Sunteți pe pagina 1din 13

STRATEGII ACTIVE ÎN ABORDAREA

TEXTULUI LITERAR
STRATEGII ACTIVE ÎN ABORDAREA
TEXTULUI LITERAR

A. PRECIZĂRI TERMINOLOGICE

A1. STRATEGIA DIDACTICĂ

Pornind de la înţelegerea ,,strategiei’’ ca ,,arta de a combina operaţiile în vederea


realizării unui obiectiv’’,definim strategia didactică ca fiind demersul proiectiv al
cadrului didactic care vizează adoptarea unui anumit mod de abordare a învăţării, prin
combinarea eficientă a unor metode , procedee, mijloace didactice, având ca rezultat un
anume mod de programare într-o succesiune optimă a evenimentelor proprii didactice
pe secvenţe de timp estimate anticipat.
Mult mai concentrat, strategia didactică este o înlănţuire de situaţii de învăţare
prin care elevul îşi însuşeşte materia de învăţat.
Strategia arată ce face învăţătorul ( strategia de predare ) şi ce face elevul
(strategia de învăţare ) punând în evidenţă capacitatea cadrului didactic de a acţiona
eficient şi de a face şi pe elevi să fie activi în acelaşi scop.
Cele mai eficiente strategii pentru învăţământul primar sunt strategiile
neprescrise prin care se stimulează efortul propriu al celui care învaţă. Ele se numesc
strategii de activizare, participative.
Elevul învaţă activ atunci când materialul predat este inteligibil, corespunde
intereselor, atitudinilor, aspiraţiilor şi posibilităţilor lui intelectuale.
În alegerea strategiilor de predare trebuie să pornim de la ideea că nu există elev
bun sau slab şi de la recunoaşterea faptului că elevii au capacităţi cognitive diferite şi
stiluri proprii de învăţare.
Este esenţial să îndreptăm cea mai mare atenţie, în mod special, asupra felului în
care îi putem implica pe elevii pentru care strategia aleasă nu este un ,,punct tare’’.
Rezultatul constă în a face mai plăcut şi mai plin de succes timpul pe care elevii îl
petrec la şcoală.

A.2. TEXTUL LITERAR

Opera literară sau textul literar constituie transpunerea artistică a realităţii pe baza
imaginaţiei şi a cuvântului artistic.
Receptarea textului literar solicită spiritul creator al cititorului, gustul şi interesul
pentru literatură.
De aceea, încă din ciclul primar, trebuie să obişnuim elevii să audă, să vadă, să
selecteze, să se identifice cu textul, să participe intelectual şi să trăiască afectiv, numai
astfel putând să decodeze mesajul operei literare.
Receptarea textului literar apare ca obiectiv prioritar pentru clasele a III-a şi a IV-
a unde s-au introdus câteva noţiuni de teorie literară.
Posibilitatea înarmării elevilor cu capacitatea de a se orienta în textul citit în
funcţie de specificul lui este asigurată de faptul că, încă din primele clase primare, ei
operează cu elementele lecturii explicative,deci cu instrumente ale muncii cu cartea, pe
texte diferite.
Dintre textele literare propuse pentru ciclul primar, mai uşor de receptat de către
elevi,este textul narativ, deoarece acesta are un narator ( povestitor ) , un şir de
întâmplări, evenimente şi personaje care participă la desfăşurarea acestora.
Vă propun in această lucrare, ,,jocul în cooperare’’, drept modalitate de abordare
a textului narativ.
Am ales textul suport povestirea ,,La cireşe’’ din romanul ,,Amintiri din
copilărie’’ de I. Creangă.

A.3.STILURI INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE

În literatura de specialitate aparea tot mai frecvent formula ,, învăţarea centrată pe


elev’’ în care rolul dascălului capătă noi valenţe :
• coordonează învăţarea ;
• îi îndrumă pe elevi să înţeleagă modul în care învaţă ;
• oferă elevilor oportunităţi de a învăţa într-un mod care îi ajută să înveţe
cel mai bine ;
• îi determină pe elevi să-şi asume responsabilitatea propriei lor educaţii.
Pentru învăţători, identificarea celor trei stiluri de învăţare a elevilor din clasă nu
reprezintă o problemă, ştiut fiind faptul că ei îşi cunosc foarte bine copiii.
Veţi recunoaşte cu uşurinţă TIPUL AUDITIV, atunci când un elev care nu a
urmărit citirea textului, reuşeşte cu uşurinţă să-l povestească. Acesta învaţă ,,ascultând’’
pe alţii şi auzindu-se pe sine.
Când elevul simte nevoia sublinierii cuvintelor noi, folosirii culorilor pe caietul
de notiţe,reţine amănunte din imagini,fiţi convinşi că este TIPUL VIZUAL.
TIPUL PRACTIC îl reprezintă pe elevul dornic de acţiune. El este cel care face
propuneri pentru a realiza o dramatizare pe marginea unui text , îşi joacă rolul foarte
bine, sare în ajutorul colegilor cu sfaturi practice.

B. STRATEGII CORESPUNZĂTOARE FIECĂRUI STIL DE ÎNVĂŢARE.

În scopul generării entuziasmului şi interesului faţă de lectură vă propun jocul


,,Cititorul, Ascultătorul şi Sfătuitorul’’
Aceste trei roluri corespund celor trei stiluri individuale de învăţare a elevilor.
Astfel rolul de ,,cititor’’, reprezintă punct tare pentru TIPUL VIZUAL, rolul
de ,,ascultător’’, se identifică cu TIPUL AUDITIV,iar rolul de ,,sfătuitor’’ este un punct
tare pentru TIPUL PRACTIC.
,,Jocul’’ se desfăşoară pe parcursul a cinci ore după cum urmează :
B.1. ORA 1
ACTIVITĂŢI CU ÎNTREAGA CLASĂ

1. Lectura expresivă a textului de către învăţător.


2. Discuţii despre povestitor şi personaje.
3. Organizarea colectivului pentru joc.
a ) Învăţătorul propune elevilor jocul ,,Cititorul,Ascultătorul şi Sfătuitorul’’.
Aduce la cunoştinţa ,,actorilor ’’sarcinile care îi revin fiecărui personaj. Acestea sunt
notate şi pe tablă pentru vizualizarea paralelă, dar şi pe fişele de lucru ).
b ) Elevii sunt îndemnaţi să citească cu atenţie şi apoi să aleagă rolul pe care cred
că-l pot ,,juca’’ cel mai bine, astfel încât la sfârşitul jocului să povestească oral
năzdrăvenia lui Nică,să recunoască însuşirile personajelor şi să participe la un proces
literar.
c ) Fiecare elev va purta un ecuson, de culoare diferită,însemn al rolului pe care îl
joacă. Trebuie formate grupuri de 3 elevi : un ,,cititor’’, un ,,ascultător’’ şi un
,,sfătuitor’’.
Învăţorul îşi cunoaşte atât de bine colectivul, încât va reuşi să alcătuiască grupuri
de câte trei elevi ţinând seama că în fiecare clasă există elevi cărora le place să utilizeze
toate stilurile de învăţare.
d ) Elevii care au înscrisă cifra 1, formează grupul numărul 1, cei care au înscrisă
cifra 2, vor alcătui grupul nr. 2 şi aşa mai departe.
e ) Pregătirea sălii de clasă.
Băncile sunt aşezate sub forma unui semicerc. ,,Sfătuitorul’’ se aşează spre
interior, în faţa ,,Cititorului ’’ şi ,,Ascultătorului’’.
Pe fiecare bancă sunt aşezate materialele necesare acitivităţii:
- 3 fişe cu textul suport,,La cireşe’’ de I. Creangă
- instrumente de scris, de colorat
- dicţionare
- ANEXA 1 care conţine sarcinile pentru fiecare rol
- Volumul de I.Creangă ( care conţine un glosar la sfârşitul
său )

B.2. ORA A II- A DECODIFICAREA TEXTULUI

• se rezolvă de fiecare grup sarcinile pe care le contine ANEXA 1


Dascălul coordonează învăţarea. El vorbeşte cu fiecare membru al grupului şi-l
încurajează în rezolvarea sarcinilor.
B.3. ORA a III-a ACTIVITĂŢI DE APROFUNDARE
Fiecare grup are de rezolvat fişe diferite. Acestea conţin următoarele sarcini :
Grupul nr. 1
•Povestirea orală a textului pe baza a trei idei principale date.
Grupul nr. 2
•Dramatizarea
,,Întâlnirea dintre Nică şi mătuşa Mărioara’’
Grupul nr. 3
•,,Caracterizarea ’’ lui Nică completând un ,,Ciorchine’’
Grupul nr. 4
•Caracterizarea lui Nică completând un ,,Diamant’’
Grupul nr. 5
•Caracterizarea mătuşei Mărioara completând un ,,Diamant’’
Grupul nr. 6
•Enumeraţi faptele bune şi faptele rele pe care le face Nică, formulând
enunţuri
Grupul nr. 7
•Transcrieţi zicătorile şi proverbele din text şi apoi le explicaţi
•Scrieţi şi alte proverbe care s-ar potrivi textului
Grupul nr. 8
•Exerciţii de imaginaţie şi schimbare a desfăşurării acţiunii

B. 4 ORA a IV- a ACTIVITĂŢI DE EVALUARE


Fiecare grup expune oral felul în care au fost rezolvate sarcinile ( prezentarea are
loc în ordinea numerelor date fiecărui grup în faţa celorlalte grupuri ).
Elevii pot interveni în prezentare cu întrebări , completări şi aprecieri .
Tema de casă
• Pregătirea pentru un proces în care cel judecat este Nică
• Evaluarea se face cu participarea tuturor elevilor
B. 5. Ora a V - a ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE ŞI APROFUNDARE
Se schimbă fişele completate între grupuri ( Fişa 1 cu Fişa 5 ; Fişa 2 cu Fişa 6 ;
Fişa 3 cu Fişa 8 ; Fişa 4 cu Fişa 7 )
,,Proces literar’’- textul ,,La cireşe’’ de I. Creangă
C. CONCLUZII
Analizând ,,ANEXA 1’’ pe baza căreia se realizează decodificarea textului, puteţi
constata că trei elevi au sarcini diferite ( desfăşurate în acelaşi timp ), care corespund
stilurilor individuale de învăţare. Fiecare îşi rezolvă propria sarcină,dar există şi cerinţe
care solicită colaborarea dintre ei.
Grupurile eterogene le considerăm mai benefice din punct de vedere al rezolvării
relaţiilor interpersonale.
Dascălul este un coordonator al activităţii de învăţare. Prin cuvintele adresate
fiecărui elev, el îi dă incredere şi-l implică în propria sa formare.
Prin joc, elevul descoperă frumuseţea textului literar.
Învăţătorul, apreciind prin calificative răspunsurile elevilor, trebuie să aibă în
vedere caracterul educativ ala evaluării, astfel ca aprecierea să constituie pentru elevi un
puternic stimulent în muncă, o încurajare a eforturilor individuale, un imbold pentru noi
srădanii în vederea obţinerii unor rezultate din ce în ce mai bune.
Oferind elevilor o diversitate de situaţii de învăţare, alegând strategii de predare
care să respecte stilurile proprii de învăţare, vom reuşi să generăm entuziasm faţă de
lectură, vom încuraja şi sprijini studiul limbii române.

ANEXA 1.
,,CITITORUL’’ ,,ASCULTĂTORUL’’ ,,SFĂTUITORUL’’

a) citeşte cu voce tare a) citeşte în gând odată cu a) urmăreşte cu degetul


câte un alineat din text ,,CITITORUL’’ pe text fiecare cuvânt
rostit de ,,CITITOR’’
şi îl ajută dacă este cazul

b) subliniază cuvintele b) subliniază cuvintele b) subliniază cuvintele


necunoscute necunoscute şi le citeşte necunoscute
cu voce tare

c) notează aceste c) rosteşte cu voce tare c) caută în glosar sau în


cuvinte noi enunţul din text unde a dicţionar fiecare cuvânt
întâlnit cuvântul şi citeşte explicaţia

d) subliniază cu d) citeşte cu voce tare d) citeşte cu voce tare


creioane colorate cuvintele lui Nică cuvintele mătuşii
diferite, cuvintele Mărioara
celor două personaje
pe măsură ce le aude

e) citiţi împreună e) citiţi împreună e) citiţi împreună


cuvintele tatălui cuvintele tatălui cuvintele tatălui

Grupul nr. 1
FIŞA nr. 1

Folosindu-vă de textul suport povestiţi oral întâmplarea.Stabiliţi între voi care


parte o povesteşte fiecare.
• Plecarea de acasă şi discuţia cu mătuşa Mărioara.
• Furatul cireşelor.
• Sosirea lui moş Vasile acasă la Nică.

Grupul nr. 2
FIŞA nr. 2

DRAMATIZARE
,,Întâlnirea dintre Nică şi mătuşa Mărioara’’
( Încercaţi să vă învăţaţi rolurile pe de rost )
POVESTITORUL
Odată, vara pe aproape de Moşi, Nică se furişează din casă şi se duce la
moş Vasile să fure nişte cireşe, căci numai la dânsul şi încă în vreo două locuri din sat
era câte un cireş văratec. Întră în casa omului şi se face că-l cere pe Ion la scăldat.
NICĂ :
-Bună ziua , mătuşă Mărioară ! Am venit să vă rog să-l lăsaţi pe Ion să
mergem la scăldat.
MĂTUŞA :
-Nu-i acasă Ion. S-a dus cu moşu- tău Vasile, sub Cetate la o chiuă din
Codreni, s-aducă nişte sumani.
POVESTITORUL :
Nică, ca un băiat de treabă, sărută mâna mătuşii şi-i zice :
NICĂ :
-Apoi, dar mai rămâi sănătoasă, mătuşă Mărioară !...Şi-mi pare rău că nu-i
văru Ion acasă, că tare aş fi avut plăcere să ne scăldăm împreună.

Grupul nr. 4
,,Diamant’’

FIŞA nr. 4
Selectaţi şi aşezaţi cuvintele la locul potrivit :
• pofticios, isteţ, zglobiu, năzdrăvan, ager, linguşitor, politicos, respectuos ;
• se furişează , se preface, minte, distruge, sare, salută, sărută, calcă ;
• Nică fura cireşele mătuşii.
• Nică este copil simpatic.
• Nică este un copil.
• Nică trebuie să plătească.

Nică

Grupul nr. 5
,,Diamant’’

FIŞA nr. 5
Selectaţi şi aşezaţi cuvintele la locul potrivit :
•zgârcită, cărpănoasă, rea, nebună ;
•aruncă,se urcă,se împiedică,cade,pârăşte,fuge ;
•Mătuşa era femeie zgârcită.
•Mătuşa aruncă cu bulgări.
•Mătuşa îşi pârăşte nepotul.
•Mătuşa este foarte rea.

Mătuşa Mărioară

Grupul nr. 6

FiŞA nr. 6
Enumeraţi faptele bune şi faptele rele pe care le face Nică,formulând enunţuri.

Nică

Fapte bune Fapte rele

• •

• •

• •

• •

Puteţi să transcrieţi enunţuri din text, folosind ghilimelele.

Grupul nr. 7

FIŞA nr. 7
•Transcrieţi zicătorile şi proverbele din text şi apoi le explicaţi.

•Scrieţi şi alte proverbe care credeţi că s-ar potrivi textului.

Grupul nr. 8

FIŞA nr. 8
•Imaginaţi-vă că mătuşa Mărioara nu ar fi fost o femeie cărpănoasă. Povestiţi
fiecare, celorlalţi doi colegi, cum credeţi că ar fi continuat textul.

Grupul nr. 3
Caracterizarea lui Nică completând un Ciorchine

FIŞA nr. 8

însuşirea
însuşirea Însuşiri pozitive însuşirea
însuşirea
însuşirea
însuşirea Însuşiri
Portretul pozitive
(faptelui Nică
rele)
însuşirea
însuşirea
(fapte bune)