MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ BUZĂU

LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE

COORDONATOR:
FARM.

ABSOLVENT
COJOCARU I. ANGELICA

BUZĂU 2014
TEMA PROIECTULUI DE ABSOLVIRE

CĂTINA ŞI DERIVAŢII EI
 MOTIVAŢIE

Am ales aceastã temã deoarece atunci cãnd vine vorba de sãnãtate, veştile noi
apar una dupa alta. Important este sã fii informat mereu, astfel ĩncãt sã
beneficiezi de ultimele descoperiri. Fie cã e vorba de un nou tratament sau de
confirmarea proprietãţilor vreunei plante de care şi strãbunica ştia, meritã sã fii
conectat la informaţiile care te ajutã sã-ţi menţii sãnãtatea.

CĂTINA este o plantã folositã din vechime pentru tratarea rãnilor, tãieturilor şi
arsurilor

Cercetãrile mai recente, de dupã 1989, evidenţiazã efectele benefice ale acestei
plante in cancer, dar şi stoparea bolii la pacienţi depistaţi HIV pozitiv sau deja cu
boala SIDA.
MOTTO

"Natura este cel mai bun medic;

vindecã trei sferturi din bolnavi și în
plus, nu-și bârfește confrații"
 CUPRINS

Ι. INTRODUCERE………………………………………………………...6

ΙΙ.ISTORICUL FOLOSIRII PLANTEI CĂTINA……………………….8

ΙΙΙ : AFECŢIUNI CE POT FI TRATATE CU AJUTORUL

CĂTINEI…………………………………………………………………....30

ΙV. ULEIUL DE CĂTINĂ………………………………………………....35

V. CĂTINA ŞI DERIVAŢII EI. PRODUSE FOLOSITE ĨN

FARMACIE………………………………………………………………...37

VΙ. CONCLUZIE…………………………………………………………..52

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………...54
 Ι. INTRODUCERE

Sănătatea este una din aspiraţiile cele mai puternice ale zilelor
noastre şi este strâns şi idisolubil legată de participarea permanentã şi cãt mai
activã , dar mai ales in cunoştinţã de cauzã a fiecãruia dintre noi pentru menirea
ei. Ea constituie un drept inalienabil al tuturor oamenilor şi trebuie inteleasã ca o
“bunãstare completã din punct de vedere fizic, mental şi social , şi nu inseamnã
doar absenţa bolii sau a unei infirmitãţi”.

Argumentele care permit sã se intrevadã posibilitãţile reale de a satisface aceastã

necesitate fundamentalã a omenirii sunt legate ĩn primul rãnd de progresele
remarcabile ale medicinii contemporane, dar mai ales de directiile şi
perspectivele de dezvoltare şi perfecţionare a acesteia in viitor.

Putem afirma pe bunã dreptate cã in prezent au fost realizate importante

progrese, atãt ĩn ceea ce priveşte creşterea promptitudinii şi exactitãţii actului
diagnostic, datoritã in principal lãrgirii gamei şi sporirii tehnicitãţii mijloacelor
de investigaţie invazive şi neinvazive, cãt şi pe plan terapeutic, printr-o stãpãnire
cãt mai eficientã a tot mai multor boli, graţie existenţei unor produse
medicamentoase deosebit de active sau prin intervenţii chirurgicale de ĩnaltã
tehnicitate.

Obiectivele existente ale medicinii viitorului, sintetic exprimate converg pe toate

planurile pentru a satisface dezideratul optim şi esenţial al societãţii, acela de a
menţine individul uman sãnãtos şi eficient pe durata maximã a ĩntregii sale vieţi.
Ĩn realitate insã, mulţi oameni sunt indiferenţi faţã de soarta propriei persoane.
De aceea, dupã pãrerea mea, este nevoie de promovarea sub orice mijloace a
cunoştinţelor despre sãnãtate şi despre factorii care o influenţeazã.

Fiecare om trebuie sã ştie cã este mai bine a preveni decãt a trata şi cã depinde de
fiecare dintre noi cum ne ĩngrijim propriul nostru organism.

Sper cã aceastã lucrare sã fie interesantã, dar mai ales utilã celor ce o vor asculta,
intenţia mea este aceea de a face oamenii sã fie mai interesaţi de propria lor
sãnãtate şi de a inţelege cã pot evita apariţia unor afecţiuni dacã vor acorda mai
multã grijã organismului lor.
 ΙΙ. ISTORICUL FOLOSIRII PLANTEI CĂTINA

CĂTINA UN SECRET STRĂVECHI

Primele informaţii privind utilizarea terapeuticã apar in tratatul clasic de

medicinã tibetanã "RGYTUS BZI" ĩn secolul VIII e.n care recomandã utilizarea
fructelor de cãtinã in alimentaţia şerpãrilor, ĩn ascensiuni, datoritã proprietãţilor
nutritive de excepţie. Este cunoscutã de secole utilizarea cãtinei ca remediu
pentru ĩngrijirea pielii şi drept component al produselor cosmetice,cu acţiune
nutritivã, revitalizantã şi de reglare. Profesorul biolog "ION BRAD" romãn,
care şi-a dedicat ĩntreaga viaţã acestui fruct galben-portocaliu, mic cãt un
sambure de cireaşã , care stã animat pe ramurile unor tufe albicioase din toamnã
şi pãnã ĩn primãvarã, rezistent frigului şi ĩngheţului a descoperit cã extractele din
acest fruct a vindecat boli din cele mai diverse, de la bronşite la cistite
recidivante, pãnã la cancer, leucemie sau chiar SIDA.

Uleiul de cãtina acţioneazã pentru vindecarea unor maladii ale pielii ca:
eriteme, uscãciunea, maãncãrimile, durerile eczemelor şi psoriazisul. Capacitatea
cãtinei de a stimula regenerarea pielii s-a dovedit utilã ĩn tratamentul arsurilor,
rãnilor cu vindecare lentã şi ulceraţiilor, datoritã conţinutului bogat ĩn
componente nutritive esenţiale pentru sãnãtatea pielii şi ĩn special ĩncetinirea
procesului de ĩmbãtrãnire.
 Potenţialul biologic al cãtinei a determinat introducerea ei ca plantã de culturã
ĩn SUA, CANADA,GERMANIA,RUSIA,CHINA,UCRAINA, constituind
obiectul de cercetare a numeroaselor colective de specialişti şi unul din marile
miracole ale naturii, o impresionantã sursa de sãnãtate ,cunoaştere şi
ĩntrepãtrundere a ştiinţelor.

Ĩn Grecia Anticã, Discorit şi Terophast, recomandau utilizarea cãtinei ĩn hrana

cailor de curse pentru sporirea masei mulsculare şi lubrefierea pielii.

De altfel, denumirea botanicã de HIPPOPHAE provine de la Hippo=cal şi

PHAOS=a straluci.

Produsul este folosit ĩn medicina esticã şi foarte recent ĩn cea vesticã pentru
tratarea rãnilor de la nivelul tegumentelor şi mucoaselor.

Ĩn cele patru cãrţi ale Farmacopeei chinezeşti atribuite perioadei dinastiei

TANG(907 e.n), preparatele din cãtinã sunt frecvent utilizate pentru tratamentul
bolilor de piele sau unele, tulburari digestive.

Ĩn Rusia, unde creşte pe suprafeţe foarte ĩntinse este numitã "ananas siberian"
datoritã sucului plãcut şi proprietãţilor revigorante ale acestuia.

Primele produse din cãtina au fost utilizate ĩn alimentaţia cosmonauţilor

sovietici datoritã efectului energizant şi echilibrat dar şi efectului de mãrire a
rezistenţei organismului la radiaţiile cosmice.

Ĩn China se obţin bãuturile "SHAWIKANG" şi "HANIBAO" introduse

obligatoriu in alimentaţia sportivilor participanţi la olimpiada de la Seoul (prima
datã in lume). Denumirea corectã in limba englezã a cãtinei este "SEA
BUCKTHORN" şi este datã de faptul cã in Anglia tufele sau arbuşii ţepoşi de
cãtinã cresc pe dunele de nisip ale litoralului.
Ĩn Germania se numeşte "SAND DORN" şi se traduce prin spin de nisip.

Cãtina este componenta traditionalã a produselor farmaceutice de origine

vegetalã din Tibet, unde este denumitã "STAR-BU" sau "DHAR-BU"

Acţiunea ei miraculoasã poate şi doveditã printr-o poveste adevaratã petrecutã ĩn

1985 cãnd are loc un accident de muncã groaznic la combinatul chimic Giurgiu-
avãnd ca rezultat 6 oameni arşi de gradul III-IV pe suprafeţe de peste 50%.

Trei dintre bolnavii arşi fãrã semne de suprainfectare au fost trataţi de profesorul
Ion Brad, pe atunci profesor la Facultatea de Medicinã din Tg. Mures cu ulei de
cãtinã.

Cei trei bolnavi nu au mirat ĩn blocaj renal şi nu au apãrut germeni patogeni ai

pielii -trãiesc şi astãzi.
 CE ESTE CĂTINA. ĨNCADRAREA SPECIEI

Incadrarea speciei : Hippophae rhamnoides

Familia: Eleagnaceae

Ordinul: Myrtales

Seria: Calyciflorae

Subclasa: Dialypetalae

Clasa: Dicotyledonatae

Subincrengatura: Angiospermae

Increngatura: Spermatophyta

Despartamantul : Cormophyta
Arbust tufos, foarte ramificat, spinos, cu o culoare generală albicioasă. Fructele
ovoide, cărnoase, de 7-8mm diametru, portocalii, cu un sâmbure tare. Fixator de
sol pe coaste râpoase dezvoltându-se bine pe prundişuri şi nisipuri.

Rezistentã la geruri şi la arşiţã, la ploile care inundã solul şi la seceta prelungitã,

o ĩntãlnim la cãmpie şi pãnã spre zonele muntoase ĩnalte. Ĩn Alpi , de pildã,
ajunge pãnã la 2000 de metri altitudine , iar ĩn Himalaya la 5000 metri.

Fructele sale de un portocaliu translucid se coc la ĩnceputul toamnei şi rezistã pe

ramuri pãnã la ĩnceputul primãverii, cãnd se scuturã, pentru a pregãti germinaţia
unei noi generaţii de arbuşti.

Este un spectacol fascinant sã vezi, ĩntr-o zi geroasã de decembrie sau de

ianuarie, ghirlandele de fructe portocalii ale cãtinei strãlucind ĩn contrast cu albul
zãpezii.Atunci cãnd gerul este aprig , conţin maxim de vitamina C şi au
proprietãţi vindecãtoare remarcabile.

Despre fructele de cãtina s-a scris şi se va mai scrie mult..De ce? Pentru cã este
o bomba energizantã şi un redutabil remediu ĩn multe boli.

Aproape nu existã vitaminã, oligoelement sau mineral esenţial care sã lipseascã

din fructul acru-astringent al cãtinei, cel mai puternic concentrat de energie pe
care natura ni-l pune la dispoziţie pentru a strabate, cu bine, iarna.

Ĩn Romãnia planta creşte natural şi are un conţinut chimic de excepţie poate cel
mai bogat din lume.Planta creşte pãnã la 2-5m ,are scoarţa brun-ĩnchis care se
transformã ĩn ritidom brãzdat.Face lujeri anuali solzoşi cenuşie-argintii, ramuri
laterale cu spini numeroşi şi puternici cu muguri mici, pãrosi, cu gust amãrui.

Frunzele sunt lacenolate de pãnã la 60m lungime, cu nervura medianã evidentã.

Pe faţa interioarã frunzele sunt cenuşiu-argintii cu solzi ruginii, alternanţi.

Cãtina face flori unisexuate , galben- ruginii, cele masculine sunt grupate ĩn
inflorescenţe globuloase, iar cele feminine sunt ĩn raceme.

Fructele pot rãmãne peste iarna pe ramuri.

Fructele de cãtina se pot culege de la ĩnceputul lunii septembrie şi pãnã spre

primãvarã. Cãtina a fost studiata şi amelioratã, ĩn staţiunea horticolã Mãrãcineni,
unde sunt soiuri cu ţepi reduşi şi chiar fãrã ţepi. Ĩn judeţul Buzãu , ĩn Subcarpaţii
de Curburã creşte ĩn comunele Cozieni,Bozioru.
 COMPOZIŢIA CHIMICĂ

Studiile moderne au confirmat calitãţile cãtinei. Fructele constituie cea mai

bogatã sursã de vitamina A, vitamina E, carotenoizi şi flavonoizi.
 COMPONENTELE CĂTINEI ŞI ACTIVITATEA LOR
BIOLOGICĂ

 Hidroxitriptamina. Prezentã ĩn scoarţa 3000-4000 ppm)

Acţioneazã ca :

-antidepresiv, antidot (ĩn intoxicaţie cu mangan)40mg/kg/zi

-ĩn tratamentul plãgilor ,boala Parkinson, antitumoral, stimulent cerebral 40

mg/kgc/zi.

 B-Carotenul.Prezent cu precãdere ĩn fructe

Acţioneazã:

-ca antiacneic,anticarcinomatos,centru ĩmbãtrãnirii, ĩn afecţiunile coronariene

6.25mg/kgc/zi( 50pic x2ori/zi)

-contra keratozei,leucoplaziei, ĩn plus 18.75mg/kgc/zi (150pic de ulei ĩn trei

prize a 50de picãturi, de preferabil pe stomacul gol)

-antimutagen , antioxidant la mastite, rinite, fotofobii, boli cronice pulmonare

375mg/kgc/zi (30pic x 3ori/zi)

-ĩn prevenirea cancerului şi ca imunostimulator 2.25mg/kgc/zi (adicã 30pic x 3

ori/zi)

 B-Sitosterol. Prezent cu precadere in seminte. Acţioneazã:

-ĩn tratamentul adenoamelor , ĩn cancerul mamar ca antibacterian (se utilizeazã

320mg/zi)

-antiestrogenic, antigonadotrop, antimutagen, antiinflamator, inhibitor al poftei

de mãncare ĩn tratamentul obezitãţii , reglator al lipoproteinemiei ĩn tratamentul
leucemiilor, limfoamelor 30mg/zi timp de 3luni (echivaleazã cu 150h cãtinã
uscatã şi mãcinatã pe zi).

-ĩn cancerul cervical şi pulmonar , ĩn prevenirea cancerelor, antimicotic,

antiviral, vermifug (12C 50=110PPM), hepatoprotector,spermicid 2-6g/zi

 Harmalol.Prezent cu precãdere in muguri.

Acţioneazã ca afrodisiac, antibacterian, stimulator al sistemului nervos

central. Cantitatea necesarã este de 2-3 g/zi din pulberea special preparatã.

 Izoramnetina. Prezentã cu precãdere ĩn fructe.

Acţioneazã ca antibacterian, antihistaminic, antiinflamator, antioxidant,

antispasmodic, ĩn prevenirea cancerului, hepatoprotector, inductor de Chinon-
reductazã.

 Harmol. Prezent cu precãdere ĩn Frunze. Acţioneazã ĩn tratamentul

infecţiilor cu TRYPANOSONA.

 Kaempferol . Prezent cu precãdere ĩn fructe.

Acţioneazã:

- ca antiagregant 30um , antialergic, antibacterian 20ug/ml, antitumoral,

anticoncepţional, ĩn tratamentul afecţiunilor stomatologice,
antihistaminic,antiinflamator,antimutagen, antioxidant, antispasmodic,
antiulceros, coleretic, diuretic, antiseptic.
-ĩn tratamentul leucemiei, limfoamelor, radiculitei.

 Leucocianidina .Prezentã cu precãdere ĩn frunze.Acţioneazã ca

protector capilar

 Leucodelphinidina. Prezentã cu precãdere ĩn frunze.

 Acid linoleic. Prezent cu precãdere ĩn fructe şi seminţe

 Licopen.Prezent cu precãdere ĩn fructe. Are efect in prevenirea şi

tratamentul cancerului mamar, uretral, cervical şi de prostatã.

 Acid malic. Prezent ĩn fructe. Acţioneazã ca bacteriostatic, stimulator al

hematopoiezei, laxativ, sialogog.

 Manitol Prezent ĩn fructe. Acţioneazã ca antihelmintic, antiinflamator,

diuretic, laxative

 Acid oleic. Prezent ĩn scoarţã

 Acid palmitic.Prezent ĩn scoarţã. Are efecte pozitive principale ca

antifibrinolitic, vermifug

 Pectina. Prezent ĩn fructe. Acţioneazã ĩn tratamentul atereomatozei,

diabetului ,diareei, tumorilor, ulcerului, antitusiv, antiiritant, şi protector al
mucoaselor.

 Quercitina. Acţioneazã ca analgezic, antiasmatic, antibacterian,

anticancerigen, ĩn tratamentul cataractei ,bolii Crohn, encefalitei, ĩn gripe,
gastrite,leucemii, herpes, afecţiuni ale prostatei, cancerului de colon,
cancer mamar, faringite, cancer ovarian, insulinogenic, vasoldilatator, ĩn
 tratamentul obezitãţii ca inhibitor al poftei de mãncare.

Ĩn toate aceste cazuri se recomandã consumarea fructului uscat.

 Serotonina.Prezentã ĩn scoarţã.

Dupã cercetãri multiple este acreditatã cu efecte pozitive ca: analgezic, ĩn boala
Akzheinner, anticonvulsiv, inhibã secreţia gastricã, coagulant, euforic,
miorelaxant,util ĩn gastrite.

 Tanin şi acizi tanici. Prezenţi ĩn scoarţã

Acţioneazã ca antioxidant, antidot ĩn intoxicaţiile cu metale grele.

 Acid succinic. Prezent ĩn fructe

 Sucroza. Prezentã ĩn fructe

Efecte pozitive principale :protector al mucoaselor şi antiiritant, antioxidant, ĩn

tratarea afecţiunilor oftalmice, ĩmpotriva sughiţului.

 Acid stearic. Prezent ĩn scoarţa 5700ppm, ĩn seminţe 6600ppm

 Zaxantina. Prezentã ĩn fructe. Are efect pozitiv, spectaculos ĩn cancerul

mamar.

 Vitaminele

a. VITAMINELE HIDROSOLUBILE :

a1. Vitamina B1 (TIAMINA –VITAMINA PERFORMANŢEI

INTELECTUALE) foarte importantã ĩn funcţiile normale ale SNC.

a2. Vitamina B2 (RIBOFLAVINA) -rol important ĩn fixarea fierului ĩn

hemoglobinã, ĩn sinteza proteinelor, ĩn degradarea grãsimilor şi glucidelor la
nivel tisular.

a3.Vitamina B3 (FACTOR PP) -deosebit de important ĩn procesele de

oxido-reducere, rol de reducere a colesterolului şi a lipidelor.

a4. Vitamina B5 (ACID PANTOTENIC SAU SARCA DE CALCIU) cu

rol important ĩn numeroase reacţii enzimatice stimuleazã creşterea şi
pigmentarea pãrului şi menţine buna funcţionare a glandelor suprarenale.

a5. Vitamina B6(PIRIDOXINA) -este indispensabilã pentru formarea

anticorpilor şi hematiilor, participã la metabolismul acizilor graşi esenţiali,
activeazã funcţiile enzimatice, stimuleazã sensibil sistemul muscular, creşte
troficitatea musculaturii şi a ĩntregului organism.

a6. Vitamina B7 (VITAMINA H, BIOTINA) -stimuleazã buna funcţionare

şi ĩn alopecie, ĩmpiedicã cãderea pãrului.

a7. Vitamina B8 (COLINA)- ĩmpiedicãnd depunerea colesterolului pe

pereţii arterelor, eliminã substanţele toxice din organism.

a8. VITAMINA B9 (INOZITOLUL ) ĩmpreunã cu colina participã la

biosinteza fosfolipidelor.

a9.VITAMINA B10 (PABA) cu rol important ĩn metabolismul globulelor

roşii şi ĩn funcţionarea normalã a ţesutului cutanat.

a10. VITAMINA B12 (CIANOCOBALAMINA) pe lãngã importanţa

esentialã ĩn formarea globulelor roşii contribuie la menţinerea funcţiilor
normale ale SNC.

a11. VITAMINA C- prezentã ĩn cantitate mare, stimuleazã sistemul imunitar

şi creşte rezistenţa faţã de bolile infecto-contagioase.

b.VITAMINELE LIPOSOLUBILE

Uleiul de cãtinã utilizat atãt ĩn medicina tradiţionalã, cãt şi modernã ,pentru cele
mai variate maladii, de la boli digestive la ĩntãrirea sistemului imunitar şi la
numeroase afecţiuni ale pielii ,chiar şi leprã ,fiind foarte bogat ĩn principii active,
utile pentru organismului uman.

Ĩn prezent uleiul de cãtinã este folosit ĩn industria cosmeticã pentru revitalizarea

, redarea flexibilitãţii şi frumuseţea pielii.

Ĩn medicinã, este folosit atãt pentru uz intern cãt şi pentru uz extern.

 Lecitine.

Componentele principale ale lecitinelor sunt colina şi inozitolul ,cu rol de

vitamine. Colina intrã ĩn structura membranelor celulare, iar inozitolul se gãseşte
ĩn proporţie mare ĩn structura creierului.

Ambele contribuie la degradarea grãsimilor, ĩmpiedicãnd depunerea lor pe ficat,

reducerea nivelului sanguin, al colesterolului şi al altor lipide, transformãndu-le
ĩn substanţe hidrosolubile ce se eliminã ĩn organism. Reduce durerile
articulare.Combate cãderea pãrului. Are un efect sedativ şi creşte capacitatea de
memorare.

Prezintã mare importanţa fiziologicã atãt pentru sistemul osos ,pentru SNC,
pentru sistemele enzimatice.

 STEROLI.

Fitosterolii sunt prezenţi ĩn cantitãţi mari ĩn uleiul de cãtinã şi se pot identifica şi

doza G.C (gaz-cromatograf) din partea nesaponificabilã a acestuia. Sunt o
categorie de produşi biochimici de mare importanţã pentru funcţiile normale ale
organismului uman.

Sterolii sunt apreciaţi pentru efectele benefice ĩn tratamentul bolilor de piele,

rãni, leprã, arsuri ,iar ĩn cosmeticã au efecte de regenerare ,troficitate şi
ĩnfrumuseţire a ţesutului dermic.
 PRELUCRAREA INDUSTRIALĂ. MOD DE
PREPARARE ŞI ADMINISTRARE

Fructele de cãtinã se recolteazã toamna tãrziu cãnd au ajuns la maturitate,

culoarea portocalie ĩnchis indicãnd aceasta.

Recoltarea se face pãnã la primul ger, dar şi dupa aceea. Azi prelucreaza fructele
de cãtinã pentru obţinerea de produse parafarmaceutice , cosmetice şi
medicamenoase, ţãri ca : Rusia, China, Ucraina, Japonia, Germania, S.U.A,
Canada, Franta,Italia şi multe alte ţãri. Produsul de cea mai mare importanţã este
uleiul de cãtinã.

Tehnologiile de obtinere si concentrare a produsilor bioactivi din catina au fost

eleborate avand la baza procedee moderne de extractii diferentiale, extractii in
medii
naturale inerte, bazate pe separari prin membrane cu mare selectivitate
(microfiltare,
ultrafiltrare si osmoza inversa) si prin distilare in strat subtire in vid. Deoarece
aceste
procese au loc la temperaturi scazute, se conserva in totalitate proprietatile
biologic
active ale compusilor separati si se asigura, totodata, nivelul de puritate impus.
Concentrarea compusilor bioactivi din sucul de catina are loc in trei etape:
- microfiltrarea: prima concentrare a compusilor bioactivi din sucul de catina
prin retinerea la suprafata membranei a compusilor coloidali cu dimensiuni mai
mari
decat cele ale porilor; concentrarea in acest caz este interpretata ca o crestere a
raportului dintre masa compusilor bioactivi si cea a substantei uscate totale;
- ultrafiltrarea: concentrarea propriu-zisa a compusilor bioactivi prin retinerea
la suprafata membranelor de UF a celor mai fine substante coloidale precum si a
unor compusi macromoleculari dizolvati in suc (amidon, celuloza, proteine de
balast
cu masa moleculara mare);
- osmoza inversa: etapa de concentrare avansata, prin retinerea la suprafata
membranelor de OI a tuturor componentilor bioactivi din sucul de catina, precum
si a
celei mai mari parti din sarurile minerale, tehnologie prin care se obtin produse
bioactive din catina concentrate.
Parametrii procesului de concentrare a sucului de catina utilizand tehnicile
membranare au fost:
Temperatura de lucru : cca. 18 ºC.
Presiune de lucru la ultrafiltrare: max. 8 bar;
Raport de concentrare in procesul de ultrafiltrare: 1/2;
Presiune de lucru la osmoza inversa: max. 20 bar;
Raport de concentrare in procesul de osmoza inversa: 1/5.
Succesiunea optima de operatii la concentrarea compusilor bioactivi din sucul
de catina este deci urmatoarea:
prefiltrare – microfiltrare – ultrafiltrare – osmoza inversa.
Rezultatele experimentale obtinute au confirmat fiabilitatea, reproductibilitatea
si functionalitatea tehnologiei, precum si a instalatiei prototip.
Prin aplicarea acestei tehnologii, dupa succesiunea de operatii prefiltrare –
microfiltrare – ultrafiltrare, gradul de concentrare a compusilor biologic activi
este de
2:1, fata de continutul initial al sucului de catina.
Prin aplicarea procedeului membranar de osmoza inversa, gradul de
concentrare a compusilor bioactivi din sucul ultrafiltrat este de aproximativ 5:1
fata de
sucul concentrat.
La aceeasi presiune de separare, gradul de concentrare este mai pregnant la
flavone si proteine, comparativ cu gradul de concentrare a vitaminei C, fapt ce se
explica prin masa moleculara mult mai mare a acestor compusi.
Aplicarea procedeului de osmoza inversa conduce la concentrarea vitaminei C
intr-o proportie de 4,5:1 fata de sucul initial.
Testarea instalatiei prototip a demonstrat o buna comportare hidrodinamica a
intregii instalatii, precum si o buna corelare intre caracteristicile hidrodinamice
ale
elementelor de filtrare care echipeaza instalartia.
Instalatia asigura urmatoarea capacitate de prelucrare:
- prelucrarea a 250 l/h de suc de catina prin microfiltrare ;
- prelucrarea a 230 l/h de suc de catina microfiltrat, prin ultrafiltrare, cu un grad
de concentrare de la 1:1 la 1:5,
- extractia a 50 l/zi de ulei de catina;
- fractionarea a 50 l/zi de ulei de catina prin osmoza inversa, la un raport de la
1:2 pana la 1:10.
CE FOLOSIM DE LA CĂTINĂ

Ĩn principal folosim fructele care sunt o adevãratã farmacie, conţinãnd aproape

toate vitaminele şi mineralele necesare organismului uman. Foarte puţini ştiu cã
şi alte pãrţi ale plantei au proprietãţi terapeutice deosebite..

De pildã, scoarţa de pe ramuri are efecte antiseptice, astringente şi mineralizante

foarte puternice, ĩn timp ce rãdãcinile sunt un antibiotic şi un stimulent imunitar
extraordinar.

 FRUCTELE se desprind foarte greu de pe ramuri, iar spinii vã vor rãni in

timpul culesului.Pentru a simplifica lucrurile ,crenguţele ĩncãrcate cu
fructe vor fi mai ĩntãi desprinse prin tãiere de pe trunchi, urmãnd ca
ulterior sã fie luate fructele de pe ramuri cu ajutorul unei furculite. Contrar
aşteptãrilor acest tratament nu va dãuna plantei care are o asemenea
vitalitate, ĩntrucãt ĩn urma tãierii va scoate de doua-trei ori mai multe
ramuri (este o metodã folositã de grãdinari pentru a ĩndesii arbuştii de
cãtinã din gardurile vii) ĩn anul urmãtor de vegetaţie.

 SCOARŢA de pe ramurile care rãmãn dupã culegerea fructelor se

desprinde

simplu, prin cojirea cu un cuţit. Pentru simplificare, ĩn terapie se folosesc

ramurile cu tot cu scoarţã , aşa cum vom vedea ĩn continuare, la metodele de
preparare.

 RĂDĂCINILE sunt rareori folosite ĩn terapie, pentru cã, pe de o parte,

sunt
greu de obţinut (dezgroparea acestora nu este o treabã deloc uşoarã) iar pe de altã
parte, tãierea lor, spre deosebire de cea a crenguţelor ,afecteazã grav vitalitatea
arbustului. Ĩn plus, aceste rãdãcini au proprietãţi destul de asemanatoare cu
scorţa, aşa cã avem un ĩnlocuitor valoros.

 SCOARŢA ŞI RAMURILE CĂTINEI

Pulberea se obţine din scoarţa lãsatã vreme de douã sãptãmãni şi apoi mãcinatã
cu rãşnita de cafea. Se obţine astfel un praf gri-albicios cu virtuţi vindecãtoare
deosebite, din care se administreazã cãte o jumãtate de linguriţã de patru ori pe
zi.

Tinctura ,şapte linguri de praf de coajã se pun ĩntro sticlã cu 250ml alcool
alimentar de 70-80 grade. Se lasã la macerat 15zile, agitãnd des, dupã care se
strecoara. Se ia de 3ori pe zi cãte o linguriţã diluatã ĩn 100ml apã. Extern, se
dilueazã ĩn funcţie de toleranţa şi se aplicã pe rãni ca cicatrizant.

Decoctul se obţine din crengile necojite şi cu eventualele frunze care au rãmas.

Douã mãini de ramuri de cãtina , mãrunţite ĩn prealabil, se lasã ĩntr-o jumãtate de
litru de apã de seara pãnã dimineaţa,apoi se filtreazã.

Maceratul se preparã din douã linguriţe de pulbere de cãtinã puse ĩntr-un pahar
cu apã şi lãsate la macerat, la temperatura camerei de seara pãnã dimineaţa, cãnd
se amestecã cu o linguriţa de miere lichidã.

Maceratul obţinut se pune deoparte, iar ramurile se mãrunţesc şi se fierb vreme

de douãzeci de minute la foc mic, dupã care se filtreazã şi se lasã la rãcit.

Ĩn final, se combinã cele douã extracte, obţinãndu-se aproximativ trei sferturi de

litru de preparat, care se consumã pe parcursul unei zile.
Preparat dezinfectant , se fierbe o mãnã de ramuri de cãtinã, tãiate mãrunt, ĩn
jumãtate de litru de oţet la foc mic vreme de 10minute, dupã care se lasã la rãcit
şi se filtreazã.

Ramurile rãmase dupa filtrare se ard complet, iar cenuşa rezultatã se combinã cu
puţin din oţetul anterior astfel ĩncãt sã se formeze o pastã, care se aplicã pe
locurile afectate.

Sucul proaspãt se obţine prin zdrobirea fructelor proaspete culese cu ajutorul

unei linguri de lemn (contactul cu metalul duce la degradarea anumitor
vitamine).Zdrobirea se face ĩntrun vas de porţelan pãnã cãnd se formeazã o pastã
foarte aproape de consistenţa lichidã, care va fi consumatã imediat, pentru a nu
se oxida.

De obicei sucul de cãtinã nu se consuma singur, pentru ca este prea puternic,ci ĩn

combinaţie cu morcovul.

La jumãtate de pahar de suc de morcov se adaugã 4-5 linguri de suc de cãtinã,

aceastã combinaţie consumãndu-se pe stomacul gol de 2-3 ori pe zi.

Siropul de cãtinã.Sucul proaspãt de cãtinã se conservã prin combinarea cu miere-

la o parte de suc se adaugã douã parţi de miere,dupã care se amestecã bine cele
douã componente, pãnã cãnd se formeazã o pastã omogenã.

Siropul de cãtinã se pãstreazã ĩn locuri ĩntunecoase şi rãcoroase şi se

administreazã din el 4-6 linguriţe pe zi, ĩn cure de lungã duratã..

Ceaiul de cātinā se obţine prin firberea a două linguriţe de fructe, īntr-o cană de
apă vreme de 2-5minute.

Este un preparat des folosit şi l-am inclus ĩn acest grupaj, ĩn primul rând pentru a
atrage atenţia asupra eficienţei sale. De altfel, ĩn general,extractele ĩn apa
obţinută, din cătină sunt ineficiente deoarece vitaminele A,E,F se pierd nefiind
hidrosolubile.

Apoi prin fierbere se modifică mult structura biochimică complexă a fructului de

cătină, diminuându-se şi mai mult calităţile sale terapeutice.De aceea este bine să
ĩnlocuim acest preparat cu pulbere, cu sucul sau cu siropul de cătină.

Sucul de cătină se obţine casnic, din fructele de cătină proaspete, prin zdrobirea
cu lingura de lemn sau,mai rapid, cu mixerul,şi nu prin presare sau centrifugare,
deoarece ĩn acest fel s-ar pierde componente ale cătinei extrem de importante.

Se administrează pentru ĩntărirea sistemului imunitar. Acest suc (sau mai

degrabă nectar, deoarece conţine şi pulpă ş coajă) se consumă zilnic,ĩn cantităţi
de 50-100ml (50ml=un sfert de pahar) o cura durând minim o lună.

Īn cazul când nu se cumpară de la piaţă,fructele de cătină se pot culege pe toată

durata toamnei şi a iernii chiar şi atunci când sunt ĩngheţate, putând fi păstrate la
frigider timp de 1-2 săptămâni.

Pentru a face mai suportabil gustul destul de acru şi astringent al sucului de

cătină, se poate adăuga miere de albine, care ii potenţează efectul.

Ca tratament al unor boli, sucul de cătină, mai ales atunci când este asociat cu o
alimentaţie lacto-vegetariană, este un elixir regenerant şi detoxifiant al
organismului foarte puternic.

Lichidul nu se filtrează, iar la sfârşit se consumă şi pasta de cătină rămasă ĩn

pahar. Este un remediu preferat de copii şi convalescent, foarte uşor de asimilat
şi ĩnviorător. Poate fi ĩmbogăţit prin adaosul unei linguriţe de pulbere de măceşe
şi de afine. Se administrează pe stomacul gol dimineaţa, pentru īntărirea
sistemului imunitar. Pentru creşterea imunităţii la copii, se face o cură de patru
săptămâni cu macerat la rece de cătină, administrat cu un sfert de oră ĩnainte de
masă.
ΙΙΙ. AFECŢIUNI CE POT FI TRATATE CU
AJUTORUL CĂTINEI

Atât fructul, fructele, coaja cât şi seminţele au fost şi sunt utilizate ĩn practica
medicală şi alimentaţie, cu rezultate spectaculoase.

Au fost studiate componentele chimice şi efectele lor asupra organismului uman.

Primele utilizări terapeutice moderne au fost iniţiate ĩn 1950 ĩn Rusia.

Cătina este ĩnregistrată oficial ĩn farmacopeea chinezească ĩn 1977.

Preparatele realizate pe bază de ulei de cătină au fost utilizate în arsuri termice şi

chimice, afecţiuni ale pielii deteminate de expunerea prelungită la iradieri.

Intern, uleiul de cătină este utilizat în tratamentul unor afecţiuni ca: ulcer gastric
şi duodenal, diaree, urticarie şi stări alergice, maladii neuroendocrine,
reumatism, afecţiuni circulatorii, hepatice, alcoolism, anemie, astenie, antistres.

Īn ultimul timp cercetătorii îl recomandă în oncologie..

 Anemia. Se ia pulbere de cătină, câte o linguriţă rasă de 3-4 ori pe zi, în

cure

de câte o lună.

 Gripa, guturaiul, sensibilitatea la răceli. Siropul de cătină face în această

categorie de afecţiuni adevăratele minuni, întărind în primul rând capacitatea

naturală a organismului, apoi prevenind complicaţiile gripei prin efectele sale
bactericide.

Se iau preventiv 4-5 linguriţe de sirop de cătină pe zi, pe stomacul gol, în cure de
trei săptămâni. Odata afecţiunea declanşată, se iau până la 10-12 linguriţe de
sirop de cătina pe zi pentru a hrăni organismul şi a-l ajuta să se apere eficient..

 Hepatita , ciroza hepatică. Efecte miraculoase are sucul de cătină

administrat proaspăt, o jumătate de pahar pe zi.

În absenţa sucului proaspăt, un substituient foarte bun este şi siropul din care se
ia o lingură de 3-4 ori pe zi, înainte de mesele principale. Tratamentul cu ambele
tipuri de preparate de cătină se asociază cu un regim vegetarian strict.

 Enterita, colita de putrefacţie. Se consumă suc proaspăt în amestec cu

morcov (combinate în proporţiile indicate mai sus) 5-6 doze pe zi. Efecte foarte
bune are şi pulberea luată pe stomacul gol înainte de masă: 1 lingură rasă de trei
ori pe zi, în cure de câte o săptămână.

 Arteroscleroza, fragilitate vasculară. Pulberea de cătină,1 lingurita

administrată de patru ori pe zi, pe stomacul gol, ajută la menţinerea sănătăţii, al

elasticităţii şi a integrităţii vaselor de sânge.Cele mai spectaculoase efecte se
obţin cu un preparat format dintr-o linguriţă de pulbere de cătină, una de polen
şi una de miere. Se iau 4 lingurie pe zi din aceasta combinaţie.

Persoanele care aveau fragilitate capilară pronunţată au eliminat acest neajuns

dupa două luni de tratament cu acest preparat.

 Alcoolism şi tabacism. Studii făcute în Rusia, ţara în care tabacismul şi

mai

ales alcoolismul sunt un adevarat flagel, au pus în evidenţă că tratamentul cu

cătină face mai uşoară “dezobişnuirea” de aceste “droguri” şi ajută la îndreptarea
sechelelor, intoxicaţiilor cu ele.

De pildă , s-a constatat la alcoolicii care au făcut tratament cu cătină în timpul

curei de dezintoxicare că problemele cum ar fi tremuratul mâinilor, nervozitatea,
ieşirile violente sunt mult estompate faţă de cei care nu urmează aceste
tratamente. Se ţin cure de trei luni, timp în care se iau 3-4 linguri de pulbere de
cătină pe zi.

 Bolile splinei. Se combină o parte de tinctură de scoarţă de cătină cu trei

părţi de suc de fructe de cătină. Se obţine un preparat slab alcoolizat, din care se
ia câte o lingură de patru ori pe zi, în cure de minim trei luni.

 Adjuvant în dermatoze diverse. Se face o cură de patru-şase săptămâni cu

ulei de cătină, care stimulează puternic procesele trofice de la nivelul pielii. Se
iau câte 30-50 picături de ulei de cătină de două ori pe zi.

 Diaree, dizenterie. Ca remediu de urgenţă se iau 1-3 linguriţe de pulbere

de

scoarţă de cătină. Pe termen lung, rezultatele foarte bune se obţin prin

tratamentul cu decoct de ramuri, din care se beau 3 căni pe zi.

Are puternic efect astringent şi antibiotic fiind util în tratarea enteritelor,

colitelor, precum şi a cistitelor hemoragice.

 Eczeme infecţioase. Se aplică pe locul afectat preparatul dezinfectant

obţinut

prin combinarea oţetului din ramuri de cătină cu cenuşa rezultată în urma arderii
lor. Aplicaţia se face de două ori pe zi, până la completa vindecare.

 Râie. Se aplică pe locul afectat pasta obţinută în cenuşa de ramuri de

cătină

combinată cu oţetul. După ce se unge bine locul, se pune deasupra o folie de

plastic,care se leagă astfel încât să creeze un mediu cât mai umed pe zona tratată.

Aplicaţia durează patru ore şi se face de două ori pe zi vreme de minim o

săptămână.

 Pentru protecţia pielii împotriva razelor ultraviolete şi a frigului. Se

recomandă combinarea a 50 de picături de ulei de cătină cu o lingură dintr-un

unguent obişnuit, obţinându-se o cremă cu virtuţi de protecţie excelentă.

 Potenţa ,fertilitate la bărbaţi şi femei. Uleiul de cătină este cea mai bogată
substanţă naturală în vitamina E din lume. Vitamina E este supranumită şi
vitamina tinereţii şi a fertilităţii , tratament de 2-3luni cu ea ajungând la
relansarea activităţii glandelor sexuale, la redobândirea vigorii şi a dinamismului.

 Regenerarea ţesuturilor după arsuri, răniri, intervenţii chirurgicale. Cura

internă de o lună cu ulei de cătină ajută regenerarea rapidă a pielii şi a

mucoaselor, dublând practic viteza de vindecare.

 Psoriazis, sclerodermie, dermatoze rezistente la tratament. Tratamentul

intern de minim două luni cu ulei de cătină are un efect benefic deosebit asupra
pielii. La persoanele sănătoase cura cu ulei de cătină face pielea mai
stralucitoare, mai elastică şi ii dă un aspect tânăr.

În cazul persoanelor cu boli de piele cronicizate, cura cu ulei de cătină grăbeşte

şi în anumite cazuri, deblochează procesele de vindecare.

 Accelerează procesele de dezvoltare mentală şi fizică la copii. Cinci

picături

de ulei de cătină , luate de trei ori pe zi ajută la reglarea proceselor de creştere

maturitatea copiilor şi pubertinilor.

 Degerături. Se aplică uleiul de cătină extern.

 ΙV. ULEIUL DE CĂTINĂ

Uleiul de cătină este produsul cel mai important extras din fructul de cătină. Se
obţine exclusiv pe cale industrială. După uleiul de palmier, uleiul de cătină este
al doilea în lume cu bogăţie în vitamina E.

Uleiul de cătină poate fi utilizat ca un complement alimentar ce permite

organismului să-şi sporească propria imunitate şi să corecteze acţiunile
sistemelor enzimatice, fermentative să-şi refacă sistemele funcţionale şi să
prevină instalarea maladiilor dintre cele mai grave şi mai grele pentru organism.

PRINCIPII ACTIVE :

Vitamine (A, D, E, K, F) carotenoizi (in special beta-caroten), fitosteroli ,

oligoelemente (K,MG ,FE, MN) lecitine şi fosfolecitine , acizi graşi
polinesaturaţi .
ACŢIUNI

-Tonifiant general;

-Antianemic;

-Vitaminizant;

-Imunostimulator;

-Are acţiune sinergică cu interferonul;

-Trofic vascular şi nervos;

-Regenerator al pigmenţilor retinieni;

-Protector coronarian;

-Antiatelosclerotic;

-Încetineşte procesul de îmbătrânire;

-Previne apariţia cancerului (în special cancerul pulmonar la fumatori, prin

conţinutul mare în beta-caroten)

-Îmbunătăţeşte funcţia de detoxifiere a ficatului şi asigură troficitatea celulei

hepatice

-În administrarea externă este un bun cicatrizant având un remarcabil efect

dermoregenerator, antiinflamator, uşor bactericid, nutritiv.

INDICAŢII:

INTERN : profilactic pentru creşterea rezistenţei organismului la infecţii,

stimularea imunităţii, tonic general în situaţii de stress, încetinirea proceselor de
îmbătrânire şi prevenirea apariţiei cancerului
Ca adjuvant în tratamentul intern al unor afecţiuni dermatologice (psoriazis LED
forme cutanate) ,afecţiuni osteoarticulare (diverse artroze, osteoporoză),
afecţiuni ale aparatului digestiv.

Are activitate deosebită în hepatitele cronice, afecţiuni uro-genitale, afecţiuni

neurologice şi psihice. Are un rol excepţional în stagnarea şi regresul diverselor
afecţiuni oculare (hemeralopie, prezhitism, keratomalacie, miopie, astigmatism,
hipermetropie, glaucom, cataractă) prin conţinutul mare în beta-caroten ,
precursor al vitaminei A.

EXTERN: tratamentul local al eczemelor, arsurilor termice şi chimice,

degerăturilor, alergodermiilor, psoriazisului ,răni cu vindecare lentă, ulcere
crurale, în formă de ulei sau înglobat în unguente, creme.

Este singurul produs natural recunoscut pentru activitatea de protecţie împotriva

radiaţiilor solare sau de altă natură.

MOD DE ADMINISTRARE:

-INTERN :adulţi 20picături de 3ori pe zi timp de 1lună, cure de 2-3 ori pe an;
copii (peste 1an): 5picături de 3ori pe zi. Doza poate fi mărită cu vârsta.

-EXTERN: prin aplicare locală direct sau în produse cosmetice

V. PRODUSE PE BAZĂ DE CĂTINĂ

ULEI DE CĂTINĂ

Conţine:

-ulei de cătină;

-lanolină;

-vaselină;

-ceară.

Preparat de SC.MAYAM.S.A se prezintă ca un lichid uleios de culoare brun-

roşcat ,portocaliu. Se obţine din fructele de cătină albă prin procedee combinate
de presare şi extracţie. Se ambalează în sticle de 1L şi în flacoane de plastic de
25g şi 10g. Este considerat -medicament minune.

CĂTINĂ 30CPS/150 CPS

Compoziţie: cătina

Recomandat: hipovitaminoze, ulcer gastric şi duodenal, astenie, stări de

convalescenţă -3pe zi.

Cătina poate fi asociată cu: SPIRULINA, LĂPTIŞOR DE MATCĂ,

APILARNIL, PROPOLIS, POLEN.
CĂTINOFORT

Acţiune: de eliminare a deficientelor nutriţionale hepatoprotectoare, antitoxică,

antiateroscleroză, imunomodelatoare, antianemică, vitaminizantă, mineralizantă.

Conţine: complex enzimatic alături de alte principii active din pulpa prelucrată a
fructului de cătină, spirulină şi uleiuri esenţiale.

Mod de utilizare: 3-5cps pe zi ,după masă în cure 1-3luni de 2-4 ori pe an.

Precauţii: Se poate utiliza în timpul sarcinii cu recomandarea medicului.

Contraindicaţii: nu există

Condiţii de păstrare: în ambalajul original, la loc răcoros.

TONIFOR

Indicaţii: nevralgie, maladii, artroze, spondiloze, entorse, luxaţii.

Se aplică in strat subţire pe zona dureroasă masându-se uşor.

Compoziţie: tinctură, ulei de cătină, lanolină, stearină, acid salicilic, camfor,

trietanolamină.
 UNGUENT DE CĂTINĂ

Compoziţie: ulei de cătină, lanolină, vaselină, ceară

Acţiune: cicatrizant , emolient, vitaminizant, tonifiant, nutritiv.

Mod de întrebuinţare : Aplicaţii locale cu masaj uşor sau normal.

A se păstra la loc răcoros şi uscat.

Q4U -CREMĂ PENTRU ALBIRE

Indicaţii: Produsul este recomandat pentru prevenirea apariţiei şi îndepărtarea

petelor pigmentare acţiunea sa datorându-se prezenţei în formulă a unui complex
bioactiv din plante : extract de lecviriţie şi cătină.

În acelaşi timp, uleiul de cătină şi oxidul de zinc formează un filtru UV natural

protejând pielea împotriva radiaţiilor solare.

Se aplică pe suprafaţa pielii şi se masează uşor înainte de expunere.

CEAI DE CĂTINĂ ŞI MĂCEŞE

Produsul este un amestec de fructe DE CĂTINĂ ŞI MĂCEŞE utilizat ca

supliment nutritiv, cu rol important în oxidoreducerile biologice şi respiraţia
celulară pentru revigorarea generală a organismului , vitaminizant general şi
remineralizant, tonic.

Poate fi utilizat ca adjuvant în avitaminoze, modifică oxidoreducerile biologice

prin "sistem redox" datorat prezenţei acidului ascorbic şi dehidroascorbic. Joacă
un rol important în respiraţia celulară. Prin aportul vitaminei P are proprietatea
de a scădea permeabilitatea şi fragilitatea capilarelor.

Are acţiune diuretică, este utilizat în afecţiuni hepatice şi renale, modifică

favorabil ,flora intestinală patogenă.

Infuzia se recomandă să se consume caldă sau rece ,ori de câte ori este nevoie.
CREMĂ ANTIRID

Compoziţie:

-ulei de cătină;

-biomasa spirulină;

-coenzima Q10.

Alegerea produsului care ţi se potriveşte.

Este indicat la orice vârsta pentru întreţinerea tenurilor uscate şi deshidratate,

pentru prevenirea ridurilor. Destinată pentru orice tip de ten.

Mod de aplicare: se aplică dimineaţa şi seara, pe tenul demachiat şi curăţat.

Acţiunea principiilor active:

Acţiunea componentelor bioactive din uleiul de cătină şi elasticităţii pielii tenului

atenuează şi întârzie procesul natural de îmbătrânire a ţesutului epidermic.

Efect:
-pielea devine netedă catifelată;

-produsul este bine tolerat de pielea tenului;

-ridurile dispar după aplicări repetate;

CREMǍ CONTUR OCHI

Conţine:

-tinctură de echinaceea;

-ulei de cătină;

-coenzima Q10.

Mod de aplicare: se aplică în jurul ochilor şi pe pleoape prin mişcări circulare

dimineaţa şi seara după demachiere.

Acţiunea principiilor active: Complexul tincturii de echinaceea cu uleiul de

cătină asociat cu Coenzima Q10 acţionează sinergic în lupta împotriva radicalilor
liberi, responsabili procesului de îmbătrânire prematură sau accelerată, dar şi de
prevenire a formării cearcanelor.

Efect:

-asigură hidratarea completă a pielii sensibile a zonei oculare;

-diminuează ridurile superficiale;

-estompează şi previne apariţia cearcănelor;

-pielea işi păstrează efectul natural.

COENZIMA Q10 ÎN ULEIUL DE CĀTINĀ

Prezentarea produsului : capsule filmate care conţin 15mg coenzima Q10 şi ulei
de cătina 300mg.

Acţiune: antioxidant, încetineşte procesul de îmbătrânire precoce a

organismului, ameliorează funcţia reproductivă, energizantă celulară,
vitaminizantă, detoxifiantă, creşte rezistenţa la efort.
Indicaţii:

Supliment nutriţional indicat ca adjuvant în:

-profilaxia afecţiunilor cardiovasculare;

-osteoporoza;

-obezitate;

-tulburări de menopauză;

-afecţiuni neurologice;

-afecţiuni digestive.

Mod de utilizare:

Doza de întreţinere: ca supliment nutriţional 1-2 cps pe zi după masă, în cure de

30-40 zile, de 2-3 ori pe an.

Adjuvant în tratamentul patologic specific: 2-6cps pe zi după masă,în funcţie de

stadiul şi reactivitatea bolii.

Precauţii: Se va utiliza în timpul sarcinii sub supraveghere medicală.

Condiţii de păstrare: la temperatura camerei.

LAPTE PENTRU ÎNGRIJIREA CORPULUI

Conţine:

-ulei de cătină;

-coenzima Q10

Mod de aplicare: se aplică dimineaţa şi seara, prin masarea uşoara a corpului.

Acţiunea principiilor active: Acţiunea componentelor bioactive din uleiul de

cătină şi coenzima Q10 oferă elasticitate pielii şi atenuează procesul natural de
îmbătrânire.

Efect:

- pielea devine netedă catifelată;

-produsul este bine tolerat de piele;

-păstrează elasticitatea şi tonifică pielea.

CREMĀ PENTRU ÎNGRIJIREA GÂTULUI

Conţine:

-extract de castan;

-extract de nalbă;

-coenzima q10;

-ulei de cătină.

Alegerea produselor care ţi se potrivesc. Este indicat la orice vârsta pentru

întreţinerea zonelor deshidratatate ale pielii gâtului.

Produsul are rol de regenerare, protejare, calmare.

Efect:

-asigură hidratarea completă;

-redă elasticitatea pielii şi revitalizează;

-are un efect de calmare şi tonifiere;

-produsul este bine tolerat.

CAPSULE DE CĂTINĂ

Capsulele de cãtina sunt preparate de laboratoarele MEDICA

Compoziţie: HIPPOPHAE RHANNOIDES-fructus 0,300g.

Produsul se recomandă în hipovitaminoze de diverse cauze, astenie fizică şi

psihică, surmenaj, stări de convalescenţă, ulcer gastric şi duodenal, în efort
intelectual crescut.
VΙ. CONCLUZIE

Prin această lucrare am arătat că extractele din plante, folosite în mod

corespunzator au un foarte bun efect terapeutic, dar au şi cele mai puţine
contraindicaţii şi reacţii adverse.

Ani de zile virtuţile cătinei au fost ignorate, tocmai din cauza marii ei răspândiri.
"Gard viu" asa cum i se spune prin multe locuri, cătina a fost a fost vreme
îndelungată doar prietena porumbeilor şi-a păunilor(ea lipseşte şi astăzi în multe
culegeri de plante medicinale)înainte sã devinã o "bombă" a medicinei
fitofarmaceutice, o plantă-miracol, care vindecã aproape orice rãu. Una din
trãsãturile societãţii noastre moderne atãt de dezvoltatã tehnologic este aparent
paradoxal, nevoia de miracol. Numai ĩn domeniul sãnãtãţii este nevoie de zeci şi
sute de astfel de miracole.

Se aşteaptã remediul care sã salveze milioane de tineri şi copii boolnavi de

cancer. Ĩncã nu a ĩnceput sã fie cãutat dar cu toţii asteptãm remediu miracol, care
sã vindece aceastã lume de rãutate şi violenţã.

Ĩn ziua de astãzi din lipsa educaţiei medicale a pacientului cãt şi din obişnuinţa
medicilor de a trata un simptom cu medicamente chimice ce au acţiune rapidã
dar şi multe reacţii adverse, cãt şi din modul de a ignora medicina naturistã care
a fost eficientã timp de milenii şi nu decenii, poate doar sãrãcia ne poate ĩntoarce
cu faţa la medicina tradiţionalã naturalã.

Deoarece sunt obţinute ĩn mod natural aceste medicamente sunt foarte ieftine ĩn
comparaţie cu cele industriale, astfel ĩncãt ar face faţã cu succes atãt pe pieţele
internaţionale de medicamente cãt mai ales pe piaţa autohtonã şi aşa slãbitã din
punct de vedere financiar, din cauza preţurilor mari ale medicamentelor cãt şi a
condiţiilor economice.

Doresc sã ĩnchei aceastã lucrare citãndu-l pe Eminescu: " Omul, ĩn inima cãruia
s-a ĩnrãdãcinat atãt de adãnc dragostea pentru viaţã face tot ce-i cu putinţã sã
pãstreze viaţa atãt de greu uneori şi atãt de scumpã ĩntotdeauna."
BIBLIOGRAFIE

1.WWW.SCRIBD.COM

2.WWW.WIKIPEDIA.COM
3.1000 DE PLANTE MEDICINALE Ed. Aquilla, 2007

4.SIROP SI NECTAR DIN PLANTE MEDICINALE, Ed. MAST,2010,

G.Innerhover

5.Societatea ecologica “Natura”, ICECHIM si CHIMINFORM

DATA, Catina, un arbust putin cunoscut si utilizat in Romania, Bucuresti,
2003.

6.Ciobanu V. si Nicolescu S., Catina alba, oportunitate de afaceri pentru

fermierii si investitorii din Romania, Bucuresti, 2003.

7.Rati I. V. si Rati L. "Catina alba in exploatatii agricole", Editura ANCA,

2003.

8.Brad I., Brad L. si Radu F., Catina alba - o farmacie intr-o planta, Editura
Tehnica, Bucuresti, 2002.

9. Valorificarea superioara a catinei albe, Institutul Agronomic “Ion Ionescu

de la Brad” , Iasi, 1982.

10.Didac M., Catinele, o exceptionala sursa de vitamine. Editor Grupul de

Presa Macri S.R.L.