Sunteți pe pagina 1din 270

G E N E R A LIT AT I

A. INSTALATIANECESARAEXECUTARIIRADIOGRAFIILOR
l,r o l|lrl'tirlir pcllru radiodiagnostic d€osebim aparatul A. TUBUL DN RAZE RONTGEN $I PRODUCEREA
proFlu-tlr (s.t|c.atorul de raze Ritnrgen) (de ta trans-
RAZELOR RONTGEN
ft)rnnlor h !ubul radiogen inclusiv) 9i un ansanblu de
InrlruD|rnlr. I'cccsare executerii radiografiei ri radioscopiei.
8e""1@a
A.rrt rrrnurl, l u d e i n q r r u r n e n r e p e r m jr e r n a n ip u la r e ar u b ;tu i. de enersie radiantd ondulatorie. intrebuinlati in rdro-
r"i l l n (rc ! bol n a v u i u i ,
diasnostic ai rdntqen-
{ fi ln)uiui (r e s p e c i i v
lcr4de.
I |3 cl c i), a ec r a n u l u i i
Pentru a le pro-
(u !ri n de de a s e n e -
duce este nevoie de
dispozitivele de un tub radiogen, ca-
"ca
(cnirare, de lixare, re consie dintr-un ba-
Precum 9i irNtrumen- lon cu doue preluD-
te care permit im- giri tubulare
buDdteJirea cahtnlii dintr-un tub de sti'
inaginilor radiograti-
ce. Ne vom ocupa cu
toate aceste compo, F ,g . '.
i ii clii din €are s-a eva-
cuat aerul aproape
_ Tub genpLalorde r alp Fdnlgcn r r r p C@ l i dge/. ? ..r c d- t: ./ anodLt de vidul comptet
ra . l i c"io,lulr : J - ii amenlul calodici r ' - pies a de func enl l al i e ( i nr ar c ar <aei td
nente ale instalaliei p o r.n liolul n. gdliv r e.pinge cl( ir onii dclaiali d.n l j afl eql (1/1 000 000 rnn col.
,.i r di r _c r z a i ntr Ln
descriind caracteris- Ia .c'.ul ,( .t' .n- ) : t Ias( ,colulr alodic; 6 o D anc di n h.,r c utut de r az e R 6nL- H s) (fi g. 1). In tub
(cn . P.c.r ap concenlr "lie esle \azul, in r ecl i une ( 4,. i ..no un .,l .ndr u :a I o
ticile lor. .urri construitii din molihdeh sint montali doi elec-
trozi; urul djrtle ei iormeaza catoAd 9i esle alcdtuit din- compus dintr-o bucaid masivA de cupru (vezi mai ios ,,pute-
tr-un filam€nt in forme de spirala (sau lidar) de wolfram rea tubului").
(lungsten) (iig. 2), celelalt este 4nodul, nuntt 9i anticatod, Pentru a pun€ acest tub in funcJiune 3e incik€;ie mai
intii filamentul catodulur cu aiutorul unul curent de ter$iune

Fi(.3- - Tuburl generat@rcde raze Rdn-lgen(Li! Cool'dge)'cu,sis


/t - sistemde r,crr'
t.;. de r,chc- / : sislernde t6ore cu radrsror_:
aoa: i - otoatt: 2 - anodul;, - sist€mutde ri'irc
".
ioasi (6-12 volti ti 3-5 anPeri)i filamentul catodului'
d€veDind incandesc€nt, emite mici pa icul€ numite electroni'
ce !€ detat€ad din m€talul filamentului $i care, Iiind incir-
cali negativ, se irdreapld rpre anod. Cete doue capete ale
Fis. 2. - Crtodul si .nodul lubului generlto( dc raze Rontgen (liP
C;lidser, t. Crtod o filament in lorma de sPiralsi oblicilalPa lelel tubului ndiog€n sint legate cu polul pozitiv (anodul sau
a n o d u l i i $ i e d e 4 5 o , Io ctr ul t,r m ic r J) este r otund t./ cs'
anticatodul) ti cel negativ (catodul) ai un€i surs€ de ten-
lDd i; I'lrmenl dc tormS linia.Ar oblicllatia telei tnodului esle de l9o:
tcsrut lermic (r) esle drcptunghiular.. - qalodull t - tnodul:../- siuae inaltn. Cu.!€ntul de rensiuae inrlti Isce ca electrotii
l i l a m e nl u l :2 - Di e s, d e co ncenlr ali( i J - tocar ul ler m t.:4 - o' r e' ' det ta-ti de la catod sA fie precipitali cu viteze mare inlPre'
tia fa$iculului.rtodic.

l0
4.(
__--,/\
"5

r,s. 4. ful' a.ndator dc rizc RijnlBcn tlip Coolidge), notrtai in cupoli blindaie, cu sistenr Jc iiicir..u un curml de aer. I tubrl:
? -- cupota bli;datd: t - catodul, 4-- anoiul; 5 -: cablurile de lnilu tersiunei 6 - dialrastna care limitcazn Jas.icrlll de raze
Rdnteeni 7 - Iasciculul de raze Rijntgenr I f!.tun ptin care vine !r curent de aer in cupola.

ll
anod constituind fasciculul carodic. AceakA vitez: depinde Un fascicul de raze Rihtgen sc caracterizea?i prin:
de tensiunea curcntului. adi€i de voltajul s!u. Marea €ner- 7) inte8itated razelot, ceea ce corespunde canrititii de raze
gre cu carc se izbes. elccironii de anod se rranstotma in emise in unitatca de tirDp; 2) dufitatea razelor, carc este
imensa majoiitate in cnldurn (cca. 98%) qi numai o njci caliiatea razelor de a pitrunde prin dilerite corpuri.
porliun€ ia o altn lormi de energie, numite razele Ritntgen c".tir,fo' de raze depirrlc- de numAftl elecrronilor
(lis. l). Pentru ca anodul sd nu se incekeasci pr€a puter' Iasciculului catodic, mmir care este proporjional cu incil-
nic ti sa emiti la rindul snu electroni, se riceqte cu radia- zirea lilamenrului, iar calitatea razelor depinde de viteza
roare cu apn, cu aripi sau cu un curent de acr (tig. 3 qi 4). electlonilor, care este proportionaln cu diler€nta de poten-
lial dinlre anod t{ catod (volraiul inalrei tensillni).
b. NATURA SI PROPRIETATILE RAZELOR RONTGEN
CU APLICATIE IN MEDICINA
c. PUTEREA TUBULUI
B.azele Rtintqe! Fint ondulatii elechomaS'eti"p 1n gana
generah a radiaFilor ondulatolii, ele se incadrcazn intrc Tubudle radiogerc sint de ,,putcre" diferiti. Ac€ast,i
razele luminoase cu cea mai micn lungime de undn, adice putele r€prezinti valoarea Elaxima a produsului dintre ten-
razele ultraviol€te (lungime de und: 0,4 0,2 I ). fi razcle siunea inahi aplicate h rub Si intensilatea curenlului tubu-
(0,06-0,00I tui care poate trece timp de o secundn IerA a prejudicia
radiuhi ril. Cu-. *,uto. Rdntsen este cam
iubul.
intr€ s ri 0,06 i.r. P (pul erea) : I (i rl ensi tal eacurenl ul ui ) X y (tensi u-
R-a?el" e;"1"s1 au o serie nea aplicatd la tub).
radiodiagno s t i cs, i a n u m e : i e pr o p a q i in lin ie d r e a p l:i, p r o Exemplu:
voaca lumiDisccnla Ci4ollla dlbarill- 100 r'A ({dicn 0,100 A) X 50.000 y : 5 000 wati(s &1v).
;i lun8siatuT-ilE-fdLiu. str;bat corpurile pe care le inlilncsc, T\rburile cu anod fix sc construiesc in mod obitnuil
ti i nd abs orb i r e i n e e a l i n € l e . im Dr e 3 jo n e a zde m u h ia lo lo -
penku o putere der 1; 2; 3; 6j l 0 & l V , i ar tubu.l l e cu anod
gr-glgr4i de asemenea, au o anumiti calitate in raport cu
rorariv sc conotluiesc pentru o putere de 72; 2O; 22; 4r)
lungim€a de undn. Aceste proprieiiiti vor fi studiate mai !os,
ti 50 &lil.
la formarea inaginii radiologice.
Aceaste putere, care reprezinri capacitalca dc nrcnrcare
a utrui tub, depinde de nirimea punctului d. impact al
1 Angstrcm:1/Io 000000 dintr-{n milimetru; €ste unitatea
' se hdsoari lunqimeade uniiSa razelor Rontgen,
cu care anodului (focarul).
Anodul €st€ din.upru, metal loarie bun conduceiol de
cildurii nunEi suprafala pe care lovesc ele.tronii lascicu'
lului caiodic este construit'i dintr-o plecule din tungsten.
metal greu fuzibil. Aceaste plncu,ti se numegte punct de im-
pact, Iocar termic sau focus.
Suprafala anodului este inclinain, peniru ca fasciculul
de raze sd aibn o directie convenabila folosirii. Aceaste in-
clinalie face ca suprafala focarului terrnic, vizui: in pro-

2
fis.6 . - k eD ez an ar .a s c hem al i .i a r apor ul ui di nl F m ,nm " a i dx '
r ului .e'm i c ,i d c el ui oD Li cl a Luour r dr oi fer i l " pu:r i u, ,, !. _
anod li\: d. a anod roiativ. Dimensiunile laturilor ldarelor slni daie
ln nilimetri. Se demotstreazd n;rimea locaruhi optic 1n rapori direct
cu mdrimea fearului tertric la luburile cu anodul fix. Fdarul optic
cel mai nic corespunde tubului cu puterc mai nicn (2 llv). Se mai
demonstreaz; avantatul anodului roiativ.

iecli€ in s€lNul ecranului radioscopic sau al filnului, sn fie


mai mica (IiC. 5). Aceasta supralati proiectate poa$n nu.
mele de focar optic. qJI-d! jjsrgl_9!!s--94e-sei-ei!,-_9s-
@ sica i o€arul oP '
tic sa lie mai mic trebuie ca ti locarul termic si fie mai mic,
Fls . 5. - R e p r e ze n l rre asch .ma l i ,a c r apor r ului din{ r e m6r im ea locd-
ru l-u i ? m i c i i r cp l u i o p 'i c. / - fi l,menl Iin:ar :2 - pla( ua de ceea ce in"eamn, dh puDcr de vedere rehnic t!& cu !4!qci-
r unA s l p nd p p e f al a a n o d u l u i :3 - mar inec iGar ului ter r l( :4 - m t' t3 te de i ncarcarc mai tuj ci (fi 8. 6J.
t inea { @a r u l u i o p l i c

l3
inducJie, un curent iot alternativ, a carui tensiune va avea

-{$
w'" ac€la;i raport faln de curentul pdn1ar pe care il are nuni-
rul spirelor bobinei a doua fa,ti de cel€ ale primei Astlel,
penlru a produce inaltn tensiune va fi nevoie ca bobina se-
cundarn se aibe un numar mult mai mare de spire. Dacn
vom reduce inse spir€le bobinei secundare, tensiunea va sca-
deai astiel putem transforma curentul in sus sau in ios, dupn
nevoie. Tlanslormatorul de inalte tensiune translormA in
mod obitnuit din- 110 (220) vo\i in 100 000 voli sau
nai mult in raport cu numerul spirelor din secundar'
..Lddlica ) a"od rl_i nui lub
e. 8 - Rpn,e. { or-o
" r"lodului
, '" ir" " " t . i "i [ . i i r-.i ., p 'nr u o PL - ' r m d r JF i' *icx]
. ] J o " r:- i ". r . i ' "" .r , ,' ',. .,i 'mi c 1e:r u , N"r e na nr i
t , -i. rl L a . o d : r ma : 'i p u l n n tP n ') / h Inb.r or com ' nr a
i-; ; ; i , I l a m" n l L i l ca o d i c p e lr ' u io"ar ' | 1' 2' t( a ur
i . i. r i . , - , i f,a td l o P ri c.i .: J - lanr lul "r lr u ica
',arei d r @d ,u l l c!r'. ma r': .? , - Io.r "l o_r r c m ar o

d, TRANSFORMATORUL DE 1NALTA TENSIUNE

Pentru a obline o vitezi destul de nare a electronilor


dcta;ali din catod este nevoie in mod obignuit de tensiuni
el e ctric ef oart e n a r i ( 1 0 0 r 0 - 1 0 0 0 0 0 vo lli) ( 1 0 - 1 0 0 kilo -
vol!i). pe care uzina nu ni le poate Iurniza Aceste tensiuni
nu sint posibile decit cu un curent alternativ translormat
intr-un traNformaior, care lace din curentul uzinei de
110 220 volJi un curent de inalti tensiune. Acest aparat
este iormat in mod obiqnuit din dou; bobine' sepalate' si- Fls. L Schema mui irarsloDator de lnaltii tensilne. ./ botlna
tuaie in jurul unui nucleu de iier (fig 9 9i 10) Dacn tacen Drimar:i: 2 - bobina s.clndarii 3 - nu.lell d€ fier. S'au schema
iizat un mi. numri. dc sp1re. Bobina sectndarn are m nrmir null
s:i treaci printr-una din bobine (bobina plimari) 'ln curent mai malc de spne iali dc bobina primarn, in faport cu plterea ei
ahernativ, se va nagte in cealalti (bobina secundard), prin

l5
dlnte faze. Ventilul este un tub eleclronic evacuat, ca ti tu-
bul radiogen, cu un catod in lormd d€ sPiraH, ce se lncnl'
zette pin;i la incandescenln cu un curent auriliar ca ti cel
al tubului radiogen (7-72 ampei ti 8-20 vo\i) 9i cu un
anod, o placi mettlici' cu supralali nar€. lncilzirea lila'
mentului este corecti cind nu s€ vede la gitul anodului o
lumini verde. O suFainceLite consumn repede filamentul'
Ca si tubul, venlilul nu trebuie supus intii la i€ffiun€a
inalti, incilzind apoi lilsmentul, d€oarece acesta' cind estc
rec€, e lragil 9i se poate ruPe &n cauz& atracliei electro-
sra[ce dinrre electrozi. Ventilul bse s:r treacA Curenlu] nu'
mai in momentul cind la catodul sru, care emite electroni,
se afli polul n€gativ, cici numai atunci el€ctronit vor Il
atraii de anodul poziliv, pernifnd scurgerea unui cutent
in direcfa filament-plsci (.6tod-arcd) ln momentul cind
este contrar. electronii nu pirisesc catodut Si curentul de
Fic. 10. - Translormalor de ln8lla Fig. 11. - sche' iralti tensiune nu va trece- ln cazul curentului slternativ
teneiunc ln rsiD:enlul s5u cu ulei din doui unde, una va fi opriln.
/ - bobina il circullul Primsri
2 - bobina ti circllit1ll secundar; dici: 2 - Iila.
J - Duclcul de tier.
f. TRANSFORMATORUL DE 1NCALZIRE

Acest translormator servette pent.u a incilzi pinn 16


E. VENTILUL jncand€scenF Iilamentul catoduluii se mai numeite trans-
lormator d€ filan€nt. lntrebuinlim transformatoee de lila-
CureDtul tranrformat nu esle Fopriu pentru funclio-
ment pentru catodul tubului radiog€n ti al ventilului sau
nar€a tubului radiogen, dici €l iti schirnbe seE4€l€ la cape-
rele tubului, fiind o datd Plus 9i ahn dati oinus. vedilelor, cind sirt palru 6au $ase, dupd aparal. El dA
P€ntru a remedia aceasti proprietate a curenlului de 6-12 loti 9i 3-5 anperi Perrru tub ti 8-20 volli cu
inalti teNiune ne .ervid de un inrrerup;tor automatic nu' ?-12 sr.peri Pentru ventili deci est€ un translormaior care
mit ventil, supap! sau kenotron (fig 1r), care inchid€ una reduce curentul uzinei. Se monteazi de obicci in recipien-

I6
tul cu ul€i al transiormatorului de inaltn tensiune, darr cu' Fig. 12. Autotranslotmaior.
1- i nhar ea c ur enl uh'i de l a
rentul de inceLire este izolat de curentul de inalle tensiune sursd ln cicuilul p.inaruhi;
, - cir.llitul sectrndar sprc
ii poate li mirit sau micgoral cu ajutorul unei rezisienle bobina primafi a tran,.fornl-
ohDice, incelzind astlel lilanentul caiodului mai mult sau lorului dc inaltii i€nsiunei 3
lnai pulin, dupn n€voie. Trnperai'rra llalllels_glilgltsllrl- - n]anein; d - plotLrl dc cu
rcrl miniN in circuitll rccun'
lui dn enisiuni electronice mai mari si dp.i ""rri"te 'r" dar (crprinde !n numir thi
,rzc m a: m arc. , : ; . , ! e r s . I n c i r .u :iu l ( u r e n r r r u i d e In ( a l? ' r c nin de spite ln circLlitul pri
rn3r); , ploiul de cLlrent
se insialeazd de obicei un anpermetru, cu care se contro- nL,xin ln ci.clit l secudaf
(cuprinde ;nrn;rul maxim dc
leazd incelzirea, evitind o suplaincnlzire.
silre in circ ilul priflafl'lui)

g. A U T O T R A N S F ORM AT ORUL

Nunit 9i tra lormator cu lrepte, servegle pentru regla-


rea tensiunii in transiormatorul principal, adici o face mai
micd sau mai mare, dupi voinli. El poate s:i se conpun:i
dintr-o singurd bobind, care serveEte diept cur€nt primar
ti drept circuit secundar. Modilicind numnrul de spire din
circuitul prinar, cu ajutorul unei maneie, variem circuitul h, MA S A D E C OMA N D A
secundar dup: cum dorin. Acest cur€nt secundar inira in
Masa de comanda serveqte la punerea in luncliune 9i
circ itul primar al transforratorului principal, dindu-i deci oprirea aparatului, la reglarea inlensilelii (canttalii) ti du-
o tensiune variabild, fard ca acesta si'9i nodiiice spirele ritelii (caiiinlii) razelor Rijntgen, rrecum li a timpulut de
(l i g . 12).
in circuitul secundarului se iniercal€azi un vollmetru, Mesele de comand; variaTi in raport cu construclia
care are o scara calculati p€ntN cili kilovol,ti prodLlce in aparatelor, cuprinzind dileriie insirumente de ndsurd in
secundarul transformatorului principal fiecare plot al aulo- legeturn cu anumiie butoane 9i manete.
ira slormatorului, lecind indirect oliciu de kilovoltmetru. 1. Mi l i amP etnet /tl l mesoard i n mi l i arpei i
Existi si aparal€ fnre auiol.ansformator, in special cele (rnA) iniensitatea cureriului care trece prin tub Un mili-
de labrica,tie veche. anperaj mai ma.e inseamd o cantiiat€ mai mare de raze-

r r-ah.nsfrdi0sraiifl.
t7
Aparatul se monteazi in circuilul tansfolmator'tub. Miii- acees elecliv;i. Dac:i lampa ar fi alinrcnlattr dc un curenl
a m perm et r u l e s l c S r a d a r c u Jo u a sa u r r F i sca r i, ca r e ! cu conlinuu, accsta ar tr€bui sn aibn valoar€a clcctivri a curen-
a julorul u n u i t u n t , n c a r a t :i m n su r i d e la 1 la 1 0 n A sa u lului nostru alternativ pentru a da a€eea9i lumlii. Curentul
de la ld l a 1 0 0 , r A , o r i c hia r m a i n u lr alternativ nu poate da nlai mult decit valoat€a sa clcctivd,
2. Kil o u o l , t m e t r u l e ste d e ia p t u n vo ltm e tiu , cici prin valoarea maximaln trebde sa compens€ze ceea ce
montat paralel la bornele primarului (translormatorului se pieide prin fluciualie. Deci, kilovollii efectivi ai unui cu-
principall, care indice direct iu kilovol,ti (EV) t€nsiunea cu- rent alternaliv sint cgali ca efect cu un curent continuu de
rentului ce trece prin luL ii deci duritalea (catitatea) ra- aceeai i l ansi une.
zelor. Vom gii asifel ce curent sn aranjdn dinainte pentru Valoar€a nraxin)alri csrc egale cu valoarea electivi
a reuqi o anumiti radiografic. Volinetrul poare Ii etalonat X 1,41; astlel, este acelaqi lucru dacn spunern, spre exemplu,
in kiiovolJi naximali (fry max.) sau kilovotli efectivi (lV 84 kV mar. sau 60 [V cf. La iel ;i pentru intensitate; va-
ef.) pentru fiecare valoare a tensiunii din prinar. Astnzi se loarea maximaH a intensitilii este egate cu valoarea efec-
eialoneaz:i numai h 11/ tnax. Unele aparate nu au indicaror iive X 1,41.
voltmetric, ci numai reglator de tensjune, adicd o rezistenle Daci se cunosc tV ef. sau numai lV 1nax, puiem
cu ploturi numerotate (liecar€ plot indice un anumir kito- calcula dupn tabelul:
v ohaj). rV hax. 40 50 55 56,560 61 69 70 80 85 90 SS100110 115127 141
Kilououi maxinali ti kilot)ohi electiui. La curentul ai- kV ei 28 Js Js 40 42 43 49 50;t 60 6t to_-1- lid-lid
lernativ, t€Dsiunea ti intensitatea - variaze tot timpul. "au vom dedu," d:n Iormul el p:
Curentul de inal€ tensiune pleacn de h valoarea zero
9i kV max. = 1,41X &V er.; qt &y et, = -@
se ridice pinn h una pozitivi naximd, apoi coboard pine la t,4t
una negativa maximi, pertru a reveni iar la zero. Aceste
i. TROLEE $I CABLURI BLINDATE
valori se numesc curenr na'imat, Si ln radiotogie s€ in-
searnni cu kilovolli naximali (lI/ max.). Un vottmetru in- Curentul de incnlzire a lilamerlului 9i curentul de
tercalat i curentul allernativ nu mesoare aceste valori inalte tensiune sint conduti de la translornalor la tub prin
maxinie, ci valoarea nedie, numi6 valoare efectivi sau kilo- trolee sau prin cabluri.
vol1i efeclivi (Ay ef.), care se aili intre vatoarea lraxima Troleele sint scripete cu fire neizolate care servesc la
9i zero, deci mai nice decit valoarea naximi. Cu alte cu- instala,tiile deschisc (ncbljndate). E istn doui lire penlru
vinte, efeciul unui curent alternativ care face sn lurnineze €atod 9i unul penlru anod. Nu existe nici o protecjie in-
o lampi e l e c t r i c ; n ! - F p r e/in ,i va to a r "a m a xim a . ci . potriva inaliei t€nsiuni, de aceea este periculos sA ne apro-
I.

l8
pien de ele la o distanld rnai mice de 10 15 crn. Cind Fig. 14 leprezinti cufba curentului intrebuiniai derub.
distanla dintre translormator 9i tub este mai mare, conducia La asemeilea aparate, tubul se poate incnrca numai pe
de inaltn tensiune se monieazd din de alani, niche- jumehte din cit ar fi posibil dacn ar li moniat pe un aparat
-teave
la1n, suslinutd cu izolatori d. porJelan. eu patru ventile. Daci nilianpermetrul arard de eaemplr
Cablurile bhndate, cu izolalie groasi d€ cauciuc, sinr 50 mA, inseamnec,i intr-o ium:irate de perioad;t ir€c 100 rnA,
intrebuinjate la aparatele blindate. Cabiul anodic are un deoarec€ in a doua jumdtate de perioadn nu trece nici
singur fir, iar cel catodic doue sau trei lire (la tubul cu
doue locare). Astezi se lucreaze mai ales cu apaiate btindate.
t:J
. J. TIPURI DE APARATE

Tubul radiogen, transiormatorul $i ventilut sint cele


irei elem€nie princ:pale ale unei instalajii penrru radio-
diagnoslic. Combina.tii diferite ale acestora au dat diverse
tipuri de aparate.
1. A para t c u i u m d t ate de undn n e te .
d / e r a t d. Acest aparat, nunit ti aparat mic cu tensiune
pukatorie, nu are de obicei nici un ventit. Tubut racliogen
este lesai direct Ia translorrnator Gig. 13). Curentul dat de
secundar liind alternativ, se iolosegrc numai jumdtate unde,
adica aceea care este pozitivd la anod
9i negativn ta catod,
iar in momentul cind polaritatea undei este inversi, curen-
lul nu poale trece, cici electronii detagali din filament nu
se indreapii spre anod. Tubul inchide singur curentul, tu-
crind ca un venlil atit timp cit anodut este rece. Dac,:i tre-
cerea cur€ntului dureazn, anodul devine incandescent lasn
ii f,g. l 1 . 5d " m d .r o i .. l r ar ul . i c
sn treaca 9i unda inversi. Examenele sint limitaie la jumn- In" tJ l . de r r r da - er ed . .
.dt6. i r on.i or m l l o | i " t1 t" n.r ur ;i , uout de tu1e,,
tate din puterea reali a tubului si ri€buie f;cute pauze pine t"ns r -or
l m r r ,r l d. "
,r '/.r . 'l e r ,,nr u i r am a ul l r bl t i i 4 - m i l r r .n-
ce tubul se rec€9te. Aceste aparate au o pur€re de t--8 lW.
Ctrrenh'l dc inalii lensiunc irece in ci(uittl indicat de sigeatd.

19
'bAvfu l-ig. 14, - Curba curen'
tului dc JnallA tentlunc
{circuitul ietundrr) (a)
5r aceca. crrenlulLrlIn
ir e b u ln tadl e h r h la a Pr '
ratll cu juftntale do
undi4neredrB.ta {r).

,!A1
un curcnti miliampermeirul arate valosrea medie a curen-
tului, nu $i disiribuirca lui in rimp. Disrribuirea in timp este
nefavorabih la ac€sie aparate, iar tubul se uzeaza mult nai
repede decit la celelatte, din cauza supraincircarii anodului'
Valoarea hedie a curentului erte rePrezeniatd prininel-
imea urui dreptunghi care sr avea suPratata €sab cu
supralala buclei pozttive, gi estc egau cu 0'318 I rnaxinale
(fig. l5)- Timpul de exPunete penlru radiogralle nu este Fi a. 16.- S chema monti ri ia un-ventrl cu j umntal e
l a-aP eri l ul
mai lune dacd avem tensiun€a necesard Aceasta se erptci l.'trnd:i ncredresata. / - tranllornatorul de lnalt6 tensiun':
Z_-'tuL,rt a" tszci J - rransl onnal orut de tnc;l zl l r penl ru
i 't"."l l "i t*1,G,; - mi l i .mpermekult : - venti l ul ;6
iii'ijiii'"t"i"i ai t".il"ire penti! liramenrultmtitttrui curs-
rig. 15. - Valoa.ea nre' i ul dc rral l i rengi une:nal tpi nanl a n.sati v; l n d hece pri nl l b
die a curentuloi la aPa_ i ; di i B l i r sl E etl i : l o al l emanl anessti \'"h, esteopr't de
raldl cu iumitalc de nlac, aiodka-a ventilulul.

prin faptul ci pauza dlntre doun lunnti$ d€ undn este Inconvenientul scesiui aparat constd in Posibililarea
cornpensataprin impuliirl dublu al curentului in lumitalea incilzilii la rogu-alb a anodului din cauza bombardrrii elec-
tronilori in ac€st caz poate emite electroni spr€ lilament in

20
alternanle negative la aDod. Deci. undr nrversn poate trece 2. A patat au utdd redresal d. A pLrat cu
prin tub, iar electronii pot bonbarda filamentul, rupindu.l. pdttu uentile. Acest aparat indreapte cele doud iunntrll de
Din aceastd cauzi, la ui asemenea apalar tubul t€buie si Drdn ale culentului alternaliv in aceeagi dir€ctie (fis. 17 ii
aib; o racire foarte buna, urmind a nu fi soltcitat la o pu. r8). Tubul este lncarcat dublu fali d€ prec€dentul, iar cu-
rentul primar este mai pulir rolicitet Si cAderea este
Inconvenientel€ aparatului cu iumetate d€ unde ne!c- mai micn-
dresate r€ pot renedia daci se tnt€rcaleazi intre iub d
tranrlormrtor un ventil care si opreasci jumdtat€a de undd
cu altermntn neSauvri la anod (lig. 16). ln nortajul pr€,
cedent, tubul radiosen opregte singur unda inversi, atit timp
cit anodul este rece, insi in monrajul cu vertil acelra
opre;te altelnanla Degativi ti cind anodul este cald.
Aceste aparate prezinte o ameliorare in cees ce privegte
inci!€rea tubulut radiogen; pericolul uIdei inverse, deci
pericolul dishugerii tubului, dtspare, crci ea nu poate trece
peste ventil. Ac€ste aprrate fac se cade btusc cuentul uzi-
nei, liiod deci n€cesari o ssctiune m.i mare a conductei.
Put€r€a lo! crette pinA la 15 &W.
'lt
F i s . I 7 . - S ch .ma mo tl ;ri i u nui aDar "t.u oatr u ienlil.. I-
I'r6ul de raze: ,4-a - Iranslomatorul de iiall, lenslrne:
'. millrnpermekuli L 2, 3, 4 - cele pahu venttle; a, t, ., ",4 --
lransformatoarcle de hc;lzke perhu lilamentul v.ntilelor: d-
lraoslotmalorul de lncllzi.e Dent.u lilancnttrl rutuhi. Tubul de
rsre primetle curent pul.aiil, de acc.ari direlie deoarcc€ alter.
nanta 6 cu.cnluhri rlc irall5 tensiune €ste rcdresald si
trimisa'nvers!
lD dhelie cordri. In allernarla nesaliv; ln A, curentril
d e l n s l t i l e r3 i u n e trcc Dri r ! ltilul / ( sdgeataln llnie tlindl
i i r e v i n e l n i p rtn \.i l i l u l 2 . ln alr cr n;nla nesailv) in,4,
.urenlul lrece prin venliltrl , higeala ln Iinle lnlrerupt:j) Sl
revine h I prin ventilul L

2l
l:is. 18. Cur ba clr cntuh' l d€ Aparat eu Sase l)€nltre. Aparotc d. t)ulere nare intre-
il1altii i.nsiune
- (clrcullul $c.
(Lrndar) (a) si aceea a cur.nlu. bulnlind curent trifazai ({ig. 20).
lui lntr ehuinlat de iub ( r ) lu Fiecarc laze este redresatd (fig. 2l) ti iu tot tinpul
aparatul cu nndi r.d!e!ati, cLr
troccrii curentului prin lransiormator anodul prlme$le bon-
bardancntul eleclronic, deci existd o emilluns cotrtinuA

La un aparat cu tase ventile, incalcarea tubului este


ntai nicl d€cit la un aparat cu patru ventile. Ac€eaqi radio,
grafie s€ face cu o mai nic; intensitate de raze $i intr-un
tinp de €xpunere mai scurt la un aparat cs $ase ventite,
d€oarece ate un randament sup€rior.
Aparut au aonta.t tumant. h 1oc de ventile, unele apa,
Aparatul ar€ nevoie inse de un curent conslant 9i care
rate vechi intrebuinJeazi un dispoziliv mecanlc, numit con,
se suporte o consumalie nai mare iern ca t€nsiunea sd cade
tact turnant: un motor sincrcn, de care sint legate patru
brusc. Astfel, in oraqelc cu uzine slabe nu are randamentul
brale, astlel dispuse incit indleapta curentul de inal!e ien,
optim.
siune intr-o singuld direc,tie (lig. 22\. Rtalele, ficutc dinrr-
un material izolant, sint dispuse in €rucet la extremitatea
lor au cite un segment de cerc metalic, fllnd legate doud
cite doui. Aceste segment€ se invirtesc in lala altor patlu,
siluate Ioarte aproapc, legate pe de o parie de tub qi pe dc
F i e 1 9 . - V a l o a re a n .
die a cufcnlului la apara- alta de transformator.
iul cu und; redresaii ctr Motorul invirtegte cele patru brale in c|uce, sincron
cu schimbiirile de fazd ale cureniului alternativ care vine
de Ia uzini, astlel cn segment€l€ netalice vor fi unul in
Pentru acelati curcni maxim al unui aparat cu o laJa celujlalt cind una din iumntatea de undn a cureniului
jundtaie de undi, aici miliampermetrul araln media curen-
alternativ atinge punctul s:iu maxim; cind urmeaza a doua
tului egal,i cu 0,$37 I maxin:al:i; aparatul are deci un randa- jumetate dc unde (cea contrarr), braJele sint fotir€ cu 90o.
ment dublu decit al aparatului 9q jumAtaie de undn (vezi: Trecerea curentului se lace prin aer sub forma de mici scin.
lig. 19). iei care sar irtre segmentelemetalice mobile pi cele fixe.

22
Irie. 20. Schema nrontifii
trnui aparat c! gase ventile.
? - iubul generator de raze
Ri'ntgen;,4 a - iraf,storma-
tolul iriiazic de inalt, ten-
s iL'n e r , - { e n t i l e l e ; o -i r8 n v
lorlnaforul de lnc;lzire penhu
Iilanentul ventilului: , - lran$
iormaiorul de incilzhe peihu
rilamcniul tubului. Trarsiorna-
torul de lnalta t€nsilne irece
ln /, 2, J in dilerite altemante,
la dil€rente depolenlial minim,
nijlociu si maxin. In allernan-
ta neg.iivd ln /, curentll de
halta tensiune he.c prin vcr-
lilul rj ($geata r, lin'e plinr)
si revine in 2 Drin ventilul ,!l
ln alternant, neeativ; ln 2,
curentul de lnalu tensitlne
lrece prin ventilul !J, (sigeaia
in linie inheruptA) qi revine
in .l prin ventilul r,; ln alter
nanta nesativn ln ,, curentul
de inalt! tensi1lne hece prin
venlihl ri (sigeata in linic
punctati) 9i revine in 2 prin

23
K . S TA TIV U L

S tal i vul cstc si sl emul de susl i nere a tubul ui , portcasel ei


sau portecfanului ti a bolnavului. Va azn dupn iiecare Ia-
bricd. El lrebuie astfel construit incit 3e permiti diversitatea
poziJiilor intrebuinJaie la executarea radiograliilor. La un
stativ bun, raza centrali a lasciculului de raze Riintgen ire-
buje sd poata li indreplai; in orice direcJie doriin. Cel nai
perf€clionat stativ €sl€ acela care are o nase basculante 9i
o coloane porttub, care permite indepertarea tubului de
portcasele, precun 9i trecerea tubului in pozitia sub 9i de-
f , q. 2l - C u f b e l ec u r e n r tur L
hJ rz at dP i n a t ; t e r s i u n e( t r r
.dtul secundar)(4) ii acerea
,le cureniuhi inlrebuinlat de ]. A C C E S OR II
lub (a) ] a a P a r a h l c u i a s e
Executarca unei radiografii mai necesil:i u1r num:r de
DisPozilivul este loar- accesorii, cum sint: indicalorul de razn cenlral:, dispozitive
ie robust 9i redreseazA de fixare, dispozitive p€ntru eliminar€a razelor secundare.
loart€ bine unda, insi au 1. Indi catotul de razd central d. kaza
pierderi mali de tensiune centrale este consideratn raza di! centrul lasciculului de
la .omutare ii produce raze Ritntgen. La ex€cutarea unei radiografii trebuie se deln
curenJi de inaltd irecvenF, o anumiti orieniare acestei raze - respectiv lasciculului de
care pot diuna inl:itureri- rcze - tale de regiunea de radiosraiiat Ei lilm. Scopul ur-
1or iransformatorului; cere mnrit se realizeazi intrebuinjind un dispozitiv care indicn
fis. 2r. - Sch.ma monlirii a-
spatiu mult, necesid intre- pa;atului cu conlacl turnant. raza cenlraln. Indicatorul cel nai obiqnuit este centrorul
,1 B- ir anslor matonl d. telescopic (lig. 23), care permite intrebuinlarea la difetite
lineree rnotorului 9i lace inalli lcrsiune; I - tubul de
zgomot. r r ze: / flotor ul sincr on.r distanl€ focar-iilnl.
Astizi se intrebrrinlea- i' r alele in cr u( e;2 - hansior Exisin 9i dispoziriv dc centrare luminos, care pe ling;
nraiorul de lncdlzire Penhu iila-
za din ce in ce nai pulin. indicarea razei centrale ne nai permii€ si orientim deechi-

24
der€a dialragnei, pentru ca lnrgimea lasciculului de raze - o perni obi;nuitn plat6, idcuii din per de cal sau
Rijntgen sA cuprindn regiunea de radiograliat 9i intreaga
suprafal:i a lilmului. - o perni cu secliune iriunghiuhrA, avind marginea
Unele coloane portiub Prezinti
indicatoare numedce corebpunzind
unghiurilor de inclinalie Pe care do-
rin sn le d:im indicatorului de razn
centrau, resp€ctiv iubului radiogen
2 . D isPo zittve d e tixd '
/e. Imobilizarea ;i lixarea in limpul
execurerii unei radiogralii sint nece-
sare pentru a obJine o imagine ra-
diografice nete. Aceasti imobilizare
este irnportanfn rnai ales cind timPul
de expunere este Inai lung. Irnobili-
zarea nu trebuie si dur€ze muili va
Ii nedureroasd, cu maximun de re-
F ig. 24.- S i etemde fi ra'e . D rre;rcg'unid, r"di ogr.l i a! / r: J
Pentru lixarea bolnavului intre- p €rnel ri unghi ul are:
? - saccu ni si P .
l;ie. 23. - RePre_ buinlem:
sacul de pinze deasa um- inaltd de 15 .n (fis. 24). Toate pernele vor fi mai mult
plut pe doun ireimi cu nisip inr. Este tari decit moii
bine se aibn o invelitoare care sa se - o perne cilindrice Gul) pentru a fi pusi sub glezne
dea ] a s pnla t , e v e n l u a l l a d e zin fe cta i ( iig . 2 4 ) i c-nd bol navuLFsl e i n decuhi 'v(n'-al
3. D i spozi ti ve pentru el i ni nat e a ta'
- o l:andd lati de 15-20 cn, conieclionad dill pinzn
tar€, de capetele careia se ataqeaze cite un sac de nisip de zel or seaundare. R azel e R i i ntgen, tr€ci nd pri ntr-un
aproximativ 20O grame.'Aceastd bande poate fi mai ingusii, corp, suferd modificiri calitative. Din radialia rdntgeniand
prezentind o despic:iiur;t in partea sa mijlocie. Astl€I, re- incidenta, care se ,,absoarbe" in parte, r€zuld radialii se-
giunea poate fi cuprinsn ca inh-u la1 (fig. 25)r cundare, care se produc prin doud procese sinulianer pro-

?.i,
cesul de difuziune $ cel dc ernisie. Fcnom€nele sint com-
plexe,9i nu vom insisla asupra lor, neliind absolut necesar
pentru explicarea celor ce |'rmeaza Relinern ca razele se-

f: s . 25. - B a n d dd " p l n z i ' , u d csp ica tu ,a , lr ulir a r e Jr € g :u n rdi (


Pcn
raiiocralirt. a - parle. mirlcie a benzii: t schemalizatetatn_
c ; niii; . - r e p r c z e nr te a l i r a r ii ca p u lupi r in h a n d rd e p in z. cu^ d e s'
/ -,rerDlcjlrr.; ?
Drc : rt urr: s 3 ccu Ii,ip ln g r e lr r .le ,lccca ,zi4 F .

cundare, produse de petrunder€a razelor Rdntgen in regiu-


jnllu€nteaz! in
nea de tadiografiat, !e impregii€ in iur li
riu clarilalea imaginii radiologice.
Ne put€m convinge de exisienla razelor s€cundarc di-
Iuzate dace, in limpul exccur:irii Dnei tadioscopii la un bol'
nav. onnem un tl doilea ecran, nu ir fasciculul de raze' ci
x# iil:l';lil,'l:::i""lii;f
3';;"i;fi:l"JilTitrl:lrili'i'" ':";
r--
R - r' gruliFade.radrogiai'aLr
scrunrrarel
iriii" i'i,idiii;
'-,;r;
laterai; vorn vedear ci el este luminat dc aceste raze se-
rundare. La executarea un€i radiografii' razele recundare
:{ri*i";:,r';l'1"';'lr3
ll'iffi1qi*.F,E:'I1:1
dtos r r ti s l ; .' -
i1
1a ni v el ul k gl uni i de tadi ogr ar
se produc in diverce puncte (fig. 26);

26
- la nivelul tubutui radiogen (pe anod, pe pere,rii tu- f_ig. 28. Tip de
bul u i eic . ); diahagmi. / -
in aer, intre tubul radiogen qi regiunea de examinatj
- la nivelul resiunii de examinat (a.i se produc cete
nai nulte raze secundare);
in masa pe care std bol avut
Pentru eliminarea accstor radialii secundarc, care rui,
bura claritatea iraginii radiografice, intlebuinjnm diverse

Dialrusna ri localizatoarcle sint dispozxjve


lul d€ a lirnita fasciculul de raze incident, precum
9i radia-
liile secundare enise de pnrJite componerre ale rubutui 9i
de aerul traversat.
Actualele tuburi radiogene sint construiic asifel incit
Dialragnla este iornati dni obloane de plunb, de obicei
sa opreascd o parie din radialiile secundare ce s-ar produce
in numer de patru - doun orizontale 9i doun vertical€
la nivelul lor, liind inbrncare cu o cnnage de plumb
care se manipuleazd de la distanld printr-un cablu de
(ti g . 27).
o lel (fi s. 28 $i 29).
Locatizatoarel€ sint in senere trunchiuri de con sau
cilindri, cu perelii din metal sau siicl5 de plumb, 9i care sc
fixeazd la cupola tubului (Iis. 34). Secliunea acestor locali-
zatoare este proporlionale cu suprafata regiu ii de radio-
graliat. in practici sint necesare 4 5 locatizatoare cu sec-
liuni dilerite. Intr€buinlarea lor nnre;tc timpul de €xpu-
Ii cu aiit mai lung cu cii localizatorul va av€a
o sec.tiuDc rnai niczi, dcoarece filmul prirnette o cantilate
f ru. 27 . S - . 1 , . .n . s.t I n a i mi ci de razc, numai pc cel e di reci e, cel c d'i uzate i r
I,. gr ,.pr a,.. ....r .. R,Ls".",r tu.
ou-ja ' . / - i u t l - l i cl rz ,l n Jr u nd"lic I inlr or r n"Jqt,, 1 a e " l i i nd db"orbi rc dr pprF!,i l ocal i /dro"ul ur.
'n \ r l i ) d i | pl .n l :4 -,i i .r I i. Ir Jr ,Ja , r ' ,r tte.tr J r d- DitpozitiNe .le comprcsiune. Resiunjle votuminoase
-?. 3 4 n r g . n . . \ . e :t rrt o p r!f. .F r r , m. no e J - 1r ;tc sRr .r l
dare c a k s c t r o du c l a .n i \cl u l l u l , sint cele in tare se produc nai mnlre raze secundare cind

27
un fascicul d€ raz€ Riinlg€n pntrunde in elei cu un compleso! care are fotnl' unci lirguri de l€mn.
penltu a mictora ploducer€a d€ raze secundare De asemenea, la cele mri multe ccranc intrebuintate
pentru examenul rrdiologic al tubuld dlgclliv sc 8isctre de
partea bolnaqrlui u.[ compresor, car€ are tl rolul de loca-
lizator l a executarcaradi ogral i i l or i n ser'e.
G la antidiluzoarc este un dispouitiv artidiiuzor p!
carel plasim intrc pacient Si lilmul ra&ografic, avind deci

F ig . J0. - S ccl i ur. pel pend(ul ard


D e l ursi measri i r
llip P otl er.B uckyl / .: rnasape cari sti 6l navut;2 "isrtai i di tuzodr.
anri di -
ld r o!rer, - (4sel acu fi l nuL 4 - pl acdmei rl i c" n)o.i t".care rc
p o atel I:ec ahfri pent.r a arz, cu.efacu ti l nul i 5 - (cdi trl gri l el

tolul de a inldtura majoritatee razelor s€cundare, celc Dro-


Fl g.29.- S ilua l i ad l a f r a s m ef ir l , d . tu h si tim ita r e ala sct.u tu tudic duse la niveiul regiunii de €xaminat. Se tnrrebuintcaza la
rar_Rijntgencu sjurorll cr. I - iuLl.l dp raz€i D - dithallll,ai A -
anoduli C - catoduli 1 - fasciculde mze limitat de des.hizahra radiografierea regiunilor voluiainoase.
cnpolci;2 - lasclculdc raze rcdus dc des.hidereadiafragmel. Grila aniidiluzoare cea nlai intrebuinlari este dc tip
Potiet-Bucky (iig. 30 Fi 31), formati din aproximativ 100
volumul regiunii prir compresiune. Astfel putem realiza o de lamele de plumb groase dc 0,1 nrm qi inalte de 0,3 mnl
compresiune introd'rcind ur obiect nulabii (vata sau brlon Lamelele sint atezalc p:ralel, la o dcprirlare dc 0,3 m l
de cauciuc) sub o bandd de {ixa!e, tr€cuti perte abdomen. unele de alt€le. Ele sitrt iucljnate, corestunzind dilecliei far
Pentru €xamenul iubului digestiv exisie dispozitivul ciculului de raze Rijntsen. Aceasld inclinalie a lamelelor
ile cornprellune Holzknecht; ac€st dispoziiiv este previzui in direclia focarului tubului, cetre 9a!e converg, se numetre

28
Fr g. 31. S( liunc .tr ans v d
r ili er ila anr r dr l Ll z oar c
^r in
tiD Prtler Btckr. / iI re
Dius: .i/ incircau; P -
i,omDa cu ulei, .ar e r egl eaz ;1
iLniior mitalei dePlasS! gr l l er :
i
1 inirertrp:ilor care Poatc
ti comandar €lelric L sincron
c! tiDrlll de expun€rer I *
lirul cu ajltorul ciiruia s.
toate declansa depli
'nanual
Fis.32. - Fftalirar€! sl Drln un slst€m mecanic care poate Ii comandat eteclric (fi8. 31).
cipiul grlei antidiJuzoire' tip
Pollcr Bucly. I - lamel6 de D€plalarea se ef€clueazd intr-un timp carc variaze cu
pft'mbt P - prnct de difuzinr€ timpul expunerii radiograliei, astfel ca ac$ra !j lie cuDrins
a razclor securdarei ./ - razi
secundar i opr ild dc gr il,i ? - - i n i nterl orul ti mpul ui dc depl asarea gri l ei . A ccarr;t depl a-
razl secundar! carc scapa Cri- sare esi e necesari , al r Iet ar api rea pe fi tm i magtnca Ia-
lei, lrccind Drintrc lrmelc. Ls-
mel€le sint ,stfel orlenlate inclt rnelelo!.
converc sDrc ldarul lubului lntrebuialarea grilci antidiluzoare nec4iti o m.erile s
Itmsli;are). Dintre razcle ."rc timpului de eJq)uier€, dcoarece o parte clin radiaia
Eu direclia lasciculuh' prlmar. cu di-
slnt oprite numai cele care cad rectie locali (1/f0), cjzind pe marginea lameletor, va Ii
pe marginea lanelelo..
oprit; de acestea; pe de alt; parle, opregt€,i ladialiile s€.
cunclar€, car€ $i €le ar contribui la intdrirea iltasinii ra-
diosrafice.
Experi€nla ne arald ce aceasti mirire a timpului cle
cxpun€re poate ti de 1,5 3 ori.
Se rnai inlrebuinleazi Fi grila anridiiuzoare de tipul
focalizarea lamelelor (Iig.32). _ _
Focalirarea 1a grila de tip Lysholrn'Sch6nander (Iig. 33): o
s!il6 exrraptare cu o sro_
Potter-Bucky este d€ 1 m, ceea ce inseamne ce o depertare sime d€ 3 rnm, la care tamelele sint paratel€ g cuprinse
mai mar€ ssu mai mici a locarului de plarul grilei face
ca un numer mai mare de radia_rii cu dir€clja tascicutului
de raze Riirlgen sA lie absorbite de lamele, deoarece se
stdc, paralelisnul dintle inclinatia lamelelor ti direc,ria
facciculului de raze.
Ioc6lizarea ne mai atrsge arcnlia asupra laptului cd,
in practici, iadiogratiile sub. o incideflli oblici nu sint po- F i s . 3J - S,r t ufc Ier tendn l ,r . InIgi r La
. fp C r i Ii an( :,ti tu/o.r r
'jr_'tx.,f, ;iliq-*, / _ r"merrr:
s,.rei? _ iraci aearuminiu
sibile decir intr-o direclie parabln cu hmelele.
Lamelel€ de plumb aboorb orice razii parazite, care,u
vioe in ]irie &eapta in direclia paralelisE elor (fig. 32). intre doui puci subliri de atuminiu. poate fi IixA,
ti in ac€sr
Grila antidiluzoare mal pr€zinu caracterisrica de a se caz apare imaginea tamelelor pe littn. I se poale adiuga
d€plara cu ciliva cm, sincron cu timpul de expunere, prinlr- un sislem mecanic coinandat elect.ic, care-i di o deplasare

30
sjncrone cu timpui de expunere. Ixista ti gril€ lixe ale
ceror lane de plumb, Iiind loarre fine, nu impiedice mult
imaginea. Ele se intrebuinleazzi atir nr radioscopie cit si in

d di o s raiie. Dc a s e m e n e as r i l a sp .r a li r ip 1 i Ke slJn d .n
care lamele sint dispuse in spirali, iar deplasarea se face
circular pdnrr-o miqcare de invtrtire in jurul unui ax

ll1 fig. 34 reprezentem schenalic pr;ncipalele dispozi-


tive pentru elinjnarea razelor secundare (d€ diiuziun€).

Fig.34. - Reprezentareascherualicda dlspozitiv#


penlru elininarca .azelor secundare (de diluzirne).
C - culola h'bului; t - llrbul dc razei D dia-
I a p 1 a , L - l o .a lir aiur i R r p!:un.a de r adio.
g E ri .l ; ,'l .t ra sa pe car c qa - lo naluli B -
grila antidiiuzoare tip Potter-Buckyi lt - caseta .u
lilmul radiocfatic. I,2 - pua.Ie de diflziune ale
razelor secundare la nivelul sticlei lublrluir t - la
Ii \e l u l d i d h a a m ': , L nivelul r ec:unii d, jd-
d l o q ra l i a l t 1 l o :\ lur n4..i dp :.am inal. l_
' linii pline slni rcprezeltate razele prinrrei ln linii
I t,e rrp i .. ce l e 5 e cundar Cupola r ubului opr eit.
'a ze l e p ri m.r4 i F Ulili/.hi c !i .ele seLuad.r e Dr o
d ," p Itn i \e l u l l u l uLi. Daf:aead Iimi .azi t;qci-
d e tu 2 . u ti l i zat ti opr "?le | /el" dund"r c a' ,
'u
| .bl ,l.ru '. L o ,a {o
liilizat ti opreste -l - l limiteazl fasc;cLhr l d r ar e
razele secLindarealc lubului ti
celc niscL'ic la nivelul diaf!aqnei. Crila antidifft
zo a rn o p 1 4 )l r," " h.( .uldbr a Ia nr \,lul r "eLnil
!!d ro g r-l i ,l e . 5 p nr oi noalp con\r dl, cA o nic:
rrrte 3 .r./e l o r 5 " c- ,r dr r . $apd dr ler itolor di"poz' .

3t
ECIIINEI.f] I NTARITOARE.CASETEI,Ii
B. FII,MUI-RADIOGRAI.-IC.

a . F l L M U l r R ADIOGRAIIC !ig. J5. - SLcln'nc prinlr.l]n


film cu emul$ic s.nsil)iu pe ,n-
belc ietc. 1 - sinhrl troteclor;
1. C a I a a t . r i s t i c .i. Partea principali a filnu- 2 - .mulsia sensibilni ,, -- sl|a-
lul ad€ziv; 4 - $rporlul fihu-
,lui o coxsiituie o enuhie de Belatine cu grnnule microsco- lut din c0hloz; acetilacci!1ii sa!
pice de bromur:i de argi ti restul nu are dccit rostul de a din nitral dc cel$loza.
Ejula intrebuirlarea acest€i emulsii in practica iadiogr6fiei.
Etlulsia de gelalino-bromui; de argint repiezinti stralul
senr'bil al Iilmului, care va fi imp.esionat de razelc Ritnlgen.
2. Slt u c t u t d . F i l mcle in lr e b u ir tla te a ste zi a u
ernulsie sensibili pe anbele lcle, asrlcl ca pe secliune pic-
zilti rapte straruri (fis. 35): la miiloc suportul lilglului,
apoi la rind pe antbele icJe slc supo ului siratul ,deziv Drmensiunile curente al€ tilmelor ra(liograficc snrl de
pertru crDul$ie, stralul dc enrulsie sensibit ti un stral pro- 13X 18, i 8X 24, 24x30, 30x4o, 35X 35 cni E Ie sepns-
tector deasupra emuhi€i. iteazi in dulaputi lerite de acliunca rarelor Rijrigcn 9i
Suport'rl e$te labrjcat dh celulozii acetil-acetatli. intr-o cam€r;l nu prea calde 9i fdri umezcaln.
Inairte se labrica dilr celuloid (niirat de celulozd), care In practi€a examenului radioSrafic inlrebuinlam ti hir-
csle inflarnabil ti degajeaze gaze toxice cind estc linut ln tia ladiografice. La aceasta, stralul de ernulsie sersibil este
locuri inchisc. intins pe o singuri pa e a unui srrport de hirtie. Hirtia
Putem contfola inflanabilitatea unui filn feoind proba radiogralice dn imagini mult inlerioare i;lmului 9i lolosirea
arderii unel figii d€ {iln de 20X30 cm. O aprindem cu un ei este limilatn mai alcs ia conlrolul luxatiilor ti fractutilor.
chibriti eA incet€azi sd ard:i cind indepnrtim chibrilul dacii
. (.v:Lt )
suportul esle fabricat din celulozi acelil-acclat 9i ardc in
njn:<n'.rt b. EcRANELEiNTARTToARE
continuare daci este din nitroc€luloze. LU'l,trl /
Grosimea suporlului trebuic si fie mai micn de 1/4 xnm, ' ,.\' A ce"teu sc mai numesc Ioti i S i au scopul rr \eurrczc
aslfel ca cele doui imagini radiografice carc se formeaze timpul de expunere de 10-20 de ori, prin acliunea Ior d€
pe ambele fele ale tilmului sn se supfapun:i perlect. intArirc in lormarea inaginji radiogralice. Parlea aclive o

32
consiituie cdsialele de tungstat de cadmiu care produc sub Fig. 36. - Salilnc printr'un
ec.an lntdriior (Iolic). .l peli-
acliunea razelor Rijntg€n o fluorescenln albastti-violeti. culn Drotecioare din cehlozi:
' 1. P t inc ip i l t . C u t o a t e cA { iln u l a le o d u b D e m u l- ? si..lul a.tiv d. crisiale de
tunqstat dc cadmiu; ,? - stratul
sie sensibib., absorblia razelor Rijntsen de cetr€ acestea adetilr 4 - loaie de carton.
este minind. D€ci, o mare parle din energia riintgenian:i
se pierde. Penlru a obline un randament aproape conplet
s-au introdus ecrancle intiriioare. Ele absorb nai rl]ulie
enersie decit stratul de emulsie sensibil, translormind-o ir
energie luminoasi de culoare albastre-violeti, care impresio-
- neazi stratul sensibil al filrnului. Asllel. acJiunea luminii
emise de ecranul intAritor se adaugn acliunii pioprii a ra-
z€lor Rijntgen. Pentiu a produce acest elect, ccranele se segie lilnul. ncranul anterior. care primul traversat
-es1e
agaze cu stratul activ spre film. de razele Rijntgen, are cristalele de lungstai de cadmiu mai
2 . s t ruc tu r d . Ccerrl In lir ir o r e s.p co _ "r :r u il line $i incircntura in substanla activn mai nice deait ecra-
dintr-o loaie d€ carton pe care este intins straiul activ de nul posterior. Primul are o putere de lurninalie mai nicn,
cristale de tungstai de cadmiu, prir inlermediul unui srrat insi de o imagine nei5, al doilea invers. Cind incnrcem
adeziv. Stratul activ €sl€ acoperit cu o pelicuu finn din Iiinul in caseti, tr€buie sn avem sriji se nu schimbnm
ce l u l o z d (f ig. 36 ) . pozi!ia ecranelor interitoare.
3. Cd, rac t e r i s t i c t . U n b u n e cr a n in tir ilo r a fe Si au producn o {oslor€scente, adicn o posllumtnare
urm;toarele calitnli: de lunse duatn. Aceasln fosforescenli, produsi de inpuli-
Faclor de intrAir€ inseanni putefe de tdlile din crislalele de tunsstat de cadmiu, poate li vizibiln
luminare mare. Aceasta este in raport direct cu merimea intr-o camere obscurn dupe ce acliunes razelor R6ntgen
Gistalelor dc tungstat de cadniu; cristalele mari produc a inc€tat- Cu cit ecranul este de calilale nai bunn, cu atit
radialii de diluziune care tuibure claritatea imaginii radio- este mai scurlA aceastn fosforescent. La unele ec-iane €a
sralice. Penlru a in1piedica aceste radialii s-au fabricat poaie dufa multi rczuhalul va fi ci pe a doua radio-
ecrane €u carton colorat in cenufiu sau s-a colorar straiul e r a ti ". erecural Acu acel rri ,.,ane. va ap",-a )i i magi nea
activ in albastru sau roz. Aceste ecrane dau o imagine mai precedenii. Dacn folosim astfel de ccrane, vom avea ]a
neti, insi au o mai micii patele de intirire. De obicei se dispozilie mai multc caseie 9i vom Usa totdeauna un inter-
ini re bJ inr. a/ a d o u d e c r a n " i n r a r i' o a r e . ;n tr e ( a r e q F sd - va l ci t nai narc i rl re doun expuneri cu aceeal i careta.

33
Putem constata ioslorescenJa unor ecrane inliritoare
in modul urmnior: agezem un obi€ct metalic pe o casetd
care con.tine ecranele fnrn fih intr€ ele. Expunern la razele
Rdntgenj apoi, in camera obscur,i, introducem intre ecrane
un film, pe care il lisin pe loc cinci minute. Dacn dupn F ig. J7. sec(i unc 11i 'l F"!a.l i pe.rIu adi ogrrri .(u e(rFnc'Itj .,i
developarea lilnului apare imaginea radiografici a obiectu- 1oa,. / - p.rr'r rr'(fi a.ri Ld,n.l -ereg'rneadp i adi ogrsl l at)d r
lui metalic, ne puten da seama cn ecranele produc iqs. al rm ni u. 2 c,anul .nt-aLo rr,tpri or(d'n'preregi unea de r{,1.)
grari .l )t J ri l mul i .r'oe.Lc 4 - '.r"nul l nl i ri l or pn.t"ri orti .
p.
€ro"i mpd^ l el ru, care?.reu'" 'ol l act I i r. m di n'ro ane ti i '1n.,
Un ecran int;rjior mai trebuie s:i.aib; supralala lu' 6 panea posierioari (ca!ac!l) cascleidin netal alisofbantpentr(
razelcRintgen (plumb)r 7 - cadrul caseiei,din aluin'nir.
cioase, si se ageze perfect in casetl, sn iie s'uplu 9i s! se
poat'ri speh. c. C A S E TE LE
4. ins r i i i r e . E c r a n e le in ta r ito a r e tfe b u ie te r ite d e
rupere, plesnire, zgirietud, pitare. Pentru ca lilmul se fie felit dc lunini ;i cele doui
Petele de rcvelator $i lixatoi vor fi imediat qierse cu ecrane interitoare sn preseze unilorn filnul intre ele se
vati umede, inainte ca ac€ste substanje $ fi p:itruns in intrebuin,tcazd casetele opace 1a lumini.
C aseta este o cul i e pl atn, de cca. 14-15 mm grosi me.
Urmel€ de degele 9i murdnriile se pot spila cu apn Capacul indreptat spr€ tubul de raze esle tabricat dintr-o
cdldu-tn (sub 35'). Se poate intrebuinJa;i o bucati de vati toaie sublir€ de aluminiu, iar celelalt capac este dublat cu
muiatn in api cu s:ipun, cu condilia ca dupi aceea si se o foaie de plunb (care absoarbe razele de dispcrsic) 9i
spele cu }nulte ap:. preseazn unilorm lilmul inire ecrane prin intermediul unui
Particulele de pral se indepnrteazn cu o pensuh cu strat gros de ietru ({ig. 37).
peri iini. Casetele sint de dimensiuni dilerite, in raport cu me-
Se reconandi ca ecranele ininriioare si fic expuse din dmea tilmului intrebuinjat.
.ind in cind Ia lumina somelu| un iimp mai indelungat. O casete este buni cind preseaz, unilorm ecrar€le pe
Sn nu intebuin-tdm in casete cu ecrane filme mai mici Iilm. Pentru a controla aceasti caliiate se plaseazn pe o
d€cit ecranele, deoarece supralala lor se strici prin presiune caset:i, care con,tine eclane 9i lilm, o relea de sirnli $i se
Cind ecranele nu sint intrebuinlate un timp riai in- radiografiaz;.
d€lungat, este bine sn le pestrnm cu o loaie de carton Dupd developarea lilmului, inaginea relclei dc sirn;
lrebuie sd apari peste tot uniform de neti.
Caseta mai rrebuie s, aibi calitatea de a se inchide tixeaze lilmul ca oii ce fitm sxpus ta razete Rijntgen. Daci
perlect. O putem controla expunind 20 de minure la soare apar cotluri sau margini innesrfte (voatate) ate fitnulul
sau la lumina difuzn a zilei o cas€i6 cu {itm qi fer: ecrane inseamne ci jnchidere perfecla a caserei.
intaritoare. Dupi aceastn expunere se dev€topeazn
9i se

C. ACTIU\'EARAZELORRONTGENASUPRAFILMULTJIRADIOGRAFIC
a . E F E C T U L D E INNECRIRE qizut pe siratul sensibil de emutsie. Aceasti
inn€grjre a fost studiati prin microfotogratii ale secJiunitor
Imaginea radiograficn se datoregte tmpresionerii stra-
d e l .l me i mprFsi onared(
lului de emulsie al filmului de cetre razele Rijntgen -azFi , X
;i fluo-
resc€nlei ecranelor intiritoare. Astlel, sub acliunea raz€lor
R6ntsen 9i luminoase, granutele de bromure de argint din b. CURBELE DE TNNEGRIRE
acest st-rat sensibil capdii proprietatea de a fi mai uqor
translormate in argint m€talic de cdtre substarJete reduc- cradul d€ innegdre de pe un lilrn radiografi€ a pulur
_
toare cale intri in compozilia revelatorului. li studiat intrebuinJind o serie intr€agA de date matematice,
pe care nu este ]ocul sn le dezvolten. Daci un tascicul de
Granulele de bromuri de argint €are nu sint impresio-
raze luminoase paralele, de intensitate i, trece prin stratul
nate de razele Rdntgen 9i luminoase nu vor ti reduse, €le
innegrit, sHbeit€ ti illlensilatea sa cu valoarea i ({ig. 38);
vor Ii ind€pdrtare de pe filrn piin dizolvarea lor de catre
acest€ intensitdli s€ por mdsura cu un aparal special, nunit
hiposuuitul de sodiu care se sisefte in tixator. Deci, dupS
aceasti lixare, filmul nu nai conline sranute de bromu!: Fig. 38. - Sche
de argint, ci ruloai Sranule de argint metalic oxidat sub
formi d€ precipitat negru. Acesi precipitat €ste mai bogat,
9i deci ljlmul nrai innegrit acolo unde au cizut pe fitm mai
mu l te radialii r t i n r s e n i e n e i i n lo cu r ite u n d e a u c;zu i m a ; sen. S - shalul J
puJine radialii, pr€cipirarul €ste mai sirac in granule de
.rg i n l m et alic $ i n u a n t a e s r e s l a b d . ce n u r ie . ze_Iuminoase incidenti
Astfel rezultd pe filn radiogralic nua4e care variaza cui de rase ene.gent,
de la cenugiu Ia negru, in rapod direct cu cantitatea de rea): lo, rogf,.

!ta
totorxetru. Pe baza acestei misur:rtori se poate stabili gra- noasc inainle dc traversarea stlatului inncgrit,i dupn tra-
dul innegririi sau al densitnlii unei imagini oblinule p€ /
v€rsarea accsl ui strat Li nnegr.
r\
10 l os. j - j .
filnul radiografic, exprimindu-se prin logaritrurl zecimal -
\;"
al raportului.are exlsti inlre intensitalea radialiilor lumi- Avind Ia indeminn valori numertce, s-au purut repro-
duce curbe de inncgrire peniru diverse straiuri de cmutsie
sensibile Si la diverse expuneri de radialii. Ac€st srudiu
coNtihrie leruiiometria IoroSrafici, cate exprimn de aremc-
n€a sensibilita.tea unui film-
Iig. 39 repreziqti curbele de innegdre, deci de sensi-
bilitate, a douE filme radioglatice diferfte. punind pe
abscisi valoii intregi ale timpulul de expunere, rar pe or-
donati loga tmii zecimalt ai innesririi, vedem cd erDulsia
i4tii obJine accea;i innegrire ca emulsia a doua inir-un
timp mai lung. Aceasra in3eamri c:i cmutsia a doua csre
mai sensibil; decir crnulsia intii, coDsiderind ci ceitalti fac,
rori rdmin aceiafi.
F ig . 3 9 . - C u rb e l e d c l n n e e ri re , de sensibililaielati de r azele Rdnl. Din fig.39 mai vedem ci fdre nici o exDuncre emul-
gen. , douE tilme radiogralice dife.ite. pe ordonatn f repr€zinfi va-
10.r.6 lnnegririi exprinat, tu logaritni zccimati, iar pe ab$isi I re siife au o iMegrire dc 0,3. Aceasta este inn.;irca Nopie
I r/r n t A v a l o ri l e l i n xp u l u i d e e x!uner e. l1 /,,dr l.a de innee,,r c a d lll,nutrui, Astlel ne explicim de ce un film necxpus la rici
I iln ! l u i c u emu F i e ma i Du l i n scnsioill dc.il fr lmul cu cur bs de ln-
ii ll;0,3 reprezint, valoarea lnneeririi prop i a filmrlui. o radiaiie capid totugi dupe developare o innesrire &screti.
^eg.ire

D. IMAGINEA RADIOGRAFICA.BAZELE tsIZICE


A. PROPRIETATI ALE RAZELOR RONTGEN tiile (fig. ,10)i atrricatodul fiiDd r,iar oblic, razcle care strli,
FOLOSITE IN FORMAREA IMAGINII bat p€retele tubului folmeazn un lascicul cu aspcctul unei
junAtnF de sfere, restul Iiind ,,absorb e' de blocul metalic
L Pt op a g a r e 6 . R a ze le Rb n tg e n lo r m a te la n ive lu l al anticatoilului. Din acest lasctcul utiliznm un fasci€ul
anticatodului se rnspind€sc in lide alreaFe. h toate direc- ,,conic', d|ai mic su mai Dare, dupi nevoie, pe care it de-

36
Fig. 40. -- Schenatizarca pro- riu, tungstatui de cadniu, tungsratut de calciu, siiicatul de
Dr s;r ir in linie dr eiDte r r aze-
lor liintgen.C - catodulr A- zinc Ai sulfura mixti de zinc ti cadmiu.
anodul; , diahagoai ,t - Aceasti proprietate a razelor Rijnrgen esre Iolositi mai
lil'nul. Fasciculul enk de anod
a.c aspectnl lnei julnntiti de ales in metoda radioscopiei, dar o intrebuintin
$i in metoda
slerr. Se ntilizeazi nnm,i fasci- radiografiei Ia ecranele inreritoare. Astfel, dupn cuI} am
culul liiniiat de diaf.agmi, iar
ieslul esie absorbit de ctrpola vazut mai sus, ecranele iDriiriioare au siratrl acliv din
tubllui (vezi iig. 34) 9i de dia- €ristale de tungstat de cadmiu, care dd, sub acliunea razetor
Rbntgen, o fluorescenln abastfn-violetj care impresioneazi
filmul mai mult decit razele Riintgen.
3. E l ectul asupta l tInul ur. S ,a eri rat mai
sus cn razele Rdntgen au propdetatea de a impresiona €rnul,
sia de bromure de argint intinsi in srrat sublire pe ambete
lele ale iilmului.
Bromura de argint, modilical5 $i redusi ta argint me-
ialic de r€activii speciali din revelator, de culoarea neagrd
a filmului.
limitiilx cu ajutorul diairasmei sau cu tocatizaroare de diie- Aceaste proprietate a razelor Rtjntg€n esle lolosite h
metoda radiografi€i, .arc ltilize,'zi, penru lornarea
Proieclia razelor Rijntsen s€ iace deci in iinie dreapi, imagi:lii radiologice - impresionarea iregald a unei emutsii
9i - divergind de la anod - ele Iormeaz; un fascicul sensibile printr-un tascicul de raze Rijntgen care a traversat
,,conic" cu virful in focarul anodutui; baza acesrui con
este limitati de planul de proieclie - filinul radiografic. 4. A bsorbl i a. l -acuharea<ea mai i mporranrda ra-
2. El. c t ul de l u n i n i sa e n !d . Existi u n e te zelor Rdntgen este de a ,.traversa" corpurile, chiar cele ne-
corpuri care devin luniniscente sub actiunea razeior Rijnt- transparente la lumine. Traversind insd materia, ete suiere
gen. Aceaste lunrinilcen,rd este d€ doui feluri: ftuorescenln modiliceri cantitative 9i caliraiile. Asti€I, fasciculul de raze
fi losfor€scenl,i. Fluorescenla dureazd arit tjmp cir cad ra- Rdntgen slnbqte cantirativ prin,,absorblia" unei canriteli
zele pe aceste corpuri, iar losforescenla dureaze
Si dupn in- de raze in corpul iradiat,
cetarea ac.tiunii razelor. Pe noi ne int€reseaze mai ates pd- alte energii (cdldurri, elect foto-chimic); pe de alte parte,
nul ienomen. Astiel de corpuri sint: ptatinocianura de ha, rezulte o schjmbare calirative prin naqter€a unor radialii
noi - lecundare -, cu lungine de undn mai mare decit contrast, cum sini bariul, uroselectanul, uronbralul, fenol-
ftaleina tetraiodara erc.
in corpul omenesc nu existi insn €l€rLente pure, ci
conbinalii de el€m€nle, qi deci,,absorb,tia' trebuie injelease
rr a n s l o r l n d u -se i n d l a to rma de ener eic. ca lezultatul sumnrli lor.
Putem spune ci razele Rijntgen, intilnind in calea lor di- Absotblia nzel,or RitntBen depinde si de densitated
ve rs e c orp u , s i n t , , a b s o r bite ' d e a ce ste ain ir - o p r o p o r Jie cotpului truuetsat, Iiind died prcporlionald, cu Astlel,
"d.
mai mare sau mai micd, iar restul energiei ladianie, modi- un volun de aer absoarbe mult mai pulin decii acelaf vo-
ficale $i ea, traverseazi corpul. lun de carbon. Numnrul atomic al carbonului este 6, iar
Absorblia razelor R6ntsen este supusi anumitor legj al elernentelor care compun aerul 17 (oxigen 8 plus azot
bine studiate, ti anume: 9); astfel, aerul ar trebui si absoarbd mult mdi mult decit
A bs ot b l i a e s L ei n r a p o r t Ate ct a u g r e u ta te a a to n icii a carbonul, ceea ce in realitat€ nu se intimpln. Aceasta se
corpului ttd,!eftd,t. Elementele chinice sint srupate intr-un explici prin faptul ca in corpurile dure, culn est€ carbonul,
tabel alcntuit de Mendeleev, inordinea greutilii lor atonice, se sasesc muli mai mu\i atomi, in acela;i volum, decit in
sreutatea aiodici fiind cam dublul numdrului de atomi ai aer. intr-un volum de carbon se aili de 14000 dc oii nai
rnui element. Un corp cu o greutaie atomici (nunir ato- nulli atoroi decit in acelagi volun de aer.
nic) nai nare ,,absoarbe" mai multe raze Rijntgen, este mai in consecinle, puterea de abrorbtie a corpu lor nu de'
,,opac_ peatru aceste raze, decit un colp cu o greutate pinde nulrai de nurndrul atomic, ci 9i de numirul lor pe
aiomica mai mica. unitatea de volum, adicn de densitate, de sreuiatea specificn.
Puterea de absorblie cregt€ cam cu puterea a patra PirJilc moi ale corpului omenesc se comport: ca fi car-
a nume.ului atonic al elementului. bonuli €le con,tin 75% apd Si densitatea lor este mult rnai
Astiel, un os care conline calciu (nurnnrul atomic 20) mare decit a aerului (de 1000 de oii). Asdel se inlelege
absoarbe mai mult decit oxisenul c€ s-ar gnsi in pn4ile moi ce plerninul, care conline 9i aer, aie o absorblie rnai mic:i
(nunrr at o m i c 8 ) s a u , i n c i fr € : 2 0 1 :8 { :1 6 0 0 0 0 :4 0 9 6 decit pzirlile moi, qi va apdrea pe radiosralie in mare con-
-
ceea ce inseamnii ce un aiom de calciu absoarbe trast faln de acestea, cu toate ca nu existe o mare deosebire
-40;
de 40 de ori mai multe raze decit unul de oxigen. Aqa se intre absorblia atomilor din aer tate de aceeaa pnrlilor moi.
explice posibilitatea de a obline o imagine radiograficn a A sl fel se expl i ci i mgi n.d roraco-pul nona'b
osului lale de aceea a pnrlilor moi, precum 9i intrebuin- in corpr:l ornenesc existn elemente cu densitiJi diierite:
larea elementelor cu mare numer de ordine ca mijloc de oase:1,9, carti l aj e:1,09, si nge, bi l ; -. 1,09 - 1,06, grn-

38
si :n e: 0, 94, a e r : 0 , 0 0 1 3 , d e ci ii ,,a b so r b Jia ' in a ce ste tensiunea electricd de la capetele t bului radio8en !i se
elenente este dif€ritn. m:soari i'l kilovoh. MrArisls:!9i!9uig:3:_jg_igils!!9_-!i
Absotblid ruzelor Ritntsen mai dcpinAe ti de srcsinea puterea de pntrundere a raze.lor, deci calilarea.
corpului trauelsat. Astlel, un corp cu o anumite greutate O al l a m ds ur i ex d.r d a .,dur i ta!i i ' es tF i i l unqi m ea dc
atornicn ti densitate va absorbl cu atir mai multe raze, va ii u ndb. car.. cu ci t va ti -^'rrc:,.,, ,ri r purei i Fi ]fi
cu aiit mai ,,opacr' pentfu razele Rijntgen, cu cit va fi dere va ti mai mar€. Deci, liecare lungime de ude traducc
o anumitd tensiue; tensiune mici inseamni lunsime de
Absorblia crette cu puterco, a treia a lunBitu Ae und,A. undn mare $i raze ,,moi", pulin pehunzaioar€; tensiune
Cu alte cuvinte, razele cu rnare lungime de undi, care sint mare €ste esali cu lunsime de unde micn ii raze ,,dure",
raze moi, vor Ii absorbite [lai mult decit cele cu lungine
de urdd micn sau raze dure. Dace presupunem un fascicui Razele care i€s din tubul radiogen nu sint toate de
de raze cu lurlgirnea de undd 0,5,i., care reprezinu raze aceeagi calitate, ci {ormeazd un amestec de raz€ cu putere
moi de 50 60 IIZ max.,9i-l trecen print-un sirat de I cm de pnlrundere vartatd (Iascicul policromaiic).
pnrl moi, vom gdsi in partea cealslte nunai 65% din Iecind l€getura dintre calitatea razelor Rdntgen ;i le-
gile absoibli€i, ne putem da seama cn nunai razele cu o
e1, restul de 35olo fiind ,,absorbit'. Daci merim kilovoltajul,
a n umi l S purere de oarrunde"evor sl ri bare corD uri l e A sLfel -
obtinind o lunsime de undn de 0,3;. G.ze dure de 75 [y pentru a obJine o imagine radiografici, calitat€a, respecliv
max.), vor rnnine dup,i traversarea acestui cenrimc.tru770/0, lensiunea la bornele tubului radiogen, va {i astfel aleasd
abprbindu+e numai 23%. incit razele s:i nu lie complet,,absorbite" in iimpul rraver-
L In ."zunat putem spune ci razete Rijntgen, intitnind sdrii corpului. In radiosrafie lolosin raze de 40-90 &y
i n ca l, ealot A i t e t s e c o r p u t i , sin t ,,a b so lb ite " in p r cp o 4 ie e i c hi ar mai nuk (125 l V ).
mai mare seu mai micd, dupd cun nundrul atanic, densi, Cantitatea 6a11int€nsitalea esie energia rdntgeniane
ta tpa gt os im a aa c c s t a t t o r p u t i ;i lu a g im e a d c u n d d a u to sL care cade in unitatea de timp pe uniiatea de supradaJe (o
nai nati sau mai mia!,! suprafaln aqezatd perpendicular pe direclia razelor) ti se
pupi cum ,,absorblia" a fost mai mee sau mai micn, rnisgui cu miliampermerrul.
vom obtine o canliiate de raze emelgente mai nicti sau
\Luind in consideralie principiile descrrse mar sr:s, ve-
mal tuar:.:-l dem ce tornarca imdsinii tudioyalice se datoleSte in pti'
5, Calit a , t e S i c a n t ita te . Ca tr ita te a:f.ze lo ! nul tind ,,absotbliei ineeale a nzetror Ri;ntsan la niuetrul
Rijntgen, ntrmitd in praciidi .,durtate", este delinftd prin regiunii de examinat; se nai Aaturetta proprietdlii razetror

39
Fig. 41. - lnD.grirea unifo.nn cen$ie-albicioasn sau chiar albe. I€nomenul se expticn
a film ului mdiogr uic nr initr un
ia( icul de faze Rbntgen. F - 1:gor:corpul ,,absoarbe uniiorn o parte din razele R6ntgen;
i@arll tubului; PP - plaml de energia radianti care iese din corp repr€zinti cantitatea de
proiectie, respectiv filmul radio-
zona de pe lilnr
raze incidente minus cantitatea,,absorbite". Din acest€ mo-
srslic;,4-a
tive, Iasciculul em€rgent va nodifica mai pulina bromuri de
argint Si deci, dupd developare, se va depunc mai pu_tin
.Drecipitat negru, de arsint metalic, in zona de proiec,rie
a corpului pe lilmul radiografic (lig. 42).
Inlelegeln cn aceasti zonn de proiecjie va ii cu arir
mai albicioasa, chiar complet albe, cu cit corpul va,,ab,
sorbi" mai nult din fasciculul de raze incidenr sau cu cit
acest fascicul va conline un procentaj mai mare de raze moi-
Rijntgen d. a se prcpdqa in linie dreaptd, intftbuinlindu,se Dacn corpul care se sdsegte in drunul iasciculului de
un lascicul conic .le raze, Si proprietdlii acestora de a im. raze are e constitu-tie neomogend, adicn cuprinde elemerie
ptesiona tilnul rudiosralic. Penll.o realizarea imaginii radio- cu greutaie atomice 9i densitate diferite de restul corpului,
gralice sini lecesare raze R6ntgen cu o anumite lungime de zona de proieclie de pe film va {i deosebti. In acest caz,
undn, raze sulicienl de pitrunzitoare in raport cu srosimea lasciculul de raze Rijntgen, intilnind corpul dc constituJie
rcgiunii. neomogenA, va ii inegal ,,absorbit" de ii€care element cu

b. I . O R M A R E A I M A G TNII RADIOGRAF ICE


Principiil€ enunJat€ mai sus ne explici lormarea ilna,
gi . ii radiogr a f i c e .
Dace uD fascicul de raze Ritntgen de o anunlti calilare
cade pe un film radiogralic (pus intr-o caseti), acesta lig. 42. Retrezentarea scher
matca. a imaginii radiograiice
dupe developar€ va aperea uniiorm innegdt, deoarec€ a unur co.p omogen awzax ri
razele au modificat uniform bronura de argint (lig. 41). drumul lasciculului da ra'.
Rijnlgen. r - fcarul tnblllii
Daca in dlulnul fasciculului de raze de nai sus inter- ,4 B - corpul omogeni .4'-E'
punem un corp omogen, de o aDumitd greutate atomidi, - imaginea Ba; PP - planul
de proieclie, respectiv lilmul
densitate qi grosirne, pe filrnul ladiografic va apar€a o zoni

40
Fig. 43. Sclrematizarea iormiifii pentru razele Rijntgen - ,,absoarbe" nulte raze. in dreptul
imaginii .!dioglalice a urli corp
de constiidlie neomogeni. a - fo- osului vor ajunse pe filnul iadiogralic mai puline raze, se
ca.ul tutul!1ii PP - planul de prc- vor modifica astfel rnai puline granule de bronuri de a!,
iectie (lilmrl radiosraiic).
radio€ Fascicu.
lul d€ raze Riintgen
iintsen incident esle gint $i deci, acolo unde se proiecleaza pe lilrn osul humeral,
,absorbil" inesal
,,absorbil" inegal de iiiecare clemcnt va apnrea o zone rehtiv clare, o zoni cu nuanle abicioasr.
cu ereutate atomicn si densit2te di
{erite a co|prhi. / - fascic!ful Pii4ile noi. care inconiure osul, constituite din ele,
_ incident;
incident: 2,
2. 4,
4. 6 - slrbirea
slibire, dileritn mente cu g_reutateatomicn mice (H, C, Az, O),,,absorb"
,-' a lasciculuhi incident p.in ,,absor[-
pu,tin razele Riintgen; astfel, in dreptul proiecliei lor pe
tia" inesaln in elemcf,telede con-
stiillie dile.iti a corpuluit ,,5,7 - filir va ajunge o cantitate relativ mare de energie radianti,
iascictrlul emergent neomogetr ln
raport cu ,,lbsorblia" incgah dnr se vor rnodilica mai multe granule de bronurd de argilt
corpul interpls 1n drumul iascic!- ti va apnrea o zonn relativ cenuFe (precipitat mai bogat
de argint meialic).
ln inasin€a radiografice a lesuturilor rnoi ale bralului
va aperea insi o varietate mare de nuanle (tente). Aceastn
nuan.tare diferitd tine de laptul ce pnrfle moi de acecaqi
greutate atomici 9i densitate d;Ierite. Astiel, la ielirea din greutate atomici $i densitate (nugchii) se prezinte in gro-
corp, fasciculul emergent va prezenta o irterNitate neomo- sini dilerite. De asemenea, de faptul cd unele elemente ale
geri 9i va impresiona inegal ernulsia de brornurn de argini perJilor noi (cum sint mu;chii) au o densitate mai mare
de pe filmul radiografic (iis. 43). decit alte element€ v€cine (lesutul c€lular subcutanat).
Pe lilnul radiografic rezultd o imagine ca.e corespunde Schematic, iormarea imaginii radiografice a unui bral
detal i ilor de c o n s r i r u l i e 9 i t o r m:i a r " p ;r !ilo r co m p o n p n le se vede in {is. 44.
ale corpului aflat io drurnul fasciculului de raze. Din punctul A (anodul), fasciculul de raze, propasin-
Si concretizAm cele expuse mai sus prin lormarea ima- du-se in linie dreaptd, cupdnde bralul in drumul snu spre
ginii radiolosice a unui bral pe lilmul radjosrafic. iilm. Razele din porliunil€ BAC ;i HAG traverseazi lesu-
Bralul situat tn fasciculul de raze Ritntgen, fiind com- turile moi, slab absorbante, astlel d pe porliunile AC ai GH
pus din elemente cu nuntu atomic, densiiate 9i grosini di- din film ajunge o mare cantitate de €n€rgie radiante. Aci
Iedte, va da pe filnul radiografic o imagine cu nuante vor li modilicate multc granule de bromurn de argint, 9i
difedt€. Astfel. hunerusul - cu snruri de Ca ri P, cu greu- aceaste zond va ap:ifea. dupd developare, cu nuantd itr-
tatea atonici relativ mare (Ca .: 40, P : 32), ,,opace" tunecatn (cenugie sau neagrn). Supralata CG de pe fi1n,
9 i t G di u C G hl erl i ne el ectul sumal i ei , pe carei vomexa-
mina mai departe.
Din celc desciise ne dim seama cA pentru a ob,tire
pe imaginea radiologice o deosebire de nuanle, astiel ca un
element se iasn in evidenjn, este necesar ca acest element
sn aibi fa,te de cele din jurul snu o ,,opacitate proprie
pentru razele Rrtntgen, adici si prezinte un indice de ab-
sorbtie diferit fale de elem€ntele inconjuritoare. Existi un
contrast nalural intr€ aceste elemerte. Astlel sint unele or-
gane care, d€ti constituite din lesuturi moi, deci putin,,ab-
sorbante', fiind insa iai dense decit ,tesuturile vecine, ies
mai nult in €videntnr inima atezat:i intre cei doi plimini,
pljni cu aer, iese.mai mult h evidenlr, degi absoarbe o
cantita.te destul de mici de razei cei doi plemini umplu-ii
cu aer pre/i nIa i nsn o absorbl 'e tt nai m cb. \i se creeaz;
Fig. 41. - lmagin.a radiogralici
a unui brat $i schmatizarea ior ,.r lel u1 conrra'r nr'l ural .
mirii ei. ,1 anodul; F - Iilmnl Rezultn cn razele Ritntsen, liind inesal oprite d€ dile-
fadiografic; BC ri C,ry - z.re dir
enulsia s€nsihili care au prinit o ritele lesuiuri ale unei regiuni, deseneazn destul de exact
marc caniilate d€ ene.gie radianta pe filnul radiogratic conliguralia;i adesea delaliile srruc-
(l a$ic ulul dc . a z c a r o s t p u l i n , , a b sr b it" ln p E.tilem o i) i CC -
zoni dia cmulsia sensibili care a Drimit o canlilalc nai mici de iurale ale organelor pe caie le-au stebeiut.
energieradiantn (fascicululdo raze a lost mult ,.absorbit"h os).

care corespund€ proiecliei humerusului, a iost impresionatn


de o cantitate mai mici de enersie radiante, deoar€ce por-
liunea CAG din lasciculul de raze incident a sulerit o,,ab-
sorblie{ rnare in os. Deci, aceasld suprafa,ta apare relaiiv C. PARTICULARITATILE II'IAGINII RADIOGRAFICE
albi, deoarece sranulele de bronuri de argint au iost
foart€ putin nodiiicat€. Dar in nijldcul supraletei CG ne Inasinea radiolosicn (radioscopicn !i radiogralice)
apare o zona rehtiv mai pulin alb;, deoar€ce in zona CD este supus; legilor geometrice ale opticii. Acesle legj lac

12
Fig. 45. - Reprezenta- Leg€a proiecliei explidi num€roase particulariteli ale
.ea schenatici a proiec- imaoini; r r ;i n l ^ o i .a
liei ,,conice" a lasciculu-
lui de raze Rontger. f Artfel, in proieclie conice, imaginea. radiologicA a unui
- I@ar ul tubuluii PP- obiect ne apare mariti pe ecranul radioscopic sau filmul
planul de pro'ectie (Iilnrl
r adiogr aiic) i,4 - obiec- r a d iosra{i c (l i s.46).
tul .adiografiafj A'
inrghea sa (baza co- Imaginea radiologic?i este cu atil mai mare cu cit fo-
nului d. ptoie*ie); rBclc carul tubului radiogen este mai aproape de filn sau ecranul
- fasci.trlul incidcnt id. radioscopic (lig. 47), sau cLl cit obieciul de examinat este
Ia f@ar la obiect);
BB'C'C las.icuhl mai departe de ac€stea din urmi (fig.4[,.
.m.rgcnt sau d-a proiec- Conseciale practicni daci dorim se ob,tin€m o imagine
radiograiice cit mai pulin mnritd, atezem obiectul cit mai
aproape de lilm sau merim distanta focar-filn. Astfel se
realizeaze teleradiografia corduld creind o distanF focar-
.a imaginea radiologice se prezinte un numnr d. parricula- filrn de 2 netri.
ritdli care trebuie cunoscute peniru a putea iiterpreta ima,
ginile obJinut€ 9i pertru a gdsi tehrica cea mai bunn de
obtinere a acestor imagini.
ID optica radiologica predomine legea proiecJiei, tegea
surnaliei planurilor ii legea incident€lor iangentiale.
7. L. gea proiecliei. S- a a r ita t m a i su s ci
?roiecJia razetor Rdnigen se lace prinrr-un {ascicul ,,conic".
iar imaginea radiologice reprezinu baza acestui con cu
laturile tangente la obiectut de radiografiat. La acest fasci,
cul disiingem doue pdrli (lis. 45): un fascicul incideni. fig. 46. - Legea proie-
tiei: m;r i r ea i m agi ni , pr j n
care s€ intinde de la anod la obiect (FACF) fi un fascicul pr oie c l i a ,,c oni c 5" . F -
emergent sau de proiectie, care se intinde de la obiect la I@arl]l iubuluii PP - pla-
rul de proieclie (filn!1
Iilm (BBCC). inJelesem ci in acesr tascicul de proieclie r adio s r afi c ) r ,4 obi ec -
se gris€9tein stare potenlialn imasinea radiologice, cu roate tul raiioeriliat: ,4' ina-
ginea sa, carc atrtu' n1i-
elem€niele grupate dupi un ara janent bine stabilit. ritn-
aceleiaSi slcrc A apare nlriie ii delormare (elipticn), deoa-
reca lasciculul de raze este departe de nornala F, N..
Proi€clia irnasinii D esie tot o proieclie conicn, dar de data
aceasta o proieclje conic, obtca.
O consecinii practicl esre in'licatia ca ra'F ."ntr"lA
s a .ada D erD endrcul arD c l i l m si sd l i eac; - D e ci r D o\i bi l
- p'i n cen,'ul obi :!ul ui . pFnl ru a obl i ne i maqi !e, "-,rp -
!ormai n.
Astfel, la radiografjcrea regiunii coxo'tenorale, de
exenplu, raza centrald va ircbui sd cadn perpendicular pe
filn. trecind prin capul femoral; alt fel obJinem imagini

Deforndri ale inasinii oblinem pe radiosraliile de cra-


niu cind intrcbuinlim diverse incidcnic oblice, de aceasi;
dati insi iDtentionat, pentru a scoate iD cvidenJi numai

frg. 47. L e g e ap r o i e c l r ei.m


: asir p a ., r l ii ld lll
i traF t rlm e" t e F d i a i c ; . f - { ( .r L I llr u Jr i PP r l"n - l d c
projeclie(filmul radiograljc)i,4 - ohieclll radiografial;n' - imagi

1n aiar , d e m : r r i r e a p -in p r o ie clia co n ica . im a g in e a


radiologicn mai sufere $i deforndri imporrante cind aceastd
proiec"tie esle oblice. Asti€I, in fig. 49, in B, imaginea sferei
Fie. .18. - Legea Pro-
A apare m,irile, dar nedeformaia, liind proiectati de un ieli.i: imaginca apare
Iascicul apropiat de norrnala Fr N, pe cind in D imasinea rnai mare cind distanla
ohiecflilm esle mai mare.
F - Io.arul tubuluil
* Raa central! dh lasciculul ,,conic", cind urmeaza norhala PP planul de proiec
F1 N (lig. 4S), decl este perpendiculard pe film, a fost numitd pe lic (tilmul .adiogralic);
scurt raa no!ftaE. Cind ace3std iaze centrali este oblici (r, a, ,4 - obieciul radiog.a-
Iig. 49), nu o hDi putem numi raza nomaln, ci numai raza cent.ali, liat; A' imaginea sr.

14
fig. 4C - Legei Un fenonen impoiant
pfor e.lr cr : pr or e( tr a in inrerprerarea imaginitor
Perpendicula.i iadiografice 9i in exanenul radiolosic in general este
(f,/r')
leno-
ii oblicn
(f,N'). \ F, ,
Io.arul tubullir ,4 Acest fenomen se daror€qte tot legn proiectriei_
' obietul radi,> Imaginile elementelo! situare in planuri diierfte, adice
graliai; B - im..
grnea sa Prd-
Ia distanle dilerte de planut de proieclie (eoan radiosco,
jeclia 'n
pqpddicu, pic sau film), iii schimbin poziliile.ua fate de atta atDci
pP rala apare mar[4,
d.r nedelornal5j cind deplasirn tubul d€ raze sau daca deplasnm etenentet€,
D - imaginea in in ansamblul lor, in conut de raze. Acesta este Ienomenut
p.oiectria oblici a-
pare mArii; ai de- parataxei, pe care iI putem inrelege mai bine pe fig. 5t
9i 52.
fo.mati (eliptici)r Fig. 51 reprezinti deplasirite imaginilor a doud ete-
PP - Dlanul dc
p.oiectie (iilmul mente, A si B, in raport cu deplasdrite tubului. In pozilia -
Fr, imaginile elementelor sint respectiv .4'ti A'. Dac, de-
{are.In pro, . c riJf d p e l d t u r a , a . c . o nr u n d a\u ,": .. r ]i' l- v"""' i:ii plasdm tubui in Fr, oblinem imaginile,4"
.nF
ri B',. Vedem ce
centra; a Ia! culu.ui In proiectie oo'c" ru mdi iorp!pLndc !,r dir aceastd deplasare rezulte pentru imaginea elenenretor
mala (/c,d').
,4, care este mai departe de lilm, o deplasare A' _ AI' m i
anumite element€ oroase liberaie de supraDunerea aitor maie decit deplasarea B' BI' a imaginii elementului B,
care este mai aproape de [ilm.
O alti consecin!: a Iegii proiecti€i
obiect poate da imagini caie vaiazd ca asp€cr dupn modul
curo este plasat in fasciculul de raze. Astfel, un glonl poate
da imagini radiografice diferite dupd pozilia lui in fascicu,
Fig. 50. - Lesea
lul de raze (Iig. 50).
O c ons e. i n t a p r a c r i c a a a c e sr e ip a r r icu la r ir ;!i o co n cli. dn imagint de it-
tuie iaptul cr. pentru .. da seam" de-ioiEi-TGiJJJEEi
"
tu]ui de examinat. nu este suficiente o sinsure pozitie .t; plar t 1n _Is s c i c ul ul
Astfel, pentru a cerceta configura.tia unui os
"gdjg8:3li"
ti eventualele modilicdri este necesar si,l radiosrafiem in
mai [lulte pozitii, de obicei de lati si lateral.
diogfafic).
Fis. 52. - Reprez€ntd_
Fig. 52 reprezinte deplasirile imasinilor a doue ele' rd schematici a le!o-
mente A ti , in raport cu deplasarea ansamblului aceslor menului Paralaxei Pro
dus Drin deplasar€a re_
elem€nte, tubul teminind Pe loc. e'unii de tadiografiat.
in pozitia I ob,them imaginile ,4' 9i ,B', iar in pozilia II F - Idarul tubuluii PP
planl]l de Proieciic
irnaginile A" ti B" ale elementelor A 9i B' Deplasarea -
r adi ogm i i c i A
tf,l m ul
A' AI a imaginii A" l^\e de A a elemenrului A, care si B - el em enr e dLn
radiog.afiat,,
este mai departe de lilm sau de ecran, este mai nar€ decit iegiunea

deplasarea B' - B" a imasinii B' fa$ ae B ^ elementului dr ter i te de fi l nul !o


.8, care este mai aProape de film sau ecran. r adi os r al i c . D ePl a'

Din €ele expuse deducen ce, dintr-un ansamblu de


doua €l€nente, elenentul a cerui imagine parcurge pe liln
distanti mai mare, atunci citrd deplasnrn tubul
sau ansanblul de elemente iale de tub, este situat Mi de-
parte de ecran sau film decit elernentul a cerui inagine
parcurge o distanld nai nic:i. Consecinlele practice ale feno-
in exanenul radioscopic pulmonar, paralaxa ne ajuti
nenului paralaxei sint multiPle.
cind doul caverne se proiecteazd una pesie alta sau una
fnge alta. Astiel, migcind tubul in sus si in jos sau lateral
von puLea deduce ca i masnea cavernei carp are cea mai
mare deplasare pe ecran €orespunde cavernei care este sr-
tuatn mai departe.
tntrebuintdm lenomenul paralaxei cind wem sn deo-
sebim o irnagine tormate din proi€ciia mai multor elenente

Fis. 53 ne denonstreazi cun ne ajutn fenomenul para-


Iaxei in punerea in evidenld a unui corp stein, care -
gesindu-se tn faJa coloanei verlebrale d; o imagine ce
se proiecl€azn pe ecian sau P€ filrn pe imaginea coloanei
vertebrale (/); cind mutem tubul, imaginea corpului str:in

4ij
Asenenea sunlalii se gisesc in toate imaginiie radio-
losice, 9i din cauza ior sint mascate unele detalii. Asrfel,
un mic proces de osieoiiz: (distruger; osoasn) poate sc;pa
vizibilitilii radiologice din cauza suprapunerii imaginii rra,
be€ulelor osoase inconjurntoare; unele leziuni d€ dimen,
siuni loarie rnici nu sinr vizibile decit prin taptul ce mai
multe asemenea elemenie se suprapun (tubercutii miliari).
De asen€nea, asp€ctul radiolosic al sponsioasei unui os
este un elect de sumali€. Iiccare imagine de rrabecut este
un efect de sumalie; e1 corespunde ta mai mutti trab€cuii
orientati in acelati sens ti ateza,ti la niveluri diterite, unul
inapoia ahuia, in conul de faze. Astfel, radiografia unui
Ipica., i F ,o ro .n rtu i p o rd tar pi n dr .Gi..F. r :- ei .nr "pn
cap fenoral ii apoi a doue capete de femur perlict supra,
liC. ; rt ,
lorrn la d r n p r c 4 1 a a d o u t " e mrn c supr dput' . fr fr t..d r , tu- puse ne dn inagini radiosrafice asem5nAloar€.
iuru . : },I , - p a r|,1 , p ro i e clc (i rl mu t r ooiocr ati",: C .or D 5ir an:
v - rc l @ a r e r ..1 1 a 'a . l r /. i n .g n e d coiutr i.r .n," 3. LB gea i nci C enl el ot tangenl i atre. i nft,o
tun,,
In,rn ra e h e a r o t o a n .; v.r.b rrl e . I1 //, nd- Jept,sar n t.tut-"o i aqr - imagine radiologicd va aprirca un contu. precis, o trnsa,
d .o o rrce i rn a g i r. a cor putui jtr i n ,d dppta.al r n.i turd netA, numai atunci cind raza incid€nta atinge tangen-
Tut r. a . . o d r n r; ti i n d n a d .p a rtc dr f In,,
tial supralala unui obiect opac pentru razele Rrinrgen sau
€e separa de imagnrea coloanei vertebrale (jI). deoarece. ctud atjnge tangenlial supralele caje separii doui obiccte
L. n d ma i d e p a r re d e i ,l m F , - di. im acinFa de opacitat€ diferite. B,A!:i.!g]e_Jg:t!_gjtjl_.8*i-?r€*r*+e€
"au
o deplasare mai mare decir aceea a cotoanei vertebrate. cu clt raza de cilrbu
2. Legea su n a l i e i planu/ilor . tm zinea EEI'e
radiologica a ,r"e; coroulu; rfiEffi Astiel, in fig. 54, care repreznlrn un obiecr in fascicu,
-eqiur; " "-"--."
suna tmaginttor dif€ r lul de razc, vedern cn in l rris;rurile r gi r din imaginea
d€ raz"le Ro|r radiologicn a obiectului de cxaminar apar bine des€nate,
".t
in drunul fasciculu'lui d_e ra?.e_Imaginea rezulbin nu esre deoarece razele incidenle atjng ransenjial suprafelele B
f
deci altceva decit o sumarie a imasinilor acestor elenente C ale obiectului, pe cind in II trasiturile,
9i c dispar,
dile te care au fosr stribdrute succesiv de fasciculut de pentru ce razele incidente nu mai atins tangential supra,
lala, ci ating perpcndicular crestel€ B 9i C ate obiectului.

47
tig. 5.!. - Legca lmasinea radiosralicd a v€rtebrci a 5-a lombare (Ls)
gerliale. S:& de olera un exemplu. Din cauza inclinaliei anatodrice a ve!-
-
tebrei LB, iazele incidente nu ating tangenlial supraf€lele
Rontgcn; A I C
corpului vertebral in inciden.ta ventro-dotsali (tig. 55), gi
astfel pe imaginea radiograficn nu se de3eneazi ljmilele
corpului velteblal (lig. 56). Ds.-acerr.-dEd-dod&*!a_-9!1l-
nen i masi nea radi oj osi .i a coroul ui vertebrei L6. rszel e
incidg4le lrebuie inclinare caudo-cr6niel (flg. 57). ACQL
Rijntgen slnt tan- - aling tangenFal o na.r. di" suprafelele corpului v€-r-
cl€
regIA rmaprnea raoroqrarca oorrnura orezrnra precis rmr-
rcle corpului verlebral (fis. 58).
4. A specte p6tti cul ate ol e i mogi ni i
it raport cw l egi l b cunascute: a) P roi ecl i a
unui arc de cerc - a unei coasle - va ii un arc {rint,
Deducem urmiitoarele: cind o mzd incident:i alinge o deoarece porliunea ei lateralA va Ii parcurs,i in lungul a:(ei
suprafala tangcnlial, tre di pe imaShea radiologici o trise- salei, proie€iindu-se scurtat pe filmul radiosralic (lig. 59).
turi bine deseltati; ctud radiatia ircialenti atinge o supra-
fali perpendicular, ru va da nici o trtuitu.e; cind laza in-
ciderti este tangenliaU la o creastd asculiti (la o simpli
linie, ti nu la suprafaF) va da ragtere la un contur fters, Fig. 55. - Leqca
in d€g.adeu progresiv de nuarlle-
Legea incid€nlelor tanaenliale are o deosebite inpor-
Iiei regtunit lom.
ianti i4 fordlarea imaginii radiologice $i in inlelegelca
unora din parlicularitAl e acestei imagini. Ea ne lace sn
nrleleg€m pentru ce apar sau dispar unele tresituri ale ima- pe lilm, l i ni l el .
Sinilor radiologice la varialii iiici de incidentd. Aceasta in
legAtura cu producerea unor trnsehri care pot ingela int€r-
Prelarea, precum ;i cu neaparilia in imaginea radiologiczi
a unor detalii importsnte.

48
Fig. 56. Inaginea radioera- Fig. 68. - lmaginea radiogralice a
tice a regiunii lonbo-sacrate; Ii- regilnii lombo-sacrate; I'nitele coF
miiele co.ptrhi verlebrel Li nu pnlui vefleb.ei Li nu a!ar, deoarccera-
apar pe inasinea radiogralicd, uel e nu ati ng l ans ent.l s upr al ai a r oF
deoarecc.azele nu ar aiils 1an- r ul ui Yer tebr al ( v ez i tj g. 57) .
gcntial supraiala coryului rerte-
bral (vezi fis. 55).

b) Daci in conul d€ raze est€ plasat un cilindru plin c) Un cilindru sol plasat perpendicular pe axul iascicu-
ir diverse poziJii, acesta se .proi€cl€aze ca o opacitate in lului de raze apare ca doud linii opace paralele (fig. 61 a).
bandn nai lunge sau mai scurte, sau ca un cerc plin cind Aqa se proiecteazd pe liim imaginea unei bronhii ai cirei
axul cilindlului se confunda cu raza centraH (lis 60). Ast- pereli sint ingrogali prinir-un proces peribronqi€ (exemplu:
t€l se inlippU cu proieclia rarnuiilor vasculare pulmonare.

Fig. 57. - Legea

Fig. 59. - rlspede parlicrlare


ale iftaginii rrdioeralhe. Pro-
ie.lia unei coaste (rrc de ce.c)
csle un arc f.int. I - ic.arul
tubuluit PP - plantrl de proiec-
tie (Iilm radiogrsli.); po4iunca
lateftli ab a coastei apare pc
g; tangenJiat su- inasine slurtaii (a'), deoarece
este pa.cursi de razele Rdnl
gen h lungll axului ei-

{ - TehnJca
radiosrrticl.
lig. 60. ,^spec- d. CONTRASTUL CLARITATEA iN II'IAGINEA
te pariicular€ al3
R'IA D IOLOGIC A

1. D el i ni l i e. O i maqj n€ rl di osral i czi csl F n i -.'


rol oerati c ohi s',urr.j -,sg!S _
si nc r.gari vi . ca \i | | (l i :Fu
; la
"]:*lj_31 "_j9=cr"da.lilijlrujrj_dsJ4'atuj,.
Tehnica radiogralici are scopul de a pfezenta cit mai
plastic diferenJele dintre diversele componerte ale corpului
diograiici ,4' .
omenesc, traversate.mai mlj sau mai pulin de razele Rijnt-
Itr i plir ,,1. gen. Ochiul nostru nu esie impresionat de pnrlile nesr€,
ci de cantitaiea de luminn care trece prin supralelele in-
negritc, in mod variat, ale lilmului. Diferen.tele de luminn
care traverseaz:i filnul 9i care sint percepute de ochiul

bronhia de drenaj). Dac: cilindrul sol este plasat de-a


lungul axului iasciculului de raze se proiecteaza ca 'rn cerc
(fi s. 6i b).
Astfel vedem pe filmul radiogralic proicclia unei bronhii
care esie a;ezati in lungul axului iasciculului de raze (or-
to grad).
d) Doi cilindd plini, plasali in conul de raze la dis'
tante diterite, dar pe aceeaqi linie in profunzime, produc
o imagine in dunsi opace, care se intretaie. Intreleierea lor l'j g. 01. - - d ti ,
produce - prin efectul suma,tiei - o opacitate mai maie culare al.e im;,gin i
(Iig. 62). Asilel se iniinpli cu vasele sansuine ale plnmi:ri- rs dr ogr ar i c e, r m a. _r
^,

lor. Doun vase situate in Planuri diferite pe aceeaqi linie


de proiunzine dau imagini care, intretiindu-se' creeaza o riH, dupi rnodul
opaciiate mai intensa h locut de intreteieie, un€ori cu aspect
ovalar. circular sau polisonal

50
nostru formeaze conirastul. Conirastul se mai dedine$ieprin C""t"""t"t qi
ra porrJ l diirre n e s l u r i a l b a l im a sin ii. a ce .r a Ie ie r ,n d u - se at_lp8ini. "1..i
l3llsjtjla ele se aluu
Le se aiL a recrproc
fpciprol m in etectul ror
eiecrui ior
l a p roc en' aju l d i a ' r c c x l r e m e ' e n n L e r ile t' a lb e a le r e A!r 4 - ii a-gtlg_g!'"19i_9n'rtresc. Cu cit este mai b"usca t.e"erea d"
1a un cimp innegrit la altul veci , cu atit frap€aze mai mutt
ochiul ti cu aiii se obscrvn mai bine diferenla dinire acesie
d o u; r.'l egri ri . C u al rc LL!i nre o di tpren!; n ai mrro htl e
dou:i supralele negre si vecine ndr;gie impresia de claritare
, Ii npl. I i pe scurr, cgll3s{_ nrg!!--3!!lt9Ise4__l]a1l1e-r3
in etectul ei asupra ocl i !]ui . si j nvers.
C onrrasrul ri (l a-i ,arF3 depi nd dc nmeroi i i afrorj
(L) ro.ruti i dc .o.p depi nde (onttat.
tul. a) Contrastul este cu aiir mai mare cu crt este mai
Fig.62. - Aspecte particulare ale imaginli radiograiice. F - focarul mare sensibilitatea filrnutui.
iubului; A ri 6 - objecte cilindrice pline asezatc la disianle dilerile b) Filnele cu enulsie dubti dau un contrasi mai mar€,
de rilnul radiosraiic, dar pe aceeati linie ln prolunzime; .4' 9i a' -
imaginile lor .a.e se lnlretaie. cu conditia ca suportul sn fie sublire, sub 1i4 nln.
c) IntrebuinJarea ecranelor tntnritoare duble mareite
s:Pue.@e contrastul, inse ele trebuie se aibi un mare factor de inti-
detaliile unei imagini. Astiel, cu cit este .onirastul mai dre, sA nu prezinie o ioslorescenJ{ persistenrrj, sn se pla-
mar€, cu atit sint vizibile mai mult€ eiem€nie care au'o seze bine ir casetd qi se aibj supraf€lele tucioase
,i ferd
,,absorblie" nai mici;i care nu apar pe o radiogralie fire delecie.
contrast- Contrastul cel mai ridicat esie acela care exbla Prin intrebuinlarea ecranelor interitoare dubte se ob-
intre imasinea osului Ei a perllor moi, sau intre inaginea line muii mai repede innegrirea, Si frim cn aceasi; innegrire
unei fornalii aerice inconjurata de pe4i moi, cun ar fi in- accentueaz;i contrastul.
testinul plin cu aer. d) Pentru a obline un conlrast optim trebuie si avem
Calitatea unei imagini radiogralice nu s€ judec; insn grijn de o developare corecl;, intrebuinlind un levelator
nunai dupn contrasi, ci qi dupe detaliile contururilor, adici rapid (netolhidrochinon;).
dupi claritatea, linelea acestora. Claritat€a sau finetea pe o neraerelr3_gAlre*d_r,e__esEdrti, alt t€l imaginea
inagin€ radiografici leprezint:i vizibilitat€a precise, chre, ladiogralici r5nine f:]rd contrast. D.weloparea scurtd indc,
a liniilor d€ €ontur. pg:l:3zi__9q!a'1,'1. Daci dev€loparea cere mai mult deiit

5l
timpul optim pentru un revelator tapid (cinci minute 1a Fig. 64. - Repre-
18'), apare o ugoara voalare a Iilmului, care acopern

e) Conirastul este mai mare cind intrebuinldm un fas-


(icul de raze Rijntger cu raze moi. Acestea produc contraste
bune prin iaptul ci sint- absorbite mai mult, punind in evi-
denli qi elementel€ slab absorbante. tie (Iilmul radic-
gralic). Obieclul
f) $tim "; r,".le secundare de diluziune no1 innesri /\
unilorrn filnul. $tergind asdel contrastul. De aceea, pentru /\ tt
a obtine un contrast mai rnare vom intrebuinla dispozitivele de film. ,'
pentru eliminar€a razelor secundare cum _:B!-lrs-a&31oa- r"+Pp
rele e'_di4.bes44e__e!:4{s!eee
3. Facto/i i d.e care depi nd.e cl ari ta'
Fis. 63. - Iniluenia I r a a) Imaeinile rad,oeraliLe erecu'ale_ls.ta__eq!.!S-i!r5.
mtrinli f€a.ului optic
as!pra netitilii inaginii r i roare au mai mul ti (l ari rare tl q deral i i l e Io'. D e aceea.
radrograr'ce, m reglumre unde nu avem nevore de un reSm prea male,
Fr - locar optic !unc-
titorm, practic ireal'zabili cum sint eltremitilile memblelor, putem executa radio-
f' - fdarll optic ltili' grafia lire €crane intiriroare, dar expunerea va trebui se
zat in practica are o su_ - ------=__\
pfalali de !'nrl pini lr fie-urdlicai--roae-
ciliva milimeiri prtralii Putem eliEina neclaritatea inirebuinlind ecrane inti-
PP - planul de prc_ ritoare de precizie. Cele doun calitili pe care ar trebui si
jeclie (filmul radiosra- le aibe un ecran intiritor sini: mare lactor de iniarire aso-
Iic). In a, imagi.
ciat €u o nevitimare a clariielii i.aasinii radiografic€. in
1e perl€cii; tn ,, practicd, una dintre aceste calitni nu poate fi satistecuti
coniurul inagjnii
apare cu !n con' decit in dezavantajul cel€ilalte. Factorul de interire este
iur mai mult sau in raport cu mirimea cristalelor de turgsiat de calciu Si

@ @ b
mai Putin

matic prin zona


clari
tters
{teprez€ntat schc-
din1rc cele
do!1d cercuri).
cu grosimea stratului ac1iv, adica cu incircarea in substan-tn
fluorescente. Von obtine claritate in imagine cind cristalele
de tungsiat de calciu sint line, iar stratul activ este mai

52
sublire. Deci, vedem €e cete doun caLtif nu se pot
obJine Fig. 65. - lnltuenta dislantei
pe acelagi €cran irteritor_ obiecllilm asupra retitdlii
imaginj' radiografrc-e. f, ri
n) iniiritoare care prezinte un grad aprecia,
... oplrct o - oLriea-
-Ecranele
bil de foslorescenln lul; PP -
tulburi de asemeDeactadtatea. Dlanul de oroie.
c) Pentru a obline o hund cladtate a inaginii trebuje 1ie r fi l m ul r tdi ogr afi c ) . In b,
distr nta ot,i ftt- fi l m fr i r d m ai
sa aven grijii ca ecranele interitoare se {ie in contact mare, netiiatea esle nai nutt
siriDs jnlluenFte
cu fiimut. (repr.zentati sche-
tna(ic p.in zona clari dintre
d) Buna claritate a imaginii nu s€ poaie obline Cecrt ce.curi, cafe este rnai mare de-
cu o developare perfecta.
clgg::_]!ge11lr_ rrd;os,ahe mai poare ri tutbu.
rat. "lde rniic a r e a b o l n a v u l u i s d u a o r g a n u lu i r a d io s,a tia r .
De

_
-aceea
sint r€cesar€ o bund irohirizare a botnavutui si

'!*Lrgl-glsMs
l ) Llarilal e a j m a g i n i i m a i p o a r e ti d F ta cto r i
@ @
Dacn elenentul de radiografiat este mai mic decit ioca-
de optici radiolosice. ' L r lb u r a r a
rul oplic (noduli miliari sub 1,5 mn diametru), el nu di
Pentru a obtin€ o bund .r',t'r" inagine radiolosica, mai al€s daci obi€ctul esre mai departe
llebuie$_lllfrgbgfn-
1a@ d e ii l m (fi g.64)
Cunoagtem de Ia ,,puterea tubutui. c,i suprafala foca_ Focarul temic este acela care suportn incircarea ano-
rutui corespunde numai phculei de tunssten pe
care lovesc duluij deci, pentru inc;rciri nari (kitovoltaj si niliamperaj
elecironii iasciculului catodic. Acesr locai se numegte
focar mare) sint necesare tuburi cu nari locare rernice. Unui
termic, iar supra{ala sa, vezud in proieclie optice
in sensul mare focar lermic ii va corespunde ins:i un mare locar op-
ecranului radioscopic sau at filmului, se numeqre Iocar tic. Cu asemenea tuburi radiogene nu vom putea realiza o
optic
( rie5 I@ imagine radiogralice cu bun:i clariiate.
Hll:idiqlesrr-d-r+qlbril3lr mai bun: Focar
ut opr'c Tehnica actualn a ajuns si renedjeze raportut dinrre
r oFa r ar r' c el prclitorn,..e.a c e jn p r d ctic; n u se p o d tc focarul ternric si ccl optic. Dindu,se tnieturii anodului o
f e ar'z a. Ln rod o b t n L i r , d . F . t f o ca r a r e u n u l p in a la ( i!iva
oblicitare mai micn faJi de fasciculul catodic, s-a ajuns 1a
milim€tri p:itrali. Din aceasr:i cauzi rezultj o tulburare o mictorare a focarului opiic fire a se moditica mirirnea
a
clarititii imaginii, tulburare care va fi cu atrt mai mare suprafelei iocaruhi termic. Aceasla a dus la o inbuniinlre
cu
ci ' va f i nai na r e i o c a r u l o p , i . rr g . b 3 t. in claritatea imaginii fi la posibilitaiea unei mari incirceri

53
,(
Fis. 66. - Iniluents dislanlci Perfeclionarea tehnicii a ajuns sa mnreascd mult loca-
foCar-Iilm asupra netitntii ina-
radiografice. lc, $i ,r3 - to' rul termic, pestlind un focar optic mic, lucru realizat prin
sirii
carul opiic; o - obiecluli PP intlebuin-tarea unui anod rotativ (iis. 7) In tinPul funclio-
planul de prolecl'e (iilnul ra-
In 6. djslanla { oc3r - nirii tubuld radiogen, anodul, care este un platou, este
'lLln
liogI,iic) .
Iiin.l nai mic;, nelilatea supus un€i Iliqciri circulare, asd€l ci punctul de impact
esle inihenFtn nai mult (re- mr cade pe acelagi ]oc, ci tot pe alti suprafatd neincALiu
prezentatd 3ch€natic prin zona
ckrn dintre cercuri, mai mare a anodului, ceea c€ permite o incircare mai mare a tubului
declt h a).
tdre se-i p€ricliteze viala. Radiogratiile fdcute cu asemenea
tuburi au o nare claritate, deoarece iocarul optic este mic
g) Mai reufim sa elminem in parte tulbuarea clari-
talii produsn de optica radiologice atezind ^hie'rul radio-
sr a fi ar crr mai aproape de fi l m (i i g. b5) ra,'mari nd di sranl a
to car-ri l - r'i g. 06). l n rezumal .ontraql Ll depi nde dF: pfd-
prietitile materialului radiograiic, de lelul cum este traiat
acesta, de calitatea razelor, de posibiliiaiea de dliminare a
a anodului. Asdel, taietura anodului are astezi o oblicitate razelor secundare. Claritatea depinde de: proprietnJile mate-
de.12-20" fatrt de perpendicularl (ia tubudle vechi obli- fialului radiosralic, ielut cun este iratat, eliminalea nigcdrii
citatea era de 45'). bolnar.ului, respectarea regulilor de opticn radiolosic+]

UNEI RADIOGRAFII
E. FACTORIIDE CARE DEPINDE EXECUTAREA
Din capitotele €xpuse pini aci ne putem da searna de b) iimpul de expunere;
uiilitatea practici a diverselor instrumente - 9i dispoztive c) kilovoltajul;
irtrebuintate la executarea unei radiografii, precum qi de d) niliarnperajul;
importanla 1or. Aici precizim acegti factori qi-i completim e) tegiunea de radiograliat;
cu €ei care nu au intrat inci in expunerea noastri. f) calitatea lilrnelor;
in execrtarea urei radiografii intre uimitoiii faciori: g) calitatea ecranelor interitoarei
rr .l;rrrni2 2n^.1-fi!h. h) tubul de raze R6ntgen;

54
i) felul aparatului: Mddrea distan,tei este in rapod cu puter€a aparatului.
j) rev€latorul; O distanla mai mare impLcn o incircare mai mare a tubu-
k) dispozitive artidifuzoare. lui, un regin (IV, nA, secunde) mai mare, deoarece inteD-
Ultimii tase din lactorii de nai sus ii puien considera sitatea radiatiilor scade cu Ditratul distantei.
constanli. Asifel voln cunoagte instalalia cu care lucrenl D ac,i se i ntrebui nl ea/i gri 'aanri di i uzoare P orter-B ucl y,
puterea 9i {ocarul tubuluii coeficientul propriu al aparatului, caro este localizatn p€ntru 1 m, aceastd distantn ru trebuie
gtiind ci fiecare aparat i$i are caracterislica lui. De aseme- ..d,1i"314d"e!I_!ej!e,4ds a__prer&,ql4!9_srn3dr44]1
nea, inlrebuinJem filme cunoscute ca sensibilitate, ecrane e m erqen,p,care vor Ii ab"o'bi re de l arnel el ede D l umb.
indriioare al ciror factor de interire il cunoaqtem; in ceea
ce privefte dispozitivele antidiluzoare, ftim ce numai pentru
b. TIMPUL DE EXPUNERE
unele resiuni intrebuinltm in mod constant aceste dispozi-
tive. Deci, numai primii cinci factori ii putem considera va- Se nesoarn in secunde sau lracliuni de secundi. Fie-
dabili sau ii variem dupd nevoie, de la o radiografi€ la alta- care tnstala,tte are astizi un indicator al tirnpului de expr-
arati qi lracliuni de secundn.
A . D I STA NJ A A N O D - F I L V S AU F OCUSIIL M IT - F ) E] variazn Ioarte mult; astiel, timpul scurt de expunere
este folosit cu scopul de a depegi efectul migc;rii diferitelor
Se refern h distanla in centimetri dintre {ocarul tubu- organe, precum la copii mici qi la aduhi care nu pot su-
lui radiogen 9i filn. Ea va fi luatd astfel ca imaginile regiu- porta un timp nai Iung de imobilizare. Ua tirnp scurt de
nilor radiografiate se nu fie deformate. O distantn prea expunere condiJioneaze insn intrebuinlarea unei aparaturi
mic; produce d€iormeri ri tulburi cl2rit"f., inaginii. deci mai puter ice Si a unui mate al ladiograiic loarte sensibil.
sint de prelelat distartele n,ari {rryul.l!"c de expunere se intrebuin.teazn in cazurile
Pentru perlile scheletului, unde organul este in contact in care regiunea de radiografiat poate rnmine imobili mai
cu filmul, s-a ales dtutanJa de 75-100 cm, care ne dn cla- mult tinp (la schelet). Existd avantajul ce se pot folosi apa-
ritatea cea mai buna. Distanle mai mici (60 cm) se intre- rate cu putere mai mici $i tuburi radiogene cu focar optic
buinleazn la aparaturi mai shbe 9i pentru viscer€ (1ub disestiv,
aparat udnar, genital). Disianle llai lrari (1,50-2 m) se Nu s-a fixat un timp de expunere standard pentru fie-
intrebuinleaz; pentru plemin ti inini (t€leladiografie),
pentru a compensa diversenfa razelor, urnind a ob,tine Irrreh int,,"" disf.?iiivelnruntidif,.'.are (diafragmi,
o imagine cit mai apropiati de merimea obi€ctivului. con localizator, srild antidifuzoare) cel9_g_jlsllSgp11-

55
n ere mai mar e . c h a - d u b l u r i r r ip lu ( d e p ild ;, Br ila a n r i- Nu putem lolosi un kilovoltaj srandard penrru diferftele
,.. ._':----+
d 'l u z oare). As r l e l , i n r r e b u i n ! a re a u n u i lo ca liza io r In su st tr regiuni ale corpului. Kilovolrajul se alege in raport cu gro-
a gril€i antidiluzoare cere o mirire de 1,5-3 ori a tinpu- silnea (diametrul) ;i densilatea regiunii. Asttel, resiutrea
abdominau (diametru mare) 9i craniul (densitate nare) cer
cin; ^rrph i4trebuinta un timp d€ €xpunere luns. rFr_ un kilovoltaj rnai mare (70,80); extreinfteJile membrelor
pot ii radiosrafiate cu raze moi. Pentru aleserea kilovotla-
;u lui cxi sl a o i ornul a \e.he.dar,n(abund: grosi rnearegi uni i
(diarnetrul) de examinat in centimetri inmuhtn cu 2
+ 25
kilovolti lrraximati. Ea arati relalia dintre dtametrut resiunii
9i penehalia necesarl. Cu ea, ceilalji factori, ca nA, F-F {,
timpul de expunere, pot ii luali aproape constanti, variind
ua€ori nurai pulin. Nu de cele nai bune rezultaie pentru
ca nu considere 9i densitatea, dar estc folositoare cd punct
de plecare, iar radiografiile fncDte dupi €a vor ti totuei
intrebuinlabile. Grosimea rcgiunii (dianerrul) este indicele
DacA are contrasie, dar este albicios, se mireqte kito, cet mai precis penrru alegerea peneirariei. tb_.Li.lesirai
voltaiul. p ."a }n,,c d; .adi osra re.
Ca reguli generali, 10 *ilovolJi dubteazn expunerea. si gr;dif
9lsin-fglf.Elg4usioass "xrcrien'a ne invalr
util de penetralie, de aceea se re.omande ca cel putin ]a
c. KILOVOLTAJUL inceput, cind etalon;m aparatul rostiu, si facem radiogratii
de probn. Pentru distante mari este necesar u1l kilovoirai
Calitatea razelor Rijntgen (prtrund€rea) se reiere la gu{e. U-4-.&jlb.operaj-&a"e !i un }ilovolrd- n are micqorFrza
dilerenJa de poten_tial care existn h bornele tubului radio- lilnpl-de-e1glrne rc, d",
gen in iimpul executirii unei radiografii. Ea se exprimn in r u b{rdr-4a aceea i r vom'-;*;;;;;-*-,cur"*|
i ntrebu-i ta numai j n cazuri l e"'.i n
kilovolji ti se poate ndsura cu uD voltmetru atezat la nasa care este necesar un timp scurt d" ;xpunere.
de comandd 9i instalat in circuitul prinarului transformato- Cu cit fcniiunea e+p n,i j^,ai. cu atit obJirlem ima,
rului de inaltn tensiune. in radiodiagnostic, kilovolrajut va, sini radioEralice_cu un lorila!_{3|3lg_lt3 i !r e. Dc
riazd in seneral intre 40 qi 125 iy. Se tntrebuinl€aze pini ki l ovol aj sc:zur ne permi l e i o rebui nrdrea
la 125 kV, i^ tchnica razelor dufe u n ui i i mp de expunere l ung. l n ace.r taz, o ni c" e,oare i n

56
rl
Mv",,
lunsinea iltimpului de expunere nu inlluenl€aze caLtatea De cele mai multe ori, factorii miliamperai ti timpul de
imasiDii, pe cind un kilovoltaj nare, cerind u'l timp de ex- expmere se exprimi prin produsul lor, milian1peri-secutrde.
purere mai scurt, diierenje nici, de lracliuni de secund6, Avem latitudinea de a varia unul dintre jactori in sus 9i
pot fi deuniroare calitnlii imaginii. Deci, practic, se intre- pe celehlt in jos, astiel ca produsul rnilianperi-secunde se
buinlem pe cir ne esteposibil, raze pulin pdtrunzitoare. Exisi; rnmind acelafi. De exemplu, 50 nA in 2 secunde vor da
insa tehnici speciale, care recomandd raze dure, penlru diso- acelagi rezultat .a 25 mA in 4 s€cunde, pnstdnd desigur
cierea opacitililor elenentelor care se suprapun in direclia acela;i kilovoltaj. Insn acelagi produs nu ar avea valori
rasciculului de raze. constante decit la radiografia praclicate fire ecrane. Cu
Factorul de interire al ecranelor crelte ti el foarie re- ecrane intdritoare, lucfurile se schimhn. Astfel, dace 20
ped€ cu ridicarea tensiunii; deci, acesta este un lactor in lnAs (milianperi-s€cund;) dau o imagine corectn cind avem
plus, care se adauge rezultaiului final al radiosraliei. 20 mA c1r timp de expunere 1 r€c irraglnea va fi subexp n
cu produsul 1 nA X 20 sec. j i supraexpusAh 1/10 sec cu
d. MILIAMPERAJUL 200 tnA, acestea liind in ]eg.itur;i cu pragul de impr€sio-
nare a emuls'ei foiogralice de c,ilre ecranele intdriioare.
Se relere h numnrd de milianperi al curentului lolosit
in timpul expunerii.
e, R E GIU N E A D E R A D IOC R A FIA T
Numdrul de nili;mperi folositi in mod obitnuit in prac-
tica de liecare zi variaza intre 10 qi 300 nA. nxisti apa, Nu von nesliia niciodad sd ne ddm s€ama de srosimea
rate care pot da 9i n1ai muli. Miliamperaje joase, de la 10 regiunii, de consiitulia sa (abdomen, torace), de densitatea
la 50 inA, sint folosite de obicei pcntru oase \memDrej co- sa (regiunea hepaticn, plnnin, craniu). Toate ac€ste ele-
loand vertebrali. bazin, craniu), precum Si pentiu apararul mente variabile conditioneazn variatii in lactorii rn,4, iy,
ulo-genital, unde irnobilizarea poate li oblinuie pentm tirnp de expunere. O reqiune cu qrdsime fi ,re.. "le -e_e
timpul necesar expunerii. Milianperai. I|r^r rrd:eate cere un regtm (lV
(5 0-300 m . 4) s i . r I ' r r e h u i r t , t F in r a d io q r a { iile.r r ' ..r ,,4 o resi une cu srosi me si densi rar! n.cd va neLesrl aun re-
timp scurt de expulprp (jnrmi nUmini, veziculi biljare, g-<
r m reous.
tub digestiv) Xste impoltant ca regiunea se fie bine delimitatd printr-
Aparatele au miliamperajul in raport cu capacitarea lor. un localizator potrivit sau prin diairagme, daci aparatul
Asti €l s int apa r a t e c a r e n u p o t d a r n a i m u lt d e 1 0 ;2 0 ; 3 0 are; cu alte cuvinte. s:i nu avem un fascicul de raze mai
sau 50 nA. nare decit este absolut necesar.
F. POZITII $I INCIDENTE LA EXECUTAREARADIOGRAFIILOR

.@
lr rm, i a r i n c t d e n l S si l u a l i a ra ze i cFnr r ale fata de r eqr r ne
rioara (PA)l (bolnavut este cu fata la film) sau ventro-
!i dorsau lantero-posterioare (AP)] (bolnar,tl esre cu spa-
la ja d e r r l m , c o n q i d e ri n d d 're cl i d r aTFi centr ale pr pcum !i\ tele la liln)j cealalti incidenle este perpendiculari pe pla-
P@!usde nul sagitai - in pozili€ lateraln ti poate fi dexlro-sinis-
e{e4tret. taH, cind raza centrala inrre pdn dreapta bolnavului, sau
Poziliile sint variate, in raport cu regiunea de exani- sinistro-dextraln. cind intre prin sfinga bolnavului.
nat qi cu elementele p€ care dorin se le scoatem in evi- Mai existi 9i incidenle conpletneniare, oblice. Astfet
denle pe imaginea radiosralice. considernm incidenla oblicn cu inclinatie cranio-caudale
Distinsem pozi.tiile de iaJa (sau Irontale), bolnavul cind raza centraU aplecaii spre craniu ar€ o diredie cau,
fiind agezat cu lala sau cu spatele pe masa de radiosrafiat. dali. in ircidenla oblice cu inclinatie caudo,craniale, raza
planul irontal al botnavului paralet cu filnul; poziliile late, este aplecati caudal ti se indreapte spre craniu. De ase,
ral€, dreaptd ti stinge, cild planul sasitat al botnavului menea putem da razei centrale oblicititi diferite, in raport
este paralel cu filnul, iar bolnavul este agezat pe dreapra cu ceea ce dorin si scoatem mai bine in evid€n1e pe ima-
sau stinga pe masn. Poziliile oblice sint vadate, in raporr ginea radiosrafice. Acest€ oblicitdli le von tntrebuinfa ori
c u i n c linaliile p r a n u l u i f r o n r a l a l b o ln a !u r u i. i, ,"p o r ; c" de cite ori vrem se desiigurem elernente care se suprapun.
masa d€ examinat, respectiv filmul radiosrafic. c@
Incidenlele sint variate. Incidenrete lundarnentate sint dhir i n.enl r ut r epi uni i de ev ,m i n.r s i i n,c er , ,t.,qc r pi
cele doun incidenle pelpendiculare: una pe planul lrontal r 4&!f ac eas r a es l e c c a m ai pul i n di v er eF nr j di n Io fas c i .
in pozilia de fali care poate ii dorso-ventrale fDostero-anre-
"ul"L h -

G. REGULIPENTRUEXECUTAREARADIOGRAFIILOR
O bunn tehnici radiografic: cere o inlelegere precisi 1. R egi unea A e exani nat. Trebui e si preci -
a ce l o r c x pure i n c a p i t o l e l ep r F c cd F n te .p r e cu m 9 i o e sp e . zem ceea ce dorim sn radiografiem 9i si cipdtdm toare
rienle cepltatn printu-o muncn praciice de fiecare zi. intr-un informaliile clinice qi scopul radiosrafiei. Nunai asifel vom
exarnetr radiografic o anumite conduit;. putea scoate in evident,i ceea ce este necesar diasnosticu-

t s8
lui, intrebuinJind poziJia, inciden-ta 9i regimul cel mai favo- 2. R egi mul necesa/ exec tdri i rad,i o'
rabil. Bol4at'ul ditl sia-tionar va li insolit de foaia de obse{- g r a |i ei . vom stabi l i l a masa de conande factori i ki l o-
vatie sau de medicut r€spectiv. Astfei von1 puiea fi l,irlurili voltaj, miliamperaj ri timpul de expunere, in rapoit crr te-
relativ la organul care trebuie examinat, ce trebuie cercetat siunea de examinat. De asemenea, la araniarea reginului
la acest organ, $i cel puJin von li inlormali asupra diagnos- vorn lua in consideraJie distanla fo€ar-Iiln, intrebuinlarea
ticului probabil. Bolnavii de ambqlatoriu vor veni .u de- sau neintrebuinlar€a dispozitivelof antidiluzoare, calitatea
talii scrise in acest sens. se econonisee; *ir".i-"; filnului, intrebuinlarea sau neinlrebuinlarea ecranelor inin-
";;"i dtoare, diametrul regiunii de examinat.
timp, dar 9i matedal. De exenplu, nu este de ajuns se se
ceare ,,radiografia craniului', ci se va menliona ,,presupu- Rednrn mai jos trei labele cu reginul respeciiv pentru
rere de fractura a bazei", sau ,,sinuzite maxilare" ori ,,pre- trei tipuri de aparat€, insn cifrele date peniru ex€cutar€a
supunere de melasiaze ale undi neoplasm de sin". in acest unei radiografii sint numai aproximativ€. Ele pot fi loarte
caz, exanenul radiografic va fi fecut in poziliile ti inci- bune pentru un aparat 9i mai putin bune pentru un altul,
d enl a c are ar U n u r i b ; n u i a l a c l ir i.ia n llu i asllel €d dorinla incepntorului de a avca un iabel cu date

Expunerecu un apatut de\/: (cu un v.niil sau i;rd) Equherc cu in apatul .ontact,tndht sau palru vedite
"tdd

7a 50 2 cu Bucky
75 20 4-5 c! Bucky 70 70 50 2 c! Brcky
70 70 20 4 5 cu Brcky 70 75 50 3 4 c! Bn.ky
70 75 !0 5 7 cu Brcky 100 90 ;0
70 40 8-g cu Bu.ky Plnn i ni ....... 150 55 100 0,2-0,3
150 a5 30 0,2-0,3 150 90 80 o,t 0,2
70 80 80 02-0,4 70 85 100 0,2
70 65 40 3 5 cL1Bucky ...... 70 70 40 2-2,5 cu aucky
2D Rinic hi
7lt 75 3-5 cx Bucky 70 75 40 I 2 cu Bucky
50 50 2A 23 50 t0 20 t-.2
50 40 20 50 20
50 50 20 50 50 20 t-2
i0 20 Cot.......- .. 50 20
50 40 20 M ir i......... 50 40 20
30 40 20 2 - 2 .5 Dinti ........- 30 4U 20 1-2

59.
Etpunerc tu un dpurat de ,ase aennte iau .urent sinusoidaL
aparat se va conduce dupe datele din cele lrei tabele,

) * i *1 " *-
1,,,
luindu-Ie ca linie generalt direclive, dar i9i va nota la tie-
care radiogralie fecuti, regimul folosit precum 9i r€zulta-
lul oblinut, scriind: subexpusi, supra€xpusn, bune etc., pen-
Cranit r, 4-P . . . . . 100 75 100 1.5-Z cu Brckv
' tru a-1 corecta Ia examenul viitor. Astfel, pe baza tabele,
100 75 i0 0 1,25cu Bucky
70 7i 100 1or luate €a directive ti a corecturilor licute, inc€pAtorul
100 90 100 2,6-3.5 cu Brcky
Pl i n tni . . . . . . . 150 47 400 0,07-0,11 iqi va intocmi singur labelul aparatuluj sdu, care pe viitor
200 100 200 0 ,t va rdmine neschimbat atit timp cit conditiile rinin ac€leaii.
7D 90 r00 0,1-0,2
Ri n i chi . . . . . . 70 70 r00 t-1,5 cu Bucky Datele din tabele sint pentru ull individ niijlociu, de
7A 75 100 I c! Bucky 70 kg 9i de 30-40 de ani. Tlebuie stiut ci exisG dif€rente
;0 20 5
50 4U 20 apreciabile de expunere la indivizii grati, betrini sau la
ral a . . . . . . . . musculogi. Se va rnnsura cu compasut dianerrul regiunii 9i
50 i0 20
C ot... . . . . . . . 50 40 20 t,5 2 se va miri cu 1 Iy nax. de fiecare centimetru in plus sau
M i n e.. . . . . . . . 50 40 20
Di rti .. . . . . . . . 50 40 se va lunsi timpul de expunere cu 1/10 peniru Iiecare
20 t2
centimetru, feii se se schinbe nimic la aparat. Dacn aven
precise nu poate li salislacuti- Trebuie ttiut ci miliampe- de radiograliat o resiune in aparat gipsat, se ddicd ten-
rajul qi kilovoltajul variaze de la un apalar Ia altul, chiar siunea cu 8 &V, midndu-se limpul de expunere cu jumirate.
daci sini de aceeaqi fabricatie. Orice induclic in circuii iace Acest€ elcmente variazn in xaport cu grosimea aparatului
.a mitiamperlleirul ti kilovoltmelrul sA arate maj mulr sipsat.
decif este realitatea Pentru craniul copiilor (5-12 ani) se ia iunetaic dnl
Curentul primar care vine de la uzini poate varia, iar datele din tabele, iar penilu sugari o cincme.
kenotroanele pot fi inc:lzite prea rnult sau prea pulin, opu- Dacn se ia altd distanjn focarfilrn, se va calcuta timpul
nind rezisten_tevariate tn circuit. Mai sint qi alte cauze clec, de expunere dupd legea; tinpul de expunere este propor-
lrice care lac curenlul inconsranr. De asemenea, filmele 9i lional cu petraiul distanlei, ceea ce ins€amnn ce distanla
ecranele inteiitoare nu sint toate la lel ii rispund in rnod dubld va cere o expunere de palru od mai t ngd; distanla
variat la kilovoltaj. Toate acestea complici problema unei n r ;r .ri de trei rrmp de nou" ori rar l u g de.:r
standardiziri. De aceea, ce] care incepe sd lucreze cu un timpul necesar la djstanJa obignuiti.

60
Kilovohajul din iabele este dat in ly maximati. Daca primitiv cu r1/z; la coborirea de 5 [V nax. se inmultesle
se cunosc numai Ay €f€ctivi, se va calcula dupe tabelut: lim pul de e^punP repri mi ,i v cu ri .
{.a:1910-ryqry11rye 10011011512714r De exenplu, o radiografie fecura cu 50 tV in 4 se-
kv e!. 2a 35 Je 40 42 4J 4s so sz oo ol uili Jo lo smou cunde va Ii executatii i 2 secunde dacn luen 60 ty. Efec,
Mai puten deduce lV nax. sau tV el. dupi forrnuta tul Jotosrafic se dubicazn la tiecare t0 ty.
Milianperajul estc de asemenea in raporr cu iin1pul
kV max.= kV el, x 1,41_
cle expunere; o schin$are a unuia aduce 9i o schinbarc a
Dac; narim kilovoltajul, trebuie si trim c; enersia celuilalt pentru a avea acelasi efect radiografic,
dati de tubul radiogen creste cu petralul tensiunii. Din ;i anune
in sensul ca produsul tinp de expunere X nunnr miti-
cauza putedi de penetralie a razelor mai dure, energia amperitor (niliamperi{ecuDdi) si rimine acetaqi. Vom ti
care cade pe liln, dupn ce a traversat corpul pacientulu', atenli insi, deoarece mnrind niliamperajul scade totdeauna
cleqte in mnsurii mai marc, ti anume tirnpul de expuncre kilovoltajul; penetra,tia se reduce si deci va ii necesar sn
se schinbn dupi felul corpului cu puterea a rfeia (pen, regl;im tensiunea ]a aparat, asticl ca in rimpul expunerii
tru corpurile care absorb pujin) 9i pine la puterea a cincea sa nu scade mai mult decit avem nevoie_
(pentru cele carc absorb nult). Asttel, dacn se m:ircite
Tesuturile noi cer un regim speciat. intre lesu-
duritatea la dublu, si zicen de la 40 la 80 ly nax , se va turile rnoi, insa, diterenla de absorb,rieliind foarre redusn,
reduce tinpul de expuncre de Ia a 8-a pine la a 32-a este greu de obtinut o imagine contrastati; ca exeinptu
p arte (2J : 8 $.2.:32\ d a c e te n siu n e a se m icr o r e a ze citnm radiografia sinului, a laringelui, a regiunitor peri-
]a patru cincimi, ceea ce revine can de Ia 50 ta 40 iy, se articulare. Vom intrebuinla un kilovotraj mic, de 2g 40 bV,
va lunsi timpul de doui-irei ori, cnci puterea a ireia a tui €are nuvada detalii peniru oase.Unii i'rrrebuin,tcaze tittre
4/5 €ste 2, iar puterea a cincea este 3. compensaloare de aluminiu care se hlerpxn pe regiunite
in mod obisnuit, dacn oblinem o radiosrafie prea nai subliri pentn a omogeniza in,asinea. Un att mijloc
slabri, adici subexpusa, sau prea rare, adiczl supraexpusi, este de a intr€buinla un kilovoltaj nrai mare, un filtru de
o putem ameliora ridicind sau coborind tensiunea cu 5 sau aluminiu de 3 4 mm $i o clcvclopare redusi, intrerupte
10 kilovo\i. In acest caz vom schinba 9i timput de expu- cind apare imaginea lesuiurilor moi.
nere in ielul urmitor: la ridicarea de t0 IV nax. se inmul, 3. A tezatea bol nduul ui . D upi ce ai n aranj at
lette timpul de expunere primitiv cu 0,50;la coborirca de masa de comande pentru regimul pe care dorim s5t aven,
10 tV max. se inmul,te$te tinpul de expunere primitiv cu2i trecem la a;ezarea bolnavului. il scutim astiel de a st?t
lr ridicarea de 5lV nrar. se innultegte rinpul de expunere prea mult intr-o pozitie obositoare. Pozilia exacte, direclia

6l
razei centralet distanla locarliln, plasarea casetei, intre- somnolenla.intrebuintnn ctoralhi4rel_r4-!9!!9_99!,-i!s-9
buinlarea sau neinlrebuinlarea ecranelor interitoar€ 9i a 6 l i rst; S uearj j vor Ii l nsatj l l i m,nzi
grilei antidiluzoarc sint parliculare liecdrei regiuni 9i sint vJrjti-j.dqil1--{ult li1p__jg!gt
expuse in partea a doua a manualului.
Ca reguli generale nenlion:n: - penlt]r organele si regiunile influeal"i" 'r" 'Fsti-
- cir]d4t iqtl€buingn gdla antidifuzoare, caseta -sji ralie .sre necesari ap4eeq Se va iace u €xerciJiu cu pa-
fie bine lipite de regiunea examinate, ceea ce se oilins cientul inainte de expunerei
u;eori !!i4 introducerea unui sac de nisip sub casetii; - cind trebuie sd cunoagtem raporturile dintre l€ziune
- sn insemnim totdeauna partea tueaptd 9i stingi a- $i tegumente se va lipi un cerc de sirnd sau alt obiect me-
casetei - respectiv a filnul.ui - prin literele D ;i S con- talic, pe piele, cu emplasirui
fecJiona-te din plumb; astlel va li posibilzi recunoaqierea orgamrl de examinat va Ii agezat in centrul case-
dupn developare. Se mai poate scri€ cu creionul, pe liecare tei, iat rcza certrala va cidea pe rnijlocul orsanului, 9i
filn, in monentul cind se incarc: caseta, cuvlntut SUS, d€ci Si in cent(ul casctei;
i4tr-un colt al iilmului, pe fala care vin€ spre razer dupi - bolnavul se va culca pe partea bolnave. pentru ca
developare se va gti care a fost supraiala iilmului prin care aceastd parie sn iie mai aproape de lilm 9i deci se dea o
a intrat raza incidenta, ;i deci ne vom orienta care este imasine rnai netn, d99e!9!C__Eg93$J4-le€ls-tg-9!-9k.ogr-
dreapta ii stingar r u l de radi ogrdl i dt esl e ma'd"part" de I;l m. cu al i l i ma-
g n ca va dved ___:___
sriji d€ fixarea bolnavului sau nunai a -,__-_= P ul 'n P recrsi
;1-___
regiunii prin unul din dispozitivele de lixare cunoscute. - l a "xamenul radi oqrai :c al unui j -s se va c:ura ca
CeI nai bun mijloc d€ fixare este inse o pozi,tie corecu 9i pe Iilrn si iasn 9i articulalia vecini, pentru a put€a cu-
comoda a bolnavului. Iixarea cu nina nu este bun6, qi in noaqte nivelul leziunii. De exenplu, o lraciurd a iibi€i in
nici un caz nu se va face de personalul radiologic, ci numai treimea medi€ va li radiograliain astfel ca se obfnem pe
de o perloani streinn de radiqlggj.ei Iilm :i gen!n.hi ul sau arl i cul ari d l rbi o.rarsi dn::
- centririi va ii fr;ti cu localizatorul, dar mai cind se presupune cd o articula,tie, vecinn osului
bine cu indicatorul de razi centraldt examinat, este bolnava, se va centra pe ea, cnci adiculaliile
- se recornande bolnavului sn stea liriltit 9i se ex- ies deiormate dacd razelc au incidenl, obhce. ln special la
puo" dinainte. Copiii fricoti $i aqitati nu coloana v€rtebral:i se va centra pe locul bolnav 9i nu pe
",r^ "Ft'otatit se p,i centrul casetei, care va Ii aqezati excentric, penhu a cu-
6e por menline linisLjl .u nici ui-i]jioi-?-ifr*".
rffi pdnde qi veriebrele din segnentul superior sau inlerior,

62
spre a ne utura tocalizarea. De exemplu, un Potr al coloa- sn cuprind:i ti ultimel€ cervicale sau prima lonbard, dar
nei tola€ale medii va Ii examinat agezind caseta astfel ca centrarea va ii t;cutn pe vertebra presupusi bolnavi.

H. CAMERAOBSCURASI LUCRAREAFILXIULUI
A. GENERALITATI radiosralii se des{atoarii in camera obscure. Nu sint sufi-
ciente un aparat mare;i lruj1]os, o expunere corectn, dacn
Dup, ex€cularea radiografiei, adicn dupi ce razele
se neslijeazl lucrerile din aceasii cameri. De aceea, cel
Riintgen au impresionat {i]nul radiografic, acesta trebuie
car€ vrea se fie un bun tchnician trebuie sn posede bine
supus la diferite operalii chimice, intr-o camere obscuri,
tehnica camerei obscure ri a lucririi iilrnului-
astfel ca imasinea radiogralica sn devinri evident;.
Principiul de bazd al caner€i obsc re il consrituie
T.otalitatea operaliilor chimice din canera obsculi,
inpirtirea in doue sectoarer umed Si uscai, cu obscuritate
pentru a pune in evidenld imaginea radiografici. constituie
pe-rfecti, luminat conlrolat, vase de developat, iixat ;i
lucrarea Jilr11ului. Aceasti luoare nu diferd de iucrarea
spiht, in tlune siare.
filmelor lotosrafice obi;nuite. Totugi, exisin diierenle in
ceea ce priveqte scopul urmerit. In timp ce in radiograiie
urmarim contraste mai accentuate, in iotografie urmnrim b. PARTICULARITATILE CAMEREI OBSCURE
inversul. Din aceasie cauzi, emulsiile sensibile intr€buin-
1. D i nensi uni l e C anera obscure va i i aH rurate
Jate in radiolosie s-au diferenJiat din c€ in ce mai muli de €amerei unde se executd radiograliile 9i va av€a dimensiuni
cele din fotosrafi€, iar revelatoarele penrru lilmele radio-
in raport cu activitatea desfequrate. Pcntru o activitat€
grafice au cepdtat anumiie padiculariteJi $i au concenrralii
medie, dimensiunile de 2,50X3 m sint suiiciente.
mai mari decit acelea ale revelatoarelor foiografice.
2. A eri si l ea. C amera va avea cel puJi n o fereastre
De obicei nu s€ acordi lucrtrii lilmutui radiografic
de dinensiuni nolnale, care si poain fi acoperiti cu un
toatd importanta pe care o medte. Calitatea imaginilor
sisten de can:uflare pentru a obJine obscuritate complete
radiogralice, calitate care va ajuta la o inierpretare corecti, ir timpul lucrului, iar pe de ait; parte sA p€rmita o lumi-
d€pinde inse in mare misure de ielul cum sint lucrate nalie a zilei Si o aerisire bund in afara lucrului. Aerisirea
Iilmele radiografice in canera obscurn. Putem spune chiar in timpul lucrului va fi asiguratd de un ventilaior car€ nu
cd jumatate din lucrul pe care il Iacem cu €xecutarea unei lase lumina se pitrundi in carnere.

63
3. Ac c e s u l i n c a m e r a o b scu r a va Ii a sr le l a la n ja r Pentru usurinla leg:ilufii dintre camera de radio-
j_ncit intrarea si ie$rea si se poati face in orice moment diagnostic Ai canera obscure, a schimbirji caserelor, se
fire ca se se intrerupi lucrul. S-au preconizat intinri di{e, recomandi const.uirea unei nige de comunicalie in percrele
rite. Astlel esre intrarca in tambur, in $icant sau intrarea dintre cele doui camere. Aceasia va avea dimensiunile po-
s:m D. d p-or e i a t a d e p - r e l l a r e r a Ji :j d e o p c- o e a g r o a sa trivite pentru trecerea casetelor ti va avea un sistem de
$ .8. 67). inchidere Ei deschidere care se nu hse sd pnbunda luniina
4. P erel i i ;i pod.aua. Cu lo a r e a p e r e lilo r $ i a in camera obscurn in tinpul lucrului (fig. 68 F). Astiel,
plalonului Du are nici o importanld daci obJinem o obscu- porlileie ni;ei se vor deschide pe rind in sensul in care
ritate perfect;. Totuti se recomande culoarea galbenn, dorin sn iacem comunicalia. in timp ce deschidem una
p orloralie. c u l o a . e c a r e a b q o a r h eti n e L tr a lize a /a o r ice r a z, dintre porti,ie, cealaltn se blocheazn auromat. Perelii ii
acrinicd. Mai puiem vopsi peretii in cenu$iu-aeschisniat- porrilele niiei vor li acoperne cu foi de plunb. Esterbine
Blindarea cu foi de plumb conira razelor Rdnrgea nu ca aceasti nige si aiba doue comparrimente, d; rrimjtere
este necesare, insn vom avea srijn ca peretele dintre ca- 9i primire a casetelor.
nlera de radiodiasnosllc ;i de lucrare a filnelor sn fie Astfel, daci se irimite prin dreapta Si se prine$te din
destul de gros, iar directia razelor sa nu fie inspre camera stinga nu sc va face nici o incurcetur.i.
obscure. Podeaua va lj impermeabili (cinexi, linoleun). Se 5. Luni ndrea. V on avea sri j n ca nr camera ob,
preIern podeaua de ciment cu scurgere centrali a apei, iar scure s; nu pAtrunde nici o raza actinice. Pentru a coD-
In l oc ul unde r e d e v e l o p ( a z d . i \F lu cr cd z; cu a p a se p o a r e stata acest lucru, ranhem in canieri intr-o zi insorite can1
prnc pe jos u n g r e t a r d e l € n n . 15 mnrute, pine ne adapt;m biDe intunericului, apoi cnu-
tem micile cripituri pe unde se strecoari lunina. ti pe

TdNrsr
r y J*-

Y i / I 'd 1<-
- t-
care tr€buie si le acoperim.
Filmul se luoeazd la lumina rosie. MulJi inse se mut,
lumesc sn inirebuin.teze becuii simple, invelite in hirtie
ro9ie. Inrn si veritice inactinjsmul acesrui instrument im,

Cr€St€rea continud a seDsibililitii lilmelor radiografice


cere intrebuintar€a unei lumina,tii al cerei inactinisn se lie
sever corlrolat 9i a cirei intensitaie si fie iotugi suficienri
Fig. 67. Sistetre de acces in carncfd obscurd. .I - lrr tanblli
, -in t i c a n i ; . 1 -si n p h ,p .o i e j a t de per eli laiefali 9i per dea neagr :1. pentru a permite ugurinla lucrnrii lilmuluL.

64
lrera este mai micn sau mai nare, fiirid plasale ta masa
pentru manipulalji uscate, in sectorul manipulaliitor unedc,
la use.itorul de lilme ctc.
Putem verilica inacrinismu] luninii la care lucr:ilr
{jlmeie in modul urrnr'lror: se pune pe ras; un fragnenr
de iilm nou, acoperit pe jundlale cu o hirtie oeagle. Se
aprinde tampa rogie ii expunern lilmul 20 de minute la
lurnina acestei lenpi. Dupi developare in obscuritare cor
plet'ij comparim cele doui jum:tili ate frasneniului de
Iilm. Xle vor apirea de aceeali transparenli daci inacrinis-
mut Limpii este perfect. t
Aceasti verilicare ne mai permire sn veden dacd filtrul
rubiniu al l;mpii este incn satistncitor. lnrr-adev;r, colo-
ranJii organici care se gisesc in sticla colorati inactinici se
pot altera cu timpul prin luninn
$i celdure. In aceste ca-
zu.i, liltml trebuie schimbar
Fig. (j8. Plaml un€' camer€ obsotre. 4 -- accesul in canera ob- Lumina camerei obscure in alara tucrerii {iinului poate
\ ur; prolejdl
! p rri l d ,tu || ri p e rdeo:I m ssd ppnvu - 1a1pr ta. ii dati d€ o lanpe atirnatn de ptalon, cu o sursi arti{iciati
liilp us c a h . n I i n I i t.ru tl ., .tJfu dL Jer sr oid mer ei: C 5i D
. c loru l m a p u l a ti ,l o r u n rd .. / de intensitat€ potdviti-
- d ulat ppnr r i r r a- tilm et;, r
nr 5 , d r . o r u l c e t F p e n rru n t'i m co ei.hr : s,g4ite indica s"nsul
prm. . . i ) i D ? d i r i ca .e te to r. / - lntrerupetorul de lumina alba va Ii afezai mai de..
.4 r. p4, r u ni4ator t Z _ lanc
PAhi u s p ; l o r i 1 n tp rmp d i d r.: J rai. ppn,fl ,jid.o i ; Dr r ii: parte de cel de lunine rogie, pentru a nu se tilce con{uzii
penlru o p d r a r . , I r ra t i sp ;ti to r pe- ir u mr .nii o r o jnel. DC.-
t t r apd . T in timpul lucrului, ceea ce ar voata mareriatut sensibi!.
l a - i, -.,u L rr- ,u p i r ' t p r nnoFd; o t"
. ers t i -r

in nai roate
c. MA TE R IA LU L tI D IS P OZITMLE NECESARE
laboraioarete se inrrebuinleaz; lanrerna
rotativi de perete sisten
LU C R A R II FILME LOR
AgIa cu liltru rubiniu 104 qi cu
becud de 15,25 wa1i. Lampa este fixat,i ta 75_80 cn Peniru lucrarea film.lor avem n€voie de accesorii, care
deasupra liecdrui loc de lucru. Deci, intr-o canera obscurn sn permite incdrcarea ti descercarea litmelor, executarea
avem nevoie de dou, sau mai mulre lnmpi, dupn curn ca_ developiirii, precum si inslrumeDte peniru uscarea filmelor_

i lehrica13diogrritcii_
e5
1. M as a pentru n an ip vtr a tiitr e vsa a te . T,Avile intrebuintate la lucrarea filmului sini de dimen-
Masa pentru incArcarea 9i descdrcarea lilmului din casete siuni in raport cu mrrimea filnelor. Ele sirt conleclionate
e6te complet separatd de locul de lucrare umedd (develo- de obicei din tabH smeljuita. Se nu coniunddm intre ele
par€). Aceaste mase posede un sistem de rafturi ti cutii Uvile p€ntru rev€latoi ti fixator.
unde se Jin accesoriile, car€ vor fi puse in ordine, astl€l ca 3. C tranatre, ramel a portl i l n l n ti npul l u,
sd fie gesite utor p€ intuneric. Masa uscati conline filmele, crnrii filrnului, tr€cerii lui de la un tanc la altul sau de ta
hirti€ de copiat, casetele cu ecranele intiritoare, ramel€, o tavi la alta, avem nevoie de anunite instrumente de
clamele etc. (diversele substanle chinice de rezelvn vor ii puitare a filmuluii acesteasi4t clamele 9i ramele sau cadrele
tinuie depa e de filnele de rezervn). podfilm.
Suprafata superioard a mesei va ii vopsita cu ulei 8au Clamele, confecjionate din olel inoxidabil, prind filnele
linoleun de culoare iDchise, pentru ca pe in- cu ajutorul unui sirtem de copce, gheare. Sint intr€buiD,tate
tunedc sA se poatn deosebi casetele, fil.nele, ecranele, care mai ales petrtru Iilmele mai mici 9i p€ntru developarea-
sint albe. in tavn.
2. T anc v r i l e t i t d v i l e . T a n cu r ile sin t r e cip ie n te Ranele sau cadrele portlilrD sint co ectionate de ase-
vetical€, de dimensiuni care intrec cu pulir cele mai mari meiea din olel inolidabil fi au forma unui cadru. Sint
rame portfilm. Siltt construite dintr-un metal imxidabil sau intrebuinlate mai ales pentru developarea verticaln in
din porlelan, c€ramice smilluitn, lenn impermeabilizat.
intrebuintan de obicei o serie de patru Ne sint necesare un nundr de cadre portiil.n de for-
vesc respectiv developerii, spnlerii intermediare, fixerii 9i maie diferite, in raport cu nunerul ri din€ngiunile filrnelor
spilnrii {inale a filmului. Tancul cu revelator executate intr-o zi.
capac, care va impiedica petruDderea lumi ii in dmpul Cadrele posedn diieiite sisteme le sus.tinerea lilmului.
developerii, precum 9i depunerea prafului 9i oxidar€a reve- Cele nai bune sint acelea care prind filnul prin €ele patru
latorului in afara lucrului. colluri. Existi ti cadre ru glisiere, care au dezavantajul cn
Existe tancud de capacitate dif€ritd, de la 9 la 20litri. la spalarea finald substanlele chinice sint relinute in $anlu-
Tancul care contine lixatorul aie totdeaura o capacitate rile slisierei.
mai nare (cca. 30 lit ), iD raport cu capacilatea de lucru a 4. Instal al i a A e apd, de al i mentare $i scursere
serviciului. Serviciile aglomexate iatrebuinleaze pentru spi- va Ii aranjatd pentru a se i pe deplin nevoile camerei
larea lhald tancuri de capacitate mare sau bazine din cn obscure, ftiird cd spelarea finau a lilmului ar€ nevoie de
ment sau faianle. un curent continuu de apA.

66
5. inc dlz ir e a ti r d , c ir e a r e ve la to r u tr u i. d. PROCESUL LUCRARII FILMELOR
Menlinerea revelatorului la remperatura de 18., in rimpul
tace cu un incilzitor electric. Acest insrrumenr Sub influeita razelor Ritntsen, ctorura sau bronura
are forma unui baston, confectionat dintr-un materiat inoxi, de argini, h emulsie de selatne, suferd modificdri latente,
dabil, care contine o rezistenfi de incnlzire. incnbirea se pe care le put€m lace evidente sub inlluenJa unor reduc-
mai poate face introducind ir tarc o serpentini din nich€l toare. Astlel proceddm la ceea ce rumim developare sau
sau otel inoxidabil (nu arann), prin car€ circuU apa catdi, revelare. Dupa ce imaginea radiograficn a losi pusi in evi-
sau introducem tancul cu revelator inu-un recipienr mai denla, adi€i developarea terminatd, gi dupn o spnhre ra,
mare, prjn care lacem sn circule apa caldn. pidd a lilnului cu api, procedim la indepirtarea bromurii
In anotimpul cald menJinem revelatorut ta 18. rn- de argint n€influenlata de razele Rijntg€n $i deci n€redusn
cindu-l. Pentru aceasta intrebuinlam serpentina desc se de developare. Aceasti bromure de arsint se dizotvd cu o
mai Bus, priD care lacern se tr€aci un curent de api rece, solutie de hiposulfii de sodiu. Astfel, imaginea devine o
sau Jolositrr sistemul de a introduce tancut cu revetator imagine permanerte, mai fi influenlati de nici
intr-un recipient mai mare, pdn care facem sn circule o radiatie, d€oarece nu mai conline bromurd de arginr.
Deci, imaginea s-a fixat, de unde 9i rumele de fixare dat
T€mperatura solu,tiilor lrebui€ controbte totdeauna cu acestei a doua operalii $i cel de lixator dat soluliei intre-

Nu,se va uita niciodaid sd se amestece bine revelatorul Iixarea se complet€aze printr,o spilare amanun,ttd a fil-
dupe incnlzire sau dupn rncire, pentru ca temperatura si .nului, prelungit5, care indepnrieaz,A orice urmi de fixator.
t ie unilormd. A m e * e c u l s e r a f a ce cu o lo p e tici d e Ie m n . Dupn aceea ru ne nai rdmine decit sA uscim filnul pen-
6 . Dis poz iti l J a p entru u sca /a . p e n tr u u sca - tru a ob_tineun cliteu sau un n€gativ, carc practic se poate
rea filnelor se amenajeaze, in camera obscuri, un sisr€m conserva inde{init cd un minimum de precaulii.
de stelai d€ cai€ se fireazn portfiln. Deci, procesul lucrnrji filnelor cuprinde umdtorii
Unele can€re obscure sint 'ame limpi: 1) dev€loparea (revelarea)r 2) spehrea interme-
inz€stiare cu un dulap spe-
cial pentru uscarea lilnrelor. In acest dulap, uscarea se d ia r d;3) fi xa!€a; 4) spi l area fi nal i j 5) uscai ea.
Iace cu un curent de aer cald. In procesul lucrerii filnclor mai trebui€ sd ex€cutnn
ln planul din fis.68 vedem cum pur€m aranla o ca- in unele cazuri Si manipx]nri rectiljcatoare. Acestea sint:
mere obscura care sn corespund:i practicii de fiecare zi in slebirea imaginilor radiosralice supiaexpus€ ti intirirer
cele mai peri€cte condiFi tehnice. iniaginilor radiogra{ic€ slab developate.

ai
l. Det ela p a , r e d e s i e o p e r a lia ca le p e r m ite .a sulfitul de sodiu (SOrNa,). Sulttul consunn oxig€nul, trans,
nnasinea laienti de pe lilmul radiogratic, erpus la razeli iormindu-se in sulfal de sodiu (SOaNar).
Rdntsen, se devinn evident:i. Substantele revelatoar€ sint Soluliei revelatorului i se mai adaugi bronuri de po,
elem€nte chimice care lac posibiu scoaierea clorului sau tasiu, care este un incetinitor at acliunii elemenrelor reduc,
bromului din halogenurite de arginr, iar arginrul persisid toare. Se inpiedicn asttel forniarea unui vnl, care s,ar pro_
pe lilm sub lormi de depozit negru. constituit din sriunle duce printr-o acliunc rapidri a revetatorutui,,i se m:iresre
microscopicc de arsint oiidai cu o structuri poroase. D_j!i in acelati timp contrastul.
subslanlele revclatoare sint substante reductoare, adicn sus- ' in rezumat, revel atorut conl j ne:
L Fpri b ileqa s . o r i d e z - . C c - c . n t r eb Jia Ja r ea *r ;zt d "r iv, J;n - doun substanle rcvelatoare, metotul si hidrochinona;
Iabrictrea njite;iilof colorante de anilinri. Acesre subsranle , o substanld de conservare. sulfitul de sodiui
opereazi reducerea, iie lent, cum esre hidrochinona, iie ra- o substanti neutralizani:i, carbonatut de sodiu;
pid. cum estc meiolul. Metolul se mai numegie genofsutfar I o subsiantn care lungcate rinpul dc developar€, bro-
de metiiparaanidofe ol (C6Hr CO - NH2 (CHr) 1,/2 SO1 mura de potasiu.
H2). Hidrochinona esre paradioriibenzen C6H4 OH (t) - Iormulele revelatoarelor variazn. Atunci cind Iabrica
. o H (4).
de lilme di lornr:la sa. este bine si o utiiiznn. O tornuti
ln solulia revelatorului, metotul Ei hidro.iiinona iau b u n a esl e urmi toarea:
oxigenul din ap:i fi pun in libertate hiCrogenut. Acest hidro,
f I
::-lll" rooo\n aua 1
sen dn acid bronhidric c! brornul rezultat din sriunjcte :,i i o
de bronuri de argint, care au lost in{iueniare de razel. - l\ Sul l i t de \od:J s nh,| {D r tber er 60 :
[\ dr doi r l or , e.r
Ritnisen .tr @ % d" ooL bl hr . u Lp" l ber F ) {o ;
l/
Argjnlul metalic se depune srb fornd de g.;un!e negre, V Br o- i , r d da oor " s ,u J .i a.
-
deoarece qi €l sulern acliunea oxigenirii. Daf:i inlrebuinlem suuii dc sodiu crisralizal, punen
Acidul bronhidric, gnsindu-se ca arare jn sotulia re- 120 g la I litfu de ap:i, iar petrtru carbonat de sodiu cris-
velarorului, ar purea araca arginiul metalic, de aceea rr.ebuie ializat punen-lgq g in Ioc dc 10 s (10 g aarbonai de sodu
neutralizal. Pentru aceasta, solulia revelaroiului nai con, anhidru - 27 g carbonat de sodiu cristalizat)
line carbonat de sodiu, subsranii alcalinn, care neutrati, Substanlele-conponente a1c revelatoruiui sirr dizotvalc
z eari ac idul br o n h i d r i c p e m a s u r i.e se fo r n ie a ze . in 800 cm5 ape cilduli, in ordinea in care au fost indicaie
inpiedic:i.a oxidarea subslanlei realuctoare in cooiact in fornula de mai sus. La preparare nu vom mffoduce o
cu aerul inlroducind in soluJia revclatorului un conseryanl, substan!i pi nr i c e pr ec edenta nu s ,a di z ol v at.onpl er . Se

63
completeaz:i apa pi e b 1 litru, se tilrreaz; ti intrebuintnm in coitact cu aerul, revelarorul de pe supralara lui se oxi,
ievelatorul dupzi 24 de ore. deazn 9i dd de ascncDea un voal al inasiDii radiosratjce.
La prepararea soluliei vom respecta regula urmiroar€: Mai recomand:im ca lilnul si iic usor agitat ctud il
se dizolvi subsianla de conservare inaintea celei alcatine, nnroducem in tanc (dam I 2 lovituri brutie ranei), spre
se adausii noi substanle dup; ce primele au fosr bine dizol, a nu se prinde de el bulc de aer. Aceste bule pot da delecre
vale; se pune substanla jn api ii nu apa peslc substanl;ij vizibile dupe developare. deoarece ele nu pernit revelaro-
temp€ratura se nu lreac:i de 50". ,_ rului si ia contact cu cuulsia sensibil;i la nivelul lor.
Vom avea griji sA intrebuintem nmai substanle ne- La developarea in tave vom avea giije ca fjtmul si
alterale 9i chin c pure. Revelatorul se va put€a p:istra in lie bine acoperit de revelator. dinlr-o dau, iar tava rrebuie
ranc acoperit sau nrrr-o slicH de cutoare inchise, bine agitati aproape continuu ti lilmul intors de cireva ori. Vom
evita astfel lormarea bulcl.,r si vom obline o devetopare
Cu revclatorul a cerui formuH este data mai sus ob- uilormi pe anbele fele ale filmului.
developarea completi a unui liln, corecr expus, m O imagine radiogralicn norral expus: rrebuie se apari
-1inem
cinci minuie ]a temperatura de l8'. ln acest caz este nece- destul de incet la inceput (incepe sj apara cam ta un mi,
sar sa m€nlinem lemperatura revelarorului constante prin nut;i jumetate) 9i s, dea la 5 minute un nesariv cu o nuan,
n1ijloacele de incAlzire sau rncire.
lare bunn a contrasielor, de la transparenJa naxime h opa-
Operatia developdrii se face ]a lunind roqie. citat€a c€a mai dens:i, deci contraste cu albul qi negrul bine
Filmul introdus in ianc sau rava cu revelaror va Ii ac€entuaite.Filnele Idre ecranc interiroare cer o developare
lisar pe loc tjmp de cinci ninute, ,rinind scana de faptul lnai lunge (8-10 minule). La- iemperaruri ale retevatorului
c:i aven de-a face cu un filn corect expus, un reveralor Dun m d : mari sau mai m ci o" t8 pLtem ob!: .. ?/ui rl re L,Lne
qi temperatura de 18'. Aceasta este developarea corecti. cu alte duratc de linp dc developare:
DacA nu estc asigumd slabilitarea expun€rilor la 10r durata ilevelopiri!esrede 11' 45"
Ei nu
avem un revelator bun, sinten nevoiJi se controlim apari- l3 11- durata developrirn este de t0' 5O',
la 12' durata devebpifii este d. 9' 30',
1ia imaginii in timpul devcloparii. Asttel ne vom da seama !. l J dural aderel oparip(."
i dp 3 50'
r E 14" du€ta dpr F 'opar p.ta op ?' 45"
dace imasiDea vine repede, nornal sau incet, putind ter-
ra 15- durata developdrjr este de 7 00"
mina developarea cind obtinem imaginea favorabiH. Aceasre le 16' durata developirii este de 6' s0"
developare este delectuoase, deoarece putem voata imagin€a la 17: durata devetopdrii este de 5' 45',
la 18" durata developirii este de S' 00"
prin scoaterea filmului din tanc sau tavd pentru at con_ a 19: ourc.a o-vcropsrii pre dp a' 30"
trola ]a lu.rnina rogie; pe de alti parte, filmut venind deseori l a 20 dur ar a dF ," l opa.i i es te da 4' 00"
la 2 dur. ra dFletopa-i: e.te da J'] J0"

09
Lucrind cu acelagi revelator, ta aceeati temperaturi 9i ln serviciile de chirursie se fac uneod radiosrafii in
aceeat i durau. v o m a v e a a c e l a ) i r e z' r L a t la u n f:lm co r e cL timpul unei operalii, al ceror rezultat trebuie dat imediat.
In aceste cazuri se developeazn intr-un revelator rapid:
Developarea mai lungd produce voalarea imaginii, ra- ApA 5 000 cms
diogralia devine gtearse, feri contraste. In aceste cazu , re- sullit de sodiu anhidru 660g
Hjdr@hinond 180g
v€latorul a ledus;i o parle din bromura de argint nein- didroxid de sodiu (sodeca$6cn) 150 s
fluenlate de razele Ritntsen. De aci deducem ci, in cazul Bromurade potasiu L20 g
unei subexpuneri, o developare prelungiti este inutiln. 5e adaugeap, pina h 4000 cm5.
In serviciile asionerate va fi greu sn se conrroleze me- Se intrebuinleaze doun perii revelator plus o parte
reu temp€ratura revelatorului, deoarece se pierde prea mult api. Developarea se face in 60 de secunde. Timpul se poate
tinp. in linii geDerale, insn, ne vorn menline in anumite reduce la 45 de secunde daci punem mai pulini bromura
limite ii vom ciuta ca temperatura sd nu fie mai mice de d e potasi u (10 gr. D evel oparea se face cu mdnuti sau
16'9i nai nare de 2O', i^r timpul se oscileze intre 4 9i clame. pentru a leri miinile de soda caustici. Se spaii apoi
8 ninute. De asemenea tr€buie gtiut ce revelatorul slnbetie {ilmul loarte bine 9i s€ fixeazn. Miinile se pot spala dupn
cu timpul, $i datele din tabelul de mai sus nu sint valabile acest r€veiator cu solutie de acid acetic 1,50%.
decii pentru un revelator proaspit; va fi necesar sn pre- 2. S pdl dtea i nte/nedi atd,. O datn deae-
lungim timpul de developare pe misuri ce revelatorul se lopalea terminair, iilmul €ste spilat repede in tancul de
invechefte, dar Diciodata nu vom modifica tirnpul de ex- spdlare intermediaie sau in ape curgntoare ti apoi introdus
punere stabilit o dat: ca op1im. Cind va Ii nevoie insi si in tancul cu fixaior.
prelungim deveioparea peste 10 rninute pentru a obline un 3. F i x ar e a. Filnul introdus in fixator conline ar-
Iilm bun, vom inlocui revelaiorul cu altul nou, ceci o de- gitrt metalic oxidat qi pariicule de bronure de argint ne"'
velopare peste acest limp dii o radiografie de proastd cali' redusd, deci sensibili la radialiile luminoase Fixarea are
tate. S'a calculet ci 12 litri d€ revelator, p:istrat in condiJii rolul de a indeperta aceste particule de bronurn de argini,
oplirile, pot servi pcntru 15 m'zde lilm cu enulsie dublS dizolvindu-le prin hiposullit de sodiu (S:ONar). Oblinen
(12 duzini de iilne 30X40). Este bine sA se pnstreze o astf€l o imagine care nu va mai fi influentate de nici o ra-
palte de revelator bun, cu care si se umple tancul pe rn;- dialie, deci an lixat imaginea.
suri ce scade niveinl. Bromura de arsint n€reduse s€ translorma s b inlluenla
Revelatorul va fi bine pistrat 9i in alara lucrzirii filnoe- hiposul{itului de sodiu in hiposuuit dublu de sodiu !i argint,
lor (se nu cadi prai in el 9i si nu vinii in contact cu aerul). so l ub.l :n rol rti d de hi posuui l a fi xal orul J:

70
(2AgBr + 3S'Or3NaO :- 2S,O3Nax,S,O3As2 + 2NaBr). - prea pulin suuit sau suliit impur;
ln solulia de hiposullit se adauga mebbisulfit de-pota- - prea pulini solu,tie intdritoare in bai€.
siu. Ac€sta are rolul d€ a opri brusc procesul de revelare, Operari a de fi xare se Iac" Ior Iarul i na ro9,e ti Lcre.
care se conlinue in stratul de selatina. D";e c;; -rii;, in general, cel pulin 10 minute, cu o solulie proaspntn.
revelarea se iace nunai in mediu ahaliri, metabisulfitul dc Nr vom i ace l uni na i n cameri p n,i nu n" asi guran cb
potasiu fiind acid. El mai impiedicn oxidarea hiposuuitului. nuanla albicioasi a filnului a disp;rut. Toiusi, nici in acest
An iix at or b L n r . ' p d a l d c I or m u la u r n a r o a r e : moment fixarea nu este complet terminatd Ei ar trebui s:i
V H. pos u l i Ld a s o d i u rou s lisin filnul in fixator incn un timp egal cu cel car€ a fost
'N Mat ao i s u l rdi ,e p o r s s i u so 0
A pe q. c . necesar pini la dispari_tian anjei albicioase.
J - n. 1 0 0 0c- 1
L a prepa" g r e . " d i z o l v a i n tr j Iip o su llir u l in a p j Unii cred gr€fit cn lilnul, o datn intlodus in fixator,
calde, se lasi s,i se riceascd bine, apoi se adauga netabi, nu mai poate fi inlluenlat de luminn 9i riscn sil voalezei
suutul ei lungesc astlel loade nuli tinpul de tjxare si usureaza
lr anotimpul cald intrebuinJan un fixaior inrirftor, apaiilia vdlului dicroic.
pentru a evita topir€a stratului de gelatini. Un astfel de Vom ii atenli si nu pic;im lixator in revelator, deoarece
tixator este urmetorul: alterdm revelatorul.
Solutia.4i lliposuult de soiuu O bai€ de lixaj intrebuinlatd, pinn incepe se lucreze
250 g
a p a q . s ,p , cu intirziere, conline arsint metalic in cantitate de 100 g
75s la 13% li1ri solulie. Acest aigint se poate scoate prin
sllfit de soditr anhidru 15 g
acid aceric 280/0 45 s electroforeza. Se pune un anod de cdlbune de 1,5C cn,
159 $i un catod de metal de 1500 cm, curent de 4 volti. ln 24
Solutia A se prepard cu apa celdu-te, iar solutia B la de ore se obJin 4 g arsint. Metoda €ste inse costisiioar€.
rece. Cind solulia A s-a dizolvat ti ricit complet, se adargn 4 . S pd,l ataa l i ndl d este operal i a car€ are
solu,tia B. Solulia intiritoare se toainii peste solu,tia de hipo- scopul de a curdla stratul sensibil de diversete produse chi-
sulfit la o rernperalurn mai micd de 20'. Ea poare fi Jinuti mice ce lau irnpregnat in curslll operatiilor precedente.
separat gi adeugau la fixator la intrebuinlare. Spnlaiea finali se {ace ni lancuri speciale cu apa cwga-
-si
ln baia de fixator se oblin depozfte supnr;roare daci: ioare, timp de 30 de rninute.
se pune prea mult lau prea pulin acidj O spilare insuficicnt:i prezenla p€ filrr,
tcmperatura este prea ridicarn sau prea coboritd la dup; uscare, a unor e{Iorescenle albe de hiposulfjt, care
pot impiedica interpretarea. Uneori, chiar cu o spiiare

7l
bund, filnele ar putea prezenta dungi neregulate sau depo- Subitorul conline hiposuliit de sodiu 9i fericianurn de
zite cendgii ;i griuntoase. in acesie cazuri muiem lilmul potasiu (nu ferocianure). Fericianura est€ o substanJn oiri-
citeva minutc intr-o soluli€ de acid acetic 1%, apoi il spi- vitoare, de aceea vom avea grije ca dup:i rnanipularea ci
l;ra din nou lntr-un curent de api. si ne spdldn bire niinile.
5. Us c ar e a lilnelor' Du p n ce liln u l a sta t Deoarece acesle dou, substanle se reduc repede, se Iac
30 de n]inuie in tancul cu ap:i cursetoare. sc spaln bine solulii separate, care se amesieci la intrebuinJare
intr-un curent de apn 9i se pune 1a uscat 'astfel: solutia A: tijposullit de sodiu 5g
apE 100cmr
Uscarea cere un limp care variazi in raport cu unidi- potasiu 5g
solulia Bj Fericianurade
tatea atmoslerei ti cu temperalura camerei. Timpul de us- api 100c 3
care este de 8 12 ore. Putem scurta tjmpul astfel: La intrebuiniare se vor amesteca, punind 100 cnlc dirl
irecind lilmele spelate, citeva minute (5), in alcool
soluia de hiposuliit de sodiu qi 10-30 cri3 din solutia
de 70-90" . i n a c e s t c a z n e t r e b u ie p e n t.u u sca r e n u m a i
de fericianuri de polasiu. Amesiecul arc o culoare galben;-
15 -20 de min u t e , d a r n u ] a cild u r n ;
rogiatici. Cu cii punem mai nuh din solutia de fericianuri
- se introduce lilmul in solulie apoasn saturat; de
de poiasir, cu atit slnbirea se lace mai repede.
.arbonat de potasiu 4 5 minute. Se scoate 9i se absoarbe
Fericianura dc potasiu se combin, cu arsintul metalic
lichidul cu hiltie sugatve. Se qtelgc apoi cu o cirpi curalri,
de pc stratul {otografic !i di lericianurn de argint, solublli
f:rn teama de al zgiria, deoarece gelatina a dev€nit loarte
in hiposullit. Asttel se iau jos de pe film o parte din griun-
rezistcnti, iar suprafala sa are un aspeot lucios. Iilmul se
poatc tutrebuinta imediat, pentru ci este complet uscat 9i lile legre de argint conlinute in gelatinn 9i s€ clarificn mai
mult sau mai pulin inaginea.
rezisin chiar la presiunea unghicil
Operatia de slebire, care se lace la lunina zilei, se
- expunem lilnele la un curent de aer cald Cnldura
poate incepe imediat dupi iixare ti spalare. Dac; iilmd
trebuie sa rimin: sub 30'. cnci altfel topeqie gelatina;
a fosi uscat, il muien in api iilairte de a fi introdus in
- intrebuinlntd dulapurile uscetoare speciale cu un
,u rFn r de aer c a L l 5 ' : o v p n r r r a liFb u n i slibitoi.
6. S llib i t e a imasinil aI r ,l.lio sta t' ice Fitnul se introduce repede jn tava care continc slibi-
s upt aex pu s a . C i n d u n i i l m a { o st p r e a m u li e xp u s sa u torul, urmind a Ii agitai 9i intors de citeva ori spre a nu se
prea mult developat lrebuie *i lie sliibii. Ug- filrn supra- produce bule de aer pc supralala lui. Din c d in cind este
e xo us es re m a i b r n e s a f i c d e v . o n a ' .o m o le l si a p ;: .l;Di , privit prin transparenl:, iar in momeniul cind apreciem ce
d eci t dev elop a t i n c o m p l e l . sHbirea esle suficienti i] introducem in api clltgdtoare,

72
uD de v a s t a o o r i . T i m p u l d e s pe la r eva Ii p fe lu n g itla 2 o r e
20s
iD cazul cind nu dispunem de ape cursitoare. Cristalele dc Bromurdde potasru 2A g
Iericianurn nedizolvate pot strica fiimul producirdu-i pete. OperaJla se face ]a lunina zilei. Tava se agiti continuu
Se intimplS ca pe o radiograiie s:i se snseascn unele pentru a evila lornarea petelor. Filn1ul devine aibliptos.
zonc prea nes r e s i a l , e l e , o r m d l .xp u r in a ce sr .,2 vo r Dupri un timp, procesul de albire se opregtei in acest caz
sEbi partial zonele negre: lu;in o bucat:i de vatn, cu care este inulil sA prelungim tinerea iilmului ir baie. Apoi lilmul
lrecnn uEor aceste zone, iilmul {iind introdus in tava cu se spali bine 9i s€ introduce intr-o solutie de amoniac sau
.l ahirori v om i v e a e r : j a . . n u o b .in e m m a r s:.i n cle : r - sulfit de sodiu 100/0. Filnrll se innegre;le. Dace dupd intii-
cerea de la zona subid la cea norrnaH si se facn treptat, iire lilnul a dev€nit prea negrui se poate clarilica intro-
ducindul in baia de fixai. in toc de innesrire in solu,tie
Dxperienja va €ompleta descrierea de mai sus, $i de arnoniac sau sulfit putcm executa aceasti operalie cu
printr-o oarecare indeminar€ se va obline un Iilm cu o un revelator (melol-hidrochinonn ) intrebuinlat, dar in acest
nuanJare armonioasa. putea slebi innegrirea prin introducerea in fixa-
7. I nt dr i r e a i m a g i n i lo r ta d io g r a t' ice ior. Apoi revelatorul se arunc;i.
sl a b . I ev el o p a t , A q g 4 stn sp e la 1 ie in tir e ite d e p o - Piocesui de slibire a irasinilor de rezultate mai pulin
zitul de argnrt metalic pdn adeugare de mercur. Pentru satislicitoare decii interirea lor. Aceasta se inJelese u$or
aceasta inirebuinlan sublimarul coroziv (HgCL : cloruri stiind ci, in cazul unei imasini slabe, Iixatorul a scos cea
nercuricri). Sublinaiul amalganeaze granulele de arsint, mai mare parte a afsintului de pe film, chiar la developarea
rnnrindu-le prh depunerea de mercur qi sporind astfel in- jnsuliciente a unui tiln] normal expus.
tensitatea opacitntii. Putem inrdri radiogra{iile cu detalii slabe lnrn conirast.
Prin ualarea cu sublimat. {ilmul devine alblnptos, prin l'illnele subexpuse, pe care nu se vid dctalli de structur;,
translormarea arsintului in cloruri de argint Si lorrnare de nu pot fi ameliorate prin procesul de int:irire.
dorura mcrcuroasd lHezCtr) (2Ag ! 2HsC1z: Hst2Clz i 8. C opi i tra de pe t'i l nel e ta.l i osta'
+2AgCl). Se i n d € p E r t e a z ne x ce su ld e r e a ctiv p r in sp e la fc /; c e. Pentru a pnstra originalul, folosit in arhive b studii
9i se relace imasiDea cu ajutorul unui reductor. cafe reducc ulterioare, se pot face copii in nnrin1e naturala sau mic$o-
clorurile in argint si mercur. Mercurul, suprapunnldu-se raie in aparate sp€ciale. Ele se pot {ace pe hiriie iorogralici
argiirtului, intereste imaginea. sau chial pe lilme radiosralice sau lotogralice. Existi trei Ie-
Filmul developat, Iixai ti bine speht, uscat sau chiar luri de hirtic de copiati cu contrast (tare), normal gi idrn con-
ud, se introduce in solulia urmitoare: trast (noale). Aceasl:i gradaJie este 4ecesare penlru a eolija

73
anutnite def€cte ale filnului. Astiel, un filn cu contrasi€ 9. R eS rl i de condui td ;11
prea put€rnice se va copia pe o hirtie moale (lern contrast), o bscutd. a) V on avea gri j d de o curdl eni eperfecti a ca-
iar un altul prea slab, adicn prea transparent, va ii copiar merei obscure 9i a materialului ajutator lucrarii filnelor.
pe hirtie tare (cu contrast). in acest scop, sa nu respindim piceturi de solulii. Soluliile
Vom intrebuinla numai hirtie cu lustru, 9i nu mate. se prepare tn alara laboratoiului. De asemenea, nu vom
Operalia se face ir camera obs€ura, la luninn ro9ie. Dupn conlunda soluliil€ inlre ele, ceci murdirir€a revelatorului,
€xpunere la lumind albe, citeva s€cunde, se developeaze 9i mai ales cu lixator, este deunetoare. Filmele vor li atinse
se fixeazn ca un film obignuit. Este bine si lolosim pentru n umai (d m:i ni l e cural e ti nerranspi ral e.
expunere aceea9i lumjna 9i aceeati distanle, Dorind penrru b) inainte de a deschide caseta pentru scoaierea filmu-
fiecare film rezuttatul (slab, normal sau tare). lui ne asisurem se nu iim deratrjali de lumini parazite,
La uaele filme cu contrasie prea putemice apar pe p n deschiderea ugii laboratoruiui.
copii unele regiuni negre,intens, iar altele abia vizibile. c) Filmul se scoate ;i se introduce in casete pe masa
D€fectul se poate corjja intrerupind d€velopar€a dacn inbo- rnanipulaliilor uscate. Scoatem lilnui dintre cele dolta
ducem hirtia in apd rece, apoi St€rgind pe4ile care nu au ecrane ISIA al freca, deoar€ce prin frecare se produc d€s.
ielit destul cu o bucaie de vat) imbibatd cu revelator cald cerciri electrice, care apar pe liln sub lornn de linii frinte.
(Ltanlie sa n1t lacem pete sau rnargiri brugie!). Dacri au
;i dacn este pus in hirtie se produc aserneneaparazili prin
apArut 9i zonel€ dorile, putem continua developarea inrregii Irecar€. Vom €vita indoir€a filmului, nu-l voro atinge cu
hillii, in revelaior, care va fi de data aceasta de s.currndu- mina transpiratd fi nul von expune mult timp la lurnina
rate. Spilam apoi bine hirtia qi o fixem cam 10-15 minute roqie, care, deqi este inactinice, totuti voaleazi. La ,coaterea -
intr-un lixator ob4nuit, dupe care o spdl,irn din nou 30 filrnului din casete se va scde cu ur creion obilnuit rumerul
de minute in apA curgebare. din registru sau run€1e paciertqlui.
Dupn spilare se poate da un lustru {rulnos in letul d) Temperatura revelatonlui se lie de 18', iar a iixa-
urmetor: se tterge o bucaii de geam cu alcool, apoi se torului la fel.
fteace cu pulbere de talc (ctl o bucate de vate). Se dd e) Dupri developare, iilmul trebuie bine spilat.
talcul jos ti se lipegte copia cu inaginea pe sticld. Se com- l) Filnul nu se privegte la lumini albi decit dupn ce
primi bine cu o cirpe pcniru a indeperh eventualele bule
de aer caf€ se gdsesc sub copie Ge poate inrrebuinta un 1/: orn in apl cuisetoare.
e) Dupn fixare se spale iilmul
rulou special ficut ir acesi scop). Copiile scate cad sinsure h) Negativul trcbuic uscat la unbrd. nu la soare, 9i va
d e pe geam . a v i n d l u s l r u l . a r c a a e t.o r F a ? i ir a Cin ca . fi ferii de pral.

74
I. DEFECTELERADIOGRAFIILOR.
CAUZE.REMEDII
Radiografii proaste s€ intilnesc, din nefericire, Luc/atea l i InuIui . 1. S upra- sau subde-
loarte des. velopare.
E1e sint cauza multor gregeli de diagnostic Ai dau oca- 2. Voalare provocatn de hmpa din camera obscuti.
zie la interpretdri eronate. Corpi striini imaginari, leziuni 3. Spnlar€ ri Iixare prea scurt€.
neexist€nte sau existente, dar dispirute de pe iiln, divers€ 4. Temp€ratura biilor neconlorme cu piescripliil€
voau sau opaciti.ti supraaddugate - toate acestea sint 5. Uscare la cnuuri prea mare.
greteli care trebuie evitate de un tehnician bun. In najo- 6. Lipsn de acuratere in timpul lucrului.
dtatea cazurilor, cauzele d€iectelor nu lin de maiedalul 7. Casete sau ecrane intiritoar€ patate, vechi sau
intrebuirtat sau de aparaturn, ci de nerespectarea regdlilor plesnite.
de cetre operator. Inainte d€ a cerceta defectele aparatului sau ale ma-
Acestea rezidi in: terialului de radiogra{ie, se vor revizui condiliile in care
T. ahnic e expunerii. 1 . Ale g e r e a g r € 9 iti a te n - se €Iectueaza lucrul, S€ vor controla: obscuritatea camerei
liunii (kilovoltaj pr€a nare sau prea mic). de developare, curel€nia perlcctd a meselor, chiuv€telor,
2. Ceder€a tensiunii prin intrebuinlarea unei incerceri rancului, ecranelor, ramelor, clanelor cu care se prind
prea mad a aparatului (miliamperi prea mulg). Iilmele, lampa rogie etc. Se va inlocui rev€latorul cu altul
3. Supra- sau suberpunere. nou, de asernenea fixajul; se vor controla temperalura 9i
4. Centrar€ defectuoasn. timpul de developarei in fine, dacn toate aceste condilii
5. Raze secundare. sint indeplinite feri a obtine o corectare a detectului, ne
6. Pacient nelinittit. vom gindi la aparat (vezi tabelul).'

Prin :oalple delerte. nuz lot ,i lptu! .un pt t4drcpld


' 'p

1. Contraste tari: plrlile fransparente prea Subexpus, cu tenslune nornalA sau slabd
tumjnate 9i neconturate, pe4ib negre
palide

i5
2. contraste slabe; IiLr voalat, umbrit, cenu- slpraexpu; tensiune prea mare

3, Benzi ctare in dreptul arcurilor casetei Multe raze secundaret raze secundare relLec- Pluhb sub caseti; capacul casetei va ft cep-

4, Imaolne neclara: contururi 9terse Pacientul s-a mitcat.


Distanla focus-pacient prea mjce sau cea pa-
cient-ljlm prea ftare.
Focwul prea mare sau distrus parlial, Eoa-
nele sint graunFase

5. Irtagine parlial neclard Casetd deiectuoasai hu pressazAunilorm ecfa-

6. Linli fine paralele Dislragma Bucky nu s-a mitcat sau a mers

7- Film cenutiu (vezi ti 2) Supraexpus 9i suldevelopat. Citeodatd se poate remedia lrin slalrire in
slrbexlus f i suprailevelopat.
Revelator prea cald sau p.ea rece,
Lampa ro9te prea tare.
S a lucrat prea aproape de lamla rotie,

Scoatere prea lrsventd din rerelaror {se-

Prea pulin revelator jn chiuvet6.

a. Vel galbgn pe tot filmul sau numai pete


I
Film suberpus 9i developat prea huit sdu
prea la cald. Reyelaior vechi, Fjaaj in rev€la-
Filmul va li bine spalat; se introduce in per-
manganat de porasiu 1 : 100C, 5 minute; se

7o
lc.ntinnt! tlrr rdE. 76)

tor sau invefs, La compun€rea revelatorului, spale, apoi se introduce in bisulflt de sodiu
prea multd substanld alcaLnA, prea putin sul- 10r'100.
lit sau de calitate proasta, Sau: illmul se introduce timp de o ori !ntr-
Dizolrarea s-a lAcut invers. un fereraior pro$pat;8poi, dupa o spAiare
intermediarn, se inhoduce inh-un fixaror tare
(hiposulfit de sodiu 400 g, metabislfit de po-
t.siu 50 g. ape q.s.p.1000 cm3), in csre il
li6ah tinp de o ore, Apoi il inhoducem !nh-
o sonrjie de metabisultit de potasiu 1O%.
unde sti 2.1 de ore,
Dupe ac.st timp se spatd intr-un curent de
a!4, indepeftind depozitele de sdruri de pe
re9ere lllhului, ffecind ulof cu o bucatd de

L Vdl dicroic (doud culori) i adzut p.in hans- Fixai ir revelllor rau revelator ih fixaj. Fixa-
parenla este roz sa! galbuir vazlt direct, (ca 16 8)
tul nu mai estl otld rse controTeazdcu hrrtje
este galben-ver2ui sau cu lustfu metatic tur nescir . Pr el lUj n r palbt htr e r el el ato. s i
filaj. Filmul a fost scos prea devreme din
fixaj. Acest fenohen se marilest! mai ales
la lilmele subexpuse, car6 au trebuir sU tie
derelopate tinp hai hulf, ti care se fixeazd

10, Pete clare rotuDde ti bine conrurate (mai Bule Ce aer care ibpiedicd acliunea revelato- 5e hig.e cfiuveta, lilnut in tanc sau, daci
rle! cind se deveiopeazn).CinC se lucrea- este in rah;, i se vor da 2-3 lovituri hi.i
2d in tanc, apar ca puncte situlre in rin

11. Pete cenusii de dive.se mdrihri sprmi !e lilm la developare (ca la 10)

77
12. Pete clare, de forme diverse tumat Pe o Stropire cu lixaj pe ltlmul usat

13. Puncte negre, lnconjurate de o zond mai Sub6tanle chimice nedizohate (in revelator);
licdturide substanle chimice h tlrbpul us-

Se va Fterge ecranul cu o pensub moale


14. Puncte flne, ca de ac
(nu $ lilrnul)

15, Pete ssu benzt galbene sau brune' bine

16, Pete lnchlse, neregqlatei ileseorj cu con- Uscare intr-o caherd prea caldd sau neaeratd,
tur mat inchis. Ad'ncitlai gelatitA cit spelare indelungatd in zile celduroase; filae
'n conseryate la une2@16 (culturi de lactertt)

17. Benzi sau pete negre care pornes d€ la Fllmul !u a lost bine impachetat.
o margine su de la un unghi al lilmului Caseta nu inchlde line

fagure, ori in Putitr revelator in chiuveta. Chluveta nu a fost


18, Desen marmurat eu h
bue mlgcat!, Revelato! caldin chl{vete rece

19. Pete clare sau opace. in sehtiuna, cornuri Fjln indoit; apucat cu trei degete

20, Linii fhe ln lomi d€ stea sau ile ramuri Descdrcari electrice prjn lrsare; lilnul a fost se va scoate filmul lncet.
de brail; llnii frinr4; hdsnete tcos repede din hi.tle sau dintre ecrane. ln Se va lega statiwl cu pimintul
se2onul uscqt, stattvul 6te tncnrcat.

78
21. Lltere, cilre, linit ctare sau obscure S-a scds pe o htrtie avhd filmul impachetat
dedsubt. S-a apdsat intr-un mod oareare

Filftul a fost ps pe o tipdrilurd tq camem Cind s noteszd Otmul pus pe fontl


va
obscurd, care a rettectar tumim lorie. In ca-
setd eran€le au fost tn conract cu o hirrie
tipiritd

25, Umbre de d€gete Degete grase $u murdare

24. Vel albicios sau nuneroa!€ cristal€ Spab!€ Decompletd.


Crlstallare a htposutfttutul.

25, Innegrhe repetata spre centrul filmutui Fibul a lost prlvft prea aproape de tampd;
la developare r€vetatorul se incdlzeSte h apro_

26. Pete apl@pe clare, N contur inchis Apd stropiti p€ tilrnul u*at

27, Adtict pe gelatin, sau topite pe imaginl Bdi prea calde sau drlerdle plea ftari <le Se va intrebuinla un lixator tnt{ritor in se4-
temperatud int.e .evelator, apn ,i fiEJ,

28. O lndolturd, o apdere pe lth, fdcut, tna-


inte de eapunere, alare dup6 ilevetopare,
Iracd este tecuti dupd ce filhul a tost
expus, nu aParc

79
J. CITIREA$I CALITATEAUNEI RADIOGRA{.'II
NaE at ot c a p u l . E s r e o cu tie m o b iu sa u lixa li in o s oatd sl abi i sau cu, un aspectde sti cl i ; parl i l c noi si nr evi "
pdeiet care arc in interiorul ei becuri cl€ctricc roiunde sau dente. Nu poarc fi iDrbudlnliLi prin procedeul int;iririi,
lungi (sofile). lntensitalea luminoasi a acestor becuri se caci ccea ce n-a dat impresionarea prin radialii nu se poate
poate resla cu o rezislert:]. in partea din fate. negatoscopul inl;iri.
are un geam mal sau opalin (laclescenl), incadrar de doui R adi ostal i a executatd cx ruze ptea mot.
pinn la patru perdele. Acest€a fiind mobile, pot reduce Poate Ii recunoscule prid accea ci ptirlilc r]roi sint expusc
cimpul luminat dupn dorinlS. Filmul, o dati dcvelopat ti corecl insi oasele apar ca de slicld, ti&i siruclure. La o ex-
lixat, s€ poa& citi la lumina acestui aparat, calc, avind un puner€ si mai micd se vedc numai conturul exrern al pjrli-
ioc de inlensitrli $i un ioc de supmtelc, scoate in eviderli lor moi. Nu se poate imbundlnli prin procedeut inlnrilji.
detalii ce nu s-ar observa dace l,am €xaEina la lunina zilei. kaA i astati a supraexpusd,, cu o cal i tate de
Este o grese.li sA nu se examineze filmul la negatoscop. razc corectd sau drrra Si o detelopate dusd la mhci,nt m.
Sint necesarc doue negatoscoape, unul in camera Apa|e mult iniunecate, firi contrasl 9i d€ralji. poate Ii im-
obscuri si altul in camera de citire, unde se &u iezultatele. burdlatiln prin procedeul slibirii.
Radiogra l i a 6oract e xp u sd , cu o a a lita te R adi ogral i d supta.xpusd cu rudi sl i i de
de tu e potriuitd ti o deuelop\rc rcglsmentaftL Apare .! cdtttate potriuitd. sau Avte ti cu o devetopare intrctuphi
un contrast li o claritale oplimei strlctura osoasAapare netri inainte de timp. Apare cenutie, fir; conrrast 9i detalii.
ri lutr$noa#, iar pe4ile moi sint f,ine difeientiate. parrea Intre piirlilc moi ti osoasc nu exisri nici o diferenln sub-
din filn care nu corespurde vreunei perji a corpului este slanlia|n. De asemenea, parFle libere de p€ film nu sint
de un negru,,cnrbunos" miforrn. negr€, ci de un ccnutiu tulbure.
Radioc ra l i a s u b e x p u sd a u o ca lita te d e ln cazul unci astlel de radiografii €ste bine si deveto-
taze corectli ;i o devalopari! bund. prczinti o strucrurd pnm complet ti apoi imaginca sn lie slebiia.

K. ACTIUNEAVATAMATOARE
A RAZELOITRONTGENSI A CURENTT]I-UI
ELECTRIC
A, LEZIUNILE PROVOCATE DE RAZELE RONTGEN despre radiolerapie. Toruqi, penlru ce asemenea leziuni por
lua ustere 9i in radiodiagnosric din cauza n€pricelcrii sau
Cadrul lucrdrii nu prcvede dctalii asupra acesrui capi- a neglijenlci, vom desclie pe scurr puncrele principale. Asr-
iol care erte com!'let tuatat de prof. Ncgru in cartea sa Ici se vor inlelcge mai bine n;surile care trebuie luat€

80
impotriva acjiunii nocive a razelor Rijntgen. Se pot produce Dacn nu reugim si vindecim acest ulcer, el se poate trans,
tr€i feluri de leziuni: locale, genefale 9j asupra urmagilor. Iorma, cu tinpul, inir-un cancer radioiosrc.
1. Lez iu n i l a locala svvin cin d o r e g iu n e Doze mici repetate intr-un int€ al de timp indelungar
di n c orp prine l l e , i n r F o t e d i n l ; sa u in r r - o sr ie d q ir a - produc l€ziurri rudiatrogice crcnice. A€estea sini modificrri
di a Ji i. o c anL i r a r ed e r a z e c a r e p r o d u c In o d iticjr i p cr - asemenetoare arsurii, dar produc ulcer idrn tcndintn b vin-
decare, ;i care se poaie translorma in cancer_ iDceputut ma,
In majoritaiea cazurilor, pielea este aceea care suferj niiest;rilor este cu atit mai insidios cu cit dozele care au
cel mai mult. La inceput ea piezintd o ugoare rogeal4 qi un produs arsura sint mai mici. ReacJia primare poaie lipsi,
94q!o discret. Aceste modiliceri constlt1ie raaclia prinafi, prinul semn fiind const uit de relangiecrazii. Unghiile de,
care dispare d.upe 2-3 zile. Dupi aceasra urmeaza un sta- viD lriabile fi prezintd SanJud longitudinaie; pielea este
diu de latenF de citeva zile, in care nu se observe nici o uscatd 9i solzoase. DacA se coDtinue expunerea la raze, te-
rnodi{icare. Cam Ia 10 zile, rog€aja reaparei ac€asta con- gumentele i9i pierd elasticftatea, devin groase
9i 1nai tirziu
stituie feaclia ptincipald,, mai accenruatd decit prima gi care se atrofiaze. In special la miini se constati n€gi cornofi
duieazi mai mult. Dupi 4 saptinini pielea devine treptar 9i fisuri. Negii se pot detaEa,ial {isurile se infecreazi secun,
bftnA $i incet-incet i9i reia aspectul normat. Carn la 20 de d a r d:no narrere l a ul cere. care qe vj nd-ca nai
sreu deci l
zile pdrul cade, pentru a cregte din nou cam dupn o lun: ulcerul radiolosic acut. Rezultatul €ste de multe ori un
9i jumdtate, dacn doza nu a lost prea mare, cnci in cazut cancer. Mulli dintre pioniedi radiologiei au pierit in acesr
acesta remine o alopecie definitivd. mod. Din ferictue, astdzi se cunosc cauzele
;i arsurile se
Cu o doze $i mai mare, reaclia este mai accentuati. pot evita. Doza tolerabiln pentru miini, dacn numai ele
Fielea este citva timp uscatn 9i se exfotiaze utor. La doz€ sint atinse, est€ de 1,5 / pe septemine.
superioare, pielea are aspectul unei arsuri de soare, cu pier- O piele care a fost mulr timp expuse razelor R6ntgen,
derea stratului superiicial. cu exsudat, sem:inind deci cu o cum este aceea a radiologilor, chiar daci nu este prea
rann. Ef,isli un critem radiologic, care insd se poate vin- afe€tati, remine sensibild 9i l'rrlnerabild la atte insulre,
deca, lesird numai o alope€ie detinftivi. Dace reacJia esie deoarece iti pierde vitalitatea. Asrfel, o haind care fteacn
9i mai accentuati, dup; vind€cale, care va Ii lentn, pielea pielea, cndura umedj (termolor), expun€rea indelursate la
rimine cu vase mici supeficiale, dilatate (telargiecrazii), soare, i talia pielii prin transpiralie la nivelul pliciior etc.,
permanente, sau sublire, palidi, imobili, ugor vutnerabile cu alte cuvinte, orice ageni care produce o rogealn exage-
qi cu tendinln leniA la cicarrizare. La doze superioare sur-
/ati unui epiderm sdnAtos poate provoca leziuni dace acest
vin l€ziuni mai profunde, care duc la un ulcer radiologic epiderm a lost in prealabit expus la raz€le Riintgen.

6 - TehnJcandiograricii. 8t
2. Lez iu n i l a generale p o t ii a cu r e sa u cr o - Nu trebuie exageratd ieana de razele Ritntgen, tot aSa
nice. Forma acuta este cararul radiologic, ,,rdul de raze", cum nu este permis sa se hcreze f:rn nici o nnsura de
,care survine mai I'ecvent dupn o
Sedinld de radioterapie ti protecJie.
excepJional in radiodiasnostic. El se prezintn cu cefalalsie, Organele de reproducere (ovarul, testicutut). penrru a
oboseaH, grejuri ;i vdisiturii este de scurti duratn ti nu nu fi alterate, nu trebuie se primeasci o dozn zihic; mai
prezintn nici o gravitate. Forrna cronicn se intilnegte la nare de 0,025 /.
personalul radiologic inprudent ti se caracterizeazi prin 4. Mdsul i l ,e de ptotecl i e. U n radi otos i nce-
modificeri ale sing€lui. Aceste modiiiciri se pot face evi- piior nu reugegte totdeauna radiograiia de la pdnut exa-
dente cu ocazia unei boli care in felul ei ar fi fjr, inpor- nen, si chiar uneori cei priceprli sinr obligali s-o rep€te.
tanln, de pildn o sripi. Neutrolilele scad muli si apar de Se pune intrebarea. care esre limita rezistenlei regumente-
obicei eozinofilie 9i limfocitozi. Eozinofilia este un semnal lor la caDtitat€a de raze pe care o pot pdmi Inri a avea
de alarmd 9i se intilnegle precoce; de asemenea, apa ,tia €onsecinle nepucut€? in prima ern a radiotosiei, acum
limfocitozei, care se transforna in tmfopenie, €ste un 40 de ard, expunerile erau de minute 9i nu rareod era
avertisment extrem de grav, iar descoperirea unei timfo- nevoie de 8-10 minute pentru a obline o inagine intre-
penii absolute, persistente, sau a unei Ieucopenii
;i mai buinlabili; aceastA expunere, cind se repeta de doui-trei
ales a unei neutropenii indici prezen,ta unor leziuni se- ori, constituia o adevdrati radioterapie. Unul dintre noi a
avut ocazia se vade leziuni grave ale peretelui abdominal
Atingeri grave ale sirtemului hematopoeric pot duce dupi 3 radiografii ale iinichilor. Cu aparat€l€ moderne de
la un sindrom leucemic, agranulocitozd, sindrom hemora- astezi, cind exprn€rile sint de secunde 9i chiar de {racliuni
gic Ai panmieloltizie. de secundn, pericolul este mulr indeperrat.
Doza rnaximn tolerabile pentru inireg organismut este Totugi 9i acum, $edinte Iungi de radioscopie urmate
de 0,3 r pe snptnnind. de radiograiii in serie poi peiiclita pacientul. Ca orientare
3. E lec t u l , asupra utn a titr o r . Or g a n e te d e generaH von menJiona limita pedculoasi cu 70 kV max'
. reproducere sint sensibile la razele Rijntaen. O sterititaie I mm {iltru aluminiq un cimp de 9/9 cm, distanla focus-
poate Ii oblinutd, o sarcini poate ii intrerupta, ereditarea piete de 30 cm, la 1400 n,4r (nuln,Arul miliamp€rilor X
este tulburati de o caniitat; oarecare de raze. Nu €xisti se€und€l€ expunerii), sau de exemplu 20 nA tlmp d.e 70 d.e
o unitate de vederi asupra r€laliilor d€ la carri la efect, secunde sau 4) mA timp de 35 de secunde. C{r alie cuvinte,
i a r ex perien l e l e I i c u t e p e a nim a le n u p o t fi to r d e a u n a cu un resim de 20 mA se pot Iace 14 radiosrafii de cite
valabile pentru om. 5 s€cunde iiecare. Merirea distantei {ocu&piele inseannd

82
si merirea numerului de rnAs care poate ii suportai, 9i intreg torac€le, abdomenul ti coapsele pinn sub genunchi.
anume iD raport €u pdtraiul dislan,tei; o trecere de 1a 30 El va avea un echivalenl de 0.25 nn plumb minimum qi va
la 40 cn focus-piele insearnni innul,tirea datelor de Inai inconiura aproape tot corpul. Mnnugile vor acoped miinile
sus cu 40':30', adici aproxinaiiv 1,8. Ridicarea tensiunii p e l oat: supral al a l of. nu nurnai dorsul . precum ri j um;-
inseamn inmullirea aceloraEi date cu raportul reciproc al tate din antebral. Ele vor avea un echivalent de 0,15-
p:tratelor tensiunii sau, ridicind teniiunea de la 70 la 80, 0,25 nn plumb. Se va lucra toideauna cu diafragma micn,
le vom multiplica cu 0,7. Dacn intrebuinjim ur tiliru de plinbind (la radioscopie) lasciculul de raze de-a lungul
0,5 nm aluniniu in loc de.l n!m, von reduc€ totul la, 0,50. organului €xamhat. Nunai in cazud exceplionale este tre-
Se va intrebuinla insa un liltru de 1 mm aluniniu, care nu voie de dialragna mare.
jeneazi claritatea imaginii- ln aiarn de pericolul radialiilor directe, mai €xisid
Vom intreba pacientul dacn a mai fost examinat 9i cite pericolul celor secundare (de diluziune). X1e iau na;tere
examen€ i s-au fecut; vom cerceta pielea spre a constala [lai ales in coryul pacientului ti se propagn in toate dir€c-
dace pfezinti semne de edtem. In general, dupn o pauze 1iile. Pentru a cunoagte locurile unde cad, se lipesc mici
de 14 zile, tegumentele suporte incd jumniate din doza buce,ti de ecian intiritor acolo unde creden ci ar pDt€a
elitem, dacn prima da16 i s-a aplicat aceasta. Ca orieDtare Ii. In obscuritate p€rfccti 9i cu un ochi bine adaptat le
gerlerale den la pasjnile 85, 86 9i 87 trei tabele de vedem luminate in timpul radioscopiei. Cantitatea de raze
expunere pentru aparat€le curente (cu '/, undn, cu 4 ven- car€ poate Iace fluorescentn o suprafa,te de ecran inraritor
tile qi cu 6 ventile). Itr penullima coloani se arate nume- reprezinte cam 0,1-0,2 / pe minut. Aceste locuri se vo!
rul de / internalionali pe car€ ii prim€9te pielea in timpul evita sau apAra cu mijloacele obignuite de protectie. Per-
unei expuneri, iar ln ultina coloane nurndrul expunerilor sonalul se va tine totdeauna depart€ de tub qi de pacient.
.are, sumale, dau 100 /. Se vede ce o radiogralie de pli- Masa de comandd va Ii adeposfite dupn un paravan de
mini poate Ii repetati de un mare numer de ori iiri a plumb, iar atunci cind trebuie se ne apropiem de paciert
produce vreo leziune (daca, bineirJeles, bolnavul nu a tost in timpul expunerii, vom purta torlul protector.
supus unor gedinle de radioscopie prelungjte) in timp ce
una de coloane hterali nu suporte prea mult€ repetiri. b, PERICOLUL ELECTRIC 9I MASURILE
Pentru radiolog, regula generau este de a evita manipu. DE PROTXCTIE
larea cu miinile sau expunerea oricnrui organ in iasciculul
direct al tubului radiogen. De aceea va pu'ta un gorl 9i Curentul de joase $i cel de inalri tensiune pot prinei-
meDrgi protectoare. 9orlul trebuie se acoper€ claviculele, dui viala celor care ii manipuleaze. Aparat€le moderne,

83
blindate, sint asiguiate impotriva curentului de inalte ten- Ele€tro€utatul are o senzalie de opresiune qi d€ 3paim6,
siune, dar mai existi un numer de aparate care nu prezintn datodt! tetanizerii mu9chilor intercostali, 9i dureri difuze.
aceastn ameliorare. Personalul care lucreaze cu ele se Po4te ulnra imediat moartea. Local se produc arsuri sim-
obignuiegie treptat Di se apropie din ce ince mai mult, pinn ple sau profunde. Se va intrerupe cur€ntul, nu numai pen-
cind vigilenla scade, dlnd o€azie la elecEocuteri, care pot tru a lustrage electrocutatul de Ia actiunea sa plelunsitn,
Ii chjar mo ale. La astiel de aparate, dace cineva se ci 9i pentru a feri pe cel ce rrea sn-l ajute. Se va face
apropie de tub va Ii atent ca a doua persoani se nu fie respiralie artificialn $i tratament aniigoc. S€ vor ingrijj
la nasa de comandd ti si inchida curentul in timpul arsurile.
Ca misuli de precauti€ la instalarea unui aparat radio'
Cel ce sti la masa de cornanda va fi atent ca nineni si losic se vor cere anumite aianjamente: translormatorul de
nu lie ]ingn tub. inalti tensiune se va instala intr-un Ioc accesibil numat
P€rsonalul tr€briie instruit ca in momentul pericolului persoanelor t€Lnice care cunosc pericolul. Daci este asezal
sd intrerupd imediat curentul ti se nu alerge acolo pen- intr-o camerd separate, u;a acesieia va li a3tlel construitd
tlu a ajuta pe cel accidentat. ca, aiunci cind se deschide in tinpul {unc,tionnrii, curentuJ
CureDtul alternaliv este de patru ori mai p€riculos de- s, s€ intrerupd automal. Dupi incetarea serviciului se intre-
cit cel continuu. din cauza aciiunii sale excitomotorii. Curen- rupe complet curentul de la orag. Toati instalalia va fi
tul de inalti frecventn este insd mai pufin ofensiv. ln ra- conirolate cel puJin o datn pe an. Conductele vor fi astlel
diologie lucrdm cu un curent alternativ caie vine de la situate ca si nu se poatt face atingerea cu tensiunea inaltd.
oraf 9i cu cel de inaltn ftecventa produs de aparatul nostru. Podeaua va Ii rdu conducetoare si finute totdeauna uscati.
Gravitatea curentului se merette cu iDteNitatea 9i mai pulin Masa de radiografi€ nu tlebuie legati la p:imint; daca este
cu tensiunea 6a. na depinde 9i de dinensiunile supraf€lei bine izohtn, nu poate decit si incarce static pacientul. Leg6-
de contact cu curentul, precum 9i de umiditate, care favo- tura cu pimintul se lace numai la rnasa de comandn 9i la
riz€aze un contact nai bun. S-au vBant ca lli. modale chiar aparatele cu care lucreazi m€dicul.
cu tensiuni joase. ln principiu, in cazul tensiunii ioase, la Unele aparate de sistem mai vechi degajeaz; ozin qi
un contact pe suprataF micn, fari umiditate, se dezvoltn vapori nitrosi, care prodrc cefalee, anorexie 9i obosealt.
in t€suturi o Io4e contraelectromotorie care inirineaze Penlru a evita aceasta, se va ventila des camera de lucr!,
trecerea culentului.

84
Tabel .te erpunerc pentru aparut cu undd
'/,
!1 de exlme,e
*3

! i!e

70 75 20 4-5 33 $5":x' l 70
Vezicul, ,
65 40 3--4 5 20

Craniu
70 7A 20 3 33 Ba z i n 70 75 2t) 4 25

70 75 20 4-6 5 20 i0 JO 20 2-3 I 100

Iatefal
70 90 40 8-9 24 4
tibio-
I, 20 5-6 2 50

Picior 50 40 2A i-6 I 100


Pldmlni 150 55 80 0,2-0,3 0,06 1700
UInar 50 50 20 2-3 40
Plamtnl 150 90 80 0,r-0,2 0 ,1 1000
Cot 50 45 20 5--.6 t,5 06
InimI 150 75 80 0 ,1 - 0 ,: 0,0E 1250
50 45 20 4-5 I 100

7A 80 80 0,2-0,3 I 100
Mrna 50 40 20 3-4
I o'u t70

70 80 80 0,2-0,31 I 100 Dinl l JO 40 20 0,6 '\70

i Doza asid calcdrtE l. !n flltru de 0.s ns Al, D.cr sd rdrelatnteazl m lili.u de I nm Al. rumlrul explnerllor penlru 100 / se rldlcb cu tDrotlnrlt! 60%.
f'bet .le etpunete penhu dpatat cu 4 .enlile

r*
-- t-

RiDichi I
Craniu ,4 P 70 75 40 3 33

Crannr 7D 40 i 33
7A

70 11 40 2-3 2A 20 I r-2

,o ,,-'
70 90 40 4-a l5 7 |

PlSmlni 150 55 ,00 0 ,1 0,0; ,0 0 0

Plinini 150 90 80 I,l- 0 ,2 O,L 1000


,15 20

Inimd 150 60 200 0 ,1 0,06 1700


a;]uo
70 80 200 0 ,1 100

7D EO 200 0 ,1 100

. Doza esro calctrtllI la !n lilru de 0,i mn A], Dsdt sd htrelrriricaziu llltru de I nm AI, ntrmrrd e{plnedlor pcntru lco se ridic, cu 3proximarit 50%_
'

86
Tabel de erpunete penltu apatol .u 6 uentile

; . E; :
5!ia
Rinichi
Ganiu A P 100 7; i00 3 33 7A m r00 5 20

100 70 70 100 5 20
75 100 | ,2 5 1,6 63
Bazin 70 75 t00 !5
7Q 75 100 4 2i
50 4A 20 5 100
7Q 90 t00 l5 7
50 40 20 2-3 0,7 140
Plenlni 0,07-
15 0 47 400 0 ,1 t0 0 0
0, Piciof 50 40 20 6 100

20 0 r00 200 0 ,1 0 ,1 1000 Un A. 50 50 20 t-2 0,1 66

lni mn 150 60 300 0,05- Col 50 40 !0 1,5-2 0,!l 250


0,03 0,06 1700

0,0i- 50 4U 20 t70
60 80 200 niinii
0,08 l 100
Mlrn 50 40 20 3 0,5 200
60 80 200 0,05- I
0,08 i0 0 Dinli 50 40 4Ll t2 200

' Doza este calcda a un tllitu de 0,5 Al. DacS se tnlrebllnieazi un nlru d. I 6n Al, nonrrul exruneritor Dent.u lco t 5e rjdicd c! aprorthaliv 5o%,
'16
L. RECOMAn*DARI
PRACTICE
a. PROTEJAREA CABINETELOR DE RADIO- . 6,5- 11,5 mm srosihe
DIAGNOSTIC . 100 mm grosime
. 4,5 rnm grosime
. 60 mn gr@ine
Ele k ebu i e p r o l e j a t e n u m a i ta ln d e r a ze le se cu n d a r e , . 3,4 mm grosime
dacA protectria IaJn de radiatia primara este asisuratA prin 4,10 mm grosime
conshuc,tia tubului. Mat€rialele opace inbebuinlaie in pro-
tecJie sint de obicei din plumb. b, CONSERVAREA SUBSTANTELOR CHIMICE
Reddrn cilrele pentru grosimea strarului de plunb lald
de anumitc calileJi ale radia-riilor intrebuintate: 1. S ubttanl a del i cvescenta ti substanl e
a dre se oxi i l eazd utor tra asrj carbonatul de
potasiu, metabisulfitul de porasiu, potasa caustici, soda
75 caustce, suilitul de sodiu, merolul, hidrochinona. Se vor
100 pestra in ilacoane astupale cu dop de pluta ti paialinare
125 2
150 sau, mai binE, cu dop de caucilrc. Aceste dopuri sirt de pre-
ferat celor de sticli, care nu au aderenla necesard. Se mai
Acest€ daie sint relative qi pot ii considerate exacie
reconanda ca flacoanele pentru hidrochinona se fie de cu-
pentr! 1,50 rn distanln de h locarul tubului la paravanul
loare irchise.
protector $i pentru 30 r debit pe minut. Inlelegen c, pen-
2. S ubstanl e care nu necesi td precaul i i
tru razele secundare (de difuziune) srosimea straiului pro-
speci al e: al aunul , bromura de potasi u, carbonatul de
tector va !i mai reduse.
Pentru construirea paravanelor protectoare 9i a pereri- sodiu, fericianura de potasiu, hiposullitul de sodiu.
lor cabinetelor de radiodiagnostic putem intrebuinta mar€,
riale diverse. Rednm mai jos, dupe creciqkin, echivalenga c. CONSERVAREA FILMELOR NEEXPUSE
diyerselor matedale pentru I mm pluncb
SI A CELOR LUCRATE
C!.imidi barihH . 14,6 mm grosime
Ciment baritat . 7,5- 10 mn grGime Filnele neexpuse se pestreaze in cutiile lor odginate,
Beton . 47 - 60 Im grcBjrne in dulapuri separate de substanlele chimice. Vor avea o
cdtdlnidd . . . 80 -110 rnm slosnne
Clment . , . 80 -100 mm srosime aerisire bunl 9i vor li Ierite de umezeald.

88
Locul de pdstrare va fi Ierit d€ acliunea razelor Ritirtgen, f, INDEPARTAREA PETELOR DE MUSTE
Filmele lucrate trebuie clasate asrlel incit se fie ugor DE PE COPIILE FOTOGRAFICE
regnsit€ cind bolnavul revine. Pnstrarea lor implici o aten-
Se spau cu sdpun dizolvai in alcool.
Ite deosebitd cind po€edem filme cu suport intlamabil; de
aceea vor fi pastrate int!-un loc bine aerisit.
g. INDEPARTAREA RUGINII
d, iNDEPARTAREA PETELOR DE REVELATOR
Se dizolvn la r€ce 9i pine la saturalie buceli nici de
Se imbibi citeva minute porliunea petad cu perman- zinc nr acid clorhidric.
ganat de potasiu 50/0. Se spala in ape, apoi se spald cu Se lasa sn siea o zii se decanteazi Si hchtdul servelte
b i sul fit de s od.u l 0 0 i ; r i , i n l i n e . d in n o u in a p a . la scoaterea petelor de ruginn de pe lenjerle sau alte
Daci nu s-a reutit operalia se poate repeta. Pe slo- obi€cte. Dupa aceasta se spald bine.
,€le colorate permanganatul poat€ scoate qi culoarea, bsind
asti€l altn pate, de aceea se va ince'ca pe un coil alhainei. h. SPALAREA STICLEI
AItn metodn: se udi stola cu apd, apoi se trece peEte
€a cu linctura de iod, cu o pensuln, pinn se obtine o cu- Chiuvetel€ si alte vase de sticu cu care se lucreaza in
loare negru-brun. Se picn soluJie de fixaj, pinn ce stola i9i laborator au depuse pe pereli siruri ce nu se spaln cu
ia culoarea de la inceput, apoi se spala. Dacri pata este api. Se lace soluJia:
uscatd se va scoate mai gr€u. APn 1000 cml
AIta metodi: se pune tincturi de iod citeva minute pe Acid sulluric 60 cm3
Bicarbonatde potasiu s0 s
pati. Se toarnn apoi api oxigenair. Se pici amoniac. ln
cele din urmn se spald bine in ape rece. Solulia este corozivi 9i se intrebuinJeaze trurnai cu un
tanlpon de cirpe la capntd unui bil. Se va evita atingerea
cu nrina sau de haine- Cu ea se spaln bine tancul de leve-
e. INDEPARTAREA PETELoR DE NITRAT
lator. La preparare se toarni cite pulin acid suliuric in
D E A R G I N T D E PE M T INI
solutrie de bicromat 90/1 000, ti se amesteci continuu.
Se spaln miinile cu sldbitorul de tiime sau cu api de Tancul se freacn pe toatn supratala lui cu mici cantitdli,
Jav€1 urnata de hiposultit de sodiu. apoi se spald cu api rec€ de citeva od.

89
i. IIPIREA COPIILOR K. PENTRU A OBTINE UN GIAM MAT
Se lace cu substanle gisite obignuit in .otrlerf. Se poaie Se expune citeva secund€ un cli$eu sau lilm la lunina
tntrebuirla o solulie de Iipit seivegie la repa- unei lumin,iri, asliel ca se fie voalat omogenj se develo-
rarca camerelor de bicicleie. Esre o solulie de cauciuc care peazn pine dedne cenu$iu-i4chis, se lixeazi, s€ spau, apoi
se prePare astfel: se sliberte intr-o solutie de subtimat 50/q, se spah din nou
qi se usucii. Se obline un geam mat mai fin decit cele din
Bucili de cauciucpu! Es
Benzind 100cm5
Dace avem un geam mat din com€r1
Fi dorim sa apare
In citeva zite solulia este gara. Se intinde un sirar sub- cu granulalii Ir1ai fine, il urgem cu o cirpi imbibaii in
tire, uniform, in jurul fotosrafiei, la margine. Se atazn gr;sime, apoi il gtergem utor de surplusul de grisime.
copra pe caion 9i se apasd cu degetul imbrecat inir-un
tilon.
i. PENTRU A OBTINE UN GEAM COLORAT

J. RESTAURAREA UNEI FOTOGRAFII Un lilm expus (vechi), de pleferat un cligeu de sticle,


VECHI se introduce intr,o solulie de fericianurn de potasiu, pinn
dispare orice urmn de imagine. Dacii intrebuinFn filrne
SiI1i copii de radiosrafii, care, fiind vechi, se ingelbe, sau cligee de sticlii neexpuse, le vom debarasa de snrudle
nesc si imagin€a ru mai este net vizibitd. Se dezlipesc de de argint, jinindule irtr-o solulie de hiposuuit de sodiu
pe cartor ti se introduc in: pjne devin conplet rransparente. Apoi se spau bine june,
tate de ofi tu api curgdtoare sau le ltuem o ore gi jume-
Apd 1000 cmr tate intr-o chiu!"etd cu ape. curatd, pe care o vom schimba
Bjctorurlide hercur . a,26g
Sare de bucetirie 2,iO g de patru-cinci ori in acest interval.
Dupe ce s,au indepirlat sirudte de argint, prin pro_
Imaginea dispare complet sau rrece ta negativ. Dupa cedeul de nlai sus, cliqeele sau filnele se introduc i4bei cD
l0 minute se spa16 bine cu api, apoi se introduce in amo- diferiie culori de anilinn.
niac 50/0; imasinea apare rapid, brund-inchis. Copiile foarte P enrrugal oen: rarrrssi .a 2 -J pa,trp,. I0o
vechi nu dispar complet in baia de sublimat, dar aceasla Penbu porto.aliu: c.isoidinE 0,1-0,2 pdrtt pt. 100
n u are import a n t ac ; c i c o p ' a r o r .e va in .ir :. Penhu vioter: vrotetdemeril 0,1_0,2 pdrli pt, 1OO
Pentru albastru: albastrucarmin1 -2 pd4i pt. 100

90
Gelatiru de pe lilm sau cligeu se coloreaze in culoarea I. Permanganatde potasiu (MnO{K) 20 g
Apd 4 litrl
aesp€ctivn, iar intensitatea culorii variazn cu cantitatea de Acid sullulic 40 cmt
c ol o rant diz ol v a r .
Se dizolvn p€rmanganatul in puJine ape fierbinte, apoi
Dupn ce au stat un timp oarecar€ in culoarea respec-
se adauge !€stul de apd. La urme se adaug; iqcet acidul
tivd pe care dorim s-o oblin€rn, cligeele sau filmele se
sulfuric. amestecind continuu soluria cu un bil de lemn

Dupe cum an spus mai sus, se proleri cliseele de sticln, II. Bisullit de sodiu (NaHSO, 40s
4 lihi
.u gelatind pe o singuri fale, deoarece dupn uscare se
aranjeazd doue cite doun cu s€latina fate in taln ri se Se freace tancul cu solu_tiaI (cu o perie cu mirer de
lipesc marginile lor cu hirtie. Se obline astfel un filtru de lemn), se cuteEte cu api rece, apoi se lreace tarcul cu
lumina, care absoarbe toate culorile afari de culoarea sa solulia IL Se spald.
prop e.
Filtrul uetde se obtine lipind de un cligeu galben unul o, INTARIREA GELATINEI DE PO FILM
albastru, iar lilttul rctu lryind. un cliteu salben de unul
violet. Aceste sini culorile compon€nte. Daci vren se imobilizim gelatina pentlu a usca filmul
la o temperaturn ddicatn, il tratim timp de 3-4 minute in

M. CUM SE LIPX$TE O CHIUVETA SPART.{

Se trece prin sitd praf de var stms, se amesteca .u


albug de ou pin,i se obline o pasin semilichidn. Cu ea se p. PENTRU A CONTROLA, DACA HIPOSULFITUL
lipesc buci.tile sparte. Alte metod;r se iace un terci din DE SODIU S.A ELIMINAT COMPLETDUPA FIXARE
silicat de sodiu (solulie cornercialn) ;i caolin sau sulfat de $I SPALARE
6ariu fia. Se agteapta o ori pinn h uscare.
Se prepare solulia:
Apd 100 cm3
n. SPALARIA TANCULUI DE FIXAJ
Permangeat de potasiu 10 cg

Se spale cu apn calda. Dacd exista depozite de argint Carbonat de potasiu 10 cg

?e pereli, se inirebuinleaze solu_tia pe care aEr dai-o la Aceastn solu,tie are o culoare violete. Se picd 3-4
spdlarea sticl€i sau urmitoarea: pi€itud in apa in car€ s-a spelat filmul. Daci se decolo-

9l
reaze, inseamnd cd hiposuuitul nu €ste complet eliminat;
1ie apoasd el nu-9i conservn energia decit cit€va zile; ado;
dacd c uloare a p e r s i s t i , s p a l a r ea e ste b u n a . solulia sHbe;te treptat, fdre ca aspectul siu se se moditice.
Alte metodi: se pune puune apd in care s-a spilat
fillnul intr-un vas alb (de po4elan). Se arunce un cristal
I. CARBONATUL DE SODIU SAU DE PoTASIU
mic de nituat de argint ti, 4drd a se amesteca, se ageapte
ciieva moment€. Dace apa mai conline cit de pu,rin hipo- Cel de sodiu este c€l mai intrebuin_tat. Este cdstalizat
sulfit, se forneazi in iurul cristalul i o aureotn gatben6.
9i anhidru. Un sram de carbonat anhidru poate Ii inlo€uit
cu 2,7 g carbonat cristalizar,
q. SULFITUL DE SODIU CRISTALIZAT SE POATE
iNLOCUI CU JUMATATE CANTITATX DX SULFIT DE s. METABISULFITUL DE POTASIU
SODIU ANHIDRU
Poate inlocui suliitul de sodiu in uneie revelatoare. El
Sullitul d€ sodiu arhidru are avantajul d€ a putea fi mai port€ inlocui bisulfitul de 6odiu lichid sau cristalizat,
conseryat mult timp in stare uscati, Iara a se altera. in solu, in beil€ de tiraj.
TE H N IC A R A D IO G RA F I CA

Pentru a ugura descrierea unei pozitii s-au inirebuin,tat L . . . . . localizator; uade nu este menlionat in-
prescurtiri ale unor expresii care revin mereu in cursul ma- seamnn ce radiosralia se face Inri el.
4ualului. Acestea sint: nA s ..... mi l i amperi 'secunde(vezi partea l gi di c-
lionarul).
A P..... a n t e r o - p o s i er io r .
OA D ..... pozi .ti a obl i cn anteri oar: dreapte.
Bh ..... d i a i r a g m a oscila to a r e Bu cky ( sa u a lta OA S .. ... pozi l i a obl i ci anteri oari sti nga.
simihrn); unde nu este menlionat Bl in- OP D ..... pozi ti a obl i ci posteri oari dreaptd.
seanmi ca nr1 este necesar. OP S .. .. pozi ti a obl i ca posl eri oarasl i nga.
DD ... .. d e c u b i t d o r s a l. P .....pozi ti a care trebui e datn bol navul ui .
DL . .. . . d e c u b i t l a t e r a l. R -....regi mul tubul ui ; este dat cu aproxi naJi e.
DV ... . . d e c u b i t v e n tia l. Fiecare iii va ahetui un tabel cu iegi'
mul aparatului Bau.
.F . . . . . Iixarea sau nodul curn treb ie a9€zat
RC .....raza central n (v€zi pari ea I qi di cti o-
bolna!'ul pentru a se realiza o imobili-
narul).
tate cit mai perfect5.
Majoritatea radiograliilor se lac cu ecran€ intari-
Fm . . . . ccle mai potrivite dimensiuni ale filnu- toare. Acelea care se pot face ferA ccrane sint menlionate:
lui pentru a cuprinde regiunea de radio- fnre ecrane. La dinli, unele pozilii cer o inclinajie a razei
or,li2r {i hnil"l ,"m r c a ta za . centrale de un unghi minus. De exemplur -5' inseamnn
F-F . . . .. disranla focus-filn, d€ci nu disranla tub- ci unghiul este deschis sub orizontaH. Regimul dat in ma-
film ti nici aceea cupoln-film. nual la Iiecare pozilie este al unui aparai cu 4 ventile,
hv . . . kilovolti. tub T2o. Se va line ins:i s€ame de diametml r€giunii.

93
REGULI PENTRU CRANIU

1. Irt literaiurn se gdsesc o mullime d€ poziJii 9i inci- 7. Leziuni ale capului, la care ne a$teptan si gisim
denle pulin deosebite una de alta, dar al ciro! rezultat o lips; de substante in bolte sau o inlundare, vor {i radio-
esle aproape ideniic. Ele poard num€le celor care le-arl grafiate cu o incidenln iangentrial5 $i nu una tip.
descris ti pot produce confuzii. Pentru acest motiv ddm 8. La nivelul unui traumatism este bine de lipit pe
nurnai poziliile €u rezultate optime. Hsind pe specialigti s: iegumente un c€rc de sirme d€ plumb pentru a Idmuri ra-
le imbine in div€rse felu , fapt pe care nu-I r€comandnn. portul dintre leziunea osoarn 9i acesta, lucru necesar chirur-
2. Este util 6e aven in laboratorul nostru un craniu gului in caz de intervenlie.
bine preparat, pe care sn incercini tehnica (pozitie, incn 9. ExaErenele se pot face ti in pozijie verlicali, iezul-
denln) inainte de a executa o radiografie noue ti pentru a tatele fiind aceleati ca ti in decubit. ln acest scop sint
n€ da seama ce von obline pe filmul nostru. nec€sare dispozilive speciale, care irnobilizeazn capul boL
3. Un exarnen radiografic de craniu trebui€ Incut de navului. Ne pulem insd disp€{Na de ele in majodtaiea
Iajn ti de proiil (lateral), exceptind anumite resiuni care
nu s€ preteazi b aceasta (de pilde, ureche). ltr seneral in pozilie de decubit, {ixarea se face cu o banda de
vom lua ca bazi cele trei direclii ale spaliului, adicd inci- pinzi, htn de 10-12 cm, la extremitd,tile cileia se atateaze
denla sagitaH, frontaU 9i verticah (axiald), el€ comple-
cite un sac de nisip (fis. 25). Pentru a evita durerea pe
tindu-se ula pe alta.
care o poate provoca ap;sarea pe regiunea bolnavn, banda
4. Trebuie sA ttim ce llexia capului este aplecarea lui
va fi a"ezard mai crani al sau nat caudal de l ocul bol nav.
i n ainre, iar e x r e o s i a ( d e f l e na ) : a p le ca r e ain a p o i
Narcoza nu este necesare. Cel mult se poate adminisEa,
5. inainte de vom u a se scoalem orice
corp shiin opac allat in p{r (a€€, pi€pteni etc.), in gurn
(proteze dertare mobile), p!€cu[l Ei ornamentele (cercei,
coliere). De asenenea, la Iemei, parul strins in conci va sajia,1.rlqr4. lnsi, in uneie ca?url atit la sugari. cit 9i ta.
fi desficut. copri-rdci. este necesard:a:_cOla-ft3-t'i cloralhidra-
..-
6. Leziunea presupusn se va ageza pc caseti (de pilde, l ul sol uti e 3',. ci re o l i npuri t.i D e an-de vftsti
iDtr-o hemiplegi€ stingd se va a$eza partea &eaptn a cra- In gereral, pozilia pe care o ddmlotriii,ului trebuie
niului p€ c a s e t d) . sn lie nedureroase.

94
l0 Psru precedent€i. Aici se mai lxenlioneazn nerinea iilnului 9i
- sm a anddi l-qs-lsllglslljl1qlltstrgb-gia1aa4ia-
lra u z o a r e ( B u c k y , L ysh o lm ) . Pe n r r u p o zi!iile situalia casefei, precurn 9i regimul apronmativ. A treia ima,
cu -raz ; c enlr a l ; o b l c E . d i a l r e sm a a n tid ilu zo d e n u e ,r e gine arat: rezultatul radiografiei, sub forna unei schite,
adecvati. Ne putem dispensa de ea, deoarece qaniul, avind Iiind lrenlionate o parte din elementele anatomice, iar cele
pu,tin€ perJi moi, dn putine raze secundare, care ar putea mai bine vizibile sint subliniate.
si j e nez e jf las i n e a . I n a c e * e ca zu r i e ste i4 sd n e ce sa ru r 13. Cel care vrea se execute uD examen aI unei anu-
locat?alor c on i c ( l o c a l i z a l o r M a ye r ) . lu n g d e 4 3 cm , a miie resiuni gesefte mai jos o liste cu numerele pe care Ie
ci rui des c hide r es u p e r ; o a - ; a r e u n d ia m e n r d e 2 cm , ia r poade pozi,tiile cele rnai favorabile.
c€a i erioari de 7,5 cn. in locul localizatorului se I}ai 14. Esie sreu de dat un tabel precis de expuned. Regi-
poate inllebuinla o llanti cu deschizetura de 1-3 cm. mul €ste supus nai multor iactori, €i in9i9i variabili. Apa,
Aceasta va ti agezain h cupole. Rezultatele obtinute cu ratul generator de te$iune, cu Iorrna sa de curent, tubul
localizatorul conic sau cu flansa sint chiai mai bune decit cu locusul s,iu, ecranele intdritoare, filmul, revelatorul,
cu diafragma antidiiuzoare. distanja locusjilm, diametrul regiunii exardrtaie, sint tot
ll. Pentru a cunoaste exact directia razei centrale este atitea elemente care trebuie bine armonizate peDtlu ca re-
materializim printx-un centror liniar, care se zultat€le si fie bune ti constant€. De aceea Jiecare i9i va
fix€azn h cupold qi care se poate scoate dupd c€ am asezat studia aparat l Si accesoriile, akituindu-ti un tabel de
tubul in pozilia doriti (fis. 23, pag. 25). Cind lucrin cu expuneri propriu, luind ca baz, datele noastre, care nu sinr
localizatorul conic nu mai este nevoie de centror. Mai sint decit aproximative.
panglicri'metru, un echer 9i un raportor, pentru 15. Pentru pozitionarea craniuhd ti orientarea razei
a mesura distanlele 9i unghiurile. cenlrale ne sint necesare citeva cunogtinle despre punctel€
12. Manualul cuprinde cite trei imagilri penrru fiecare craniometrice, liliile Si planurile craniului.
pozilie. Prima arat, bolnavul in poziJia corectd. Modul de AtIel, fig. 69 reprezintd pun€tele craniometdc€ utili-
{ixare (banda de pinze sau saci de nisip) nu este tisurat,
pentru a nu jena detaliile pozilieii se men-tioDeazainsi in P unctul mentoni er (progoni on) (I), punctul
descriere. A doua imagine reprezinti cranrur cel mai proeminent infero-anterior, al mandibulei.
terializarea raz€i centrale (incidenfa) ti punctele ei de P unctul al veol ar (prosthi on) (2.,, si tuar medi an,
intrale 9i i€tire. Inclinalia razei ceniraie va fi cranio- la marginea anteiioare a arcadei alveolare superioare.
caudald, dacn este aplecat: cranial 9i se indreapti spr€ P urctul spi nal (akanti on) (3), subnazal , i n
p ici oare; ea v a l i c # - c r a n i a l a d.ca a r e o d ir F cr ie in ve r s.i centrul virtual al spinei nazale ante oare.

95
Fie.69. - Plnctele craniomcir'ce c€le nii intrebuinJaie ca reperein
D oti tronareac.pul uisi or'ertar€Jrazcrc n rrl e. I punctrlmeni o
;i "rt 2 - run,tul al i eol r,i J puncul -pi nrl : 4 puncl ulnazrl :
5 - glabel^i6 - bregmai7 - v€rtexul;8 - lanbda;9 - inionul;
/0 soni orul i// - p-nctulauri ul ar; /2 o."l mal ar;/J - ap'.-
l .za ?.A an"ti ca,/./ 5ul urdcoronl l d;l r - 6ul i ,o"l a; /0 - dtl
sl enoi d(ma'ea rri p )i /7 - sol zull emporal ul ui
l E; o{rl pari cl al :
/9 - suhrralantbdonli;,, - osul ftcipital.
G I a b e I a (5), punct situat in planul sasital intre cele
dou:i arcade sprincenoase. Poate fi o proenin€nli, o supra-
fa,tn phni sau o deprcsiune.
B regna (6), puncrul de i nti i ni re al sui uri i coronal e
cu cea sagitaU. Corespunde la sugar cu marea fontaneli
bresnaiicn- Poaie ti uneori perceput, la adult, prin piele.
V ertexul (7), punct care corespundecu vi rful bol ,ti i
craniene. Locul siu variaze dupi lorma mai mult sau nai
pulin convexa a acesteia.
Lambda (8), punci ul de i nl l l ni re al suturi i sagi tal e
cu surura lambdoidn.
Inl onul (9), punci ul cel mai proemi nent de pe
protuberanla occipitale externi (proerninen$ ne1a la limita
dintre regiunea occipitale ti cea cervicali).
Goni onul fl o), punct l ateral , si metri c de partea
dreapte $i stinge, corespunzind unghiului mandibulei.
P unctul auri cul ar (l l ), si tuat l ateral , si metri c
de partea dreapte 9i stinsi, in cenilul orificiului auditiv extern.
Fig. 70 I qi II reprezintn phnurile 9i liniile cranio-
laciale utilizate ir manual:
P l anul sagi tal (A B ) este pl anul medi an care,
P anc t u l nazal 6 a s io n ) ( 4 ) , situ a t la b a za n a su - tr€cind prin toate punclele median€,..imparte capul in doud
lui; este punctul median al suturji fronto-nazale. junntali simetrice, dreapti ii stingni,'i

96
fig. 70 - P" pr .z en1" r c apl r nnnl or i i I'ni r l or .r .ni o fo( i ata u( i ti z ate
n danuol . /. - c r r ni u de l al 4 /- B - ptanul s gr tat; E. F _
pldnul onzonlal: /-J linir interorbirari. ,/ * iraniu larsat:
-
C-D - planul hontal bir{rtcuhr; E-a - planlt orizortal C fl -
linia bazald

97
Planul Irontal b i a u r icu ta r ( d - D) , n u n it - Masivul petro-mastoidian la adult:
planul vertical, trece prir vertex cele doud conducte . masiotda comparativ de faJd 80.
Si li
. mastoida ti urech€a nedie 125.
auditive ext€rne. Este perpendicular pe planul sagital 9i cel
. urechea medie (arlrul, additus ad antrum,
P lanul orizontal ( I -F ) tr e ce p r in lim ita in le - casa timpanului, perelii conductului audiiiv ex-
rioare a o.biielor $i marginea sup€rioare a oriliciilor audi- t€rn) 131.
. stincile de fa,tn 7l; v€rtical 98; ll3
bazatn ( G H ) u n e g te u n g h iu l e xtcr n a l . s'j rca cu ure(hea i nrernn, margi nea superi oal a
LiDia
ochiului cr1 orificiul auditiv extern. virlul stincii, ori{iciul auditiv intern, ganlul
Linia interorbitate ( I I) e ste p a r a le H la nerltlui acusric 113i I28.
planul orizonlal, unind unghiurite externe ale ochilor' Masi!'ul p€tro-mastoidian (urechea medie) la su-
sar 101.
- Maxilarul 83; 86j 89
POZITII FAVORABILE PENTRU CRANIU
Mandibulal
. ramura orizontau qi v€rticali 14,
Arcada zisonatic, 89; I 19-
. rnandi bul a d" far: /r: 7at 77: t1.
- Articulalia temporo-maxihre 125; 119
. simliza mentonieri semivertical 116
Baza craniului, vedere generald 113; elajul niijlociu
Orbitele de fa$ 71.
9i anfeiioi 1t6i 119; 122; eral postefior 9t'
- Canalul opiic 1.3'1. Orbitele de profil 104.
Cnile l^ctimale 77t IAl Osul mal ar 86; 89t 137.
- Celul e l e e i m o i d e 8 3 ; 6 6 ;1 1 3 ;1 1 9 - Osul occipital 98.
- C(aniul 9i oasele felei de {a1e, vedere senerau 71; - Oasele proprii al€ nasului l0'{; ilo
74; t-'7i 95. - Sindrile anterioare:
. maxilare 83.
- Craniul 9i oasele fe,tei de p{ofil (]at€ral), !€dere
gene r a H l 0 { . . tuonrale 71i 74i 89.
Fanta slenoidah 7'1. . anbele 86

- Gndrile 9i canalele osoase a1e bazei craniului 113; - S i nuri e posrcr'oare86; 92: 113: l l o
116; 119; 122. - $aua turceasce 77; 1O4; 107

98
:;,:-'r:., i,.'...7
l_ig. 7r. P DVt antc'ttra-
tele in ilexic, se reazemi cu
Craniu P-,4. frunte nas film a
Xta .:,,t palnele pc m asii;Ir lniea
glabcla hpitn de caseti: naml
cu ( accipito-ltotltald)
uiof lunil Planul sagiial p.L
pendiclrlsr pc cascti
'-j
:
":re f - Band; de iixa.e peslc
caPi sac d. nisip sub gleznc

Fig 7i. - Vedere Cencr.lti


- Bolia. Sutura ironiopafie-
ialn (t) Siiurilc lrontale
(2) maxilare (4) ti elmoi-
dul (5) sint parie atopuite
de laza cr ar iului Si l nr i l es c
pro'ectcazti in orlite -- ,\1as1oi-
dclc ar)

Fig. i!. {C ferpflrdicnlari


rc c!set:r; inirii la un lat dc
d€get de!supr . inionului; i.sr

tM 23x30 ( l8t2l) dn, in


lung; mftginea su!fioari de-
pi5cr te caDul cu 3 lailr i de de'
gct; nur ginile lai$alc la egaiS
dislanl, dr r b!ul s.gital
R- f l: 7i dn; L; Bh:
ti ll; li]1)r r ls

99
Craniu P - A: frunte- nas - film b
(supraacciPi.to+rcntaw)

Fie. 71. P Dl'; aniebtalcle


if, flcxie. se reazerni cu Palmcle
pe m asc; lr untea cu cl.hel , l i '
oit; de r itetir na\ul u5or r unr l .
irlanal sagital perpcndicuiar Pe

F - Bandl de fixate Pesle


.ap; sac de nis' P slb glez ne

Fis. ?5. RC iDclinati $annr


.aii.tat t:o' cu PcrPerdhuhra)i
inlr i 1a 5l.htr i de deg d dea-
_lnninionului: itse Prin trr$on
s!Dia
2,1x30 ( 18x94) m j n
luig nr .' r gid.a suPe' Loamo€
Disestc c,r ' u cu
gci: n" gl l. Lct.mlc Ic egal , Ii g. 76.- V.d r e c ! a1 . Sn" r i hl 'o'l ar r '
n slanlS tlt flar r ul s.r gr ial r r i m ar l " n ( 4/ O" - l m .r ar /5r ' ur l r r er
R. / /j= ;i Lm l dnl
t2r . t nl J l enatd.ta ( r ) s r r c tr e r b.r +
7E hV; lO0 mAs pr oi c c G 3z ! s uL or Li i r ' M as tol del ' ( /r '

100
Fig.77. - P DYt ant.br a- Craniu P - l: frunte - nas - film c
lele ln llexie. se reazemn cu
palmele pe mlsnt irdntea cu (subo.cipito.Jt ontald)
glabela lipii; de caseii; nasul
!sn,..tur tit. planul fu
lFnor cur cr pe caseh - sagilal
I Bandil de lixar€ peste
ca!r sac de lrsrp sub grcznc,

Fig- 78. Rc trclinaii ealdo


c.ar ialt n,lr i Ia 4 latur i de de -
gcl dedesubtr l ini@ulli j ies e

.fu 24X30 ( 18x2,1) cm , nr


lung, m ir gr ner supLroar d de
paietle ciFtr l cu 3 4 hiur j de
degelj Drarginile lahrale la e-
gali djstJnlj Je plcnul sca tr l
R F i= 75cn L,8f,
7j ltv: 1r 0 tuls.

F i s tq. D obum s €l l ae ( /) . - Sl i nc i l e( !) .
Aapa m i c i a s l enoi dul ui ( 3) . M as toi -
dele (a). Ceirlele etnoidale a5). - Sinul
naxitar (6).

l 0l
Craniu P ,4: Irunte nas - iilm d
(s upr aot ciPilo I t ont aI d)

fig. 80 P Dl'; antebratelc


iD Ileii.. sc .eaz.d. cu nalmel e
pc m ls:ir hunlea cu glabela Pe
mijlocrl cas€iei; lasul ulor 1uF
iil, Planul sagiiat t..Pcndr cn l .f

I Band;i ,1. iixarr Dcslc


cat; s!c de nisip s li glr zne

"t

| : .2 ur r " . ( //. \ti r .,l F /2, M tr a


.P:i t,aar n," r ') lJ) Pi nur . J . r l ^n'; :

Fis. lJi. RC inditat, cr an l o'


caudal; inir a la do!i latuii dc
deqet dr a$Pr . inionuhi; ie s e
n'")',i"'fi'.i", cm, ii runs
ll8 x21 cn in lat)
R I t- :35 ci; L; B h:

itrn!bri' l.f ril dGirntx

i ,' ,.. ' 1.:.., J" ,j :.. ' ;:o " " ,1' ,' ' .i .' ' ' .' '

102
t'ig. 83. P - DVj .r"
tebrrlele in fleric, se rea. Craniu P .4: birbie - nas film
zemi c! palm .le !e nasii (sup/ aaccipita-nazald
)
caP!l in lrsoaril cxicnsie,
sc rcazem; cu birbia pe
casetii ndsul uror turtit.
Pldiul sagital p.r pendi

I Bandil dc iirare
ncste cap; sac dc nisip

Iiig. 84. /lC perpendi


cularii rc cdsctir inlri
pr in lanbdJ: icsc pr in !ir
ill n.suhi ,ln 18X24 cm.
itr lLugi margin€a inl.'
rioari la un lat dc degcl
ddesubiul bijrbiei; nar
gifile l.icr ale la esalii
g,taI
' lisiJntJ dcr lanu I s_d
L) Bk: 75 kV; lAl h1,1s.

Fig. 85. - Sinuril. lronialc f|). - Siavile naxilate $).


o b s e r v a t i i. leDtru . p(nc rn evid$li' u trdlxhL tichid rr siLntri, a\r htnLl
O l 'i r .l " t?,. O. .l n" l s r ( 4J . - 5.i l J ,t- r 6) s p D r .
i c L.az ' s u .i _ur .l m r '\.1" - e. .\'1i ,a ar 'pa a dtr oi di r l r i
:;K"l,i,j"i!,'L.!:i'ri:,)'iii":'l!r'zr"nt"i, ( ;) . - ,r IJ 5L.i dc l e l 7l .

103
Craniu P -.4: birbie - nas-film, cu gura deschisA
4,,. ,'i ,,i .,
(supruoccipito-alveolard)

Fis. 86- P - DV; .t-


te6ratcle ln llexic, se rca'
zemii cu Dalmele pe nast;
capul, in u.soarn exiensi..
se rcazerni cu ba.bia pe
casetb;Cr r a ldr g de{ hjsi:
nasul atinge cJsela. PU-
nul sreilal perpendicular

/: - B.rdii de lilare
peste cap; sac de nisiP

lig. 87. {C pcrl)endi'


culari pe caseft; inhn
Drin lanbda: iese Drin
_Fn
'prnctul Alveolar
18x24 cn, in lung; ma.
ginea infer ioaln la nn lat

r,jl'9'i,llfflllii6',l.-
de deaei dede llul biF
bieit marginjle laterale la
€ealn distanl:i dc rlanul !t;.li; ;,;,i,ililijjl'tral,1?;,"
R - l' l:=75 cm ;
lr Bb 66 4Y, 100 tAs

o bsA . s ! . M/ fe eerhdt RC
',3!cL Nuft F lid p'rr/'r: a3:cv Pozrl'l
; P; n. 1: lebo J,. o I hlr e "
'o" *l,.lh
rJC .! bs '1 Isrl at
r{4Jj
U,6tt\.
I {J.1
fjg.89. P - DY; an-
iebialele in Ilcxic s. .ee- Craniu P - .4: bdrbie film
zeme .u palrnele pc masi; (seilco-na2ald)
capul, in exlensie, se rea-
zemi cu b;rbia pe casetd.
Planul sasital per pendi.

f - Bardn de fi\are
peste crp; sac de nisip

Fig. 90. RC pcrpendi


culara pc casetiii intrir
fdn vericx; iese prin na
sion lru 18x94 cm, ln
l1'ngi narginea inte.ioarii
cu un lat de degct dcde
suLtul birbieii mareinile
laler ale la eAali distante

{ - - lq tr =75 cm;
L; Bk: 75 hY; \0a nAs

f.g.Cl . .- q'nunl Il oi tal e aIl c u r c e'* i . Lt.aar bi l r te. - - Otoi tel .


a2) apur dpl o- ai e. - Si nu.ur i l c r nar .l dr r ( ?./. oa.c tp nr 'd.e ( 4) .

Observrlii. Se ml nuneFte torli. sennaxlall. Iso Doale rac€ cu 0s*yi 125 nrJj tfun rt

t05
C rani uP -,4 : ber bie na s - fi l m
(!enlrico-dentaft,trunsbu&l)

Fis. 92. P Dl; anlebr a


tele nl llerie, se reazere c!
p.lmelc te nasil; catul, ir !
ioari c\trnsie, sc reazen'il cu
r ir bia de caseii; gur a lar g { les -
9
r hcili navl atinge casela. Pla '
oul saeiial pe.pendic!1,. te ca '

/r IlaDdii de ii\arc testo


I
cap; sa. dc nlsip sub gleznc

Fig. 93. 4C inclinatil o.njo-


ca!dali inlr:l prin v.rlcxr jese

. 17, l8x2l cm, in lunltimar -


gr nea supefloar j la livel!t."-
pr lur i nr ar gir ile laloale la esalj
dhtaDti dc pla,,ul s!eiial
R f-| = 75 cii: t,: Bt.
70 tl' i IU|) n,ls

.hs!r r r l,. l i s .91. Si r ul l r o,l al ( /) . - Si .ul m ar i l dr f2) . Si !!I


N,n i ,.ziLB t.nor J dl ( J r . - r l /r c i n'a or l r tar ; ( .1) . Par l i no p :n. .
lanserii.l (J). Stinca (6). - Celtrlelc nrasloi{liorc (7).
Sc ti ul n6z al ( 1i ) . C el ul el edm oi l al e ( r ) .
Craniu 4 P: occipital- film
(fronto-suboccipitbld)

Fig. 98. P - Dr; nembrele


srpe.ioare de a lnngut corprtuir
capul in pozitie medie, cu pla-
nul sagital per pendicularpc c a-
sciri se,reazeinA q! occipiialul

I - Bard:i de ii\arc peste

Fig. 99. nC inclinat; oanio-


caudal; inr r il lr int. un pl]r c 1
situat l. !nir e. 1r .inr ii ,ni Pr i -
oarc d' hcnne. medie a liniei
naslon lese sub occipital
r n 'nioni
l8X2,1cm, in lung; maF Fig. 100. Sutufa pa.ieto occipilal; (1). protuberanl2
gnea strperioari Ia limiia caDu- occipital; inienr5 (2). Cdurd @tipitutd (3) cu arcll
luii mar sr n,l" lat.r alc la es;l .r tosierior al ailasului. - Sntllra lemporo ftcipilali (4). -
,jisr antij de r r ar ul sapr tat. - sli|rite (5). Masianlcte (6). Condihn nandiblllei (7.).
tt - f | =;i .n1, L: Bh
75 tyr 100 2,1r

o b sc rv r t i i. t.cldenin b!n5 p.itru dngnini.rr tumorjror


Se nri nNm.sre
.f sa Fxl. lacc c' 70 nyj 123 nAs: thttj Bk

.108
Mastoida sugarului.Transoculardoblicd

F,e l0 l P DD. @ci D i l a l u lce va nr i


su ; Llc c c n l t u l c i se te i : se tl e cte a zaca !!l
.u nenionul ln piept plnd ce ppieclia er' Fie. l!3,
f€rnii a antrului ajunce in dreptrl trf' .1 - Marginca orb11a.i s!peri
oari. 2 -- Mica aripn a sf.noiduhi. J llar
shillui exlern al o.l,itci (arhul cilircite gLD.a superioari a slntcii I -- Canalul
pe orizonlala germane). Apoi se rotcite
s c m i c i r ( !l ,r s r pdr i o.. 5 fi c l c r l . 6 C a,
latersl capll cu l'n lnehi de l0 l2r. Lo_ n.irl auditiv inhn
calizatorui se .i:32:i !a.oniu.ul o.bitci 6i vi.Iul stincii. Z -
C .s a ti npanr hi . 8 C ondi l ul handi b!1.i .
9 - Ipoti z a z i gonr ai i c i , /, C anal ul s c ni '
c i r c ul ar .r i z ontal . 11 - Antr ul . 12 - F anr .

Fjg. 102 (C nlhi tangent c! conturnl


intcrn al .rbitei, nr dreptul rildiicinii na_
sului, trece prin oriiicjul ncuro-auditiv ii
nf lrd . n f a s r t r u l rcg i u n c, tl i n tre mcl c ji
re lordd l o f b , t d r F In l 3 vl 8 mp ;r{i t ln
cIi r f'a l i i .
douil pil4i egale printr o Lucati de piumbr sl g r ( l s. adoarinc

se iac ambele mastoidc


'De ac.lasi iiln = o ri,reNrli pc kiro.
R - F-F 80 cm; tr lvlayer: 60 tYl
hiervir rn gj 5o
40 nAs, lltJ' Bh. de niDtrle. Nunil, si pDzilia Brl.b.n,

r0 9
Craniu lateral: a
(redere generald)

Fis. l0l. P ,l/; um i tul


ridicat djn partea in care cste
tutob cap!l; antel,r atul,ilec tat,
se re.zcni cu mnra pe masii
capul i ors cu 90", cu planll
sasilal paralel cu caseta, se rca-
zenl, cu r€g1lned tenporo pr-
r ictal:l pc m ijlo.ul cascici; U ni r
inlcr or titar ii per pendi.ula r i pc

I Bandi dc lixare P€sic


cr fi sr ci de nisip suL un nr l l
ddicai ii sub glezne

F i g 106. - Si nur i l e l r oni l l c ( /) . - Or bi tel e ( 2) .


- celulel-" dinoidale (3) - Sinuril€ naxilarc (l).
stture ironio-parieialil (5). Saxa lrrceasca
/tl. - Donul ii (7). S!1ur. occipito parietal{i
\5J .
f1s. l1r ;. RC per pendic ul ar i
pe cas.ti; intr i la un lri de
des.t r L( ..sr pr am ijlocnlui l i i i c i

fr i tjx30 cn ln lat, m l t
gjnea sr p( iiod il dep:i.s.ilecapul
cu don, 1.lr r i dc dcgr ii m ar
glnca anlerioarii si posterloaril
la cgaln dlsbnl:i r le c.p
R F |= r - ic,L; Bh
65 il;80,r { s

' ,.d tr,| i o' r,


"1,
r fi,/. p.p"ndia l"
"
: .ibi(ei, se rorlc tacc cu 60 ry; ri{ r.1:; irrii 61.

i l0
r:ig. 107. P Dt'i umiirul ridicai Craniu lateral: b
din paftea in ca.e esle ittors .apul;
anlebratul, ileciat, se reazemn cu nina (|aua turceascd\
De nasn; capul into.s cu 90', cr planrl
saCilal. paralel cu carta, se_rcazemiL
cu r€grunea lempord p.rrcrara pe mll
lccul caseleii linia intero.biiara p€F
r'endicular; pe casetn
f - Band; de Ji\ar e Pesl c c apr
saci de nisip sub umilrlll ridiclt ii

Irrg. 108. ,aC perpendictrlarii !e ca_


seu; inl.i la u lat de dcgci deasrpra
nijl€tr hi linici 1,aza1c
l.n l3Xl8 cm, in lat.
R localizald I'layeri BAi 66 it;

Fig. lll!. ClinoiLlel€anie.ioare (/). -- DoF


sul teii .u clinoidcle postffioare (4. - Sinu-
rile sienoidale (J). .

Observ,lii. ti riixt prin Drmnul srins inirodn\ srl' hitJi!


ia dktantr I l hxi mare de 1
.Dcui,.u e ,
o ftar:! cu de.c{7!trc R. r0.." .,.".,

llt
Craniu lateral:c
(oaseleprcprii ale ndsului)

Fig. ll0 P - Bolnav ul Ec -


zinLl; capul in pozilie med i ei c u
in' le\ul m linii dr eptc t ne i i l m ul
lipii de partea d.eapu a nasu-
hi
/' - Suport la spatcle caPu-
lui

Fis. lll. nC pe.pendi c ul ar :


pe filmt inhn prin mijlocul ielei

Fft 4xO cn. invelit ln hir-


tie neagrn, l;rn foli; agezal in
' R- F,r =75cmt 5 0 l Y; Fig. ll2. osul razal (t). - Rndeclna razah
100 ft,.js (?). - Mareinpa orLfari. parlea natats (J). -
Sutura nazcnaxilarn (4). * Spina nazald ante"
.i'oari (5).

ob s.rv a lii. sc Doile oblnr rcessi radiogr'fre


in Dozilie lateral:i culcxil.
FiC. ll3. P Dt; memb. c -
i/i r;, ,-
1c sulerioarc de a lungul coF
Craniu vertical: vertex iilm
prlL,ir capll l! exlcrsic tortau, (subm?fila-"e||i.ald)
d planul sagiial p.r Fndicula f
pe caseti, se reazenrdq renciul
pe mijlocul qasetei; planll di-
zo.lal par alel cu caseta
lc - Saci de nisip sub !m$i

Fig I l,l. iC p.rpendicnlarir


pe c.scli; intri r'rinir-un p!nci
siltrat r!1in i'rainfea mijloc!lui
liniei care uDcste urghiurile

l:n 18X24 cm, ln lLrngi ca-


seia uiot ridicatd din partea
oani.l5, pcrtru a niclora er-
iensia iortratli ]a indivizii cu
glt scurt. Marginea superioara
dep;seste capul c! doun laiu.i
de d.g€ii ma.ginile laierale la
cr alJ d6tanta de plr nul sasilal
- R- f ,r .= 8U.m: L, l.r r
Bk; 1; hV; IUJ tuAs

Fig. ll5. - Baza craniului in general - Marginea supe'


rioard a orbilei (.1). Osul malar (2). - Fosele nazale
ob , \.r' P . ..' b . e ." .'" t1) .- s nuti tc s tPnai ooc ( 4) . C el ul el ePl noi date( i r '
'. .L,..t,r p: oo/:t" _ \ooti r . /i s om ,r ,c . ( 6J s ti 4.i \7) . A.l a,ul ( o,.
..' f it r .c i a L i.. r ' .,1 r ' ..0 di r "' cn"r r' i .:^., ,,,,
" kl o l sH' /

3 - Tchnica ndj0srallcd.
113
Craniu lefiical: birbie lilnr, bolnavulculcat iltcft!-
(\.rriicosubLneniali)

Fis. 116. P DYr ani ebr al el e n]


Ilc.\ie. se rcazcna cu palnele pc mas;i;
c.pll n1 extensic ntrlalr, ctr Planlrl
igr hl pspendr cular pc ( ,i .t;i . s e
r ".LZ.nr ; cu l.r r ir De c1 \et!; Pl anul
or izontal, pc cii esle posihi l , \'a i i p.'

F - Bandi dc ii{ ar e n.s 1c c aP;


sr c dc nisip s!h gltzhe

Fiq. I17. RC inclinati i ftani oc au'


dali irlrii Drjn lreimea poslerioarn a
lini.i !er lei- elabclii iese l a doud l a_
turi de d.gat lhapoia sinliziei m.n

Lr 21x30 i18x24) c m , i n l une:


nr r g r iL.L ' ulr "r ioa.A dcp ;l $tte c i p!l
cu tlor r lr lr r i dE dcgcr i m ar g i L c l r . l l 8. Ol l totl tl ) O'L" atar ( 2)
laicfale la csal:i distanli dc Pl ar ul 1;nl ,2a ::pan i r { ;, F r r g: .1 r or i er oa r '
'R ur - .r a,o- 't r ^J r ,e ( 4r . C c l uk te ?tnai da
I, [ = 75 $t: L; i3k; 78 k\,: ti ) . S * 'e .J " " i .tate ( u) _ \'\a1l i bul , //)
I00 n.,1s. qfol ,,1 ./:l r . o..i _i r : /8) - Sl i ? t
' "lu
( 9) . - Ar l as l l ( l r ) . - os ul oc c r PM L ( //.)

obs.frr{ii I' r.sorn.lc (1 gllul scort se ridici r'i3'eri

, n,i"il L D.
n,.s1! ;ozilr! rri.iz rt1). Se porl. lsca cu' 70 aL'j r!3 ,',1ir rllr:i ra'

I l4
Fig. l19. P- Bolnalnl Craniu lertical: bdrbie filn, bolnavul qezlnd
iadc pe un scatn aP.oape ( -,rert i ca su bm enl al d )
d. masii capul in extcn
sie {ortati, cu planrl sa_
git;l ner pendir !lar pc,a'

bia p. casetiii pianul ori'


zontai, cii mai Paralcl c!

f Band; dc lixar c

Fig. 120. nC perPen-


dicular i pe casetA; inlr i

l.n 18x24 cm , ]! llnei


narginea superioari dc-
pi$etle capll cu doue Ia-
tr.i de degcti margilile
later ale la cgali disiar ln

R - I- - I= 80 c ;
L; ler i Bh: io kY;125

Ls . l 2l . \4" r s i nr i .ur e,:'d, or r i l .i ( /) . - On.l


"
dal"r r2,. .- fo.'..t nal;r" t r. Situt c lpnai.lrl'
,,t) . C At,,pteetna. i ,t" {:l - \pot:z r " i g.na'r A ( 6t.
- . s /i r ! ( 1.) \'l i . | ,,e,. - .\poti z o o,r oni odr 1

I o.. ,,r e.' .bl.c Ltli


'D J ii'd

ll;
Craniu verticaL:biirbie - lilm, pe lilm curb
|aLi.)
(rcrlico'subn1e

Iris. 122. P DV:


menbrele superioare dc-a
lunsul corpuluit capul 1n
cxlcnsie io(atr. cu planul
sagital pcrpcndicular pe
lild. se reaz.ni d' bir
I'ia $i regiunea submento-
ccnicah pe film ll nulat
cu.b pe un sac de nisip
I - Bande dc lixar e
peste cap: sac n'slp
'ie

;ai
Fie. 123.

dou; laiuri
RC incli' r at:
cr;nio caudal: inire
de deget ina-
intea vcrtelllui; pa.aleln
la
\-r (
fft 24X30 ilSX?41
( m . In lxig, inpachctar ,
lmDr euna cu cele .0ua
lolii. ln hlrtic neagr, l i * . 124. Oi bi l el p, p" ?l ,l F uf.r :or ( /) . S u,i l e
R - I-ln = 75 cmi ,n;s nate l !) . - l Adnr :br ra 'J l . Sppl ul n" z r 'l ( r ,. -
L; l*a Bk:66 hv; l2D sibttite sletoidate (5). - Apoliza ba,ilarn (6). -
stthcite (7),

I l6
S4;:)9*
Fig. 125. P ,Y; unirll C rani u obl i c: mastoi di -. i i l n
ridicai dir parlea in care este
inlors capul; aniebratul, tlcctal, (tenpora-limpanid)
sc reazemi c! mtna pe rnasilr
caprl lntors c1r 90", cu tlanul
sagital paralel cu caseia, se .ea.
zen, ar orili.iul alditiv extern
pe caseiii, la doui latur' de de'
gei mai sns de mijlocul cii pa-
vilionul trechii dat inainte
F - Bandn de tixare pesl.
cap; saci de nisip sub !nitul
ridicat ti sub glezne

liig. 126. nC inclinau


cranio-caudalr intr; la ?
.n deasrpra oriliciului
anditi! extcm, iese prjt
orificid audiliv dterr ditr
panea de radiograliat
Fft 13X18 cm, in Inng
4 - lmalizator Ma-
!er; iiri 8r; 65 FY; 160

Fis. )27 - Ltnita poste.ioatda nastojiei ltJ.- Vnfut


nastoidpi(2).- Contlt\tt superiofal stincii fr). - Viriul
sitncii (4). - Condilulmaxilaruluiai).

ob .r . ,' , , i,dq.'la
oe po.t \omnre, "r..q ndkr,,
s" n"' po"le e'<ui" r':1 lo" riai. vs!"r, la d.'
!i Ilansi cu dcschiz:llLtrl 'l '1

|7
Sralrea\
Craniu oblic: orbiti, nas, umdrul obrazului- film
( o cci pit o-z i ga tnat i ci )

Fig. 121i. P DYr partea supe-


rioarii a toracelui indeptrlati de
masii anlebralul, ilcctat, se .ca-
zcnii cu palmcle pe mast; cattrl
lntors cr planul sagital lncinc
cu caseta un rlnghi de 45o; se
rcazcni cu nasrl. arcada su-
p.aorbilari ii urnilrrl olrazultri
din par t€a de r adiosr a fi at pc
m ijlocul cas.iei. Bir bia u i or i n-

I Bandd de iir ar e pes t.


capr saci de nisip sub m €r i fi

Fis. I30. -- PerctclcIateralal craniultri(/). '- Mastoida


(t). -- Contwul s,petior al stincii (t). - virlul stincii
Fig. 129. RC lnclinatii caudo- (.1)-cordilul marilarului (r-).
crani!lr intre printf'un puct
situai la ri lai de dcg.t dcas!1_
pra si nr alara prolubcrunt3i
@ciritilc e\lernei i.se prin mij-

r n 13x l8 cn. tn laii c as el r ,


ridicati in partea sUperioaril,Iace
.! masa rn lnshi dc cca. 10'
R - Io.alizaior Uaycf, iiri
aki 65 fYi 160 nAs

obrc.fJ' I od|qri
.u,, ne.rr: m.,: | "- r
,rlor \Gr€r, la dhi,ni, I lq-7i l00 am ri lix.ili d '.'blo.3l
deschizl_

1l B
lI,4tec
Fig. l3l. P- Dr ; m €' nhr el e Craniu oblic: mastoida- film
srperiode {le a hrgll coeulur;
capll llectat si inlors de partea ( I ra nl o-mas loitl iatd )
{ le.,diogr afiat, cu !lar ul sag i
tal liciid cu masa u unghi de
,15'i se r.azcmi cu masioida Pc
cas.tii palilionul ]'lrechii dai

r. Bandd de iixare Pcsle

Fig. 132. fC inclinati ctani o-


caudali inir ; la 7 cnl deas' P r .
unshiului exier n al or bitei oPUs c
cxainin;riii iese prir nastoid.

Fn l3X l8 cm, in lunei na' gi


nca suFerioarii la trei laiuri de
des.t de?srpra orifici!hi audi_

R -- lmalizator }iay.ri iir:i


ai; 65 AY; 180 n,,ls

Fig. 133.- Virlul masloideif/). - srinca (:2).;


cclulele nastoidiene(3)..- ,antuL (a). - conur

ob scrv d t I i. Il.fo.. )',qident$


.i(u1r rrri localtsior
d.schi/11{r d. r,i.m nr dianetr'

I lc
Craniu oblic: orbiiA.nas. umdrul obrazului lilm
(telnporo'arbitar'i)

Fig. lr l4. P Dt;


mcmbr elc supcr m ak de- r
I nqul cor pur ur : capur ,
lniors, sc reazem, c! ar
cada s!praorbitaril, unl
r ul obr aznlli $i nasul pe

]r - B,ndi de lir ar e
pesie capi sac de nisip

Fig. I35. RC pcr pen-


dicllar, pe casctiii inbi
pr in c!dr anr l postefo.su.
pcriq a1 pariefal!lni dnt
par tea otusiii iese !.in
unghitrl ertern al orbii!L
dc cxaDinJl; lr ehtr ie s.'
iormczc cu tlanul orizon- I s . t!o. tr aLl a opt- n | /r . \\.r s n ? ntb l ar : ( 2 J )
ial un unAhi dc 4il' , iar - - \pof.z a hontar ;r a os u I r l J r ( 4r . - | anul .l t'l oi _
:u plam l sagital unul dal f5) . - Si oul honl al ( 6) .
de 50'
f,? l3xl8 on in 1ai
R l@alizator Maler ;
il.t ,t, 70 ll: lllll n.l3

120
t'ig. 137. P DY; urnirnl
orus p;rtii de radioerafiat ridi'
Craniu oblic: umirul obrazului - film
cati pacientul se reazema cu mi. (zigonatica mdbrd)
na pe masij celnlrlt membru
supedor de'a lungul cdpuluii
capul se rcazemi cu maqinea
extern; a orbiiei ii malarul din
pa.tea de .adiograliat pe mijlo

I Bandn dc lixare pcst.


.ap; saci de r isip sub gleznc ;i

Fis. 138, lC lnclinalli postelo-an-


lerlor ir unshi de 50"; inhd fua'ntea
.onductului atdiiiv e\tern. sub arcadN
2igomglic;i iese prin malarul de ra-

fd l3xl8 cm , in lunAi m ar gi nc !
inlerioari ln dreptll bnrbici
R - F-F = 7?t cm. L: Bhj 65 kr';
100 ftIs.

Fis- rii]. Osul malat de ptolil (1V).


- - Or Li ta r O ,. - Aoofi z a z i gom ati c ;
tz t. - Qs r l l r ontal {F ) . - Lr m i l a
cl,ser!e111. )iuriiri 9i poziln cfrnrj. se DoxLeIa.a ri c! 60 *f, rlD,rlJ, inierloarn a eiajului mijl@iu (E).-'
I{r[ ar; F a-lmcm. Arcana denta.a srperioard (ts).

12l
nlan d i b u l a:r am ur aor iz o n ta l d fi l m

Fis. 1,10. P - DI; usor inclinal le


sp;tc .ar ul cadL ldr ' r al P c c r 5d;,
Lr r E afe nr r lg nea
in unsl,i de cc..20' iali dc Pl dnul
mcscij capll ln !ioirii cllrnsic
,F - Saci dc nlsir la spr te

F i g. 142. M r ndi h!l a i n i unei atc a s a


drcapii, respecti! stjnge

Fis, l4l. nC inclinaii c ar doc fu-


ni;l ( cc,. l5 20"1 .ii c;tre bi r bi .,
inir n la r lo!n Iatur i dc deg el l napoi a
r nghiului nandib!l.ii icsc p r i n r i i di -
.ina rliimului nala. din pa.tc. ,lP

a/n 13x18 cm . ir r lat: tr ar Al nc a


lnlcfi.,rii Llepiieite mandibula cu un
lal dc degci; narginca attoioar,
depi$.r lc bnrLia cu dolA l atur i de

R I F = 78 cni l,; fl i r i at;


55 ti'; 60 ,u,ls
o li: e rr r 1i L Nln,ni ti pozilir
rxr . clnd ardi
d:itri rxselei o xnlrnlie niirii ;i 3rropifm Lrrbia de
',ai
Fis. 1.1.1. P - DY; antebra_ iVlandibula:nas, birbie - film
leli in flexie, sc reazcmn cu PaL
nelc p€ m dsa;.ar ' ul in lls oar a
exi.nsie, cu planul sagital Pcr'
pendicular pc casel?ii se reazc_
mi in bir bier nasul,atinee c a-

f - Blr da,1e tixr r c P c s te


cap: sac de nisip sr b elczr e

Fie. l+ .1. RC inclinati cr udc -


craniali este in flanul sagiLal,
t) ar r leU la planul or izontal ; i n-
irn prnr .eali, tiniird birbis
/rfl l3x 18 cn, ln ltngi ma.-
ein.a inicfioa.ii depiiett€ bir'
hia cu douil latrri dc deset;
nar qin l" lr tcfa c l3 Fer li l i s '
tin1,,l. r jantr l saAitr l.
R - I F= 75 cdi t, ni ;
65 tl' r 80 m Js

I F . ) t\. - l l a4ai o l a J P, _'. Se m 1i v ad :'l r '


l :l \.n r l nd,.l ( /1. - ur i h m " r 'l a e ( :) . -
Apoi tN odonl oi di i a !x hul N . -

obser!rlil. se nrai porle Nectrlx cn bolnirul reTind r. nr suu 13 trrri,n Ds.j.

l2?,
t r {a n d i b u l a : bir bie lilm

Fis. 116. P - - Bolnalul


sade pe un scaln la trar-
girca mcseii captl ln
rtoa.i cxlelsic, sc rea-
zeni cu berbia pe iilmll
ntrlai clrb pe un s.c dc

f Bandi de tixar .
5

1,.,\-_
fi g. .18. - Im agi neJ J e tal i d m andi l .I- Il c i s i \.i
.up.- .or i . 2 l 1c i .i f,i i ni ei ofl . i G au2 m enl odi ej- I -
I:ig. 147. 4C llclinatii
de sus in jos ti dinanrb
inapoi; lintcrie Iata an-

Fa l3xl8 cm , ldin
ccrane, inpach.tat in

R- i F:25 c' n;
L: Iar A Bh:55 kV; 80

o b serv o I I i. NuDril, si pozilia Brolto'-


Se !o,te execda
lig. 1.19. P Dlt: ,[landibu]a:articulalia temporo-maxilari-[ilm
!na.'rl ridicat din partea
ln care .sie irrtors captrli
aniebrai"l, Ileciat, se rc,-
zcm :i cu palmr Pc m asii
capul lntots cu 90r, ctr
planul sagital par alel ctr

ar ticnlalia icmpor o,m axi


larii dc radlog.afiat pc
nijlocul caseteiicufa m r lt

t - - Bandn de il\ar e
Pesle calr sac de nisip

fig- 150, RC pcr pen-


dicllart pc casctai intrii
prin ariiculalia tenporo-
naxilari. opusn celei dd

/:ft l3Xl8 ( m ; in
lung
R - Tlbul in contacr
cu pielea bolnav!lui; lnrii
ldalizato., ltiri ae; 55 Ii g. 151. / - C ondi l tr l m andi bul €i .2 - Al ttc u-
hV; 60 tuAs btia tenporo.maxilarr. J - Arcada zigonaiicr.
.l - Apofiza coronoid:.

t25
RECULI PENTRU DINTI
F4, 152-195.

1. Exanenul radiosralic al dintilor trebuie sA preceadn b) Metod,a i ntrabuaal d seN ette pentru toa€
;i \ a c ont r o l e z e o r i c e i n t e r ve n !ie d F n la r d . dantura, insi cu greutate pent molarul III inferior. Ea
2. Pentru orientar€ ne sint necesare citeva date anato- se face punind bolnavul in decubit d,otsal sa.u in pozilie
mice. Acesrea Ie rezunnm in schemele din fig. 152,153,154.
3. Existe doue netode de radiografiere a din.tilor:
a) netoda extrabucau, b) metoda inrrabucale.
Metoda e x t r a b u ca l,d se r ve ;te p e q tr u o b -
^\
tinerea unei inasini de ansamblu a mardibulei, pentru mo-
larul III inlerior (greu de radiografiat prin meroda intla-
bucale), p€ntru leziuni ale mandibulei de origine dentar:
ti pentru bolnavii care nu pot deschide gura (lrisnus).
Aceasta melode este descrisn la poziJiile 140, 143, 146.

,-'\2
Fig. 152. Arc.di d.n-

^l,i
lard superioari la adult,
/ incisivll centfal
sllng; 2 - inccivll la'
ter al; r - caninuli ,-
p.imul premolar; 5 al
doilea pr emolar ; 6- pr i Fis. 153. MandiLula cu arcada dentar; inf€rioard la adtrlt / - inca
mul nolar; 7 - al doilca siv-ul cenilal sllns: 2 - incisivul laleral; , taninuli 4 - primul
m olar ;8- alticilca Dremolari i - af doilea prenolar; 6 - primrl nola.; 7 - al doil€a
molari I - al lrcilea molar.

12 6
Fig. 15,t. .lnatomia dinielui Exisd doun va ante, dupi felul cum este aqezai lilmui:
v:izuta pe sectiunca !n'1i molat
inl.ri@ conplet dezlo11ai. / lilnul in suptafata de ndsticatie ti filmul .,pamlel." au din'
smaltul comanei; 2- deniina trl" (reiroalveolar).
aoroaneii 3 - pulpa; .4 - stp
tul alveola. (interdentar); 5 -
In tehnica cu filrnul in suprafala de masiica-tie, aceste
spatriul alveolo'deniar {perio- €sie introdus in guri; bolnavul mugci ugor laiura mare a
doniall; d - peretele alveolei
r Adicina;8- ca-
lilmuluij astfel se obJine un paralelisn intre film qi planqeul
dentar e:7
nal radic!lrr. b u cal (l i g. 155 A ).
Dintcle se conpune din co.oana ln tehnica cu filmul ,,paratel" cu dintele (reiroalveo-
ri l-3 rddicini. Coroana are
snall (I) dentin; (?) Ei o ca. lari), {ilmul (de obicei de 3 X 4 cm) este atezat pe IaIa
vitaie tn interiorul ei. Porliunea interni a dintelui Si menJinut in aceaste pozitie de indexul
de la lernina.ea snallului pinn
la deschiderea alveolei denla.c sau policele bolnavului (fig. 155 B 9i C).
P€ntru arnb€l€ s€ inirebuinteazn fiLne de 3 X 4 9i de
4 X 5 cm, dupe cum se nenlioneaze h fiecare pozijie din
rnanual. Fiimul este invelit intr-o hirtie pergament pentru
tezindd. Cea in de,ubit dotsal permire o fixare mai buna a {i lerit de umiditaiea din guri 9i in hirtie neagrd p€ntru
a bolnarului, precum qi examenul ceior care nu pot pnsha a-l led de lurninn; va avea collurile rdiunjite pentru a nu
pozi,tia gezindi. Pozitia tezindd este mai comode pertru bol- jena bolnavul. Unel€ lilne sint livrate de Iabricn avind o
rav 9i mai ugoarn pentru op€ratorul obitnuit foaie de staniol atezati pe lala opus, razei incidente, pen-
proieclii. Pentru praqticar€a ei este nevoie de tru a absorbi razele secundare date de lesuturile noi. Al-
rezemitoare de cap, care poate fi fixate la diierite niveluri, tele sint duble, avind un singur strat de selatini sensibilni
dupn inrl,tinea boliavului. astfel realizeazn lilmul obigDuit radiogra.iic, care are un strat
Oricare ar ii pozitria bolnavului, cl trebuie se stea liber, sensibil pe anbele ie.te. Peniru exanenul complet al intregii
neconlractai, iar capul sn fie bine lixat. Se aranjeaze in danturi este n€voie de 10 lilme (Iig 156).
prealabil regimul de expunere, se agazi bolnavul 9i apoi ln ambele tehdci ale metodei intrabucale sint doui
s e i n'roduc e lil m u l i n s u r i , a * f e l ca e xp u n e r e as. u r m e ze reguli de pnshat: raza centrald sii lie ortoradiaH, adici in
imediat dupd aceasia. acelagi plan cu axul dinlelui, ;i si lie oriogradi, adice ast-
Radiosra{ia inirabucali di imasini reduse, iocale. Ea Iel inclinatd incit si proiecteze pe lilrn dintel€ in mnrimea
trebuie de multe ori completatn cu una extrabucali, pentru sa naturale. Prina (ortoradiale) se rcalize zi, aducind tu-
explorarea lecindtrtii mai indep:irlate a dintelui. bul in dreptul dintelui de exaninat, astfel ca raza centraln,

127
t D
vltl x
A k

I ig . 1 5 5 .
lrAh e : 2
RC - raza centrala.
P ri n .i p i l e me ro d e i rrraLucale peDLr u r .d,ugr air r .a d' r l lor ' /
a xu l d i n te l L :: t - t.lm. ?

,4 - Tehnica cu lilm in supralaF dc masticatie Rc,


- s uPr al r l d de m a'
Liier r odr pd u.Ph,ur ,,r to m dL de ar uL di nt'l u. r i de Il n:

RC, perpendiculari
pert !e bisetto,rea (1) u]1ghil'lui
/Z \6
-lrt
46U f,
r

lt't/
ioinat
l.' ma r d de e aaxul
rul d dintehi (2)/ 5i
i n te l u i (2 trl m ((J),
>i lilm J) , linteqte apexrl d.ntelui.
l,nLc!le ape\,,1 dir vl
a - i"h;G
ii-- Tehnica diilmcu iilmiilm;paralel'cu dnrtele {rai.oaiveolari).
itiiiele {rei.oalveular;).
{rei.oalveolari). FC,
Rc, perlendiculard
Perpendicular; le bisecloarea (4)
[e bisectoarea (4,
unshirltri
u n e r ' b l u i lldmat
dnat d de a ru l -pirilet'cu
e axul -paralel'cu
dintelui
d i n e l u '(2r
f2) 1i Iilm (f3),
si lih J) , tinteste
linler lp ipe\ul
apexul dinlelui
le' ur '
'I
? T . h n i cd .u frl m ,,p a ,d l p l _f: oin( ele .ieir oclveola ar . \unai l2 m ol6i i ,r i eti or : :e por l e r e" '
liza asezarea filnului lnti o pozilie ap.oape paraleli ctr axul dinlehi.
fj s . 156.- tt" m enu. Iadr ogm i r c al J er l i l .i Pr r n z F ." Ii l m ede3 4c n.
dj nl i i sup€rio.ir
.4 - dirlii A - ,l
s uD €r i or i ;B dii nti i i ni er i or i
Vom intrebuilla
Vom inirFhninl, umbioarele
urmiioarele not;ri:
axul dintelui 9i filurul sn fie in acelali plan (fis rss J). o,nl ris.ppri ofi . .8ZP j l rj r'"'r 'l ?J45678
A doua (ortogiade) se rcalizeaze inclinind raza cenrrali .li nl r i l hnori .... b7654 J 2 11 1l 2i -r56-- 8
asti€l ca si cadi perpendicular pe bisectoarea unghiului Ir- Asltel. Decelezec. filne von obtine:
peL..2l tl l ..87 61i
cut de film ri axul dinielui (fis. 155 A, A, C). Penlru orien- l l l peIL.543l i pe
lare, se ridica cu mina buza bolnavului 9i se centreazd pel V ..13a5; P eV . p_Lq
asupra dintelui, care este astlel vizibil, sau se va cenlra pe p , vl ..21 l l . r' V l t . i r 3,-; pFV Il l .8Jt:
liniile apexuiilor. P€ntru din-tii superiori corespunde unei p e rx.. aI F€ x.i 6 7 &

-3
128
Irig. 157. ProiNlia pe obraz
a aPexurilor dentare. Linia in-
lrerupti superioar; de la tragl1s
la aripa nasului, corespunde a-
g
pexrrile dintilor s!perior'. Liria
lnlrerupti inlerioari, de la lo-
^--J
P;Fry
$4
l,ulul ur.chii la proeminenla
bArbiei, corespunde apexuriloi

E L]
-
m E
liR 158. In,i ,l enl e penl r u o,s s r " r .a r " dac i r l or m oi ar i l or :uper i or i
' I an.er 'or : i 4 . t;." ,tta uc c m ez i al a ( v es ti uul ar a/: P - r i dd.
,r na p !l al i n;: D - r ;da( i na buc o- d..l ,l a ( v eJ i bul " r S) .
/ l nc i oenl a ur 'or adi r l ; PC . " ' I dr 'l 'l ui ) i i l m ul s p g;s p{ l n

linii care uegte tragusul cu aripa nasului; peDtru dinlii // Incidenla disto-excenirics; pune in cvidenln riidicina Luco
inleriori, cu o thie mergind de Ia lobulul urechii la pro' /// Incidenla rnezio.excentrici; pune tn evidenl: rddicina
-
eninenta b;rbiei (tig. 157).
IV. Molar supcrio! cu cele hei .idicini. P - r:decina lalatini;
Cind dorim sd disocien optic canalele radiculare, rnai celelalte dol]n riddcini sinl vcstibularcr D - buco'distal; qi,rlt --
ales la nolarii supeliori, care au trei ridicini (fig. 158 IV),
vom perisi tchnica cu raza centrali ortoradiala. irtrebuin-
lem o decalare meziau sau distali, in raport cu incidenla
obi$nuitn. Realizem astfel incidenla mczio-excentdci sau
di sto -ex c ent ric ;( i i g . 1 5 8 9 i 1 5 9 ).
Incidenla mezio-excentric,i sau disto-excentrici este Fig. 159. Calc dupi radiogtalis
rareori intrebuinlate pentxu molarii infedori. rolarilor superiori Jl incidenia
L a prem ol a r i i s u p F r i o r i . r i d ; cin ile
"e su p r a p u n in :..i- 5 - Situl maxilar superior;
den-ta obisnuiti (ortoradiaU), de aceea in anumite cazuri l' - r i d;c i ta D al ati ni i r l 4 -
rrd;cira buco-m.zialii D r;
intrebuinJem o incidenii dislo-excentrici de circa 10'.

I- rehnica r.diocarkll. 129


Incisiyii superiori; bolnarul iezind a

lrig. 160. P Bolnalul iad. Pc


!n scaln cu rczcnrarca.e pcntru caP.
Capul in pozlJic nr.dn' cu planul me
dian !ertical; strpralala de flasticalj'r
or izoniali.

Fi s. 161A . R.

Fis. 161. RC inclilaia cu c ta.


.l--5s" Dc $rprriata de nasti
calie, anlcl ca si1 cadi PcrPo!
dicular pe bisctoarea ungnl!'
lui lo!n;t de arul dinielui ,si
l ln; r ihr lr cca. I cm deas uPr r
r ir lulur ir .ulfi ( ! ii r ig r bl

In 4x5.m, inl.odlts or i F i g. 162. Inc i s i v i i


zonial n i.idr ,; Ir tut, aite!f
oar a ( Lr , ' l 4 cm l usor sL r Lns a
r ntr e Lr ncP;icfte in a r r r a
(u /r ' cri
linti,
R r f:in tt' t o" C ani ni i -

oiser!a lJi. Se rl risre.U o nnDliLiIrc perndi, do


fjg. 163. P - Bolnavul ia dc lncisivii superiori;bolnavul Eezind b
oe un scaun iezcn.roare per
ir u cr !. Cr nul Ln loz 1ie medi c ,
c! nl!nul mc lir n \Fr liLali s r _
pr aiata de m asticalieor izonial r '

Irjg. 164 A. R!'

dintetui ii iiln (li

Fis. 164. RC indinalii cu c c r .


,15' pe srpralata de maslicd-
1ie. anf.i ca sn cadd Pcr p.ndi _
cular pe biscdoar ea ughiul Ll i
Ionlal de axul dintehi ii iiln;
ini.i la cca. 1 on deasnpra !n_
r !lui nasulLli ( v. r i Iis. 164 A ) .
fd ilx4 cm , aifr at pe fa l ,
intear:i . incisi!ilor s!perio.i ir
iixat de polhcle bolnalrlui. Lr'
lura inf{ioar:i (c.a de 3 cnt
r - cn' .
' lc!.1+) te dinli, ' u
R - f f:io Lm, l, ;0

F i g. 165.- Inc i s i r i i

ds prcteri,'ll tu nP i!e.

l 3l
Incisivii superiori;Lrolnavulculcat

Fig. 166. P ,Di capul in Jlexic


accentlrati; pcnra riunghiulard sub

Fig. 167 A. R.-

telui ri film; 5 -

f) g. tti- PC per pendic!lr r i p!


bi*ctocr er unehiului lor m at de ax uL
dintelui si tilm; irtrn Ia cca. I cm
deasupra lnlului nasului (!. ii fig.
167 A) .
rft 4X5 cn, inhodus ln Eu.e, ln
supralata de masticalie; latura ante" F i & 168. Inc i s i -
rioaii {cea de 4 cm) u$or strlns,
lnire dinli, ii depilse$e ln alari cu

R - F-rr 30 cmi L: 5A kV)


- C ani ni i .

observ3tiL Se !a .especl3 o irobirizare Frlecui da DrcIe.


si ooale excaur' si cu ,i,mr' para,e, c" dn'i.'e
l',1f",1i,.:it"f
Caninul gi premolarii superiori;boinalul Qezlnd
Fig. 169. P Bolnavui
5ade pe un scaln ctr rc-
zemaloaie penlru cap.
Capul in ptzilic medie N
tlanul rneditn vertical;
$praiata de maslicalit

Fie. 170. RC tnclinai; la cca.


' 40. !e snpralata de nrasti
calie, astlel ca sii cad; Pe.Pen_
dicular De bisccioarea unghiul'ri FiC. 110 A Reptezeatdrcd schenalid a ihcideklei I -
iornai de axul dinlelui ii iilml slp.afa1a de nasiicalie; 2 - axul dintelui: , obec-
intr a De linia aPe\ur ilor , lintin d loarea lnghiului Iornat de arlrl dintclui ii Iin,L; e -
r r en;lar ul i \v. r , Iig. 170 A.) .
fd 3^4.m , asczat Pe r r tl
interri a cani.ului ti premola_
r ilor r i tL\aL de in' ler ul boln a_ F i g. l 7l . - C ani -
\ului upus r eCiunii de r ad,o'
sraliai. Laiura inl.lioari (cea
dc 4 .d) depi$eqte diniii cu 3

,R F I : 30 cn; .i,j 50
I'l ol ar ul L 7- M o-
l ar ul Il ,

p - " i : 'l i ul p o d a ,Jo o


o b,".r"lir. DDi . : ' _p , I " . ') , d( s.
jimll "D1""..' rirdo^
e ' di,,D " J, : . ' lLnader 'm dl: R.
a0-r5a trl, de n,r€'i13 dc frrsticarie. ",:
-[lolarii superiori; bolnar,ulsezind

Fig. 172. P Bolna-


lul r ad. Pe h staun cu
rezemaloare pelitu caf.
Caprl ln pozilie mcdie cu
Dlanul madir n ler tical;
sr lDr ar ala de nasticatie

fis. 173 A. 8c
prezentarea sche'
naticd a ilcidenlei
7 - s up.ai ata d.
n,sticalie;.? - axul
molaruhi; J - bi-
sectoar.a unghiuhi
iomai de axul din-
iehi r i fi l n; 4 -
r aza c enhal i .

!- is. 173. RC lnclinati cu c c a- +30'


Dc auprahl. de nasiicalie, astiel ca sn Fje. 174. Molarii
cadil Frp.ndicular pe bisectoarea {n_ -
shirlui lormat dc axul diniehi ti lilmi
inir; pe linia apeturilor. tintind mo.
lar ul il ( v. ij iig. 173 A).
fd 3 4 Lm , a;scz/t p e l al a i n
ter ni a r r o r r ilor si Ii\al dc i nde\ul
Lolnavului opus rcgntnii de radioera-
liat. Lalura inh.ioarn (cea de 4 cm)
deDnscslc
' l? dinlii .u 3 nm. r ul IL 8- l \'tol a-
- I F:ilo cmi ,; 50 PY; n'l i l L

ob5(friLii. i obilizare Dflie(ir de rrer!'

134
Fis. 175 P- DD) tr{olarii superiori;bolnavul culcat
.apul iniors cu 90r dc
rartea oprsn regiunii de
radiograllat, cste m!11 It
llectat. Pe.n; iriurshiu'

Fig. i76. RC per p€n Fig. 176 A. Re-


diculari !e bisedoarea
unghiului lornai de a l
diniah!i si iilm i jnlr i
pe linia apex!ri1or, tlntind
molartrl II (v. ii lig. 176

Ih 4X5 cn; iniro-


dus in gu.e ln supratata lelui si tilmr 4 -
de rnasticatie; laiura m2re
rcea de 5 cm) este sirir-
sd ntor lntr e molar i.
-4 - .ir f :30 cm; Li g. l ?7. - M ol ar i i
| ; 50 kV; ,lll hA! supeiiori ln intre-
sine c! proieclia
s i nul ui m ar i l ar Si a
osului molar. .?
C ani nul ..l - Pr e-
nolatul L 5 Pre-
molatul II. 6 -
ob l M ol ar ul l .T - M o-
't '4 i. o" D rt,1 . u o-P t0\ i4
t$dul efji. se "'
Fft.ctit; de' rrefe.inl,
l ar ul II.8 - I'l o-
l ar ul IIL

135
Incisi\,ii inferiori; bolnar,ul5ezind'-- a

Fig. 17& P - Boliavul tade


pe un scaun c! rezemaloare Pen_
lru cap. Capll in cxtensie cu pla-
nul mcdian ver tical; bir bia m ul t
Fig. 179 A. Re-

tel ui r i l i l m i t -

Fig. 179. iC indinatn cu c c a.


- 50r pe s1lpfaiala de masti-
calie, astlcl ca si cadi pcrpen_
diculaf rc bisedoarea !nghiului
f(trmrt de arul dintelui ii fjlf,.
Inhi trin bnrbie (v. ti fig. Fi& 180. - Incisi-
r79A.).
.i:n4X5c'n,irtrodusin gure
in srpralata de nasticalie. L!-
tlra anterioarn fcea de a cn) Incisivii laterali. ,
jrror strinsn in din1i, ii depi:cite

R - I l' :30 cni l; 50


Fig. lEl. P - Bolnavul ta de Incisi\,ii inleriori; bolnar,ulgezlnd b
te un scaun cu .czcmaroare pen-
r.u cap. Capul in pozilie medie
cu planul median ve.tical: su-
praiala de manicatic orizontalii.

F'ig. 182 A. Re

Fie. lt2. RC inclitrala cca.


20r pc supr ar ata dc m .stic a.
tie, asif.l ca sn cadl per pendi -
crlar pe bisdto!rea lnghiulni tel ui i i ti l ni 4
iornDt de axul dinielui ii liltr.
Inlr; prin birbie, lintind srati'11
.are s-"pari apexul incisivilor
cenhali (v. ri iig. 18! ,\).
Pn 3x4 cn, asezat pe lata
intcrn, a i'rcisn'ilor ii iixal de
indcxul lDlnavului. Latura s!'r-*
.ioar ; ( cea de 3 .m) depltette

R- aI- 30cnj LiD

.L e, q" t
1:

137
lncisir,ii inieriori; bolnalul culcat

Fjg. 18.1- P - DD; capul, in cr-


1cnsi., sc reazenn cu !.rle\ul pe un
| .a sa. de nisip P.rnir iriunglrntla.n srb

Fjg. 185 11. Reprezen


lt1tea sLhenali..i i ihci-
derl.,i. / - sutra la de
n'as l i c al i e; ?- ax l l di n.
l eh'i ;,t - fi l m l l ; 4 -
bc.ctoarca unghiuhi lor
nat de ax LI di nl el ui i i
Ii l nl : i .az a c entr al i i .

fjg. llis. /lC irdiiat, caudo.


oanial; Ior meazd !n l]nshi dc
(a. 50. .! slpraiata d. mas-
licaln..sitol ca si cad, De. D c n-
dicrlar ne bisccloarea u;ghiulli
lornr:rl d. axul dinlelui 5i Iilnj.
Inlr ; pfl,r r !fhie lv. ii l i e.
r 85 A) .
r n 4X5 ( nr , intr or luspe g !r :i
ln supr ar ala r Le m asticatic. La-
lura a.lcrioa.ir lcea de 4 .n)
u9or slrn'sii in dinti, ii depi

R - F-I 30 cnri l; 50
olisr, \ ,1,i.
:rc i,(rn,iL\eolat. o iJnoriliz.ic Defle.ldi de

138
Fie. I87. ?- Bolna- Caninul qi premolarii inferiori;bolnavul gezi:.rd
vu iaoe pc un scaun cu
rezenitoare pentr{ cap.
Capul in pozitie rncdie,
cu pl.nul m cdian ver ti-
calr $' pr alata d. masli

Fis. 1il8 A. ReP'e.2n


tdrea schenaticd d ntel'
dehlei.|- sr qt^lalr te
nasti.alic; 2 ar r l di n_
lellii .r - bisecloarea un-
ehiului ior mat de .x ul
diniefui si iilm; .l r.ze
ccntr ala

Fiq. I88. nC indi' r ataicu cc a.


- i0' r e slDr alala de nastic a'
1ie, astlel c! s, cadii per perdi .
cular pe bisecioar ea r nghnr l ui
fonnat dc axul dintclui ri iihn.
Inir i pe linia apcxur ilor ,liniind
prenrolarll I (Y. ri lis. 188 l).
fn 3X4 cn. ar ezai pe lata
inleftn a canimlui ii premola-
rilor ,si iixat dc inde\ul bolna
tr hi. opus.egiunii de r adi.l fjg. 189. Cani
graiiat. lsic nnpins ln planicul
bucal, aslhl ca laiffa super i '
cara (c.a de ,r cn) sii depii-
io.sci dinlii nnr nai cu 3 mn.
R F - f :30 cmi 1, 5 0
6- M ol an'l LZ -

i r;9 trlt de strrrihla de n'3nL.iln. cind xl,L,, lfd tiinrn,i pe irlx i'trir
nLDrdrrr d.r mrni.x1h.

139
,\lolarii inleriori; bolnaiul Eezind

Fig. l9Ll. I Bohavr l Eadc


pe un {a!n - cu rezenLtoarc
pentr u eap. ( iapul ir ' pozitie n'e,
cu planul r r cdi.n r e.L i c al i
' l' etr .r .tu a.
sr m anicaiic or jz on

l:ig. llll .r\. Re-

Fig. l1) 1. RC nr lin!t;cu c c a.


5" pr r ipr al.lr de nastica l i .i
lnnr ite t p.\ul lr olanlhi ll,
Dc Ijnii r pr \r r ilo. 1!,;i Jiq F i g. I92. - Itol l r i i
r 91A) .
/:r 3)< 1 .rn, agezat pc lal,
jnlcrn:i a m.larilor
ti lixai de ar t l t.6 ,\'l ol .r !l
ind.xll bolna\uhi or us Dn r l i l j l i ol ar ul l l .
1. 7
de r adiogr alixi. Isie jm tins 1n 3 - ,\'l ol ar ul l l l . )
plante!l bu..L,.silel c, Iatttr a
n'perioard hf. de 4 cn) s, de-
piiteasc:idir lii num ai cu 3 n n.
n f I rJ0 cmj lr 50 s
. lil ' hr 'r - 1;
'o
REGULI PE NT RU OASELE TRUNCHIULUI
Cutid totdcicii. Calodnd bettebtald. Ba2ilul.

ln aceaste paie studiem radjografierea cuiiei toracice, 6. Vom avea grijn se scoatem proieclia omoplalilor diD
coloanei ventebrale 9i bazinului (fis. 196). cimpul srilajului costal

CUTIA TORACICA COLOANA VERTEBRALA

1. Ne int€reseazi grilajul costal Si slernul, deoarece 1. Coloana vertebrali se poate impiili in trei segmente:
radiogralier€a c€lorlalte oase .omponent€ ale cutiei tora- cervicai, dorsal 9i lombo-sacro-coccigian, in raport cu con-
cice - centura scapulari 9i coloana ved€brald dorsaln - diJiile difelit€ pe care le prezinte in ceea ce privegte tehnica
este expu8i la regiunile r€spective. radiograli€rii 9i in funcJie de curbura, forma ;i raporturile
2. In rnanual se arate cum se face radiosra{ia de an- aratomice diferiie pe care le prezinti liecare segment. De
sanblu (P-A 9t lateral) a srilajului costalj de multe ori, asern€n€a,coloana vertebraln este foa e variati de la indi-
inse, trebuie si iacen nurnai radiosralii parjiale, pe ijlne vid la individ. ln afarn de curburile norrnale, dilorrnitefle
mai mici 9i centrate pe leziun€. $i anomaliile 4u sint o raritate. Chiar la indivizii consideraji
3. E prelerabil sa agezen porliunea de coasti lezati Dormali se gisesc uqoare grade de cifozn fi scolioze sau
paral€l cu casetai de a€eea, toracele este afezat in pozilii ambele asociate. Aceste modiiiciri de direclie ne oblige st
oblice Iatd de cas€t6, dupe nevoie. Este bine se cunoagtem examinin coloana in mod variat, dupi cum se prezintn.
oblicitatea plintr-un examen radioscopic prealabil. 2. Pentru a se obiine imagini corect€ ale vertebrelor
4. ln radiografiile de ansarnblu, cind benuin o leziune se l ac radi ografi i regi onal e: C r-C z; C o-D r; D s-Lr;
inlr-un anumit punct, se agazn regiunea bolnavn mai D12-S1; L3-cocci!. Centrim in mijlocul regiunii 9i inire-
aproape de caseti (A-P sa''] P-A), iar raza centrau, peilen- buinJdn un localizator care o cup nde corect.
dicularn, se indreaptn spre nijlocul casetei (in special peD- 3. Chiar ia un€le verrebre al€ a€eleiagi regiuni existt
tru ftactudle sau leziunile coast€lor inferioare, sub a lX-a). condiJii care cer radiograiii cu t€hDici sPeciale. Astfel, prF
5. Pedtru a obline coastele infedoare din stinga, se mele doun vertebre cervicale (axis qi atlas) se radiografiazi
poat e adlx li n i s t r ab o l n a v u l u i un a m e sle cg a zo g e n .ca r e n ;- separai in pozilia ,4-P; prim€le vertebre dolsale, Ia care
reite Iornirul gaitric ai creeaze condtii bun€ de vizibjli- imagirea radiografice hteraH nu se poate interpreia dir
l a re. Se m ai p o a t e i n s u l l a c o l on u l cu o p o m p 5 . cauza suprapunerilor altor element€, iecesitn radiografie-

t42
rea in poziJia obLcej corpul veltebrei Ls se radiosraiiazi f' er ,l z :6 sr I 056 r t r un,f,,r u: {,or .c ,.- r or oana v o ebr ar d
cu o inclinalie a razei centrale diferitn de aceea a restului '.m

coloanei lonbare.
4. In unete cazuri se fac radiosralii mai mari sau mai
mici, dupn nevoie. Din cauza poziliei vert€bfelor 9i a curbu,
ritor oblinem detalii de lorni 9i meri!1e mai precise nunai
pentru 3-4 vertebre din apropierea piciorului razei cen-
trale, insd este necesari o explorare mai largi a r€giunii,
deoarece lezimile pot li mai intinse decit b,inuim noi. Tot,
deauna Ieziunea va fi atezati pe mijlocul casetei. De ase,
menea sint cazuri (scolioz€ intiDse, merastaze vertebrate D1 - Prirua \$tebrn
rnuliiple ;i la distanln) cind explorim regiuni mai mari pe
tj - Prima vertebrd
acelaqi film.
5. Se recomandi sn se facn cel pulin doud radiosrafii Cr - Coasta iniiir
Ctr Coasta a do!e-
ale aceleiasi r€giuni, in pozirii perpendiculare una pe alta,
ae h6 (A-P) Si lateral. Este bine se facem chiar doua pro- / - marubrill stcrnali
2 - apendicele xitoid;
Iiluri (D S qi S ,), pentru a pune in evidenli teziuni 3 - corpul slernuluir
, aripa iliac5 silngl:
i - articulati, sac.o'
6. ln pozilia de tati (A_p), bolnavul trebuie si rie iliace dreapti;
_
bine agezat, ptanut lrontal paralet cu nasa, altfet vertebr€le
apar rotit€. De asemeneavom avea grije ca bolnavul si nu 8 - pubisrl drepl;
stea sirimb, ceci pot apirea scolioze. f - ishionul dreDti
.1, saura obturitoafe
7. ln pozi\ia laterali vom Ii atenli s; reduc€m even-
1tElele scolioze produse de umerii prea larsi ta barbat
sau de bazirul lars la feneie. EIe apar in regiunea lom-
barin. Peniru a corecia curbura scoliotica se pun saci de
nisip sub ttazin sau rorace, dupe 4evoie. Mai pulem intre,
buinta o pernn pneumatcn specialn sau rnateriale neabsor-
bante pentru razele Riintgen, care reduc scolioza chiar in

143
dreptul ei. Deci, la radiogralierea laterah, regiunea respec- Examenul lat€ral al coloanei cervicale s€ poate lace in
tiva a coloanei vertebrale trebuie se lie paralela cu caseta doue pozilii: in flede 9i in extensie maxime peniru a se
8. PeDtru punerea in €videnli a unor elernente ale v€dea punciul in jurul ceruia migcnrile sini limitate (se
vertebrei (articulaliile mici, istmul, sndrile de conjugare) €xcept€azd cazurile de ftactura). Pe e:<amenul lateial apar
intrebuinlnrn pozitiile oblice 9i special€. si laringele, cariilajul tiroid 9i osul hioid.
9. ln prezenJa unei scolioze trebuie sd n€ gindim la 11. Coloana dorsaU nu di imagini izoione pe toati in-
posibilitatea unei anomalii ii sn ceutim o hemiveriebra tjnderea sa. In exarnenul A-P, resiunea superioari este mai
cuneitormi, precum 9i o maliormajie a vertebrei Ls, care permeabile decit cea inferioara. De aceea esle bine sA se
poi tri cauza ei. O vert€bre Ls de fornn anornaln poate radiografieze separat cele doui regiuni.
aluneca inainte, provocind o viciere a baziltuluii aceasti 12. Pentru radiograii€rea coloan€i lombare ti sacro-
alunecare (spondilolisteze\, .avze a disiociei 9i a diverselor coccigiene, colonul va Ii in prealabil evacuat. Administem
rulburnri. se poate pune in evidenln priatr-o buni radio- boinavului un purgativ ugor cu o seatn inainte sau 1-2
gralie laterali. De asemenea trebuie ciutate maltornalii clisme cu apd cauuJn cu doui ore inainte de radiografi€re
congenitale (dezvoltaie incompl€te a unor corpuri verte- 13. Fixarea bolnavului se face cu saci de nbip sau cu
brale sau a sudurii arcurilor ori o spine bilidd etc.). o bandi de fixar€ (vezi partea I). ln seneral, pozilia t!e-
ln morbul Pott ilrcipient, cind clinica il suspecl€azn buie se fie co'node $i nedureroasn. Inainte de expunere se
ti examenul A-P 9i lateral nu arati leziuni, vor li necesare explicn bohavului operaliile care lor urma, pentru ca sA nu
incidenle oblice pentm a pune in evidenle k2iuni car€ altl€l lie surprins 9i se nu s€ migle tocmai la declangarea curen-
ru se vdd. In majoritatea cazurilor, co$urile vertebrale
sint cele afectate, de unde necesitatea examenelor laterale f4. insemnen partea dreaptA ti stingn a filrnului, r€s-
(modificeri h nivelul unui disc int€rvedebral, decalciiicare, pectiv a casetei, prin [terele D Si S confeclionate din plumb;
uzuri ale corprlui). Examene repetate la intervale ne ajure astfel vor putea fi r€cunoscute dupi developare. Mai exist;
sa urmarim evolulia botii, 9i alie m€iode, descrise in pantea I a manualului.
10. La coloana v€rtebrale cervicald in A-P, in care apai 15. i n ai ar; de regi unea cervi cal d a col oanei . care ,e
nunai ultimele 5 vertebre, supralelele articulare se supra- poate radiogralia 9i l;re grild, restul oaselor trunchiului se
pun gi pot fi considerate gr€9it drept linn de fractura. Un vor radiografia cu grila antidifuzoare. ln laport cu aceasta,
examen oblic aratd bine apoiizele articulaie cu suprafelele cu Eratedalul intr€buinlat ti cu reSiun€a de radiosrafiat,
respective 9i gaura de conjugare, demonstrind eventualele se stabilelte ti se aranjeaze regimul la masa de cornandd
linii de fracture si luxatiile- inainte d€ pozjJionarea bolnavului qi fixarea lui.

t44
16. In manual, ia {iecare poziJie, se inlelese ci radio- 12 - rj corespund lurculitei sternale; ?3 - ?., corespund
grafiile sint frcute cu ecrane interitoare; acolo unde se liri€i care unegte spinele omoplalilor; ra trnghiului Louis
poate lac€ 9i lira acestea este menlionat ln plus (a1 doilea spaliu int€rcostal anterior)i 17 se gase$tein drep-
17. Pentru araniarea filmului, respectiv a casetei, in tul unshiului inlerior al onoplatului, cind bolnavul stn cu
raport cu regiunea de radiografiat vom lua puncte de reper miinile de-a lungul corpului; no corespunde apendic€lui xi-
corespunzaioare pe fa,ta anterioard 9i posterioare a trun' foid; Ia Iiniei creslelor iliace; .L3 lini€i spinetor iliace ant€ro-
chiului. Astlel: Cr corespunde unghiului mandibuleii C6 superioare; S, liniei spinelor iliac€ postero,superioare
cariilajului cricoidi C1 ate apoltza spiroasa proeminerl:l

BAZINUL

1. Se compune din trei oase. Cele doue oase coxale, la-


terale, se unesc inainte in simliza pubiani ;i sacrul, care,
gisindu-se inapoi inte cele doue coxale, se leasi de ele
pdn ariiculajiile sacro-iliac€ (fi8. 196).
2. Facem radiosrafii de ansanblu ale bazinului cu si-
metde perfecln - planul Irontal al bazinului paralel cu
caseia sau parliale, ale diferitelor regiuni (orul coxal,
'sintiza pubiane,
articulatiile sa€ro-iliace). La tiecare re-
giune. radiogralierea necesite pozilia optimi in raport cu
siluatia regiunii in centura pelvian; (bazin).
3. Vom avea grijA ti aici, ca qi in regiunea lombo-
sacraG a coloanei, si pregetim bolnavul cu un purgativ
uqor Iuat cu o seari inainte sau cu I 2 clisnc cu api
celduJe cu doud ore inairte de €xamen.

l0 Tehnicar.'ltossfic:i.
145
ToraceleP -,4

Fig. i97. P DY; bratele de a


llngul cortului ii roiiie ln p.o-
nalie exagcrau, cu palmele pri-

I S,c de nisip sub fiuni.

Fig. 198. nC perpordicularj


pe crseti; inhn la doln lattrri
de d€get deasurra nijlocllui li-
niei car e tr eccpr in uneliul i nl e-

tn 30x40 cm, l'n llng sa!


ln laij nr a.ginea c.aniala a.a
selei depi$este !1Berii cu hei
latur j dc mar ginile l ai e.
' legel;
r ile.h cgal:i dislaitd de pl anul

n a- r :100 cmi l , cu
Afi 68 iY; 160 tuAs

i i g. l o') . - V^d" . d.a ." .nol u C - i aj ul . .o.ta.


du!;r inspiralie protlndl. Radiosirti: !.
obrcrvalii
reziu.ea este pc ar.ui
\,,ur i . r n'.'r o.r ..u d,.,.l i a n' j o. r . i n.unr r u.
iar corcaritatca ln sus; cele postenoare se indreapii
lf, jos ti in atar5, prezentlnd concaliial.a in jos.

14 6
Fig. 200. P DI; bratele
r inicale d€asutr a capuluii p l a- ToraceleIateral
nul ir onisl pcr pr nd cular pe

. f - Sac de nisip rczemai

liig. 201. RC perpendicularn


pe cascti; inhd prin centful li.
nici arilate anierioarc, la doui
laiuri de deeet inapoia ei.
fn 30. ]U Lm , in lung, flar
ginca cr aniali ; .a1tei dcp ;.
tette cu irei Iatfti de deget axilai
marginea ante.ioari qi ce, pos.
leiioarn la egaln disianii de pir-

R - F-tc : 100 cmi I, cLl


Bk: 72 kV: 160 nAs.

FtC.202. - Ctilaiul co!.td!tater6t, r , Ou-


r i t61c data de par l r l c do,. ? - M ar ub;i ut
s tc m l ..t - C or pul s tpr nr l 4 - Om optal ul .
c tl oua s i , z ec ea D /,
,j // : v er tebr L[ dor s j l e ; J oua r i a doj a.
spreze.ea. Lj:verlebra irtii lombarn. Au
lost reprezentate nudai coaslele din apro-
pierea lilmufui.

t47
Sternul P -A

Fig.203. P - DY, capul l n-


brs nrtr o parte; bra-tele dea
Ilngll corpului ii roiite ln Dro.
natie .rageraid, palrele rrn,ind

i Saci de nisip sub c ap

Fis.205. t - Ex tte'
miiaiea interni a .lavhu-
culei 2 - ManLlbriul sleF
nal. J AP c ndi c el e x i _

Fis. ilo1. RC inclinat:i caudo_


d;nihl ri dinalarn inrmtrul
ini.:i la un lat de Palma l a
dr eapla sau siinga liniei m edi a_
ne, ln ir cptul lui D:; iesc Pr i n

Ffl 18/24 crn, in lung; mar'


g,nca .faf a :i a casetei deP;'
scstc.r ,loull latur i de d.gc t
t!r culil, ster ialr . Ster nn l i Pc

n f /:.- 100 cm ; t ; c u
Bk; 68 kV; t2i, nlls.
obscrrriii s. lrcr.a2l in 3pn€. Se porte lace o brahlr:.
d,u!. 1<. r.bu :..1 r' co'ir I .u r
cd;tu i". * ;..1rd b.'' .', n o4D tl
de caseilli Ra cslc Dcrrerdiclllri De.r\e{lt si tntr, ln dreplul tri

r48
Fig.206. P Dtr hr ukl. adr s e l a
spatq piellul scos inainte i l l annl Siernul lateral
lr onlal al cor puhi pe.pendi c ul ar fc

f Saci de nisip su| .ap Si s a.i


dc nisip r ez€nati de abd.m en r i

Fig. 207. .{C perpendiolarn }'c


c.sein, tangcntai 1a sler nj in tr :i pr i r
ir .im c. nr ijlocic . sler nr l!i.
fd l8X21cm . in lungi m ar g i nc . c r a
niali a ca&iei d.piii.slc.r 1 r .i l ahr .1
de d.gel Iur Nlila sier n.lii m.r gi nex
.ni.rioarii dcr,;Setle ru doti l.lui
dc dr g.t planul ar ter br r l t{ ac ehi i
R it j' :i00 cnr li Bt; ,r 0

Eis.20E. 7-l 'r l a anter i .ar r


,;Lanut,r iului s tc r nl l . ? S1n
condroza .liIlre nanu|ri! ii
.orpll st.rrrlui. ii Spa1tul
rerrosten,al. I Lrml,ra cardio-
.dli., t Di ai r agnr .
r)bservr tii.
n' !or1ic 5.zi'dr, r.rilionrrc: j3 dtr! r!dn:!rDjc.

r49
Atlasul Si axisul ,4 P

Fie.2Ag. P Dr, ntembrele


suPe oarc de-a lulgul corpului;
capul, cu pldnul sagiial perpen-
dicula. pe casele, .ste asczat
aslfel c! sulrafa16 de masticatic
a dinlilor superiori sl iie p€.'
pendicrlarn pe caseli, Gura des-
chis:] la maxiDrun cu un dop
sau t! un carton g.os.
f - Banda de fixare, cu saci
de nisip la capeic, resie trurfc.

Iris. 210. RC perpendiculari


pe cascil; lni.i p.in mijl@ul

.i:m 13X18 cm . ln lunginar - I.i g.2l l .- I - ,\tl as ul . ? Ar i s ul .


ginca.r aniaU a caselei dep i -
terle cu doue lalnri de dcget
!r otuber anla or cipital;.
1? - - l' I:100 cml L; i,i r t
At; 60 ll'. loil r:,4s.

o r, r. rv a t i i. r: h Dozilic rezird!.

t50
FiC. 2i2. P DD; membrele Coloanacervicali ,4 P
supcrioare de'a lungul corpuluii
capul in qtensie, cu Planll sa-
sital pcrpendicular pe masii
b:i.bia rmli ridicafi.
.l - Batdi de tirare, cu
saci de nisip la clpeie, Peste
irulie; sac de nisip rczemat de

Fig. 213. lC indinaib u 9or


caudo-cranial (cca. 30o)i intre
prin regnhea iiroidiani.
ffl 18x21 cn, ln l!ng; mar
ginea craniali a caselei dcpi-
iette cu doun Iaturi de degei
protuberanta €cipital:ii margi
nea dreapta si cea stinga Ia
egali disianln dc Planul ne-
dian al gilului.
.R f-r: 100 oni t; illri
,44. 60 iY; i00 r,1s.

F i g. 214. - / - - Apol j z a s pi noas ; C {.2 T r beF


r nl ul .n( p,,ar C ,., T uhpr .ul ul po:l er i or .,..,
ob B e rv x l ii. oblicitar€a ic ra Il .lit nal .ccentut5 cu clt curblr
.oioanci estc nai pronrnlali. Pintule doull vri.brc cerlical Apol i /. ,an r c r a C . C t - V- tebta | .. D t,,-

l 5l
Coloanarcerlical:i lateral (o)
:a

Fis.2l5.- P- DL;( n..i'


l. s;lL n jo' , r ,lt. fiiirPr
cur puLui:.aPUl, in ur oar li llc \r c
se reazema c! obraz!11Pc casera
ridicalli rrc srci dc nisiP, astlcl
ca !1anul coloanei cerricale si
iie pafulcl ( u planul nesci
l. Slc (]e nisip rezemat

[ ! ! r j. ( C, Pcr Pcn,lic tr l .r i
jr e i,nl r , r ir 1.; !r in mi.l l oc ul
linici r :r e pr el!ngeite in j os
nar gin.x r r le.io,.ii a masloi dei .
a/u llJxl8 cm. in lr ngr d ar
ginea caudali a caselei esle
rult itrrfins. iir unar, cea PoJ fi e. tl l . - t O, rt 2 - l " Ler ,ul ul po t.
lerioar:i doDa.setle.tr dou, Ia 'l l l C.
r l r al ta.. tu r t,., a Lr l * V.r i " b,r
tur l de d.tfL nir lile m oi. "
R _ f tc _ 75 cni l,; tiiii

obs.rLrtii, Itr rcrst:i o.,ilic rertebrr c? nu sprre l'.


Fig.218- P- Bolna- Coloana cervicalrilateral (D)
vur 9aoe pe !n scaun cu
spaie; se reazemi c! {
mirul de suporirl caseteij
um 6ii lisali cu l.a!.le
.tlrnhd de-a luneul co.
pullii planul m cdian al
capllri ii corpll'li rlri'
lel cn caselai birbia npr

f - Deas"pra tr!..hii
sc poarc pun. !n .arron
orizonlal ini.e cap ti s(-
porlll crselei, !e carc
lllnaltl xFas:iuior catul

t,ig. ,19. RC perpen-


didlar i pe cascti: inl.n
prjn nrijlorul liniei .a.e
prclnng€ite i! jos mar
sinc, anlerinari a na+

fft 13xl8 cm , in llnsr


narginea inierioar; a ca'
setei cu rr lat de deget
sub nivelr l udnm lul; n,.'
sinea posicrioarn depi-
ieite p:ntile noi cu do!,ii

4 - .1. t:150 cn;


L; Itun Bk: 70 kV; 125

t-ig. 220. I Occipitllll. 2 - Tubercuhl poslerid


qr l o:l l u . ? T ,r h;, r . L,?/. Venebr a C ?.
"l

153
Coloanadorsaii superioari,4 P

,r,
Fis.22) . P - Dr ; b futel e de- a l ungl l
.or tuluir spstele ti utner i i s c .c az end bi ne

l: Sac de lisip s'b c.atii.

o'-
Fie. 23. ,/ \rert.bra D,.
ty - Vertebra Ds.
,v V er l el r a D j L.
I Coasta I. 2 Coasra a Xll.a.
t ,\poliza spinoasii a vertebrei D..

lis. !i:. RC ler pendi ol .r i r c ni j l oc ul


/tr ,1X30 cm . in hng i nar gi nea c r a-
niali a caseiei defiierlc ctr doun lahtri dr
legct rtrkrii. Coloara estc aiczatn pe rnij-

I ]. f:100 cm; l ;.u r 1, 75 tYr

o b r e rna ! t t. d!!il r.srnato lrorund5. O*. **". ,/


!{lebrc, do sceea re.oni:.drs st se r:4nr$aii.z. D. rJ ll
nrndr c$e !n sestrrenl de trd lenebre,

154
lig. 221. P D.Lr bfatele rldicatc, Coloana dor.r la
planul irodtal al cotpului perpendicula. laierd.
"llperioara
ti genuncntr u9o.
F - Sac de nisip r.z.nal de ab-

Iig. 226. D r Vertebra


D3. Dr - Verlebra Dr. I
Onoplalul. ? - lnim6 (ventri-
cul sthq) .3 - D i ak as m a- 4- -
Gaura de coDjueare Dv - Drl
5 Pediculul vertebrel D6. al
- Apoliza spinoas; a vertebrei

I:1t1. 225. nC perpendicular: pe


.aseir, jntrd la nivelul vericbrei D6.
pe o linie sil!616 la trei lat!ri dc de.
sei inainiea planului spatel!l.
fd 2a.30 r m , ln llngi m ar ej ner
cr anial; a cnsctei depStetlccu i r ei l a-
turi de degct alil.; cea postuioar;
dep:r.ite cu 2 laturi dc dcget plarul

R F r :l00 cni li c u BF ,'


75 ,tf; 160 a.{s,

O\ 'i. r! prorlldl. Prr"l" )-


r" ro,itte sc.,ihicnti.

tD o
Coloana dorsalS superioard semjlaieral

Fig. ni. P DL ( dr ep1sau


sthg) aplecal pe spale asli.l ci
tlantrl spatehi iace cu planll
mesei un unghi de 30 40' .
tlenbrll superior ccl mai apro'
piaf ne masii cste adr s inainlc;
nirr slb rip Ncml,ill superio:
din par ier oplsi, dai inapoi, sc
lcazenaLp. stitatul rnli scaun.
Coapsclo ti srnbcle rror tlec

f - S.. de nsif r czenai


r le r egiunca lcmIar ii.

Irig. 228. -4C pdplndhllarn


pe I1lm. hlr :i lr ln manulr i!i

- F 24X:jo ( nr , n1 hr gr nar - Irig. 229. Colo,la dorsai:i trcimea perioar:i iI


eir ca cr a.r alii l, nilehl ler tr . ',1. / C l ar i .l l a. 2 - I'i anul r i ul . D t. ,i
br ci Cr ; stin.lf !.r tcbr alc co- tclrclc inlii tr a tipiea do6ala. Crl/ - rertebra a
r .spnnd m jto( r lui r r s.le!.
{-i } 100 cm: a; c,
Bh;75 kV; 16r ,tAs

obscr1.:tii. n, ?nN.:r Nrfr, do(11. rne rnr


'crebF
.'olondoio.''|''''.

156
Iris. 2.10. P DD; rrf.tcle de a
lungnl .o.puluii spatcle ii u ner i i s e
Coloada dorso-iumbara.zl P
reazenri rLne pe m.srir g€nhchii ii
coat&le tlectaie. picio,rele rczem.t. pc

f Sac dc lisit sr h .if-

Fig, 2r ll. RC per yendic ul ar e pc


caseliii intr, la lrei lal!ri de dceet
deasupr a.ncn.lic.lui xif oid-
Im 24x30 cm, in hngj m ar gi ner
cfaniali a caselei cu lrci laiuri de de
sct dcaslp.a virlulli inferid al omo-
!lr { lo.. Cnloa r a tste a5czalr D c r tur -
T^nl .a5clEi
R - a ,' - 100 cmr ar cu AAj 75

Fig. ?32. Dv[r - Verlebr! Dj


/ - . Ver tebr a Lt.2 - Apal i z a
artic!Laia superioari a vericbrei
Lj.

t57
Coloana dorso-lombariilateral

Fis. 213. ,P - DLj bralelc aduse


in;inte, pltr ul hontal al corpul ui per
Dendicular pe llanul meseri LoaPs ei c
i saflUclP mulr fle!l.ie
- f SdcL dc nisiP r ez efl i {' de
-
onollati si hazin: saci de nisiP sub

Fiq 2J5. Dll/ Ver l eLl a- D i


Dar l - Velle br a D ,, r / - v er
telr a LL C' r C oc s l a a \l a

!r l1. 2.1, l?C ler penJn!13r , Pe


.aar ta. inltu I; tr ei laiur i de degel
\!.r ttlui 5i h.r lai!r i dc tl eget
' r ar nIJ i ij \cluldi apend,c€]u\ri toi d
deasupr
fd 24x30 on. in lunei msrgrner
cranial?i a cascleicu irei laturi de de_
sel deaiunii \ir tul!' Inler Lor .r l om o'
ijtatului, m.Lr gr n.r PUster ioi r i depi _
pl anul
r eFte_c! doui laiur i de dcg el
' P f F 100 cm i l; c u 8&i 75
il:i 200 tlrls

oble'\i dtpd i1"rr",i" pu | i'd i/:t


h.b.r3 'i .1o cbo'r. Pc 'd!
s...n! , "lcr'tid'rnd
-!

158
Lg.2.1e. P- DD; br atetede- a l un
edl .or puiu; genun.hii mr l t Il etah. Coloana lombard A p
lc - Picioarele rezenate oe un sa.
de nisipj sac de nisip $b cap,

I;ig. 238. - ./ -lvlarsinea anterioarii


a suprarejcr srrperjor.e L,. 2 _ Mar
g nea poslerioari , supraietei suDr-
r ioafe L,. t- Mar sin et D os r er i .,r l
supr aleler inienoar e 11. 4- M ar s de3'
anter ioar ; a supr a fetei i nl eJ i oar ; L.
5 - Apofiza hr ns\ eAa L;. a - o| -
fir iul sdp{ r ur al c anatut!r s r c r r t.
/,Yr - ver r ebr a D r ,

r iB. 237. RC per pendicu tar ,D e c J


r eli; intr ; pr in nijtocut li ni ei c r r e
uner te apen.lir elcr foid cu D U br tuj .
fn 24Y30.n. in tuic , m ar g,-
nca Lr anr ati a casetei la do ur l aLur ,
de deget deasupra nivelului aDendicc-
h1i xifoid. Coloana asezaG mijlc

R I- I:100 cm: Ii c u Bti


7t 4Yr 160 als.

.qi,'_l'"1,:;"
" ;;-:;:;." ,: ; i,'i::.3,rr;i i;:.;,.,'J,"["iil
d;":i:; :",i
::'ir;,1:*1?il.i:"i'l1l#l,,i "up'n,,
i : II ;"ii-".;;:r,i'L
159
Coloana lombar5, semilaieral
tig. 241 - Xlt Vcrtcbra
Du. /-l Cdc cinci \'e.iebfe
ldnbarc. / Apoiiza spinoasd
a r..ietr€i I-:. 2 - Apoiiz. \
lransv€Na departe de iiln a
!.{ cbr ci Li. a lDofiza l r ane
!e.si, aproapc de illm. a leite-
brei Lr. ,l* Pedicul!1, .DroaDc
de iiln, al lcrtebrei L3. t -
Apoiiza ariiculari inl.rioara,
apfoapc dc film, a l'crtcbrei L,.
Fig . 24? . P ,o r; a l h ca t n rJo o j: olanul d - Apoiiza ariicll!.ii supc-
iro nia l a l c . r n i , l ! i tu me ri t cx p l a i i t mciei un r joa.t, aFr oapede lilh, a !c r r .-
rnglri dc 45". Coloana perl€cl Darrlcln ctr caseta.
Brale l. d r a n , n t L ;co a n .ct. i ca n b e te .( tatr
l" - SJ c e n i si p su L rcrp ; i a .i d e nisit r e

Fig. 2.13. RC prrpordicul.rl


pe casclit inl.i la r alr u l.llr i
de dcget deasupra cfcstei iliarc
ti la l.ei latlri de d€get tuain-
tea plaftnri sfaiclui.
,Fft 24 X 30 cm, nr ihg:
nargine, danial; a c.sctci la
doui lallrri de d€g€t de,supra
nlYelrlui apendicelui riloidi .e,
tosrerioari lntrece cu doni Ia
tLfi ' r c dr sLt !lanul sDatehi.
P r r lOU Lmi lr .u
Bh; 80 hY: 2rfr ,tAs_

l 6l
Coloanalombari, lateral

lls. 239. P Dl; blalele adnse


lnaini€i planll honial al cotpllui peF
Dendiculaf Dc Dlanul mesei; coapsele
ii sanliele iNli llertai.-
f - Saci de nisip rezcnali dc
om or lali ii hazini sac de nis i p s ut c al .

l' lg 2l l . - /- ,\l ol i z a ar ti c r _
larii inierioar:i l). 2 '\Poltza
r r .n+ ' r .c 1.. 1 APU i r /i 'D i
noasli L,. 4 .{Poliza anicu-
lard superioari Lt. Dxtt -Yer
tehra Dj,. 1-r V.rtebra L:.

FLe. 24u. ,eC p!r pcndic ul r r ; nPLr '


:et! r nlr a IJ patr u Ialur i de degLt
deasupra crestei iliace 9i la lrci laturi
de .lcs.i inaini.a planuhi spai c l ui .
fn 21:/. 30 .6, in lung ; m ar gi n.a
crani,l:i d casetei ta doun laluri de dt
pet deatup.a ni!elul!i ap€ndicehi xi_
Ioid; marsinca posterioari dcpiteite
r u dor i lr iL' L,lE dcgct planul \!atc l !i
R - F I lLr lr ( m ; L, c u 6F ,
n5 hV;2511lflAs

obscrv^ItL altee.colo?nr ir.snettlvanoiiz.lcspinoas.)


.l n. ru'rb rol-.;d.1. rrl.ile n

r60
VertebraL; 9i sacrul J P

Fig. 245. P - DD) &alele


de-a lungul corpuhi: genunchii

f Saci de risip sub pi-


a a t. cioar .; sac de nisip sub cap ,

iX, , rrr,

Fis. 21li. RC inclinaii c au-


do:.r anr r l cca. 2ff) : ir ir ; l a
patru 1.lri d€ dcget deasuprt
sir nfiz.i tubi.ne: icse pr in s pa F g 241. - Ltt Vefhh- la
liu dinr ft, l.i ii SL.
/t, 2.1X 30 cm, nr lung:
nr,.sir.a cfanlalii a casetci de_
pili.\l( c! trei l,iud de degct
cfcstcl. iliaccr colorna Pe mij-

.l.l | .F - 100 cn. t; cu


Bk 75 kV: t60 ,nAs.

ob a,.. Ap' b'. ir|,Arcb'Ai I .o. ior


' , rn r'r d,n p,:t 1 'u

I rn: n J.

162
Fig. 248. P - DDt nienr
brcle iltoioare rn ertensic ri Sacrul qi coccixui,4 P
apropiate; cnlcfiele uior inde-
pirtate; bazinul perlect orizon-

. l_ Saci cu nis'p pe gamte

Fig. 249. lC per per di.ula.i


pe casctiii irl.d la ir€i lai!.ide
degel deasupra situlizei rubicnc.
z rar'
.i:,r 18X24 cd, in hnsi
lrarginea ca dali a casei.i la
nivdul marginii inlcrioare a
Nbisului. Linja inierfcsier; pe

R - F I:100 cn1; L; cu
Bk: 75 kV; 16A tnAs.

o b, crv a 1i i. Se v. Frepa, bolnalul prnnFu prrg,llv u{or sdnniistrat N


. . |n(). tn LIni?:G /.i ..
'r'ue
ts's. za\. I }larslnea p;icrioar, a articulatriei
d' colltrrile r.lflrjrta. allrcat 9c rn crrlon de acccasi nlirime si invcliti in hiljie saaoiliace.2 - Margineaantcdoarea articltaliei
cerail n.egfJ. rrcnlentr Rd r.!.r. rrre'i! i. s!r obtinc o j,rrgine d!r3rirla. sacroiliacc..t - C(.irul. l,v - VedebraLr.

163
Sacrul gi coccixullateral

j:
Fr s. 251. P - Dl. L,r utel eadu'e
in;intet planul Ir ontaLal co r pul ui pet
Y- pentlkulr r pe planul m piei : Loaps c l c
I gam l€le mull ilc!late
.ir-- Saci de nisjp rcze'nati dc spaie
..:

r ,s 2i2. PC pPr pcndic ,,l r !; Pe c a_


\ei;. ntr i a uo lat de dPs e{deas upr a
pli.ii interlesicre ri la doun laluri de
desel inainl€a planului posterio. al

,F/n 2,1X 30 cm, in lung; narginea


caudali a casetei la nivelul narginii
inkr inar r a simtizci pubien" .
R F- F .100 cmi l, r u 8F ;
85 kV; 2t)t)itAe.
l - r e. 25J . - I - C r d.r a 2- c r nal " l
s aar ul ui ., - c oc c i x ul . -4c _ul
- u'.
C apol l c nor al .
Z r ' - Y$tdbr a Li .

obs c r \ a1i i , Se \r r \ea gr i j r Ll eo bui i i nnobl l i r ar e.


FiC. 25{ P-DL De nartea
bolnavn; bazirul aplaaf ina. Coloana lombarS,gdurile de conjugare
inte; planul slr frortal face cu
m asa un lnehi de 600; Dlanu l
tr ontal al tor acelui r anine !cr .
pendhula! pe plaaulrnes€i. Bra-
lele duse iraintq coaDsele si
genrnchii ugor flectali.
r - Sac de nisip sub ca!;
saci de nisip r.zmali de abdo-
mer Fi torace. Se Iudcazi lr

Fig. 255. 4C ildinati cranio_cau-


dal, se giserte ln ptanul lrontat al
corpului $i lormeaz?i cu vcrticala. ne
Iin a r poJizelor sninoase.u! uns hi i l e
l50. Tinlcsie sl V.lea snatiu inte;!erie-
l,r ali ie.e apr oxr m.tiv pnn r ee unea
din par iea de r adios ;anal
Vcr lkala r e l,nia apoiizelnr s;i noa5c
' nguinalS
se coniundn cu vcrticala De iiasa de
eran'nal cind coloara lmbari este
paralele cu caseta; va avea o tncti-
nare drnio-caudale clnd coloara ior
m edzd o sr oliozS ( u conve\ilatc a s !r e l tg. _256.- Lttl
casr ti; va a\ca o inclinar e caud o- c r a- Venebr d Lr . t/L- Vr r tebr a
Lr . Lr ... Ver tehr aL5S - Sac r ul . t, 2, J ._ t) l
nialA cind coloana lombar! torme,zi
r n.l u tr r i g;ur i de c onj uAz r etom bar e.
o scdlio2A cu concarilate, spre casel;.
,Fd l8 24 cm . in Iung; m i j l dul
cnscler cor esr unde punctului de i c i i r e

4 - - I- - C- 100 cmi.Lr cu ,tr


t0 lY; 200 h/s.

gtllr*j$i$a,',*1T1;i1*jHjf,:d;j;,r*
i:*."'ffi
165
Bazinul ,4 P

,-1

Fis. 257. P DD, nter!


l)rcle infcrioare 1n exlensic ii
atrotialei calcliele trior ilrde
pirtatc. i'lembrcie sulerioare
de-a lursul coolhi. Planul
spinelof iliace ani..o superioare
sirict faralcl cu tlanul nesei,
F - Virluile picioa.elor lc_
gale cu o iaii. Saci. de n i s i P
sulr cap 11 le acnuncnr

fi s . 259. - I O s tl i l i ac . .?. S,.r !i . i " Pul i i s ul .


4 I Si nfi z a pubi ar i i . i l s c hi or ul . tr VeF

lr!s. 2;i. RC Frrcndilularii !e ca-


sctn; irt.ii pri! mijlocul liniei car.
llner to ombilicul cu simiiza I utr i ani .
l.,t l(r >< .10 cr!, t! l.tr nargin€a
cr!fl!lil ! casetci depntetie cu ifei
hturi ,lf dcgcl cresicle iliacci narg'
nile hldalc Ia cgali disian l i l d. l i F

n I F .100 cmi l i c u At;


68 i1; Ililr ,r ls.

' I !l .r^.'ip,.illd l!, I:or I'ddn". e'sn'n'rur'

16 0
Fig. 260. P Dlj bazinul lnclinai
inairte lcca. 45o): rn.mbrul snndbs Osul iliac lateral
din parlea s;nntoasi fleclat, cu ge-
llnchiul rezcmat pe un sac de nisip;
membrul inlerior, din partea de radio-

_ f - Sac de risip rezemat r'n lali,

I'jg. 261. 4C pdpeidi.ularii pe ca-


seii; intrA la dorn laturi de desel
inapoi! eriremitilii supcrioare a plicii

Fn 24X30 cm, ln hng; margi


tea craniali a casetei deptFrtc ctr
irei laturi de deset deasta iliacii
marginea posie.ioa.e depiieslc cu trei
laiuri de deget planul Iesei.
R - F F.- 75 cna L: .r Bk :
68 *L'; 160 4,4s.

F i g.262.- l - C .eas ta i l i ac i ., - Ar ti c l l -
latia saclGil'acd. ,? - Fata externi a osului
iliac. 4 - - Arliculatia corcfemoral;.5- Capul
9 b.1. 1t il iemoral. 6-Marele trohanter. 7-- Ischionul.
8- - Ver l ebr a L5. 9- Sac nl . /, F ata i n-
l .r ne a os ul ui i l i a. /./- Pr bi s nl .

167
PubisulP - A

Fig. 263. P DV:


gambele utor flectatei
pubisul se reazema pe

.i: Perni strb piepti


saci de risip sub ganbe.

F i g. 265. l - Sac r ul . ?- C aur a obtur atoar e r - l s c hi onul


4- Si m l i z a pubi ani . S C apul i em or al .

Fig. 264. RC perpendicula., pe ca.


seiii intrii prin treinea ilrperioarn a
plicii iniericsicrei iese prin narginea
suprrioaril a pubisullri,
fd 18 X 24 cn, in lal; pubisul Pe

R - l--t: 100 cmr ,a-r o 8t;


68 ftY; 160 r!,4s.

observatIl. Rc se roxle lncln,s lsor caldo crnial Dentru a Doiecta @cci-


lc \. D,.D,rr 60.nr.n orlnu.Ln D.trEcrv.)or sdmini'
zr cu o iq'; i-2 .ll r. de jrJ ., d r;..r" I d.m.reJl!
' 'r;, '
Fig. 266. P DD; planul
spinelo. iliace antero-suDenoar€ Articulatia sacro-iliaci/ P
terlcd oizortal. Mii;ile pe
piepfj memb.ele inlerioare in

lc - Sac de nisip sub capi


s;c de niiip pe gdm Lr adr n par

Fie. 267. RC usor tnclinai6


.audo.$anial ir dinafar i- iniun -
tr u intr i pr in hni, insui -
nali. la un lat de deeet ;ub
slina iliaci antero{uDeiioari.
In 18 X 24 cm, in lat; afti-
culalia de. radiocraiiat pe cer-

R - f-I: 100 cm: tj c! T .g. 268. /. \e e,r a l a.2- Ver l pb,a 16..1- A,-
Bt; 68 tYr 160 ftAr. 1i ( uta'r a s ar o.j l i ac a dr eapl a. 4- Supr al ata nea,r r u.
l ar n. Ar l i c ul al ,a s ac 'o- i l i dc " 5L ng; pr i ns s tangen.
I.al 0- Sni i d r i ac , po+" r u,nr qi " - i a. 7- s ac r ui

oq " . . '. r.

cirduLs ts.!rr In d mi'realr r\dmeru r

169
Micul bazin axial

Fig. 201). P - Bolnavul gade


pe casela plsn la ftsrginea me-
sei; co.prl aplecat lnapol c
cca. 45", in Iordozi lombar,
exagerau; se .eazenn ln miini.
lc - Picioarelc atezate pe !n

Fis.271. .i - Sacrd vazut scurtat. 2 - Pronontoriui.


.j-Cdcixtl. 4- Simiiza pubiani. 5- Spina ischiatic5-
6 Aniculatia coxo{emorali. 7 Capul tenoral.

I:ig. 2ia. -4C perpendicrlar:i


pe caselll, iniri la doli latrri
de d€get inapoia sjmtizci pu-

lu 24 X 30 cm, ln lat; nraF


giner anlerjoarn a casel€i de'
piletlc .f dou: latur i dc tleget
.imf za I' LLlr ini Ldia inter i r -
sieri !e mijl@rl casefci.
R f t -. 100 cm; L,'
l;ri Bi; 65 it; 200 a,4s.

adhinirirai cr o searl lnainie. sau p.in l-: cllsne cu arI clldtr1l,


icfic h din i"erl. eramcnurli.
REGULI PENTRU MEMB R E

Cind se radiosrafiazn schetetut menbretor, trebuie se 6. ln uranual se geselte poziJia ctasi€n (standard) in
urnim anumite reguli, date in generat in partea intii a care trebuie lacute rajoritatea exanenelor. Uneo trebuie
nanualului. Repetem unele din ele Si adiugem aci citeva {dcute inse examene atipice, pentru a pune in evidenln
reguli particular€ pentru menbre. leziuni care nu ar apirea prin poziJia standard. In acest
l. Se hotireqte dacd este necesard grila antidifuzoare scop esie deseori necesari o radioscopi€ prealabile pentru
eau nu ii daci radiogralia se lace cu ecrane inHritoare sau a g ;s i pozi !i a cea mai l avorabi l a.
IerA. ln raport cu acestea, cu marerialul intrebuinfat, cu 7. N u ne vom mul l umi ni ci odar.i
regiurea de radiosrafiar, se stabilegte qi se aranjeazi regi_ radioscopici acesta este utilizat penrru reducer€a fractEitor
mul la masa de conande inainte de pozilionarea
9i Iif,ar€a ri luxaliilor. Va Ii urmat totdeauna de o radiografie.
bolnavului 8. Radiografierea unei regi ni a scheletului m€mbretor
2. Prin mesurarea diametrului regiunii se poate hotiri se face cel pulin in doui poziJii perpendiculare ura pe alta
kilovoltajul necesar. PeDtru a objine {ine,re, tucru important rA-P ti lateral); se prefern ca acesiea sA lie ticut€ pe
la oase, intrebuintnm o tensiune mai nici, un foca! mic, acelasi film. Astiel se oblin imasini care se cunos€ in mod
o disianla focar{iln (r-r') cit mai mare 9i acoto unde cla sic.se por coo-paracu normal ul fi sj nr uror de ci ri t.
se poate ne dispensim de ecrane intdritoare Se pot radiografia pe acelagi iilm mai mare doui po-
9i srita anti
zilii, acoperind cu un cauciuc plumbat restul fitmului, in
3. Se alese un locatizator (sau se potrivegie diafragna), timpul expunerii uneia din ele. Spre exemplu, pe un Jit1n
ce acoperd in intindere numai regiunea care rrebuie radio, de 24 X 30 cm, Iacen cotul A p pe jumdtate de Iilm qi,ta-r
graiiati. teral pe cealalta jumdtate.
4. S€ inseamni iotd€au.a pariea dreapri
$i stinga a 9. Osul va corespunde cu mijlocul filnului, iar raza
{ilrnului (a casetei) prin ljterele , ti S coDtectionate din certraln p€ryendiculara pe cas€ti, acolo unde esre posibil.
plumb; astfel vor putea fi recunoscure dup; devetopare. r0. Pariea bolnavn este asezate in conracr cu casera.
Mai sint ti alte metode, descrise in partea inrii a manua, p e n ir u ca i masi nea sd nu i i e del ormar,i .
lului. 11. Regiunea aiectatl se va proiecra in cenhul casetei.
5. Dace nembrul esie in aparat gipsat, se ridici iensiu- Astfel obJinen pe film 9i regiunile vecine, care por prez€nra
nea cu 8ly 9i se meregre timput de expunere cu jumatate. leziuni nebnnuite de noi.

17l
12. Cind se executi un examen al mui os luns, se vo Fig. 272. - Retrezenlarea sche-
prinde una din extremitdlile vecine penrru a mrtce a oaselof mernbrului s!.
9t se ne orien, perioi ti ale cenlurii scapulo-
tem h citire (de exemplu: la o fracrurj a treimii medii a
Iemurului se va cuprinde pe iilm $i senunchiul sau articula- ,4 - or r opl atul ; B - .l av j -
crlaj C - nnnerusrl; D - ra,
tia coxo-Iemoralr). o'usul; E - cubilusulr lc --
13. S€ prefern se se execure radiogralii comparative oasele cartulni; G - oaseleme-
iacarpiene iprimul nelacarpian
ale resirDii bolnave 9i ate cei€i sennloase. i:r acest scop, la police, al cincilea meta.aF
bolnavul est€ atezat simeiric Aj, cind esteposibit, ambete re, pjan la degeiul mi.)i /t Ja-
lrngele degctclor llalansa pro-
giuni sint radiografiaie pe acela;i film. Cind regiunite sint xim al d ( l al angal , f,l anea ne-
departate una de alra (de elenptu: arliculaJia scaputo, dLe_( i al angi na) 5r Ial anga dr s
humerali, articulaJia coxo-femorale), se fac doue iilme nai 7 - apol i z a c or ac oi di : 2-
rnici, avind srijn ca incidenla razei centrale Acromionuli , ariiculalia
9i pozilia bot, -
acronrio-claficulari: 4 - .avila-
navului se fie aceleagi. Developarea 9i iixarea se iac simul, 1ea glenoidei 5 - capul hune
tan, peDtru a obline aceleaii rezulrate. tal, 6 - mic6 tuberoziiatet 7
14. Sint cazuri cind vrem se scoate.o in eviden,ti unele nar€a tuberozilaiet E - epicon-
dilul ; 9 - epi tr ohl eear10- c u-
oas€ peste care se suprapune imaginea alrora (de exenplu: puioara radi6lAi 11 - apotiza
sd apare mai bine roiula din suprapunerea eltrenftelii sliloidi fadialir t2 - apaliz3
dirlale a fenurului). Apropiem rubul (care cste prot€jar) de
bolnav pine la atingerea cu tegumenteie, asrlel cj oasele mai
apropiate de tub vor fi proiectate muii mdrile
9i slab vizi,
bile, iar cele apropiate de casetd vor apirea bine descmnate
(in cazul rotulei, radiograiia se execuu genunchiul liind
cu rotula lipite de caseii, deci in p-n). Facen o bra-
hisralie.
15. Fixarea bolnavului se face cu saci de nisip sau cu
banda descrise in partea intii a nanualului. ln generat, po,
zilia trebui€ s: lie comode qi nedureroase. La extremitzili
se obi9nuiesie si se pune ciie un sac de nisip in parrea su,
perioare $i inledoare a resiunii, care asigurn mai bine imo-

172
Fie. 97i1. - Reprcz€nia. bilitatea. inainte de expunere se exptice botnavului opela_
rea schemaiicn ; oaselo.
membrului inlerior si ale jlrre ce vor urma, pentru ca sn nu {ie surprins
fi sn nu se
mifte tocmai la d€clantarea curertului.
,4 osul coral; a
- sacrul; c fenurul; 16. Personalul ajutator trebui€ astlel instruit ca o dali
D l i bia;E- per oneuli ce cunoa9t€ o pozi.rie g un regim sd nul rnai schimbe sau
f - oasele tarsienei O -
oasele netatarsiene (pri- sn nu faci inova,rii, cum au Elulti tendinla.
mul mctatarsian .si. me. Daci la un xoom€nt dat radiogralia unei regiuni nu mai
d i a l );H- laTr ngelede-
se l e l o r lf alanaa pr oximali reuq€fte, trebuie cnutat factolut sau iactorii
l l a l a n c3) r ' Lansa medi. dificat sau au fost modificali din initiativa t€bnicianutui.
1 ra ra f,g,nal,r a anga dr \.
kl e (talangeta) 1. Daci aparatul 9i rubul nu pr€zinte nimic deosebit, cum
ar
r - plrbislrlr , Ii sciderea volrajutui pristar (desrul de trecventn), nefunc,
ischionuli .? - cavitaica
cotiloiddi .l capul le- tionarea regulate a intrerupdtorului automar, imbetrinirea
rn o ra l ;i - mr .elet.o- tubului etc., ne vom sindi ta defecte ate filmutui sau la lip_
hantert d - iiicul ho-
hanteri 7 -condihl in suri in cam€ra obscure_
te .n (medial) i8- con- 17. Tehnicianul trebuie se aibi noJiuni elementare de
diltrl ertern (lateral); 9
capul peronuluir /,
anatomie descriptiv5 ti topograficd a scheleiului
- membretor.
-roiula; .Lr - maleola li9. 272 )i tig. 273 schem tizea.zeaceste noliuni.
tibiali (interni); .l?
naleola peronieli
18. La citirea filmetor este bine sn intrebuinlnn o tupn
{ex
descoperim fine rnodiliciri de structure osoase,
avind $i o lumind bine atease h negatoscop_Lupa mereite
ti lace se apari detalii pe car€ nu le vedem cu ochiul liber.
nste necesar se cunoalten
,i incidenla in care s-a fdcut

19. In manual, ta liecare pozilie se inlelese d radio,


srafijle sint fecure cu ecrane intirftoare; acolo unde se poi
Jace ti fdrd acestea este rnenJionat in ptus
Reamintim cn o radiografie fncute cu ecrane intaritoare
are detalii nlai pulin fine decit aceeagi executatnfdr,
ecrane.
Acolo unde se poare, prefernm radiograiierea Inri ecrane,

173
Omoplatul A-P

Fig. t71 I DD; tio! irl


dinat spre farrca de radiogra-
Iiali Lr ahl r idicdii m lna pe cap.
f Sac d. nisip sr b uD;-
r!1 s;nitos fi s!b coi!l !1enf

lie. 276, / .\cro_


mionul. .? CaDul h!-
nrcral. J - Ilarginea
exlcrni a ooroplaitrlui.
.? - APofiz! coracoidA.
i Cl.victla.

Fig. j?is nC rerperdicularn


pe .asrli; irL{e la doli laturi
dc dogcl sub axili, langer tl al

1m l8 X :.{ cn; nr lsrgi


mar gin.. iil.r ioar i a cas.l ei
.u doti lal!r i de deget s r t
unshiul inli,riof al onroplai'f
hi; nar gin.a Ial€r ali d€pii.ti c
iu douii lal'rri dc deget leg!-

R f- F : ?0 cDi I-; Iiir:i


,[; 60 il', 60 ,,4'.

obserrali! Se l!.rc,,ii in npnee orrrlrlrl apar6

i 74
FiC. 277. P - DL; uior Omoplatul lateral
aplecat inainte; bratcle tidica-
te si d$e inrinie; capul se rca-
zem5 pe ur sac de nisip.
r - Saci de tisip rezenali
de iata ante.ioarn a toracelui.

Fi,s.279. / - Acffr
njonul. 2 - Capll hu-
neral..t - Corpul cmo-
Dlatului cu iala extemn
ii cea internd. 4 - Cla"
vicl]]a. 5 - Apoiiza co_

FiC. 278. 4C perpendictrlari


pecasetd; lnbA Prin marglnea
medial; a onoplatului, l, un
lat d€ paln; deasupra unghiu-

.i;ft 18 X 24 dnr in lungl


marsinea inferioarn a casetei
cu doud lalu.i de deget sub
lnghiul inlcrior al onoplatului;
marginea Potterioari d€P;sctte
tor uccle cu lr ei latur i de dee et.
R - I- F- 75 cm ; l; fhr e
Bk: 6a kV) w nAs.

ob s erna l ii, se luraaz, ln aonoe, Este uiilizat{ penhu


IlagnEnreLor ri haiurle onorlarului. ,i rn poriliE rerttcalr.

175
ClaviculaI P oblicil

Fis- 280. P DD;


capul aplecat spre paF
tea sinilloasS: L,ratul li-
pit de corp; caseta re.
zenati oblic pe un sac
de nisip, iacc c! masa
un tr nghi d€ cca.45o.
l - Sac dc nisip r.-
zcirat de bratrl din tar-
ica dc radiog.aiiat.

Irig. 2ri2. / Clavicula. ? A.ronionul. 3-Apoliza cora-


Fig. 281. 4C perren- c oi d,. r ' C apul l um er ai . S C av i tai €a gl er oi di . d- U nghi ul
dicular:l pc casetdi inlrn sntero.int.rr al onoplal!lui
la nivehl ircihli nijlo'

frr 18X2,1 cnri in lati


clalitula hebuie si se
proi.cleze rc nijlocul ca-
setei; Draieinea mcdial:1
in aiingPr c_
LU_.Ailul

L: leri Dh; 55 hV) 6n

', ."..1 do.5'"i i


,! Fo.,r.J Tr,r... b
,ie.!n rl uchh'l supcroinl.rn.l o'noplattlui
Fig. 283. P DY; caprl
inlors lnspre partea sAnitoasS; ClaviculaP-,4
clavicrla lipju de caset;. Bra-
1ul rn pronalie, palma Drircrle
in sus- Umirul opus, ridicat pe

Fr q . 285. / - C l av i c ul .. 2 . Ar l i c ul al i a aaonl o.c l av i c ul ar d.


3- A r r i .u al i a .l er Gc l r \i c ul afti . 4 Ver l eb- a D r .
Fig. 284. RC perpendicrlare pe casetn;
ini.d prin unshiul supero'irtdn al omolla'

Iz 18 x 24 cni in lai; nargirea late-


rald a c.seici la nivclul Diililor not ale
unirului; narginea qaniala depiteite cla.
vicula cu t.ei latu,i de degel-
R - I'-F:75 cn: Ij inrii Et; 5a &Y;
Ob3ervz1ii. €xrmore, s. trce ]n aDnec.

t'77
I2 - TehnJca
€dios.arlc5.
Clavicula P A conparaiiv F\e. 287. - RC pdpendicuiart pe caseiir
icse prin lLrrculila sternala-
fD 15X40 c inr lati mfs i nc a s p$i oar ,i
a caselei cu pahu lallri dc deget dai s11s

R - - F- F.= 75 cn, L i l i tA Ak ; 55 k l :.
60, s.

Fig. 286. P DY; catul in utoarri


exlensiei claviculele lipite de casein;
bralele de a lurgul corpului.
lq Sac de nisip sub birbie ti

fig. 2118. .I Claviculi


(sigeala arati articrlatia a.ro.
n r i o{l a vi c!l a ri ). , - Mar tr
briul (!rnrl (sligcata arala
! r t i c u l a ti a stcl n o d a vi cular i)

obselvatii.
ln pozilie Ye lcrrr,

17 8
Fig. 289. P- DDr capul pe !n ,4 P
sac de nisipi bratul ltor dcpar.
Articulalia scapulo-humerald
tat de corp; mina Frpendi.ulari
pe nase prin marginca sa ctrLi
talil (dacn urtiirul dc radiogra-
Iiai este deparie de caselai * \-)
apleaca !io. pacicntul sprc Par
tea dc radiog.aliat punlnd un
sac de nisip sub lrmiirll sena-

I - Sac dc nisip pe antc-

fig. 290. RC lnclinat:i uior


cr anio caudal ti diniunlr u in
atarr; intr, Ia doui laturi de
degct deas!pr a axilqi.
fft 18X24 cm, in l!ng; m ar '
gin.a slpelioari a caselei de-
paie$te uneml cu doui Iaturi de
deget; m ar ginca lar cr alS depi'
*!te par lile m oi cu duu; latur i

R - r - r :75 cm ; Ij liir i
Bh;55 kY) 65 nAs.

F'ig.291. 1 Capul huneral 2 Urghntl supcroertern al ono-


platului., -- CIavicula. .4 - 5 - .qpofjza coracoidi.
^cronion!1.

a lfrl!l!l cnpinalie) obli'rer diveree rozilrl ale c,puluj hlneral. ln !n.re


i1i1 culcatli liind rin n,porlall
nr eollir sedrdil, Rc tiind ofizontali.

t79
Articulatria
scap[lo-humerali
P ,4 oblici

FiC. 292. P DY;capul inlors


citrc ranea sinetoasi; lala an'
tcrioa.i d umr.llui pe caseli;
bratul rn abdlclie; coiul lleclai.

I - Sac de nisip de cca. 3


cm innltine sub colt sac de nj-
sip sub umdrul sinnlos.

Fig.293. 4C - Tlbul atezai


deasupra cotului esle apoi astlel
inclinat ca RC s; vizeze capul
hutncral dea!upra acronionului.
ta 18x24 cm , in lati m dr -
ginea supe.ioare a caseiei de-
paicite pidile moi cu pa1.u la-
iuri d-" deClti marginea laiersl; F'ig. 294. .I - Acrcmionrl. 2 - Capul hundsllui.
depi$e$ie pirtile moi cu doui J - Clavicula. 4 - Apbltza cofacoidi. 5 - Caviiatea
cl.noid!. 6 - Marginea lateraln a omoplatuhi.
R - F-.4::75 cn; t; ii.n
Bh: 55 kV; 70 nAs.

obse.y.lii. se ttrcf*,! nr apnce. iccasr! ,ozrite s.


huhcmr nr lunLllre recidi!aDte.

r80
Fig. 295. P - DD; uior in- Articula{ia scapulo-humeraliIateral
clinat spre pa.tea dc radiogra-
Iiati br ahl ddicat, nnna pe . ap.
f Sac dt I sip sub um a-
r ul sinitos, sac de nisi! sub c o-

FiC. m7. / - Omo-


pl atul .?- C l av i c ul a..,
- H r m er us ul .4- Ac r o-
m i onul .S- Apol i z ac o-
r ac oi dd.6 - C av i tal ea
glcnoidi.

Fig- 226- RC perpendkularb pe crset;i


intr ; in m ijl6ul a\ilei.
/:n 24X30.n, ln lung marsinea inle-
rioar! a casetei la un lai de degei sub un-
ghul inicr i.r al omoflaiu l ui i m ar gi nea l ate-
r nlii la dnu.i laiur i de deg et dc p;r tr l e m oi .
R - F f:75 cn: L : Ier A Bh; 55 hv i

obscr\rlji

181
Articula{ia scapulohumorald Iateral, pe iilm curb

Fig. 298. P - Bohavul nr


pozitie gezlndi; bralul in abdue
lie, se reazen; cu cotul pe rna.
s;; axila 9i fata iniernl a bra'
lului sc fcazemn.pe lilntrl nulal
curD pe un sac oe nrs,p.
,f - Pozitia esic lixau de
hsuti bolnavul prin nina snnn-
xoasr $r aplccarca caPuru!.

Iiis. 299. RC perpendicular'


De fala superioari a um:irului;
lnlr e pr in iir lul at r omionu l ur .
r n 18x24 cm ,ln lunsi ax i l a
in mijlocll lilmului.
R - a-f :75 cn: l; idrii
,n; I;rd ccrane intiriioarei 55 I C apul fum " r al .2 - Om opl s i ul
l i u. 100.
J - C l av i c ul d. .t Apul .z a c or a( oi d;. 5 - Ac r c

obscrrriii. Se luc'erzl ln lptrP. c! cdane tnttd_


1orr., drci lrvs o dset, cuib! s!4lal consi'ult, pentru dc.asla
Fig. 301. P DDj bralul lltd ,4-P
Humerusul
depinat de co.p, se reazema pe
casetb prin lata sa doreald; Iata
lalmari a mlinii privetteln sus,
I Sac de nisip sub urne"
rul din partea sinabasd; sac
de nisip pe ,ntebrallrl di, partea

Fig. 302. RC perpendicuiarn


pe caseid; intrn la unirea tr€inii
srperioare cu tfeimea mijl€iF

Im 15X40 cm, ln lungi nar


ginea p.oximald a casetei dep;-
ieife umirul cu do!6 lattrri de
deget; m?ryinea laierale ti cea
nediald la egali disianJ; de

R - I- I:75 cn: a; fir n


Bk: 5Q hlt: 70 nAs.

F i g.303. / - Ac r oni onul .2


- Capul humeral. , - Cavi'
taiea glenoidA. 4 Diafaza hu-
inerusului. 5 - Epicondilul. 6
- epiilohl@a. 7 - Condilul.
8 Trohl€a.9 - Exltemitatea
or,! | rv a t ii.
I-|"pko,Jio
Iiri drane budlolraj
,olr,Jn l' b.:e:B lte pa'dr.
.xpuner.a 15 1115. proxinald a radiusllui. ./O - 7 I
\"4r'r,roBh1t j.tnd n. E\tr em i taha pr o\i m al i a c ubi - o
oart"h a,luaa',iu. e.ij.3! prnd"m fn,
tus r l ui 10

183
f l u me ru s ullat er al in !,o z i l i ec u l c a ra

Fig. 304. P - DD; bratLll utcr


depnrbt de corp, se ieazem, pe
casei:i p.in tata sa internS.axul
epicondilo-etitrohlcan pcrpendi-
cular rc casctii antebralul llec-
tat; mlna lnloaN! privette cu

F Saci de risip sub nina


ri .pe anrebrahl din parlea de

F i g.306. t - Ac r om i onul .
2 -- Capul humeral. , - Dia-
liza hune.usului. { nxlre.
mitatea distald a hunerusului.
5 - Exlrenitatea rroximaln a
cubilusului. 6 -- Exlrcmitaic.
p.oxinaln a fadiNrlui.

Fig. ilo;. ,RC perpendicularn


!e c,sciit inhi prir nijlocul

Ih 15X40 cm, in Iuns; m ar -


ginci pr or im ali a c,selc r depa-
te!tc umir !l cd dur ; lJl ur i de
deget; narginca laloau qi .ea
rediah la cgali distanti de

R - I l.:75 cr ni I; fdr i
Bh; 50 kV; sa',l 275 nAs llril

obser vatll, De.elc nal m u1l eon s e ei ec r u nunai r adl o.


e' I' p,nl,le ale Lr ner ucdl ur,fnd
, In.r Bnj . 6r p,:ndemp.
r , e.lr d dup! !r z .
' Lr ti ,
IB4
Fie.307. P Boltr alul iade Humerusullateral -- in poziJiegezlndii
pe un scau! alroape de nasi;
bralul muli dep;rtat de co.p, se
reazem! de caseld prin fala sa
internir antebralul iledati axtrl
epicondilo'erilrohlean perpcndi'

r - Saci de risip sub an-


lcl,ralul qi lnina din partea de

Fis. 308. RC perpendicllarn


Pe .caseGr intrn tr'n rrijlocul

fu 15x40 cn, ln lnngi m dr


ginea proxinali a caseiei muli
impins; in axiui marsina Ia-
terald ri cea nediale la cgaln
distanl, de pddile noi.
R - F F cmt L; leti
-75
Bk;50 kV;70 nAs; sar ns tuAs
lard ecrane lnttriioare-

Fig. 309. / - Affomionul- 2


- Capul humeral. 3 - Diaiiza
humerusului. 4 - Exhcmitaiea
distala a hlnerusului. t - Ex-
iremitatea proximali a cubitu-
o b ee r v r I . c nd 3bd, clia care' 1p0.ib.,, cr et, rnl,c b.riu. botav sllui. 6 - Exhemitatea proxi-
".errd

185
Colul A-P

Fig. 310. P- Bohavul lczindi mem-


brul superior, ln €xlensie si lipit de
nasn pe loatt intirderea sa, se reazcmn
cu ol(ranui pe mijl@ul casetei; fal.
palmarn a miinii prjveste in sus.
I - Saci de nisip pe ,llebral, sub
antebr al r i pe bFl.

Fig. 311. RC popendicuhr ;


pe rnijl(tll inlerliniei artic'rF
lare (la I crn sub ep'cond'l).
ln l3xl8 cn, in lungr llaF
ginea latoalii ai cea mediali a
casetei la egali dislanln de pnr
Fiq. 312. .t - Humerusul. 2 - Fos!
ole$aniann. 3 - EDicondilul. 4 - Epitroh'
Bh; E0 hV; 5A nAs. ]{a.5 - ol ec r anul . 6 T r ohl eea.7 -
Arliculalia humerccubiiali. 8 - Artic!laJia
hlmeroradiah. 9 - Capul radiusului. l, -

observatr: se Doaid.tdiosrafia ln DD, tn a.easti pozitie se oblrne hai


usor pozilra b,rlulrd ri rnleLralLrl!l pe rcclad !lan orizolilrl,

186
Fig. 313. P Bohavul rezlnd men- Cotul lateral
bfui superior, i'n exiensie !i lipit d.
masn pe ioati intinderea sa, se rea-
zcme cu ep'irohleea pe milldul case-
tei. Antebralul. uior llectal, se rea-
2emb pe masn pr partea sa dbitald;

r - Saci de nisip pe antebrai,


s'rb atrlebrat ri pe b.al

Fig. 314. 4C perpendiculafe


pe ca*te, tree rlin mijldul
unei linii care unesle Punctul
ccl rnai premin€nt al olecranu.
lui cu cupugoara radiaH.
ln l3xl8 cm ,ln lungi m aF
giiea lateraln qi cea medialela
csa]n distanla de pi4ile noi.
R - r - r :75 cmr L; l d.5
Bht 55 kV: 50 mAs.

F i E.315. 1- H r m c r us ul . ? - Per ete


inire ioseia oleoaniand ai ce6 coronoidi
J - Epit.ohle€a. 4 - Marginea mediale a
hohleei. 5 - Olecranul. 6 - Apofiza co.o-
noid;. 7 - Capul radirsului.

Ob." \ i|.,. . opllli Edl.,ru. L n


Jr' brdr' .1 ilerit_ srad. de prcn f. s.
r odk e.ec,la cr :n ,etr l er:e r vu d ir sein"s de l, flc, 315)
-olul

167
Cotul .4--P pe film curb

Fig. 316. P - Bolnavul sczind pe


ur r aun Ilngii tr a J; m c m l r ul s up-
r ior , n tle\it, s" r cazemd .u ol ec r a-
n!l pc m jjl@r 1 lilm ului asez at.!.b.
.f - Saci de nisip slb bral ti

F i g.3t8. / _ l l uner us r t.
, - losa ole$ani,ni. , -
Epicondilul. .1 * Epjhohl.ca.
t - OI€c.anut. 6 - Trohleea.
7 - Ariiculalia humero cubi,
fali.8 - Articntatia hurnero
radialn. 9 - Capul radiustr.
ui_ .r0 - Atotiza coronoidii.

Fig. 317. RC perpendicular; rJe m!-


si, se gnscite i! planul bisccioarei
urghiuiui lormat de brat si ariebral.
Ih l3Xl8 cm. ln luns: fiirn ecrane
lnlrritoarc qi in lnvelit ;pac; se nu,
leazn curb, rczemlndu-se D. sacii de

riri ecrane; 50 lY; 250 a,4s.

o o se !va 1r i, Pozitie bun! leniru &nclrilozr corllut, se Doale radlolratia


,o l ln rleyle cu f:ta € ,p'.od b ie L nlt nu zl (u.b oe Ln sac d. nis:D, h
d.i\l i!z,.bolnavrl _' Dl. i,r fc, hr'; rt3nut b:pclod,i

IBB
Fig.319. P - Bolnavlltczind
Pe un scaun ling; nasS: lor c-
Olecranul,4-P
( e e alr ecr t inainte 5i spr e ma.
si, anteb.alul, cu lata doisald pe
masn, se reazcmi cu cotul pe
mijlocll casetei. Fata palmarn a
m iinii pr ivelte in sus. Br atul
m ulr Ilectal pe antebr at.
/: - Saci de nisip pe ante.

Fig. 320. RC perpendkllartr


pe caseii; inira prin fata poste-
rioard a bralulni. la 3-4 c
deasrpra oledanului.
lcn l3Xl8 cm. ln luns.
4 - f-l:75 cmi l,,.fn.:i
2
Bk:5A kV:70 nAs.
3

4
5
Fi g.32l . / - H umerusul .2 R rdi u-
oD""IvrIIL Cmpt"rrl: r3dioerufi.h,4.p rr h.crat,
rh h,.m._u.u.ut. Rzdioc_,fr
sul . 3 - C ubi tusul4. - E D i-dndi tul.'.
pozrtte nvebs, s- BAau, balu pens{! srut ,lat,r.}cGrd "s - ol ecranul .6 - E pi frohl eea. 7 -
' dnr"l rslulul. F u.t.3rul

189
,4 P
ArrtebraJul

11p.322. P - Bohav ul * z i nd t,e


uri scaun llngn nasi; anlcLfahl sti,
ne todtr lunq m ca 1ui, pe c as eti , !ti n
iila sd tlos.l.j: palma i ntj ns c , pi ,_

.f Sac dc nisir !c ml ni .

fie. 3:.1, / Condlhl hu-


D c ;al . 2 - R adi us ., - C ubi -

liE. 323. RC perPenoiculrre Pe


caaoininhiipr inmijlocul a nl el ) r a1ul ui .
.i:a 12X30 cm, in llrg; margrnel
Fo\im r lr s cisctci dcp;!r +r c oi ul c tr
tfci alur L degeti matgi nc a L,r Pr a.r
' lc
!L cca m .diala lJ cgil; i r i d!n1:i d!
- r I:- 75 c$ l etn Bh; 50
4
tY; 00 uls san 2,10 m.4s Jerii arane

obserralii ror a!.. crijrl c. snrebmltrl sli irD ln s.pinalie D.rhctd, pcnrnr
d cele do!, oise sn nu se tnc ciseze,

l90l
fig. 325, P - Boldavul iezind Dc
rn scarn llnsi nrasn; antebratul sti. Antebralul lateral
pe toati lunginea lui, pe caseid prin
rnarginea sa cubitalii nina cu poli-

F - Sac.de ni!ip r pucat ,,r tr e po


,.

rig. 326. 4C prpendicula.d p!


cas€u; iniri prin mijlocrl anlebratutui.
In 12 - 30 cn. In lung; m ar gi nc a
tr or naj. a cr sefei dcpi5c5t cc otul c u
hel latur i tle dcscl. M sr gr nc a l ater al .i
ii cca meniah ]a egale distanln de

R - I.. -l: 75 cnt: L: tArA Bh:


55 Elr 60 fr/s sa\ 25A nAs ttti

Fig. 327. I - Capul iadiu'


sulli. 2 Condtldl humeral. ,
- Trohle€^. ? - C bitlsul. 5-
o !re r v a i i i. I'r xeastl ro,lie, .te doun oa$ ale snrebratului se 3upraptrn, R adi un'1. 6 - Seni hnar ul i i
tub!l lateral sau si aiczrm sntebralul 1'r scaioidul..T - .\poliza sliloidii

191
AriiculaJiaprmntLluiD P

Fig.328. P- tsoinavulle z l nd
pe un scaun liigil masn; antc-
bratrll ii mi'ra, ln pronalie, se
reazemn c! lala palnar?i a af
liculaliei pmhll1!i pe mijlocul

,a:- Sac ( l.nisit peir hbful .

Fig.329. nC peilcndiculrri
lc ci"el5; inr r i pr in m i j l dul
ldi"i .ar c uneste !ir lur i l e .po-
lizclor stiloidc radiale qi c!bi-

].ft 13X18 cm, in lung.


R - f-F .=75 .ni L; tiltt
Bh; 43 kl' :40 nls s au 175 F ,s .331r . / C dbi l us ul . ? - R adi ueul .J -
u,4s, l,lri e$anc iniiriloarc. s e;,l unc r ul .4 Pi s i l or m ul .5- Pi r am i dal ul .
6 - Osul c1t clrlis. T - Ci.licll osllui cu
cirlis. E - Scaloidul. 9 - Osul nare 10 -
Traiezordrl. ./.1- 'lraPezul. / - himul m.ta-
c.rpian. ! - Al cincilca meiaca.pian.

p.r n h.. nq rd i bl o- Inacr:!


''' ' '1 "
re' l-n. : .D.l o'
'
lDumDul cu lslil dor:al, pc .aer.),
Fis. 331. P - Bolnavsl oezlnd
pe un scitr n linga mas6i anL e"
Articuiatia pumnului Iateral,cubitus-film
hr a( ul r i nr ina se r eazem ; p d
nasi prin narginea cubitaliir
ariicllatia pumnulli pe mijlocLrl

I - Sac de nisip pe ante-

F,g. .{ 32. FC pcr per dicul,r;


ne car eli; inhi pr in apolLz a

.irft l3xl8 cm, lt lung.


R - f- F:75 cm; li lir d
Bk; 45 kV;50 nAs sa! 2AOnAs,
fi.n c$ane tnt;ritoare.

F i q. 333. .l - C r bi l us r l .2 R adi l l s ul ., Pi s i i or nul .


4 - Scafoidrl , * itap€zul. 6 - Osul nare ./
Prinul neiacarpian. /./1 - AI treilea rnetacarpian.

\" po, r ob,'.


pc..,,.i \ i{'b ,l i -r ? ,l"l,ru. lcb. r}.1.1, o3s.1.,,
',.d;i,
cNDulul .d 3le

13 -Ter,rica rxJiocfrrkii 19;l


Articulatia punnului laleral, compatativ

Fig.334. P- Bohr a-
lul +zind Pe rlr scaun
lirgi nasii antebrateleli
miinile se rcrzema pe
mas6 prin margin.a lor
crbitalA; d€getcle se a_
iina; adiculaliile rmliilol
punni ( it ma' r ffoape
una Llc r lta, pe nijl&ul

I Saci de nisip Pe

F i g.336. 1 - Pr i m ul nei ac ar pi an. I - C ubi i us ul .2.- R adi


ns ul . J Sc nr i l unar ul .4 - Pi s i i or nul , - Sc ai oi dLl l 6-
'l " | ,,e/u1.7 Pr am i ,l al u.t O ul .uc r r r g.9- T r apez 'i _
I lL. J 5, PC p".P.ndi ar l , t0 O ur m ar r .
cular i pe mijl@!l casdei.
lm 18X24 cn. in lat.
R - .ir r :75 cn r i
L: tnre Bh: 4b kV; 50
aAs sa! 200 nAs, lefe

ob s e. va ! ii. Ptrnnll lreblle rsezr{r r^


Fis. 337. P - Eolnavul se- ScaIoidul
zl;d !e un scaun llngi nassr
aniebratul pc masi, mina, in
$oar; pronalic si abdlclie (cu'
bitalS), sc reazemi pc nijl@ul
caseiei prin mareinea cubitah.
Ca' r ta pusi pe un supor l la L c a.
5 cin d.asupr r nivelflui mc s c r
( pr nhu ii\3r eJ abduclLeim iinil ) .
F - Sac de nis'p !c anl!-

Fig. 338. {C perpcndlculart


pe caseG; ilird Ia l5 mm slb
interlinia radio-carpiane (!e

rd l3xl8 cm, rn lung.


n - lc-lq:75 cm; l, ti.i
Bk; 40 hV:50 d,4s sau 2 00
,r4r, f :irii ccrane h1;riioare

F .s . J J g. / Pr i - ul l e a,ar pi an / R 5di r .u.


pdre 1', eride'], 2- C ubi l u,dl .r - Sc .foi d- l 4 Sm .l unar ul
Obs..v,lii. scaloidrl rcdefornrl, conplet..zi radiosralia

195
Mina D -P

Fig. 340. | - Bolnavul t.z i nd


pe un kau llngi m asi ; m l na
s r dazom; cu iaia palm ar , pc
mijlocul .asetei; degeiele ntor

I sdc de nisip p€ l ni c

fig. J,11. lC r cr pcDdi c ul ar n


pe car r l:i; inlr : pr in capu l c ehi
d! a1 1r .il.a m( acar 0ian.
a/z 18)42,1cm. in lhgi dxr
ein€a distali a casctei dcprisciic
vi.lul dog€Lel!. cu I - 2 l al !r i
de dcgclr nr r ginc! Iale r al i ei
ce, n.diai,l la cgalii di s i anl :i
dc .l!! !l Dic r r _p!li e. ,

Bh; 4i hV: 40 n,4s sru 175


ir.1s, Iirn ccDnc intiLiioarc.

Ii t .t2 / tdt" n.r r , t,.r Li .,.,


se or,Lir. .. r.nr:. l' '!- ../ O J r ''r u./- fr i nr .
fl r l .r r ar !i 1n. y " ..
\l Li r .i t.d tr r tr .ar p .r r .

t9u
Fig.34& P- Bolna-
vul $czind pe un scaut -['liini]e D-P, comparativ
lingn nas;; anteb.alele.
usor llectat€, stau pe m.-
sA; mlirile, cu degelele
usor lndepedatu. se rea.
zem, cu iala palmar; pe
' Saci de lisip pe
.F -

lig. 344. iC perpen


dicularn pe nijlo.ul ca-

rn 24X30 cm, in latl


mareinea dishln a case-
iei depiicile virlrl de'
getelor q' lrei laluri dc

L; letn Bh: 45 hV: 40

Fi g 345 I F al ar e.l a. 2 - - Ir al anC i r a.J F al anea 4 - O s


scsanoid. i Carprl. / Primul nelacarpiln. y -- AI circilea

197
Mina lateral

Fig. 315. P Bolna v ul


$zind te un scaun lingll masai
,.:',
'. -, aniebratul pe nasni Din, se
rcazcnr, pe casciii prin mal
einea sa cubilale ti csie utor
I Sac dc nisip pc ax i e

fig. 318. I V celc cltri


m etac ar fi .ne J n o.di nea l or n!-
merici. l-5 - lalarga dislali
(ialang.ta) a cclor cinci degele
ln o inea lor numcricii.

Fig. 317. RC pcr pendicul .r i


pe casetn, cade pe mijlocrl ce
lui dc,1 IVlea a' ctacar Pi an.
rn 18x24 cn. ln lu ng;
mar gincr didalr d.!.ielte c u
duua l.r tur i dP .lcect ! rl ul

R - r-f :75 cmi Ij ii i r e


Bk;45 kV; 5A m ls sr u t i r i
.cr anc inliir ito.r . 200,/a

ob .., . .:r br{i..r" ri a .d,op:" r'.. di pl1'1.


d.. r. ,,r,
.onslrlrr.r d!Dx3i'il.r

t !8
FlC. 349. P Bolna L ie' Mi i ni l e l ateral ,conl paral j v
zind pe un scaun llnge masei
antebralele ai coalele pe nasti
miinilc, uior aplecate ln alari
$i deparle la 7 cin r1na de alta,
se.eazemd cu m ar einea lor ctr .

I - ' Saci de nisip pe a n-

Fig. 350. RC pdpcndiculara


p. mijlocnl casetci, lnt.e ntiini.
.r ft 18X24 cm, ln lalimaF
ginea dislaln a casclei dcpi-
leie. cu trei laturi de dcgci

-Q I l.:75 cn, l; fi.d


Bk; 45 kV; 50 z/s sa! liri
ecrarc lnliiritoare 210
'ns.

]iiS- 35L l-- V .- .cle cirrci nreiacarpicn.


ln ordlnea lor nlnrrici. I 5 - lalanga dh-
i al i i ( Ial r ngeta) a c el or c i r c i d.s c i . i n ..di ne2
oDser! alij. porLie lolosfi, penhu llxali
ri deDla3nrrde fi.ercnb nr Iracllr,.

199
ilina ln pozitie semilaierali

Fig. i152. P - Bolnavul ie-


znrd pe !n scann llngi masa;
antebralul ti cotLll pe masn;
mira sc r.azcmn pe caseu cu
f '.r j nrargirea cul,iialn a deseirlui
m ic ti aiinge cascta.u l i r l ul
celorlalte deeeLe indepinatc

l Sac dc nisif" pe ante.

Fi g,354,
1- R adi us ul
, CubiirEul.

f1t!. 3a:i. l?C p.r fcr dr cul a,i


!c crseii; cade pe a.thulalia
nctaQr po lalangiani a d.getn-

f,r 13Xl8 cm . ln l ungr


m a.ein.a distali depit.ilc m i
na cu doui laturi de deget.
.R -- f lq:75 on; .I-r liri,
Bht 4, kV;50 h,4s sau i i .l
ecmne fiiiritoare 175 ?nns.

200
lig. 355. P Bolnavl l i c z i nd pe PoliceleP--f)
rn scarn lingt maiei mina. ln prona-
te lor tath, Lu !alm a pr i\ind i n s us \i
in atar ;, se r edzem i cD tJ l a dor s al ;
a polircl!i Pe mijlosul crsetei.
/F -. Saci de nisip pe ii sub antc-

Fig. 356. RC pcrpcndi.ularii pe .a-


sel:i; iItri prin a.liculalia mciacarpo'

fft l3Xl8 cm ( sau di n 13x 18


',
R . I- F:75 cn: L ; l nfi Bk :
45 trV: ,0 nAs sau {iri ecunc lntiiri-

Fig :j57. I Falangeta- 2 -


otrcr\ rl,i Clsel. s, slea Dc !n !rori, rstf.L ri minr se ljc cii nLri sls Iralansina. ,ir - Oase sesamoide.

20
P o l i ce l eD P , c om par a i i v Fig. 359. RC popen-
dicularn pe ni j l @ ul c ."
sctd.
fn I3x 18 c m {s au 1/,
din iSXI8c n) . i n l uns .

L; Ii,rn Bk: 4i kV; bo


d,4s sa! firi eqane in-
idritolrc 175 u,js.

lig. 358. P Bolnavul


tezind pe un scaun ling:
masi; artcbralele intinse;
rnlirilc, c!Dfinzird h
!alnc o criie, sc rcaze-
a cr iala palnarj a
anrb.lor policc pe liln!l
xr lzal dc.nlDf. cltiei.
-F - Saci de nisir slb

lis . 3 6 0 . ' / - L Ia n '


gela. ?- Iralangina. ,?-
Oasc scsamoide, ./ I'le- obser'f1ii.

202
[ig. 361. I Boinlvu] rezird I)e Policelelateral
rn scarn Ilngn oasn; anlehralui ti
cotul pe nasi; mlna, cu degeiele llcc-
tate, se r eizem :i c! tula pr l fl ar ; pc
r r scti; poIcEle lipiL Lasr tr .
' le
F -- Saci dc nisip srb ri pe ante-

Fie. 3ij2. RC lerpendiculari pe ca-


\eiji iilr ; p' in ar t( Blr tia mc tac ar N .
r J r anar .rnr a por icer ur .
Ffl l3xl8 cn ( sau r ll d i n l 3x l 8

R - F- F- 75 ctnt L; l dti Bk ;
45 hV; EO tnAs sau liife ecrane inliri-

Fig. 363. r ilalarg.ir. ? Fa


o b s o rv a i il. RJnlltrtul cel mri bxr eds tirn lar gina. , - O as e s es anoi de.4 M e-
tacaitian ul L 5 - T r apez ul .
Indexul lateral

Fig. 364. P . Bolnavul i.zind p.


!n scaur llngii masii; coiul antebra-
hl si nina sc r.azemi pe nasn prin
narginca lor cubilali; lilmul, prins
irtrc indcx ti medius. sc r.azcni p.

I - Sac dc nisip pe an l el r al .

F1e. 365. 4C pefr s) dkul ar i i pe dl j


Fi s.366.
ifl 5 X ltr cm. lnlelit ir hlrile
opacr ti asezal in hng.
R F F- III .n\ L : l i ti Bl t;
4i hl': 175 n,ls.
lig. 367. P - DD; membre
le inicrioare l! cxtersie ri li, Articula{iacoxo-iemotali,4 -P
pitej calciiele !s@ lndeririate:
virfu.ile picioarelor, lcgaie cu
o lrF privesc ln sus. Spincle
iliace atriercsupericare sinlpe
un ptan para[l clr masa_
F - Saci de nisip sub cap
Sr Pe samhi. Dacd bolnavll
nu poate e\lindc bire gambele
se pune !n ec rohtnd sub ce-

Fis. 368. RC perpcndicrlari


Pe caseia; intrd la doun laturi
de deeet sub mijl@ul linici care
unette spjna iliac; ente.o supe-

aft 24X30 cm, tn lr ng;


mrrsrnea Droximali a caselei
la un lat de d.gel ,leasLrpraspi
ner r / aceanr cr oiuDer i.ar c,m6r
ginea latcr al; dep;r cr te cu l r ei
latur i dc deeet Dar tilc r noi.

Bk;70 hY: 200 hAs.

Fig. 369. / - Capul lemoral 2 , C|ldl lemorat. j _


C .v r 'al .r c or i l oi d" . ? - Spati ul ar ti c utar . _ l .c ni dul
6 Marcle Lrohsnter. 7 - Micul hohatrrer. "

2aJ5
Ariiculalia coxo-iemoralilateral (a)

Fis. 3?0. P - Dt cu uqoa.i


1* lnaiinatie lnainte; coapsa din
barlea de examinai tn uioara
'ileaie: ccalalii. nult Jledatli.
sc teairn:l cu ecnu.chiol Pe u

f - SBc dc njsiP s!1, c ap;


saci d. nisip r.z€mati de to.acc

fis 572 /- F l ndl l


.aviiiilii coliloiile.
2_- CaP L'l J em or al
3- ,\tarelc lrohanler.
4-- Oitul icmoral

fig. 371. nC !"r Pendn ul i r ,i


pe r asctS; inha tr in Ies J di n
par{ea de exaninat; iese la
ni!elul mar€hi trohante..
fn 2,1X30 cm , ln l !1ngi
ma.ginea p.o{imal; a casetei
la doln latlri dc deg.t dea_
sltra $estei iliace, cea Posteri
or r d d.piiietle.! doui latur i
da desel n. r t lc m oi.
R f- - F' - 75 cm , l; tu
Ah;70 kV; 2AA nAs.

206
lig. 373. P D semi Z; axut
:.ansversal al bazinulni {ace c! Articulatia coxo,femoralilateral (&)
Planul mes€i un ungli desctis
hapoi de 45-500; coapsa din
Par tea dc r adioer r ir at, in ab
duLtie 9i llectatr p,ni ld un-
ghi drept cu bazinul. se rea-
zemi cu ecnunchiul pe Dlanul
mcsei; gamba ilcctnt; De coao-
si; nenli.ul celilali i; exi.ir-

r - SJc d. nis;p sub caD :


sr ci de nisin ld tDar e si;e
samha fleclst;.

Fie- 374. RC perpendhulari


pe cascli; intri pe faja intc.n:i
a coapse,,apr oape de m jr t@ ul
plicii jnAuinah.
.i:m 24 X30 $n, tn l!ns.
narginca p.oximah E casetii
la. doui_ latur i degei deas up.a
sprner rracc anrero snperioarc;
m ,r gr nea anler ionr ; dcpr tes te
pr r tr r e m o' cu tr ci Iatu.i d.

4 F- f ,75 cn: L LU
Bk. 70 hV:200 nLls.

F i g. 375. / I- undul ." v r l al i i c oul oi de. ? .C aoul


i - \r ar S neo po, er uar ; J . Iar c l e hohdhl " r . u _
obsi.yatit. sc hIrebtriiieaz, cifld.ne Doribiti tLectareacoaDs.t U i r ul l em or al , 7 Is c hi onul .

207
.\fli(ulalij, c , ' \ . , i p t l r ' , r n l j . ia t.r :' l l, t

Ir,g. 376. P tD Coals.lf


r:,t\ r .r il
dL,' I attri L t rn Ingr l'l
'l'rt rior
.i.rLrl rcea'1.r PaIl(
'jin (li'€1r i.'ezal.,
rort in.urrl
nr lat, f.rp.ndi.!16rr le n-lJ
nll rn.s.i. I nnlr cu o n'Ln I
d. l'.cient. rsr'inrPrn'i.u r
darLinc,1,{str!'1n cn5LLI r Lrrrc
tj .nfel r funjrl,L .a /la sii li(
titt,(ndiculita l,r e..
l' Snf,n ni:irr snb trf.

F,g lii. . RC Pr r !r r r J r c ul ,.l f g l7f'. / Is.hio.nl ,r Coinl i€nr.trl


D. .asetr , lor nr r z.r cr c oap\r I 1i r l r ,j ." nl .r . :/ (t | : \1I( L
in lnghi dc .c,, !( i r j ntr l "r ".
fr i:r i!1a ifl.t' r a. cor ls er : l r
r i( l.r cita ( i. r .e dexs!| r a r n'

L lfu21 Lti. i. lr l
rl I t lllcn.l- ; i t;r

208 t
Fig. 379.
chii lipili;
P - DD; Cetli)r-
picioarelc rezenaie
Femurul .4-P
I - Saci de nisiP sub caP ti
pe eambd.

Fiq. 381. I - D i al i z a feno-


rali , - Micul irohanier. .l -
Mar.lc trohantd. 4 CaPrl le'
noral. 5 - Ischionul.

Fig. 380. Rc perpendicularii


pe casdn, cade pe mijlocrl

fa 15x40 cin, in lungi naF


gin.a proxinal; a caseiei dc-
petelle ma.ele hohanter cu hei
latuti de deget; marginea late-
rali ti cea m.diale la eeali
dislanti de p;irlile moi.
R - F--r: !00 cmi I; c!'
Bhi 70 hV; 150 nAs.

ol!crvall af.a ai dkral, rdhl c3 .a p:'JFn r-"n,..


r"au I5m B ns're ' tr i - La dn rrd'r.d m c se inJ
anbelc eDitize Idno.alc, 'i.r, 'p

T.ehnicrfrriioq
l1 fieil
Femurul lateral

[is. 382. P DL; qamba, u5of i l et'


tr ir ,.c r caucm , pe sali d e ni s i p, anfc l
ca aenunchiul sn lie lipil de cascle;
eennnchinl stnitos, ln llexie, esle lre-
ai inaintea ncrnbrulni cxaminal $i
se t.azemi le !n sac de ni s r !.
l. Sac de nisip pe Camb,.

lig. 384. .1 - Dialaza Jemo'


r al i i . 2 - R ol l l a., - C ondi l ul
ex l er n al tc m ur ul ui .- 1 - C ondi -
' lul intern al lenurllui.
Din ca!za proieLliei coapsei
sinifoase, epiliza superioar! a
l " m r r ul ui nu , t.r e.

Fis. 38i1. (C perPendicrlarjj pe ca_


seGi cade pe tlijlocul lel ei i nter ne,
coapser .
.i:n l5:40 cn. in lu ngi nr ar gr nea
Drorinali depiltc$te marelc lrohanler
c! doutl laiuri de dogeli marginca an-
ierioari si cea poslerioari 1a egalj
dislanls dc pitlile noi.
,? - r r :100 cn r l - , c u af,
70 hV; L0 tnAs.

obscrvrtr,. La boli,'ir crr.


n.s.i, intre coapse, Rc tiitLd !ft.ntar.

2t0
Fig. 385. P - ,D; gamba ln ex- Genunchiul,4-P
lcnsie; picioiul perpendicularpe rnrsii.
,{ - Saci de nisip pe ganba ti

,r)-tL.;''L"";\flt
.,
lie. 387. .1 - Condi_
l,il inten al iemlrul|'i. J, f',a-j ;'a-",:'l
, - Condihl exterf, al
ieir ur uldr .r t s pi i i ti '
hici. .? 14ar gLneaan_
terioarn a glcnei mcdialc.
i - M!.sinea anleriorra

Fig. 386. 4C perpcndicrlarn pe ca_


seii; inhe la !r ].t d. deget sub vir_

Ih 18x24 cn, ln lung; narginca


proxlmaln a caseici la un lat de min, i
dcasulra roirlei; narsinca mcdirliti \
cca lateralii la esali dislantii de pnr
1""d'1
o-o ', ru cmtL) t:dttrr\)
60 hY; 60 nAs.

.L -o.{.. d Dco Bo.,,i


innin:rie.:,ooc'anald ,n ptidq., -.te.,.
J. -
"L'1 o Pi't:I " 1
,.F c0, tr "-'
ld. e'rre e c .ir ' o'ar'u, br:..d^.rli
n- l"i!o"a.r.'..cJro'Llsp".d,. c .J nJ oer', .r"bu.slhr.ri

2tl
Genunchiul lateral

Fis. 388. P ,l; iaia lateral5 ,


ccnridriuhi de ladiosraliat se rea-
teni te caserdi gcnulchtr'l silndtos,
ln tl$ie. este trccut inaintea tnembrtr-

t - Saci dc nisiP P. coapsa !'


aambi din par tcr de r adjo gr ati al : s ac i
ae n,!,p suh eenunLhiul s i pi .i or ul

Fie.lgo / - C ondi l ul
int$n al J .nr ul al ui .2
CondiluL lateral 6l ienu_
r ului. J - C ondi l ul l ate
ral al tibiei l - Cotdi'
l!1 medial al iibiei

ljs. 359. RC fer pcndioi l ar A Pe c a_


seie, inl.a la Par lea anier i oar i a i n'
ler lini€i ar tic!l3r e.
f, l8)<2+ cm. in lungi marglnea
Droxirnali a casetei l. l1n Lat de t'ini
il€asuDra nivelulni rotuleii marginea
anleri;ari ]a doui laturi. de deget de
iala a rolule'
' R anierioaril
- F- F:75 cni L l i te Bh;
6C ,tYj 60 tl4s.

oorcrrrlrl. (l'dDllP lnu sq nrhl "rIogI1


a o ridlca dc 1a nrs5, Rc liind in rcede cazni oriT.iL,rr'

.4C r" abr o :uJo "1r,l, i' piF" oo lj id r,la ,' iLr
'o.' " 'brcinlr'r dola (cu lsla medial: pe crsai!)
pe casetl) si ctunio.csldxli

212
[ig. 391. P -- DD; regiunea po' Genunchirl A-P, pe iilm curb
t'litee pe iilnul mulat curb pe un
I- Saci denisip sub 9i pe gambl.

Fig. 393. ./ - Rohrla.


2 - Condiltrl nedial al
Ienu.ului. t - Condilul
lateral al lemurului,

Fig. 392. RC trsof lnclinati caudo-


craliali intr; pe linia mediani sub
rotule, paraleli cu planul platourilor
libiale. Gr.drl de jnclinatie lrriazncr
gradui llexiei genunchiuhi.
,Fn l8x2.l c'n, Iiirn ecranc; ln ln.
vcll opac, nulabili se aiaz;i in lung;
nargine! proximal! a Iilmuhi la un
lat de paldi deasupra nilchhi rotu-
lei; marginea medial; si c.a laterali
ia esali dislanl:i de p;4ile moi.
R - l: r = 75 cf.t L: letl Bhl
60 hV; 3bA nAs.

213
Rotula P ,4 oblicd

Fig. 394. P - DV: genun'


chr ul u!or IL{ talr cilciiul r oti t
iniunlr!; .oiula se teazena Pe
casda D!in iudr iate! m edi al ; a
lelei s;le inter ioar e. M c m btul
inierior serdios esie dat if,.-

lq - Sac de nisip sub told:


sac de nisip sub picior.

Fis.396. .I - C m di .
lui medial al lcmlrulD'
2 - Condilul lateral al
I.mur ulu., - Aol ul , r
4 - E\tr €mi tatea Pr o{i l
malr aPer oneul r r 'r -
Ertrenitatea Prolimald a
tibiei.

Fis. 395 RC Per pen di c ul ar i


D€- car li; Inka Is nNelul ro ul .i
_
In l3xl8 cm. ln I ns ; r o'
tula DeIniilocul ca' etei.
n - r F=?5 cn, l i l i r d
Bk; 55 hV: 55 nAs.

no.uz " Do," r0drogr,ria r P - 4 bolrssul l:in! n Dv


rctu-' !e cx*r!, D'l .ior oe Fe m'n(le rb'tDrsdog?rre)

2t4
fic. 397. P DD; genun.
chiul flcctat; planla pe masil
R otul a axi al
caseta tinuti cu o mlni de pa-
cienl pe coapsd. Mernbtul celn-
lalt in exlensie pe masi,
r Sac de nis'p pe dorstrl
picioruluir sac de nisip rczcn8t
de fcsa din pariea de radiogra
iirt.

Fig. 39& (C inclinai; cau-


do-oanialj trecc in irtetvslul
cuprins intre condilii f.morali
Iata a roiulei.
' ii r n l)osierioari
l3xl8 cm , ln lr nsj m ar -
cinea distau a casetei cu tr€i
la.uri de degei inainlea genl]n-
chiului: m ar einea mcdialn r i
cca laterali la egale distanli

R - r-F = i3 .nt L; tilti


Bh; 55 hV; 55 tuAs.
Fig. 399. .1 - Exheniiatea pro-{inal6 a tibiei. 2 -
Caful peroneuldi. t Condihl nediel al femtlrl1lui. 4 -
-
Condihl lateral al femumiui. 5 - Roiula.

oL. .. .r:..
s5p ner I Fvrd-n(:
ln Dy, eemb3 mult Ilectall pe corpsli. caseta sub exirenll,l€i dr31a1da lcmu.
hillocur ci, Rc n'clnrli ltor caudo cranjar

215
Gamba A- P

Fis. 400. P - ,r; membrul inl._


rioi in ertensiet virrul piciorului din
Danea de radiograliat lrtor rotit tnr_
F Piciorul rczcmat pe un sac de
nisipi sac de nisip pc coapsn.

Fis.402. ,l - Condilul
l ai or al al i €m ur ul ui . 2-
Condilul nedial al lemrL
rului.3 - Peroncul. 4 -
T i bi a.

Fig. 401. RC perpendicula!, Pc


r iilocul gam l,ci, la un lai de dc get
lalcr al de oeasfa libici.
l.m 15x40 cm. ln lungim.; margi
fea pr o\r m .li J caseleila n \dul c on
dililor fedofdLi; mafsiner m e'l i al ; r i
cea laler !li la egal:i disianl n de pi F

R - F- [ = 75 cm; lj i i fi Bt]
55 fY; 60 rr.4s.

3 rt.t. | ,i D L
' ale g3 i -1' Dol n _ | -dd:og l: l3
' d c' jr 'r PrFdq '

210
Fis. 40J. P - DL. gamba se tea_ Gamba lateral
De car ei; nr in iala s, l al er al a;
' eda usor tleclata; vitful pi c i or ul ui
este
alinse masa. Cenunchiul s;ni i os , i t
Iter ;. este lr €cut inaintea menLr ul ui

f - Saci de nisiP Pe coa ps n qi Pi '


cior ul din p.r tea de r adiogral r aL:s ac r
dc nir ip .su- b tl pi c i or ul
- genunchiul

Lc. 404. r QC uior lnclin aU di na_


!d lnair te: ir lr d tn m ijlocu l m ar gi ni i
'
ffl tSt4A cfl. lf, luns; m ar gi n4
Dr or im alb s tasetei la nivtl ul c ondi _
ir lo! iem or ali; cea ,nte!io;r i ti c ea
postelioari la egaln distatti de p54ile

R r - F=75.6: L; l etr ' Bt:


55 FYr 60 mAs.

Fis.405. .r - Condilul
nddral al lernu.ului. ?-
Tuberozitatea enterioare a
libiei. J - Pe.oneul a-
Maigirea anterioare a
fJ,ii',,*in.il$
"F;iiil :ii'l;l#ldirii$
*,idi*'Jj"*'ri'qid:f"jfi tibiei.

2t7
Articula{ia tibio-tarsianiil-P

Fig. 4c6. P - DDi m.otirul iner


tensie; planta se reazema pe u sac de
nisi!; picior ul llcctat plani ai .
F - Sac dc nisip pc gam b5.

Fig. 407. ,QC inclin.i:1 .auilo{ra


nial ti dinaiarl' innuntru (apmxifta
llv 20'); int.n la nivelul liniei articu'
Fig. 408. ./ - Exhenriiate. {li"tal;i a
fn l8 2+ cm. 1n lunAi m ar gi nc i l i bi c i . 2 Spati ul ar ti c !l ar ., As tr agal ul -
Jistalx a cr s. ei l, ir pr lai dr i .l c de. J - ,\'lalcola latcrrlS.
gei sub calcaneu; mareinea medialn ii
(ea lalcral:l la egal; distanti de piF

,_ \..- - - F 1:.- - 75 Lmi t . l :i r a al j

4bsc'."lll ,omoJr,'."
'.{'-f.: d.irr D" In d.
oxrcce n! se loaie da jnclinelia n..e$r{ ,ec, -d..

21 8
Fig. 409. P DL; atti.ltali^ Articulalia tibio-tarsiandlateral
.u fata l.tcralS pc caseld; ge-
nunchiul sinnios. in llexie. esie
irecut lnainlea lnembrului .ra-

le Sac de nisip pe ganbg


din par l€a de.adiogr aiiaii sa.i
de nisip sub piciorul ri eenun-
chiul nenbrulLri siniios.

Fie.4ll. / - Er i r e-
nitatea distalil a tibiei.2
- Exhcmitatea dislale a
teroncul!i. s - Spatrnrl
articrla., 4 - Astragalul,

F'ig. .110. nC perpcn-


dkllarn pe caselir intri
la tn lal de deqet deasu'
pra virfului nrlsl€i in

r n 18X24 .m ,ln lung;


ariiculatia lihio-ta.siand

R I a:75 cm ;
L ldti Bhj 55 hV;55
n,4s sau fn.5 eoane ln-
t:]riloare 55 PYr 2t0 nAs.

:"!"i"";:
rc.larl,
ii,:'-5"1iir?"l""nJi'li"'ti'll"*'J"?i;"11'lllili',;,*X'ii',1''':l;ll
210
Piciorul D-P

Fie. 412. P DD. senunchiul


fleci.tt r lant, pe nr ijl@ul c; \el ei .
.,4: - Sac. de nisip aiezat Ye.ti.al

Irig. 414. .I ,- _lvialcolanre


di al :1.2 - M al eol a l ai c r al i .,
- C al c anetr l .r ' ,- C uboi dr l . t
Sc ai oi dul .6 - pr i m ul c uei
Ior m . 7 - - pr i m nt m etata.s i an.

Iig. 413. nC lr r clinati .audo- c r r -


nial ( et 20' ) , jnir il pr in baza c el ui ds -
.l Il l.a helalaFi,r
fd 18.21 cm , lung; mr r gj n" i
a ca5elei detitcr
'n le dc Aetc l e
' r i5trdor
cu li i latur i dc deget; mJ r gi ne,
nedir li si cca latLhli la e EJ h di r
ianli de peililc moi.

55 hV; 55 flAs sau te!?i e$are inlilri-


toarc 55 ,tYj 2;0 /n,,ls.

s,1un.h . J:"dn,,
':
. , d- ' d ./ooeri r",r . i, b,L t.
se rct lnrebrihla fiecnDe absorbrrte.d.grodanle spJciale_
Iiig. 4i5. P - DL; piciotrl
de radiogfaliai aplicat cu frta Piciorul laieral
sa late.ald pe mijl@!l caselei;
gerunchill sinitos, in tlqie,
este i.ecut inainlca mcmbrllui

F.- S:ci de nisip \ub ge-


nuncnr ur tr pe gam0a 0r n p ar '
t.a de r adiogr atiali saci de ni -
sip sub. piciorul ti genunchiul

Fis. ,116. RC perpendiclla.ii


pe casetii; ini.i la un lat de de
ect dedesubiul ri inainiea ma-
Ih 18X24 cm, ln lung.
R - [ l:75 .nt L: li t;
Bk; 50 hV;40,r .Is sar li r ;
ecr.nc lnt;riioare 50 At'; 25r,
Fi€. 417. .1 - Maleola nediali. ? - Maleola laterali.
j :- C al c ar eul .4 - As i r aEai r l .5 - C uboi dul .6 - Sc a_
{oidul. 7 - Primul crneiiorm. 8 - Primui metaiarsian.
I - Al doilea metatarsian. .10- Al .incilea metata$iaL

ob,-'rsl P-Jo e...r.p. ..n.


r e i De Idld m'triJ$ "',3 p.-
11 idDe.df z"d,. /.,r..;t

221
Piciorul pe film curb P-D

Iiig. 418. P DYr dorsul picioru_


lui sc reazerta pe lllnul esezal cufb

f Sac dc nisip pe ganrbi.

F i g.420. /- P.i m ul
ntcLataAian. Y Al cin'
c i l c a m el al aN i an. 1-
C uboi dul ., Pr i nul c !-
neiiorm. ii - Scaioidul.
l - As i .agal ul .5- C af
.r n.ul .d- tr l al eol al a-
tc i al i . T - .ual .ol a ne-

Irig. 419. RC !io. inclinali catrdo_


cianial (aproapc rcrpendicular, !e

/r/z 18x24 cm, lh lnngr iiri e.ran:


inliirjtoare, invelit in hiriie nc.gr:i.
I' tar ginea disiali a tilm ului l a unl .t
d- Llegette \ r tul pr cor u l ui i m r r gi -
r ea nr edir li ti cea latcr c l i l J egal ;
distanli dc pir lilc m oi.
R I F =75 cmi L ; l i tA Bhl
5n hV; 2aA nAs.

observr{ij Plre riii bi& ii evjdenli r.N!l Fl mri ales concllomcle dccl!
pozili' t'ciderla , 4
222
Fig.421. P- Bolna_ CalcaneulD- P, a
wl ln picioare Pe masa
aplecat lnainte ti spri-
jinit cu mlitile. de un
scaun: genurcml uFo.
flecialii plarta picidtrlui

a - Se lireaza caseta
penlru a nu altneca.

]is. 422. RC 1'rcunatii dinapoi lna-


inie (cca. aso cu planul mesei); intri
la un lat de deset deasupra iube.o'

Iu 13x18 cm , ln lungi m ar gin$


rosieriorri a casetei dePaFiie calca_
tenl cu doui laluri de deeet; narginea
r.ediali ri cea lateralt la egali dis'
ldnta de par tile m oi.
R - F l:75 cm. I iir i nlj
l)S hV; 45 nAs sau iari ec.ate i a_
.iioaic 55 EYi ?;0
'14s.

F l s .42. v \l c 'r r c i l ea el atar s i an.J - M al F ol r


m ad aD . 2 ,\'i i j g" l ul ?: c .l 'dn. r l s uPr .pul r . J -
ni .,.ut" r '" n. r por l r unea
A'tr ag8'ul - po'l6c r o-
t^t- t^i s - -Ms .l- "o"
l Pol
* l-";eea'a
r P,,l r .5
\,r i .u,;l r a a . aC al o_c - l ..nr .nd l Por l i u 1er " n'er ''
i ;i '" i i j . z r r c / a tak anc ur ui s - r u * '
Se tot excd a r.dtosralti Fftpar.tlld pe
Observaitl, r nz r l al eapo.tc .i^;or
oJ r c'/d a c al c anc uLur '
:cdrJi liln Isx2.l cn. ln la1,

22i
CalcaneulD P'b

Fig. 424. P - DY; Planta sc


reazcnii pe caseta atezaia ver-
ticr l si spr r j,nitr Pe un sulo'i
in unghi !r cPt. Pi.ior ul in Ilcr i c

F - Saci de nisip sub !r

!r g. 126. I - Al c i r r c i l c r nr etJ tar i an


, - ,[,bl eol a m edi al t, 2 Adr agr l ul 11
I ic .4 2 5 . R Ci n cl rn d l i .ra n i o .a u 'l' l
c al LJ nc ul s ur r apdtL. r Ar ti c ul al i a as tr :_
I ri!. 4 5 o c u ra 'e l a ), rn L rJ l a !n laL
dc deeet deasupra tubcroziliilii calca_ c al o c ,l c . dc c ant ( fntl i unc a Pos r .r or ar c r i i i ,
4 - M al eol a l ai em l i . i _- As tr agar ur 'o -
ma rg inda \r i i LU l i l F as l m gal o_c al c J !c ec nrlipor l i unea
- F , ! 1 3 x 1 8 cm, i n l L tn g l ar hr u nc d a i ) . 7 - Apol r z . di i c a a
superioar; a casctei depdtetie calca_ _
ncul cu doud lat$i de tlegel; margrnca r ,r l ur . 6 T ut€r oz r tater po" tc r i ol r t 4'arc a'a-
rn.diali 9i cca laterali la egali dis_
t an t i d e l n r l i l c mo i .
P - F - F = 7 ; cmr l i l i ri A n;55
Av; 45 m,4s sau lir, ettanc iniiritoare out..',Lr r Se Por .\{r g
55 hV; 250 hAs.

224
Fig. 4n. P - DDj geiun- Calcaneullateral comparativ
chii ri coapsele flectate. coatsele
in abdr ctie for tatd; picioar eles e
r eazemspc caseta pfin iaia lor
erlerni; cildiele ti planiele sirt

F - Saci de nisip sub t' pe

Fig. 4r& RC porpendiculare pe Bijlcul


caselei, lntre cel.iie.
F d l a./24 .n,l ^ l ati m ar gi nea pr o\i nal ,
. c as c l ei depi r es te c al c aneul c u doud l atur i
de degeii marginea dr€apfi ti cea sltnga la
eg6li distanti de regirne.
R - F-F :75 cm: L; ldne Bl: 50 kV;
40 ft,{s sar liri ecrane lntnritoare 65 nyl
2rO aAs.

Fig. 499. I Malcola rnediali. , Nalcola


Astragalul. -l - Calcaneul. i -
pozitie rczrnd' De ftasi
o b serva 1i i. La lnii bolnari rldiogrxfia re obtnle nr
R E GULI PENTRU ORGANELE INTERNE
Reslni peh*u tlcdt
Resuli penttu Ptdnint d invnd
Relull pe^ttu ,eziculd bilidt'i
Aeguli pdttu tubul digestit
Reguli: pentru aPdtutd !nn6

Regulile speciale Iiecerui organ sint date acolo unde 3. Coxaenzile de rnanipulare a aparatului, p€ care le dn
este desc!tue tehni€a 1or. Radioscopia nefiiDd preocuparea dredicul tehnicianului, tr€buie standardizate, Iiind totdea-
acesiui manual, o pr€supunem cunoscuta una aceleali. Spre exemplu, nu se spune o datd:,'inchide
1. Majoritatea organelor interne sint milcatoare; ele au corentul'; .ltl date, ,di d-"nul" 9i iar alin'dati: ,,gata"
migceri respiratorii propdi sau transmise, altele au migcnrile sau in alt lel
lor proprii 9i alt€l€ 'nitceri traDsmise de contracliile car- 4. Uneod o radiografie trebuie precedata de o radio-
diace sau dE pulsaliile vas€lor. Di+ acest motiv este necesar scopie p€ntru a alege cea mai bunf pozilie' cum este la pld-
sd s e inr' eb u i n l e z e e x p u D e r i stu r le ca r e se r e a liT e a zecu nfni sau la tubul disestiv. Este ceea ce se cheami o radio-
i n ren; i; rt i m a r i ( i n ! u r u l a 1 O0 n A) ti cu u n kilo vo lr a j d € graiie lintitn 9i trebuie fecutn de nedicul radiolog' nu de
asemenea mai ridicat (in iurul a 75 lv). Ac€asta nu in- t€hnician. Poziliile date in manual sint insi cel€ clasic€'
s€amni inse ci nu se pot lace radiogralil 9i cu un regim ti deci cele nai des intrebuinJate
mai mic (50 mA sau chiar mai puJin); totul este ca produ- 5. Pentru organete abdominale este indispensabiln grila
sul milianperi-secundi sn fie acela$. antidifuzoare (Bucky sau Lysholn). Pentru plemini, srila
Dxarnen'-rl se face in apnee inspiratorie, expiratorte se intrebuinleazi cind exist:i opacit,li dens€ care ocupa
sau nedi€, dupe cum cere organul pe carel examinem' porliuni mari iD supralaln ;i in prolu'rzime sau ciDd se
2. Bolnavul trebuie sn ia o poziJie libere ti nesiliti; tolosegte tehnica dure, care cere insn o aparature specialn'
i se va exPlica se lacn corect apneea pe care i-o cerenl de 6. Cei grav bolnavi nu pot li examina.ti vertical, ci vof
asenenea este necesar se nu s€ mitte in timpul expunerii fi pugi in pozi-tie gezindr rau culcali
Pentru a realiza toate acestea, inainte de examen r se va 7. Diagnosticul unei afecJiuni grave (cancer' tuberc'l-
loze, ulcer) nu se comunici bolnavului, ci m€dicului curant'
lirnuri operaiia ti se va lace o r€petilie pentru
a vedea dace a inleles explicalia noastrn. Nu declanqim folosind expresii pe care bolnavul nu 1€ inJelese
cureniul imediat ce bolnanl a fecut inspiralia sau expiralja 8. Filmul nu se dn nici bolnavului, nici medicului cu-
recesard. ci agteptem citeva secunde, pentru a avea o pozi- rant: el r:mine in arhiva serviciului 9i poate Ii demonstrat
medicului curant la negaioscop, atunci cind o cere ln
lie linigtite.

226
schinb, radiolosul trebuie sa dea un buletin bine alceiuit
ti insolit de o copie sau cel putin de un desen corect.
9. Pe film se scriu nunele, data Ei pe scurt tehnica in-
trebuinJare (pozitia, F-F, bV, nAs, Bucky). Niciodaizi sinu
se uite si se mcnlioneze dreapla Ei stinga, chiar acolo unde
ar parea inutil.
10. Filnlele se pnstreaz:i fiecare invelit in hirtia lui qi
Du unul p€ste altul, cici sc zgirie qi inagirlea sufere.
11. Fiecare filn este insolit de o scurte foaie de obser-
valie 9i d€ diagnosticul pus in colaborare cu clinica. O ra-
diograiie firi aceste date nu are nici o valoare.
12. Filmele sint pistrate in filnotecn, dupn afecliunj
9i dupe nume, pcnlru a fi ugor snsite la nevoie.
Fig. 430. Pozilia rrontald pentru
Flimini. lncid.nti P.1. Brklc lncru-
REGULI PENTRU PLAM1NI $I INIM,{ cilaie llaintea carct.i.

l. Pentru executarea examenului radiologic al plnminu- in utoari extensie. cu b,rbia .ezematd, dacd este posibil. pe marglnel
lui 9i al himii, precun ti al celorlalte organe inhatoracicc, superioari a cadrului portcaseld, Bralele orientate astl€l incit omor
trebuie si execulem radiogralii in pozilii diverse. Daci in plalii sA nu se proiecteze ln cimpurile pulmonare, ceea ce se realit
general se executn radiogralia in pozilia hontala cu inci- zeazd cerind bolnavului sa rezeme miinile pe lese, cu tala palhare i!
aiare ii policeie in susi coatele date inainte ti {merii mult ldsati in
denln ?,4 sau AP, si in poziliile laterale, cu incidcnln D)^ jos lau i9i ljne bralele de-a lunsul corpului, cu coatele rotab in
sau SD, mai lacem radiogralii in pozilii oblice, mai ales in afd.,9i lmerii hult hsalr jn jos; sau duce bralele incrucitato
OAS ;i OAD, amtr€]c cu incidente PA, prccun 9i in pozilia inaintea suFortului portcasetd.
lordotice, cu incidenli fA sal] AP. F - Se lucr€aze in apnee dupi insPiralie.
2. Poziti^ tuonlale in inciden.tn PA esle pozilia de prc- RC - Este bine ca centrarea sd se lacn radioscopic, Cellrtm ll
nivelul vertebrei D!, raza fiind orizonhla, cu incidenid PA, La perr
Ierat pentru ob,tinerea unei imagini de fa-ti (fig.4309i431).
so6r tc c u r or d.e l otum i nos , Lp. - am .4d nar l os .
.
P - Boinavuleste examinatde obiceiin picioa.e,cu rata cate afl - 50X40 cft, tn lung pentru bolnavii cu torace lung ti in
ecranulporlcasetdsau cdtre un sulort pollcas€t6,fiind cit hai liPit lat pentru cei cu torace scuft. Se prelere t'lmele de 35x35 cm.
de acesta,Parteasuperioalaa toraceltt {9or inclinatd inainte.Calul Margines crdniald a casetej depdgeFteumerul cu trei laturi de deger'

227
R - a-a = 1,50-2 metri; I, mare; ldra Bkt 65-70 kV, 3i-44

Observalli. Regimul este in ralort cu puterea aFratuluj


9i cu grosimea toncelui. sint necesre aparate care sd pemita exe_
cuta.ea unei ladiogralii bune cu un timp de expunere scurt (0,2 ),
aceasta nu numai pentru pl6minl, dar 9i pentru inimd. Penhu itimd
se poate intrebuin9a un lilm de 24X50 cm, in lung, cuprinzind lma-
ginea inimii ti a vaselo. de ta baa el.
3. Pozilia frontal, in inciden!, AP se intrebuinleazi
mai ra!, cind leziuni nici, situate in pa ea posterioari a
toracelui, nu apar pe radiografia in ircidenle PA. Aceea;i
atitudine a bolnavului ca la pozilia frontala, incidenln P4,
numai cd se alln cu spatele lipit de suportul portcasetd. RC
orizontaH iese la nivelul vertebrei D6.
4. Poziliile laterale (de pro-
Iil) se executi cu partea dreapti
sau siingi a toracelui spre ca' Fig. 433. Pozilia O.4D penhLl Fig. 434. Pozilia O/S pentrr
pl r nr r r I pl - m i i i , ni m .
seti. Se prelera se se pune par- 'hi m ;.
tea bolnavi in coriact cu caseta
Fm - 30x40 cm, in iung. Marginea craniald depd$ette uheriicu
(fis. 432). irei laturi de deget; cea anterioar{ t1 posterioard la egald distant,
P - Bolnavul in piciodre (sau
gezind). Planul lfontal stfict perpen- Il - F-ii = 1-1,20 metri; tr ftare; fefe B/.; 70-80 tV; 50-
dicular pe caseta. Se reazemd cu
partea dreapti sau stinge 3 toracelui Obs er v ati i , N ec es i t! de r s em en€ un tl m p de ex puner e
de suportul Foltcaseta. Bra;e]e ridi- scurt (0,2-0,3"), mai ales pentru inime, Penbu ilimd se va utiliza o
cate cu antebralele pe cap. Este bine distante r r hd mare (1,50-1,80 m), ti deci ti regimul va fi mai
ca poz4ionarea sd se lacd ladioscopic.
a - Se exlune in apnee dup.: OAD fi OAS sint d€ multe ori utile,
5. Pozi,liile oblicc
mai ales pentru si vasele de la baza ei (lis.433 si 434).
inind
lcc - orizontala; intri la jum;-
Fig. 432. Pozilia late- Fentru in:m;i se mai pot eaecuta radiosralii $i in poziliile
raln penlru plimiJri ri tatea roracelui, la egol6 distante de
faJa antetioaid 9i poslerioard. oblice posterioare OPS 9i O,PD.
in i m n .

228
P - Pozitia se partea poste.i@ra a cimpului pulmonar drept, cu malea sctzuri,
stablle*e fadioscopic, lrecum 9r cu scizua medie. se mal obljn traheea 9i esotagul umplur
6col'nd astlel in ev1- cu bariu. inima tl vasele ma!i. ln OAi Ee obtins pdrea posrerioard
denlE elementele pe a clmpului pulmonar sting cu sci4ra mare sttnga; traheea ti esotagul
cale dorim se Ie ob- umplut cu bariu; lniha 9i vasele mad,
linem disociate pe !a- 6. Uneori esl€ util se se execute radiogralia toracice
diografie, Bolnavul,'n
in pozi_tie Iordoticn cu incident; PA. Aceasta o tacen nai
pjclode, cu laia la
ecraq este fotet Bpre ales l a c er c etar ea pr oc es el or i nt€r l obar e ( fi g.435) .
dr€pta sau stinga, P - Bolhavul cu tala la ca*tr, ir picioaie, Se reazemt cu
astfel ci hdml abdomenul de sulortul potcaset6, apoi se lasi pe spate ti 6e cu
d.ept sau sting atln- injjnile de statlv. ctpu! este in e*ensie.
'ine
ge partea posterioara a - Bobawl se henfine lD pozilie apucind cu miinile latu.ile
a ecranurur porrcase- stativului, Se expune in apnee dupa insplratte.
td, BE sl de petea nC - Se centreazi radioscopic, potivlnd ca Fza certrala.
cea mar aproPiatd de orizontale, sa heaci la nivelul procesulul de pus in evidenld, Sc
4ran este rldicat cu roata cenrra la nivplul ve.tcbrei c'6,
hhe deasupra capu- Fm - 30X40 cm, in lung. I\'argin6 superioar6 a casetei dep6-
lui; celdlalt bral in tette merli cu tei laturi de deget; cele laterale la egaH distanti de
abductie ri protu'ie
exagerata sau ridicat. R - ,-t = 1,50 m: Z mare; fard Bk; 67-72 kvj 50 mAs,
F - Se expune 7. Cind bolnavul nu poale sta in pi€ioaie, radiosralia
in apnee dupi inspi- 3e executii in decubit, pe masa orizontau, tubul deasupra
Irig- 435. Pozitia lordoticS cu incidenle mesei;i la distan,te cit mai mare. Dacn este posibil, 1,50m.
P,,Jj (nrmitl ri pozilia Fleischner). nC - Se cen-
ireaza ladioscopic. In, BoLnavul se ataze in decubit ventral sau dorsal. A;ezares
cidenla fiind PA, ra- filmului 9i €entrarea se lac la fel ca la pozilia velticaE.
za centrala, orizontald, int.i prin spate ta nivejul vertebrei D6. S€ pot iace pi radiogralii in pozilii oblice. Se va avea gdja
Ea - 30 x 40 cm. in luna. s; degaJ dm bi ne tj m pur i l e pul m onar . r r j gi nd om opl a!i j i n
R - r-I = I,o 0 me tri : L ;sre ; tar a A&; 68- 72 kvi o( ) ,!4s, aiarA prin rotatia in afar6 qi inainte a aoatelor.
observafil. cind nu urmdrim sd oblinem lentru inihe o
imagine cit mai apropiata de dimensiunde sale resle, putem executa Radiogralia in pozilie culcati
se mai poate execrlia
radiografia lao distan9aF-a de 2 m. AceaBta neva pelmitesadiso- bolnavul liind iD decubit lateral drept sau sting. RC per,
ciem hai bire inima, aorta fi cot@na yertebrala. In OAD, obiinem p€ndiculare pe nasn. Iillnul $i cenirarea ca Ia pezilia ir

229
picioare. In aceeaqi pozijie putern face insd radiografia cu 11. Pentru a objine iftaginea miritn a unor leziuni,
RC orizontaH, iar filmul peryendicular pe masa de exami- deci ca acestea si apara nai vizibil, s-a recomandat de
Ilat. Aceaste radiogralie este utili pentru depistarea lichide- catre unii aqezarea casetei la distanla de 10 cm de bolnav
1or din narea cavitate pleural:- (bolnavul nu mai este in contact cu caseta). Aceasta se rea-
8. Radiosrafia celor grav bolnavi se va face 1a patul lizeazi corutruind o cutie de Iemn de dirnensiuni potrivite
lor, cu un aparat poftativ. Deoarece bolnavul nu poate face (30 X 40 X 10 cn).
nici un elod, il putem totugi pune in pozi,tie tezindn, dace Caseta se agaza de o parte a cutiei, iar bolnavul se
trecem sub spate un ceargaf pe care un aiulor il apucn de reazema de ceal al r:!parre.
cele doud capete qi ridici incet bolnavul, pinn il aduce in 12. Ca o conduiu senerali in executarea radiograliei
pozilie gezindi. Se agaze tubul inapoi, iar pe piept caseta. pulrnonare, vom respecta urmdtoarele reguli:
9. Dace radiografiile se executi in pozi-tie culcata sar a) vom ciuta, pe cit posibil, sA execudm radioglaliile
gezinde, tebuie si noten in buletin poziJia, pentru a evita pulmonare cu aparaturi care sn ne permit, o expunere cit
o interpretare gregite, deoarece imaginea radiografici pre- mai scude, la o distan,te F F nare (1,50-2 metri);
zinte anumite deosebiii ia,ti de cea executate in picioare. b) materialele intrebuinlate (filn, ecrane intnritoare,
De altfel, pe diecare liln gata lucrat €ste bine se se scrie casetn, mat€riale pentru developare) sn fie de cea mai buni
poziga in care a lost executat qi resinul fF-F, [V, mAr), calitate:
pentru ca la un examen ulterior sn se facd o radiografie in c) bolnavul va Ii radioerafiat de pref€rinld tn picioare
aceleagi conditii, lucru important pentru conparalie. ;i dezbra(at pi ni l a ral i ei
10. in ceea ce privegte regimul intrebuinJat, pentru a d) in raport cu pozi,tia, cu ceea ce dorin se obtinem
obline o radiografie bune existd doud metode: cu raze dure 9i cu grositnea toracelui, aranjnn regimul Ia masa de co-
si cu raze moi. Cea cu iaze dure intrebuilleazn un kilo- mande inainre de a aleza bolnavul ;
voltaj de 105, insi nunai 2-5 rnAr (cere aparate speciale e) poziJionarea bolnavului se face, pe cit posibil, radio-
qi intrebuinlarea diafragmei Bucky), pe cind la cea cu raze
noi kilovoltajul este de 65-75, a9a cun au iost date;i i) nu vom uita proteclia personalului care lucreaz:i;
regirffrIile de mai sus. La executarea unei radiografii pulmo- g) developarea va Ii completai
nare,9i mai ales pertru inime, este impodanti expunerea h) citirea {itnului se va lace la un negatoscop bine
surte (0,05 - 0,2 ). luminat 9i a cdrui lumini poate varia cu ajutorul unui
Grila anlidiiuzoare (Bucky, Lysholrn) se inlrebuinleazi reostat care pernit€ varialii de intensitate ldminoasn.
pentlu obezi ti cind lolosirn un regim cu raze dure.

930
REGULI PENIRU TUBUL DIGESTIV Deci, o datn tehlica radioscopiei bine cunoscute, rimine
sa se aleaga reginul optin pentru radioglafia ,,tintiti-.
. 1. Tubul digestiv se examineazi radioscopic Ai radio- Pentru un aparat ca cel digestiv, eare i9i modificd con.
grafic. Tehnica radioscopice nu intri in cadrul ac€stui ma- tinuu asp€ctul in tinpul Iunclionerii sal€, tr€buie fecute
nual. Ceea ce trebuie qtiut este ca o radiografie a tubului mai multe radiografii pentru acelagi proces patologic, adica
dis€stiv trebuie prec€data totdeauna d€ o radioscopie. Me- ceea ce se cheame un examen ,,in se e". ln acest scop este
dicul radiolog incepe prin a examina bolnavul la ecran 9i aparat puternic cu accesorii potrivite (mard
ir momentul cind apare o imagine patologice interpune basculantn, g E antidifuzoare, localizator, posibilitat€a de
caseta intre bolnav qi ecranul radioscopic, schimbe regimtil a trece rapid de la reginul de radioscopie la cel de radio-
si tace radiografia - este ceea ce se chearnn o radiogralie grafie, intreiupitor la indemina medicului, Iil.[rc $i ecrane
,,lintid'. Un exam€n ra&ografic al tubului digestiv lecut interitoare burE: distinctor Holzknecht).
de cel mai bun tehnician, in poziF standard, f;rn radio- 3. Pozitiile clasice, in iurul cirora re examineazA, sint:
scopie prealabil,i, elte un exame{ orb. Metoda recomandat, P-4, OAD, OAS ti nai ar A-P, OPD 9i OPS, atit vedi-
de unn, de a se lace o serie de filme in oltostatism si de' cal, cit ii in decubit dorsal, ventral ti pozilie Trendelenburg.
cubit, care apoi sa Iie citite de rnedic, este complet insufi- Poziliile de decubit lateral drept qi sting sint uneori utile;
cientd. Pentru acest motiv, dace o radiogralie de lch€let, pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv special, care sA
de pldmini sau de rinichi poate ii fecutn d€ pe$onalul aju- permite examenul cu raza centrala orizontali, bolnavul
€tor Gori sau tehni€ian instruit), una de tub digesliv tr€- fiind culcat pe o banci ingusti de aproximativ 40 cm.
buie €xecutate de medicul radiolog, care, pe linge cn posedi 4. Radiograh mari, care si cup nd! intres orsanul,
tehnica radioscopiei, are cuno$tinle complete de anatomie, sint n€cesar€ cind vr€m sd cercetem o leziune intinsd, o
fizjotogie 9i patologie. pozi,tie vicioase, o deplasare de organ, o tonicitate sau o
2. Pentru radiogralierea tubului digestiv ru pot Ii date motricitate patologici. De cele mai multe ori, insi, o radio-
pozi,tloneri ca la celelalte organe; este sulicient ca bolnavul gralie limitati la procesul patologic, Iecuti cu dialragmn
se fie rotit cu 5-10'la dieapta sau la stinga peniru ca un micn sau localizator, cu compresiune dozatn 9i ia pozilie
ulcer sau un neoplasm si apari. O conpresiune utoar; cu optimii, este Eai clari, rnai precis,Aii aratd detalii care nu
distinctorul sau cu mina, f,Acuti irir-o directie sau alta, a Dar pe exaorenulde ansambl u.ti aci pri cepereanedi cul ui
poat€ pune in evidenld o leziune impoitante; o schimbare radiolog este pusi la incercare, pentru cn un proc€s patolo-
de pozilie, in decubit lateral, dorsal sau ventral, tterse ima- sic incipient nu este pus in evidenli decit de un exarninator
airea c€a mai nein a nrui neoplasm vazutn in ortostatism. experimentat, at€nt $i minuJios.

231
5. Se nai cer o bun, preparare a bolnavului, o suspen- Stoxnacul se mai poate insufla cd o poJiune gazogenE.
sie bune a sultatului de bariu 9i intrebuinldea celorlalte ,^sifel, iD doue sticle se dizolve separat:
I. Natriu bicarbonic 100 g
mijloace indicate ta fiecare caz, ca insuflatie, iarrnacodina-
100 g
mice, pneumoperitoneu, clisma opaca ti altele. aFa distibta q, s. sd 500 cm.
6. Regimul va fi in iurul urmetoar€lor date: F-F 135g
:7 0 c rn; 80- 9 0 l V ; 5 0 - 8 0 m At; cr Bk. 130 g
7. Ca regule gererali: niciodate un sinsur €xamen, ape distilali q.s,ad
chiar cind ni se par€ cA tabloul este tipic. Se de un pahar din I, apoi o lingure din lL
8. Dac, bolnavul este un constipat, va face, in seara 11. Pentru esoiag se poale da o pasti sau crenn de ba'
care precede exarnenul, o clisme cu 1 litru de apn calde. riu, care se face tot numai cu api.
nxamenul se lace dimineata pe nenincate, qi niciodatn 12. Pentru intestinul sublire (jeiun ti il€on), adminis-
dupt nasi. trarea suspensi€i baritate variazi dupn radiologi. Una din
9. Substanla de contrast cea mai frecvent i trebuiniatn metode esle de a se da 80 s susp€nsieopaci (4 linguri) si
este suliatul de bariu chinic pur, care se lglosegtesub lormi a se urmiri progresiunea ei de-a lungul traiectului intesti-
de suspensie in apa. nal, prin examene repetate din 15 in 15 minute. Se poate
10. Pentru stomac se face o suspensie de sulfat de ba- obline o umplere globala a intr€gului jntestin prin metoda
riu cu api rece in raport de 213 (2O0 s bariu qi 300 crnts prinzului inghe,tat. Se dau 50 g sutfat de bariu cu 50 cmo
ap6). Cantitatea de suspensie baritate suiicientn p€ntru un solulie clorurati izotonice la temp€ratura normaH. Dupi
stomac este de 200-300 cml3. Suspensia sA fie perlecti. o orn se face o radiosrafie. Apoi se de 250 cllp soluJie clo-
Pentru aceasta se amestece loarte bine cu un instrument de rurata izoionice h sheali. Se lac radiografii din 10 in 10
letrul, format dintr-o tiii la extremitatea c.ireia se afle un minute, pina ce capul coloanei opace aiunse la
'rnghiul
disc dinlat (la fel cu acela intr€buintat in bucitdrie) Nu hepatic (in cazurile normale seintimpli in 30-40 de mhute)
trebuie Esat mult timp de la preparare pina la ingerare, 13. Colonul se €xamineazn per os 9i per clisna Exa-
deoarece bariul se depune in pahar. m enul per os esl e o conri nuare a cel ui gasl ri c. si nu are
Nu este necesar si se adauge vreun corigent sapid- Pr€- nevoie de o pregntire special,i.
-paratelc din conert, cu diferite gusturi fi mirosud, nu sint Exanenul per clisrra cere o evacuare periecti a colo-
cele lnai bun€. Sulfatul de bariu chinic psr (Bariun sul- nului, care se realizeaze printr-o clisrnd de 1 litrr ape caldi
luricum purissiDum pro rdntgen), de calitate buni, cu gia- Incuti cu o seari inairtea examenului ti o a doua clisnn
nule fine, este cel mai recomandabil. iecute cu 1 2 ore inaintea ac$tuia.

232
Cantitaiea de suspensie opac,i variazi cu capacitatea Apendicele se poate face vizibil 9i prin clismi o date
colonuluit in general, un litru - un litru 9i jumitate sint
suJicienli. Suspensia cuprinde o parte suliat de bariu 9i 15. Metoda larmacodinamici anelioreazd imaginile 9i
?atru pir,ti apn. pune in evidente leziuni care nu apar piin netoda clasicd.
Se preferd insd concentratii rnai nari, chiar de 2/3, in nod curent se intrebuinleaza norfina, iftulina 9i ipeca.
adici la fel cu cea dat,A pe! os. Morlina se injecteazi subcutanat, l cgi electul suwine
Clisma se face incet, cu irigatorul la '/.: n deasupra dupi 10-20 de mirute; sau se injecleazn intravenos 1,4 cg,
mesei, ti se intrerupe de cite ori bolnavul percepe nevoia efectd aperind dupi 5-10 minute. Insulina se adminis-
treaze h lel, cite 10 uniteli. La sfirsitul exametului, se dau
Exanenut cu suspensie opacd poate ii completai cll o bolnavului 4-5 bucnf de zaher. Ipeca se administreaze
insuflalie (netoda Fiscber); bolnawl evacueaz:, la scaun, per os, sub Iormn de sirop (20 c) sau doue cagete cu pulberc
o parte dh suspensia baritati introdusi, aPoi revine la de cite 0,20 g. Efectul apare dupa 10-20 de rninute.
€xamen pentru a i se insulla, cu o pompn aspiratoare-res-
pingnioare, I 000 - 1200 cm8 aer, introdus de asernenea REGI1LI PENTRU FICAT
incet fi cu precaulie.
P€ntru a studia relieful mucoasei colonului se nai 1 Radioscopia ti radiogralia ficatului se Ia€ peDtru
poate intrebuinJa solulia de tanin 1o/0, fie ce acesta s€ a cerceta varialiile volumetrice ii moditicnrile tonattnlii
introduce chiar in suspensia de bariu in proporlie de 106, organului (chisturi, colec.tii, calculi).
iie cn se iace o clismn cu o soluie de tanin 10/0, iar dupn 2. Exanenul se face pe gol sau dupe opacificare cu
evacuarea acesteia se inhoduce suspensiade sulfat de baiiu soli iodali (h€pato-splenografie, veno- 9i portosrafie). In
TaDinut are doui prgprietnti: accentue,Ti contractilitalea ambele examenul se compune dintr-o radjoscopie urmati
muscularei mucoase, Incind asdel mai evident relieful mu- de radiogiafii luate in poziJie verlicald (P-A) $i expiralie
coasei, ;i in acelaqi timp ajute h evacuarea aerului. proiundn, in aceeagi pozitie ti inspilalie prolundi, in pozi-
14. Pentru apendice se administreazi, cu 7-8 ore Jie laterau, in decubit ventral (P-A).
inainte, ac€€aqi cantitate de suspensie ca la slomac Dacn k 3. Pentru a se constata volumul ficatului se lace o orto'
primul examen apendicele nu este vizibil, se da a doua oarn diasrard mnsurind dod diametre dupi metoda Lasarenne
o cartitate mai redusi de suspensie opacn (150 cn3), in (fig. 436) care se poate compara apoi cu examene idctlte la
ca re s e diz olv e 4 - 5 g s u l f a t d e so d iu , ia r d u p :7 - 8 ore intervale d€ timp. Toaie aceste diam€tre hebuie iudecate cu
se lace examenul. oarecare aproximatie, ele sint Dumai relaiive.

2.?r3
Conturul superior al licatului este ugor de explorat, se dn o poliune ef€rve.cente (4
Iiind coafat de diaflagma; cet inferior nu este insa rotdea_ s acid tartic in.1i0 €m3 apn
cu zah{r, apoi 4 g bicaibonat de sodiu in 50 crl8:abn). in
una vjzibil. ln acesr scop se insulle stonacul cu sonda sau acel a?i ri mp se j nsufl ; fi cotonul . Inrunal i a
sasrri c; arare
(u preci ?i e Iobul !ri n8, cea col i ca restul conrurutu'
tnf€Ii or.
Ul ti ma pr€zi nl d dezavaD rai utcj , uneori , cotonul se ri dj ca
spre di afragmd, l ui nd di n opaci ral ea hepati ci . Mi crorarea
aoarenraa di mensi uni l or se vedei n examenutl ronrar (p_,4):
i n cel l areral . i ns:. fa!a i nferi oard apare bi ne del i mi rare,
pe.ni.tindu-ne se apreci€m varialiite volurnetrice eventirale.
O altn metodn de examen consta in inveluirea intresu-
lui ti cat i orr-o ai mosfer; rransparenl i de oxi gen sau. naj
bine, de bioxid de carbon, printr-un pneumop€ritoneu.
4, Radioscopia este indispensabili penru a explora
integritatea domului h€patic. Esre necesar si variem inci-
den-tele,astlel ca raza ceatraln si fie o dat6 perpendicutare,
alte data oblica caudo-cranial ,i, in line, obhci cianio_
caudal, fiind tangenti cupolei diafragnatice. in mon€ntul
cind am gesit o pozilie optimi, pentru a pune in evidentS
un proces patologic, se {ace o radiografie tinrid.
5. Radiosrafia in pozijie fronraH (de IatA) se executn
dupe cum se vede in fig. 437.
Pi decubit ventral; bratetede,a luhgul .orpurur.
l.. sci de nisip sub glezne.Se lucreazi jn ap.ee
FC i Inci natacaudo-cranrst rcca.2i ); i nrrs l a doua tatri de
degetla drspta verrebreiLr; ieseprin reboritulcosratdfept.
amr 30X40 ch, tn tung. Ma.gine cautlalda caseteils trei
laturi de degetsub creastailiacn,cea laterah ta dou, laturi de deqet

Fic.436. Crn sc misoarn dianetrele ficatrlui. ,4-B : dianehri


Rj a-a = 100cmj localizator4a!e; cu B*i 80_90 ty; 250ftr{r.
tcro-apical; .4-C : diamehrl freno{ahidian. 6. Radiogralia in pozitie lateral,i se executn astfel:

234
biiiselec'
Fis. 437.- Pozilir diferite Dumiri (bilasnost' iodteiragnost, tetraoid'
telepaque, iodeikon, triodan, pheniodol' Ior-
tan, sombrabyl,
ta l; in ,V. se ad-
iod, opacol, tetradol, colecistocol, bilisrafin etc )' Ea
de
ministieazn per oral sau parenieral (intravenos) Modut
administrare qi'rnomentd ra'
administrare fi lilnpul dint{e
colo-
diosrafiei sint indicate de iiecare labricn in arnbalajul
dupn adminisirarea per oraln' timpul
*niurui. in seneral,
Existn
este de 14 ore, id duPe aceea intravenoase de I ore
metode rapide, in care radiografia se face dupd o ora 9i
;i
substan-te'
iunetate si chiar mai pulin. Astfel' cu o noud
in 60-90
;ihgrafin, opaciiicar€a veziculei se obline chiar
corpului
P, Dlr drept; brdtele aduse inainte: planuL tlontal al
gambele usot l-celale'
rprpendiculo. pe pldnu me)e i coapsele ti
' a . *i r',". C t aceasl asubsl an!n se mai pol pune bi rc i
r: *ci ie n,"'p de spaie ti coapse: ss' de nibip sub
".t".",i evidenta cn e biliare intra- 9i extrahepati€e'
ca!, Se lucreaze in apnee pe sol in
costa! S"ame""r s" compune d;ntr-o radiografie
Ac: perpendicu;rd pe casetAr inhd la nivellL reborilulut co-
tateral, la eg;h distante intre peretole anterior 9i ce1
posterior al decubit ventral, fScuti cu o zi inainte de administrarea
lorantului (pentru decelarea ev€ntualilor calculi opaci) sii
cu trei
am: 30x40 cm, in lung Matglnea caudaE a casetel din c€l Dutin doue radiogralii ex€cutate dupn administrarea
depatette
latui ile deget deasupra simlizei pubiene; cea anterioari u."",oiu. l"tt" a€estea &n urmi se administreazi uE
prinz
Dd rlil p m o r c u rr.i l a tu ri d e d e !'r' q r as (B oyden) pen'ru a studi a modul de evacuare i i con-
Ri l-f 1 C Ocrl l o csl rzd ro rra- "i ' u a*" 80- 90 kyi 250 d' r '
- r r actj e al vezl cul ei R adi osrai i a se tace Ia 45- 63 de mi nul s
dupd adminisharea prinzului Bovden
PENTRU VEZICULA BILIARA lac€
REGULI Prepararea bolnavului este loarte importanti Se
doun
pentru a o cllsmi cu un lthu ti jdnodtate de apn cilduid cu
1 Examenul veziculei biliare pe gol se Iace
calcuii, biu \alcicn sau calciiicarea pere- ore inainte de administrarea substaD-teide contrast Dact
pune in €videnln
este un consiipat se va recornanda de aserneneaun Purga'
lilor veziculei
2- Peltru ca vezicula sd fi€ vizibila se opacificn cu tiv cu 24 de ore inainte de examenul radiografic Este bine
ali-
ca bolnavul se evite cu o zi inainte de examen otice
substanF de contrast (fenolftaleinat de sodiu tetraiodat sau ape
ment care poate produce gaze (piine' paste fainoase'
acid iodoallionic). Se executn astfel ceea ce se num€9ieo cole-
Gazel€ colice se pot elimina
cistogralie. Substanta de contrast se gesette in conerl
sub sazoase, le;"me uscare etc )

235
cu o ini€clie de extract de lob posterior de hipofjzi (pitre-
5h), 15 uniteF, facutn cu o ord inainrea radiografiei. Dacd,
pe prima radiogralie. erecutatd dupe administrarea sub-
stanlei de contrast, apar gaze, se face o clismi care va de-
plasa gezele. Se pune I/z pahar ape oxisenad la 1
irisa,
ior plin.
3. Radiogralia se execura in pozilia urmitoaie
(Iis. 438).
Pr Dy, usor rodt spre sthda, depdriind a5tfel partea ilreaptd a
corpului de masd. Capul inrors spre dr€pta. Membrele superioare
de-a lugul corpului sau tidicate rn sus. Mameledreapr6(ta remei)
ste datd in su6 sau lateral,
a: s€c de nisip sub cr€sra iliaca drqpa, care se .lepd.teaz!de
basd N cca, 7-8 cm. Sacde ijsip sub glezne.Se lucrcazdjn apnee.

fig. 439. - Proie.lia veziculei billare In raDorr cu


r i n'c l i J l hl l i c al ul . ? . v er k ut. bi ti ar r . 2 . gi t!l
pozili, v ez i " ul ei i J - r i ni ,hi ul i 4 fi c atutt J - ( oa.r a a
Fig. 43E. - peni.u radiogalia vezictllei biliare. XII ai I V =c el e 5 dpol i z e r r ans v ei s e l om ba( .

236
ECi lerpendiculd, pe casetA; intrA h patru laturi de deget Ia 6. Dacn la prirnul exanen vezicula nu apare, se va
dreapta aloltzelor spinoae Lr-ta (ls untrea t.eiirii $perioare cu radiogratia dupd alte 3-5 ore- Dacn nici de data aceasra
cea mijlocie a dlstantei di.tre uluma coasra ti d€asta iliace); iese
nu se pure in evidente, repetim examenul adniristriDd
eub rebordul costal, in ulhlul pe care-l face ac6ts cu ltnta mediani
bolnavului o noun dozi de colorant chiar in ziua primului
Fmi 24 X 30 cm, iii lung. Marginea caudaE a casetei la trei laturr
de deget sub creasta iihcd; cea lateiala depdtette pe4 e moi cu un 7. Se pot umple stomacul 9i duodenul cu bariu qi se
tadloglafiaza p€nt.u a se ved€a raportudle. Se face radio-
Rr a-r = 100 ch; localiator; cu 8tr; 80 &V; 200 mAs, g r a ri e l i nri ta 9i i n D V .
Observalil, t p i cn i cl , F C jntr e h 6 htut de deget ls 8. La cei operali recent (colecistostomizali), cerct^
dr@pta lul Dr'-Dtrl penhu sstenici nC intre departe de colosn{ $j
li ea drerat vezicula printr-ur dred in ?, se iniroduc
la nilelul crest€l iliace, Unii pret€re cr hemlrul sup*lor drept sn fie
20 ctrl! lipiodol sau o solulie de oxid dubtu de toriu, cu o
tiiltcat in sus, iar c€l sting de-a lungul coipului; !e ajote astfel la
rotirea bolnavulul spre stinga. teringi. La radioscopie se uuer€tte progrestunea lipiodo-
nadiograliile urmdtoare se pot face po liirne mai hici (18X21 lului ti se opreqte iniectarea cind a inceput sA intre in
ctn), dule ce s-a co.stltat pe prinu! pozilia vezic!1ei biliare. duoden. Se radiograliazn in aceaste pozili€ cu tubul sub
Radlogratla se poate lace ti in DD, precum ti ltr pozltie verticali, mase.
pentru a Btudia mobilitatea vezlculel ti nodul de Bedimentare al
Cotransiosa.fid este r€prezentarea radiosrafica a cnilor
lrllel, Cea verticala se tace dupA o Fealsbil6 radioscopie (ndiolrafie
biliare (canalul cistii, canalul hepatic;i coledocul) pentft
tlnfte), In DD, raza ceohala intra h 2 cm deasupra rebordulul costal
cercetar€a unor calculi mici rnnagi dupd operalie, pentru
tj la 8 cm la dreapta lniei mediane (cu varielile neesare menlionale
mai s$ la licnici 9i astenicl). studiul morlolosic al colecistului 9i p€ntru acela al luncliei
caibr biliare extrahepatice. Colangiografia se lace inaint€
4. Radiosrafia in pozilie lalerald se execute h fet ca
in timpul ii dupn operalie.
$i €ea hepatici (vezi mai sus). Ea se execute in rnod obif-
l nai nte d? operdl i e (sau i ndependentde aceart|): se
auit ,,pe go1" $i se utilizeaze cind vrem si precizdm dacn
un calcul care se suprapune peste rinichi, in pozilia fron- cautd sa se suryrind; momentul cind colorantul tlece prir
13le (P-A sau ,4-P). este in veziculd. caDal€. Aceasta se intimpld cind se umple sau cind se go-
5. Vezicula biliarn este indreptatd in jos 9i inainte; legte vezicula biliare. In acest scop se injecteare intra-
lentru aceasta, mdiografia in pozilia verticald qi in DV v€nos 2 fiole dintr-un preparat hexaiodat (6iligrafin) 9i se
ne aratn polul inl€rior bine uinplut ii sedimentarea conli- mdiosrafiaza la 30-60 ti 90 de minute; sau dupi ce s-a
nutului ei. In DD se umplu colul 9i canalul cirtic. umplut vezicula, adice b 2 ore, se administreazi prinzul

237
Boyden 9i se radiosrafiaze Ia 30-40 9i 50 de rninute Dup:i in rezunat se poate spune ci preparatele diiodaie
( care i nl ocui esc acrual rnenre fFnol l ral e:na l el rai odard)
cum se evacueazA vezicuta va Ii nevoie de mai multe sau
(iodobil) sint adecvate pentru a studia funclia mucoasei
mai puline lilne. Alte netode plevede a&ninistrarea pero-
lale a unui preparat triiodat (cistobil) in dozd dubH, radio- colecistului, cele triiodate (cistobil) pentru reprezentaiea
grafierea Ia 14 ore, administrarea prinzului Boyden ;i radio- veziculelor cu inllamalie cronicn' iar cele hexaiodaie (bili-
grafierea ca nai sus Ia 30 40-50 de rninute. sralin) pentru reprezentarea canaielor biliare.
In timputr operultei: bolnavul pe nasa de operalie, sub Metodele de colorare a colecistului 9i canalelor biliare
care se introduce un tub radiosen (construclie ,peciah)j sint mulliple 9i variate. Nici tehnica nici colorantul inire-
se practici laparotoria 9i se injecteaze 20 cm5 substanlS buinlat nu au fost incd siabilite. Ar Ii greu de dat resuli
opaci (ioduroF 300/0) direct in vezicuE, in canalul cistic deljnitive despre o metodzi care se mai gisesie incn in curB
sau in coledoc. Se radiosrafiaza !i se developeaze extenpo-
raneu. Uneori se adapteaze un manon€tru iD cur€ntul colo-
rantului fi se lac radiografii in serie pentru a vedea sub ce REGULI PENTRU APARATUL URINAR
presiune sint invinse diversete siinct€re (manometrie biliare).
1. in cadrul accstui capitol se studiazd explorarea
Se poate observa ti radioscopic. cu ajutorul unui criptoscop
rinichilor, ureterelor, vezica, precum 9i uretra 9i prostata
bi- sau monocular.
ta birbat.
DupA opetutie: lehnica este sinpln Se introduce incet
2. Aparatul urinar se exanineazi radiologic ,,pe gol"
substanji de contrast (ioduron 3096), ugor incilzite, pri.
9i dupi administrarea substan-tetorde contrast. Fiecare din
tubul in ? care este lisat 1a operalie pentiu &enaj. Radio- accsle netode iti are indicaJiile proprii, dar ca regdn gene'
grafia se face in inspiralie adince 9i se repeti dupn citeva rali se incepe totdeauna printr-o radiogratie ,,pe gol-.
3. Oricar€ a. Ii metoda de exaroen, prepararea bolna-
Unii autori trlai recomande cohngiogralia (ca 9i cole- vului are o rnare inportanF, avind ca scop ob,tinerea unui
cistosrajia) pe cale intramuscularn. Se injecteazn 20 cm3 bili- colon evacuat 9i tar; gaze. Acunulnrile de gaze par a fi
graiin diluat cu 7 cm3 api distilad Ei se adaugn 10 u hia- nai jenante chiar decit opacitatea relativi datn de con,tiru-
lurodinaze, penlru o resorblie rnai buni. Radiogralia se tul intestinal.
face la o orn dupe injeclie. Colangiosrafia se mai poate exe- Pentru a evita lorrnarea gazelor, bolna!'ul va urna,
cuta cu ajutorul laparoscopului, asociind ca precaulie $i doui zile inainte de examen, un regim alimentar l:16 piine,
antibiolice. paste fiinoase, legune uscare, ape gazoase€tc.

238
Cind se va execute un examen crl substanli de coD,
trast. bolnavut nu va lua Dici un tichid rimp de 12 ore
inainte,.pentru a obline o concentra.rie mai bune in singe.
rnamre de examen conlinulul vezicii.

I i g. 440. qrd i r u l u , j n f i l p o ? ' l ipf.o n la l5 .

Va pestra mai mult un regim hidric, co.rpus din supe,


ceaiuri, lemonate etc.
Se mai pregite$te bolnavul prio adminisirarea, cu o zi
inaint€, a unui purgativ ugor (de preierai un purgativ
uleios) sau prin doun clisme evacuatoare cu apn cnldul5.
de un litru 9i junntaie, la care se adaugn XV picnturt dc
laudanum Sydenham, sau r/, pahar dc apzi oxisenatn.
Prima clisnn se face in seara care precede zilei exame-
nului, iar a doua cu 2 3 ore inainrea exanenului. Bol-
navul nu va sta in pat, ci va circula. Gazele colice nai pol
{i evacuate printr-o injecJie subcutanad cu retropituitrinn
(pitresin) 0,5 cm3. ficuti cu o orn i1rainte de examen.
Un alt nijloc de evacuarea gazelor este adrugarca de Fig.44l . - C " l c dupJ ,adi ogr afi " I ni c hi tq,,D e eot" . i n ooz i ti c D r .
lanin 10 grame la litru la a doua clisni. r."i,hii,2 n,r.iiurp.o..:,\7/. vaiebrar.,i
. llil* " l , i l i " ,

239
4. Radiograliain poziJie frontale s€ va executaasltel Se mai poate irtrebuinJa ,,tehnica filrDului dublu'
(is. 4$). (lic. 442). 1,i acest caz! se face rnai ioiii radiosralia rinichi-
lor ti a jumatelii superioare a ureterelor pe un liln de
P: DDj brateie de-a lungul corpului; capul ridicat pe o perne;
.oapsele 9i genunchii mult tlectali 24X30 c[l, agezat in lat. Bolnavul in DD; RC perpendicu-
ai sac de nis! sub virful ptcioareior. hrA pe casetn, intrn pe linia mediann Ia nivelul marginii
ACi perpeniliculdd pe casetE; intre prin llnia medbna a corpu_ inle oare a grilajului costal. Apoi se ra&osraliazt vezica
lui, la nivelul ombilicului. urinari g jumatatea inierioare a ureterelor, pe alt lilm de
fnj 30x40 cm, h lung. Marginea caudald a casetei la doud
24X3O cm. Bolnavul remine tn aceeagi pozilie. Tubd re-
laturi de ateget sub nivelul pubi$ilui. Colosna vertebrab pe hijlocul
mine pe loc, dar esie astlel inclinat incit RC are o directie
R: cmi I marei cu a7t; 75-90 kV;250 mA3. cranio-caudald, inirn deasupra pubisului. Filmul este astfel
'-F=1OO
Observalii. Se lucreaze in atitudine respiratorie medie' a$ezat ca RC si cade in centrul sdu.
DacA se radiog$fiaze numai rinichji, se lntrebuinteaza lih de
5. Radiograliile laterale sini necesare pentiu a dile-
24X30 cm in lat, lar RC la un lat de mlne sub apendicele xlfoid. renlia unele opa€itn1i patolosice (calculi ienali, ganglioni
F g. 442. - Tehnica calcificali, calculi biliari). Ele se executn astfel (fis. 443):

Fig- ,I43. - Rinichii

240
Pi Dl drept ssu sling (dupecsz);.breteleaduseinainte Planul 7. In urografia intravenoasi, caniitatea de substanl.i
lrcntal al corpulul lerlsdiNla! pe tuasa d€ examinat. coalsele ti de contrast se injecteaza in 3-5 minute. Mai inainte se
gonunchli utor fiectali.
va face proba de toleranJd a bolnavului la substan.tade
!i Sscl de nisi! reEm{li de spate Fl coapseisac de nisjp
contrast. Pentru aceasta se injecteazt intravenos 0,5-t cm9
RC: perpendiculardpe caseE; intre h nivelul ulumet coaste 9i din substaala de contrast pe care w€m s-o utilizdm 9i re
!a p.tru latllrl de deget jnalntea apolizelo! spinoase. aSteapti cit€va momente pertru a ur&eri ieaclia produs?i
afri 30X40 cm, in lunsi harglnea cranlald la ntvelul ap€nill- asupra bolnavului. ln caz de intolerabilitate (idiosincrazie)
celu!xlfoldi cea,losterioaradepdseFle d doue hturi de d€getPar9ile pentru iod, apar un eritem la nivelul fel€i 9i siiului, o con-
gestie a co4junctivelor bulbare qi a mucoaselor bucale 9i
Rr f-r=100 cm; , mare; cu B&; 80-S0 lV; 500 n {s.
Ob s erv al i i . S e l u c . e a z di n € litu d r n er e sp ir a to r ie
medF. nazale, precurn 9i o contrac,tie la nivelul Iaringelui-
se poate ladiografia nunai regiunea linichilo! pe un dlft de Se €xecutn radiosrafia in pozilia frontali DD (A-P)
24x30 cm, atezat in lat. pe un film de 30X40 cm. Pdlna radiosrafie se face 1a
6. In aparatul urinar, contrastul se obline cu substanle 7 minuie de la inceputul injectnrii substanlei de contrast,
organice iodate qi cu aer. Substanlele de conlrast iodate r,r doua la 15 minute. Id eazurile cu eliiine ' intidiate
sint numeroase $i poarti diferite numiri de fabdcalie (uro- Iacem un al treil€a Iilm dipi 25-30 de nimrie 9i chiar
sel€ctan, abrodil, perabrodil, pyelan, umbrenal, s€rsozin, lln aI patrul€a Ia o ote.:S€ va executa.prescriptria tabri.ii.
novoiodur. uronbral, terebryl. diaBnorenol, iodulon, pylurn- 8. O radiogralie urinare tt€buie sd cuplindd, binc vizi.
briq umbradil, lrltraren, &odon, diodrast, nosy&ast, pyglec- bile coasta a XI-a qi a XII-a, vertebrele lombar. iu,ipo-
tan. uropaq etc.). O solulie mai ieliina p€ntru pielogralie Iizele txanlveise, nutchii psoas, umbrele renale, oosele
(ascendentn sau retrogradn) este iodura de sodiu 10-200/0. iliace gi marsinea superioard a sirilfitei Fubienel
aiutorul substantr€lorde contrast se fac: urosrafie. Filmele luate in exanienul cu substdntd de coitrast
-Cu
pielogralie. pneumopielqgralie, nefrografie, urokimogtafie, tr€buie sd surprindd inceputul , oisai{icarii .avitalilor; t5
Lrotomograli€i pneunoperitoreu artificial, pneumorinichi, lixeze imaginea in moErentul opiciiicnrii mal<tri€ qi 8t 6r.
retropneumopedton€u ii pneumo€xoperitoneu; aortogialie; mereascii progresiunea li.hidului opac pinA la v€zi€i.
cistograliej pneumocistografiej urelrogralie; prostatogralie 9i 9. Sd se indice corect, in afari de numele ,bolnevului
veziculogralie. Toate acestea, fiind metode de puri specia- 9i data, unde esie dreapta 9i stinga, iar la urogr.dfi?,'ti4pal
litate, nu intri ir cadrul nanualului nostru, ce are ca scop scufs intre injeclie ti ei€cutarea radiograiiii.: ' . i
numai manipulerile radiografice care duc la obJlnerea !:nei t0. N u se tsce ni ci odarj radi ografi a unui sl ndur. i i .
imagini bune. nichi, deoarece esre necesara o exarnlndre conparativd: se
qtie ce simptomatologia clinice este un€o intelitoare.
241
11. Cind iacem o radiografie fenela este bine sn redu-
.€rn lordoza lonbari. in accst scop se llecleaze genunchii
9i se iMlln capul, ru porliunea superioare a toracelui, pe o
pernn. Controlnm dacn coiectura este bine realizati, in-
cercind si tutroducem nina inire bolnav 9i mase: dacn po-
zilia este cor€cti, aceastd nanevrd nu se poate face. Bol-
navul ne poate ajuta cerindu-i sd ne inpiedice si introdu'

12. Compresiunea nu cste neccsari; grila antidifuzoare


(Polter-Bucky) in asocialie cu localizalorul este su{icientd
pentru oblinerea unei bune radiosralii.
l3- Expunerea se face in atiludine respiraiorie medie,
nu in inspira,tie sau expiralie lorlale. Inspirala fo4atn se
Fig. 444. - Pozilia lrontali lenlru vezici (cisiocfalie).
insole9le de contracjia muEchilor abdominali si cobodrca
diafrasmei; se aduc astlcl gazcle din stomac ti din unshiul 17. Penl r u .i \'ogr ai i e re ev ac uea/; \ez ;.d pr i n u.i .
splcnic al colonului pesle unbra renald. nare sau sondare (cea
9i se introduc€ substanla de conirast
14. Pentru a desaja polul superior al rinichilor, in mai icftini este iodura de sodiu 10-20-0/0 ) prin sondd sau
special cel drept, cste binc ca RC se tie utor inclinati cu ajutorul scringii Guyon. Se radiosraliazi in poziliilc de
caudo-c rani a l ( c c a . 1 5 ' ) . ,D, incidcnli A-P, in poziJiile oblice dreaple stingi
ti Ei
Poziliile oblice nu sint uiile. in poziiie lateraln.
ln pozi,tia vcrticala. rjnichiul esie rareori vizibil dacn a) i n poz i ti a tr onl al i de r r , i nc i dc nu A- ?, r adi o-
exam€nul se face fird substanu de contrast (,,pe go1"). gralja se caectrri astfel (lis. 444):
Ea se inlrebuin,teazi dupd urogralie sau pielosralie. P: DD; bratele qe a lungul corpului sa! cu antebratele fletate.
15. Pentru a studia mobiliiatea rinichilor se tac radio- ilasa aplecata cu 10' spre cap (ih ugor Trendelenburs).
grafii in diverse pozitiir ,D, DV, ,L, poziJie vertical:i 9i Fi sac de nisip sub cap.
pozilie gezindn. ncr utor inclinata c.anio caudal (cca. 15"); intrn pe lnia he-
diani. la nivelul spinelor ilra.e ante.o superioare.
16. Se pot lace radiosralii lintite, ca la tubul disestiv, Fm:24X50 cm, in lat; cas.ta va li a$ezatd asiiel ca AC s5
ficind o radioscopie (pieloscopie cu substanld de conrrast) cadA in ft'jlocul el.
unnatn de radiosrafie nj I-a = 10C chi !; cu Btj 80 lV; 200 a,As.

212
O bs erv aijl . S e l u d e a z di n a p n e e .
b) in pozifile oblice, bolnavul (iis. 446) €ste into{s
spre stinsa sau spr€ dreapta, plecind din pozilia de Dr,
planul frontal al baziDului {icind cu masa un unghi de 60".

Fis.446. - Pozilia oblici pen1ruvezid icistografie).

RC perpendiculare pe casetai intre prin spina iliace artero-


superioarn cea mai depnrtata de mase. Regirnul este acela$i
ca Ia pozilia DD.
c) In pozilia laterale, bolnavul este a;€zat in DI strict.
Menbrele inferioare in extensie. RC perpendiculari pe ca-
s€ti; inhe printr-un punct situat la doua htud de deget
in a inrea marci ui l rohanrer. R : F F-100 cm; L; cu 3l ;
a O bV ;200 mA s.
18. Uretra se poate pune in ev;denld dupd umplerea
sa cu o substanla de contrast (se poate intr€buinJa iodurn
de sodiu 10-200/0, care este mai idtinn). Se utilizeazn
Fie. 445. - Calc dnpe radiogralia vezicii !.inrre cu srbstant; de
cfthasl, in pozjt'e DD, incidenld A P. I - \ezi.a urinari destin3i; dou, metode: uretrografia in tinpul iniecterii substanlei
2 - simfiza pubiann: J - proi€.lia unei pn.! din baziri 4 - sPini (uretrografie ascendentr) 9i uretrografia prin micliune
is.niatic;t 5 - secrul.

243
(uretrografi,e d€scandertn), cird se radiografiazd in tim?ul vezica uriDare. Se poate intrebuinta qi pozilia de Dy. In
evacudrii substantEi de contrast introdusd anterioi in vezica acest caz, RC este utor inclinati (cca. 10') caudo-cranial;
uri nar; . in r r e pri n anus.
Radi;erafia se €xecutd in pozi.tie oblici, 45' fatd de Pentru a dilerenlia umbra calculilor vezicali de evetr-
casete, fie in DD, Iie in pozife verticale. Film 18X24 cm, tuali calculi prostaticit se face o radiogralie in pozilie
in lat. RC este perpetrdicularl pe casetd la doun lafuri de Trendelenburg, in care calculii vezicali se deplaseazn spre
deget deasupra simfizei. Distanla f-F:100 cn; -L; 50 &V; Iundul vezicii. RC este peryendiculari ti intri deasupra
70 mA$ pubisului. Se poat€ completa cu o radiografie obIce, rotnd
19. RadiografierEa prortdtei,.pe\u1t pun€r€a in evideDtd bolnavul utor spre dreapta ti stinga (calculii vezicali se
n'o" ri t"c".la aeeleagtpozilii ca 9i la d€plaseazn, cei prostatici rdmin la nivelul siEfizei).
" "u"t*ti "a,"ir,
RE(iULI PE NTR U SI N

1. Radiografia sinului se lace fnxe nici o presetire, Sinii mici nu se por radiosrafia. Se radiografiaze an-
sau dupe introduc€rea in canalele satactofore, a unei sub- bii sini pentru conparalie.
stanle de contrasi (0,5 1 cmi utei iodat lluid: lipiodot,
iodipin, opaiol).
2. in ambele .azuri intrebuin,rem aceeaqi pozilie de
Iadio:.Iatiat (tis.447).
Pi Dr, aplecari slre spate, astfel ca sinul de railiograliat se se
aplice bine pe cosetd. Aceasra se reazema cu harginea exre.!6 pe un
sac de nisip. Bratul de parrea de radiogratiat ridicat, capul .e2ebat
pe er, cu cealaltd m'ne bohava rfage in ldruri sinut o!us. dsc6 esre

tj sac de nisjp rezeft.t de spate ti sub umtrui opus regiunij

nC; perpendicubli !e casetd ti targenta la peretele toracjc.


Fn: 24XiA cm, tn lung, cuprinzild ;i axila. Sinul coreslunde

Rr F-F = 80 cmi I-; tdrir a&; ZA XV; 25 mAs,


o bser va I il. se lucleazi in alnee Se iace 9i o a dou3
radiografie cu raze hoi (45 AyJ,
s F m e i r e c o ma rd a u mr'o ru t rp q tr - /_r =60Lm; /; t6r a Bl; Fig. ,147.- Radiograliereaslnnlui.
tdrd rol"i J0 iV; 5 a4s de liec€rp cm q.o.i,na,
se poate radiografia ti vefticat (de sus in jost
Injectarea substanlei de conrrast este o metodn det-
3. Radiografia se poare face numai dace sinul este cata 9i ru lipsite de pericol, complicajiile inilamatorii fiind
destul de nobil laJn d€ pererele ioracic. frecvenr" (masri re,aLceseer... )
' e la r i v

245
REGLILi P E NTRU RT\D I O G R A F I ]] R E A IN OBSTETRICA

SARCINA

1. Diagtrosticul Je sarci se pune radiolosic prin


'cn-
statarea imasinii scheletului leiului pe lilnul radiogralic
Deci, apariiia inagj i este condi,tionatn dc dezvoltarea
scheletului acestuia.
' Exanenul radiograiic se intrebuinleazn pcntru coniro'
]u] poziliei si dezvoldrii f;tului, Iiind singutul carc pertnte
diagnosiicarca precisi a sarcinilor multiplc
2. Radiosrafia pentrtr sarcid in luna III IV' cntd
I.ilul este in pelvis, se lace asllel (fig 448):

ijig. 449. - Pozilia Peniru s!rci!1i ln ,l'

P: DYi bratele d$e jn sus.


F: saci de lGip sub glezne
RCr lpr inclina6 caudo_cranial (cca. 15')i infe rnlediat surr

au:24x30 cm, in lut Margi.ria caudali a casetej la niveldl


siftin,ei pubienei cele l.terale la egali disranli de Pn4ile noi'
R: F-F = 1OOcm; L; cu BLj 80 tV; 300 d,4.\,
D ac e fdtul
obs er v a J i i . s e er pune i n apnc e dupi ex pi r al i e
ru apare, se race radiograiia cu w kilovoltaj m3' redus'
3. Radiografia pentru salcina inainlaln (dupi 6 luni)
se lace in DV sau DD, dupi cum poate suport' lcmeia
( fi g. 449 Ei 4s 0) .
r'.ig. 118. Pozilia p.nh sarcilir lua a III a a lV !

246
a) Pi DV; pentr! a inhtura presiunea obdomenulul pe hasi se
pune o pe.nE sub piept ti 6ub pelvis, coat.le liectate. miinile sub
liept. Capul intr-o parte.
aj saci 'ntors
de Dlslp sub glezne.
na: perpendiculard pe mas6; iese pfin pmctul cel mai proemi-
nent al abdomenului (intrli .proxihativ prin Lt-
Faj 30Xq0 ch, rn lurgi marginea caudalaj a casetei la nivelul
p{bisului; cele leterale la egald distanld de pdrlile mor,
Aj r - F : 1 0 0 cmj a ma re ; c u 47r ,.90 nV;500 m As.
Observalri, S e l u .re a z, i n aphee dupa expir alie. Este hai
buni d@it pozit,ia DD cu incidenld A P.
b) P. DD,.plarul froital al bazinului strict Ffalel cu masa ile
examinat; hehbr€le inlerioare llpite, c! genunchtt usor llectafl.
tr seci de nisrp sub vidul picioarelor.
IlC: perpendicilarA pe casete; intre prin partea cea mi proe-
h inp . l d 3 s b d o trF n uL : ,a sF a p ro rr n8r v la la, Fig. 451. - Pdzitia perlru sarcini Da.

tar 30X40 cm, ir lung; marginea caudald Ia nivelul sinfiz.i


nL b 6np: .ol odr a v pn" br at6 pe ni j to.ut c ,- e ei ,
R: r-F = 100 cm: L mare: cu Bn; !0 nV; 300 4,4s.
Obs er v al i i . Se l uc r eaz i i n apnee dul i ex pi r afi e.

4. Pozitia lateraH esie uneori necesarui pentru prc.i-


zarca pozi\iei, pentru numirul feJilor $i pentru dezvoltarea

Se face de asenenea cind abdomenul este foarle dcz-


vohat id sen, antero-post€rior (1is.451).

Pi Da drept sau shrg; blatele duse inainte; coapsele 9i genun

Ii saci de nlstp rezehali de spate ti coapse,


ncj lerpendicul€ri pe masa; mtre h niveLul lui Lr, la jumdiatea
Fig. a 5 0 . - P a i ti a p e n tru sa rci n i Dy. liniel dintre rabis 9i peretele abdomiNl antefior,

217
Fai 30X40 cm, tn lungj marcinea caudal6 a casetei la nivelul
slmflzei pubiene; cea antertoarA 5l posterioare h egal6 distaf,te de

R: E-a = 100 cmi I, mare; cu Bn; 95 ly; 300 ftAs,

R A D I O P E L V I M ET RIA

1. Aceastn metodi permite se se determine dimensiu-


nile diametrelor strimtorii superioar€ 9i inlerioare 9i prin
aceasta raportui dintre capul ldiului 9i bazm-
2. Inainie de a expune tehnica radiopelvimetdei tre- AB
buie sn ne reanintirn citeva date anatomice asupra diametre-
lor strimtodi superioare Ei inferioare, dupe cum rezulte din Iiis.452. - Reprczcniare schenaii.n a bazinului. in carc se vad shim_
to;rea suDerioire cu diameLrcle ii si.lmtoarea inlerioarii din Proirl.
tiE. 452. A - !{iirne sagiiald p.in r.znr; -a - vedc.e axiali a slrlmlorii
3. Dintre diametrele cunoscute ne iniereseazn, in radio- supcqoare.
pelvimetrie, mai ales cele antero-posterioare qi transvers I - diameirul promonLo{!prapubian (conjugaia an6tomicr) de
ll,5 cm, dc la prornoDtoriu 1:r paiiea supqrioarn a simiizci pubiene;
ale strimtorii supedoare ti diametrul aniero-posierior al /' dr am dr ul r 'n r {" on;Ls d'8 ad'v i ,al i
sirimtorii infedoare. P€ntru aceasta facem radiografia bazi' iusal. \er a) de l l c m de l , pr ,m o tn'i l i I;r 1" , n.dts r s i m l tc i
iu- i.no; i dLm .Lr ul n,oF on,* i on oi .n d- 12,5 .m . dp Id pn-
nului in pozilie sernisezindd, incidentn axiali qi in pozilie nontor u l r ' m r - g n.a i nl er i odr a a p- hi " ne: 2 di dm el r " l
transvers util de 13 cn se drce la 'i ,nl
csali i z .idisianF de pronontofiu 9i
IateraH in incidenle DS sau SD.
simiiza pubiane; J si 4 - dianeheltoblicelrepi ri silng de 12 cm.
In aceste pozitii vo]n avea grijn ca dianetrele sllimto- de la eminent, ilio-pectinee dinir-o parte la aniculalia sacrc-iliacn
dlor se lie paralele cu caseta. Jin p ar tea opus ;;,5 - d:am " .r ul s ac r c 's ubpubi ande 12,5 c m , de 1.
vir lul s a.r ul u' l a m a s r ea i nl er i o.r a r >i m fi z 0i pub:er p: 5' - di i -
4. Radiosrafia in incidentn axialn se iace astf€l meiful cdci-sl1bprbi.n; de 9,5 cm, ln situalia slaiicd a coccixului, do
( Li s.4 53): la virhl.o.cix!l i la narginea rnlcrioard a simljzei pubiene.
Pj pozitie gezindd,aplecaE pe spate, lormind un unghi de
55-60', descbishapoi, Cenunchiiridicati pe un €ac de nisip, Daci rj spdtar inclinat dupa poziila fetueii.
este posjbil,genunchiiFint atezoti la margineamesel,lar picioarele FCr perpendiculard pe caseE; irtre pe linia hedlana, intre
rezemate !e un scauh, Marginea superioarn a slmflzet tl apofiza spinele iliace antero-superjoare.
slinoese a vertebreiL! 6int situate la egald distanld de casetd fzr 30x40 cm, in lat; miJlocul filmului corespunde ezei
(fig, 454), In ielul acesta,strimtoareasuperioari a bazlnuluieste
Ri a-r'= 100 cm; l; cu Btr; 80-90 rvi 250 rras.

248
fig. 4ll.l. - Pozilir Este imtortant ca baziid sn lie aqezar strict orizontal, indiie-
rent de cit este apleca6 teneia pe slate. Poz4ia cu incli.are de 60'
fat, de hasd este cea bai buna, deoarece apaie 9i crahiul tatuhi.
Existd ti mese speciale penlru pelvnetrie, prevazute cu o grile
cu sectoare, care apar pe lilm suFrapuse leste ituginea bazinului, De
plumb legat <le un lir arata unde a cAzut FC,
5. R adi os r al i a l ater al i s e i ac e as ti el ( fi s . 455) :

Obser va I ii, Cjnd po2itia este corectd, !e imaginea radic-


graijc6 apar giurile obturatoare acoperite de pubi6 g isclioane,
Nu se va uita sa se noteze distanla I-F tt cea simted - filn
ti locus - simrize, ca sa deterhindn dinensiunile
diametrelor strihtorii superjorre.

Fig. ,154-- Reprezentarea schenaiicn a situaliei bazinnlui ir


radiogralierca strlmioiii supcrioare in incident; axiali.
, 4-A .planul shintorii superjoarei P -, simiiza prbian,ll
.Lr - loteb.a Lj: S - sac li ,Q raza centrali: t; cef,trlll
ias.iculului de r.ze, aie cnror limiie sint reprezentate prin linji
irr r.ru p l e ; 1 ,, - ma :" de .xam nolt O q it. .n id.tuzoar :
f - ca se tacu fi l mu l r a' l,opr ajic.
Irl " n u l srrmrd i i luper ioar e L/4. B) c.r F pdr "tpt ,u osa.,
3d n ; ma rg i n F a su p e r ioar ;, r .mlizFi pLbiener i spinoa.a
a te rte b rF i L ., p ,i n (ar e r r sp r .pn plan, r r "pofizr
e;- \ t;,g' 11

249
noteaza distznla F-F ti cea simriza - filh sau focus - stmfiza,
la dererhibarea dimensiunilor diametelo..

v
I

Fig. 4$. - Pozilla penhu pelvinelnc Dl.


I
Pj DI drept sau stirg: planul lrontdl al bazinului strict pe.pen-
dicular pe masd. Bralele duse inajnte. coapsele qi genun.hii usor
fletali. Pulisul qi apofjza spinoasi a veftebrei L5 sd fie la egali I

a: 6aci de nisip rezenralr ile spare 9i coapse.


RC: perpcndicularA pe casetd; intrd printr-un punct sirlat la ffFd
6 .h dofsal de srnfiza pubiana. pe o linie ca.e unette aceash cu !ig- 4i6. - Reprezentare. schemaiici a t.orjei tritnghiurilor
a:e'n.n€r i c u aj tr t..!l c nr c i a s e pol der .!m i n, dnnens i uni l er .al e
apcfiza spinoasi a vertebrei L5.
ale dianrtr.lor slrlmlorilor, in pelvimelrie. Ne baza iormrieir
fm 24x30 .m, in lat. Mijlocul caserei corespunCe razel

R: I-F 100 cfti !,, cu al,. 80-90 ry; 300 m-4s. /: l: - distanta focus - Iiln, exprinatd de o; ,4-, - h'ngi-
-
o b s e r v a !i i . E ste u ri l e p enr r u cohpletar ea dat€lo. r ezultate mea diameLrului cercltat, exprinati de xj ,1' ,' - h'ngiflea
din deterhlnarea diametlelor stihtorij superroare in poziFa tezind,, i nagi ni ' pe i i l ,n ! di am er r r hi ,{- 4, ex p'i nr .tz i de.; r .-
incidenld axiala. Astfel, in po2ilia laterald determinam diametrul d.. ar l a l a ,a,. s " C " v i r H m et de ( c r c pr " r l e l l ,,r . r 'r i '
r r v dr " dnl a s r m /; pi r - n.'l i . au -Jl ,,. i t.n^, \" r l 'br ei
promonto-subpubian (conjugata ver6) ti cel cocci-suLpubian, Se "

250
6. Pentru determinatea valolii reale 3€ corecteazi dia_ Eseoplu: nesurtm pe filmul oblinut in if,cid€4A
metrele nesurate pe lilm ia modul urnitot: arlali lungimea diametrului anleto.postdiioa gi oltiindm de
- drcem dismetrele pe imaginile obtinde, din pozi- erenrplu 13 cm. Cind aln ficut ladioBraJia am Erilsurst
gile de mst su& rts cum vcdeE pe schilele din fig. 452: distarta F-F:110 cm, iar distanta simfiza prrblePn-filEl
- hd4lqtn di&enstunile acertor dlametrei b:27 cnt. Aplicind formula obgnem:
- rin'sfb apoi dimensiunea realA a diameuelor inlre- l l 0-21 t3xR 9
X :IJX---:
bdirFnd torn,rla, , : *"J, dedust din teori. hiurStuu- li 110
tli. " A
r{liir (fic. .456) }r ia crre )t este dimensiunea reaH 10.3 cm esle dimenslunea reald a diaoetrulut antero-porle-
"s"-"tt", rior, promonto-pubian. Astl€l putem obrire dimensiudle
a dianebului cercetat, c: dimensiuned acettui dlametru pe
tlB, a: distanta F-F, le\ b &ttanla sirnliza pubian5- reale ale celorlalte dia$ete.
-
]]EGT]I, I PENTRU AP.qRATUL GENITAI, I.-EAiININ

1. Organele gedlale lelnhine nu datr. pe lilnul radio-


aralic, o opacitatc proplje! care s:i 1e diierenlieze de orga-
nele vecine. Numai in anumiie cazuri patologice se pun iii
eridenln modilicnri ale imasinii radiogralice. Astfel puten
obline, pe o radiosraiie simpli a bazinului, imagini de calci-
ficeri ale unui libron sau Dconogcniteli daie de incluzii
dentarc sau osoasc in chisturi dermoide ale ovarului.
Cavitnlile urero-tubare se pot pune iNn in evideil;
dupn injeciarea lor cu o substanle de conirast (ulciu.i iodale
sau substanle organo-iodate apoase). Facen
nerlc histerc'sdl pingoBml ie.
2. Substanla de conlrast (de prefe ntii uleiul iodar-
lipiodol, iodipin, opajol) ugor nrcnlzite, se introduce dc
catrc ginccolog, pe rnasa de radiosraiie. Injeciarea rub pie- lig. ,15;. Pozillr !drtru hisicto slirii'gogralie.
siune sc face cu un aparat special. a cirui sondri astupa
conplet colul utcrin. ilr prcalalil sc lacc o ascpsic completn amj 18X2.1 ch, in lat. Marginea caudale la doua kturi de deg€t-
a vaginului. sub simliza pubjanii cele iarerale la egald distanF de plenul median

3. Se ur'r;reqte radioscopic prosresarea substaniei dc = 100 cm; l; cr Bk: ?5 kV; 200 As.
Rr F-I
contrast ;i se face radiogralia in pozilia urmitoare (fis. 457): 4. Se pot i ac e 9i r adi os r al i i obl i c e !i l al er al c ( ac el e.;i
Pj DDi brat€lede-a lungul corpului;planul frontal al bazinului ^ ^ ,+i i
ll
-a
srrict pafaielcu casetaihembfele inierioarein extensie9i uqor ind4- 5. La 24 <le orc laccm o noui radiosralie in aceraqi
pertate (aparatulliind merlinur pe loc de ginecolog).
pozilie, insi f;r; control radioscopic, peniru a ne da seana
ar sc de nisi! sub cap.
pe casetd;intrd ia S latufi de degetdeasrpr! de pcrmeabilitatea trompelor.
RC; perpendicula.d
ln intervalul dinire cele doue radiosrafii, bolnava va
sinlizet pubiene,pe linra mediane. Se Foate face o radiografie
sta cul cau Isereconandd i nj ecl i i cu peni ci l i D n(400 000 u.).

252
REGULI PENTRU RADIOGRAFI EREA PARJi LO R I{OI

1. Radiograiierea pirtilor moi este utib pentru a c,iuta 4. T€nsiuea mare nu tr€buie totugi compler indepeitati.
colec,tii supurate din rnugchi, rupturi musculare sar tendi- Ea di o irnagine mixti in care se suprapun imagini detaliate
roale, un emfizem subcutanar, o sangreni gazoasi, miozite rezultate din absorblia undelor lugi,i imagini uniloime,
osificante, neurofibroame, ilebolitri, calcificiri arteriale dar pebunse, rezultind din absorbtia undetor scurte. Ina,
c h i sturi, hem aro a m e ,l i p o a m e . r u m o r ; Ia r in g ie n e .
Sinea globau di inionialii asupra ropografi€i tesuturilor
2. Este nevoie de un kilovottaj redus (20 30 !y). Nu moi 9i in acelagi timp asupra texturii osoase. gcoata suedezd
se intrebuinleazd ecrane interiroare, deoarece nu sint exci- intrebuinJeazd voltaj rnare, distarja focus_film si disranr3
tate de o lungime de undd atir de nare obieci-film de asenenea mad. Americanii folosesc kilovoltai
mare, Iiliru de 0,1 nrn cupru fi Iac doue expuneri, una
Se lac mai multe radiografii in aceeagi pozitie, cu ace-
cu filtru ri alta Inrn liltru. Engtezii lilireazi cu 5 nm alu-
1a9i kilovoltaj, dar cu timp de expunere diierit; apoi se
miniu 9i dev€lopeaz,i cu un rev€lator care di o inaeine
conpard lilrnele Si se utilizeaz; ac€la care arari mai bine
nasele musculare. a lb a qrra.
5. Subdeveloparea, ca 9i tensiunea, esre bunt cind do-
intrebuinlnn urnriiorul regim mediu; F-a:.75 cmi rim sA reprezeniim o rnare game de opacirag ale aceleiaqi
80 rn,4s; 30 lV; fdri Bucky.
regiuni cu prelul pierdedi diferen.telor slabe de htensirate.
3. $i pe unele filme expuse cu regixo normal pentru 6. Un ali miiloc consti in oprhea circula.riei membrului
oase se vid detalii rDusculare, dar rezultarele sint mult mai (u un 8arou, dupd o preatabile exprimare
a stngelui.
constante dac;i intrebuinlem raze rnoi, deoarece pragul d€ 7. Radiografierea pertilor inoi, p€ntru a fi utile dia-
apadlie aI unei structuri este mai jos la tensiune ioasd, iar gnosticului, nu se va mirgini ta un sirsur film.
Tlebrlie
diferentele nici de grosimi tisulare nu sint perceptibile cu o variate regimul ti pozilifle peniru ace€a9i regiude.

4tn,.
6"'
TOA\OGRAFIA

Tonogralul este un aparat cu care se poate radiograiia Migcarea pe care o imprimim tubului 9i caselei, cu aiu-
numai o secliure din corpul onenesc. groasn de ci,tiva mili torul unui arc spirali, poate fi nunai pe un plan, ;i apara-
tul se nume$te planiyal salt sltdtigrul. Acest aPaiat produce
P rinc i p i u . T u b u l r a d io g e n $ i ca se ta sin t lixa te $tergerea planuritor extraiocale trunai intr-o direcJie. Mlgca-
fi€care la extr€mitnFle unei tije care basculeaza rea se poate face inse rnai conplicat. imprirnind tubului
'netalice (9i casetei) o deplasare circulara, spiroidi, balansantn ti
intr-un punct, ajustabil dupe dorin,tn, nunit punct local,
astlel cn migcirile tubului sint transmise casetei sincron, transversi, aparatul numindu-se laninoyal s^\1 tana{al,
dar opus; de exernplu, cind tubul se migci in sus, caseta 3e (1omo: Iel i e).
d€plaseazi in jos, iar punctul local rdmine fix. ln rnodul Rezultatul este 9i mai precis, deoarece se realizeaze
acesta, toate obiect€le siluate in planul punctului focal sint qtergerea planurilor extrafocale in toatc directiile
in constanterrelalie cu tubul ti caseta ti vor apirea pe fillI|ul Expunerea iilmului duieaze tot timpul cit dureaza mi$-
developat cu contururi nete; toate celelalte planuri situate carea; acest timp este 9i €l reglabil dupn nevoie (can
inapoia sau inaintea planului in care se afle punctul local 1,5-2"). Se poate lace cu sau lirn srili antidifuzoare Se
vor apdrca iterse sau, cu alte cuvinte, nu vor apnrea de intrehuinleazd 5A 75 mA, ]a 65 70 lV, cu ecrane intn-
loc. Von obline o prinn radiografie a unui plan ales dupd
voinfa, planul in care s-a allat punctul focal. CuI} inse Se intrebuinleazd la examinarea fracturilor din regiu-
punciul focal este ajustabil, a doua oarn il vom schirnba nile greu accesibile, ca articulalia tenporo-maxihrn' articu-
mai inainte sau mai inapoi ti vom lace o a doua radio- lalia ailanto-occipitali, procesele articulare ale vertebrelor,
srafie, pe car€ de data aceasta va apnrea net planul noului articulalia stemo-clavicuhre, hrinsele, sinurile fetr€i, !oas-
punct focal, gtergind toate celelalte planuri, d€ci qi pe acela toidele. C€a Eai mare valoare o are insi in exanenul pln-
cepetat din prima radiografie. in felul acesia putem face minilor spr€ a depista tumorile blontice, cavitelile 9i alte
nai nulie radiografii, care 6; reprezinte diverse planud, procese care, in examenul clasic, se suprapun ua peste alta;
la dilerite adincimi, dupn curn am aranjat punctul focal. de asernenea,in studiul pediculului vascular al ininii

254
Fig. 458..- Rep.ezentarea$hemaficn a pritcipiului

,4-- Dlanul fu care s mtscd iubuli S-planll


de secli ne (plsnul punclelor l@ale); 1- slativul; \:-:-\ -- ..- ..-
l. - planul ln care se misc, lilnul; f' - tilmLrl
.-
vizul de iati; a - un €lement din hemiloracelc - --]-\ --
drept, care se siserle ln planul de secliu,re (s); I --- - -i-
, - !n el€ment situal ln mediastin (pe linia me-
dianl). ln planul dc sectiune (s); c - un element
siluat lnairlea plarului de sectiune ri in henito-
ft c e le d t e p t ; o ' , U', c, { re sP eclr vinag nile
r
e f eme n t e l o r b ,., tI ct, c" , d /, d - r .ct..r iv
' ,
in a s n i ' e e h m c nl a re a si d i n d e p l a qaleD. iilr
S (h e m a r e p r ez'n ,) t,e i l a re su cc.civcil,II.Ill) .
\l-
ln tinp ce iubul se deplrseazd de sus in jos, filmul il
se deplaseezi in sens invers, adicn de jos in sus
{s rq. ti l . ) . l m a s in i l F a ' >i ,'a 'e e l cn ent"lor a r i 6
s ilu a lp p e p l a n u l d p te ,l i u n e (S ).a d lor d..lna ir
a 'e ls s i p u n c ' a l Ii l mu l u i , j _ I mp u l cFlor lr er i,ze
s lp nii i a a r i . i h r u u r l u f'l mi J(rfe l ir ag r ea lor + /l ,
,/ i^-\\
este ret inpresionaii. Acelasi lucn penlru toate
puh'i.l d d , n p l a ru l .l e sp cl i Jn .. D i npolr iva, ele- -/--g
n enlo ' e s i l u a l e l n sl rru a re 5 l u i n l a n, iic in"r nte
II lL
(.), Iie lnapoi (d) s€ proiecteaza in puncte dilerite
ale tilnulni (c, c", c"' ti tt', d", d"') ii iinpul
deplasrrii sistemultri tubJilm. Asllel, opEcitilile
acesto. inagini, insulicicni impresionate ri me.eu
-:_:=_--:::__*-
-f-i'
-{--{=; ; -q!:

deplasate, apar cu asp€cf ttes sau aproape


irexistert. /il

955
KI,\IOGR AF IA

Xste o metodi ladiogralicn pentru a inr€sistra pe uD Se pot inlrebuinla 9i grile cu spalii de plumb lnai rnici
film migc;rile unor organe (inina ti vasele nad de labaza sau mai nari intre lante, f anume de 6 9i 35 rnm, dupn
ei, tubul disestiv, aparatul urinar, diafrasma, coastele). necesiiat€a examenului.
Aparatul consta dintr-o srib de plumb, care are in lala Timpul cit dur€aze n\carea, care esle reglabiln, va-
ei un loc pentru introducerea unei cas€te radiogralice obi$- riazi cu regiunea esaminatn (nai scurt pentru inimi, mai
nuite. Deci, sdla de plunb se va sesi intre bolnav 9i iiln lung p€ntru stonac). Expunerile lungi se fac cu un mili-
Grila qi caseta sint astfel aranjate incit una din ele se se anperaj mic pentru a nu prejudicia tubul radiogen Spre
miSte itr timpul expun€rii, iar cealaltn sd rdminn li!i. Misca- e xe mpl u. penl ru i ni ma 7b kv, 80 uA , 2 'ecunde, i -F
rea se face automat din nomenlul cind se inchide curentul "-120 cmi petrtru stomac 80 Iv, 5 ,14, 60-90 secunde,
F - F :75 cm. l n ni ci va trece peste l i mi ta
Grila este construiti din benzi paralele de plumb de- superioard a rezistenlei tubului.
pdrtate la 0,5 nm una de alta, dord ciie doud, iar acest ln cazul gril€i nobile se obline o kimosrame numire
sistem este separat printr-un interval de plumb de 12 nnt plann; in cazul casetei mobile rezulte o kimogramd cutrePte
sau, cu alte cuvinte, Ia liecare 12 mn existi o iantn de d€ scarn. O'-ki4ggralon arat:i silueta organului exa4inat in
0,5 mm. mitcarea lui, avind contururi dinJate, formate deci din in-
Mitcarea gdlei sau a casetei se face perpendicular pe trinduri 9i i€tituri ascutile. Un intrind aratn o contraciie, o
direc-tia Iantelor $i este aceeagi sau mai mice decit spa.liul iegituri aratii o relaxare.
dintre fante, adicn de 10 mm. Ea se face automat. Detalii se gnsesc in traiatele de specialitate.
BIBI-IOGRAFIE
UELOT J. et LEPENNETIEn F. - Anatomie radiogralhjque du sque- JURCEN H, LANCENBACH - Riintgen-Einstelltechnik, 2. Autlaqc,
iette normal. Edrt, Am6d€e Legrard, Parjs, 1927, Ed. .rchan Ambrosius Bafth, Leipzig, 1952.
BRONKORST W. - Kontrast unil Schirle lm Rdntgenbltde, Edtt. C, LEDOUX-LEBARD et CARCIA-CALDERON - Technique du Radio-
Thieme, Leipzig, 1927. diagnostique. Ed. Masson, Parb, 1943.
COLIEZ R, - Essal de shndardistion jrternationale de l'exp.esBion LILIENFELD A. - AGlilhrung der Autnahmen in hterne Ritntgen-
des incidences en radiooraphles, tohographie et rdntgentb6raple, rljagnostik in der Massenlraxls. M, tlaudek, Ed. w Maud.icl,
,loumol de Rd.Iialogie, t, 35, 1954, nr. 3-4.
CLAR& &. C. - Positiod in Radiography, Ed. W. M- Heo€mann, MAIKOVA V. S. 9l STROCANOVAS, A. - OaBel€ti artlculaliile in ioa-
ginea liintgenograticd. Kostl I sustdL'i , reitgenootkon izo.
DELIIERM et MOREL KAHN - Les prlncipale positioG uttlis€es en btdienn, Medshiz, 1952.
radiographie. Ed. Maloin, Pafis, 1959, MAYER ERNST - Otologishe ndntgendiagnostik. Erl. Jutius Sprln-
EGGERT J, - Eintiihrung ln die Riintgen-photographie. Ed, Agfa, ' ger, Wien, 1S30.
1931. MAYER ERNST - Anordnung der noaallsterten Rbntgetuuf-
FINKELTTEIN S, I. - Desprc radiografiile scheletului jn incidente rahften, X. Adlage, Ed, Urban-Schmrtzenberg, Berii., 1943.
oblice. yerani& rentgheaologhli i taaliotoghli, 1954, N. 3, NEGRU D, - Radiodirsno8tic clinic, EC. Welther, Sibiu, 1944.
FnANKE 11. - Der Doppelliim und 6eine Teclnik. Edit. Ba.tels ud NECiRE A. et ROUQET F. - Pr€cls de technique radiologique. Ed,
golfe. Hamburg, 1926. lvraloine. Paris. 1943,
CENERAL ELECTRTC X-RAY CORPORATION - X-Ray stuiltes jD POBDES FR. - Radiographlsche Da6tellung der e'tzelnen Zahne
adFnced radiographic tehnic, Chicago, 1931. und der Kiefer. Ed. Urban Schwarzenberg, l,!'ien, 1919.
HASSELWANDEn ALBERT - Anatomie des menshlichen Xorpexs PORCI{ER P. - P4cjs de tehnique radiognphlque. Eil. Cauthier-
ir R6ntgerbild. Ed. J. F. Bergmann, Miinchen, 1926 VillarE. Parls. 1938.
EAY AIFRED - Photog.aphBches Praktikum lilr Mediziner un,l SANTE R,, M, D. - Manlal ol Roentgenologlcal Techhique. Ed,
VJbsenschaftler, Ed. Julius Springer, wlen, 1930. Ed*€rds Brothe$ tnc., Edilia XL Michlgan, 1944,
HEnZ R. * Die photographi$hen Cudagen deB Rtjntgenbildes. Ed. SARLIIIXANIAN V. O. 9l HEROBIAN F, A. - Nrcleografla (dlsco-
G- thien,.. Ieip2iq, 1927. grafia) discurilor interve$ebrale lonb*e. Eirur1hlid, 1954, nt. 2.
HLEBNI(OV V. V. - Directia razei ccntrdle in radiograrirle de prclii THIEL R. - Riintgeldisg.ostil< des Schiidels bel Erkrankugen des
a,e teii turcetti, Vestntk rentghaologhil i rddiologhii, nr. a\, Auges und seiner Nachbarorgane. Ed, Juliu Sprihger, 1.932.
JABIN B. F. - Pozjlia bolralulut pert.u radiografia lncturilor co- WACHSMANN. BRENNER K, sI BUCFIEIM ERLANGEN. Clundlsn-
lului apoflzelor articulare ate nandibtllei. Stamdtologhiie, 1954, gen uhd Erqebnl$e der Hartstrahlteclnik. EorkchrLtte dul ded
rr , 1 r , a g , C l . Ceriete det Rdf,tgensndhbn, Bd. 76, E. 2, 1952.
JEFMAN ED. C. - Moilen X-R5y rechntc. Bruce- Publishing Co,r- WESTENDORFH. - Dunkelkammer-Handbuch fU. Photon$ndler. El,
P€nJ. $inl Pan!, 1928. Agfa, 1930.

l7 - Tehnicaradiogfafics. 257
DICTIONAB
al termenilor de specialitate din manual
de la linia Actd clorhliltic. Redlte dln comblnarea clo- electdc (primar) cind pldcile sint pline de
ADdzcfl?, Miqcate de ileprrtale
.ului cu hidrogenul; se prepaid din safe !69icute inherupem curentul Priftar tt
coruiatim prezenla uhui alt curent dat
,bsctsd. Distanta unul punct raia de orizon: cu acitl sulfuric, Este gazos ln stare !urd'
inroseste hirtia de turneel 9i are gust de pleci, numtt secunda!, cuent pe carej
tala slstemului de oordonate lolosit in re_ putem folosi la nevoie curentul proilus
prezent&lle graftce. acru, Solutia de acid clorhid.ic se obtine
prin dizolvarea gszului rr spa. loma sub csle contiDuu'
Absotbtid ftzelot nantgd. Procesul iotern' care se gdsegte in labolator. Cind solutia Add@fie. Mqcate de aplopiere de linia me-
atomic, Bulerit de un lascicul tte raze care Nprlrltle 25-58% acld clorhitktc. & nu_ dlanr-
stldtute un colp material Practic ar ii mette concentat ti luhege la aer' Din Agfqn1locitozd. sciilere a globulelor albe de
dilerenta dinhe cantitat4 de fadialie care acesta se olfjne. prin adaugale de ape' ti! granulocitar (polinucleare) rezultatd
patrunde in @rp ti cantttatq care 1l pi- actd clo.hidrlc dil'lat. dintr o alterare a lmcliei gratulopoetice
rdstte. Absorblia razelor Rdntgen urmeaza Flinil un acid putefric, forfteaz, clorui a meduvei oaselor, cauzata de o cantltate
anumite legi in raport cu greutatea ato_ cu metalele de laze ce depe$eFtedoza tolerate de or-
micd a corpului haversat, cu densitatea. A'oftio'. Formaiiune osoasn (aporiza) aqe- sanis.
4td imediat sub piete, pe fala posterioari Akontiofl, Vjrt\tl spinet hazale = punctul na-
Aciil dcetic, Acld organic, honobsztc, prepa- a omoplatului, formind lfoemiienta the_ zal.
rat prin distllare. lemnulul uscat pe cale rulul
Aiofld Alidj de cupru 67y0 tl zlnc a3'6.
sinteticd din scettlend, din vlnuri fermen_ .4ctinic. Proprietltea unui lasctcul de raze
tate. Llchld incolor, transparent sau Bub emursia '":::J:1'J:[1i",::i:T::ii5:,:"":,i:
din,uminaso,arddea rhpresiona
fome d€ c.istale, volatil, cu mtros * lotogralicA 9i tle a p.ovoca fluorescenla
gust loafte acld, In solutie 28y0 este lnte_ tie apoas{ au gust leqtedci indbashesc
unor corpui, Aceste raze au tuhgimea de sotulia sau hirria de turne$I.
buintat in radlologle cs flxator, intdlitor.
undA foarte mlc, (0,4-0,2 F) Fi sint re_ Abpecte. Cdfere a prrului, parfjah sar1 to-
lentru a evita topi.et shatulul de gelatina prezentate de ultarlolete Ele poseda o tala,
mare activitate chimica ti llologba. . Atutuiniu, Metal trtvalent, toarte rdsptndit in
Acid bromhiilric. Htdrogen cu brom; se des-
Acumulator. Dispozitj! ce inmagazineaza natuli (8% din scoarF pamintului). Este
cohpune uaor la incalzire. Gaz cu mlros
energie elechica, pe ca.e o restitlte la alb-albistrui, loarte ductil 9i haleabii;
,nte!ato.. In $lulia revelatolulut redlta
nevoie. E iormat dintr-un vas cu apd 9i poate ii bAtut in loi 9l tras in flfe subiirir
dih hidrogenul din apd (redus de metol
actd sulluic in care se intrcduc dor$ phci e utor ca sticla, conduce bine cdldura ll
9i hjdfochlnona) cu lromul din greun9ele el4tricitstea'
de bromura de arg'nt. de plufrb prin cafe se tree un curent

258
Alun de potasiu. (Piahe acre). sullat dtrblu parl din nitrobenzen cu ajutorul hldroge- lambilotde, occipito-mastoidlene tl parle:
de alumlilu tl de pot6lu. soud Incolor. .e
dizolvd utor in apa h cald. Solutla Ele Anilina servegte la preparares unel serll . ttds. Prima vertebrA cepicald.
gust acru-dulceeg tl este astrlngentl. tntregi de materll colorante, numlto cu- Attdct;e electrutoticd. Tentunta de unire a
Aaanidc. cambinatie de azot cu hldrosen. atomilor cu sarctni el@tilce dilerit€.
Caz incolor, lute, cu miros intepeto!,. .4uior. Ion incdrcat lozitlv. Autottandormdtor. Tianslormator cu o sh-
Amonlacul llchtd * labrlcA prln dlzolvarea .44od, Eletrodul pozitiv al tubulut de raze gurd inl6luare d trel bobine, dintre care
lui h ap6. Bazd puterntc{, Cu solulia a !e care-t loves elechonii veni9i dtt ca- doud extreme (pentru teDsiunea inalti) 9t
.multe sdrurl formeaz{ precipltate albe ssu tod. Este ticut dirtr-un metal cu numer trna intemediard (pentru tenslunea joa8a,
atomic rure (platine sau tungsten) din impreuna cu wa dln cele extreme). Aceas-
cafe se conle4iones26 numal pledia pe
Aaper, vnitate cu care se ne;oare hten- td lnfdturare sefie$te ti de prlmar $
sitatea unul cuent. InteBitate de u am- care o, loves el4tronii, restul ahodului de ssn&.. Tensiunea va li mal mare
per aie acel curent continuu @start fiind Incut dh cupft, lun conducito! de sau mai mlcA dupe nM&ul de spire lolo-
care in d4rs de o seunde separa dlq- cnldu!6, c8re este rdcit prin diverse dis- sit, nudr care se modilic6 cu ajutorul
tr-o $lutje apoasd de azotat de arsint
1.118 mg atgint, se mai numegte tl antlcatod.
Ard. Linla care tece pra mtjlocul corpuiui
Anole.ie. LjpsA de poltd de mincare.
Ampetuetla. Aparat de masuat lrte$ita- sau sl rmul memlru.
Anttul rnitildtulul. Cavitrte d aer, paranl-
tea lmui cu.ent. Este fomat din dol mag- Ad?r. In direclia aaei vertical. a corpulul.
ah, aqezate in oasele mailare tl care
neli !n lorn, de potcoav6 cu polli de 116. A dou vertebd cervicaE.
dreneaze ii ms, numi6 ti sinul maxila-
acelati tal rald in rala. In*e polii mrs- rului sau caaitatea Highmore. Az (A.ot), $)mh tt nitrogen; metaloldi este
netuhl se afla o bobh{ cu lir gros ir- Apd de tdoe e. Solulle de hlpoclorl9i care un gaz incolor, indpld 9i jnodor, cu den-
ldturat pe o placa de metal, Placa cu di- lib€reaza ugor clorul. sliatea puth mal mice decit a aerulul. Nu
recija Bpre poli e8te in l€dturd cu un 4per. virlul unei Etructuri pilamidalei de intreiine arderea. Se cohbind cu oxigenul,
lndtce 9i un cadran, glailat tn eperi. Cind exemplu. porliunea supe.ioard a pldminu- dind dile.ili ordzi sub intluenla descrr-
nu tr4e (xent, irrlicele este la 0, cind lui, teminalia rdddcinii unui dinte. cirilor €lectrice, Se combina c! multe ele-
tece cufent pfin boblrd! ptaca metalca Apflee. Opfte a rspirariel. mente la 30000 (tehperatura arolui vol-
este atrasa cu dlectis spre a*a bobhel: Arohnoldd, S,jatll libros mijtociu al me- taic), dind azotui. Se combin, cu serit
jndicele, mit indu-se, 6ratd o cilra care nlngelut care inveleite creierli. lnhegt rle materii organice, limd un com-
reprezlntd Intensitatea curentuld. Atttcutdt:o ocromio-ctdriczldrd. A.tiNlalia ponent insehnat al substantelor lrotetce.
.{tllitd. (Fenilaminn). Lichiil incolo!, inso- dintre clavicuia ti tuberozitatea acromiali. In naiun cilc'rH dh atmosfera in plante
lubil in ape, solubil in alcool ti eter, Se A.t/ild. Inflamalia unel articulalii- - p{mint - anihale.
oxiil€az6 la aer, ,rnegrindu-se. Se pre- Arfenbr. Punctul de lntilhlre al suturit Bdl,r, Metal m@le, galben-alburiu. Se pre-

259
pa.i pe cale electrica, din clorura de ba sagitalr. La sugari se ga- diu 9i de algint, rclubil de data aceasta
sette marea lontaneh bregmatica. in hlposuuitul fixatorllui.
Bariul se oxldeaze cu u9urihla h aer, des- arom. singuful metaloid lichid; otrdvitof, Btonufi de potdsiu. corp solid, in cristale
compunind apa cu de*oltare de hidro rotu-b.un, cu gusl acir-afzebr ti cu mi inolore, solubil in apa, pa4ial ln gllce-
gen. In natura se gnsegte cohbinat (ba- rcs nepldcut, inecacios. It nature se gi- rine, na1 pulin in alcool 9t tnsolubi! tn
rjtina, witerita), Comlutii sdi sint ohavi- sette sub forma de s6tul humite bomuri eter. Are Oct sirat. Folosit, in medicina
tori. Cei volatili coloreaza llacera de gaz (broura de sodiu, potasiu, magneziu), penhu actiunea ss calhanta, In revelator
jncetineste sctlunea substanlelor reduc-
su ite alcool (clorura ti azotatrl de barlu) in ala har or, in sele ape minerale, in
intr-un verde fArllos, tiind folositi la toare Fi mdrette contrastele.
locurile de artiticii. Sullatul ile bariu se Brcnhie de dtendj. Bronhis prin care se eta-
Etonurd .le a/gint, Corp solid alb-gebui,
intrebuinieaze in medicina (h exametul cueaza coleciia unei cavttrtl, indiferent de
solubil ln ahoniac ti hiposulfit de so-
radioscopic al tubului dtgesuv), l, vop- ce naturi, din parenchihul puimona. la
sitorie, agrlculturd, la shopltul sfeclei de suprafa96 prln trahee, laringe, cavltatea
Este prepafat dintr-o sare de argint
(azotat) tratatd cu bromurd de soili! sau
Se gasette curent in comert ca preparat c (catbotutl), corp simplu. Metaloid, loarte
de potasiu. Bromura de argint este loar-
oiiginal in cutii sub denlhiiea de cifo- imlortant element a1 vlefii. Rdspindit in
te intebuintati in radiologie. datori|a
cdlbunele de lemh, grafit, diamant, are
celor doud hart insuqili pe care le are:
Benlgn, FA1A gravitate, de natura bune. ce hai hde putere de combinEre po-
aceea de a fi iftprosiohat, de razeleR6nt-
Bleu-cdnin. Colotunt organic, Binretic, pre- ge4 9i de hhlna actlnlcd 9l de a li solu-
parat in indushie. Face parte din gtupul Cu hidrogenul dd acetileha, cu oxige-
biH in niposullit de sodi!. Bromura de
culorilor de aniline. nul da oxidul de carbon, gaz ohavitor, in-
aroint este lncorporat, in gelatina lll
AoDird- Este iormat{ di! fir metalic, de ob! sipid 9i inodor, care ardere6,
hului radiogEflc, constitulnd princlpala
exhed ile periculos; in 'ntreline
combinatie cu he-
cei cupru, rdsuclt la spirale, cu grosihe parte a emulsiei serojbile, Sub acfiunea
moglobjna din singe d, carbo*ihemoglo-
ti num6r de splre variabil. Boblna primare razelof Rrintgen, bromun de argint este bina, comprs toxic. cu o? da bio:idul de
are firul herallc gros, izolat in lesdrura astlel hodlficatS incit din ea rezulta carbon, gsz tncolor, inodor, care nu in-
de bumbac, .isucitd h numdr mic de grdunte de argint metalic ri brom. cum trelihe arderea. Foarte ldspinaiit in !atu-
100-200 de spire. Bobina secundarn are nu toate particulele de bromurd de argint re, datorit arderjlor, respirdtiei 6nimdl€-
firul metalic subtire, lisuctt in toarte pot fl reduse, la operalia a doua a lucrd- 1or, temeniaililor de descohpunere a ha
nulte splre (100000), dispuse in dlscuri dt uui lilm radiografic, adicd la lixare, te.iilor organice 9l vulcanilor. Este r'n
legate in se.ie ti izohte una de atta prin- baia de fi:ator care conline hipGulritul permanentd circglalie in plante, in anirnale,
tr-un izolatof pEstos. de sodtu indeprrteaza aceste particule de in atho$era. Cu apa, bioxidul de carbon
Botnele tubului. cei doi electozi. bromurd de arolnt ce au hai ramas sau da acidul carbonic, cesegdsegte ln multe
B/egad. Punctul de intilnire a suturii co: se trahsforhd jn hjposulfit ilublu de so- ape de izvor cu aplicalii hedicale (Bu-

260
ztat, Covasns) ti ln siron De carbonali detinite pritr tenslunea de la capetele Cdfod, Polul negativ al tubulul. Ebte lormst
actzi tl carbona9l neutri, foart€ rlsplnil4i tubului ladiogen 9l se mEsoard in kito- din tungBten montat irc spirald sau linlar,
vol*j. jn jurd cer.rla se geseSte o pllnle conlcd
tn hatur6, de pilde calbotratul de edlu,
de calciu. In olganbmul uman. la o greu- carcet ddiotosic. complicalie liMl6 a le- sau plramjdala numit, piese de concen-
tate de aproximatlv 70 kg, 12 sint lepre_ zjunilor rdntgeniene cronice, dezvoltate de
zentate de darbon sub lorma a diverse obicei pe keratoze ti ulcere. Ale acelesqi Cdzddl. C[tre picioare,
combinatji organtce. caractere ca 9t canceful pielel de alte Cooetnd, Carltate o peret€ propriu ln ure-
cd (Calcilt), Metal bivalent, lisplndit ln na_ le orsane (pldmin, oas).
tu.{ in numeroase combinatll (carbonali, Cantitdred electricltdlll. Intensitatea dren-
Cdalee, Datere de cap conthue. Cefalalgie
suualj, losla9i, Bilicafi); este alb ca ar- tului care fuaverseazA un circuit, Unita-
este durerea de cap tfanzitorie,
gintul. se p&treazi h glicelina; in aer tq s de masure este amperul,
Copsuld unei dtticuldtii. Manprul libros ca Ce,zloid. Sub,stanid o4anicd perlect elas-
umed se oxideaze; de*ompune apa cu
re inveleFte o artjolalje. tlce, solubiH ln alcool, loarte inflamabili.
de4oltare de hidrogen, se piepara prjn
Corbohat de sodiq. Sare a acidului car- Este un amestec de nitrocelulozi ct cam-
electrollza clolurii de calciu toplta. In o!-
ganismul uman 5e gdsesc aproximativ bonic cu sodluli este alb, c.jltalizat (eda tor la 60". Foarte lolosli in ind stia fii-
mului, a lacurilor, la impregnarea hlrtiei
700 g de calciu, indeosebl ln oase, sub
lome de apstite microdtstaline care for- cdrp. Crup de 8 oase care forheaze legd-
. meaze partea hjnerala a osului, Este tua dlnte ontebral ti mina prcpfiu- Celulozd. Srbstanle organica ce 3e gAsette
opac la raale ndntqen. zisd. Sint dispue in doua rindurj de pattu in plante, bumbac, hadu1,a de soc, lemn,
Cdblu bliadat. conduce cur€ntul de la trans- osci@rc: scafoidul, semilunarul, pirami- se scoate dln agchli tratate c! suutt acld
formator la tu!. Blindajul $te format dalul, pizilormul, tlapezul, trapezoidul, de calciu, apoi cu hidrali alcallnl, acid
dhif-o f4ea setallcd legata ia p{mlnt, osul mare ti osul cu cirlig. clorhidric di/udt, alcool tl eter- ServeSte
pe deasupra cdreia se afla o impletitura Cdtd, radi.logic, Se intilneite la pacienli in la fabricarea hiruel, nltrocelulozel 9l a de-
de bumlac sau liele, ced ce permite atin- cursul tfatamentului riintoenlan. const! rivatjlo. sii, rnetsii artiltclale, vatel etc.
gelea cu mjm chia! in cursul funclio- in amet€h, sldbiciwe, greatd, drreri de
Circuit primar, Circuitul electric care tfece
cap, vdsrturl. datorite resorbliei de pto-
printr-o bobhd Sl dd nattere unui cimp
Cdlc$lcne. Depozit,Iea sSrurilor de calciu teine elibente prtn scfiunea razelor, pie-
de lnductie. Se mai numeqte ctrcuit in-
cum ti oenului tl yapo.ilor nitotl din
Corcnl. concreliuni (pietrjcele) cale se ror' sala de fuat ment datorlfl efluviilor ele,
mesze in vezicula biliard, rinichi. aezica trice produse de conducrele de inalri Circuit sec4rdal. Numit 9i indusi este cir-
uthatd eic. fi care dau imagine radiolo- cuitul in care se induce lorla ele.tromo-
sica nmrl cind rint ltnpregngli cu sn- Cdtiok, Vn ion care se iqdreapt6 spfe @to,
dul unei ceille eletrice sau al tubului de Ciltosldfi€. Radlogralierea vezicii urhare cu
Calitdtea razelor. Numite ti duritatei este subtanta de conlraEt.

261
cinp electtondgnetic, cimPul hagnetjc care lesa se h@cd lrin ele cdldua sau elecl Crisoidihd, Matetie coloranta azoice bazicd.
se lomeazA in jurul unul conducior la *icitatea ti de a le transmite corpurilor Coloreazd in portocaliu,
CaDotd. os eurt, neregulat cuboidlt. atear
Citup hdgnetic. Porliunea de spatiq in care contiouitdte. clnd doua formatiuni, leziunt ln partea externd a labei picioruhl,
un magnet lace se se simte acqiunea sa etc,, sint um linga alta lard a se Pd- Cuptu, MeIh\ rotu-galbut, foarre maleabil ti
tunde sau a se suprapune. ductll, bun conducetor de cdldura g de
CUsmn baritotd (dubld, .Ie cantrostr, Metod{ Corrlalr. Deoselire izbitoare intre alb 9t etectticitate. se intrebuinieaze b fabrica-
prin care se cerceteaze inteBtinut gros tlu- negru, umbre ti lumidi. rea diferitelo! allaje, in monetdrie, blju-
pa c€ s-a lntrods bariu printr-o cltsm, Conoetseitd. Dteclta razelor care se in' terie, pentru vase 9i in dilerite ramuri ale
obitnultr, Dup, evacualea lui de catre tilnesc intr-un punct, industriei chimice.
pacient se inhoduce aer, cafe comple- Caolidse (tub). (De tip unirersal): tub cu Cuent olteddtit, Cel care intr-un anumit
teazi studiul colonului. catod caldi se bazeaze pe emisia de elec- timp, numit perloadA sau ciclu, trece de
Clarurd merculicd (sublinot cotozia). s$e troni cu elect temionic. catodul, in forma la o tensiune cu valoare haxjmi (cu pola-
albd cristalizat{, solubile. loarte otravl- de spirala, din tungsten, e a9ezst intr-'$ itate pozitiv6) la una minind (cu pola-
cilindru de nolibden care dirijeoze ebc-
Clorurd hercuroasii (denumitd ,i calomel, tronji spre anticatod, fdcut tot dln tungs- Cuteft co tinuu, Cureht elecftic intr-un sin-
Substanld albd, insolubila. ten, Spirala, lncebhd de u curent aui gur senq de plde ctrentul galvanjc, cu-
coflpton (*ect). Intilnit la procesul de dr Itar, emlte eletroni care izbesc anticato-
luziune a razelor cind s*6bat un corp; dul. dind o emisie de raze Rdntgen. Cwent de saturdre, Marimul de cuent dlnj
constd in dislocafea unui elechon (pefi- Coro@ elect. Descercarea curentului de tr-un tub ti care loloselte tofi electronii
leiic) slab legat de nucleu athci cind e inalti tenstune sub forna unei mdturl catodului pentru producerea razelor X.
lovtt de un curent de mare fredentd, dind , (perii) in puncte ascurite 9i unghlurt. Cuteht de tekstuhe loasd. voltaj mic, de pil
nattere la o radialie corlusculard. Aces- CoronoLld mdrtillbulel. (Apofiza coronolde). de 6-12 volli.
tui eletron ii revine o mice parte din tamr triunghiularA situata in part€a ant€- Culent de tel.tAme t d,td. Voltaj nare. Un
edelgia cin€tica; redul Be tlansmite mal lo-supelioare a ramurii mandibulare tl pe loltaj ce trece de 10100 vo4i.
departe cu o lrecvenF mal nicn. care se insera mutchiul tempolal- Cute4t electric, Migcare de electoni lntr-un
Comrtdfol, Intrerupabr de curent, Mlc apa: Coro.io. Care toade. sens, din cauza unel diferenle de deniv.-
Et c! ajutorul crruid se poate derchide Cadotub. lnitatea de mdsurd elechostatlc! ! lnri de potenlial.
sau inchide uh curent electrlc, cantititii de eletricitate, cantitatea de Cutonat. care aparline pielil.
Con. Piesd tubulara de metal care se pla- de electricitate tracmise de un curent Deblt ninlt, Csntitatea de raze care cade
seaza inhe tub ti pacjent pentru a tnita de 1 mper intr-o s@undE. intr-un minut (unltate de tinp), misu-
cimpul de examinare $ a ajuta la cen- Cranial, Caftre cap. mti la o dlstanld arbitrar aleasa, in ge-
Cledrta iliq.d, Marginea sup.e.i@6 a osului
Cond@titltdte. Proprietatea corlurilor de a Decubit lstetal. Pozitie culcata pe o parte-

262
Dellcuesceflt. care de proplietatea de a ab- punct, se deperteaza din ce in ce una de de cehloid peste care se atazd stlcld ce
sorbi umezeala din aer, haGlormlndu-so cuprlnde in ea sdruri de plumb, prot4-
din solid in lichid. Dorsal, Care jntre pl'n slate. t@re pentru ekminator, In spatele loii
Dehsitdteo absolutd (d u&l cotpl. Masa uni- Do$o-palnor. Cale int!6 prin dolsul miinii de carton 6e pue ca proteciie pentru el
qi iese prin palfr6-
tetii de volum din acel corp sau raPortul
dinhe masa tl volumul s{u, Do$a-pldntlt. Care btre prin dolsul picio- Edq. slmptom al inflamatijlo! locale, albo-
llrlui Fi lese prh tal!5. lilor de linichi, ile inim6, constind in adu-
Derfldl, Cdte dreapta,
Doruo-oolor Sinonim cu dolso-patmar. narea de liclrid h cohjrrncdv.
Dertra-sikistral. De h dreapta la stinga, Doa a care poate fl
Dord de toleta1fd, Efect totocttnic, 'e$.ulRdntgen au proprie-
Razele
DtdJird, segmentul su corpul \1nul os luns iradiat in timp nedelinit un tesut fArA a tatea de a lrnpresiola s!ftrlle de arglnt
atezat jntre cele doud extremiteii numite i se pmvoca leziunl, Aceasti doza este de de pe o pbce lotogftficd; acliunea se
0,005 r/ninut, adicd 500 r h 15,9 ani. Fe- petece la p€riferia atomului de bromu6
Dialrogmd. Dtspozittu opac Ia razele Rontqen vizultd i! 1949, este de 300 milirdntgen pe de argint, constind in ionizdri care dau
foloslt pentru delimitarea lascjculului de sdptamina, adicd 60 milirontgen zilnic (36p- o subhalosenurn senBibild la actiune unuj
raze jncident 9t radialiile secunilare !ro_ tdmina de 5 zile) su 7,5 milirdntgen pe corp reductor, preclpitind ergintul ca o
dse la nivelll tubului 9i la nivelul aerului or, (ziu de I ore). pulbere finn nsgrd,
traverst de lazele Rontoen Ductllitdte, Prcptietatea unor corpurl, tn Electtlcitdte stdticd, Elec*tcttate in stare de
Didgnorti.. Recunoaqterea unei boli de cale speciat m€tale, de a se putea bate 9l lntin- repaus. nemitcate.
de ltr foi subtiri 9l ln flre, ftue a se nrpe. Elec*oc1ttdt. Aeldentat prtntr-o puternice
alerenle de poterfid,. voltaj, varlatle de Duo.ld. Pri6a porliune a intestinului sub- dscdr@re eletrice.
€nergii potenliale pentru urdtltea de sar-' 9ire cde urmeazd stomacului, Electro/rlagnet. Di5pozitiv lolmat dintr-s
cind intre doua puncte ale unui cimp elec- Dwa mater, FoiJa.extetnE a meningelor. conductor in formi de spirali, in interio-
Dan dfe. lGugirea de a li ts!e, lezjstent ls rul cdrula se afln o bucat! de fler moale
Difiactie (dghi de). Unshiul dint.e o iaze zsLierea cu ulr virf ascltit, de pild6 ,a care la tuecerea de cureht prin cohductor
incidentd ti o razi difraciati. minerale, pentru care s-a alcdtult o scar6 se va ompoEa ca un magnel
Dirdm. Presurtare din maginA dinamoelec- ce servette la apleclere€ acestel dtrfltati. El@ttun. Partldli elementara ti indivizibild,
tdcd. Est€ o matind de lnductle care pro- Ectan ft@rcscent, Dislozitiwl pe suprarata cu sEina negativi, din care 3e compune
duce un curent eletrlc 9i in care ctrlul cdruia s produce iroginea ndioscopica
magnetlc e fonat din electrcmagneli. provocata de lalciculul de raze Rdntgen tiptrc. De lorma unui cerc turtit,
Diploe. Tesutul sponsios dinte ceie doue care a lost in lart€ abGorbit ta nivelul Emlsie electtonicd, Razete catodtce stnt ra-
lame de lesut osos cohlact, numite tl organelor haverste, Este lofmat dlntr-o dhtli corpusculare N o viteze loarte hare,
table. ale bol9ii cEniene. substante fluorescentd repartizate ontform de a0 000-100 000 kn/secundd, cu sar-
D$fdl. Care e inilepirteaz! de centu. p:intr-un material adeziv de o loaie de cini electrice negative,
Atetgent. Raze carc, de$ pleace dln acerati carton, lllnd protejatd tn lata de un stEt Emplasttu (ptdstute). Banda de pinze cauclu-

263
caH, adezive, care servette ]a iixarea Eroziuke. Roadete, dlstrugere a substehlei riudu-l toxicjtatea. Se utilizeazi pentru
explorarea veziculei biliare, licatul svind
Enukie totostdlicd. Emulsie rorhate din se- E cerfric. lndepdrtat de centf!. o actiune elective asupra coloranlilor care
rurl de argint (b|ohud) lncorporate in Ertolier€. Desprindere, cedere. conlin grupul fenol; preFratul este mai
getstlne, consrltulntl statul senslbil al E.ortord, Proeminenti osoasii anolmala- lntii fixat. apoi secretat sub forme de
Iilnului radiograllc; este a9eatd p€ un E.pirofie. Actll prin care se elllnine aerul computi halogenaii ai lenolului, eliminarea
suport ile acetat de celuloza. iecindu se prin bile,
Energie lutuinaosd. Energie care rezulta dh E prtele. Supunereaunei radiogralti la ef4- Fetlcidnurd de pof6i&, Plisme rogii solubile
actiunea razelor Fdntsen aspra cristaie- tul luminii sau al razelor X. ln ape cu ac9iune oxidanta. Se intrebui!-
lor de tungstat de calclu care lormeaze Ectearie. Intindere. teazi ca slebltor al filmelor supraexpuse
partea esenfraH, activd, a ecranelof lnt{- E ttd. Ptetix care inseahne in ala.i de, ti supradeveloPate.
rlloare. Aie o culoare albastre-violed. Fdscicul cdtodic, Totalitatea $zelor care Fildmdt, F1r sublire Liniar sau spimltat.
Eneeie rbntgehldnd. En€rgle radlantd ondu- emand de la catod, ti care izbind anodul din tungsten, cu punctul de topire ra
latotie su raze R6ntgen d lungime de produc razele R6ntgen. 5200" .
und! foarte mica. oblinule prin frinarea Fdscicul enegext. Fasciculul de raze de la Fih lddtosrofic. suport de celulozd pe care
obiet la film su ecranul iatlioscopic- s€ inthde o emulsie de brohuri de argint
Eozlnofil, Clobll alb din singe caracterizat Fascicul incitlent. Fasciculul de raze de la sensibila h $ze Rdntg€n.
prin reactia acidofiE a protollasmei, sursa la obiectul de radlograljat. tiltru. Plaeit de netal (din plmb, cupru,
aptcord,t, tuoeminenle osoase situatA pe ex- Fdscicrn polictomtic. Fdcicul cu dilerite aluhiniu sau zlnc) prin care tre razele
tremitat€ inferioara extemi a humel!- lungihl de undd. Rdntgen inainte de a cadea pe organul ce
sulul, pe care se imeri mutcnii epicondi Fozd. (Studiul unui tenomen periodic), Lh tebule exMinat sau tratat, Aceste liltre
llenl Si un llgahent al aruculatlel cotului punct in mitca.e o$ilatorie are o faz{ au rolul ile a omogeniza lssciculul de
determinatn, aalicd la uh hohent dat reze, de obicei neomoge! chtar la tensiunl
Eprderm. statul extern al pielii.
pu.ctul se gesette lnh-o po2ilie determi
tpitizd. Ertremitatea uui os l'.mg. nat! de-a lungul undei de propagare faF ELdfor. Amestec de hiposulfit de .sodiu
Epiglatd. Cattllaj al larilgelui care foce se- de locul de pleare (originea timpurilor). (300 s) cu hetabisuujt de potasiu (500s)
pdalla inte laringe ti faringe. Fenollt^leifld tetrqiodctd. Preparat cristallh jh ape G 000 cm3) in care se introduce fll-
Eptletir. Tesut de albasfiu-deschis sau albastru-cehuqiu, ce-ti mul ladiogralic dup6 ce a iost relelat ti
Eptlroftlee. Puternica'nvelig.
proemilentd osoasa inchide culoarea cind este expus la aer.
triunghiuhra sjtuati pe eafemttatea in- cohline loil i! proportle de 61%. solubil Flerid cdpulut, Aplecare inainte a capului.
fero-internd a humerusulut- in ap{ plnA la obfiner@ uej solutii de arerrrd. Indoiturd (flexura cotului, a mtes-
E.ifd. Inrotire a pieui, 40rll0, Se pestreaza h Etiel€ de culoare unulul gros etc,).
Etitroclt (heftdlte). Clobrt totJ. brune inchis, expunerea la lumhA n5- Eluotescmtit. Proprietatea unor substanle, ca

264
platlnoclanura de barlu, tDgstatul de cal proprtetatea ecranulut radioscopic Fi a rulul ltuotlt, Hidrogeh lber so gdsotto in
clu etc., de a deveni lmino@ b acllu- eranelor int{ritoare. cantltate lodte mlce in atmoslerd, dar
nea razelor x, luhina lor fiind d€ alt6 cu- ffecue.fd. Numar de oscilslii in tlrnpul unei combinat existe in nenumdrate corpuri
loare d4it cea alerbitd. Emtsla se op- compuse, ca in lacurd, cdrbuni, plante,
rette o datA cu lncetarea sbsorbliel de lu- ,/ontdl. Pa*lel cu truntea. animale, unde se a a combiEt in sub-
min{. Aceasta ploprlehte lace posibild Clarela. Proenlnenld osoasAde pe lrunte sj- stantele componente. Un om de 70 ks e-
ezlstenla eranulul fadloscopic. A nu se tuatA ibediat deasopra rAdaclnil na{lul. prlnde aploximatlv 6 ks de hidrosen.
onlunda cu lostorescenta. Qleioldd, Caiitarea osoasd se$ind la articu- Ealogeni. llwe cohun peniru elehentele
tl@/orcopl€. Radloscople. lalia unei proeminenle osoase (@ndil), Iluor, clor, brom qi lod, care au proprie-
de ljlda articulalia umdrului, tenpo- tdtt inruilite, ce vadazd cu crerteres greu-
ro.dr optic. Supralala vdzutd i. proteciie a
anodulul lovltd de electronli are o incli- ro-ruxllard etc.
natie de 16oi focarul e loarle mic Ai co4or. Unghiul mandibulei.
He@topoetic. C€nerator de elemente sr-
hasoard de la unut la c'tiva milimetri. Grcutdte atot icd. Numirul care aratd ra-
guine lotii ti alb€, ca mdduva oa*lo! ti
pornrl dint.e greutstea atomului unui e1e-
rocdr ternlc. suprafata totald a anodulul pe
care o lovesc electronii venitl de la catod. nent Fi 1]16 parte din gteutatea atomului
Eidrochinona. corp orsanic (lenol biacid),
!o/te. Eclan intdrito. care scurteaz, timpul
solid, cristalln, aD, sotubil in apa caldd,
de exputrere. E loftat diitr-un carton pe G/eltdte specificd. Creutatea untetll de ro-
l@. In practlcd se htelele prin 0leutate ' alcool, eter, cu o mare putere reductoare,
care se lipett€ o sub6tan9a lluorescentd ri
specilice, greutat@ specilica relative egaH pentru care e in*eluinlat in loaogfalle ca
loslorescenti, care Eub inlluente *zelo!
devine luminoasd, mirlnd inpresionatea cu mportd dintle greutat@ unu' corp fi developator. se prepari ilu chlnonA trin
lihului qi cf€ jqi continuA actiunea qt greutat@ unui volum €gal de apn distilatd reducere in bioxid de suu fi se topette
dupi ihcetarea razelof R6rtgen. la tempelatura de 40, la 169J.
rorouer, Descblzature in os pentru. hecere Gtil,i @tidituzoore. Dispozitiv lomat din la- Iripe.. Prelix indlcind un grad de marire
vaselor, nervilor etc. mele de plmb mobild sau lixe, ilestinate (ale pildi, hiperteGlune = crettere a ten-
ro4d etectrcmoto/ie. Slnonim cs diferentd 66 olreaFca ra@le Becundare dirir-un
corp stldb6tut de raze Rontger. (Grila Etposutftt de rodla. corect, hiposuust de
Eo*orescent, Proprietatea unor substdnte mi- Potter-Bucky, Lyrholm, Schonander, dupn sodlu; loarte lntrebuintat in mdlologle la
neml€ (cum sht foslorul 9i unele combi !ur4e1e fabricli care a prodG-o). fixdea fljrnelor. Di4lvd p{rticul€le de
naill ale lul) de a emlte lumhA dup, ce E (hid/ogd), Caz incolor, lnorlor, lralpld, bromurd de argint nereduse, ca.e siht
au absorbit o radia9ie luminoasd, Ac@std hllambtl. Se combh{ cu o{genul, lor- sensilile la radialiile lminoase. Din acest
emisie de lumine continud (diminuind din hind apa. Moleula lul contine doi atomi, moment imasinea nu va mai f: inrluenFH
ce in ce) ti dupe jncerarea absorbtiei. A este blatoftlca. so ob9ine prin electrcliza de hici o radialie, adic{ ir4aglhea a iost
nu se conlunda cu ltuorescenfa care este apel ti prin actiunea sbu.ului aBupra lie-

265
lhoqine lotentd, lmagihea unui corp radio- prin hulocul dialrasmei. In tlrnpul !a- noase lnalnte de tavelsrea shatulul sen-
grafiat pe s film 9i nedevelopati. Apari diograllerei este scos de la aparat. Ejbil tl du!6 travelsrea acestul strat,
tia ei se explicE prin modiflcndl. pe cale Ikductie ele.tricd. Producerea unui cur4nt Intrerupdtar, Aparat de intlenrpere a cuj
le sureri bromura de arslht sub influenta el€tlic intr-un circuit cu ajutolul rnui rehtulul electici poate li aclionat la co-
fadia!iilor Rijnrgen. curent dln alt circuit sou cu ajutorul wui mandE sau automat.
l/adgine tudiogtaficd, hsginea unui corp tozte, Unitatea de mdsurl a energiei; repre-
radiografiat cale apare pe un lilm expc lnduct:e mdgheticd, Fenomenul obtinut chd zjntd energia unei cantite9l de electricitate
_ l3 radiatia Rtjntgen dupA revela.e fi lixare. aptopiem u pol magnetic de o bucati de de un coulomb suluse dilereniei de po-
Olacitdllle sint inegale dupe dileritele rier moale. Fierul se maghettzeaz6, daf tentlal de un volt.
medil shabdtute de raze. iar i,aaginea o!-
itl pierde proprletatea cind indepertam Kenottua, Vezi ye tll.
iinuta re!rezlntd n€atiwl. Kito, Prellx cu sennilicalia 1000; de o nie
ltultd trecEftd. Fredenta cuprinsi inire Inion. Cet aai proemjnent punct de pe pro-
cifca 100000 ti 60000000 ciclt pe seNn-
tlrbennta occipitaH externe, h llanul Kilo@att. Unltate de putere egald cu o nie
dd ai unei mil.arl ondulatorii.
'lncdadescekt. Propdetatea unul corp soliil
r pilaf,e. Intoducere de aer h plimin. rilorolt. O mie de volli; are simbolul kV.
sau lichid de a emite Iumjna dupa ce a
rnteastfofs, cantltatea de elect.icitate caie Kilotolt elatitr. Valodea pozitiva naxin6 rl
ajuis la o temperaturA destut de ridlcata
trece printr-un conductor lntr-o sond6. valoarea negativi maxima plin care trece
(anlicatodul tubulut frdiogen este iican-
Se mdsoare in Mperi, curentul altemativ.
Ior. Atoml su grup de stomi incircati cu Kiloltultnerru. IrotMent destinat se m5-
lncidenfd. unghtul fdcut de raza cafe cade pozjtiva. Razele X produc
elecbicitate soare tensiun@ el€chica in kllo'\,!ltl.
pe un corp radiograliat cu raa hotrala, ' loni prin descercdri de gaze. Iactesceft. Lepbs.
in punctul de incldenl6 la 6upratala cor-
Ionizte. opqatia sau actiunea care duce Inmbdd. Pr'ct'ul de unire sl sutu.ii sagitale
la formarea de ioni dintr-o substania in- cu sutufa lambdoidi.
lndicdtor d,e polaritdte. Dispozitiv (hlc gat- tr-un mediu oarecare, Ioaerul. DisianFt de liria meiljand.
vanometru) cafe constatd alternanta cu- ttddioSie. u<pnaerea wei fiinte su a unul Icga coasetudrn erergtd. Energia nu poare
.entului ce herqe spre tub (la apaEte cu obiect la radialii elechomagnetice. Se li cleate su dlstrur, € poate ll numai
contact tunent). intrebuinleazd in mod gretit expresla de tanstormatd dintr-o lormd in alta. Deci
Itrilicdtor ate rdzd ceftrdld. Dtspozitiv de for- radialie care ins€ma depdrtareo radisrd vechea lege, nimic nu se piefde totul se
ma unei ttje metalice care se adaptsza
la tub la centrsrea unel r€giunl !e care hnesnre ptupne a tiln!2tui. se delinette Iegq incldenlelot tongenfiale. Cind o 6zd
vrem sa o radiografiem. adtd direcgia prin logarlthul zeciml al raportului care incidenid atinge tdgential o suprafatd, de
lazei cenhale, adic6 a aceleia cDre trece exist{ inire inteDsitstea Fdiaijilor lurni- o besiturA bine desenatd pe imaginea m-

266
dlolollali clnd !a2a lncldente este tangen- o sumafie a lndglnilor acestof elemente, cldent 9i in acelati timp de 6 comprlrna
il6u l. o creasta a*ullt!, nu va da !ar- shebetlte succesiv de lascielul de raze rellurea examinati.
tere unal taslturi precjse, c, unut lontur Iasodtm zectuat dl;portzlal. Detnegte h-
ttels td degradeu progresiv de nuanlei tercopenie. Scedere a nmAruld de glohrle hegrlrea su densltatea unel imag,r obil-
clrd rara lncldent! cade perpendlculsr albe. Este contrarlul leucocltozei cate hute pe rilmul radiografic; este rapoftul
nu va da nicl o trdsdrur! pe imagines inseamna mirirea numdrulut lor, dhtre lntensitatea railialtlor lumlnoase
Linlocitozd. c.fegtete a nuhnrului de lim- tnahte de a traversa stratul seslbtl al
leged Oth. Intensltatea unui curolrt care tilrnulul 9i dupd ce l-au uaversat, Se ma-
tfece p ntf-un conductofi este pfoporlio, Limtapenie. scederc a nrmdrului de lidlj soar6 cu un aparat speclal, numit loto-
nal6 cu lensiunea sau cu lolra etecrrono-
torle apucatd la capetele conductorutui ti Lingura Eolzkflecht, lnshument de lemn fol Lotrgituiliaal. In dire4la lungimii unui os,
hveE propo4louald cu .eztsrenla lrt, losjt la examinar@ tubulul dlgestiv, pu- oryanl reglo! orp,
Leged ptoiecftei. qrplice lormarea imEgtnh thdu-se lace pelpi.i sab ecran fdrA a *- Luminitcentd, C8lltatea unui corp de a emtte
pune mlna h !aze,
sdiologlco dtrpd lege geometrici a optjcii ladiatii de lumtnd sub innuenla razelorx.
h proleclla conic6. Imasinea radiolo(icA tt,1ld bdzdril, Sinonim cu orientala Oemanni Lugime de ,{dd. Distanla dintre doui
este cu atlt mai male cu clt tocarut ra- este linla c8re unette margjns lnlerioard puncte sueeBive pe direclia de p.opagare
diogen 6t. mai aproape de tilm sau cu a orbitei cu mergtnea $pedoare a con- a unei u.de !€riodice ln care oscilatia
cit obietul de examinat €ste mai de- ductulul auiutiv. Se hai numeFte linlc atinge aceeati elonga9te.
parte de lilh; imagtPa e deromeazn Llshtlm- Schononder, crile antidifuzoare lixd
clnd proi49ia este conici obljcAi oli@tul Liflii de lo/fd etectricd. Ltnll dintr-un ci,np extraplata, 4 o grosine de maxlmum
dd imaglni dllerite dupA cum este plasat electric care in orice punct sint tangente 3 !M. Lamelele apar pe lilm. Imaginea
ln conul de raze; tot ace8srd lege explic! la directia cimpului, lor nu jen@ze calitatea radiografiei de-
dephsarile jrnalinllor de obiecte situale in Linid iniM-ndzion. Linle curbi carc unette oarece grGimea lo! 6te redus{.
lldul dlferita cind deplasrm tubut de Mdgret, Cotp caE poate atrage obiecte de
Eze ssu obieci6l6 in an$mblul lor. Anid lnterorbitard. Linia jrieryupilali. fte-
Leoed swnetiei pkruri,o/. haginea radio, buie sd fie perpenillculari pe lilm pentru Materlal inociddbit. care ru se combind cLr
loglc! s udei regtuni a corpului omencsc ca craniul 3a fie ateat bhe in exam€nul
rcplezinti suma Inaginilor dileritelor ele- Medtdt. Citre mtjtoc,
mente ale segmentului traversat de ra2ole Incahzdot. Dlspozfiy snstruit dintr-un
Rdntgen, elemente dFate la ilvelul dife- materlal cu marc pondde atomjcA (lehn Mendaleeo. 3arant rus (1834-1907), nds-
rite h drumul l@Lltilulul de raz€, hagl- su stlclA plumbati), cilindrtc su conic, cut la Tolbosk. A studiet Ia Petersburg.In
nea rezultata nu est6 deci attceva deit care are rolul de a Umlta lasciculul in- 1869 concepe slstelnul perioiuc al €lemen-

267
telor care 6e bazeazi pentru clasilicare pe m,c ( analom ic, dinspr c.adi u6 s pr F c ubl inrerior cu b€curi electrjce, la care se pol
greutatea atomtce. examlna lllmele radiograiice, Lumina este
Metcd. Singurul metal lichiil la tempera- 'fefolo.r, Grup de cincl oase lungi care reglat, cu rezlstente.
tua obltmlta. Are o culoare albe-argin- lomeaze sheletul labei liciorului, Se nu- ?Vezftottl, Clobul alb pollnucleaf cu gra.u-
tie. Este lolosit ln metalurgia aurulul, ln m6r or eaz, dlnr unr a r 1 6far a, a" tfpl .r
pr ' mul m etatar i asr A .cI aal i r 'er n! i r Neut/ofilie. Creqterc a numArulul de neu
Iucrdrile tl la f6bricarea hsttumentelor
ai cincilea cel extern.
de taborator (termohete, barometre. ma-
Metol, Cohpus organic alb, oistallzat, lolosit Nerf/operle, ScEilere a rcutrofilelor.
nomete) etc. aliajel€ sale (atualgahe)
la developiea *diografiilor, Metolul i3 Nitnt de orgint. Corect: azotlt de argint:
sint lolosite ln dentisticd. Compugii
oxioenul din 3pa soluliei de r c v c l ar t. este o sare a azotului cu aroirtul, albd.
mercurului Bint ot.ivitori: unii din ei slnt pune in libertaie hidrogenul, ca.e .!
folosili in medicine, aalometrul cu care bromul de acidul bromhid.jc, iar arglntul Nitrocelulozd. Un acid al celulozei obilnut
se masoare presiunea aerului este tormat dh brohura de argjnt a emulsiei loto- prin tratarea ei cu un amestec de acid
dinh-u! tub lung, d6chis launcapat, um- grafice se depue sub iorha de graunle azotic Ai acid sulfuric. Se folos€ jnairte
plut cu mercur 9i introdus cu capdtul llber negre, deoafece este oyigenat. la fabricarea suporiurilor lilmelor radio-
in poziiie verticah intr-un va6 care con- Midro4. Unitate de masurd egala ctr a mia
srafice, daf s-a renunFtl liind loarte in-
line de asemeneahercur; inalfimea_coloa- Palte dintr-un htlituetru, Ilamabil, 9l perlculoase, deoa.ece dezvold
nei de mercu pe care pfesiuea atmo- Mttiozper. Subnultiptu ai dmperului! egal c! gaze toxice cind este peshat6 lh locuri
sferlcd o poate susline la un moment dat a mia pade dintr-un amper.
meeard preslunea athosferica din acel Milianpern trl. Ampermehu sensibil gradar Naduli miliari. C4nglomera! de glanulalil,
mohent, egaH la nivelul herii cu 760 mm prin gfanulelie lntelegindu-se lezihea
. Manocrcmaric, Calltatea oricdret tadidtti ele.- elehentard de tip pneumonic exsudativ
cu barometrul Ee nisoa.6 ri vidul t'rbu- homagnetice de a avea o singufe l.€c-
intilnitd ln tubefculoza de lormd granu-
rilor de laze Rontgen, venta Cunsime de undd).
lici,
Metobisutit de pof6ia. Substanfa folositi la NoJion, Punctul central al suturii tronto-
Nlndt dtanlc. NumEJul de o.dine al unui
p&paia.ea fixatorului, Fiind acid, oprette nazale, unirea fro.talului cu oasele prc-
element in bbioul periodic Mendeleev
brusc revelare, care se lace nuhal ln plij ale nasului.
care reprezihte numerd de safcini pozi-
mediu alcalin. De aseftenea oxi- Xeg .o/ros. Formd de cance. al pielii. ijve ale nucleului din atomul resi{tir.
darea hjposul(ilului. 'mplerlicA Negdflr. Iixpresie inhebuihlatE i. lotogra- O (a.igen). Caz inorlor, incolor, activ. care
Metacarp. crtp de oase separate idre ele fie pentN a indica imagin€a jnvelsA a formeazd aproximativ o cincime dln at-
pfln spaliile lnteroease cafe fofreazd unui oblect pe filmul fotoqrafic. mosfere, Arderea 9i resllralla se pbduc
scheletul regiunii palmare, Se numeroteaza Negdtosco!. Cutie de metal sau djn leftn pe bazd de cohbilalii cu oxisenut_ Com-
hergitrd dlnspre degetul mare insple cel avind ln fa,ti un geam mat, luminaie in putii sei (orlzl) sint foarte resplndtti in

268
r.tu.rl, 9. pr.p.rA prin diltlh!.a lr.cllo- prjn actlunea descArceribr electtice itr d., culoare purpulio-tnclri!, lolubll! !n apl,
fltl r ..rulul llchid. in care dd o colo"atle mtiatlcd. Are o pu-
6oclput, c6at6, regiunea poslolloarl r €apu- P (lasfot). EaistA sub mulae torme alotro- ternlcd a4lune oaldanta.
lut. pice, dintre care cele oblgnuite sint fosfo- Pldn blau/lculdt, Planrt frontal cale tre6
Obllcd cdudo-crontdld, Obllcl dlnrpr€ plcloa- rul aD 9l cel rotu. Fosfonl alb €ste o prln vertex Fi oriliciil€ auditive erdem6.
re spre cap. sub6trltd moale, slbe, loaire tntlambld Pla, Jdctal. Planll frontsl care tre@ prin
obicd ednio-edulldld. Obllcl dlrupr€ cap ti o*evitoare. Foslorul mtu este un pral
mtu-lnchis, neofuAvltor, mai puth infla-
PldA frontdl, Paralel cu l|utd; este per-
On4. Unltsba d6 lezktenfd olectrtcd, Rezis- malil. !n miurd se gdsegie in compugi, in
pendlculai pe cel sagital.
tenta prln caro o dilerenta de lotentlal sp€cial in lGtatul de calciu. E de mare
Plan meaudf. Plan ante.o-postedor care
de un volt p@duce un curent rle u. iEqnndtate pentru vletuttoslq toltatu1
trec€ prln ae verttcaH a corpului tl-l
de calclu llhd principalul component al
inparte in doua lumdtali egale ti simetrj,
ofjcd. Ramurd a llzlcll care se oculd cu
ce, dreapta ti stinge.
studiul lumjnu tl a! fenoftenelor tuni- Pawnielotti.ie. Alectlune caracterizrta prin
Pldn ori.ontol, Vezi oriantala gemand.
insullclenla totale a meduvet hematopoe-
Pldn sagital. Toate planurile paralele .c!
Odonotd. D6tanta mui p6ct lale de ver- tjce (a oaselor), tradula prin&-o sladere
suplslala meiliand, Este paElel cu pldul
. . ticala Eistemulal tle coordonate foloslt h masivd a numErulul) de eritroctte, leu@-
&tes-poste.ior care tree obl'gatoriu
rcprezentirile sratice in plan (coordonate clte, trombocite.
prin axa vertlcali a corpulul,
€ftetene). Pdrdldrd, Fetol€t datorit, proiectiei cont-
Platinocionuro de bd.rr. trrlb$e crlstalind,
On?ortdt. Paralel cu pimintul, ce a razelor Rdntgen. Imagtnile obietelor
gsbene-veraie, solubih b apd, h special
O.i.ontald Amdnd. Plo$rl care tr4e prin s'tuate in planurt diferiie, adtcd la dts-
le cald. Folgsite la lab.icard ecranelor de
$le doud linil bazale, dreapti qi Dting6, tante dilerite ile planut prolectei, !91 hdloscopie. Devine l@inoas6, cu o luml-
Ottogtdtl. h dir4tia axei, rErpendlcular p€ schimbd lozlfiile una lal6 de aua ctnd de-
nin entA rerate, sub acfiunea iazelor Rdnt-
lllm. llasim obiecrele in anssmblul lor tn co-
gen. Razele R6rtgen produc in platino-
Osteodzd. 'ropire cu distrugere de os. cianura de bartu djsloclrl ql rcconstituiri
0314 bregwtlc, osul parietal al @nducrrlui Pwtrdlle. EagJttatea radia9iet de a pahun-
la pe.lJelia atomulul de plathoclanuri, de
de ti de a tree prjnt-o substDld. Ea aceea cuantul eneigetic va fl hlcj trec-
este supusa anuhitor legi. renfa emistel va li ti q relativ mbe, b-
Ozofl. FonA alotopicd a oxigenulul, contr
rfhd trel atmi de oxigen intr-o holecde. Perioddd, lnterral\l de timp minim d!!d cit nzel€ p.oduse fac parte din acelea
caz albdsirui toarle actlv. ln strre lrurd @rc se re!.oduc, in aceeatl ordln€, ace- pe care le percepem ca lumind,
este foalte nFtabil ti se descom!@e in lea9l st6ri caracteristice als unel tudrimi Potdtitde. lncdrcitura electric6 pozitivd sau
osigen ob4nuit. Aerrd o?onl2at este un negattvi a lrnui @rp,
amest4 de ozon cu aer obitnult, obtinut Petmdngdndt de potdsta, Sate qistalizate, Pr@D. Metal cu aale greutate atomicd, alb-

269
albiltnl, moale. Respinilil in naturd ca resphdb conului de raze. lnclinatia aceasi mai putea conrecfiona ti dh ptrttnd, dar
sullurd de plmb eu galene. Intlebuintat ta date hmelelor se numegte focallzare ea are punctul de topire mult mal eazut,
h radiologie la confeclionarea sticlei. ecra- ti este fixata pentru distanta de 1 m. ia 17000, tl nu ar rezista.
nului, menut:lor ti a ro4urilor; se intrc- Grila €ste mobiE, deplaslndu-se lntr-un Punct ndldr. In cearJll osulul malali punci
duce in perelii ca.e formeaze pe$vane pro- anumit timp, hobllitatea lllnd datoriG
teguitoare, avind rolul de a apira exMi- unui sistem mecanic comandat eletric su Punct supfoawiculal Punct pe !6ddclna pos-
natorul de razele secundare. Grosimea sta- terioara a arcului zigohatic dea3upra o.i-
tulul necesar se socoteqte fatd de trn nu- Prus de tftpresioaare at emultiei tudiostofice. ficiului auditiv extern.
mar lix de kilovollt, la o antrmitd distantg Fluorescenla ecranelor intaritoare nu im- Pteliot. Punctul silut in centrul ariel ch-
tj la un anmit debit de r pe minut. lresioneazd emulsia fotografice decit la un culare cu acelasi rume, unde se intilnes'
Patasd causticd. Eidrat de potasd. Bazd pu- anmit numdr d€ kilovolti ti de mjliahperi parietalul cu frontalul,
ternice de culoare albr-galbend sau ver- Rddiatie Rijntgen in.tde{fd, Radiaiia de ta
zuie, foa.te cauBticd; abEoarbe utor bioxi- Procet de atloiziune. Inpragderea radiatiei surs6 (tub) la co4.
dul de carbor di! aer, t.anslomindu-se primre prln devleri ln toate serourlle ale Ro.tiodidg^astic, PoBibilitatea de a pune un
in carbonat de pot3slu siropos. Se prepare cuahtelof incidente. Este lnlluentat de dlagnostic, de a prrciza o boaH, cu aju-
prin elecholla solutiilor de clorura de medlul in care a latros radiatia p.j- tul ftzelo. Rijntger.
nadtoscopie. Examharea unui corp opac cu
Potentldl electtlc. MArime caracteristicg lntr- Prognior, Cel mai ploeminent punct al man- ajutorul unbrei proiectate pe un ecran
un p'inct al unui corp eletric, egalS d dibuleij Ee mai numegte punct mentonier. fluorescent de razeie Rijntgen care ttec
lucrul lnecalic Incut de lo4ele electrcsta- Proratie. Inioarcer@ miinii cu palma in jos.
tice chd deplas€lzn o unjtste de srcina Prostior. Rrnctul alveolar - punctul cental Rddir. Element radioactiv cu greutate ato-
etectdca pozitlvd dlntr-un punct cdruia i . al marglnll anterloare a arculd alv6lar. hlcd 226,05, cu numer abmic 88; metal
se atribuie potenlialul 0 phe h punctul PtoxinaL Aptopiat de cehhu, cetre railrclna foarte Er. Are pioplietatea, ca ti alte ele-
membrului sau a capului. mente grele (uranlu, torju, actiriu €tc.)
Pottet-BLckV. Djalragme anddifuzoare, nu- Puact olr@laL Punctul central al harglnil se s deagrege spontan, cu emisie de ra-
mtti ti gritd sau liltru artldifuzor, plasatd anterioare a arcului alveola. superlor, ze 4 (adice nuclej de hellu lnc6rcatj cu
intre pacient tl filmul radiog.afic; este P@ct .te impact (focotut dnodutut). Pt{clla elechicitate pozitive). raze p (elecironi)
u{l din dispozitivele cu care se elimina o de tungsten pe care o lovesc electronii tl mze 7 (radial:i electromagnetice). sta-
diul final al dezhteglirii ladioactive il re-
importantd cantitate de radialii secundare. fes.iculului catodic. Se lolosette tungstenul
pentru cd este un metal greu luzibil, cu lrezinte unij izotopi al plumbutui, nazele y
Se coftpune djn lamele de plumb cu o gro-
seamena cu cele R6ntgen, dar au o lun-
sihe de 0,1 mm ti cu ineuimea de 0,5 mm punct de topire riiljcat, la 3 200", Fi care
gime de unda mult mai mjcA (abia citeva
depdrtate unele ale altele cu 0,3 mm, ate- lezista la bombardamentul electronilor cel
ate laralel. cu o inclinatle care sn co- tncilz€sc pini la rogu-alb. Acest locars-ar miimi dint!-o unitate ;ngstrom), slnt

270
lorrr. ,!uh Dl pot sidbat6 o pl6cd do Rn e tumtaodse. nadialii eletromagnerice regluni; coGtau in accentua.ea modlticarlj
plumb do l0 cm groslrne, El€ rlnl lol8lte care imlresioneazd retina ochiului ohenesc reactiei prima.e, ta care se adaog{ p,g_
ln modlcine. avind acel€atl sctlunl blolo- ti care, in lenomenele inttlntte mai des.s. mentarea ptelii ti cdder€a perului. De obi-
glco .supra lesuturllor vll ca fi $zele prezlntd ca radlalil ondularortt. Este o lu- cei, sceste modificari di6par in 20 de zilei
Rijnrgen, dar adminbtraror lor cere o do- mine compuse dir fadia9ii elechomagne, pElea este homal coto.ata, iar in 6_8
zare .jguroasd ti o d.o$bltn at€llle, tice de msi multe lungimi de undd, c!, sdptdmini perul este ti el regenent. Une-
Aaa noffild. Raza dln centrul lasciculului prinBe intre 0,7 ti 0,4 p, ori poate rdmine totuti o ugoare pbmen_
care cade Pefpondlcular pe suprala9a 4a- Rda noi, C! mlci putere de lEnerratle; au tare, care sd se heniind ani de zile_
minatd, Iess pih centrul deschizeturil lunghe de 6d6 mare 9i fr@ven9, mtc6.
Regiufted pop tee. Siruatd pe tara posterioa-
dialragmului lte ce este pafat sau cir- Cu cit sint mai boi, cu arir se absrb hai
ra a phnurllo! osoase ca.e formeazi ge_
mult la suprala9a corlului,
nunchii; dprinde aase, nwi! gangliont.
Rdm p iclpdld, Rdze R6ntgen. yezl taze ,<.
Raa care vine ile ta focarul
unui tub de mze K perpendiNlarE peaxa Rdze secunddte. Raze car€ le-tomeazi intr- Seortdt. Rez,stentd bobhata cde permtte
Iungd a tubululi de aceea acesre raze pro- un corp matedal strdbetut de raze x, intfoduceEa unei rezistente vartabile intr-
duc cele mai putine delormattl lntr-o ra- nd?e X. Unde electlomgnettce asemdnetosre un circuit electlic,
.u tumina, da! de o lungine de und! mutt Respitotie ortiJiciatd. Mitcari executste su_
Raze actinice, Ra.liatie a spectrului cu lun- mai mlc6. Se produc cind rszele catodice
lra cutjei toracice de alte pesoane su
giml de und6 l@rte mlci, htre 0,4 ti 0,2 (cuent de elehont) se lovesc de u cu o apalarufg speciald. pentru a suliea
micronr, carscterizate printr-o mare acti- obstacol, Razele X au putelea de a she-
lesptaFa absenrd.
vit.te chimicd 9l blologicd, lmpresioneaza bate prin unele lubstanle opace la lumjne
Rerelqfof. Solulte format! din chhicale .t!
puternlc emulsia fotosrafica $ provoacd ti lmpr$joneaze o ptaca totogralicd la fel
ca tl luhlna. Au fost de*opertte de Ralnt- zolvate in apa d oie se batazd o placd
lluorescenla uror corpuri.
Xdze p. Electohl emlgl de atomii elehente- gen in decembrie 1895. Deoalece erau ne- radiograflc6 penhu s tace'si alard imagi-
lof radioactive cu o vltezA exbem de Moscute nea obietului fadtogratiat.
!in6 ta aceasri dard, Riintgen
mare, putjnd 3i meargd pine h 270000kn re-a numtt raze x. Rezlstentd de ircdtzire, Rezistentd e:ecrdc6
pe scudd: datodtd aceslei viteze, razele Redcl:e pnmdrd. Numttd qi precoce, pentu in Iormi de conducti, i! care erelgia etec-
B sint roarte penet,ante. Se impart in iaze ca se oblervi la scurt inrelval dupa ira- hlcd se hanstormA in cdldura, h vedelea
p moi Fi dure, tulmele slnt op.ite de un dlere (1-3 ore). se produce o inrogtre a
shat de 2 mm aluhiniu, celelalte de un pielli, asociata uneori cu un edem t!ec!- R%istenld ahmicd (Rezistentd etect/icd). Ra_
strat de 7 hh aluminiu. tor al straturjlor mai profunde. Aceste te- po.tul dl4t.e tensiu@ electdce spljcsr!
Raze durc. C! o mare putere de peneilatie nomene dtspar complet ld 2-3 ztle. h circuit fi intensirar@ curenrului care
ir tesuturi. Se caracterizeaz6 prin lungime Reactle priacipdld. Reacitt c6.e apar pe piete il strdbate_ Untatea practtn de rezist€nlI
de undd mica, dar frecventd haie. la aproximatir 10 zile dupe iradierea unei se nuhetre ohm,

271
Fi2ician germt sindfon henorogic. stare caracterizatd pfin su1at de sodiu. sare a acidului suuuric cu
Riintgefl (Wilheln Xoalod).
hemoragii de djverse ceuze, ca: trombo- sodiul, 8lbe, cristalizali, solublld in apd"
(1845-1923). A descopeJit razele Rdntgen
penie, altereri vasculare, tuLburdri umorale Sulfit de sodiu, Sare a acldulul sulfuros.
sau razele X h 1895; liclnd experiente cu
in procesul de coagulare. Sulfuft mi.td de coddtu 9i trc, sare dubld
raze catodice, a observat c6 un fragment
sindrom leucertuc scadere a globulelor albe a acidului Bulfhtddc. Se inhebuinleazd la
de plstlnocianuld de bariu, aflat ilin in-
(leucocltelot) Prln lezarea organelor hema- labricar€ ecranelor, prezentind o fluo-
tlmplare pe mas de lucru, a inceput sa rescenin de h verde la ve.de-galben, care
se lumineze. Cm acedstd luminare nu se corespunde sensibittefi maxime a ochiu-
Sirist/di, Sprestinga.
put€ datori razelor catodice din tubul cu
Sinistro-derttdl. De la stinga la dreapta.
care experimenta, 9i cale era inchis intr-o S"ptndtie. Intoarcerea miinii cu palma in sus,
sotld Nusticd. Hidroxid de sodiu su hidrat
cutie de calton, a reietit c6 e vorba de o de soitiu, cohpus chlmic neorganic, a cd SuprcIata me.tidnd. Plan median.
noud spela de raze, pe care le-a f,uhtt rui molecuh conline gruparea hidroxn - Sututo sdsitald. Sutura sau unire a oaselo.
oH, craniului care merge dinainte inapol pe
R\ntgekterdpie, Foloslrea lazelor Rdntgen h
spectrL Aspect luminos datolit desompu-
nerit radia-tiilor de unde erectrotuaonetice Tdngdtiol. Carc atinge o suprafata culbt
S4tifor. Pdalel cu planul hediani este an_ i! pe4jb lor componente, de lungimi tle
tero-posterio. vertical.
Ialr. Masiv osos compus din 7 oase cate lor-
Sdrciflij electncd. Proprietatea pe care tre- spongioasa ostlui. Tesut osos situat slrb
mesze apfoximativ jumatatea posteriode
buie s-o allrd un corp pentlu ca sn se exer- compacd: se prezintli ca un b{rete, fiind
a labej piciorului. Ele sint dispuse ln doue
cite asupra lui o lorfa ctnd se gesette lomat dir hici cavltdii tuhite areote;
rinduri: unul posterior, in care exist,
inh-un cimp ele.trlc. Sarcintl€ el4trice aceste cavltdli Bilt separate prin desp6r-
suprapuse osul astragalul sus 9i calcaneul
sint de dou6 felui: pozitive 9l negative. lituri osoase de dilerjle grosimi, ce se in- jG, 9i unul anterior, format de scaloid.
Sarcinile de acelati lel se resping, cele de tretaie 9t se anastomozeazain toate dtrec_
cuboid ti cele trei cuneiforme.
tel conEaf se ahag, !iile. ?afrosird, Materie colorantd, derivat al ani-
Settizd!.fie. Iiiluctia produse intr-un clr- Stdtir. lnstrlmeht destinat sd Buporte tubul
linei; coloreazd jn galben.
cuit de varialia intensitEtii curentului care Rdntge! 9l sa permite deplasarea acest'iia
in toate direcliile, lela4giectdzl. Dilatare a vaselor mici. a ca-
suabate acel circult.
pildrelof (in special in reglunea nasului 9l
Snunr. Rezistenfd elechlc6 hontate in Para- Stepftdrior, Punctul in care linia temPorala
a pometilo. ob€jllor), care aps. ca ftici
lel, folositi p€ntru hicqorarea lntehsita?ii se tniretaie d sutura coronara. '
printr-un Sublinat tarazin. Vezi clorura merddca. lir4oare rogii su linete pe pielea iradiat6.
curentului el4tric care tree
apbrat sensibil, cum ar fi un galvanoftetru substatle rcductoare (net1l, hidlochi@nd). felerudiagrofie. Radlogralie executate cu tu-
Simfiz4 pubiqnd. Articulatia dinhe cele doue Substante cu mare afinitate pentru oxige, bul la 2 h de regiunea resp4-
oae pubiene care lorm4zd regilnea an- !e cnre-l
jau din apa sollttei in care se tivi. 'ndepdrtat
Prln hdepertarea tubllul, iasciculul
terioara a bazinului, gase*, eliberind astfel hidrogenul. de raze paralel evit6 delormarea ti miri-

272
cauze spropierea la o dlstanii hai mica - electronii flecarui tocar lovesc supralele
r.a dll.lltelor detalii snatombe nolm6lo
ile 10-15 cm, la aparateie cu astlel de dilerite una lhqd alts.
|.u patologice a1e pldminului 3!u hlm,l
trolee, ste perlculoasa. fub electrc ic. aub in care curentul este
T.ntluie etectricd. Dilerenta do potlnllll ca_
3au constltuit de eletronll eliberatl de s me-
ro exlsti intre doud corpurl .l.cldce Tub Coolldge. Balon N doua p.elugirt t'lbu-
tal incAlzlt la incandescente. Exemple de
intre doui pscte ale unul clmP el€ctrlc ta.e su tub de stlch in csre se lace un
astlel de tubud: tubul Coolldge, ventllu!
se md5osr6 ln voltl. vid putelnlc, de ordinul 1/1000000 mm
aIensl\fle putsatorie (dreftutlud) Iift_o 5e- cobane de mercE. In tub sint montaii
cundn, anoilul iubulul are de un numer doi electrozi, un lilament (catod) care tub tudiogen. Care ?roiluce raze x.
de ori potenllal pozitiv ll catodul negativ' poate 11 adc ]a lncandescen9e, ti o phca ?arqrter. Metal aur cu punct de toplre rid!-
cat, Ia 3 2500. Se gesette h stare natura6
tl alternatlv, de acelatl nuhar de ort ano- (anod) dintr-un metal cu numir atomic
dul are potenllal negstlv ti catodul pozitiv su! lomA de wo]lnmit 9l sheelit se ex-
mare tl greu fuzibil.
ktmotoL lnsl'lrmenr incelzit cu apd calde ftage prln transfomarea hiner4lul in
Tub cu 4@d tit. Care nu se rotegte in
$u electrlcttate, lolosil Penhu inc{lzlrea 6xirl ti leducera lul cu c6rbuhe. E folosJt
tlrnpul uei exPueri tadlograficei se folo-
unei regiuni a corPului. sette la tnstalatiile cu putere hicd, de in lllamente la b€curl electrice 9i la slte
Tetanizate flufchilaf. contmcturi & sul dlspozitive eletrice, pr4um $ in allaje
1,5-10 kW.
mutchi sau a unui gnp de mut hi, cot_
Tub cu @od rotdttr. Folosit La aparaturile
secutive unei excltalii anormale de ordin kw. lunattdt dE calciu Proiluce sub actiuea .a-
cu putere harei de 12-20-22-40
chimic sau electric. zelor Rdntgen o fluorescentd alba*ra_vio-
Se roteqte jn timpul expuerii radlografice,
rtubaut osos. Lame miai ile tesut osos care letd, adiatie lumjn@sn f@rte propice pen_
ircli elecironii bohbardeazn o supralali
parttcipd la structura osurul
tN lmpEsionarea emulsiei ensibile.
Ttunslaffiotor d,e iaoltd tensiune, DispozitN
bobliat cu care !e hanslomd curentul de Trb cu focdt d&Dir, Unul mai mare pentru Tesut coniunctlo. Telut animal costituit dtn
o puteie mai mare (pentru un curent ele- fibre * celule care au rol de sustinere $
tenslune electice mica al uzinelor, de
ironic mat inte.,s) ti unul mal mjc pentru de leg6turd a organelor tUn corP
110-120 voltl, in curent de t.nsiune elec-
o putere mai mica (alent elecfuonic rdl ulcet rddlalogic. Datorit lezEril elementllui
trlcA ridicatd, de la 10000 la 100 000 aolti.
pllin intetrs). Focarele pot ri construite 1n coirunctivo-vawlar al dermului, lh care,
rre d.elenbury (pozitte). Decubtt pe o msa
spiral6 sau liniar, Ele se pot monta ln la acli$ea repetata !0ntgenian6, ftbrele ti
inclinat, jn aFa fel incit partea superloari
doui lelri: - elrctronii ambelor locare colulele €tastlce ti conjunctive degene-
a corpului se lie mal Jos decit cd inle-
' lovesc ace@ri suprara9a,c rez6 i vasele obstruate iluc la procFe en-
noara. Inclinalia poate fi ile gradeva.iate.
tajul unei centrdrt pertecte la radioglafie, doflebiuce ti afteritlce. Glanilele se dist lg
r/olee. Fire neizolate sau cu lzolatie subfire
d@arece lasciolele de mze pornesc depe pielea se subljazn, e uscatA, se Pjgm€n-
din bumbac, inf{turate Pe un talnbtr cu
aceeeFi suprarald, da., cum o parte @te teszd, apar zone de hiperkeratozei care pot
arc, iloua lire pentru troleul catorlic ti
bombedatd de electrcnii ambelor lilamente. c6dea. dind ulcere trolice $u ragede
unul pentru troleul anodlc. Nu au nlci o
proteclie conha inaltei tensiuni, din care se poate degrada !9or i Este, de oblcel cronic ti se vindecd greu

27',.'
13-T ehnicaradiograricr.
Ultrdutolete. Doner\i,ll radialiilor invizibile, substsnF de conhast pentru examinarea Vetticdld aurlculdfd, Pldnul perpendicular pe
sltuate in sperrul dincolo de violet, Ra- adiologicd a apaFtului urinar ti s siste- oriantala germana care hece prin cele
djatiile ultraviolete sjnt aseftlnntoare lu- mului alterial, cu un conlhut de 520,t iod. doud oriticii auditive.
minii, de care se deosebescprlltt-o frec- se sase*e in comelt in tiole de 10 sau