bucala a
disparut, la fel si eritemul fesier.
Pe parcursul perioadei in care am urmarit sugarul, tusea a cedat treptat, secretiile sunt
in regres iar temperatura corpului este in limitele normale varstei. Se face EPS pentru evitarea
reformarii candidozei si in vederea intelegerii necesitatii ingrijirilor tegumentelor la sugar.
Mama va fi instruita in vederea respectarii baii generale si a toaletei locale. Sugarul se
alimenteaza normal cu 7 mese a 150 ml lapte praf.
75
76
CONCLUZII
Facand o corelare a celor 3 cazuri ingrijite si urmarite, am constatat ca starea a 2 copii

s-a imbunatatit simtitor: insuficienta respiratorie, secretiile nazale si cianoza s-au diminuat,
copiii si-au reluat alimentatia care consta in 7 mese/zi a cate 150 ml lapte de mama, respectiv
7 mese a 40 ml Morinage B.F.P.. Copiii prezinta eliminari adecvate varstei.
Concomitent s-a efectuat EPS pentru mame in vederea insusirii tehnicilor de ingrijire a
copilului la domiciliu. De asemenea s-au explicat actiunile nocive ale fumatului si cofeinei
asupra sanatatii si dezvoltarii copilului.
77
BIBLIOGRAFIE
1. Curs de pediatrie - Dr. Marghit Serban, Dr. Carmen Golea, Dr. Maria Cucuruz;
2. Indreptar de pediatrie - Dr. Maria Filimon;
3. Puericultura si Pediatrie - M. Geormaneanu, Zoina Moldovan;
4. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor - Dr. Georgeta Balta, Dr. Maria-Otilia
Stanescu, Lucretia Titirca, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyowski;
5. Cartea asistentului medical - Tehnica ingrijirii bolnavului - Carol Mozes;
6. Ghid de nursing - Lucretia Titirca;
7. Ingrijiri speciale acordate bolnavilor - Lucretia Titirca.
78

Ingrijirea Nou-Nascutului Prematur

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Nou-Nascutului Prematur

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI

CRACIUN DANA SIMONA

1.1 Dezvoltarea intrauterina a copilului

Exista calendare embrionare care permit o apreciere a timpului in care se formeaza

2.1 Definitia prematuritatii

- este data de anumite criterii:

2.2 Cauzele prematuritatii

2.3 Caracteristici clinice ale prematurului

2.3.1 Deficienta functiei respiratorii

2.3.2. Deficienta functiei de nutritie a prematurului

2.3.3. Deficienta functiei renale

2.3.4. Particularitatile echilibrului hidroelectrolitic

2.3.5 Deficienta mijloacelor de aparare la prematur

2.3.6 Deficienta cerebrala la prematur

2.3.7 Deficienta functiei de termoreglare

2.3.8 Evolutia prematurului – consecintele prematuritatii

Pentru un nou-nascut, momentul de trecere de la viata intrauterina la cea extrauterina

Ingrijirea si mentinerea in stare curata a tegumentelor si mucoaselor nou-nascutului se

Considerand particularitatile morfofunctionale ale prematurului prezentate anterior, in

Cazul 1. Plan de ingrijire

1. Nevoia de a - insuficienta - nou-nascutul sa - se asigura conditii optime in incubator - nou-nascutului i s-a

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data T.A. Puls Resp T Diureza Scaun

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate

Perioada Alimente permise Alimente interzise

30.04-08.05.2017 Lapte praf si san -

Data Examene curente Pregatirea pentru examen Ingrijiri dupa examen

Data Medicamente Mod de administrare

Nevoile fundamentale afectate

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data T.A. Puls Resp T Diureza Scaun

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate

Perioada Alimente permise Alimente interzise

13-19.03.2017 Lapte praf si san -

Data Examene curente Pregatirea pentru examen Ingrijiri dupa examen

Data Medicamente Mod de administrare

Nevoile fundamentale afectate

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data T.A. Puls Resp T Diureza Scaun

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate

Perioada Alimente permise Alimente interzise

10-16.03.2017 Lapte praf -

Data Examene curente Pregatirea pentru examen Ingrijiri dupa examen

Data Medicamente Mod de administrare

Facand o corelare a celor 3 cazuri ingrijite si urmarite, am constatat ca starea a 2 copii

S-ar putea să vă placă și