MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT BUZĂU

LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENȚELOR PROFESIONALE

COORDONATOR:
ANDRONE ANDREEA

ABSOLVENT:
Bratu Bizinechi Patricia Andreea

BUZĂU
2017
1
 TEMA LUCRĂRII:

PLANTE MEDICINALE CU ACTIUNE HIPOGLICEMIANTA

2
Cuprins
1. Motto............................................................................................................5
2. Arguument...................................................................................................6
3. Introducere...................................................................................................7
I.Diabetul zaharat..............................................................................................10
1.1 Definitia DZ................................................................................................10
1.2 Clasificare...................................................................................................11
1.3 Fiziopatologie.............................................................................................11
1.4 Etiopatogenie..............................................................................................11
1.4.1 Etiopatogenia DZ tip 1............................................................................ 11
1.4.2 Etiopatogenia DZ tip 2............................................................................ 11
1.5 Diagnostic...................................................................................................13
1.6 Complicaţii.................................................................................................14
1.7 Tratament.................................................................................................. 16
1.8 Dieta...........................................................................................................18
II.Plante medicinale cu actiune hipoglicemiantă.............................................22
1. Afinul (Vaccinium myrtillus – Fam ericaceae)..........................................22
2. Anghinarea (Cynara scolymus – Fam. compositae)...................................24
3. Castravetele amar (Momordica chantaria – Fam. cucurbitaceae...............25
4. Ceapa (Allium cepa – Fam. liliaceae)........................................................27
5. Fasolea (Phaseolum vulgaris – Fam. leguminoase)...................................28
6. Hameiul (Humulus lupulus – Fam. cannabiaceae)....................................29
7. Măcesul (Rosa canina – Fam rosaceae).....................................................30
8. Marul (Malus communis – Fam. rosaceae)...............................................32
9. Păpădia (Tarasacum officinale – Fam. compositae)..................................33
10. Pătlagina (Plantago lanceolata. Plantago mojar – Fam. Plantaginaceae)..35
11. Salvia ( Salvia officinalis – Fam. labiatae)................................................37
12. Schinduf (Trigonella foenum-graecum) ...................................................39
3
13. Ţelina ( Apium graveolens – Fam apiaceae).................................................41
14. Urzica (Urtica dioica – Fam. urticaceae).......................................................42
15. Varza albă (Brasica oleracea – Fam. cruciferae)...........................................44
III.Produse pe baza de plante............................................................................45
1. Completia diabetic.......................................................................................45
2. Denoxinal....................................................................................................46
3. Diabecon......................................................................................................47
4. Diabort.........................................................................................................48
5. Dialevel........................................................................................................49
6. Female hormone blend................................................................................50
7. Fitodiab........................................................................................................51
8. Fitodiabetin..................................................................................................52
9. Glicemonorom.............................................................................................53
10. Glycoban capsule.........................................................................................54
11. Glocose optimizer........................................................................................55
12. Goldenseal...................................................................................................57
13. Insuveg........................................................................................................58
14. Hipometasin................................................................................................59
15. Momordica chantaria..................................................................................61
16. Vitadiab.......................................................................................................63
17. PhysoDiabet...............................................................................................65
IV.Reţete utilizate pe bază de plante................................................................67
V. Concluzii.....................................................................................................70
VI.Bibliografie.................................................................................................72

4
 “Sanatatea este darul cel
mai frumos si mai bogat pe
care natura stie sa-l faca.”
Michel de Montaigne

5
 ARGUMENT

Am ales aceasta tema, din interesul de a studia puterile miraculoase ale

plantelor. Scopul lucrării constă în cercetarea stării funcţionale a suprarenalelor
în diabetul experimental pe fondul administrării extrasului din plante medicinale
autohtone.

Lucrarea prezinta sinteza unor investigatii prezentate in literatura de

specialitate, pe problematica plantelor medicinale cu actiune hipoglicemianta,
precum si diagnosticarea si tratarea diabetului zaharat cu ajutorul acestora. Este
foarte important să ştim cum să prevenim, să diagnosticăm şi, mai ales, să tratăm
diabetul, care afectează circa 5% din populaţia adultă de pe Terra şi provoacă
circa 3,2 milioane de decese anual. Se estimează că numărul pacienţilor va creşte
de la 246 milioane în prezent la circa 380 milioane în 2025, adică 7,1% din
populaţia adultă va avea diabet zaharat, iar aproximativ 53 milioane de oameni
bolnavi trăiesc în Europa. Netratat, diabetul zaharat poate da complicaţii acute şi
cronice. Complicaţiile acute pot fi adesea letale şi sunt reprezentate de coma
hiperglicemică sau hipoglicemică. Prevenirea complicaţiilor diabetului se face
prin urmarea unui regim alimentar strict (sărac în zaharuri şi grăsimi), controlul
periodic al glicemiei şi respectarea tratamentului medicamentos cu insulină sau
antidiabetice orale .

Botanica este știința plantelor – o ramură clasică a biologiei care stă

alături de alte ramuri clasice ca anatomia, histologia, biologia
celulară, fiziologia și virologia, cât și de ramuri moderne
ca: bioacustica, biochimia, biofizica, biogeografia și biomatematica. Până în
prezent au fost descrise peste 500.000 de specii de plante, care, atât pentru
studiile specialiștilor, cât și pentru informarea marelui public, au trebuit sa fie
clasificate și denumite.Botanica se ocupă cu studiul plantelor din punct de
vedere anatomic (anatomia plantelor), morfologic (morfologia plantelor),
fiziologic (fiziologia plantelor), clasificare (taxonomia plantelor), originea și
evoluția organismelor vegetale.

In concluzie, valorea terapeutică a plantelor medicinale are la bază relația

dintre structura chimică a substanțelor active, numite și principii active, și
acțiunea lor farmacodinamică pe care o exercită asupra elementelor reactive ale
organismului. Faptul că majoritatea plantelor medicinale au o compoziție
chimică complexă începând de la 2-3 compuși până la 30-40 substanțe chimice
identificate în unele plante explică și proprietățile farmacodinamice multiple ale
uneia și aceeiași plante. Lucrurile se complică atunci când avem de-a face cu
amestecuri de plante cunoscute sub denumirea de "ceaiuri medicinale" sau
"specii medicinale" sau amestecuri de tincturi, de pulberi de plante, sau alte
forme farmaceutice complexe.
6
 Introducere

Diabetul zaharat este o boală metabolică cu evoluţie cronică, cauza acesteia

fiind carenţa absolută sau relativă de insulină eficientă, fie rezistenţa la insulină,
ceea ce determină, în primul rând, perturbarea metabolismului glucidic, urmată
de dereglarea celor lipidic, protidic, hidromineral şi acidobazic. Diabetul zaharat
reprezintă o boală cronică gravă, cu o frecvenţă mare în populaţie şi cu o
evoluţie severă, mai ales în stadiile avansate.
Este foarte important să ştim cum să prevenim, să diagnosticăm şi, mai ales,
să tratăm diabetul, care afectează circa 5% din populaţia adultă de pe Terra şi
provoacă circa 3,2 milioane de decese anual. Se estimează că numărul
pacienţilor va creşte de la 246 milioane în prezent la circa 380 milioane în 2025,
adică 7,1% din populaţia adultă va avea diabet zaharat, iar aproximativ 53
milioane de oameni bolnavi trăiesc în Europa.
Netratat, diabetul zaharat poate da complicaţii acute şi cronice. Complicaţiile
acute pot fi adesea letale şi sunt reprezentate de coma hiperglicemică sau
hipoglicemică.
Complicaţiile cronice pot determina degradarea semnificativă a calităţii vieţii
şi sunt reprezentate de:
- disfuncţii sexuale;
- modificări tegumentare;
- afecţiuni dentare;
- retinopatie (afectarea retinei şi, implicit, a vederii);
- neuropatie (afectarea nervilor);
- nefropatie (afectarea rinichilor până la insuficienţă renală cronică);
- boala coronariană;
- boala vasculară periferică;
- afectarea aterosclerotică cerebrovasculară.

7
 Prevenirea complicaţiilor diabetului se face prin urmarea unui regim alimentar
strict (sărac în zaharuri şi grăsimi), controlul periodic al glicemiei şi respectarea
tratamentului medicamentos cu insulină sau antidiabetice orale .
Organismul nostru este pus în mişcare de minusculi mesageri chimici numiţi
hormoni. Aceştia sunt secretaţi de glandele endocrine, ajung în sânge şi de aici la
organe, cărora le stimulează sau le inhibă activitatea. Aşadar, fără hormoni nimic
n-ar funcţiona cum trebuie. De altfel, cuvântul „hormone” vine din grecescul
„hormao” însemnând a pune în mişcare. Există o sumedenie de hormoni, de la
cel al fericirii, la cei care reglează densitatea oaselor, temperatura corpului,
activitatea organelor genitale, a ficatului, a pancreasului. Toţi au importanţă
egală, de aceea a ne îngriji sănătatea înseamnă a ne îngriji şi de activitatea
hormonală.
Pancreasul endocrin produce insulina (intervine în metabolismul glucidic,
lipidic, protidic, are efect hipoglicemiant, favorizează glicogenogeneza),
glucagonul (intervine în reglarea metabolismului glucidic, lipidic, protidic),
somatostatina (cu rol în creştere şi dezvoltare).

Hipersecreţia de insulină determină hipoglicemie, iar hiposecreţia duce la

diabet zaharat. Glandele endocrine participă activ în reglarea metabolismului
glucidic, iar schimbările patologice apărute în ele duc la evoluţia diferitelor
forme de diabet zaharat.
8
 O epidemie tăcută şi de puţini cunoscută este cauza oboselii, a creşterii în
greutate şi chiar a unor boli cronice. Acest sindrom periculos al glandelor
suprarenale este legat de două glande mici cunoscute sub numele de glandele
suprarenale (adrenale) responsabile pentru producerea a peste 50 de hormoni.
Când glandele suprarenale sunt sănătoase şi creează niveluri potrivite de
cortizol, corpul poate face faţă stresului într-un mod normal şi echilibrat. Însă,
dacă nivelurile de cortizol sunt prea mari, sistemul imunitar este compromis,
crescând riscul pentru apariţia de infecţii sau cancer. Dacă, pe de altă parte,
nivelurile de cortizol sunt prea mici, sistemul imunitar devine supra activ, ducând
la boli autoimunitare.
Alte funcţii ale glandelor suprarenale includ: producerea de energie în
interiorul corpului, reglarea presiunii arteriale, echilibrul fluidelor şi al
electroliţilor şi stabilizarea nivelurilor de zahăr din sânge.
În tratamentul diabetului zaharat, mai ales în cazul formei uşoare şi medii,
folosirea complexelor plantelor cu acţiune hipoglicemiantă, imunostimulatoare
influenţează pozitiv atât asupra metabolismului, cât şi asupra stării funcţionale a
organelor şi sistemelor de organe. În diabetul zaharat are loc epuizarea
glicogenului prin transformarea lui în glucoză necesară celulelor înfometate.
Lipsa glucozei inhibă procesul de pătrundere a glucozei în celule; ca rezultat,
apare ,,foamea celulară”.
Extrasele din plantele medicinale, utilizate în tratamentul diabetului zaharat,
sunt bogate în microelemente. Efectul acestor extrase din plante medicinale
asupra pancreasului endocrin este rezultatul acţiunii directe a microelementelor
din ele asupra activităţii secretorii a celulelor β.
Scopul lucrării constă în cercetarea stării funcţionale a suprarenalelor în
diabetul experimental pe fondul administrării extrasului din plante
medicinale autohtone.

9
 DIABETUL ZAHARAT

1.1 Definiţie
Diabetul zaharat reprezintă un grup de dezordini metabolice având o
manifestare esenţială în comun: hiperglicemia. Indiferent de cauză (carenţă
relativă sau absolută de insulină), evoluţia sa este cronică, determinând
perturbarea metabolismelor metabolismelor (iniţial glucidic, ulterior lipidic,
protidic, hidromineral şi acidobazic) şi ducând la lezarea cordului, şi a vaselor,
rinichilor, a nervilor, a ochilor.

Diabetul zaharat, este definit ca o tulburare cronică, a metabolismului

glucoreglator, datorat insuficenţei secretorii a celulelor B din insulele
pancreatice care trebuie să controleze metabolismul glucozei.
Diagnosticul diabetului zaharat rezidă în măsurarea glicemiei.
Este cea mai frecventă boală metabolică, afectând aproximativ 5% din
populaţia ţărilor dezvoltate, însă peste 50 % de cazuri rămân nediagnosticate, cu
morbiditate crescută.

10
1.2 CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT
În anul 1997 a fost stabilit o nouă clasificare a diabetului zaharat:
-tip 1 (numit înainte IDDM ), imuno-mediat şi idiopatic, caracterizat prin
distrugerea celulelor beta printr-un proces autoimun şi ducând la un deficit
absolut de insulină;
-tip 2 (numit înainte NIDDM) caracterizat prin insulino-rezistenţă în
tesuturile periferice;
-alte tipuri specifice .
1.3 FIZIOPATOLOGIA
Rolul insulinei în organism
 inhibă neoglucogeneza prin reducerea substratului disponibil (scade
catabolismul proteic şi lipidic şi implicit cetogeneza) prin blocarea enzimelor
glicogenetice hepatice;
 inhibă gligogeneza (prin inhibarea fosforilazei), stimulând
glicogenosinteza (prin stimularea glicogen-sintetazei);
 asigură metabolizarea glucozei.
1.4 ETIOPATOGENIA
Etiopatogenia DZ tip 1
Diabetul zaharat tip 1 reprezintă o carenţă absolută de insulină apărută în
urma distrucţiei celulelor b pancreatice prin mecanism autoimun, cu prezenţă de
anticorpi, prin mecanism necunoscut (idiopatic).
1. Procesul autoimun debutează cu 5-10 ani înainte ca maladia să fie
diagnosticată, cu distucţia celulelor beta datorită infiltraţiei limfocitare –
limfocita T citotoxice şi citokinelor, dar anticorpul ţintă iniţiator nu e încă
cunoscut.
2. Diabetul zaharat este o boală multigenică.
3. Factori genetici.
ETIOPATOGENIA DZ tip 2
1. Insulino-rezistenţa
- insulinorezistenţa favorizată de obezitatea abdominală;
11
 - insulinopenia relativă – secreţie insuficientă de insulină raportat la
nivelul glicemiei, tulburare evolutivă, care se agravează în timp, putând ajunge
la diabet insulino-dependent;
- la nivel hepatic, hiperproducţie de glucoză în profida prezenţei
hiperglicemiei şi a hiperinsulinismului;
- la nivel muscular, primul responsabil pentru rezistenţa la insulină:
defect de captare musculară a glucozei.
2. Factori genetici
- frecvenţa este semnificativă la cei care au rude cu diabet tip 2, ajungând
la 90-100 la gemenii monozigoţi.
3. Factori dobăndiţi (declanşatori)
 obiceiuri alimentare nocive (de obicei dobândite în mediul familial):
- aport hipocaloric;
- exces de glucide concentrate (picuri hiperglicemie care suprasolicită
celulele beta) şi deficit de fibre alimentare (cereale, legume care previn picurile
hiperglicemice postprandiale);
- exces lipidic (creşterea rezistenţei la insulină prin utilizare preferenţială
de acizi graşi liberi în defavoarea glucozei a cărei ardere este inhibată – efect
Rundle);
 sedentarismul scade sensibilitatea periferică la insulină şi toleranţa la
glucoză (antrenamentul fizic are efect invers);
 stresul prin hipersecreţia de hormoni hiperglicemianţi: catecolamine,
cortizol, GH, glucagon;
 factori chimici:
-alimentari: alcool, coloranţi, conservanţi, stabilizatori;
- toxici industriali sau de uz gospodăresc (pesticide);
- medicamentoşi: glucocorticoizi, estrogeni, progestative de sinteză,
diuretice tiadizice, antidepresive triciclice.

12
 1.5 DIAGNOSTICUL DIABETULUI ZAHARAT

Confirmarea diabetului zaharat

 hiperglicemie a jeun ≥126mg/dl (7 mmol/l) în sângele venos;
 glicemie posprandială ≥ 200 mg/dl (11,1 mmol/l= în sâgele venos;
 glucozuria dozabilă (poate ajungepână la 300-400 g/zi!) survine la
depăşirea pragului renal de eliminare de 180 mg/dl (coborârea acestui prag în
diabetul renal poate duce la erori de interpretare, glucozuria apărând în acest caz
şi în condiţii de glicemie normală);
 creşterea densităţii urinare (unica poliurie cu densitate urinară crecută),
glucozuria dezinformând asupra capacităţii reale de concentrare a rinichiului
(pentru a afla densitatea reală se scade câte o unitate de densitate pentru fiecare 3
g de glucozurie la litru).
Formele asimtomatice (descoperite întâmplător – sau prin depistare activă
activă la persoanele cu risc).
Depistarea pentru diabet zaharat tip 2 se face la:
- toţi indivizii > 35 ani, cu reevaluare la trei ani;
- sub 45 ani: subiecţii supraponderali (BMI > 25 kg/m2) şi cei cu factori
de risc asociaţi;
- sedentarism;
- rudă de gradul 1 cu diabet zaharat;
- afecţiune vasculară;
- glicemie a jeun modificată la glucide la o determinare anterioară;
- sindromul ovarelor polichistice (PCOS) sau achantosis nigricans;
- HDL colesterol < 35 mg/dl ţi/ trigliceride > 250 mg/dl;
- diabet gestaţional sau făt macrosomal ( > 4000 g);
- HTA (> 140/90mmHg);
- Populaţii cu risc crescut (afroamericani, hispanici, asian-amercani,
locuitori ai insulelor Pacificului).
13
Formele atipice
- obezitate, mai ales cei care slăbesc rapid;
- astenie fizică şi pshihică;
- neuropatii periferice de tip senzitiv şi ulcerul plantar indolor;
- leziuni cutaneo-mucoase (eczeme, piodermită, furunculoză; balanită,
pruruit vulvar, vaginite), cicatrizare dificilă a plăgilor;
- tulburări de dinamică sexuală la bărbaţi, disfuncţii sexuale la femei;
- tulburări menstruale;
- leziuni stomatologice – pioree alveolară, căderea dinţiilor, carii multiple);
- leziuni oculare (cataractă precoce (sub 50 ani), retinopatie, vicii de
refracţie;
- ateroscleroză precoce (coronariană, cerebrală sau periferică).

1.6 COMPLICAŢIILE DIABETULUI ZAHARAT

Coma acidocetozică
Apare pe diabetic cunoscut sau necunoscut în condiţii de creştere a
necesarului de insulină sau, în cazul pacienţilor cunoscuţi cu diabet, a unor erori
terapeutice, de obicei la pacienţi tineri, non-obez, cu DZ tip I. Instalarea se face
rapid, în 24 ore, deşi evoluţia poate fi de câteva zile.
Diagnosticul se pune pe baza triadei hiperglicemie, acidoză, cetoză.
Coma hiperlactacidemică
Rară, rapid instalată.
Coma hiperosmolară
Coma hipersmolară este rară (10% din comele diabeticului), cu mortalitate
crescută (>50%). Apare mai frecvent la pacientul în vârstă, supraponderal, cu
DZ tip 2. La fel ca în coma cetoacidozică, instalarea este lent progresivă. Poate fi
prevenită în faza iniţială de hiperglicemie şi hiponatremie, când osmolalitatea e
normal sau putin crescută prin hidratare intensă şi insulinoterapie.
Circumstanţe:
14
 hiperglicemiante: pancreatite acute, stress, tiazidice, corticoterapie;
 deshidratare: arsuri întinse, vărsături, diaree, exces de diuretice, exces de
soluţii hipertone.
Clinic:
 sindrom de deshidratare intensă + hipotensiune arterială;
 absenţa dispneei acidotice Kussmaul;
 absenţa halenei acetonice.
Coma hipoglicemică
Frecventă, cu instalare rapidă, dar precedată de prodroame.
 astenie marcată;
 foame imperioasă;
 transpiraţii profuze;
 frisoane, hipotermie;
 cefalee, tulburări psihice (anxietate, lipsă de concentrare, tulburări de
comportament, delir, agresivitate)
Majoritatea episoadelor sunt rezolvate la domiciliu şi de către serviciile de
ambulanţă, cifra reală nefind cunoscută. Hipoglicemia este o consecinţă
inevitabilă a controlului riguros al glicemiei, pacienţii cu tratament intensiv
având o frecvenţă de 2-6 ori mai mare.
Circumstanţe:
 adaptarea insuficientă a tratamentului;
 aport alimentar insuficient;
 supradozaj insulinic (mai rar sulfamidic);
 efort fizic intens şi prelungit;
 accelerarea resorbţiei insulinei (injectare într-o zonă supusă efortului
muscular intens sau baie caldă după injecţie);
 abuz alcoolic.

15
 1.7 TRATAMENTUL DIABETULUI ZAHARAT

Insulina
Insulina umană – hormon secretat de celule pancreatice, este o proteină
formată din două lanţuri polipepidice (A – 21 aminoacizi şi B – 30 de
aminoacizi) legate prin două punţi SH.
Clasificare
Preparatele de insulină se deosebesc în mod esenţial prin rapiditatea
instalării efectului, picul de acţiune şi durata acţiunii.
Insulina rapidă (ordinară) – regular insuline numită şi “insulina
cristalină”.
Mod de prezentare: 1 falcon = 5 ml = 200 UI (1 ml = 40 UI). În prezent s-a
uniformizat modul de prezentare, pentru a evita erorile de dozaj: 1 ml = 100 UI!
Căi de injectare: s.c., i.v., i.m.
Incovenient: durata scurtă de acţiune (nu poate acoperi întreaga noapte).
N.B. A se verifica flaconul înainte de folosire: soluţia trebuie să fie clară şi
transparentă.
Insulinele intermediare (semilente) retardizarea este făcută prin
combinare cu protamina sau zinc; intră în acţiune în 30-60’, durata fiind de 14-
18 ore; insulinele retard sau opaline.

16
 Insulinele ultrarapide analogi insulinici hemisintetici (lispro, aspart,
glulisina) cu structură monomerică (insulina ordinară are acţiune hexamerică),
cu manevrabilitate superioară, ptând normaliza rapid hiperglicemiile severe, şi
cu risc scăzut de hipoglicemie tardivă.
Insulinele NPH (neutral protamina Hagedorn) pot fi amestecate cu
insulinele rapide (în aceeaşi silingă sau stilou).
Incoveniente:
 injecatate în acelaşi loc, pot produce lipodistrofie (efect al protaminei)
 nu se pot amesteca între ele.
Insulinele mixtate amestecul unei insuline rapide cu o insulină
intermediar prezintă avantajul asocierii promptitudinii cu o durată de acţiune mai
mare.
Antidiabetice orale
Timp de 40 de ani, medicaţia antidiabetică orală a fost limitată la
sulfamide. Următoarea categorie au fost biguadinele, pentru ca, abia în ultima
decadă, arsenalul terapeutic să fie îmbogăţit cu noi clase terapeutice.
Tratamentul diabetului de tip 2, este de lungă durată si necesită o bună
colaborare între medic şi pacient. Strategia diabetului zahart tip 2 include
modificarea stilului de viaţă (modificarea dietei, activitate fizică) şi terapie
medicamentoasă, măsuri care trebuie evite sau să intârzie cât mai mult
complicaţiile.

17
 1.8 DIETA

Ovidiu Bojor, în cartea sa, intitulată Fitoterapie Tradiţională şi Modernă,

recomandă regimul alimentar în diabetul zaharat trebuie să fie cât mai simplu şi
natural. Regimul va fi compus din pâine integrală (cântărită), multe legume,
unele fructe şi foarte multe crudităţi de sezon: morcovi, sfeclă roşie, varză albă,
ţelină, spanac, pătrunjel verde, fragi, căpşuni (250 gr pe zi), afine (crude sau 50
gr uscate), constituie o bună măsură fitoterapeutică, cu efecte benefice pentru
bonavul diabetic. Dieta trebuie să asigure un aport raţional de principii
alimentare, atât calitativ (echilibrarea principiilor alimentare), cât şi cantitativ
(aport energo-caloric).
Obiective:
Greutate ideală; apropierea glicemiei la normal; optimizarea echilibrului
lipidic;
Probleme:
Necesarul caloric; constituenţii raţiei alimentare; prepararea şi modul de
administare a alimentelor.
Condiţii:
 repartiţia de prânzuri (în funcţia de activitatea zilnică) - de obicei trei
prânzuri şi două gustări;
 regularitatea alimentaţiei (evitând variabilitatea necesarului de insulină);
18
  tipul de alimentaţie ( în funcţie de particularităţile socioculturale zonale).
Constituenţii raţiei alimentare
Glucidele
Aportul energetic în diabet se realizează predominant pe seama glucidelor
(ca la dieta normală). Raţia zinică se fragmentează pentru a evita creşterile
brutale ale glicemiei postprandiale, cu posibile hipoglicemii secundare.
Clasificarea alimentelor după conţinutul glucidic
I. Consumabile fără restricţii:
- carne, peşte, brânzeturi fermentate, ouă;
- unt, smântână, ulei, untură, slănină;
- zarzavaturi.
II. Permise limitat (calculând conţinutul în glucide şi cântărite):
- lapte (5% glucide) şi lactate proaspete: iaurt, lapte bătut, brânză de vaci,
urdă, caş dulce;
- fructe şi legume cu 5% glucide: ardei graşi, castraveţi, conopidă,
ciuperci, fasole verde, bame, vinete, pepeni, lămâi, grapefruit;
- fructe şi legume 10% glucide: ceapă, morcov, praz, gulii, ţelină, sfeclă,
căpşuni, portocale, mandarine, fragi, mere creţeşti, cireşe de mai;
- fructe cu 15% glucide: cireşe de vară, mere Jonathan;
- legume şi leguminoase-boabe cu 20% glucide: cartofi, mazăre, bob, linte
(cântărite fierte – nefierte conţin 60% glucide);
- pâine intermediară -50% glucide (pâinea albă conţine 60% glucide, iar
pâinea graham 45% glucide);
- mămăliguţă pripita – 12,5 glucide:
- paste făinoaseuscate – 75% glucide (fierte conţin 20% glucide);
- orez nefeiert – 75% (fiert – 20% glucide).
III. Interzise:
- dulciuri concentrate: zahăr, miere de albine, gem, rahat, dulceaţă,
îngheţată, ciocolată;
- fructe cu 20% glucide (când sunt bine coapte sau uscate): struguri, prune,
19
smochine, stafide, curmale, banane, pere Bergamotte;
- băuturi răcoritoare indulcite cu zahăr: siropuri, pepsi, cola etc (excepţie
cele îndulcite cu ciclamat sau zaharină)
- băuturi alcoolice bogate în glucide: lichioruri, vinuri desert, bere, vermut
Proteinele
Trebuie să asigure 15% din necesarul caloric (1 g de proteine = 4cal); se
administrează în cantitate de 0,9 g-kgc-zi, din care minimum 50% vor fi de
origine animală.
Lipidele
Trebuie să asigure maximum 30% din raţia calorică (1g lipide = 9 cal).
Grăsimile saturate (unt, smântână, frişcă, margarină) nu vor depăşi 10%, iar
colesterolul, 300 mg/zi. Sunt preferate uleiurile vegetale.
În cazul în care profilul lipidic nu poate fi normalizat prin aceste măsuri, se
va accentua restricţia lipidică, asociindu-se cu medicaţie hipolipemiantă.
Alcoolul
Este asimilat lipidelor, adăugând un surplus caloric de 7cal/g. Se admite
maximum o băutură la un prânz.
- bere = 250 ml;
- vin = 80 ml;
- băuturi alcoolice = 25 ml.
Consumul alcoolic mai mare are următoarele efecte:
- inhibă neoglucogeneza hepatică, agravând hipoglicemia la administrarea
insulinei;
- creşte trigliceridemia (creşte sinteza de TG şi AGL);
- reduce aportul de principii alimetare esenţiale (astfel determină creşterea
excesivă în greutate);
- scade toleranţa la glucoză;
- poate induce reacţii sulfiram-like la pacienţii trataţi cu sulfamide
hipoglicemiante din grupa I.

20
 Consideraţii culinare
- legumele sunt foarte utile deoarece conţin proteine bine tolerate şi
glucide puţine, uşor de manipulat şi induc senzaţie de saţietate;
- fructele au aceleaşi calitaţi, dar atenţie la glucide;
- pâinea este indicată diabeticilor deoarece conţine doar 25% glucide (se
poate dubla cantitatea) şi este bogată în vitamine;
- zarzavaturile se pot consuma liber
Precizări dietetice
 conţinutul caloric şi glucidic al prânzurilor va fi colerat cu orarul injectării
de insulină şi cu programul de activitate fizică;
 raţia va fi repartizată în 5-6 mese zinice (3 mese principale şi 2-3 gustări),
adică o masă la cca 3 ore, pentru a evita vârfurile hiperglicemice şi căderile
hipoglicemice; insulina se va administra la mesele principale;
 masa de dimineaţă va fi cât mai matinală iar cea de seară cât mai târzie
(gustare), pentru a scurta intervalul nocturn fara aport glucidic.

21
 II. Plante medicinale cu actiune hipoglicemiantă
AFINUL
Vaccinium myrtillus
Fam. ericaceae

PREZENTARE:
Afinul este un arbust bine ramificat, cu o înălţime de 10-50 cm. El are o
tulpinş verde, frunze alterne, ovale, cu vârf ascuţit şi margini mărunt distanţate şi
au o corolă roză globuloasă.
Partea utilizată în fitoterapie: frunzele şi fructele.
COMPOZIŢIE:
Tanin, acizi – citric, malic, tartric, benzonic, zahăr; pectină; pectoză;
vitaminele A, C, P (antocianozide).
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Hipoglicemiantă, diuretic şi dezinfectant al tubului urinar, antidiareic,
antihemoragic, anticataral.
TRATAMENT:
Doctorul Jean Valent, recomandă afinul pentru tratamente de uz intern
diabet, enterite, diaree, colibaciloză, ateroscleroză, azotemie, insuficienţă
biliară, tulburări circulatorii ( varice, sechele de flebită, arterită).
În farmacia casei, din afine se mai prepară: gemuri, dulceţuri, vin, lichior,
şi afânată, toate acestea fiind aliment-medicament:
 gemurile şi marmeladele în tratarea diareei cronice. Se recomandă a
22
se administra câte o linguriţă de trei ori pe zi. Dulceaţa şi gemul de afine sunt
recomandate copiilor pentru a scăpa de rahitism;
 vinul de afine se va da la copii câte o linguriţă pe zi, iar la adult un
păhărel de trei ori pe zi. Se va administra înainte de mesele principale.
 lichiorul se va bea câte un păhărel de trei ori pe zi;
ATENŢIE! În lichior se va pune şi 100 gr miere polifloră dacă
pacientulnu este bolnav de diabet.
 afinata se va bea un păhărel de trei ori pe zi.
Alexander Grady arată ca afânata este un remediu miraculos pentru
indigestie sau diaree. O linguriţă face ca indigestia să dispară rapid.
Pentru convalescenţi se recomandă o cură cu minimum 10 zile cu afine
proaspete sau oricare din preparatele din fructe avute la îndemână.
MOD DE ADMINISTRARE:
1. Ceaiul din frunze de afin
Infuzia se prepară din 1 linguriţă de frunze de afin opărite cu 250 ml apă
clocotită. Se beau 2-3 acni pe zi. În cazul diabeticilor nu se va îndulci. Este un
ceai în tratarea diabetului. Se va bea în cursul zilei.
2. Tinctura din frunze de afin
Ea se recomandă diabeticilor. Se prepară din 20 gr frunze de afin
mărunţite şi zdrobite, macerate 15 zile în 100 ml alcool de 700.
3. Vin
Se prepară din 1 l de vin de calitate în care se vor macera timp de 8 zile,
50 gr de fructe de afin zdrobite. Se recomandă a se administra înaintea meselor
principale la copii o linguriţă de vin, iar la adulţi câte un păhărel cu vin.
4. Lichior
Se prepară la 500 ml de votcă de 400 în care se vor pune 50-100 ml de
tinctură de afine. În lichior se adaugă 100g miere polifloră. Se administrează câte
un păhărel de 3 ori pe zi. La diabetici lichiorul se prepară fără miere de
albine.

23
 ANGHINAREA
Cynara scolymus
Fam. Compositae

PREZENTARE:
Anghinarea este o plantă de cultură bianuală sau perenă, cu o înălţime de 2
cm şi puternic ramificată Are frunze mari, adânc divizate, spinoase, albicioase, şi
flori în capitule mari, roşii violacee.
COMPOZIŢIE:
Taninuri, zaharuri, inulină, ulei esenţial, săruri de potasiu, magmneziu, 2%
acizi fenolici, acid clorogenic, cynarină, şi acid cafeic etc
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Hipoglicemiant; coleretic – colagog; hepatoprotector; stimulează
metabolizarea colesterolului in ficat; diuretic, tonic – aperitiv, stomahic,
depurativ.
Reduce formarea glucozei endogene şi utilizarea hepatică a glocozei, fiind
utilă pentru diabetici şi obezi, astfel, fitocomplecsii din Snghinare pot fi utilizaţi
în controlul diabeticilor de tip II şi programele pentru reducerea obezităţii.
TRATAMENT:
Diabet, afecţiuni cardio vasculare, ale ficatului, ale rinichilor, bilei,
eczeme, migrene, gută, hemoroizi, regenerarea afecţiuniilor hepatice, intoxicaţii,
pruruit, vărsături etc.
MOD DE ADMINISTRARE:
24
 În mod curent, 6g/zi de frunze uscate sau suc rezultat prin presare din
planta proaspătă.
Infuzie, o linguriţă plantă la o cană cu apă, doză unică dimineaţa înainte de
micul dejun.
Tinctură 1:5 (g/ml) de trei ori pe zi 6 ml.
Nu se recomandă capsule din frunzele măcinate.

CASTRAVETE AMAR
Momordica charantia
Fam. Cucurbitaceae

PREZENTARE
Momordica este un gen din familia Cucurbitaceae cu 45 specii de plante
anuale sau perene. Reprezentanții se întîlnesc în regiunile tropicale și
subtropicale din Africa, Asia și Australia.
Unele dintre ele produc fructe cărnoase de formă alungită sau cilindrică,
colorate în nuanțe de oranj pînă la roșu, acoperite cu țepi sau nodozități care dau
un aspect rugos, în cazul speciei Momordica charantia atunci când fructul este
copt, acesta se rupe cu un pocnet caracteristic.

25
 Momordica chantaria este de origine necunoscută, dar este utilizată în
medicina populară chineză ca plantă amară. În europa este cunoscută sub
denumirea de castravete amar datorită gustului său amar.
COMPOZIŢIE:
Proteine, carotenoizi; acid clorogenic și rezorcinolic; fitosterolide tipul:
betasitosterol și stigmasterol; glicosteroizi: charantina si momordina;
momordicina; vitamine din grupul B, inclusiv vitamina B3; minerale (calciu,
magneziu și potasiu) și oligoelemente (fier, zinc, siliciu, nichel).
ACŢIUNE:
Hipoglicemiantă și antidiabetică datorită polipeptidului p supranumit și
insulina verde stomahică, antibacteriană, antivirotică, antiparazitară.
CONTRAINDICAŢII:
Consumul plantei sub orice formă este indicat în caz de sarcină (este
avortiv), alăptare, hipoglicemie, copii cu vârsta sub 5 ani.
EFECTE ADVERSE:
Supradozajul sau nerespectarea dozelor poate duce la dureri abdominale şi
diaree.

26
 CEAPA
Allium cepa
Fam. Liliaceae

PREZENTARE:
Ceapa este o plantă legumicolă bianuală, cu tulpină subterană în formă de
bulb, invelită în foi cărnoase la interior şi membranoase la exterior, cu frunce
cilindrice şi flori albe, în inflorescenţe dese, umbeliforme.
COMPOZIŢIE:
Vitaminele A, B, C; saruri minerale ( de sodiu, de potasiu, calciu, fier,
siliciu, sulf, iod); acizi (fosforic, acetic); ulei volatil; zahăr; oxidaze; diastaze;
principii antibiotice.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Hipoglicemiant, stimulent general (al sistemului nervos, hepatic, renal);
diuretic puternic (dizolvă şi elimină ureea şi clorurile) ntireumatismal,
antiscorbutic, antiseptic şi antiinfecţios; echilibrant glandular, secretor;
expectorant; sedativ; calmant; emolient şi rezolutiv (resorbant), vermifug,
afrodiziac, antiseptic etc.
TRATAMENT:Diabet, guturai, asigură o bună curăţare a rinichilor, plămânilor,
bronhiilor sângelui, panariţiu etc.
MOD DE ADMINISTRARE
Se recomandă 50g/zi de bulbi proaspeţi sau 20g/zi de suc celular proaspăt,
sau în diferite preparate galenice.
27
 FASOLEA
Phaseolum vulgaris
Fam. Leguminoase

PREZENTARE:
Este o plantă cultivată în scopuri alimentare şi numai secundar pentru
proprietăţiile ei terapeutice. Este o plantă anuală, cu frunze compuse din 3 foliole
mari şi cu flori albe, verzi, roz sau roşii.
COMPOZIŢIE:
Ca principii active, tecile de fasole conţin: aminoacizi esenţiali (arginină,
asparagină, tirozină, triptofan), acid salicilic, acid fosforic, săruri minerale.
Partea utilizată în terapeutică: tecile de fasole, fără seminţe, curăţate,
nepătate.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Uşor hipoglicemiant, remineralizant, antigutos, antireumatic, diuretic,
depurativ, calmant al spasmelor.
TRATAMENT:
Diabet, gută, reumatism, TBC pulmonar, acneea, boli de nervi, infecţii ale
pielii, anemie, edeme cardio-renale.

28
 HAMEIUL
Humulus lupulus
Fam. Cannabiaceae

PREZENTARE:
Hameiul este o plantă erbacee, cu frunze lobate asemănătoare viţei de vie.
Ea face parte din flora spontană şi este cultivată pentru industria berii. Hameiul
poate atinge lungimi de 3-6 m şi creşte sălbatic lângă garduri, ziduri, tufe înalte
de care se agaţă.
Cultivat, el este pus pe araci.
COMPOZIŢIE:
Principiile active ale plantei sunt: ulei volatil cu sescviterpene, esterii
valerianici, mircen, geraniol, proncipii amare flavonoide, tanin.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Hipoglicemiant, sedativ nervos, tonic – aperitiv şi stomahic, diuretic cu
eliminare de acid uric, calmant al durerilor menstruale, coleretic-colagog,
activează circulaţia sanguină, astringent, anafrodiziac.
TRATAMENT
Se utilizează în tratarea: diabetului, reumatismului, gutei, stari de
nelinişte, anorexie, anemie, vaginită etc

29
MOD DE ADMINISTRARE
Pulbere sau conuri mărunţite sub formă de infuzie sau extract uscat, 0,5 g
doză unică, la 150 ml apă.
Extract fluid 1:1 (g/ml):2,5 ml.
Tinctură 1:5 (g/ml): 20,5 ml.
Extract uscat 6-8:1 (v/v)0,06-0,08 g.

MĂCEŞUL
Rosa Canina
Fam. Rosaceae

PREZENTARE:
Măceşul este un arbust ghipos, care atnge 2-3 m, cu ramuri arcuite în
afară. Măceşul este răspândit în Europa, Asia de Vest şi Africa de Nord. Nu se
cultivă în mod special.
În România este întâlnit în stare sălbatică, apărând ca tufe crescute pe
lângă garduri, drumuri, în margini şi în rărituri de pădure, pe litoral etc.

30
 În scopuri medicinale se folosesc fructele recoltate în lunile august –
septembrie, înainte de căderea brumei, când măceşele au căpătat culoarea roşu –
închis.
COMPOZIŢIE:
Vitaminele A, B1, B2, C, P, K, PP, E; acizi organici, tanin, flavonoizi,
carotenoide.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Tonic vitaminizant, scade permeabilitatea şi fragilitatea capilară,
normalizează circulaţia periferică; anticataractal; hematoprotector;
hipoglicemiant.
Datorită conţinutului bogat în Vitmanina C şi a altor vitamine, săruri
minerale şi oligoelememt, măceşul constituie cel mai eficient, sigur şi rapid
remediu împotriva avitaminozelor, oboselii şi gripei.
TRATAMENT:
Adjuvant în tratamentul diabetului zaharat.
MOD DE ADMINISTRARE
Pulpa de măceşe 3 linguriţe la o cană cu apă sub formă de infuzie, 1-3 căni
pe zi. Sub formă de pulbere din pseudofructe uscate fără achene şi perişori: 2-3
g/zi.
Siropuri, preparate în special la rece din extracte liofilizate, cu miere 4-5
linguri /zi.

31
 MĂRUL
Malus communis
Fam. rosaceae

Mărul reprezintă un aliment-medicament cunoscut şi apreciat din cele mai

vechi timpuri. Părţile utilizate în terapeutică: miezul şi coaja mărului (epicarpul).
COMPOZIŢIE:
Substanţele active pe care le conţine mărul sunt: zaharuri, celuloză, lignine,
acizi organici, pectine, taninuri, săruri minerale (calciu, sodiu, fier, potasiu,
fosfor), vitamine (A, B, C, PP) etc.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Hipoglicemiant, tonic al sistemului nervos şi muscular, etc
TRATAMENT:
Medicii elveţieni tratează eficient diabetul infantil prin cure de mere şi
legume (roşii coapte în cuptor).
Ovidiu Bojor recomandă mărul ca aliment-medicament să fie consumat în
salate, sosuri şi diferite preparate culinare.
MOD DE ADMINISTRARE:
1. Fructul crud
În tratamente obişnuite se consumă fructul cu coajă cu tot. Eliminarea cojii

32
mărului nu face decât să se piardă o mare cantitate de principii active, coaja
mărului fiind mai bogată decât mărul în principii active. Consumul de mere este
indicat ca: depurativ (un măr în ficare dimineaţă), laxativ (un mar după cinaă),
diaree la copii, enterocolite, astenie fizică şi intelectuală, surmenaj,
convalescenţă, sarcină, anemie, demineralizare, reumatism, gută, artritism,
sedentarism, obezitate, stari febrile, hepatism, ulcer gastric, gastrită, diabet
zaharat.

PĂPĂDIA
Taraxacum officinale
Fam. Asteraceae

PREZENTARE:
Păpădia este o specie erbacee comună, având o rozetă bazală de frunze
lanceolate şi inegal scobite pe margine, iar tulpina fkoriferă goală la mijloc,
poartă în vârf o floare galbenă. Întreaga plantă conţine un suc lăptos de culoare
albă. Păpădia are o rădăcină cărnoasă, pivotantă, foarte rar ramificată.
COMPOZIŢIE:
Inulină, rezină, tanin, mucilagii, substanţă amară, scid cafeic, colină,
alcooli triterpenici specifici, fitosteroli, fitnocide.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:

33
 Adjuvant în reechilibrări glandulare, coleretic-colagog, normalizează
circulaţia sanguină, diuretic, depurativ cu eliminare masivă de colesterol,
stimulează secreţiile salivare, gastrointestinale, hepatice.
TRATAMENT:
Jean Valent recomandă păpădia ca remediu într-un număr foarte mare de
afecţiuni: congestia ficatului, insuficienţă hepatică, icter, litiaze biliare şi renale,
dermatozele hepaticilor, eczeme, pecingini, acnee, tulburări renale, tulburări
circulatorii, hemoroizi, obezitate, fermentaţii intestinale (enterocolită).
Păpădia intră în compoziţia ceaiurilor: depurativ, dietetic, gastric,
hipoglicemiant, iar rădăcina în structura ceaiurilor hepatice nr. 2.
Păpădia curăţă sângele, se recomandă în tratamentul tulburărilor de
metabolism şi în vindecarea hepatitei cronice, în diabetul zaharat, obezitate,
reumatism, tratamentul erupţiilor şi eczemelor.

CONTRAINDICAŢII:
Preparatele pe bazaă de păpădie sunt contraindicate la cei cu microcalculi
ai colecistului şi la persoanele care suferă de ulcer peptic, deoarece stimulează
secreţiile gastrice.

MOD DE ADMINISTRARE
În cazul în care nu există alte prescripţii, se pot folosi 3 – 4 g rădăcini şi
frunze uscate şi pulverizate de 3 ori pe zi.
34
 Sub formă de decoct, 5 – 6 g de rădăcini şi frunze uscate la o cană cu apă
de două ori pe zi dimineaţa şi seara. respectând dozele indicate, nu prezintă alte
contraindicaţii.
Extract fluid 1 : 1 (g/ml): 3 – 4 ml pe zi.
Extract uscat 4 : 1 (v/v): 0,75 – 1 g pe zi.
Tinctură: 15 20 de picături de trei ori pe zi.

PĂTLAGINA
Plantago lanceolata-Pătlagina îngustă;
Plantago major-Pătlagina lată
Fam. Plantaginaceae

PREZENTARE:
Pătlagina este o specie erbacee, inaltă de 10 – 40 cm, cu frunze ovale
(patlagina lată) sau lanceolate (pătlagina îngustă), tulpini florifere drepte, cu
inflorescenţe teminale de tip spic cu floricele mari gălbui.
Parte utilizată medicinal: frunzele.
COMPOZIŢIE:
Mucilagii, vitamina K, tanin, polifenoli, alantoină, glicozidul aucubina.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:

35
 Emolient şi expectorant, cicatrizant, antihremoragic, uşor hipotensor,
antiseptic, hipocolesterolemiant.
TRATAMENT:
Alexander Grady scrie despre pătlagină: “ în uz extern, frunzele sau
terciul obţinut din frunzele fragede ajută la vindecarea rănilor provocate de
tăieturi, striviri, arsuri.
Frunzele se aplică şi pe zonele de piele afectate de eczeme umede,
inflamaţii după vaccinare, înţepături de albine şi viespi”. În vindecarea rănilor
pătlagina acţionează ca un antiseptic şi cicatrizant eficient.
Florentin Crăciun arată că infuzia de pătlagină vinedcă: bronşite cronice,
tuse de diverse etiologii, astmul, ulcer gastric, hemoragii, hipertensiunea, cataru
digestiv şi urinar, hipercolesterolemia şi arteroscleroza.
CONTRAINDICAŢII:
Nu prezintă. pentru diabetici nu este recomandat siropul şi nici îndulcirea
infuziilor cu zahăr sau cu miere.
OBSERVAŢII:
Pătlagina cu frunza îngustă poate fi confundată cu frunzele de Digitalis
lanata, ducând la grave accidente. Frunzele celor două specii se vor recolta şi
usca în spaţii diferite, indiferent că provin din flora spontană sau din culturi. Se
va face diferenţierea la microscop pentru materia primă provenind de la cele
două culturi, inainte de a intra în procesul de producţie.
MOD DE ADMINISTRARE
Intern: sub formă de infuzie o lingură de plantă uscată la o cană cu apă; 3
– 4 căni pe zi.
Extrect fluid 1:1 (g/ml): 2 – 4 ml de 3 ori pe zi.
Tinctură 1:5 (g/ml): 7 ml de 3 ori pe zi.
Extern: pentru gargară şi cataplasme, extract preparat la rece.

36
 SALVIA
Salvia officinalis
Fam. Labiatae

PREZENTARE:
Salvia este o plantă erbacee perenă, cu aspect tufos de subarbuşt, care
poate atinge înălţimi de 70-80 cm. Salvia face flori de culoare verde-violacee.
Vegetează pe soluri fertile, permeabile, bogate în calcar.
COMPOZIŢIE:
Frunzele conţin taninuri catechinice, acizi fenolici: rosmarinic cafeic,
ferulic, galic; flavonozide: apigenă şi derivaţi ai luteolei. Părţile aeriene conţin
ulei esenţial format din alfa-tuoină, beta-tuoină, camfor, cineol, humulenă, acetat
de bornil, alfa-pinene, limonene, camflene; substanţe amare; rosmanol, acid
carnosic, carnosol. Mai conţine triterpenoidele acidul oleonolic şi ursolic, rezine,
fitosteroli, vitaminele A şi B, săruri de K; Ca, Mg, Na, Fe, Mn, Zn, etc
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Stomahic; carminativ şi antispastic; coleretic-colagog; tonic nervin;
sedativ al durerilor; uterotronic; stimulent al circulaţiei sanguine; antidiabetic
energic; cicatrizant şi antiseptic; antisudorific; depurativ.

37
TRATAMENT
Mircea şi Carmen Alexan recomandă salvia în tratarea: diabetului,
dischineziei biliare, în afte, stomatite, gingivite şi abbcese dentare.
În bolile ficatului, salvia măreşte secreţia bilei. Ca remediu, salvia
ameliorează şi vindecă orice stări de infamare în zona ficatului, vezicii biliare şi
rinichilor.substanţele pe care le conţine îi dau salviei calităţi speciale de activare
a circulaţiei vasculare şi reprezintă un puternic stimulator al sistemului nervos.

CONTRAINDICAŢII:
Preparatele din ulei esenţial sau extracele hidro alcoolice nu se va utiliza
în timpul sarcinii. Ca efecte secundare se menţionează că, după utilizarea
indelungată a extractelor alcoolice sau a celor preparate din ulei esenţial, pot
apărea convulsii epileptiforme.
MOD DE ADMINISTRARE
Pulberea din coajă uscată măcinată, 1 – 3 g/zi în doze, de trei ori pe zi.
Decoct: 3 – 5 g, coajă fragmentată la 250/ml apă, fiartă timp de 5 minute,
de trei ori pe zi.
Extract fluid: 1:1 (g/ml) în 25% etanol, 1 - 2 ml de trei ori pe zi.
Tinctură: 1:5 (g/ml) în 25 % etanol, 5- 8 ml de trei ori pe zi.
Extract uscat standardizat conţinând 20 – 30 ml salicină, de 3 ori pe zi.

38
 SCHINDUF
Trigonella feonum graecum
Fam. Fabaceae
(figura nr. 12)

PREZENTARE:
Schinduful este o plantă ierboasă, dreaptă, înaltă de 30 – 60 cm, ramificată
în special la partea superioară, cu tulpină cilindrică, fistuloasă, glabră, cu frunze
de un verde deschis şi cu marginea usor dinţată, cu flori galbene sau liliachie şi
seminţe mici, de culoare cafenie.
Păstăile, alungite sau uşor curbate, lungi de 8-10 cm, conţin 10-30 seminţe,
turtite, prismatice, de culoare brun galbuie, cu miros de cumarină. Creşte la noi
în zona sud-estică a tării, în special în judeţele Constanţa si Braila.
De obicei este cultivată, dar în unele zone s-a sălbăticit, crescând spontan
mai ales acolo unde are caldură suficientă. Este foarte dificil de cules şi mai ales
de procesat manual (seminţele trebuie treierate), motiv pentru care cel mai
simplu este să achiziţionăm planta din Plafaruri si din magazinele naturiste.

39
Compoziţie:
Fibre mucilaginoase numite galactomane, proteine bogate în triptofan şi
lyzină, ulei gras, alcaloizi: trigonelină, colină, carpaină, gentianină; flavonoizi:
apigenină, luteolină, daponozide; sapogenine steroidice, acid nicotinic, săruri
minerale, vitaminele A, B1, C, mici cantităţi de ulei esenţial etc.
TRATAMENT:
Diabetul de tip I insulinodependent - Schinduful este un hipoglicemiant
puternic în timp, care va necesita reducerea gradată a dozelor de insulină. Atunci
când este ţinut şi un
regim alimentar corect, este posibil ca graţie acţiunii schindufului, să se poată
chiar renunţa complet la dozele de insulină injectate zilnic.
Diabetul de tip II non-insulinodependent - se face o cura de 3-6 luni cu
schinduf, timp în care se iau 4 linguriţe de pulbere pe zi. Pe timpul tratamentului
se va verifica glicemia la cel mult două săptămâni, pentru a inregistra progresele
şi pentru a putea fi ajustat restul medicaţiei hipoglicemiante.
Diabetul de tip I (juvenil) - tratamentul cu schinduf are în acest caz doar
rol de adjuvant, ajutand la reducerea dozei de insulină şi contracarand efectele
secundare ale diabetului (în special asupra sistemului cardiovascular).

40
MOD DE ADMINISTRARE:
Se face o cură de 12 luni cu infuzie combinată de schinduf, din care se beau
cate 2-3 cani pe zi. Tratamentul începe gradat: în prima saptamană se bea doar o
căni pe zi, în cea de a doua saptamană se beau dou căni pe zi, abia în a treia
saptamană ajungandu-se sa se bea zilnic trei căni de infuzie combinată de
schinduf. Aceasta gradare a tratamentului trebuie corelată cu un control
permanent, zilnic, al glicemiei, si cu o îndrumare medicală specială.
În diabetul juvenil se administrează pe termene lungi (şase luni cu câte o
luna de pauză), cate 2 cani de infuzie combinată pe zi.
Pentru diabetici se recomadă făina proaspăt măcinată până la 10 gr/zi. Există
şi capsule operculate de 291 mg, conţinând trigonelină, din care se iau 6 capsule
pe zi.
ŢELINA
Apium graveolens
Fam. apiaceae

PREZENTARE
Ţelina sălbatică este originară din bazinul mediteranean. Ca palntă
medicinală este cunoscută încă din antichitate.
Părţi utilizate în terapie: frunzele, rădăcină, şi seminţele.
COPOZIŢIE:
41
 Vitaminele A, B, C; minerale conţinând magneziu, fier, iod, cupru, sodiu,
potasiu, calciu, fosfor; o esenţă colină; tirozină; acid glutamic.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Hipoglicemiantă, aperitiv, stomahic, tonic al sistemului nervos şi
general, remineralizant, antiscorbutic, antiseptic remediu împotriva obezităţii,
diuretic.
Catrinel Perianu, indică ţelina ca adjuvant antidiabetic.
1. Ceaiul de ţelină
Infuzia se prepară şi o linguriţă de frunze de ţelină, tocate, opărite, cu 250
ml apă clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat 3 – 5 minute. Se beau 2 – 3 căni pe zi.
2. Sucul de ţelină
Se ia 100 ml suc de ţelină dimineaţa.

Urzica
Urtica dioica
Fam. rticaceae

PREZENTARE:
Urzica este o specie răspândită pe tot globul terestru. Este o plantă
erbacee, perenă, cu frunzele având perii urticanţi caracteristici.
Partea utilizată in terapie: frunzele.
COMPOZIŢIE:

42
 Complex de vitamine (provitamina A, B2, C, K), clorofila, flavonozide,
mucilagii, acid pantoteic, cetone.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Antidiabetic, diuretic cu eliminare masivă de acid uric, expectorant şi
antitusiv, tonic general, tonic capilar, cicatrizant, astringent (antidiareic şi
antihemoragic).
TRATAMENT:
Cu o acţiune pozitivă asupra pancreasului, ceaiul de urzică scade nivelul
glicemiei (cantitatea de zahăr în sânge).
În diabetul zaharat, ceaiul de urzică în amestec cu frunze de nuc, dud şi
teci de fasole face ca zahărul din sânge să scadă.
Alexandru Doboş scrie: ”Pe lângă efectele sale rapide de reânsănătoşire a
celor anemici, urzica mai poate servi ca medicament natural în combaterea
diabetului zaharat etc”.
ATENŢIE! Există persoane care au intoleranţă în tratamentul cu
urzici.
MOD DE ADMINISTRARE:
1. Ceaiul de urzică
Infuzia se prepară din 1 – 2 linguriţe de plante bine mărunţite, opărite cu
250 ml apă clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat câteva minute. Se beau 2 – 3 căni
pe zi.

43
 VARZA ALBĂ
Brassica oleracea
Fam. Cruciferae

PREZENTARE:
Partea utilizată în terapeutică: frunzele şi seminţele.
COMPOZIŢIE:
Vitamine: A, B1, B2, C, K, F; săruri minerale: calciu, fier, sodiu, sulf,
magneziu; grăsimi, hidraţi de carbon.
ACŢIUNE FARMACOLOGICĂ:
Hipoglicemiant, energetic, remineralizant, antiscorbutic, echilibrant
general etc.
TRATAMENT: Sucul proaspăt de varză este recomandat în tratarea diabetului
zaharat, avitaminozei, ulcer gastric etc.
MOD DE ADMINISTRARE:
1. Sucul prospăt de varză albă
Se consumă 1 -2 pahare pe zi
2. Consumul de varză albă
Se recomandă a se consuma 300 - 400 g de varză crudă în salate sau în
mâncăruri uşoare.
3. Ceaiul de varză: Decoctul se prepară din 60 g de varză fiartă o oră în 0,5 l de
apă, la un foc domol.

44
 III. Produse pe baza de plante
COMPLETIA DIABETIC (fără fier)
(30 tablete)

COMPOZITIE:
Vitamine: A, C, D3, E, B2, B6, B12, Acid folic, Biotina, Acid pantotenic,
Calciu, Iod (din pudra de Kelp oceanic), Magneziu, Zinc (chelatat cu
aminoacizi), Seleniu, Crom, Schinduf (seminte) 50mg, Colina, complex de
bioflavonoide din citrice (din lamâie, verde, portocala, grapefruit, mandarina),
Luteina (din galbenele).

MOD DE ADMINISTRARE:
Câte 2 tablete/zi sau conform recomandării consultantului de specialitate.
A nu se asocia cu sulfamide

ACTIUNI:
Stimulează producţia endocrină (în celulele pancreatice) şi potentează
efectul insulinei; îmbunatateste sensibilitatea receptorilor celulari insulinici;
reduce acţiunea insulinazei (enzima care inactivează insulina); reduce absorbtia
glucozei la nivel intestinal; reduce gluconeogeneza si glicogenoliza hepatica,
stimuleaza glicoliza; îmbunatateste metabolismul glucidic, lipidic si protidic etc.
45
INDICAŢII:
Diabet zaharat tip I si II; complicatiile cronice ale diabetului:
neurologice: neuropatie (parestezii, hiperestezii cutanate, dureri, mialgii, crampe,
reducerea sau pierderea echilibrului, tulburari de coordonare, atrofii musculare,
pareze, transpiratii la nivelul toracelui, fetei, cefei, hipotensiune ortostatica, etc.);
macrovasculare: tromboza, ateroscleroza, arterita, claudicatie intermitenta,
gangrena diabetica, cardiomiopatie si insuficienta cardiaca congestiva, accident
vascular cerebral; microvasculare: retinopatie, cataractă diabetică, renale:
glicozurie, microalbuminurie, hipertensiune arterială secundară; articulare sau
osoase (osteoartropatia Charcot); depresie, tulburari ale memoriei si functiei
cognitive; obezitate; infectii repetate; pancreatite si tumori pancreatice;
sindromul X metabolic caracterizat prin diabet tip II, obezitate, dislipidemie,
hipertensiune arterială.

DENOXINAL

COMPOZIŢIE:
Chlorella, Brusture (Arctium lappa), Păpădie (Taraxacum officinale),
Trifoi roşu (Trifolium pretense), Usturoi, Armurariu (Silybum marianum).

46
 INDICAŢII:
Ajută la menţinerea nivelului normal al glicemiei şi al colestrolemie;
ameliorează tulburările de tranzit intestinal cauzate de intoxicarea
organismului; influenţează favorabil funcţia de detoxifiere a vezicii biliare,
intestinelor şi rinichilor; sprijină ficatul în funcţia de detoxifiere, combătând
instalarea insuficienţei hepatice.
MOD DE ADMINISTRARE:
1 tabletă pe zi
PREZENTARE:
Cutii cu 30 şi 60 de tablete.

DIABECON

INDICAŢII:
Reduce nivelul glucozei din sânge la persoane cu diabet non-
insulinodependent.
Diminuează complicaţiile renale, cardiovasculare şi retiniene asociate
diabetului.

47
 Reduce colesterolul din sânge la persoanele cu diabet. Se poate folosi ca
adjuvant aldietei sau al hipoglicemiantelor orale în diabetul non-
insulinodependent şi doar la indicaţia medicului în diabetul insulinodependent,
de asemenea ca adjuvant.

DIABROT (30 capsule)

COMPOZIŢIE:
Momordica Charantia extract, Trigonella Fenum, Vitamina B6, Acid
folic, Vitamina B12, Calciu, Magneziu, Zinc, Cupru, Mangan,Crom, Potasiu,
Vanadiu.
ACŢIUNE:
Combinaţie de vitamine, minerale şi extracte naturale, cu acţiune
complexa; oferă protecţie celulelor pancreasului, asigură suportul necesar
menţinerii unui nivel optim al glicemiei si un aport de vitamine si minerale
organismului, absolut necesare în această afecţiune.
EFECTE:
Stimulează secreţia de insulină; stimulează regenerarea celulară la nivelul
pancreasului; măreste rata de utilizare a glucozei; inhibă rata de absorbtie a

48
glucozei la nivel intestinal; acoperă nevoile energetice ale organismului;
echilibrează balanţa nutritivă.
MOD DE ADMINISTRARE: 1 capsulă/zi.

DIALEVEL

COMPOZIŢIE:
Extract de scorţişoară (Cinnamonum cassia), crom, acid alfa-linoleic.
INDICAŢII:
Ajută la normalizarea glicemiei; îmbunătăţeşte toleranţa la glucoză la
persoanele diabetice; este util diabeticilor, persoanelor cu toleranţă alterată la
glucoză şi persoanelor supraponderale; adecvat în curele de slăbire.
PRECAUŢII:
Nu depăşiţi doza zilnică recomandată.
Nu lăsaţi la îndemâna copiilor.
Nu se administrează la copii, femei gravide sau care alăptează.
ADMINISTRARE: Ca supliment alimentar 1-2 tablete pe zi.
Atenţie! nu este recomandat în diabetul insulino-dependent.
PREZENTARE:
Cutie cu 30 tablete dispuse în blistere.
PRODUCĂTOR: Walmark.
49
 FEMALE HORMONE BLEND
100 capsule

COMPOZITIE:
Amestec din: floarea pasiunii (Passiflora incarnate-floare), zmeur (Rubus
idaeus – frunze), Sschinduf (trigonella foenum graecum – seminţe), nuc (Juglens
cinerea - scoarţă). Componente homeopate 100% naturale: florura de calciu,
clorura de sodiu, siliciu, sulfat de calciu, fosfat de fier, fosfat de magneziu,
clorura de potasiu, fosfat de potasiu, sulfat de potasiu, fosfat de sodiu, sulfat de
sodiu, fosfat de calciu.
MOD DE ADMINISTRARE:
Câte 2 capsule de 2-3 ori/zi la masa sau conform recomandarii
consultantului de specialitate. Instalarea efectului benefic poate dura pâna la 4-6
luni de administrare continuă.
ACŢIUNI:
Îmbunătăţeşte şi menţine echilibrul hormonal feminin prin: reduce rezistenţa
periferică la insulină (hiperinsulinemie); reglarea axei hipotalamus-hipofiza-ovare-
suprarenale-tiroida; antiinflamator; antispastic;

50
INDICAŢII:
Diabet zaharat tip II, acanthosis nigricans (placi de culoare maro-gri la
nivelul pielii gâtului si axilei cauzate de hiperinsulinemie).
FITODIAB (Comprimate)

COMPOZITIE:
Pulberi de fructe de afin, frunze de dud alb, teci de fasole fără seminţe,
frunze de mesteacan, excipienţi pentru comprimare.
ACŢIUNE: Hipoglicemiant; hipolipemiant; antioxidant.
INDICAŢII:
Diabetul zaharat de tip II (insulino-independent) cu sau fără exces
ponderal. Prin acţiunea sa preponderent periferică, produsul poate fi asociat
insulinoterapiei în diabetul zaharat de tip I (insulino-dependent), inducând o mai
bună echilibrare a bolii. În aceste cazuri însă, insulinoterapia nu va fi întreruptă .
COMPOZIŢIE
Pulberi de fructe de afin, frunze de dud alb, teci de fasole fară seminţe,
frunze de mesteacan, excipienţi pentru comprimare.
ADMINISTRARE
Ca supliment alimentar, dependent de tipul bolii şi de nivelul glicemiei,
doza variază între 2-6 comprimate/zi.

51
 Pentru a evita eventualele iritaţii gastro-duodenale, la bolnavii cu ulcer
gastric sau duodenal, comprimatele se vor administra în timpul mesei.
CONTRAINDICAŢII:
Produsul nu va fi folosit ca unic tratament în cazurile de diabet zaharat de
tip I (insulino-dependent).

FITODIABETIN
(60 capsule)

COMPOZIŢIE:
Momordica (Momordica Charantia).
INDICAŢII:
Hipoglicemiant, hipocolesterolemiant, depurativ, antiviral. Pentru diabet
zaharat tip I şi II, obezitate, hipercolesterolemie, boli ale ficatului (steatoză
hepatică, hepatită cronică).
CONTRAINDICAŢII
A nu se depăşi doza prescrisă.
ADMINISTRARE:
3 capsule pe zi sau după sfatul medicului. Se recomandă deschiderea
capsulelor şi utilizarea conţinutului acestora sublingual (se ţine sub limbă 15 - 20
minute apoi se înghiţe cu apă plată sau de izvor), înainte de mese. Pentru un
efect maxim se recomandă utilizarea produsului timp de 3 luni.

52
 GLICEMONORM

COMPOZITIE:
Extract fructe de afin, extract momordica charantia, extract de gymnema
sylvestre, lactoza,celuloză microcristalină .

ACŢIUNE:
Hipoglicemiant, reglator al metabolismului glucidic, regenerativ al celulei
pancreatice, vasculoprotector şi vasculoregenerator, remineralizant, tonic
hepatic.

INDICATII:
Diabet zaharat tip II, diabet zaharat tip I, complicaţiile diabetului
(retinopatie diabetică, arterită diabetică, polinevrita diabetică, reumatism cronic
cu componenta diabetică etc), tendinţa la hiperglicemie (înainte de a se constitui
diabetul ca boala alături de dieta). Adjuvant în obezitate, dislipidemie (creşterea
grăsimilor în sânge-colesterol, trigliceride etc.).
Foarte important că administrat la persoane sănătoase nu scade
glicemia.

53
ADMINISTRARE:
Pentru adulţi si copii peste 14 ani: 3-6 comprimate pe zi
Pentru copii intre 7 si 14 ani: 3 comprimate pe zi
Pentru copii sub 7 ani numai după sfatul medicului
Foate important este faptul că administrată la persoane sănătoase nu scade
glicemia.

CONTRAINDICAŢII:
Produsul nu are contraindicaţii totale dar gravidele, lehuzele si copii sub 7
ani trebuie sa ceară sfatul medicului înainte de folosire
PREZENTARE: 60 capsule
PRODUCĂTOR: DaciaPlant

GLYCOBAN CAPSULE

COMPOZIŢIE:
Momordica chantaria, Eugenia Jambolana.
MOD DE ADMINISTRARE:
1-2 capsule, cu o jumătate de oră, înainte de micul dejun şi cină, sau după sfatul
medicului de familie şi/sau diabetolog.
54
INDICAŢII:
Adjuvant în diabetul zaharat de tip II(non-insulinodependent).
Ajută la diminuarea simptomelor asociate diabetului precum: urinări frecvente,
crampe musculare, sete acută, inflamaţii, închiderea rănilor, reduce nivelul de
zahăr din sânge şi urină, stimulează şi reface celulele beta-pancreatice,
menţinerea greutăţii corporale şi a stării generale de sănătate, retinopatii,
nefropatii, neuropatii, infecţii repetate.

GLUCOSE OPTIMIZER
120 tablete Easy-Solv®

COMPOZIŢIE
Vitamine: C, B3, B1, B5, B6, B12, H, E, Magneziu, Mangan, Seleniu,
Crom Acid alfa lipoic, Gymnema Sylvestre, Afin (Vaccinium myrtillus), acid
colosolic, Ceai verde (Camellia sinensis), Momordica charantia, Schinduf
(Trigonella graecum).
MOD DE ADMINISTRARE:

55
 Câte 4 tablete/zi la masa sau conform recomandarii consultantului de
specialităţi.
A se administra persoanelor care suferă de diabet doar la recomandarea
unui specialist.
ACŢIUNE
Stimulează producţia endocrină a insulinei; îmbunătăţeşte sensibilitatea
receptorilor celulari insulinici; reduce acţiunea insulinazei (enzima care
inactiveaza insulina); reduce absorbţia glucozei la nivel intestinal; reduce
gluconeogeneza, glicogenoliza, stimuleaza glicoliza; îmbunătăţeste transmisia
impulsului nervos; asigură necesarul si biodisponibilitatea vitaminelor şi a
mineralelor;
INDICAŢII:
Diabetul zaharat tip I si II.
Complicaţiile cronice ale diabetului: neurologice: neuropatie (parestezii,
hiperestezii cutanate, dureri, mialgii, crampe, reducerea sau pierderea
echilibrului, tulburari de coordonare, atrofii musculare, pareze, transpiratii la
nivelul toracelui, fetei, cefei, hipotensiune ortostatica etc.); macrovasculare:
tromboza, ateroscleroza, arterita, claudicatie intermitenta, gangrena diabetica,
cardiomiopatie si insuficienta cardiaca congestiva, accident vascular cerebral;
microvasculare: retinopatie, cataractă diabetică, renale (glicozurie,
microalbuminurie, hipertensiune arterială secundară insuficienţei renale);

56
 GOLDENSEAL
50 capsule

COMPOZITIE:
Goldenseal (Hydrastis canadensis) (radacina, alcaloizi totali). Componente
bioactive: alcaloizi izochinolinici (berberine, hidrastine, canadine), uleiuri
volatile, rezine, calciu, mangan, fosfor, potasiu, biotina, inozitol, vitaminele A,
C, E, fitosteroli
MOD DE ADMINISTRARE:
Intern: câte 1 capsula de 2 ori/zi la masa, minim 1 saptamână sau conform
recomandarii consultantului de specialitate.
EFECTE:
Hipoglicemiant (creste sensibilitatea receptorilor tisulari insulinici în
diabetul zaharat tip II); antiinfecţios viral, bacterian, fungic, parazitar: reduce
pătrunderea agentului infecţios în ţesuturi rotejeaza mucoasele organismului
(nazală, bucală, faringiană, intestinală, traheală, pulmonară, vaginală, urinară,
oculară) prin stimularea sintezei imunoglobulinei Ig.

57
 INSUVEG
(Comprimate)

COMPOZIŢIE:
Extract concentrat de castravete amar indian (Momordica chantaria);
pulbere fină de fructe de Afin (Vaccinum myrtilius); pulbere fină de rădăcină de
morcov (Daucus carota).
Insuveg a fost inventat de Dr. farm. Ovidiu Bojor, expert tehnic ONU şi
membrual Academiei de Ştiinţe Medicale din România.
ACŢIUNE: puternic hipoglicemiantă.
Antocianozidele din fructele de Afin au şi proprietatea de a îmbunătăţi
vascularizaţia şi de a preveni retinopatia diabetică.
Morcovul este bogat ăn beta şi alfa caroten, care se transformă la
nivelul ficatului în vitamina A, care pe lângă acţiunea antioxidantă, intră şiîn
constituţia pigmenţilor fotosensibili din retină.
INDICAŢII:
În special în diabetul de tip II si ca adjuvant in diabetul de tip I.

58
 HIPOMETASIN

Supilment alimentar cu potential in relgarea activitatii metabolice,

hipoglicemiant, antioxidant si regeneratoar la nivel pancreatic. Produs notificat
ISP nr.0921/2008.
Extract hidrogliceric si acetic dintr-un amestec complex de plante.
COMPOZIŢIE:
Apa deionizată purificată, otet de mere, glicerină, care extrag principiile
active din frunze uscate de afin (Vaccinium myrtili), ciumarea (Gallega
officinalis), nuc (Juglans regia), seminte de fenicul (Foeniculum vulgare), coji de
ceapa ( Alium cepa), urzica (Urtica dioica), fruct de castravete amar (Momordica
charantia).
ACŢIUNE:
Produsul se utilizează ca supliment alimentar şi acţionează ca un reglator
metabolic, hipoglicemiant, recomandat în profilaxia şi tratementul alternativ al
diabetului. Produsul diminuează tulburările specifice sindromului metabolic
obezitate, afectiuni cardiovasculare dar iîndeosebi dereglarile metabolice induse
59
de diabetul de tip II. Datorită compuşilor fitochimici din plantele-ingredient
produsul actionează ca un reglator al activităţii pancreatice, stimulator al
biosintezei glicogenului, cu acţiune hipoglicemiantă.
TRATAMENT
Este recomandat persoanelor cu diabet zaharat de tip II, obeze sau cu
tulburări cardiovasculare, copiilor, persoanelor în varstă. Se recomandă a fi
utilizat în asociere cu produsul VITIS (boli cardiovasculare) sau CARDIOTIN
(tensiune arterială crescută).

MOD DE ADMINISTARE:
Pentru uz intern, de 3 ori pe zi câte o linguriţă înainte de mesele
principale. După două luni de tratament se face o pauza de 1 săptămână.

60
 MOMORDICA CHARANTIA
(40 capsule)

INDICAŢII:
Puternic hipoglicemiant, remineralizant, vitaminizant.
COMPOZIŢIE:
Momordica Charantia (castravete amar) 500 mg/caps.
ADMINISTRARE:
1 capsulă de trei ori pe zi, după mese.
PRODUCĂTOR: Hofigal
Ingrediente: un comprimat acoperit contine 500,90 mg pulbere si extract
din Momordica charantia (castravete amar) si excipienti (maltodextrina,
hidroxipropilmetilceluloza, polivinilpirolidona K30, aerosil, stearat de magneziu,
talc, guma arabica, fructoza, carbonat de magneziu) pana la 925 mg.
Cutie plianta continand 4 blistere (10 comprimate acoperit/ blister).

61
 Produs natural necesar in suplimentarea dietei pentru mentinerea glicemiei
in limita variatiilor normale prin intermediul polipeptidului - P, component
important in compozitia sa si cu activitate asemanatoare insulinei, care
stimuleaza celulele Langerhans pancreatice; prin proprietatile hipoglicemiante
contribuie la scaderea cantitatii de glucoza produsa la nivelul ficatului si la
cresterea abilitatii organismului de a folosi glucoza absorbita in sange;
- poseda proprietati antioxidante, depurative, diuretice, aperitive;
- regleaza nivelul sanguin al trigliceridelor si colesterolului total;
- normalizeaza raportul LDL/HDL-colesterol, ajuta la scaderea pericolului
depunerii colesterolului pe vasele sanguine si, indirect, la sustinerea sanatatii
sistemului cardiovascular;
- protejeaza mucoasa gastrica;
- stimuleaza sistemul imunitar, este eficace in perioadele de suprasolicitare fizica
si intelectuala, surmenaj, perioada de convalescenta;
- are rol remineralizant si vitaminizant, tonic general.

Produsul este bine tolerat la dozele si ritmul de administrare recomandate.

Precautii in sarcina (are actiune abortiva), in perioada de alaptare (deoarece trece
in lapte si capata un gust amar), la persoane cu glicemia redusa, copii pana la
varsta de 7 ani.
La aparitia unor efecte nedorite se intrerupe administrarea produsului si se
recomanda consultarea medicului sau a farmacistului.

Instructiuni de utilizare:

Adulti: cate 2 - 6 comprimate acoperite pe zi in functie de nivelul glicemiei.

Copii (peste 7 ani): cate 1 - 2 comprimate acoperite pe zi, in functie de nivelul
glicemiei numai la recomandarea specialistului.

Produsul se adreseaza si persoanelor sanatoase cu eventuala predispozitie

de crestere a zaharului din sange, deoarece contribuie la mentinerea glicemiei in
limite normale.
In perioada administrarii se recomanda controlul periodic al glicemiei si
colesterolului; produsul poate amplifica actiunea hipogliceminanta a insulinei si
a altor produse cu rol hipoglicemiant sau hipocolesterolemiant.
Administrarea in cure se face numai la recomandarea specialistului.
Produsul este un supliment alimentar care nu inlocuieste o dieta
variata si echilibrata si un stil de viata sanatos.

Conditii de pastrare:
A se pastra la temperatura camerei (15-25C), ferit de umiditate si lumina, in
ambalajul original !
A nu se depasi doza recomandata pentru consumul zilnic !
62
A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj !
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor mici !
Produsul NU contine lactoza !
Termen de valabilitate: 2 ani.

VITADIAB (30 capsule)

COMPOZITIE CHIMICĂ:
Pulbere fină din fructe de afin (Vaccinum myrtillus – fructus); extract
uscat din fructe de castravete amar (Momordica charantia-fructus); extract din
rădăcină de ginseng siberian; extract standardizat din frunze de Ginkgo biloba
(Gingo biloba – folium).
Glicozide: Momordica charantina; alcaloizi: momordicina; aminoacizi;
proteine; acizi organici; taninuri; vitaminele C, A, PP, B1, B2, E; săruri minerale
de potasiu, calciu, fosfor, sulf, magneziu, clor, mangan, fier, crom;
antocianozide; lactone terpenice, carotenoizi, glicozide, uleiuri volatile.
ACŢIUNEA PRODUSULUI:
Hipoglicemiant, rol important în metabolismul insulinic.
INDICAŢII:
Adjuvant în diabetul zaharat tip II, adjuvant în diabetul zaharat tip I, HIV,
herpes, protector cardiac în diabetul zaharat.

63
MOD DE UTILIZARE:
1 – 2 cps. X 3/ zi, la 15 minute dupa masa.
1 cps. x 2/ zi, după mesele principale – la cei ce iau si antidiabetice orale.
ATENTIE!
Cei ce iau antidiabetice orale sau işi administrează insulina trebuie să-şi
controleze zilnic glicemia pentru a nu face crize de hipoglicemie şi să-şi
reajusteze dozele zilnice de hipoglicemiante respectiv de insulina. În diabetul
de tip I (insulinodependent), nu se întrerupe administrarea de insulina ci, sub
supraveghere medicală, se reduce treptat numărul de unitati injectabile zilnic.
CONTRAINDICAŢII ŞI REACŢII ADVERSE:
Nu s-au consemnat reactii adverse.
Nu se va întrerupe tratamentul medicamentos!

64
 PhysioDiabet
(60 capsule)

COMPOZITIE CHIMICĂ:

Plantele continute de PhysioDiabet (frunze de afin, salvie, nuc si urzică,

teci de fasole si radacină de cicoare) actionează asupra intregului organism in
vederea reducerii nivelului glicemiei din sânge. Amestecul din plante este
realizat astfel încat sa metabolizeze glucoza din sânge şi să stimuleze oxigenarea
celulară. Datorită conţinutului de tanin, frunzele de afin au proprietăţi
hipoglicemiante, puse în valoare şi de un alt compus numit glucochinina,
despre care cercetătorii consideră că reduce nivelul zahărului în sânge şi prin
urmare reduce dependenţa de insulină. De asemenea, prin conţinutul de
mirtilina, numită şi insulina vegetală, frunzele de afin determină o hipergeneză la
nivelul celulelor beta (secretoare de insulină). Frunzele de nuc sunt recunoscute
că diminuează glicuzoria şi diminuează glicuzoria şi scad setea, producând o
scădetre accentuată a glicemiei. Rădăcina de cicoare stimulează funcţia de
transformare a zaharurilor în glicogen si depozitarea acestuia la nivelul ficatului,
reducând astfel glicemia la niveluri normale. Acestora li se alătură frunzele de
urzică şi tecile de fasole, care vitaminzează şi scad zahărul din sânge. Prin
65
asigurarea unei glicemii echilibrate, PhysioDiabet, înainte de toate, are un rol
important si decisiv în îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care suferă de
diabet. Frunzele de nuc diminueaza glicozuria si scad senzatia acuta de sete
resimtita de catre bolnavii de diabet. Frunzele de afin conţin mirtilina, numită şi
insulina vegetală, tanin si glucochinina, care reduc nivelul de zahar din sange.
Cicoarea transformă glucoza din sânge în glicogen, depozitându-l la nivelul
ficatului. Salvia este recunoscută pentru acţiunea sa hipoglicemiantă şi de
calmare rapidă a sistemului nervos. Frunzele de urzică vitaminizează şi scad
nivelul zaharului din sânge, normalizand glicemia. Tecile de fasole reduc nivelul
de zahăr din sânge şi duc la scăderea valorilor glicemiei.

66
 IV. Reţete utilizate pe bază de plante

Ca adjuvante în tratamentul diabetului zaharat, fitoterapia recomandă

următoarele reţete:
RP. Frunze de Afin (Folium Myrtilli) 40g
Frunze de Dud (Folium Mori) 20g
Frunze de Nuc (Folium Juglandis) 10g
Frunze de Urzică (Folium Urticae) 10g
Teci de Fasole (Fructus Phaseoli sine semine) 20g
M.f. species
Infuzie preparată dintr-o lingură de amestec de plante la o cană cu apă. Se
beau 2 căni pe zi, timp de 7 zile, după care se face o pauză de 3 zile; se reia
tratamentul, recomandându-se repetarea lui de cel puţin 5 ori pe an.

RP. Frunze de Afin (Folium Myrtilli) 20g

Ciumărea (Herba Galegae) 20g
Seminţe de Ciumărea (Semen Galegae) 10g
Rădăcină de Brusture (Radix Bardanae) 25g
Rădăcină de Păpădie (Radix Taraxaci) 25g
M.f. species
Decoct scurt (5 minute), preparat dintr-o lingură de amestec de plante, se
beau 2 căni pe zi îndelumgat.

RP. Frunze de Afin (Folium Myrtilli) 60g

Frunze de Mesteacăn ( Folium Betulae) 20g
Frunze de Urzică ( Folium Urticae) 10g
Teci de Fasole (Fructus Phaseoli sine semine) 10g
M.f. species
67
 Infuzie, preparată dintr-o lingura de amestec de plante la o cană cu apă; se
beau 2-3 căni pe zi

RP. Frunze de Urzică (Folium Urticae) 20g

Teci de Fasole (Fructus Phaseoli sine semine) 20g
Trei fraţi pătaţi (Herba violae tricoloris) 20g
Rizomi de Pir medicinal (Rhizoma Graminis) 20g
Fructe de Anason (Fructus Anisi) 5g
Coajă de Cruşin (Cortex Frangulae) 15g
Decoct scurt (5 minute), preparat dintr-o lingură de amestec de plante la o
cană cu apă; se beau 2-3 căni pe zi, dintre care ultima seara, înainte de culcare.
Acest decoct nu se va folosi mai mult de 7 zile pe lună, alternativ cu celelalte
formule.

Rp. Cerentel (Geum urbanum) 40 gr.

Mur (Rubus fructicosus) 10 gr
Troscot (Poligonum aviculare) 20 gr.
Frunze de afin (Folium myrtilli) 10 gr.
Cinci-degete (Potentilla reptans) 30 gr.
Teci de fasole (Fructus Phaseoli sine semine) 30 gr
Decoct scurt intr-un litru de apa timp de 30 de minute, apoi se ia vasul de
pe foc şi se adaugă 1 lingura din amestecul de mai sus, se infuzeaza 3 minute, se
beau 3 căni pe zi, cu tinctura suedeză.

Rp. Salvie (Salvia officinalis) 20 gr

Coada soricelului (Equisetum arvense) 20 gr
Frunze de afin (Folium myrtilli) 10 gr
Soc (Sambucus nigra) 10 gr
Rădăcină de tătăneasă (Radix symplithum) 10gr

68
 Decoct scurt se adauga 1 linguriţă din amestecul de mai sus, se infuzează
2 minute, se beau 3 cani pe zi, cu tinctura suedeză.

Rp. Troscot (Polygonum aviculare) 30 gr

Rădăcină de brusture (radix arctium) 30 gr
Rădăcină de tătăneasă (Radix symplithum) 30 gr
Fructe de cucută (Fructus Anisi vulgaris) 30 gr
Ciumărea (Galega officinalis) 60 gr
Infuzie preparată din o lingură de amestec de plante, opărite cu 250 ml de
apă clocotită. Se lasă la infuzat ceaiul 10 – 15 minute. Se beau 2 – 3 cani de
ceai/zi.

69
 V. Concluzii

Diabetul zaharat reprezintă un grup de dezordini metabolice având ca numitor

comun hiperglicemia, cu evoluţie cronică, determinând perturbarea
metabolismelor şi ducând la lezarea cordului şi a vaselor, rinichilor, a nervilor, a
ochilor. Diagnosticul diabetului zaharat rezidă din măsurarea glicemiei.
Clasificarea identifică patru tipuri de diabet: “tip I”, caracterizat prin
distrucţia celulelor beta printr-un proces autoimun şi ducând la deficit absolute
de insulină; “tip II”, caracterizat prin insulino-dependenţă în ţesuturile
periferice; “alte tipuri specifice”, cu etiologi diverse cunoscute – defect genetic,
defecte ale acţiunii insulinei, boli pancreatice, diabet asociat cu alte
endocrinopatii; “diabet gestaţional”.
Tratamentul în diabet are trei piloni principali: modificarea stilului de viaţă;
insulina; antidiabetice orale.
Fiind vorba de o boală cronică, bolnavul trebuie încurajat şi sprijinit
îndurmarea indicaţiilor terapeutice. Educaţia terapeutică are un rol primordial.
Modificarea stilului de viaţă presupune activitate fizică şi dietă, la
diabeticul de tip 2, aceasta având un dublu scop: reducere atât a aportului
glucidic, cât şi a aportului caloric.
Regulatorii de creştere şi tipul de mediu influenţează biosinteza principiilor
biologic active în calusul de Vaccinium myrtillus şi Momordica charantia.
Tratamentul biodinamic influenţează pozitiv biosinteza principiilor biologic
active, determinând o creştere semnificativă a conţinutului de clorofilă a, b şi
compuşi carotenoidici in plantele de Momordica charantia.
Asocierea metodei regenerative cu tratamentul biodinamic la castravetele
amar poate deveni o cale de îmbunătăţire a conţinutului de substanţe active în
plantă.
Rezultate bune în tratamentul diabetului şi pancreatitelor, prin mijloace
terapeutice au fost obţinute asociind extractele selective din plante sau utilizând
70
plantele ca atare, neprelucrate prin procedee chimice. Aceste plante conţin
flavonozide şi glicozide sterolice.
La numeroşi pacienţi trataţi cu extracte din frunze de afin (Vaccinum
myrtillus), s-a constatat reducerea semnificativă dozelor de insulină necesare
zilnic. Afinul conţine o substanţă - mirtilină - pe care fitoterapeuţii o numesc
"insulină vegetală". Şi administrarea fructelor de afin are efect hipoglicemic. În
formele uşoare de diabet, preparatele din afin pot chiar înlocui insulina, mai ales
dacă se asociază şi cu alte plante cu acţiune hipoglicemiantă.Totuşi, trebuie
reţinut că substanţele active din afin nu dau rezultate chiar în toate formele
severe de diabet, sau în diabetul infantil.
Ceaiurile din frunze de anghinare, frunze de dud şi decoctul din teci de
fasole contribuie şi ele la scăderea glicemiei. Ca adjuvante, se recomandă
frunzele de nuc, frunzele de salvie, frunze de urzică şi rădăcina de brusture,
toate sub formă de infuzie preparată dintr-o lingură de plantă la o cană cu apă. Se
beau 2-3 căni/zi, exceptând rădăcina de brusture, care se prepară sub formă de
decoct, o lingură de plantă la o cană cu apă, din care se beau 2 căni/zi.

71
 BIBLIOGRAFIE

1) Compediu de terapie naturală, Gheorghe Menincicopschi, Ovidiu Bojor,

Larisa Ionescu-Călineşti - Editura Medicală, Bucureşti, 2009.
2) Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie vol III, Prof. Dr Viorica Istudor,
Editura Medicală, 2005.
3) Fitoterapie, Nădăşan Valentin, Casa de Editura Viaţa şi Sănătate,
Bucureşti, 1998.
4) Fitoterapie Tradiţională şi Modernă, Dr. în farmacie Ovidiu Bojor, şi Dr.
în medicină Octavian Popescu Editura Fiat Lux, ediţia a V-a, 2009.
5) Ghid de diagnostic şi tratament în bolile endocrine, Anatolie Nistreanu,
Eusebie Zbranca, Editura Polirom, ediţia a III-a, 2008.
6) Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A la Z, Ovidiu
BojorEditura Fiat Lux.
7) Insulina, C. Ionescu - Târgovişte Editura Geneze, Bucureşti, 1996.
8) Magazin-naturist - www.magazin-naturist.ro.
9) Pcfarm - www.pcfarma.ro.
10) Plante medicinale miraculoase din flora României, Ilie Tudor şi Mihai
Minoiu, Editura Artmed, 2004.
11) Secom- produse naturale pentru sănătate, catalog 2011.
Tratamente Naturiste - 100 plante medicinale, 2.500 leacuri ale casei,
Victor Duţă, Editura Stefan, 2007.

72