Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte cunoscute si utilizate de toti vorbitorii de limba romana
d.cuvinte care intra in componenta unor locutiuni sau expresii specifice limbii romane
2.Masa vocabularului
arhaisme (1)
regionalisme (2)
elemente de jargon si argou (3)/(4)
neologisme (5)
termeni tehnici si stiintifici (6)/(7)
1
1.ARHAISMELE
arhaisme lexicale - cuvinte vechi,iesite din uz fie din cauza ca obiectul sau profesia nu
mai exista,fie au fost inlocuite de alte cuvinte : ienicer,caimacam,paharnic,logofat,
bejanie,opait,coliba etc
arhaisme fonetice – cuvinte cu forme vechi de pronuntare iesite din uzul actual : mezul,
pre,a imbla etc
arhaisme gramaticale – forme gramaticale vechi si structuri sintactice invechite :
2.REGIONALISMELE
- sunt cuvintele si formele de limba specifice vorbirii dintr-o anumita regiune : barabula
(cartof),curechi (varza),dada (sora mai mare),samadau (porcar),sabau (croitor),cucuruz
(porumb) etc
3.ELEMENTELE DE JARGON
- sunt cuvinte sau expresii din alte limbi,intrebuintate de anumite persoane cu intentia de a
impresiona si a-si evidentia o pretinsa superioritate culturala : bonjour,madam`,ok,week-
end,look etc
4.ELEMENTELE DE ARGOU
- sunt cuvinte sau expresii,folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restranse cu scopul de a nu
fi intelesi : bistari (bani),curcan (politist),a ciordi ( a fura),naspa (urat) etc
5.NEOLOGISMELE
2
6.LIMBAJUL TEHNIC
7.LIMBAJUL STIINTIFIC
II.CUVANTUL
1.Cuvantul
- forma cuvantului este constituita dintr-o insusire de sunete (uneori si dintr -un singur
sunet),care pot fi reprezentate grafic cu ajutorul literelor
- continutul cuvantului este ceea ce in mod obijnuit se numeste inteles sau sens
sat – asezare rurala a carei populatie se ocupa in cea mai mare parte cu agricultura
emotie – reactie afectiva puternica si uneori neasteptata,adesea insotita de
modificari in starea si functionarea organismului
arsita – sinonime : caldura,zapuseala,naduf,canicula
siretlic – sinonime : siretenie,truc,smecherie,subterfugiu
a contamina – sinonime : a molipsi,a infecta,a contagia
a vorbi – sinonime : a articula,a grai,a rosti,a zice
3
c.prin prezentarea antonimelor
harnicie – antonime : lene,lenevie,indolenta,trandaveala
frumos – antonime : urat,nearatos,oribil,ridicol,slut,had
a munci – antonime : a se odihni,a trandavi,a trantori
gheata – ghetar,ghetarie,ghetos,inghet,a ingheta
parfum – a parfuma,parfumare,parfumerie,parfumier
frumos – frumusete,a imfrumuseta,imfrumusetare
b.cuvinte polisemantice – sunt cuvinte care au mai multe sensuri aflate in anumite relatii
– sensurile unui cuvant polisemantic sunt mai mult sau mai putin
apropiate
- tot monosemantic este si cuvantul ipotenuza,care are sensul “latura opusa unghiului drept
unui triunghi dreptunghic”
4
substantive polisemantice : bucata,cadru,cap,casa,grai,mana,ochi,picior,putere etc
verbe polisemantice : a arata,a da,a pune,a prinde,a duce,a face,a lua,a merge etc
adjective polisemantice : bun,frumos,greu,mare,mic,rau,slab,tare,puternic etc
- de exemplu,fiecarui dintre cele sase sensuri ale cuvantului cap ii corespund anumite contexte :
2.individ,ins
3.minte,judecata
4.viata
Imparatul i-a amenintat pe voinici ca vor plati cu capul pentru greselile lor
6.partea de dinainte,inceput,frunte
- polisemia este rezultatul unor procese semantice,sursele polisemiei fiind modificarile de sens,
exprimarea figurata si influentele straine
- sensurile din structura semantica a unui cuvant polisemantic sunt de mai multe feluri
fenomenelor
b.sensuri figurate – se datoreaza transferului denumirii unui obiect asupra altui obiect
5
1.mamifer (propriu)
Ce vulpe esti tu !
- de exemplu cuvantul cap are in limba romana,pe langa sensul direct “sediu al inteligentei” si
sensul figurat “origine a unor activitati”,care poate fi actualizat doar in contexte de tipul :
5.Cuvantul de baza
- este cuvantul care serveste ca element de plecare in formarea altor cuvinte prin derivare
6.Cuvantul derivat
- verbul a desface este constituit din radicalul face la care se adauga prefixul derivativ des-
6
- unui cuvant derivt i se pot adauga alte sufixe sau prefixe pentru a forma cuvinte noi (lapte,
laptar,laptic etc)
7.Radacina
- este alcatuita din suntele comune cuvantului de baza si tuturor cuvintelor obtinute de la
acesta
- uneori,sunetele din radacina sunt diferite in raport cu cele din cuvantul de baza,de exemplu :
tanar-tinerete
8.Sufixele
- se pot obtine noi cuvinte prin adaugarea de noi sunete la sfarsitul unei radacini
- aceste sunete sau grupuri de sunete adaugate la sfarsitul radacinii pentru a forma un cuvant
nou se numesc sufixe
9.Prefixele
- aceste sunete sau grupuri de sunete adaugate inaintea unei radacini pentru a forma un cuvant
nou se numesc prefixe
Exercitiu – cuvantul desradacinare :
des(1)-radacin(2)-a(3)-re(4)/1.des-,2.radacin,3.radacina,4.-re
1.prefix,2.radacina,3.cuvant de baza,4.sufix
- cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare sau prin alte procedee de la un cuvant de baza
7
11.Campul lexical
- cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu si care au trasaturi de sens comune
- in campul lexical intra pe langa cuvintele care apartin aceluiasi domeniu si au trasaturi de sens
comune si :
sinonimele lor
derivatele lor
expresii care le cuprind
12.Tema lexicala
- este partea unui cuvant alcatuita din radacina plus prefixul si sufixul cu care este format
- ea se stabilieste prin inlaturarea desinentei,deci tema este forma cuvantului fara desinenta
a.interne
b.externe
- cuvintele noi se formeaza prin combinarea unor elemente conform unor modele existente in
limba
derivarea (1)
compunerea (2)
conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) (3)
1.Derivarea
8
- prefixele si sufixele se mai numesc si afixe lexicale
- derivarea consta in adaugarea (uneori suprimarea sau substitutia) prefixelor sau a sufixelor la
cuvantul de baza
a.derivarea cu sufixe sau sufixarea (formarea de cuvinte noi prin adaugarea sufixelor la
cuvantul-baza)
b.derivarea cu prefixe sau prefixarea (formarea de cuvinte noi prin adaugarea prefixelor la
cuvantul-baza)
- este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in atasarea la cuvantul-baza a unui sufix
lexical
- de exemplu cuvantul derivat iepureste este alcatuit din tema iepu -,la care se adauga sufixul
–este;cuvantul-baza pentru acest derivat este iepure
9
- prefixele se scriu,de regula,neseparate de cuvintele-baza,fac exceptie :
- este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in atasarea simultana la acelasi cuvant-
baza a unui prefix si a unui sufix
D.Derivarea regresiva
- este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in obtinerea unor cuvinte noi prin
inlaturarea unor sunete
2.Compunerea
- este un procedeu de formare a unui cuvant nou care consta in simpla alipire a doua sau mai
multor cuvinte care exista independent in limba
- este un procedeu de formare a cuvintelor noi mai putin productiv decat in alte limbi
substantive : inginer-sef,otel-beton,zi-lumina,coada-calului,ochiul-boului,gura-
leului,bou-de-balta
adjective : albastru-deschis,verde-deschis,sud-american,macedoroman, atotcuprinzator,
cumsecade
verbe : a binecuvanta
adverbe : azi-dimineata,ieri-noapte,maine-seara,orisicand
pronume : dumneavoastra,oricare,oricine
numerale : doisprezece,douazeci,cincizeci,tustrei
prepozitii : desupra,dedesubt,despre,dincolo
conjunctii : caci,deoarece,desi,fiindca
10
a.compunerea propriu-zisa,sau din cuvinte intregi (tren-fulger,iarba-fiarelor,laptele-
cucului,mana-sparta)
b.compunerea cu elemente de compunere,sau din teme ori cuvinte care nu pot avea
autonomie (aerogara,autostrada,hidroavion,macromolecula,microanaliza)
b.subordonarea (gura-leului,ochiul-bourului)
- acesta consta in formarea unui cuvant nou prin trecerea de la o clasa lexicala-gramaticala la
alta fara atasarea unor elemente derivative
- in acest caz,cuvantul este utilizat intr-un context nou,ceea ce implica schimbarea functiei
sintactice si admiterea unor determinanti nespecifici bazei :
1.Lucreaza bine.
2.Binele nu se uita.
- in primul enunt,cuvantul bine este adverb (determina un verb),in cel de-al doilea,el devine
substantiv (indeplineste functia de subiect)
- conversiunea cuprinde mai multe tipuri care difera in functie de clasele de cuvinte legate prin
acest procedeu,adica de orientarea procesului de formare a cuvantului nou
- dupa clasa morfologica in care intra noul cuvant,se delimiteaza urmatoarele feluri de
conversiune :
1.Substantivizarea
adjectivele : bogatul,zgarcitul
pronumele : eul,sinele,nimicuri
11
numerale : doiul,zecele
verbele la formele nepredicative : intrare,aratul,semanatul
adverbele : binele,aproapele
interjectiile : ofuri
2.Adjectivizarea
3.Adverbializarea
- neologismele sunt cuvinte noi imprumutate din alte limbi sau create in interiorul limbii prin
derivare sau compunere
- imprumuturile pot fi :
a.vechi,provenite din :
b.noi,provenite din :
12
IV.RELATIA DINTRE CUVINTE SI CATEGORIILE SEMANTICE
- intre cuvintele din limba se pot stabili urmatoarele tipuri de raporturi semantice :
sinonimia (1)
antonimia (2)
omonimia (3)
paronimia (4)
1.Sinonimele
(mincinos-perfid,fatarnic,ipocrit,prefacut,siret,viclean etc)
2.Antonimele
13
*des- (dez-) : a freca-a desfreca,a indoi-a dezdoi,a goli-a dezgoli,gust-dezgust etc
3.Omonimele
- sunt cuvintele care au aceeasi forma,dar difera intre ele prin inteles
ban (1) – a suta parte dintr-un leu,ban (2) – dregator in evul mediu
(unei) case – genitiv/dativ,singular
(unor) case – genitiv/dativ,plural
Nu a invatat defel.
14
Ovidiu este de fel din Almaj.
Evolueaza la paralele.
- in concluzie putem spune ca omonimele trebuie sa fie omofone (sa se pronunte la fel) si
omografe (sa se scrie la fel)
omonimele sunt cuvinte cu forma identica si acelasi corp fonetic,dar cu inteles total
diferit :
4.Paronimele
- sunt cuvintele cu forma apropiata si cu inteles diferit (oral-prin viu grai,orar-program pe ore)
- cele mai multe paronime sunt neologice si de aceea unii vorbitori le confunda,punand
termenul mai cunoscut in locul celui mai putin cunoscut
15
V.UNITITATI FRAZEOLOGICE
1.Locutiuni (expresii)
- grupul de cuvinte mai mult sau mai putin sudat care are inteles unitar si se comporta din
punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire se numeste locutiune (expresie)
- o buna parte din locutiunile substantivale si adjectivale,provin din cele verbale prin fenomenul
denumit derivare frazeologica
- in ceea ce ne priveste nu avem nici o indoiala ca : a spala putina,a taia frunze la caini,a-i lipsi o
doaga,a-si lua inima in dinti,a face zile fripte (cuiva),a se face luntre si punte,a face (pe cineva)
cu ou si cu otet;sau alte asemenea grupuri frazeologice sunt,in realitate,cele mai autentice
expresii romanesti
la Pastele cailor – niciodata
a pescui in apa tulbure – a profita de o situatie incordata pentru a trage foloase
2.Pleonasmul
- este exprimarea unei idei folosind mai multe cuvinte decat este necesar,astfel incat sensurile
cuvintelor folosite se suprapun partial sau total
16
- cele mai numeroase constructii pleonastice constituie greseli de exprimare,intrucat un cuvant
repeta in mod suparator ideea transmisa de altul
- ca exemple,putem lua :
- in mod similar,sintagme precum cele de mai jos trebuie evitate atat in vorbire,cat mai ales in
scris :
17