Sunteți pe pagina 1din 8

PITAGORA

(570 - 495î.Hr.)
“Originar din Samos, un om, un muritor,
Enunță în Cretona perceptul uimitor,
Înscris pe veci în templul Pitagorician
Că numărul e lege, e unic suveran.”
Ion Grigore
Cu toate că Pitagora a rămas cunoscut în mod special da-
torită teoremei sale, el a realizat legătura dintre mărimi şi nu-
mere, dintre aritmetică şi geometrie, făcînd pentru matematică
un pas gigantic şi covârşitor.
▪ Pitagora a întocmit de asemenea şi Tabela înmulţirii, cu-
noscută şi sub numele de Tabela lui Pitagora sau Tabla
înmulţirii, piatra de încercare a oricărui şcolar care vrea să
pătrundă în tainele socotitului.
▪ În geometrie i se atribuie propoziţia din care rezultă că: “un
plan poate fi acoperit cu poligoane regulate identice dacă fo-
losim triunghiuri echilaterale, pătrate sau hexagoane”.
▪ Teoria cosmogonică a lui Pitagora presupune că toate
corpurile cereşti erau situate pe zece sfere şi se roteau pe nişte
traiectorii circulare în jurul unui foc sacru. Apare pentru pri-
ma dată ideea că pămîntul nu se află în centrul lumii.
▪ Pitagora a avut contribuţii şi în teoria muzicală, prin
enunţarea următoarelor legi fundamentale:
1. Lungimea corzilor este invers proporţională cu frecvenţele
sunetelor emise.
2. Legea consonanţei: Sunetele muzicale (consonanţele) se
obţin numai atunci cînd lungimile corzilor ce le emit, se află
într-un raport exprimat prin numere întregi. Prof.AlexaAncaMaria
THALES DIN MILET
(624 – 546 î.Hr.)

“ Trecutul este
sigur, viitorul este
neclar. “

Primul filozof grec si primul matematician al Gre-


ciei Antice a fost Thales din Milet.
Thales din Milet a devenit celebru pentru ca a pre-
zis cu multa exactitate eclipsa de Soare din 8 mai
585 i.Hr., folosindu-se de cunostintele pe care si le-a
insusit de la babilonieni. A descoperit “Carul Mic”.
Thales din Milet a fost numit de greci “Sophos”,
adică înțelept, pentru că a dat multe sfaturi, iar cel
mai cunoscut este cel gravat pe fațada din Oracolul
lui Apolo din Delphi: “Cunoaste-te pe tine insuti !”.
Negustor de profesie, Thales a făcut multe călătorii
in Egipt, Creta si Asia, călătorii care i-au permis să-
și îmbogațeasca cunoștințele din diferite domenii.
Thales a fost unul din cei mai importanți oameni
din Antichitate și atunci când s-a intocmit lista cu
cei “Șapte Întelepți” din Grecia Antica, Thales a
fost trecut primul pe acea listă. A ajutat foarte mult
la dezvoltarea matematicii, astronomiei si filozofiei.
Prof.AlexaAncaMaria
EUCLID
(325 – 265 î.Hr.)
“ Legile naturii
sunt doar gândurile
matematice ale lui
Dumnezeu.”

Euclid—matematician grec, autorul celebrei cărţi


întitulată simplu “Elemente”.
La Muzeul din Alexandria, care poate fi considerat
cea mai veche universitate din lume, Euclid a
înfiinţat o celebră şcoală de geometrie.
“Elementele” lui Euclid a fost timp de mai mult de
2000 de ani, principala carte după care s-a învăţat
geometria. Ea sintetizează şi lucrările altor matema-
ticieni dinaintea lui sau contemporani cu el și cu-
prinde 13 capitole (întitulate cărţi).
Strobaeus povesteşte următoarele despre Euclid:
Cineva care a început să studieze geometria de la
Euclid,după ce a învăţat întâia teoremă, l-a
întrebat:"Dar ce folos voi avea eu învăţînd aceste
lucruri? ".Euclid îşi chemă sclavul şi-i zice: "Dă-i
acestuia trei oboli, fiindcă el vrea să câştige din ceea
ce învaţă."

Prof.AlexaAncaMaria
ARHIMEDE
(287 – 212 î.Hr.)
”Răspunde-mi Arhimede, cel plin de
poveţie
Doar tu eşti capabil a spune
Care sunt corpurile a căror suprafeţe
Au acelaşi raport cu-a lor volume.”

Arhimede a fost numai un mare matematician al


Siracuzei şi al antichităţii, dar şi unul al tuturor
ţărilor şi al tuturor timpurilor.
Pliniu l-a numit “zeul matematicii”.

Spirala lui Arhimede


Construirea numerelor
iraţionale se poate face
uşor cu rigla şi compasul ,
folosind Teorema lui
Pitagora, teorema catetei
sau teorema înălţimii.

Prof.AlexaAncaMaria
FRANÇOIS VIÈTE
(1540 – 13.02.1603)
“În matematică nu
există nici o
problemă care nu
poate fi rezolvată”

Contribuţiile ştiinţifice au fost iniţiate prin lucrări


de astronomie şi trigonometrie: “Harmonicum
coelesta “ (netipărită) şi “Canon mathematicus seu
ad triangula” (publicată între 1571/79). Aici,
aplicând procedeul lui Arhimede la un poligon, a
stabilit valoarea numărului Π cu 9 zecimale exacte.
Lui i se datorează formulele sumei şi diferenţei a
două sinusuri sau cosinusuri, precum şi formulele
care leagă sin(nx) şi cos(nx) de sin x şi cos x (pînă la
n = 10).Viète a introdus prima dată funcţiile
trigonometrice în algebră.
Viéte a făcut multe îmbunătăţiri în teoria ecuaţiilor.
El a prezentat metode de rezolvare a ecuaţiilor de
grad doi, trei şi patru. El ştia legăturile dintre
rădăcinile pozitive ale ecuaţiei şi coeficienţii
diferitelor puteri ale cantităţilor necunoscute.
Trebuie remarcat că cuvîntul “coeficient” este
atribuit lui Viéte.

Prof.AlexaAncaMaria
LEONHARD EULER
(15.04.1707-18.09.1783)
“Logica este
fundamentul
certitudinii tuturor
cunoştinţelor
dobândite.”
A fost un matematician, fizician şi astronom elve-
tian,care a adus contribuţii fundamentale în teoria
numerelor, analiza matematică, geometrie, mecanica
raţională şi mecanica cerească. Nu exista ramură a
matematicii pure sau aplicate în care mintea sa inven-
tivă să nu fi lăsat urme.

Euler este considerat a fi fost forța dominantă


a matematicii secolului al XVIII-lea și unul dintre cei
mai remarcabili matematicieni și savanți multilaterali
ai omenirii.
Alături de influența considerabilă pe care a exercitat-
o asupra matematicii și matematizării științelor stau
atât calitatea și profunzimea, cât și prolificitatea
extraordinară a scrierilor sale, opera sa putând cu
ușurință umple 70 - 80 de volume de dimensiuni
standard (dacă ar fi publicată vreodată integral).

Prof.AlexaAncaMaria
KARL FRIEDRICH GAUSS
(30.04.1777-1855)

„Regina ştiinţelor este


matematica,
iar aritmetica este
regina matematicii”
Scrierile lui Gauss (404 la număr, doar 178 publicate)
sunt destinate mai multor domenii, de la discipline ale
matematicii, fizicii și pana la astronomie..
În 1801 a apărut lucrarea sa “Disquisiti ones Arith-
meticae” (Cercetări de aritmetică),care l-a facut ce-
lebru, conţinând teoria congruențelor, teoria restu-
rilor pătratice, formele pătratice binare şi
ternare şi aplicaţii.
A pus bazele calculului cu numere complexe, tot lui
datorându-i-se şi denumirea acestor numere, a dat
interpretarea geometrică a acestora, stabilind cores-
pondenţa biunivocă dintre numerele complexe şi
punctele planului, a întrodus seria hipergeometrică
ce are un rol important în teoria ecuaţiilor dife-
renţiale.
În geometria diferenţială a găsit formulele funda-
mentale ale suprafeţelor, a elaborat o teorie a li-
niilor geodezice.
Prof.AlexaAncaMaria
ISAAC NEWTON
( 4.04.1643-31.03.1727)

"Nici o mare
descoperire nu s-a
realizat vreodata fără
o presupunere
iniţială."

În matematică:
 Binomul lui Newton, formula de dezvoltare a puterii
n
sumei: (a+b)
 A inițiat (a "inventat", de fapt) conceptul de limită,

cel de derivată și cel de integrală.


 Alături de Leibniz este fondatorul calculului

diferențial și integral. Cei doi titani au ajuns, în mod


inevitabil la crearea acestui domeniu al matematicii
pe două căi foarte diferite. Leibniz a pornit de la
soluționarea matematică a nedeterminărilor
"clasice" din matematică, iar Newton a plecat de la
definirea corectă a vitezei și accelerației, ca variații
ale vectorilor de poziție, respectiv viteză, în variații
infinitezimale ale timpului în care are loc o mișcare
mecanică.

Prof.AlexaAncaMaria