PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

1. SCOP

Prezenta procedură are drept scop stabilirea modului de execuţie a terasamentelor pentru
modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice
comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor,
compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie
2. DOMENIU DE APLICARE

 Această procedură se aplică de către personalul din cadrul firmei cu atribuţii în lucrări de
umpluturi şi refacerea carosabilului.
Elementele geometrice prezentate în capitolele procedurii sunt informative, procedura se va
adapta la variantele proiectate ale straturilor de îmbrăcăminţi.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 ! "#$%&%'($ ' Alimentări cu apă. !eţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi

exploatare)'
 * +('-. ' ormativul privind îmbunătăţirea terenului de fundare slabe prin procedee
mecanice, indicativ
 /A 0(01 2 0$ ' 3ixtură densă
 /A #0" & #,+ 2 +11+ ' Execuţia straturilor de binder şi beton asfaltic
 /A -%( 2 0( ' 4iler de calcar
 /A (1(- 2 (1 ' Pava5e din bolovani
 /A #0- 2 0 ' 6mbrăcăminte din asfalt turnat
 /A #% & # & (-7 /A $"11 & " ' 6mbrăcăminte din beton de ciment
 /A $"11 2 " ' trat de bază şi fundaţie din beton de ciment
 /A $$+ 2 ( ' trat de fundaţie din balast
 /A $"11 2 " ' trat nisip
 /A +%#" 2 " 2 ( ' /erasamente
 *aiet de sarcini anexă la contract
 8egea #1'#((- ' 8ege privind calitatea în construcţii.
 /A #+"% /eren de fundare. *lasificarea si identificarea pamantului
 * -$'- ormativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor
aferente 8egea #+%&+110 8ege privind calitatea lucrarilor in constructii
 /A #1"(%'0$ 3arcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
deplasarii constructiilor si terenurilor.
 /A #+"+&# /eren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a
terenului de fundare
 /A (+"&# 3asuratori terestre. /rasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agricole
 /A #(#%&" /eren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate
 /A #(#%&#%'% /eren de fundare. 9eterminarea caracteristicilor de compactare

Pag. 1/107
 

 * #$('' ormativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea

fundatiilor constructiilor 
 P 0'(+' ormativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi
sensibile la umezire7
 P 01'0(' :nstructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi
cu contractii mari7
 * %'0-' :ndrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii7
 *'+('$' ormativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice7

8egislatie 3 si;

 8egea nr. %#(&+11$ privind securitatea si sanatatea in munca
 <g #"+-&+11$ !ev si 3od cu <= ($$&+1#1 ormele de aplicare a 8 %#(&+11$
 <= #1-#&+11$ ' privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala
 <= %11&+11$ privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare si mobile
 8egea %10&#+.10.+11$ !ev si Act >rd.#$$&+1#1 cu privind apararea impotriva incendiilor7
 >#$%&+110 2 orme de prevenire contra incendiilor
 P##'(( ' ormativul privind siguranta la foc a constructiilor7
 P 1$'+11- ' ormativul privind proiectarea si executia instalatiilor P
 8egea "$&+11 ' Propectia impotriva ituatiilor de urgenta

3.DEFINITII SI PRESCURTARI
 Acestea sunt prezentate im 3anualul de 3anagement :ntegrat cod 33:
%.#.!/E'!esponsabil /ehnic cu Executia
%.+.' ef de antier 
%.%.P8 2 ef Punct de 8ucru
%.".*!P' *omisia de receptie a materialelor aprovizionate
%.- >P' >perator 
5. RESPONSABILITĂŢI
-.#. ?eful de şantier 
• Asigură documentaţia de execuţie şi resursele necesare, instruieşte şi
verifică personalul de execuţie de prevederile documentaţiei şi prezentei instrucţiuni
tehnice de execuţie7
• !ăspunde de asigurarea tuturor condiţiilor materiale şi organizatorice pentru
activitatea de executare a lucrărilor de refacere a carosabilului7
• ;rmăreşte îndeplinirea condiţiilor impuse de prezenta procedură7
• !ăspunde de instruirea personalului implicat în această activitate cu
cerinţele de asigurare a calităţii impuse de procedură.

Pag. 2/107
 

-.+. ?eful punctului de lucru

• ;rmăreşte permanent îndeplinirea condiţiilor de calitate conform prezentei proceduri
şi proiectului7
• 6ntocmeşte fişa tehnologică pentru executarea lucrărilor de executare a lucrărilor pe
timp friguros7
• Asigură măsurile pregătitoare executării lucrărilor de refacere a carosabilului7
• Asigură utila5ele şi dotările corespunzătoare în conformitate cu fişa tehnologică de
execuţie7
• tabileşte şi instruieşte formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de
execuţie7
• :nstruieşte personalul executant referitor la prezenta procedură cu condiţiile de
protecţia muncii şi securitate contra incendiilor, în vigoare7
• !ăspunde de execuţia încredinţată, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului
de execuţie, caietului de sarcini7
• !ăspunde de instruirea personalului cu prevederile P/E şi întocmeşte procesul
verbal de instruire7
• Asigură siguranţa circulaţiei conform planului de /rafic 3anagement.

-.%. !esponsabilul *@
• Efectuează controale conform P**: elaborat împreună cu şeful punctului de lucru7
• 6n cazul în care depistează o neconformitate emite !*7
• ;rmăreşte modul de rezolvare a acţiunilor corective propuse în !*7
• !ăspunde de verificarea pe teren a îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru execuţia
lucrărilor de refacere a carosabilului7
• ;rmăreşte îndeplinirea prevederilor din proiectul de execuţie7
• erifică existenţa P de instruire a personalului cu datele din prezenta procedură7
• *ompletează dosarul de lucrări cu înregistrările şi documentele privind calitatea7
• ;rmăreşte permanent respectarea tuturor cerinţelor de calitate prevăzute în
documentaţia de execuţie P/E si P**:7
• Efectuează controale planificate conform P**: şi inopinate la lucrare. 6n cazul în
care
depistează o deficienţă, are obligaţia de a da dispoziţie de remediere imediată sau
 întreruperea lucrării7 în acest caz se descrie neconformitatea şi se consemnează acţiune în !*7
• ;rmăreşte instituirea comisiei de remediere a deficienţelor şi soluţionarea acestora
 în termenul prevăzut în !*7
• ;rmăreşte evitarea şi repetabilitatea situaţiilor neconforme7

-.". !esponsabilul tehnic cu execuţia atestat

• erifică şi avizează P**: sau după caz planul calităţii Bdacă clientul solicită prin
contractC7
• Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de
execuţie verificate de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi7
• >preşte execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s'au produs defecte grave
de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie7
• Propune soluţii&acţiuni corective pentru remedierea lucrării.

Pag. 3/107
 

-.-. Personalul de execuţie

!ăspunde de execuţia corectă a operaţiilor în ordine tehnologică, de respectarea
prevederilor proiectului şi prezentei instrucţiuni de lucru.

-.$. *ontrolul punctului de lucru

e efectuează preventiv şi permanent pentru atestarea şi certificarea execuţiei corecte a
lucrării. Acest control poate fi făcut atDt la nivel de şantier, cDt şi la nivel de organizaţie.

6.DESCRIEREA PROCEDURII
P!EE9E!: =EE!A8E
8a executarea terasamentelor se respecta prevederile din /A +(#" 2 " si alte standarde si
normative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentul
caiet de sarcini.
 Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea eneficiarului, si alte verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
:n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini eneficiarul B:nginerulC va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala
 Antreprenorului.

MATERIALE FOLOSITE
PA3A/ E=E/A8
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant
vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
PA3A/;!: PE/!; /E!AA3E/E
*ategoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform /A #+"%' care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul #a si #b.

Pag. 4/107
 

Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la
orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice
si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca FmediocreF, in cazul cand conditiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor /A
#01(&#,+,%'(1 privind actiunea fenomenului de inghet'dezghet la lucrari de drum.
:n cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte
rele Bvezi tabelul #bC sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de #,- Bg&cm%C,
vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau in lianti
Bvar, cenusa de furnal, etc.C. :nlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o
adancime de minim +1 cm in cazul pamanturilor rele si de minim -1 cm in cazul pamanturilor
foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de #,- g&cm%.
 Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile
locale concrete, de catre :nginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul "d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe
grosime de min #- cm.
!ealizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol "d BanorganiceC si "e
Bcu materii organice peste -GC a caror calitate conform tabelului #b este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu
probe de laborator pe considerente tehnico'economice.
u se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa Bcare au indicele de consistenta sub 1,0-GC, precum
si pamanturile cu continut mai mare de -G de saruri solubile in apa. u se vor introduce in
umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie Bbrazde,
frunzis, radacini, crengi, etcC.
3ateriale pentru terasamente. *ategoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform /A +(#"'
"
/abel #a
:ndice
de
=ranulozitate *ontinut in parti fine in G plastici
*oefici *alitate ca
din masa totala pentruH tate :p
ent de ;mflare material
pentru
9enumirea si neuni' libera pentru
fractiu
formita ;8G terasamen
caracteristicile nea
te ;n te
imbol sub
principalelor tipuri 1,-
de pamanturi mm

φI1,1 φI1,1-
1- φI1,+- mm
mm mm

Pag. 5/107
 

Pamanturi necoezive cu foarte

grosiere Bfractiunea putine parti
mai mare de + mm fine,
reprezinta mai mult neuniforme
de -1G din masaC Bgranulozitate
foarte
continuaC7 #a J-
locuri, bolovanis, buna
insensibile la
pietris inghet' I# I#1 I+1 1 '
dezghet si la
variatiile de
umiditate

idem #a, dar

uniforme foarte
#b   ≤ -
Bgranulozitate buna
discontinuaC

Pamanturi necoezive cu parti fine,

medii si fine neuniforme
Bfractiunea mai mica Bgranulozitate
de + mm reprezinta continuaC7
mai mult de -1G din sensibilitate J-
foarte
masaC mi5locie la +a
buna
inghet'
isip cu pietris, nisip dezghet, I$ I+1 I"1 ≤#1 '
mare, mi5lociu sau fin insensibile la
variatiile de
umiditate

idem +a, dar

uniforme
+b ≤ -
buna
Bgranulozitate
discontinuaC

Pamanturi necoezive cu multe parti

medii si fine fine7 foarte
Bfractiunea mai mica sensibile la
de + mm reprezinta inghet'
mai mult de -1G din dezghet ,
masaC, cu liant fractiunea fina %a ≤"1 mediocra
constituit din prezinta
pamanturi coezive. umflare libera
Brespectiv ≥$   ≥+1   ≥"1 ' J#1
isip cu pietris, nisip contractieC
mare, mi5lociu sau fin, redusa
cu liant prafos sau
argilos idem %a, dar
fractiunea fina
prezinta
%b J"1 mediocra
umflare libera
medie sau
mare

Pag. 6/107
 

/abel #b
:ndice de
=ranulozitate plasticitate :p
9enumirea si caracteristicile principalelor tipuri de imb ;mflare *alitate ca material
pentru
pamanturi ol *onform nomogramei *asagrande libera ;8G pentru terasamente
fractiunea sub
1,- mm

".Pamanturi anorganice, cu
coeziveH nisip compresibilitate si
prafos, praf nisipos,
umflare libera reduse, "a I#1 I"1 mediocra
sensibilitate mi5locie la
nisip argilos, praf, inghet'dezghet
praf argilos'nisipos,
anorganice, cu
praf argilos, argila compresibilitate
prafoasa nisipoasa, mi5locie, umflare libera
argila nisipoasa, redusa sau medie,
"b I%- I01 mediocra
argila prafoasa, foarte sensibile la
argila, argila grasa inghet'dezghet

organice, B3>J-GCK cu 0
compresibilitate si 1
umflare libera reduse, "c ≤#1 I"1 mediocra
sensibilitate mi5locie la $ "
inghet'dezghet 1 d

anorganice, cu -
compresibilitate si 1
umflare libera mare, "d J%- J01 rea
sensibilitate mi5locie la " "
inghet'dezghet 1 a

organice, B3>J-GCK cu "e % " I%- I0- rea

compresibilitate 1 b

Pag. 7/107
 

mi5locie, umflare libera + "

redusa sau medie, 1 f 
foarte sensibile la
inghet'dezghet # " "
1 c e

organice, B3>J-GCK cu 1 # + % " - $ 0  ( #

compresibilitate mare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' J"1 foarte rea
si umflare libera medie 1
sau mare, foarte
sensibile la inghet' "f  axa x L limita de curgere McG
dezghet
axa N L indicele de plasticitate :p

9iagonala reprezinta :pL1,0% BMcL+1C

Pag. 8/107
 

 APA 9E *>3PA*/A!E
 Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
 Apa salcie va putea fi folosita cu acordul O:nginerului) cu exceptia terasamentelor din spatele
lucrarilor de arta.
 Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea *lientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

PA3A/;!: PE/!; /!A/;!: 9E P!>/E*/:E

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de #11 mm.

E!:4:*A!EA *A8:/A/:: PA3A/;!:8>!

erificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul +.
/abel +
3etode de
r.crt. *aracteristici care se verifica 4recvente minime determinare
conform /A
# =ranulozitate :n functie de heterogenitatea #(#%&-'-
pamantului utilizat insa nu va fi
+ 8imita de plasticitate mai mica decat o incercare la #(#%&"'$
% 9ensitate uscata maxima -.111 m%. #(#%&%'0$

" *oeficient de neuniformitate 0%1'(

- *aracteristicile de compactare #(#%&#%'%

Pag. 9/107
 

Pentru pamanturile folosite in

rambleurile din spatele zidurilor
si pamanturile folosite la
protectia rambleurilor, o
$ ;mflare libera incercare la fiecare #.111mc #(#%&#+'

> incercare la fiecareH

'+.111mcpamant pentru
0 ensibilitate la inghet'dezghet #01(&%'(1
rambleuri
'+-1ml de drum in debleu
 ;miditate ilnic sau la fiecare -11 m %  #(#%&#'+
8aboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de
laborator.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
P:*<E/AQ;8 8;*!A!:8>!
9e regula picheta5ul axei traseului este efectuat prin gri5a *lientului. unt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin
borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Picheta5ul este insotit si
de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei
drumului cel putin cate doi reperi pe Rm.
:n cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. 3aterializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de
unghi si a reperilor de pe teren.
:nainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea picheta5ului in cazul situatiei aratate la pct. .# sau la executarea
picheta5ului complet nou in cazul situatiei de pct. .+. :n ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de %1m in
aliniament si de +1m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul picheta5ului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de
aceiasi reperi ca si pichetii din picheta5ul initial.
>data cu definitivarea picheta5ului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoareleH

Pag. 10/107
 

 inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de'a lungul axului drumului7
 punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural BamprizaC7
 inclinarea taluzelor.
 Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
:n caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
 Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a :nginerului, cu
notificare cu cel putin +" ore in devans.
*u ocazia efectuarii picheta5ului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau prote5arii acestora .
8;*!A!: P!E=A/:/>A!E
 :nainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriateH
 defrisari7
 curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni7
 decaparea si depozitarea pamantului vegetal7
 asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime7
 demolarea constructiilor existente.
 Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este
necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
coaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de +
m precum si la debleuri.
*uratirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
9ecaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr'un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
:n portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie diri5ate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa
in afara amprizei drumului. :n general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare,
drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
9emolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de #.11 m sub nivelul
platformei terasamentelor.

Pag. 11/107
 

3aterialele provenite din demolare vor fi stranse cu gri5a, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
/oate golurile caH puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc.
vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine
gradul de compactare prevazut in tabelul nr. " si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr.- punctul b.
 Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca O:nginerul) sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.
 Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
3:*A!EA PA3A/;8;:
3iscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profile cu umplutura a proiectului. 8a inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
*onsultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta B inclusiv tabel de
miscare a terasamentelor C, precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
Butila5e de transport, distante, etc.C.
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie
inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.
ecesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
!ecurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii O:nginerului).
9aca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de
sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si
conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze O:nginerul) si sa'i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura,
pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si
evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
8a lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. :n acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in
cadrul unui caiet de sarcini speciale O/abloul de corespondenta a pamantului) prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
/ransportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor O/abloul miscarii
pamantului) care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum

Pag. 12/107
 

izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de O/abloul de
corespondenta a pamantului) stabilit de *lient, daca aceasta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.
 Acest plan este supus apobarii O:nginerului) in termen de %1 de zile de la notificarea ordinului
de incepere a lucrarilor.
=!>P: 9E :3P!;3;/ : 9EP>:/E 9E PA3A/
:n cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
O:nginerului). Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. 9aca :nginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita deH
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor
din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sonda5ele si analizele de laborator executate
pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului7
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si&sau
pentru gropile de imprumut7
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
8a exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguliH
 Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevedeilor proiectului7
 *restele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
O:nginerului), sa fie la o departare mai mare de #1 m de limitele zonei drumului7
 taluzurile gropilor de imprumut7
 sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
:n albiile ma5ore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amena5and o bancheta de ".11 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut7
4undul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de #S.%G spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor7
/aluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
#H#.-S..#H%, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa
nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de #H%.
urplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduriH
 in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului7 suprafata

Pag. 13/107
 

superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota
muchiei platformei rambleului drumului proiectat7
 la mai mult de #1 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor
existente si in afara firelor de scurgerea apelor7 in ambele situatii este necesar sa se obtina
aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
8a amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu
provoace inzapezirea drumului.
 Antreprenorul va avea gri5a ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau pre5udicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. :n acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
O:nginerul) se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de
a inrautati aspectul impre5muirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
 Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

ETE*;/:A 9E8E;!:8>!
 Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre O:nginerul) lucrarii.
 Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
apaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
u se vor crea supraadancimi in debleu. :n cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie O:nginerul)
lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
8a sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu'se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. /oate lucrarile preliminare de drena5 vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
:n cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta prevazuta, O:nginerul) va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala *lientului. *ompactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare

Pag. 14/107
 

#11G Proctor ormal. :n acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul
de compactare la (0G Proctor ormal.
:nclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. 9aca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta O:nginerului)
neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si
modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile /A +(#"'" privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de
maximum #+.11 m sunt date in tabelul % in functie de natura materialelor existente in debleu.
/abel %
A/;!A 3A/E!:A8E8>! 9: 9E8E; :*8:A!EA /A8;;!:8>!
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
#.1 H #.-
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase #.1 H #.1 S #.1 H 1.-
Pamanturi macroporice Bloess si pamanturi loessoideC #.1 H 1.#
!oci stancoase alterabile, in functie de gradul de
#.1 H #.- S #.1 H #.1
alterabilitate si de adancimea debleurilor 
!oci stancoase nealterabile #.1 H 1.#
!oci stancoase Bcare nu se degradeazaC cu de la #.1 H 1.# pana la pozitia verticala
stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea sau chiar in consola
:n debleuri mai adanci de #+.11 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile Bzone
umede, infiltratii, zone de baltiriC indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va
stabili printr'un calcul de stabilitate.
/aluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
9aca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
 Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp O:nginerul).
9ebleurile in terenuri moi, a5unse la cota, se vor compacta pana la #11G Proctor ormal, pe
o adancime de %1 cm Bconform prevederilor din tabelul -, pct.cC.
:n terenuri stancoase, la sapaturile executate cu a5utorul explozivului, Antreprenorul va trebui
sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa
se obtinaH
 dega5area la gabarit a taluzelor si platformei7
 cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a
lucrarilor.

Pag. 15/107
 

Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special

dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se
inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze.
9upa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo
unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
necesara.
/olerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de % m
sunt date in tabelul ".
/abel "
/>8E!A/E A93:E
P!>4:8;8
!>*: E*>3PA*/E !>*: *>3PA*/E
Platforma cu strat de forma U&' % cm U&' - cm
Platforma fara strat de forma U&' - cm U&' #1 cm
/aluzului de debleu neacoperit U&' #1 cm ariabil in functie de natura
rocii

3etoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de
a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.
9aca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,
O:nginerul) va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfelH
 in perioada ploioasaH extragere verticala7
 dupa perioada ploioasaH sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in
apa va fi superior cu #1 puncte, umiditatii optime Proctor ormal.
:n timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de apele de ploaie. a trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de 5os a rampelor profilului in lung.
9aca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui
sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute
in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

P!E=A/:!EA /E!E;8;: 9E ; !A38E;!:

Pag. 16/107
 

8ucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele
de debleu cat si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
*and linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui +1G Antreprenorul va trebui
sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umplutura, distante la maximum #.11m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de "G spre
exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mi5loace agreate de O:nginer).
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta
se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de %1
cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului -.

ETE*;/:A !A38E;!:8>!
 Prescriptii generale
 Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de O:nginer).
 Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
u se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de O:nginer) sau reprezentantul sau, sau
la propunerea Antreprenorului.
3odul de executie a rambleurilor 
!ambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu'se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
9aca dificultatile speciale, recunoscute de O:nginer), impun ca executia straturileor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi
executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca
decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima
impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei Bsau a
benzii de lucruC in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

Pag. 17/107
 

uprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi

plana si va avea o panta transversala de %...-G catre exterior, iar suprafata ultimului strat va
avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie.
8a realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de %.11 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 1.-1 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuriH
 impanarea golurilor cu pamant7
 asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare7
 realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel
putin +.11 m grosime la partea superioara a rambleului.
8a punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a'si reduce
umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a'
l aduce la valoarea umiditatii optime.
*ompactarea rambleurilor 
/oate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor ormal
prevazute in /A +(#"'" conform tabelului -.
/abel -
PA3A/;!:
E*>E:E *>E:E
>E8E 9: /E!AA3E/E 8A *A!E E :mbraca :mbracami :mbraca :mbracamin
PE!*!:E =!A9;8 9E *>3PA*/A!E minti nti minti ti
permane semiperm permane semiperma
nte anente nte nente
a. Primii %1 cm ai terenului natural sub un
rambleu cu inaltimea h ≤  +.11 m
#11 (- (0 (%
  h J +.11 m
(- (+ (+ (1
b. :n corpul rambleurilor la adancimea BhC
sub patul drumuluiH h ≤  1.-1 m
#11 #11 #11 #11
  1.- I h ≤  +.11 m
#11 (0 (0 ("
  h J +.11 m (- (+ (+ (1

Pag. 18/107
 

c. :n debleuri pe adancimea de %1 cm sub #11 #11 #11 #11

patul drumului
 
>/AH pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de +1mm in proportie mai mare
de -1G si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de #11G din gradul de compactare Proctor
ormal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de
compactare.
 Antreprenorul va trebui sa supuna acordul O:nginerului) cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant,
care poate asigura obtinerea Bdupa compactareC a gradelor de compactare aratate in tabelul
- , cu echipamentele existente si folosite pe santier.
:n acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum %1 m lungime pentru fiecare tip de pamant. 9aca compactarea prescrisa nu poate
fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va
aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utila5ului folosit. !ezultatele acestor
incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
:n cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va putea depasi +1 cm dupa compactare.
 Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de %G sub imbracamintile de beton de ciment
si de "G sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. #1G din numarul punctelor de
verificare.

CONTROLUL COMPACTARII
:n timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeazaH
 controlul va fi pe fiecare strat7
 frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului $.
/abel $
4!E*E/A 3::3A8A A
9E;3:!EA :*E!*A!:: >E!A/::
:*E!*A!:8>!
:ncercarea Proctor # la -.111 m% pentru fiecare tip de pamant
9eterminarea continutului de
# la +-1 ml de platforma pe strat
apa
9eterminarea gradului de % la +-1ml de platforma pe strat

Pag. 19/107
 

compactare

8aboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele

privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat si sector de drum.
 Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va
trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
Profile si taluze
 8ucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa
fie realizate cu tolerantele admisibile.
/aluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii
contrare in caietul de sarcini speciale.
/aluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea #H#.- pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in
tabelul 0.
/abel 0
<
A/;!A 3A/E!:A8;8;: : !A38E;
Bmax mC
 Argile prafoase sau argile nisipoase $
isipuri argiloase sau praf argilos 0
isipuri 
Pietrisuri sau balasturi #1
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare
indicat in tabelul -.
:n cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 0 dar numai pana la
maxim #+.11m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in 5os, va fi de #H#.- iar pe
restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de #H+.
:n rambleurile mai inalte de #+.11m, precum si la cele situate in albiile ma5ore ale raurilor, ale
vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,

Pag. 20/107
 

inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de

stabilitate de #.%S#.-.
/aluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea #H#.- pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul , in
functie de caracteristicile fizice'mecanice ale terenului de fundatie.
/abel 
*aracteristicile terenului de fundatie
aC ;nghiul de frecare interna in grade
Panta terenului -o #1o #-o
de fundatie bC *oeziunea materialului Vpa
%1 $1 #1 %1 $1 #1 %1 $1 1
:naltimea maxima a rambleului, h max, in m
1 %.11 ".11 %.11 -.11 $.11 ".11 $.11 .11 #1.11
#H#1 +.11 %.11 +.11 ".11 -.11 %.11 -.11 $.11 0.11
#H- #.11 +.11 #.11 +.11 %.11 +.11 %.11 ".11 -.11
#H% ' ' ' #.11 +.11 #.11 +.11 %.11 ".11

/olerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoareleH

 platforma fara strat de forma U&' % cm
 platforma cu strat de forma U&' - cm
 taluz neacoperit U&' #1 cm
9enivelarile sunt masurate sub lata de % m lungime.
/olerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de U -1 cm.

Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa

*and la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, O:nginerul) va putea
ordona Antreprenorului urmatoareleH
 asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de
imprumut cu un grad de umiditate convenabil7
 un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in
exces prin evaporare7

Pag. 21/107
 

 tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii7

 practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu
exces de apa..
Pentru aceste pamanturi O:nginerul) va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stincos
3aterialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
traturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mi5loacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 1.1 m in corpul rambleului. ;ltimii 1.%1 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 1.+1 m.
locurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. O:nginerul) va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
=ranulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
:ntercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procenta5 de goluri ridicat, este interzisa.
!ambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de #+'#$ tone cel putin,sau cu utila5e cu
senile de +- tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aran5area blocurilor.
*ontrolul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor @&, undeH
@ 2 reprezinta volumul rembleului pus in opera intr'o zi, masurat in mc dupa
compactare7
 ' reprezinta suprafata compactata intr'o zi de utila5ul de compactare care s'a
deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
aloarea parametrilor B@&C va fi stabilita cu a5utorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. aloarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin -11
bari si un raport E+&E# inferior lui 1.#-.
:ncercarile se vor face de Antreprenor intr'un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise
in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu'se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos, vezi tabel.".
9enivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
 5umatate din grosimea lor.

Pag. 22/107
 

Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase

!ambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le prote5a de eroziune. Pamantul nisipos omogen B; ≤ -C ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris Btabel -C va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
traturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati
omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu'se tolerantele aratate in tab.". Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care prote5eaza platforma si taluzurile nisipoase.

 Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta Bculei, aripi, ziduri de spri5inC
:n lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu
exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de # metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de #&#1 din grosimea
umpluturii.
!ambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul - si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
Echipamentul&utila5ul de compactare va fi supus aprobarii O:nginerului) sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
Protectia impotriva apelor 
 Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai
puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
:ntensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.
ETE*;/:A A/;!:8>! : !:=>8E8>!
anturile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu'se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
antul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. :n nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.

Pag. 23/107
 

8a sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
dega5ate de bulgari si blocuri cazute.
4::A!EA P8A/4>!3E:
tratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
=radul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul -, respectiv in tabelul ".
:n ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita suntH
  ' la latimea platformeiH
U&' 1.1- m, fata de ax7
U&' 1.#1 m, pe intreaga latimea7
  ' la cotele proiectuluiH
U&' 1.1- m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
9aca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu
inclinarea de "G spre marginea acestora. :n curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de "G.
 A*>PE!:!EA *; PA3A/ E=E/A8
*and acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroia5e din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroia5e sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
/erenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu gri5a de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
9upa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.

9!EA!EA APE8>! ;/E!AE

 Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
8ucrari de drenarea apelor subterane, care s'ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre O:nginer) si reglementarea lor se va face, in lipsa

Pag. 24/107
 

unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor *lauzelor
contractuale.
:/!E/:E!EA : /:3P;8 /E!3E;8;: 9E =A!A/:E
:n timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si
sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.
:n afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea
scrisa a O:nginerului), si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu
este raspunzator.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

*ontrolul calitatii lucrarilor de terasamente consta inH
 verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare7
 verificarea pregatirii terenului de fundatie Bde sub rambleuC7
 verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi7
 verificarea grosimii straturilor asternute7
 controlul compactarii umpluturilor7
 controlul caracteristicilor patului drumului7
 Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
 Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea
acestora cu stratul urmator.
 erificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare.
 Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu'se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. /oleranta admisibila fiind de U&'
1.#1 m in raport cu reperii picheta5ului general.
erificarea pregatirii terenului de fundatie Bsub rambleuC
:nainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului
vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
umarul minim de probe, conform /A +(#"'", pentru determinarea gradului de
compactare este de % incercari pentru fiecare +111 mp suprafete compactate.
atura si starea solului se vor testa la minim +111 mc umplutura.

Pag. 25/107
 

erificarile efectuate se vor consemna intr'un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse, specificandu'se si eventuale remedieri necesare.
9eformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform
ormativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere, indicativ *9 %#'+11+.
3asuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. +- m
unul dupa altul, in trei puncte Bdreapta, ax, stangaC.
8a nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de #1 V, se incadreaza in valorile
din tabelul (, admitandu'se depasiri in cel mult #1G din punctele masurate. alorile
admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul
pamantului de fundatie conform tabel (.
erificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.
 erificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
erificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului, conform tabelului +.
erificarea grosimii straturilor asternute
a fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.
=rosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de pamant respectiv si utila5ele folosite la compactare.
erificarea compactarii umpluturilor 
9eterminarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
:n cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate % probe de la suprafata, mi5locul si de la
baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de +- cm si numai de la suprafata si baza
stratului cand grosimea este mai mica de +- cm. :n cazul pamanturilor necoezive se va
preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. #111 cm%
conform /A +(#"'" cap.0. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va
face potrivit notei din tabelul -.
erificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor /A
#(#%&#%'%.

Pag. 26/107
 

erificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte

repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare +111 mp de strat compactat.
8a stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin # m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim +-1m.
:n cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul
- se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
u se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
onele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul
cu parghie.
*ontrolul caracteristicilor platformei drumului
*ontrolul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor
si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu a5utorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
/olerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt U&' 1.1- m fata de
prevederile proiectului. :n ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele
sunt cele aratate in tabelul " si in prezentul caiet de sarcini.
erificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la +- m distanta.
9eformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
*onform ormativului *9%#'+11+, la nivelul patului drumului, se considera realizata
capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei
etalon de #11 V are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul (, in cel mult #1G din
numarul punctelor masurate .
/abel 
aloarea admisibila a deformatiei
/ipul de pamant conform /A #+"%'
elastice #&#11 mm
isip prafos, nisip argilos %-1
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf "11
 Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa "-1
nisipoasa, argila

Pag. 27/107
 

*and masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,

 Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de
:nginer.
:n cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in /A +(#"&"'(,
frecventa incercarilor va fi de % incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim +-1 m
lungime.
RECEPTIA LUCRARII
8ucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei Breceptii pe faze
de executieC, unei receptii preliminare si unei receptii finale.
!E*EP/:A PE 4AE 9E ETE*;/:E
:n cadrul receptiei pe faze determinante Bde lucrari ascunseC se efectuiaza conform
!egulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu <= +0+&(" si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
38PA/ si publicata in uletinul *onstructiilor volum "&#(($ si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s'a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
:n urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
!eceptia pe faze se executa de catre O:nginer) si Antreprenor, iar documentul ce se incheie
ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
!eceptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrariiH
 trasarea si pichetarea lucrarii7
 decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare7
 compactarea terenului de fundatie7
 in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la
realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului7
 in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
!egistrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
8a terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu'seH
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie7
natura pamantului din corpul drumului.
8ucrarile nu se vor receptiona dacaH

Pag. 28/107
 

 nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect7

 nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe
fiecare strat in parte Batestate de procesele verbale de receptie pe fazeC7
 lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare7
 nu s'au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei7
 se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.7
 nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
9efectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.

RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

!eceptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
!egulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu <=! +0%&(."
RECEPTIA FINALA
8a receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s'au comportat terasamentele si
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in
conditiile respectarii prevederilor !egulamentului aprobat cu <=! +0%&(".

STRATURI DE FORMA
GENERALITATI
>:E*/ : 9>3E:; 9E AP8:*A!E
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in /A
#++-%, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor
rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.
Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.
traturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate dinH
a. materiale necoeziveH
pamanturi necoezive7
impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim #1cm.

Pag. 29/107
 

b. materiale coeziveH
pamanturi coezive stabilizate mecanic B/A "1C7
pamanturi coezive tratate cu var7
pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
traturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza
la terasamentele din pamanturi coezive.
tratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la
drumurile de clasa tehnica : si ::.
tratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt
indeplinite conditiile de la punctul %.+.
P!EE9E!: =EE!A8E
 Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.

 Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si

aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
9e asemenea este obligat sa efectueze, la cererea :nginerului si alte verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de
forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
:n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, :nginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
8a executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca
este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile
respective au fost receptionate pe faze de executie.

CONDITII TEHNICE
E8E3E/E =E>3E/!:*E : AA/E!: 8:3:/A
=rosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect .

Pag. 30/107
 

:mpietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului
drumului si daca grosimea este de min #1 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata
latimea patului drumului se obtine o grosime de minim #1 cm.
traturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei
imbracamintilor, admitandu'se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului
%.-.
8a drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de %,- ' " G.
uprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de #1 ' #+ G pe ultimii 1
cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
9eclivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
 Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de W1,1-m fata de axa si de W1,#1m la
latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de W 1,1- m. Abaterile
limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in
profiluri consecutive.

MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA

PA3A/;!:
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si identifica conform /A #+"% in functie de compozitia granulometrica si indicele
de plasticitate indicate in tabelele # si +.
:n categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anumeH
8oess cu fractiuneaH
 1,1# ... 1,# mm J $1 G si
 greutatea volumica de #+'#$V&mc
 Pamant loessoid cu fractiunea 1,1# ... 1,# mm I $1 G.
 Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera
numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate,
avand un continut mai mare de argila sau nisip.
Pamanturi coezive si slab coezive
/abel #

Pag. 31/107
 

*8A:4:*A!EA 9;PA *>3P>:/:A

=!A;8>3E/!:*A
r.  Argila
9E;3:!EA Praf G isip G
*rt G :.P.
PA3A/;!:8>! 1,11-...1,1-m 1,1-...+
I 1,11-
m mm
mm
# + % " - $
# 4oarte  Argila groasa I $1 variabil variabil J %-
 
+ Argila %-...$1 I decat argila I %1 +-...%-
coezive
I decat
%  Argila prafoasa %-...-1 J decat argila #-...%-
praf 
 Argila
" *oezive %1...$1 I decat argila J %1 #-...%-
nisipoasa
 Argila praf
- %1...%- J decat argila J %1 #-...+-
nisipoasa
$ Praf argilos #-...%1 J decat nisip I %1 #1...+-
Praf argilos
0 #-...%1 J decat nisip J %1 -...+1
nisipos
 Praf 1...#- J decat argila I %1 -...#-
lab
( Praf nisipos 1...#- J decat nisip J %1 1...#1
coezive
J decat
#1 isip argilos #-...%1 I decat nisip  -...+1
praf 
J decat
## isip prafos 1...#- I decat nisip  1...#1
praf 

Pag. 32/107
 

Pamanturi necoezive
/abel +
*aracteristica *onditii de admisibilitate
ort 1'$%
*ontinut de fractiuniH
sub 1.1+mm max. %
 1....mm "1...1
=ranulozitate continua
*oeficient de neuniformitate B;nC, min #-
*oeficient de permeabilitate BVC, cm&s,min %-x#1'%
:naltimea capilara maxima B<C cm, max =rosimea stratului

8a realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele

granulare aluvionare.
 Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.%.
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu
var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare
de - G.

/abel %

9E;3:!EA *A!A*/E!:/:*:: A8>A!EA 8:3:/A

9imensiunea maxima a granulei #11 mm
=ranulozitate continua
!ezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in
stare uscata ' min.
$1 G
*oeficient de calitate ' min.
0
*oeficient de gelivitate max.
%G
A!

Pag. 33/107
 

Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de varH
 var nehidratat macinat, conform /A (%#17
 var pentru constructii, tip *8 (1 sau *8 1 conform ! E "-('#.
*onditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.".
 /ransportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane
cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mi5loace de transport
acoperite, ferite de umezeala.
9epozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.
4iecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a
calitatii care se va pastra in registrul de santier.
/abel "

ar nestins ar pentru constructii

macinat estins, bulgari tins, pulbere
3etoda de
/ipuri de var  incercare
*A!A*/E!:/:*:
*8 *8
*8 (1 *8 1 *8 (1 *8 1
(1 1
>xid de calciu si magneziu
B*a> U 3g>C totali, (1 1 (1 1 (1 1
G min
>xid de magneziu B3g>C, G ! E
  ≤#1#C
max #($'++C
9ioxid de carbon B*>+C, C
- " 0 " 0
Gmax
/rioxid de sulf B>+C%7 G
+
max
9urata de stingere <#-   <#- ' ! E
determinata pe probe luate in
timpul incarcarii lotului, BtuC, "-('+
minute

Pag. 34/107
 

/emperatura finala de
stingere determinata pe ≥$1
≥-1   ≥$1   ≥-1 ' '
probe luate in timpul
incarcarii lotului B/max,C °*
4inetea de macinare, rest pe
sitele
≤0 ≤0
' 1,1( G
≤+ ≤+
' 1,+1 G
9ensitate aparenta,
' ' 1.%...1.$
Rg&dm%
!andament in pasta,
' '   ≥+$
dm%&#1Rg
 Apa libera, G ' '   ≤+

#C ezi tabelul # din ! 9 "-('#

+C 8a var nestins macinat B! (%#1, pct.+C
%C 8a var pentru constructii B! E "-('#, pct."."C.
 APA
 Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
! E #11.
 :n timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

*ontrolul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului -.
/abel -

3aterial 4!E*E/A 3::3A 3etode de

determinare
 Actiunea, procedeul de 8a aprovizionarea :nainte de conform
verificare sau caracteristicile ce materialelor  utilizare /A
se verifica

Pag. 35/107
 

*ompozitia granulometrica :n functie de ' #(#%&-

heterogenitatea
:ndice de plasticitate pamantului insa cel #(#%&"
Pamanturi putin o incercare la

coezive #111 mc
*ontinutul de substante 8a schimbarea sursei ' #+"%
organice si humus de aprovizionare
;miditate ' > proba #(#%&#
pe
schimb
Pamanturi *ompozitia granulometrica > proba la fiecare lot '
necoezive, aprovizionat
deseuri
cariera !ezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta
in stare uscata > proba la fiecare '
0%1
furnizor 
*oeficient de gelivitate pe 9in buletinul de la '
piatra furnizor 
;miditate ' > proba
pe "$1$
schimb
Pamanturi *ompozitia granulometrica '
necoezive
material Echivalentul de nisip > proba pe fiecare lot 0%1
pietros aprovizionat
  '
aluvionar 
;miditate ' > proba
pe "$1$
schimb
Examinarea datelor inscrise in '
cartificatul de calitate
8a fiecare lot
aprovizionat
ar 
4inetea 8a fiecare lot '
aprovizionat si la
9ensitatea aparenta a varului ! E
hidratat in pulbere

Pag. 36/107
 

9urata de stingere expirarea termenului ' "-('+

de garantie
'
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe
toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
/erasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand
stratul de forma este realizat, intr'o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic7 cu
var, sau la cota patului minus 5umatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv
stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
traturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
:n zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt
asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a
rambleului. Pentru clasa tehnica ::: inclinarea transversala a patului drumului va fi conform
proiect de ",1 G .
=rosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mi5locul de
compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta
prescrise pe toata grosimea lui.
:n functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr'o repriza sau doua reprize de lucru.
:n cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu'se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului
3aterialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.
tratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.( G
pentru cel putin (- G din punctele masurate si a gradului de compactare de min. (- G in
toate punctele de masurare.
:nainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson
experimental de min.%1 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabiliH

Pag. 37/107
 

 grosimea optima de compactare7

 umiditatea optima de compactare7
 componenta atelierului de compactare 7
 numarul optim de treceri si intensitatea de compactare B@&C, care sa conduca la
obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul (.-.
!ezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de :nginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.
tratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 0 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate de catre antreprenor Bprin completarea cu material sau indepartare
de material, umectare si recompactareC in cazul materialelor coezive.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
tratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se
executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
=rosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de #1 cm.

*ompactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare

pana la realizarea unui grad de compactare de min ( G din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform /A #(#%&#% in cel putin
(- G din punctele de masurare si de min (- G in toate punctele de masurare.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. tratul de forma din pamant stabilizat
mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
 Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristiciH
 indicele de plasticitate :p $ ...  G7
 echivalentul de nisip E ≥ %1 G7
 granulozitatea intre 1 ' $% mm conform limitelor din tabelul $7
 umiditatea optima de compactare Mopt conform /A #(#%&#%7
 continutul in elemente moi si gelive, max - G7
 sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
/abel $

9omenii de 8imita /receri prin site sau ciururi in G din masa

granulozitate
>chiuri patrate conform ! E (%%'+&#(( B/abelul +C

Pag. 38/107
 

1,1$% 1,#$ 1,- + $.% #$ +- $%

min  $   #+ # %# -%  $- #11
 1 ' $%
max #+ +1 + "% $0 ( #11 #11

!eteta de lucru Bprocentele de amestec a materialelorC si caracteristicile de compactare

conform /A #(#%&#% prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea
lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. -11 ml in vederea
asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se face intr'o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma
prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utila5ului folosit.
=rosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental
Bvezi pct.(.$C.
3aterialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu
a5utorul autogrederului.
3aterialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug7 concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime
de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se
reduca continutul de apa prin zvantare.
ivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare
manuala la sablon.
*ompactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu
sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
unui grad de compactare de ( G din densitate in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform /A #(#%&#%, in cel putin (- G din punctele de
masurare si de min. (- G in toate punctele de masurare.
:n cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta
transversala de #1'#+G pe ultimi 1 cm pana la taluz .
:n zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utila5ul nu poate
fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.

Pag. 39/107
 

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR

9oza5ul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de + ... " G raportat la masa
pamantului uscat si doza5ul optim se supune aprobarii inginerului.
 Alegerea tipului de var si a doza5ului se efectueaza conform tabelului , in functie de
umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Mopt determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform /A #(#%&#%, corespunzatoare domeniului
umed.
 alorile date in tabelul nr.0 sunt orientative, doza5ele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform /A
#1"0%&+ pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins
macinat sau var stins in pulbere.
/abel 0

9oza5 in G din masa

9enumirea pamanturilor 
;miditatea pamantului var var nestins var hidratat
bulgari macinat pulbere
Pamanturi foarte coezive 9e la Mopt U "...0 G
si coezive pana la Mopt U #+...#- G " " '
ub Mopt U "...0 G % % "
9e la Mopt U "...0 G
Pamanturi slab coezive pana la Mopt U #+...#- G % % '
ub Mopt U "...0 G + + %
9oza5ul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de
mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare Mopt U#1...#- G contandu'se pe o reducere a umiditatii de #...+ G
pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului.
e interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative .
:n cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de
santier decat dupa o perioada de minim #" zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

Pag. 40/107
 

Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
:n functie de utila5ele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
 Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr'o repriza sau
mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin %1 ml lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelorH
9oza5ul de var pentru diversele tipuri de pamant7
 grosimea optima de executie intr'o repriza a stratului stabilizat7
 umiditatea optima de compactare7
 componenta atelierului de compactare7
 intensitatea de compactare Bnumarul optim de treceri a atelierului de compactareC.
!ezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre :nginer,
se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei
lucrarilor.

8a realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele

operatiuniH
scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu a5utorul unor
utila5e specifice astfel incat sa se asigure doza5ul de var stabilit in laborator si confirmat de
experimentarea pe teren7
realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utila5elor specifice
Bmalaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidiscC, pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. 9aca se
utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului.
e considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al
acestuia este, in minimum (- G din determinari, mai mare de 01 G. =radul de faramitare se
determina conform /A #1"0%&+.
se determina umiditatea amestecului Ma si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuriH
dacaH
 Ma I Mopt ' % G , se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca +'
% treceri pentru omogenizare7
 Mopt ' %G I Ma I Mopt U % G, se trece la operatiunea urmatoare de executie7

Pag. 41/107
 

 Ma J Mopt U % G,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat

sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Mopt W % G.

 se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar7

 in intervalul ...+h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de
inginer, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu a5utorul
atelierului de compactare stabilit. e recomanda compactori cu pneuri statici
autopropulsati.
*ompactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim (G
din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform
/A #(#%&#% pentru cel putin (-G din punctele masurate si de minim (-G in toate punctele
de masurare.
8a executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta
operatiunile aratate mai sus.

e corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii,

prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

>peratiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 
/abel 

3etoda de /ipul stratului de

 Actiunea, procedeul de verificare sau 4recventa verificare forma care se
carac'teristicile care se verifica minima conform verifica
/A  A  * 9
# + % " - $ 0
!espectarea proceselor tehnologice permanent ' x x x x
zilnic si ori #(#%&# x
de cate ori
;miditatea materialelor granuloase
este
necesar 

Pag. 42/107
 

zilnic si ori #(#%&# x x

;miditatea pamantului dupa de cate ori
imprastiere este
necesar 
zilnic si ori #(#%&# x x
;miditatea amestecului de pamant cu de cate ori
material granular  este
necesar 
=ranulozitatea amestecului de pamant cel putin % #(#%&- x x
cu material granular  probe la
#111 mc
zilnic si ori ' x
de cate ori
9oza5ul de var 
este
necesar 
;miditatea amestecului de var si zilnic #(#%&# x
pamant
in cel putin #1"0%&+ x
=radul de sfaramare al pamantului
doua
dupa amestecare cu var si
puncte la
omogenizare a amestecului
#111 mp
in cel putin #1"0%&+ x x x x
=radul de compactare al stratului de doua
forma puncte la #(#%&#-
#-11 mp
prin sonda5 ' x x x x
!espectarea uniformitatii grosimii cel putin
stratului de forma unul la +11
ml
in cel putin #1"0%&+
doua serii a
!ezistenta la compresiune la varsta
trei
de #" zile a pamantului stabilizat
epruvete la
#-11 mp

Pag. 43/107
 

 A ' strat de forma din pamanturi necoezive ' deseuri de cariera material pietros de
balastiera
 ' strat de forma din impietruiri existente
* ' strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
9 ' strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var 

erificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei

acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform ormativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor
cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ *9 %#'+11+.
*onform ormativului *9 %#, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca
valoarea admisibila a deflexiunii B dadm1.1#mmC, corespunzatoare vehiculului etalon Bcu
sarcina pe osia din spate de ##- VC are valori mai mari de +11 mm in cel mult #1 G din
punctele de masurare.
;niformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie
este sub "1 G.
/oate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr'un registru de laborator si
care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include siH
 datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor 
 masurile tehnologice luate de constructor.

MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

traturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma
din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat
premergatoare inghetului.
 :n cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar
permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin
taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa
vibratoare sau cu maiul mecanic.
:n perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.

Pag. 44/107
 

:n cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa
minim #" zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei
terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.#%.+ dupa receptia pe faza a
acestuia.

RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
!eceptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
*omisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
:n urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe fazaXX in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s'au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
!E*EP/:A P!E8:3:A!A
!eceptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor 
legale in vigoare .
*omisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de reeceptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .

RECEPTIA FINALA
!eceptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

FUNDATII DIN BALAST

GENERALITATI
>:E*/ : 9>3E:; 9E AP8:*A!E
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast
optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.

Pag. 45/107
 

El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de
fundatie realizat.
 Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere
cu acordul proprietarului acestor drumuri.
PREVEDERI GENERALE
 tratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr'un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor /A $"11 ' " intre #- si
%1 cm.
 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea FingineruluiF verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
 :n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, FinginerulF va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
*onstructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost
finisat si receptionat. *onstructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale
straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

MATERIALE
AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de $% mm.
 alastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile Bbulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetaleC sau
elemente alterate.
alastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul #.
 Agregatul Bbalast sau balast optimalC se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.

Pag. 46/107
 

8aboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfelH
' intr'un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor7
' intr'un registru Bregistru pentru incercari agregateC rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
9epozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si
rigole pentru evacuare a apelor. *ompartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si
vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
:n cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
:n cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul # aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

/abel #
*>9:/:: 9E A93:::8:/A/E
*ompletarea sistemului
*A!A*/E!:/:*:  Amestec 4undatii rutier la inghet 2 dezghet
optim rutiere
trat de forma
ort 1'$% 1'$% 1'$%
*ontinutul de fractiuni , G
ub 1.1+mm max % max % max %
ub 1.+mm "'#1 %'# %'%%
1'#mm #+'++ "'% "'-%
1'"mm +$'% #$'-0 #$'0+
1'mm %-'-1 +-'01 +-'1
1'#$mm "'$- %0'+ %0'$
1'+-mm $1'0- -1'(1 -1'(1
1'-1mm -'(+ 1'( 1'(
1'$%mm #11 #11 #11

Pag. 47/107
 

*onform fig.+ *onform fig.+

=ranulozitate *onform fig.+ ! $$+
! $$+ ! $$+
*oeficient de neuniformitate
' #- #-
B;nC, min
Echivalent de nisip BEC min %1 %1 %1
;zura cu masina tip 8os
%1 -1 -1
 Angeles B8AC G max.
 
APA
 Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in /A 0(1.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
*ontrolul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul +
/abel +

 Actiunea,procedeul de 4recventa minima 3etoda de

r. verificare sau determinare
crt caracteristici ce se 8a locul de punere in
8a aprovizionare conform
opera
verifica /A
Examinarea datelor
inscrise in certificatul de 8a fiecare lot
#
calitate sau certificatul aprovizionat ' '
de garantie
> proba la fiecare
lot aprovizionat
9eterminarea
+ pentru fiecare sursa
granulometrica ' "$1$'1
Bdaca este cazul
pentru fiecare sortC

Pag. 48/107
 

> proba pe schimb

Bsi sortC si ori de cite
ori se observa o
% ;miditate ' "$1$'1
schimbare cauzata
de conditii
meteorologice
!ezistente la uzura cu
masina tip 8os Angeles > proba la fiecare
B8AC lot aprovizionat
" ' 0%1'(
pentru fiecare sursa
BsortC

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
*aracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform /A #(#%&#%'% se stabilesteH
ρdu max. P.3. L greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g&cm%7

Mopt P.3. L umiditate optima de compactare, exprimata in G.

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
*aracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anumeH
ρdu ef L greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g&cmc

Mef L umiditatea efectiva de compactare, exprimata in G7

 in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.
   ρdu ef.
 gc L '''''''''''''''''' x #11
   ρdu max.P3
8a executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in
cadrul prezentului caiet de sarcini.

Pag. 49/107
 

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

MASURI PRELIMINARE
8a executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
:nainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utila5ele si dispozitivele necesare punerii
in opera a balastului sau balastului optimal.
:nainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii '
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.
:n cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr'un strat drenant continuu se
va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin #-
cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
:n cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.

EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

:nainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum %1 m si o latime
de cel putin %,"1 m Bdublul latimii utila5ului de compactareC.
Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utila5elor de
raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
*ompactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta FingineruluiF,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.
:n cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utila5ului de compactare
folosit.

Pag. 50/107
 

 Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anumeH

 grosimea maxima a stratului de balast pus in opera7
 conditiile de compactare Bverificarea eficacitatii utila5elor de compactare si
intensitatea de compactare a utila5uluiC. :ntensitatea de compactare L @&, undeH
@ L volum balast pus in opera in unitatea de timp Bora, zi, schimbC exprimat in mc7
 L suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
:n cazul cand se foloseste tandem de utila5e de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utila5
se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
*aracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr'unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
 Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
*antitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
tropirea va fi uniforma evitandu'se supraumezirea locala.
*ompactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu'se componenta atelierului, viteza utila5elor de compactare,
tehnologia si intensitatea @& de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu'se si masurile
de evacuare a apelor.
9enivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. uprafetele cu
denivelari mai mari de + cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu po5ghita
de gheata.

Pag. 51/107
 

CONTROLUL CALITATII

:n timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul % cu frecventa
mentionata in acelasi tabel.
:n ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform F:nstructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu a5utorul deflectometrelor
cu parghie ' indicativ *9 %#'+11+

/abel %

4recvente minime la locul 3etode de

9eterminarea, procedeul de verificare
verificare
sau caracteristica care se verifica de punere in opera conform /A
4iecare studiu de compozitie
# :ncercare Proctor modificata #(#%&#%'%
pentru balast optimal '
9eterminarea umiditatii de minim % probe la o suprafata de
+ #(#%&#'0$
compactare +.111 mp de strat
9eterminarea grosimii stratului minim % probe la o suprafata de
% '
compact +.111 mp de strat
erificarea realizarii intensitatii de
" zilnic '
compactare @&
minim % puncte pentru suprafete
9eterminarea gradului de compactare
I +.111 mp si minim - puncte
- prin determinarea greutatii volumice #(#%&#-'0-
pentru suprafete J +.111 mp de
in stare uscata
strat
:n cite doua puncte situate in
profiluri transversale la distante ormativ
9eterminarea capacitatii portante la
$ de max +1 m unul de altul
nivelul superior al stratului de fundatie *9 %#'+11+
pentru fiecare banda cu latime
de ",1 m

Pag. 52/107
 

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ELEMENTE GEOMETRICE
=rosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
 Abaterea limita la grosime poate fi de maximum U&' +1 mm.
erificarea grosimii se face cu a5utorul unei ti5e metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare +11 m de strat executat.
=rosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
8atimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
 Abaterile limita la latime pot fi U&' - cm.
erificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.
/oleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de ± 1,"G si se masoara la
fiecare +- m sau in profilele din proiect.
9eclivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
 Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de U&' + cm.
CONDITII DE COMPACTARE
tratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare Proctor modificat de min.(G, pentru cel putin (%G din punctele
masurate si min. (-G in rest, pentru drumurile din clasele tehnice : si  si #11G Proctor
modificat pentru drumurile din clasele tehnice : 2 ::: in cel putin (-G din punctele masurate si
min. (G in rest.
*apacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul ".
/abelul "
alorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast B#&#11 mmC
tratul superior al terasamentelor alcatuit dinH
=rosimea
stratului de Pamanturi de tipH Bconform /A #+"%C

Pag. 53/107
 

 Argila7
trat de isip prafos7 Praf nisipos7
 Argila nisipoasa7
fundatie din forma isip argilos Praf argilos7 Praf 
balast h, cm argila prafoasa
#- #$% +" %+0 %$$
+1 #"" +-+ +(1 %+-
+- #+( ++$ +$# +(+

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

erificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu a5utorul latei de %,11 m lungime
astfelH
in profil longitudinal nu pot fi mai mari de U&' +1 mm
in profil transversal nu pot fi mai mari de U&' +1 mm
:n cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA
!eceptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
*omisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
:n urma acestei receptii se incheie FProcesul verbalF de receptie.

RECEPTIA FINALA
!eceptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare <=! +0%&(" precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.

Pag. 54/107
 

FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

GENERALITATI
>:E*/ : 9>3E:; 9E AP8:*A!E
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra
sparta sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de
fundatie realizat.
P!EE9E!: =EE!A8E
4undatia din piatra sparta amestec optimal 1'$% se realizeaza intr'un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta optimala 1'$% se va realiza in mod obligatoriu pe un
substrat de fundatie care poate fiH
ubstrat drenant din balast de minim #1cm. grosime dupa cilindrare.
*and stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de
substrat drenant, asigurandu'se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
masurile de evacuare a apei.
 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
:n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
MATERIALE
 A=!E=A/E A/;!A8E
Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregateH
piatra sparta amestec optimal 1'$%mm.
isipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.

Pag. 55/107
 

 Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. e
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
 Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de
admisibilitate aratate in tabelele #, + si % si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
Bbulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetaleC sau elemente alterate.
/abel #
*>9:/:: 9E A93:::8:/A/E
*A!A*/E!:/:*:
 Amestec optimal
>!/ 1'$%
*ontinut de fractiuni,G
ub 1,1+mm max %
ub 1,+mm "'#1
1'#mm #+'++
1'"mm +$'+
1'mm %-'-1
1'#$mm "'$-
1'+-mm $1'0-
1'-1mm -'(+
1'$%mm #11
=ranulozitate *onf. fig. + ! $$+
*oeficient de neuniformitate B;nC, min. '
Echivalent de nisip BEC min. %1
;zura cu masina tip 8os Angeles B8AC G max. %1

::P'conditii de admisibilitate
/abel +
*aracteristici 9omenii de utilizareH
trat izolant 3acadam

Pag. 56/107
 

;mplerea
golurilor
Protectie
dupa
impanare
*onditii de admisibilitate
ort 1'" 1'" "'K
=ranulozitateH
#" ' '
continut de fractiuni sub 1,#mm. max7
continut de fractiuni sub 1,1+mm G '
............'strat de baza ' -...#- max -
'imbracaminte ' #-...%1 '
conditii de filtru inversK - pd#-<d#-f <-d-p ' '
*oeficient de permiabilitate BRC, cm&s,min. $x#1'% ' '
K - pd#-<d#-f <-d-p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de
#-G, respectiv -G de pe curba granulometrica a materialelorH pamant BpC, respectiv filtruBfC.

P:A/!A PA!/A'*onditii de admisibilitate

/abel %.
avura Piatra sparta BsplitC Piatra sparta mare
*onditii de admisibilitate
ort &*aracteristici
#$' +-'
1'B#$C '#$ "1'$% $%'1
+-B%#C "1
*ontinut de granuleH - - - -
'raman pe ciurul superiorBdmaxC
'trec prin ciurul inferior  ' #1 #1 #1
BdminC,G max.
*ontinut de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare, ' #1 #1 '
G,max.

Pag. 57/107
 

4orma granulelorH
' %- %- %-
'coeficient de forma,G, max.
*ontinut de impuritatiH
# # #
'corpuri straine,G,max.
'fractiuni sub 1,#mm,G,max. ' % u este cazul
;zura cu masina *orespunzator clasei
' %1
8os Angeles, G, max. rocii conform ! $$+

!ezistenta la actiunea repetata a

u este
sulfatului de sodiu Ba+>"C, - ' $ %
cazul
cicluri, G, max.

 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce
analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
:n timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari.
9epozitarea se va face pe platforme amena5ate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care
sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
*ontrolul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile
din tabelul ".
8aboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfelH
:ntr'un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor7
:ntr'un registru Bregistru pentru incercari agregateC rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
:n cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.#, aceasta
se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
 APA
 Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.

Pag. 58/107
 

CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE

FUNDATIE
*ontrolul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul ".
 A=!E=A/E
/abelul ".
4recventa minima
3etode de
 Actiunea, procedeul de verificare sau 8a locul de determinare
caracteristicile care se verifica 8a aprovizionare punere in conf. /A
opera
Examinarea datelor inscrise in 8a fiecare lot
certificatul de calitate sau certificatul aprovizionat ' '
de garantie
*orpuri straineH
argila bucati7 :n comparatie in >ri de cate ori
care se observa apar factori de "$1$'1
argila aderenta7 prezenta lor  impurificare
continutul de carbune
> proba la max.
-11m% pentru
=ranulozitatea sorturilor  ' "$1$'1
fiecare sort si
fiecare sursa
> proba la max.
 Aspectul si forma granulelor pentru
-11/ pentru fiecare ' "$1$'1
piatra sparta
sort si fiecare sursa.
Echivalentul de nisip > proba la max.
-11m% ' 0%1'(
pentru fiecare sursa
> proba pe
schimb si sort
si ori de cate
;miditate ' ori se observa "$1$'1
o schimbare
cauzata de
cond. meteo

Pag. 59/107
 

!ezistenta la sfaramare prin > proba la -11 m%

compresiune pe piatra sparta in stare pentru fiecare sort
' 0%1'(
saturata la presiune normala. de piatra sparta si
sursa
;zura cu masina tip 8os Angeles > proba la -11 m%
pentru fiecare sort si ' 0%1'(
fiecare sursa

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE

FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA
*A!A*/E!:/:*:8E >P/:3E 9E *>3PA*/A!E
*aracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform /A #(#%&#%'% se stabilesteH
ρdu max.P.3.Lgreutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g&cm%7

Mopt. P.3.Lumiditatea optima de compactare, exprimata in G

*A!A*/E!:/:*:8E E4E*/:E 9E *>3PA*/A!E
*aracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anumeH
ρdu ef.Lgreutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g&cm%7

Mef.L umiditatea efectiva de compactare, exprimata in G

:n vederea stabilirii gradului de compactare gcH

 ρ duef  
 g c = × 100
 ρ du max PM 

0.+. 8a executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la

punctul 0.#.

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

3A;!: P!E8:3:A!E

Pag. 60/107
 

8a executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
:nainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utila5ele si dispozitivele necesare punerii
in opera a stratului de fundatie.
:nainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatii 2 drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.
:n cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a
nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
ETE*;/A!EA /!A/;!:8>! 9E 4;9A/:E
e asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de $t, dupa care se continua
compactarea cu cilindri de #1'#" tone cu sau fara vibrare.
9enivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
uprafetele cu denivelari mai mari de " cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se
compacteaza din nou.
Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se
acopera cu material de protectie Bnisip grauntos sau savuraC.
*>/!>8;8 *A8:/A/:: *>3PA*/A!:: /!A/;!:8>! 9E 4;9A/:E
:n timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare $%'(1 si piatra sparta
amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate
in tabelul - cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
:n ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Y:nstructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere
suple si semirigide), indicativ *9 %#'+11+.
8aboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executantH
compozitia granulometrica a agregatelor7

Pag. 61/107
 

caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat Bumiditate

optima, densitate maxima uscataC7
caracteristicile efective ale stratului executat Bumiditate, densitate, capacitate portantaC.
/abel -
3etode de
r. 9eterminarea, procedeul de verificare 4recvente minime la
verificare conf.
crt. sau caracteristicile care se verifica locul de punere in opera
/A
# :ncercarea proctor modificata ' #(#%&#%'%
3inim % probe la o
+ 9eterminarea umiditatii de compactare suprafata de +111 m+ de "$1$'1
strat
3inim % probe la o
9eterminarea grosimii startului
% suprafata de +111 m+ de '
compactat
strat
erificarea realizarii intensitatiide
" zilnic '
compactare@&
3inim % puncte pentru
9eterminarea gradului de compactare suprafete <+111m+ si #(#%&##-'0-
- prin determinarea greutatii volumetrice minim - puncte pentru
pe teren suprafete >+111m+ de #++'-
strat
erificarea compactarii prin incercarea 3inim % incercari la o
$ #0('"
cu p.s. in fata compresorului suprafata de +111 m+
:n cate doua puncte
situate in profiluri
9eterminarea capacitatii portante la transversale la distante ormativ
0
nivelul superior al stratului de fundatie de max +1 m unul de *9 %#'+11+
altul pentru fiecare banda
cu latimea de ".1 m

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

E8E3E/E =E>3E/!:*E
=rosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
 Abaterile limita la grosime poate fi maximum ±+1mm.

Pag. 62/107
 

erificarea grosimii se face cu a5utorul unei ti5e metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare +11 m. de strat executat sau la #-11 m+ suprafata de drum.
=rosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
8atimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
 Abaterile limita la latime pot fi ±-cm.

erificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
 Abaterea limita la panta este de± "G in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare +-m.

9eclivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
 Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de ±#1mm.

*>9:/:: 9E *>3PA*/A!E
tratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare (GS#11G Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice :'
:::.
*apacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de +-1 sutimi de mm.
*A!A*/E!:/:*:8E ;P!A4E/E: /!A/;8;: 9E 4;9A/:E
erificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu a5utorul latei de %,11m. lungime astfel7
 :n profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si
nu pot fi mai mari de ±( mm.
 :n profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
nu pot fi mai mari de ± - mm.
:n cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR
!E*EP/:A PE 4AA

Pag. 63/107
 

!eceptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
*omisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
!E*EP/:E 4:A8A
!eceptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, <=! +0%&(", precum si a prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.
IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA
GENERALITATI
>biect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase
cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor
publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor
de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

9efinirea tipurilor de mixturi

:mbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua
straturiH
 stratul superiorBde uzura sau de rulareC
 stratul inferior Bde legaturaC
:n situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr'un singur strat acesta
poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de
uzura.
traturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si
puse in opera mecanizat.

P!EE9E!: =EE!A8E

Pag. 64/107
 

 Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini .

 Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a
imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

MATERIALE
 A=!E=A/E
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile ! $$+ si ! $$0.
 Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate
imbracamintilor rutiere Bst. legatura si uzuraC sunt urmatoarele H
 Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza H
 cribluri sorturile " 2  , '#$ si #$ 2 +- 7 ! $$0
 nisip de concasare sort 1 2 "
 agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare
 nisip natural sort 1'", conf /A $$+
 nisip si pietris concasat sort 1', '#$,si #$'B+-C%# conform /A $$0
*lasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform ! $$0.
4iecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii si impurificarii agregatelor.
8imitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
conform tabelului nr. #.
/abel nr. #
/!A/ de ;;!A /!A/ de 8E=A/;!A
r. 4ractiuni de agregate naturale /:P;8 3:T/;!:: A4A8/:*E
crt. din amstecul total A#$ A9+-

4iler si fractiuni din nisipuri sub

# (S#% +S0
1,#mm,G
+ 4iler si fractiunea B1,#S"Cmm,G 9iferenta pana la #11G

Pag. 65/107
 

*ribluri cu dimensiunea peste

% %"S.- --S0+
"mm,G
Pietris concasat cu dimensiunea
" ' #S%"'
peste mm,G
Pietris sortat cu dimensiunea
- ' '
peste  mm,G

ona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura

asfaltica Bstrat de legatura si strat de uzuraC este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul
nr.+.

/abel nr. +
/:P;8 3:T/;!:: A4A8/:*E

3arimea ochiului sitei A#$

A9+-
BmmC

/receri prin site cu ochiuri patrate'! E (%%'+

+- mm ' (1S#11
#$ mm ' 0%S(1
 mm $$S- "+S$#
" mm "+S$$ +S"-
+ mm %1S-- +1S%-
# mm ++S"+ #"S%+
1.$% mm #S%- #1S%1
1.+1 mm ##S+- -S+1
1.#1 mm (S.#% +S0

otaH #.8a betoanele asfaltice A#$, A9+-, se folosesc amestecuri de nisip de concasa5 si
nisip natural7 procentul de nisip natural in amestec sa fie maxH
'+-G pentru A#$7

Pag. 66/107
 

'-1G pentru A9+-,

8a betoanele asfaltice pentru stratul de legatura A9+- se recomanda adaugarea a +G filer.

4:8E!
*a filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile
prevazute in /A -%('0(H
 finetea Bcontinutul in parti fine 1,1( mmC min 1G
 umiditatea max +G
 coeficient de hidrofilie max. #G

u se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de
la exhaustorul statiei de asfalt.
:n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor
/A -%( si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 1.1+mm sa fie +1 G.

4ilerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare

pneumatica. u se admite folosirea filerului aglomerat.

8:A/:
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie
de zona climaticaH
 bitum tip 9 $1&17' zona climatica calda
 bitum tip 91&#11 zona climatica rece conform A9 -%0&(0

*onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.%.

/abelul %
3od de verificare
*onditii de admisibilitate
*aracteristici conform /A
9 $1&1 9 1&#11
Penetratie la +-1* mm $1S1 1'#11 "+'$

Pag. 67/107
 

Punct de inmuiere 1* "(S-- ""'"( $1'$(

9uctibilitate cm minH2 la -1* J" J- ! $#'(0
  ' la +-1* J#11 J#11 '
Punctul de rupere 4raas, °* I '#% I '#- /A ##%'0"
Punctul de inflamare 3arcusson, J +-1 J+-1 /A -"('1
°*

olubilitare in solenti organici, G J (( J (( /A ##-'1

*ontinutul de parafina, G I+ I+ /A 1(('0"
9ensitatea la #- °*, gr&cm% J 1,((- J 1,((+ /A %-'#
:ndexul de instabilitate coloidala I 1,- 1,- :nstructiuni tehnice
. -+#&! elaborate
de A9
 Aderenta la agregate J 1 J 1 /A #1($(&%'%
/4>/ :nstructiuni tehnice
. -%- elaborate de
 A9
Pierderi de masa, G I 1,1 I 1,1
Penetrare reziduala, G J -1 J "0
*resterea punctului de inmuiere, I #1 I(
°*

9uctibilitate reziduala la +- °*, cm J -1 J 0-

!/4>/ :nstructiuni tehnice
. -%$ elaborate de
 A9
Pierderi de masa, °* I 1,(1 I 1,(1
Penetrare reziduala, G J -1 J "0
*resterea punctului de inmuiere, I #1 I(
°*

9uctibilitate reziduala la +- °*, cm J -1 J 0-

Pag. 68/107
 

:n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va

stabili necesitatea aditivarii bitumului. :n cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga
cu acordul ,,:ngineruluiXX,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
 Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice Bstrat de
uzura, strat de legaturaC trebuie sa fie deH min. 1G .

CONDITII TEHNICE
/:P;!: 9E 3:T/;!: A4A8/:*E
3ixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere Bstrat de uzura, strat de legaturaC
si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. "
/abelul "
r.
/:P;8 3:T/;!:: A4A8/:*E A=!E=A/E A/;!A8E ;/:8:A/E
crt.
*riblura H sort "', '#$, #$'+-7
isip de concasare sort 1'"7
# etoane asfaltice bogate in criblura
isip natural sort 1'"7
4iler 
*riblura H sort "', '#$, #$'+-7
isip de concasare sort 1'"7
+ eton asfaltic deschis cu criblura
isip natural sort 1'"7
4iler 
Pietris concasat H sort "', '#$, #$'+-7
isip de concasare sort 1'"7
% eton asfaltic deschis cu pietris concasat
isip natural sort 1'"7
4iler 
" eton asfaltic deschis cu pietris sortat Pietris H sort "', '#$, #$'+-7
isip de concasare sort 1'"7
isip natural sort 1'"7

Pag. 69/107
 

4iler 

Elemente geometrice
=rosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform /A #%%(,
tinand cont si de prevederile ! #0"'#.
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul -.
/abelul -
 Abateri limita locale
r. *onditii de
Elemente geometrice admise la elementele
crt. admisibilitate
geometrice

' max. #1G in minus fata

=rosimea minima a stratului de grosimea prevazuta in
compactat, cm, minH proiect, pentru fiecare
trat de uzura cu bitum modificat, strat
bitum aditivat, bitum ' abaterile in plus nu
#. ".1
trat de legaturaH constituie motiv de
respingere a lucrarii
cu criblura
".1
cu pietris concasat sau pietris sortat
-.1

+. 8atimea partii carosabile *onform /A +(11 W-1 mm

%. Profil transversalH
9rumuri sub forma de
acoperis
:n aliniament W -,1 mm, fata de cotele
conform /A $% profilului adoptat
:n curbe si zone aferente

Pag. 70/107
 

panta unica
*azuri speciale

Profil longitudinalH
9eclivitate, G, max W -,1 mm fata de cotele
profilului proiectat, cu
". 9rumuri $,1 conditia respectarii
etoane asfaltice bogate in criblura pasului de proiectare
adoptat
eton asfaltic cu pietris concasat
$,1

*>3P>:/:A 3:T/;!:8>! A4A8/:*E

*ompozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu'se seama de respectarea
conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
tudiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator 
autorizat.

!eteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile

efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii O:nginerului).
 Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercariH
stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a
fiecarui material component7
proiectarea a % retete de mixtura asfaltica cu % continuturi de bitum corespunzator tipului de
mixtura asfaltica studiat7
determinarea caracteristicilor fizico'mecanice pe epruvete cilindrice 3arshall conform /A
alegerea amesteculului cu doza5ul optim de bitum7

Pag. 71/107
 

9upa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, O:nginerul), daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
8imitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. #.
=ranulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelul nr +.
*ontinutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform /A
#%%&# si /A #%%&+ si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr $ pentru
imbracaminti bituminoase Bstrat de legatura si strat de bazaC.
/abel $
r. /ipul stratului /ipul mixturii asfaltice *ontinutul de liant din
*lasa tehnica a
masa mixturii asfaltice
crt drumului
G
# trat de uzura A#$ $.-SS0.- :S.
A9+- ".1SS-.1 :S.
+ trat de A9P*+-,A9P*+-a
".1SS-.1 :::S.
legatura
A9P+-,A9P+-a ".1SS-.1 :S.

!aportul filer H liant recomandat pentru :mbracamintile bituminoase strat de legatura si strat
de uzura este conform tabel 0.
/abelul 0
r. /ipul stratului /ipul mixturii asfaltice !aport filer Hliant
*rt.
B recomandatC
# trat de uzura etoane asfaltice bogate in criblura H
#.%S.#.
'cu dim.max.granula de #$mm
+ trat de legatura etoane asfaltice deschise A9+-,
1.-S.#."
A9P*%#, A9P%#
*aracteristicile fizico ' mecanice ale mixturilor asfaltice
*aracteristicile fizico'mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr.  si
nr. (.

Pag. 72/107
 

/abelul 
*aracteristicile pe epruvete cilindrice tip
3arshall
*lasa
/ipul tehnica 9ensit
r. /ipul tabilita :ndice de !aport
mixturii a ate  Absor 
*rt. itumului tea curgere &:, aparen btie de
asfaltice drumul
B:C, ta, apa ,G
ui BCla$1 V&m
1*, mm m min.,R vol.
g&m%
+."...-.
:: .- #.-...%.-
$
9 $1&1 #....-.
::: 0.- #.-...".1
9 $1&1a 1
#."...".
:... $.- #.-...".-
A#$ %
# +%11 +...-
+.1...-.
:: .1 #.-...".1
%
91&#11 #.0...".
::: 0.1 #.-...".1
91&#11a $
#.%...".
:... $.1 #.-...".-
1
9 $1&1 #.#S
:S -.1 #.-S".-
A9 +- 9 $1&1a %.%
+ ++-1 +S-
A9 +-a 91&#11 #.1S
:S ".- #.-S".-
91&#11a %.1

9 $1&1 #.1S
A9P* +- :::S ".- #.-S".-
9 $1&1a %.1
% A9P* +- ++-1 +S-
91&#11 1.(S
a :::S ".1 #.-S".-
91&#11a +.$

Pag. 73/107
 

9 $1&1 #.1S
:S ".- #.-S".-
A9P+- 9 $1&1a %.1
" ++-1 +S-
A9P+-a 91&#11 1.(S
:S ".1 #.-S".-
91&#11a +.$

/abelul (
r. /ipul mixturii asfaltice
crt
A9+-, A9+-A,
*aracteristica A#$, A9P*+-,
A9P*+-A,
A9P +-,A9P+-A
*aracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorieH
#
' olum de goluri la 1 de giratii, G,max. -.1 '
' olum de goluri la #+1 de giratii, G,max. ' (.-
!ezistenta la deformatii permanenteH
+ 4lua5 dinamic la "1 °* si #11 pulsuri, #1'"
mm,max. 0$11 '
3odulul de elasticitate la #- °*, 3pa,minH
% 'zona climaterica calda "+11 %$11
'zona climaterica rece %$11 %111
!ezistenta la obosealaH numarul de cicluri
" ' "x#1'-
pana la fisurare la #- °*,min.

*aracteristicile fizico'mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip 3arshall

din mixturi asfaltice preparate in laborator Belaborate din doza5e optime, din probe recoltate
de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executieC.

Pag. 74/107
 

9oza5ele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele !
#0"'# si ormelor tehnice specifice in vigoare.
*ontinutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
W 1.%G
ExempluH
continutul optim de bitum L -G7
limita inferioara L -G ' 1,%G L ",0 G7
limita superioara L -G U 1,%G L -,%G.

CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA EXECUTATE

:mbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului
caiet de sarcini si anumeH
 gradul de compactare
 uniformitatea suprafetei
 rugozitatea suprafetei
*ompactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe
carote sau prin masuratori in situ conform ! #0"'+.
9eterminarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in
cadrul determinarilor de laborator conform /A #%%&#si /A #%%'+. 9ensitatea
aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
*onditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. #1.

/abel nr.#1
9ensitatea aparenta =radul de
/ipul mixturii asfaltice  Absorbtie de apa G
Rg&mc compactare minG
A#$
++-1 +S.$ ($

A9+- ++11 %S. ($

A9P*%#

Pag. 75/107
 

A9P%#

;niformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana

conform ! #0"'+ sau cu alte dispozitive adecvate.
9enivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de %m sunt
urmatoareleH
 max. % mm pentru drumuri clasa tehnica :
 max. " mm pentru drumuri clasa tehnica ::
 max. - mm pentru drumuri clasa tehnica :::':
!ugozitatatea suprafetei
*onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor
bituminoase masurata cu aparatul !/ sau prin metoda :naltimii de nisip sunt conform cu
prevederile ! #0"'#'+11+.

EXECUTIA LUCRARILOR
 Acceptarea ;tila5ului
 Antreprenorul supune acceptarii ):nginerului) lucrarii utila5ul pe care'l va utiliza la realizarea
lucrarilor.
 Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

tatia de preparare a mixturilor 

tatia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa
permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de
*aietul de sarcini.
*entralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
9ozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinteH
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
*urgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
 Aderenta materialelor pe utila5ul de lucru sa nu depaseasca #G din masa de material
vehiculat intr'un interval de +"h.

Pag. 76/107
 

tocarea si incalzirea liantului

tatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o 5o5a in
prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara,
evitand orice supraincalzire cat de mica.

tocarea si dozarea filerului de aport

4ilerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a
doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.

9ozarea agregatelor 
 Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele
potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
 Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in
valoare absoluta, conform /A 0(01 si ! #0"'+ suntH

 - G Bdin totalul amestecului mineralC pentru continutul de granule cu dimensiunea

peste 1,$% mm7
 " G Bdin totalul amestecului mineralC pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 1,+S1,$% mm7
 % G Bdin totalul amestecului mineralC pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 1,1(S1,+ mm7
 + G Bdin totalul amestecului mineralC pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni
sub 1,1( mmC7

:ncalzirea si uscarea agregatelor 

tatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mi5loace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.
e vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze
arderea liantului.
:n5ectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinteH

Pag. 77/107
 

sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului 7
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie #(1 1* pentru agregate si #01 1*
pentru liant.

;scatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinteH

 sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
 sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu a5utorul sistemului de
diri5are si conditionare higrotermica
 valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in
intervalul #$- 2 #(1 1*
 continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie I 1.-G

9esprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinteH

 sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de (1G
 sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de
mediu.

9ozarea liantului
tatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si
dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric.
 Abaterile pentru continutul de bitum fata de doza5ul stabilit prin reteta exprimate prin procente
de masa in valoare absoluta suntH ± 1,% G.

tocarea agregatelor 
 Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.
9epozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amena5ate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

3alaxarea

Pag. 78/107
 

tatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a

produce mixturi asfaltice omogene. 9aca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie
3alaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte H
 buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
 viteza unghiulara si periferica a paletelor
 unghiul de inclinare al paletelor 7
 raza de dispunere a paletelor
 gradul de uzura al paletelor
 sincronizarea arborilor
 capacitatea nominala a malaxorului
 starea cuvei
/rebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele
in vigoare
tatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata
timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
9uratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

tocarea si incarcarea mixturilor 

8a iesirea din malaxor trebuie amena5ate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul
limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mi5loacele de transport.
9aca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

4abricarea
4abricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in
statii automate de asfalt Bcare pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor
asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.C.
> atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si
se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr'un mod
convenabil.
/emperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse
intre urmatoarele valoriH
 #$1 o * la #1 o * pentru mixturi cu bitum $1&17
 #-- o * la #01 o * pentru mixturi cu bitum 1&#117

Pag. 79/107
 

 #-1 o * la #$1 o * pentru mixturi cu bitum #11&#+1.

aloarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea
mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

!eglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice

9upa acceptarea utila5ului de catre beneficiar prin O:nginerul) lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonareH
 a debitului dozatoarelor pentru agregate7
 a debitului pompelor pentru liant7
 a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune
functionari a malaxorului.
 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de O:nginer) dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
9aca, urmare a regla5elor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou regla5ul, dupa care sa supuna
aprobarii O:nginerului).
 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utila5ului sau si a
personalului care'l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea
autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

*ontrolul fabricatiei
3ixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in
cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in
tabelul nr. ##.
Prevederile indicate in tabelul nr. ## nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie
cu dispozitive de control de blocare.

/abelul ##
*ategoriaxC
4aza de atura controlului sau a 4recventa controlului
controlului
executie incercarii sau a incercarii
 A  *

Pag. 80/107
 

Pentru fiecare tip de

tudiul compozitiei x
produs
*ontrolul regla5ului statiei :naintea inceperii
de asfalt inclusiv stabilirea x fabricatiei fiecarui tip
duratei de malaxare de produs
9eterminarea continutului
x ilnic
de bitum si filer 
=ranulometria
x ilnic
amestecului
tudiu
/emperatura agregatelor
minerale, a bitumului si a
x Permanent
mixturii la iesirea din
malaxor 
tabilitatea la $1 1 * x ;nul la fiecare "11 to
:ndicele de curgere. 4lua5 x ;nul la fiecare "11 to
9ensitatea aparenta x ;nul la fiecare "11 to
 Absorbtia de apa x ;nul la fiecare "11 to

xC A 2 :ncercari preliminare de informare

   2 *ontrolul de calitate
  * 2 *ontrolul de receptie

MODUL DE PUNERE IN OPERA

/ransportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
;tilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
Bmotorina, pacura, etc.C este interzisa.
olumul mi5loacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat
sa nu avem intreruperi.
 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea
incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

Pag. 81/107
 

8ucrari pregatitoare
Pregatirea stratului suport
:nainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul,
apoi se curata si se amorseaza .:n acest scop se procedeaza in felul urmatorH
 se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie 7
 se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare 7
 se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor 7
 se curata temeinic stratul suport prin dega5area acostamentelor cu lama
autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.
 se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

 A3>!A!EA
8a executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza
mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea
uniformitatii si a doza5elor prescrise. tratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele
cazuriH
 strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa7
 strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
9upa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
:n functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsa5 cu 1,%'1,- Rg&mp bitum
pur.
*aracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
8iantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
 Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de #11 m, in film continuu.
uprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

 A/E!E!EA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu a5utorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile
fixate.

Pag. 82/107
 

:n vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte

urmatoareleH
 temperatura mixturii asfaltice la asternere 7
 grosimea constanta a stratului asternut 7
 parametrii geometrici ai stratului depus B inaltime , latime C trebuie respectati conform
documentatiei de executie
 senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se
faca inainte de inceperea lucrului
 incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv B #-'%1
min. inainte de inceperea turnariiC.
 trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda
nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

/emperatura de asternere
 Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste U#1 o*,
in perioada martie'octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
9e asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
3ixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului nr. #+

/abel #+
/ipul /emperatura mixturii /emperaturile minime la compactare in o *
liantului asfaltice la asternere, o
* :nceput farsit

9$1&1 #"- #"1 ##1

91&#11 #"1 #%- #11
9#11&#+1 #%- #%1 #11

3asurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

/emperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactarea optima.
3ixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul #+ vor fi
refuzate.

Pag. 83/107
 

 Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. :n
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca
urmare a unei pene.

=rosimea stratului de asternere

erificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
:n cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui
strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.
*antitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii
asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentruH
 stratul de uzura intr'o singura asternere7
 stratul de legatura intr'o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie
de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin
caietul de sarcini7
Punerea in opera
 Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare 2 finisoare prevazute cu
palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
3ixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea
unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
 Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
 Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
iteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
 Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa
asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu a5utorul unui aport de
material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere.
:n buncarul utila5ului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a
se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Pag. 84/107
 

!osturi longitudinale si transversale

!osturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
!ostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de
legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr'un material tratat cu
liant hidraulic.
!osturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
3arginea vechii benzi va fi taiata cu a5utorul un taietor de rost si badi5onata cu emulsie de
bitum.
!osturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
3arginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. -1 cm.
uprafata proaspat creata prin decupare va fi badi5onata cu emulsie de bitum inainte de
realizarea benzii noi.

*>3PA*/A!EA
3ixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de
goluri continut in masa materialului pus in opera.
8a compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice
si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
 Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de :nginerul lucrarii dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
;rmare acestor incercari, Antreprenorul propune :nginerului spre aprobareH
 sarcina fiecarui utila57
 planul de mers al fiecarui utila5 pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului7
 viteza de mers a fiecarui utila57
 presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre % si ( bari7
 temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul
precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe
un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .

Pag. 85/107
 

8ucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea

respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia
curenta.
3etoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin (-G din
masuratorile efectuate un grad de compactare #11G 7 cele -G masuratori BrestanteC nu vor
trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de (-G .umarul atelierelor de compactare se
va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.
>peratia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico'mecanice, de deformabilitate si suprafatare
Bdeflexiuni caracteristiceC.
>peratia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si&sau compactoare cu
rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
!osturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul
drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca #-'+1 cm,
continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea
ruloului.
!osturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce
doar #-'+1 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul a5unge
sa calce cca #-'+1 cm pe asfaltul vechi.
*ompactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.uprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
*onform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din H
 compactor cu pneuri de #$1 V si compactor cu rulouri netede de #+1 V
 compactor cu rulouri netede de #+1 V
:n tabelul nr. #% este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de
compactare minim necesar.

/abel nr. #%
 A/E8:E! 9E *>3PA*/A!E
 A 
*>3PA*/>! *; *>3PA*/>! *;
*>3PA*/>! *;
/:P;8 /!A/;8;: !;8>;!: E/E9E !;8>;!: E/E9E
PE;!: #$1 V
#+1V #+1V

Pag. 86/107
 

!. /!E*E!:
/!A/ 9E ;;!A #1 " #+
/!A/ 9E
#+ " #"
8E=A/;!A

*ompactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata
sa se indeparteze la mai mult de -1 m in spatele finisorului.
/ratarea suprafetei
9upa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor
suprafetei prin raspandire de +S% Rg&mp nisip sort 1S%,#- mm bitumat cu +S%G bitum prin
cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.
e va da preferinta utilizarii nisipului de concasa5.
Pentru sectoarele ce se executa dupa # octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in
zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea
:nginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badi5onare.
adi5onarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu
$1G bitum diluata cu apa Bo parte emulsie cu $1G bitum pentru o parte apa curata
nealcalinaC si raspandire de nisip sort 1S% mm cu un continut cat mai redus de praf Bsub
1,1( mmC in cantitatile aratate mai 5osH
 stropire cu bitum 1,- Rg&mp
' raspandire de nisip Bde preferinta cu concasa5C %S- Rg&mp
 stropire cu emulsie cationica cu $1G bitum diluat cu apa 1,S# Rg&mp
' raspandire nisip %S- Rg&mp
:nchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la #- G continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
:nchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu
agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr'un tratament bituminos executat la cald.

REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

*>/!>8;8 *A8:/A/:: 3A/E!:A8E8>! :A:/E 9E A!>A!E
3aterialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se
verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in
prezentul caiet de sarcini.

Pag. 87/107
 

erificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoareleH

itum
 penetratia la +- o* /A "+'$
 punctul de inmuiere prin metoda inel si bila /A $1'$(7
 ductilitatea la +- *, ! $#, A! 0-"B ptr. drumuri cls. th. : si :: C
*riblura
 natura mineralogica Bexaminare vizualaC7
 granulozitatea /A 0%1, ! $$0
 forma granulelor /A "$1$'17
 determinarea continutului de parti fine sub 1,1( mm, /A 0%1'(7! $$0
Pietris
 natura mineralogica Bexaminare vizualaC7
 granulozitatea /A 0%1, ! $$+
 forma granulelor /A 0%1, ! $$+
 parte levigabila /A "$1$'17
isip natural
 natura petrografica si mineralogica /A "$1$'17
 granulozitatea /A "$1$'17/A 0%17 ! $$+H
 parte levigabila /A "$1$'17
 continut de impuritati 2 corpuri straine7
 humus /A "$1$'17
 mica libera7
 echivalent de nisip /A 0%1'(7
isip de concasa5
 natura petrografica si mineralogicaH
/A $+11&"'# Bpentru rocaC7
/A (##1'0 Bpentru produseC7
 granulozitateaH
/A 0%1'(7
/A "$1$'17
continut de granuleH care raman pe ciurul superior B%,#- mmC /A "$1$'1
continut de impuritati 2 corpuri straine 2 /A "$1$'17
coeficient de activitate /A 0%1'(7
4iler 
 continut de carbonat de calciu /A "$1-&('0+

Pag. 88/107
 

 umiditate /A -%('0(7

 granulozitate /A -%('0(7
 coeficient de hidrofolie /A -%('0(7

9eterminarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice

inclusiv a rezistentelor la compresiune la ++Z* si -1Z*, reducerea rezistentei la compresiune
in apa dupa + de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
*ertificatele de *onformitate ale materialelor din reteta de fabricatie Bagregate, bitum, filer,
amestecuri etc.C.
9upa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, :nginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui
tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
*onstructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea :nginerului.
9aca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul :nginerului.

*>/!>8;8 *A8:/A/:: /!A/;8;: :/;3:> 9;PA ETE*;/:E

erificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive Bdeterminarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote ' [o placa de min. B"1x"1C cm sau carote
cilindrice echivalente pentru fiecare 0111 m+ de suprafata executata\.
*arotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ #m de la marginea stratului, incheindu'se un proces verbal.
onele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
eneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului
executat.
:mbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca
conditiile din /abelul #".
*aracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase
/abelul #"
r. *onditii de
*aracteristica 3etoda de incercare
crt. admisibilitate
#. Planeitatea in profil longitudinalK

Pag. 89/107
 

:ndice de planeitate, :!:, m&RmH

drumuri de clasa tehnica :':: ] +,- !eglementari tehnice
in vigoare privind
drumuri de clasa tehnica ::: ] %,- masuratori cu
] ",- analizorul de profil
drumuri de clasa tehnica : longitudinal BAP8C
drumuri de clasa tehnica  ] -,-

;niformitatea in profil longitudinal.K

9enivelari admisibile masurate sub
9reptarul de % m, mm
drumuri de clasa tehnica : si ] %,1
+. ! #0"'+&(0
strazi de categoria tehnica :S:::
] ",1
drumuri de clasa tehnica :: si
strazi de categoria tehnica :
drumuri de cls. tehnica :::' ] -,1

!ugozitatea
' !ugozitatea cu pendulul !/, unitati
!/H
/A "(
drumuri de clasa tehnica :':: ^ 1
drumuri de clasa tehnica ::: ^ 01
drumuri de clasa tehnica :' ^ $1
' !ugozitatea geometrica, <, mmH
%.
drumuri de clasa tehnica :':: ^ 1,0
/A "(
drumuri de clasa tehnica ::: ^ 1,$
drumuri de clasa tehnica :' ^ 1,--
' *oeficientul de frecare B_=/CH !eglementari tehnice
in vigoare cu aparatul
drumuri de clasa tehnica :':: ^ 1,(- de masura
drumuri de clasa tehnica :::' ^ 1,0 =rip /ester 
". >mogeneitate. Aspectul suprafetei Aspect fara degradari izual

Pag. 90/107
 

sub forma de exces

de bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite.

otaH Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate
:!:, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de % m.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune speciala.
:ncercarile se efectueaza conform /A #%%&# si /A #%%&+ de catre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau inH
 masurarea grosimii stratului7
 determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare7
 determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute Bcompozitie, caracteristici
fizico'mecanice, : pe bitum extrasC specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
erificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform
! #0"'+.

CONTROLUL PUNERII IN OPERA

*>/!>8;8 *>3PA*/A!::
 Autocontrolul compactarii
:n cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta laH
 cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
 utila5ele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata7
 elementele definite practic in timpul incercarilor Bsarcina fiecarui utila5, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul
compactor cu pneuriC sa fie respectate cu strictete.

:nginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile
pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

Pag. 91/107
 

*>/!>8;8 >*A:>A8 9E *>3PA*/A!E

Pe parcursul executiei lucrarilor, :nginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru
a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
:n cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, :nginerul impune noi incercari
de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
9aca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.

!eglarea nivelmentului
 Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de
lucru, in ax si la margine Bintre 1,+ si 1,% m de la marginea stratuluiC ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de :nginer.
/olerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise suntH
 U&' #,- cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
9aca tolerantele sunt respectate in (-G din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.

*>/!>8;8 9E:E8A!:8>!
*ontrolul calitatii imbracmintei executata se refera la 7
erificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prinH
 verificarea cotelor profilului longitudinal,
 verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu'se la distanta de max.-1m.
 verificarea regularitatii suprafetei7
 in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de % m si cu pana
 in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei 7

!ugozitatea stratului de uzura

!ugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul !/ si vor fi
respectate valorile minime prevazute in /A "(&0.

Pag. 92/107
 

4recventa controalelor 
4recventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. #-.
/abelul #-
4aza de atura controlului sau a *ategoria de control 4recventa controlului
executie incercarii
 A  *
Executarea /emperatura de T Permanent
lucrarilor  asternere
Etalonarea atelierului de T 8a inceputul executiei
compactare lucrarilor apoi un control
ocazional de comp.
econforma
*ontrolul ocazional de T T > carota la fiecare +-1
compactare prin carotare ml drum
*ontrolul !egla5ul de suprafata H T T :n fiecare zi la sfarsit de
profilelor  santier 
*ontrolul cantitatii medii
asternute
!eglarea nivelmentului T :n fiecare punct indicat
de :nginer 
*ontrolul denivelarilor x :n fiecare punct indicat
de :nginer 
 A 2 incercari preliminare de informare7
 2 controlul calitatii7
* 2 controlul de receptie.

RECEPTIA LUCRARILOR
!E*EP/:A 8A /E!3:A!EA 8;*!A!:8>!
!eceptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu <=
+0%&(" B!egulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestoraC in
doua etape la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantieC

Pag. 93/107
 

!eceptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in

documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini .
*omisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organele de control Bbeneficiar, proiectant,diriginteC
:n urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

!E*EP/:E 4:A8A
!eceptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu
prevederile legale in vigoare <= +0%&(".si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA

GENERALITATI
>:E*/ : 9>3E:;8 9E AP8:*A!E
 Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si
evacuarea apelor de suprafata si anume
 santuri la marginea platformei
 santuri de garda
 rigole la marginea platformei
 rigole la bordura trotuarului
 rigole de acostament
 casiuri
 lucrari de canalizare
 canale de evacuare
 puturi absorbante
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si
controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de
executie
:n prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprindH
 podurile si podetele
 lucrari de amena5are si corectare a torentilor 
 lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata

Pag. 94/107
 

Prevederi generale
 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.

:n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

3A/E!:A8E PE/!; 3>!/A!E : E/>AE

*imenturi
*imenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in
!omania
8a prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment,
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitateH
 ciment fara adaos tip : conform !E %'($
 ciment cu adaos tip ::&A7 ::&7 :::&A7 ::: conform ! #-11'($
 ciment cu zgura tip < :, < ::* conform ! %1##'($

9omeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet'dezghet in stare

saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este
aratat in tabelul nr. # conform E 1#+'(( pentru mortare de ciment.

Pag. 95/107
 

/abel #
/ipul de ciment
: "+.- ::A %+.-
. *onditiile de executie sau *lasa
/ipul de beton "+.- %+.- ! < ::&A'
crt. caracteristicile elementelor  betonului
! %+.-
:: %+.-
%+.- !
# Elemente sau constructii cu * #+&#- >ricare utilizat utilizat utilizat
gropi mai mici de #.-m
*#$&+1' >ricare
*+-&%1
+ Elemente sau constr.masive * #+&#- >ricare utilizat utilizat utilizat
avind gros. egala sau mai
mare de #.-m >ricare

% Elemente de constructii din * %1&%0 Armat

utilizat utilizat utilizat
betoane superioare

/abel +

r. /ipul de mortar  /ipul de ciment

crt.
:ndicat a se utiliza
# 3ortar de zidarie sau tencuiala de marca ::: A %+.-
-1
+ :dem de marca #11 : A %+.-7 %+.-!
% 3ortare de completarea rosturilor dintre :: A %+.-7 %+.-!
elementele prefabricate
::  %+.-7 %+.-!

*imenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. % si ".

Pag. 96/107
 

Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale in functie de lucrare.

/abel %
!ezistenta la compresiune &mm +
*lasa !ezistenta initiala !ezistenta standard
+ zile 0 zile + zile
%+.- '   ≥ #$
≥ %+.- ≤ -+.-
%+.- !   ≥ #1 '
"+.-   ≥ #1 '
≥ "+.- ≤ $+.-
"+.- !   ≥ +1 '
-+.-   ≥ +1 '
≥ -+.- '
-+.- !   ≥ %1 '

*onditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda

prevederilor standardelor respective.

:n timpul transportului de la fabrica la statia de betoane Bsau depozit intermediarC a

manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine.

9epozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

9urata de depozitare a cimentului nu va depasi "- de zile de la data livrarii de catre

producator.

Pag. 97/107
 

*imentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la + B0C zile.
*imenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .
*imentul care se considera ca s'a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

*ontrolul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr. +%.

 Agregate
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosescH
 agregate naturale nisip natural 1'%7 %'0 sau 1'0
 balast pentru betoane 1'%# sau 1'0# mm
 agregate concasate nisip de concasa5 1'%7 %' sau 1'
 piatra sparta '+- sau '"1 mm
 Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau
la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase
 Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
isipul tebuie sa fie aspru la pipait
isipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
9in punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul ".

/abel nr."
/impul initial de priza tabilitate
*lasa de rezistenta
BmmC BmmC
%+.-   ≥ $1   ≤ #1

%+.- !
"+.-

Pag. 98/107
 

"+.- !
-+.-
≥ $1   ≤ #1
-+.- !

9in punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile

din tabel -.
/abel -
9enumirea impuritatii *onditii de admisibilitate
isip natural sau de Pietris sau piatra
concasa5 sparta
*orpuri straine 2 resturi animale sau vegetale, u se admit u se admit
pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe u se admit u se admit
granulele agregatelor 
3ica, G max #G '
*arbune, G max 1,- '
<umus Bculoarea solutiei de hidroxid de sodiu =albena =albena
 Argila in bucati G, max #G 1,+-
Parti levigabile G, max +G #
ulfati sau sulfuri u se admit u se admit
>bservatiiH :n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si
pietris verificandu'se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
*aracteristicile fizico'mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
indicate in tabelul $.
/abel $
*aracteristici fizicco'mecanice *onditii de admisibilitate
9ensitatea aparenta, Rg&mc, min #.11
9ensitate in gramada in stare afanata si uscata Rg&mc, min #.+11
Porozitate totala pentru piatra sparta G, max +
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max +

Pag. 99/107
 

olum de goluri in stare afanata pentruH

' nisip, G max "1
' pietris, G max "-
' piatra sparta, G max --
!ezistent la strivire G
' in stare saturata, min $1
' in stare uscata, max #-
*oeficient de inmuiere dupa saturare, min 1,1
!ezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, (1
sau cilindri in stare saturata &mmp, min
!ezistenta la inghet'dezghet exprimata prin pierderea #1
procentuala fata de masa initiala, G max

orturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca #1G, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie
sa depaseasca #,- d max.
=ranulozitatea nisipului este data in tabelul 0.
:n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul .
/abel 0
ortul de nisip /receri, in G , prin sita sau ciur deH
1,+ 1,- # + %,#- 0,1
1'% min - ' %- ' (1 '
max %1 ' 0- ' #11 '

/abel 

Pag. 100/107
 

alastul pentru betoane /receri, in G , prin sita sau ciur deH

%,#- - #$ +1 9 max
1'%# min +1 ' -- ' 1
  max -1 ' - ' #11
1'0# min #1 ' %- ' 1
  max %1 ' $- ' #11

 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

9epozitarea se va face pe platforme amena5ate separat pe sorturi si pastrate in conditii care

sa le fereasca de impurificare.

*ontrolul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr.#(.

8aboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfelH

 intr'un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor 
 intr'un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

 APA
 Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in tabelul ( conform /A 0(1'".
3odelele de determinare sunt reglementate prin /A 0(1'". erificarea se va face de
catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

:n timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,

uleiuri vegetale, argile, etc.

Pag. 101/107
 

/abel (
*aracteristici chimice si fizice *onditii de admisibilitate
*ontinutul total de saruri gr&l max "
ulfati gr. >"+ & litru max +
ubstante organice max 1,-
*loruri gr. *8&litru max 1,-
 Azotati gr. >%&dm% max 1,-
3agneziu gr. 3g+&dm% max 1,-
3aterii in suspensie gr max %

>/E8 E/>
 Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted >8 %0 sau din otel beton cu
profil periodic P* -+ conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in /A "%&#'(.
8a livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
>telurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
uprafetele de stocare trebuie sa fie curate.
arele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea.
 Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
*ontrolul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

3A/E!:A8E PE/!; PE!E;!: : :9A!:: 9E P:A/!A !;/A : >8>A:

isip pentru pereuri uscate

Pag. 102/107
 

Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 1'0 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 1,1( mm de max #+ G.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul %'0 mm sau savura.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.

*aracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul #1.
/abel #1
*aracteristici *onditii de admisibilitate
!ezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, &mmp 1
min
!ezistenta la inghet'dezghetH
'coeficient de gelivitate, la +- cicluri pe piatra sparta G max 1,%
'coeficient de inmuiere pe epruvete G max +-

4orma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul ##.

/abel ##
*aracteristici *onditii de admisibilitate
4orma eregulata, apropiata de un trunchi de piatra
sau o pana
:naltimea, mm #"1S#1
9imensiunile bazei, mm 2 lungime Egala sau mai mare ca inaltimea
' latime 1S#-1
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, G #-
max

Pag. 103/107
 

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin #11 mm si o greutate care sa nu depaseasca +- Rg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de
mare, cu muchiile de cel putin #- cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult
de # ` dimensiunea celei mai mari.

>8>A: PE/!; PE!E;!: : :9A!::

olovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si
compozitie. u se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de
cliva5.
*aracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeazaH
 rezistenta la sfaramare prin compresiune min. $1G
 rezistenta la uzura cu masina 9eval min. ##
9imensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul #+

/abel #+
9imensiuni *onditii de admisibilitate
8ungime, latime a fetei , mm 1S#"1
:naltime #+1S#$1
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor G din masa max #-

olovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 1S+11 mm.

3A/E!:A8E : /;;!: PE/!; 9!E;!:

3ateriale pentru filtre

*a material drenant se foloseste balastul 1'0# mm care trebuie sa aibe un echivalent de
nisip BEnC superior lui "1.
alastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice.
/rebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre

Pag. 104/107
 

terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se

supuna regulei filtrelor lui /E!A=<:.
9 #- > "1 -

;ndeH
 9 #- 2 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca #-G din materialul filtrat
 9 - 2 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca -G sin materialele filtrelor 

Pietris ciuruit 0'"1 mm conform /A $$+'( asezat in zona tubului perforat al drenului de
adancime.
*a filtru invers se foloseste geotextil.
*aracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Oormelor tehnice privind
utilizarea geotextilelor) aprobat de :**P9* indicativ * ++0'.

/uburi pentru drenuri

Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosiH
 tuburi rigide de policlorura de vinil BP*C /A $$0-&+'(+.
 tuburi de polietilena BPEC /A #1$#0&+'"
 tuburi ondulate riflate perforate din PE .:. -11'1 tip :P3P uzau
*aracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr #%
/abel #%
9imensiuni /A $$0-&+'$ /A #1$#0&+'" : -11'1 :P3P
uzau
/ub P* rigid /ub P! rigid /ub P*
9iametrul ext mm 0- ##1.1 0- ##1.1 $-.1 1.-
=rosimea nominala mm %.$ -.% ".% $.% 1.$ 1.0
8ungimea ml $.1 $.1 -'#+ -'#+ #"1 #01
=reutatea Rg&ml #.#++1 +.$#1 1.(0+ +.11 1.++1 1.%+-
uprafata activa cmp&ml +"'"- neperforat +"H"- neperfor   +"H"- +"H"-
at

Pag. 105/107
 

/uburile riflate din P* B: -11'1 tip uzauC de 1.- mm se folosesc la drenuri sapate si la
drenuri tubate, invelite in geotextil.
/uburile rigide perforate P* sau PE de 0- mm se folosesc la drenuri forate netubate.
/uburi neperforate din PE sau P* de ##1 mm folosesc la
 intrari si iesiri din caminele drenurilor 
 la cap de dren
 la cap de aerisire
 intre chesoane pentru evacuarea apelor 
4antele de la tuburi perforate cu dimensiunile #,1 x -,1 mm sau #,- x ,1 mm trebuie sa fie
intr'un numar care sa realizeze o suprafata activa Bde intrare a apei in tuburiC de +"'"- cmp
pe ml de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa 9 L +11 mm si lungime de #,11 m conform /A
#$'1 tabel #-.
=E>/ET/:8
*aracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din Oormele tehnice privind
utilizarea geotextilelor aprobate de :**P9* indicativ * ++0'.
e va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult #1G din suprafata. onele cu
defecte se vor inlatura la punerea in opera.
. RAPOARTE !I "NREGISTRĂRI

• P de recepţie calitativă pentru execuţie straturi sistem rutier şi umplutură7

• P8A de verificare terasamente, a compactării umpluturii pentru fiecare strat de
pămDnt7
• P8A pentru turnarea betonului asfaltic7
• !aport de neconformitate.
• Planul de control al calităţii lucrărilor executate, elaborat de proiectant7
• Planul calităţii elaborat de constructor7
• Proces verbal de recepţie calitativă7
• !eţeta privind prepararea betonului7
• !egistru pentru probe prelevate la staţia de betoane7
• uletin privind rezultatele probelor de beton prelevate7
• on de livrare beton7
• uletin de încercare a rezistenţei betonului cu ;7
• orderou pentru transmiterea probelor7
• uletin unic lucrare7
• *ondica betoanelor turnate7
• 9eclaraţii de conformitate7

Pag. 106/107
 

• !* : !A*7
• 49 Bdacă este cazulC.  

Pag. 107/107