Sunteți pe pagina 1din 106

1

Cuvant introductiv

Pentru orice crestin pierderea Patriarhului Teoctist e o mare durere, o lipsa


care nu poate fi asa usor inlocuita. Nici nu s-a “racit” insa Prea Fericitul ca
lupta pentru putere a si inceput. De fapt incepuse din 1990, dar longevitatea
intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane strica planurile oricui.

Unul dintre marii favoriti la jiltul patriarhal este Mitropolitul Moldovei si


Bucovinei, Inalt Prea Sfintitului Daniel Ciobotea. Om de mare anvergura
intelectuala, insa prea putin legat de monahism, lucru care i se reproseaza
cu varf si indesat. Profesor timp de peste opt ani de zile la Institutul
Ecumenic de la Bossey – Elvetia, ba chiar director adjunct, Mitropolitul Daniel
este suspectat de unii de o relatie nu tocmai ortodoxa cu organele Securitatii
Statului. Este cel putin greu de crezut ca, in cariera sa universitara, Daniel
Ciobotea nu s-a intalnit cu “baietii cu ochi albastri” din moment ce din 1976
venea in tara numai ca vizitator. Unii ar baga mana in foc ca oricum devenea
episcop, din moment ce, in 1988, a fost chemat de urgenta in tara, tuns
calugar si peste noapte hirotonit protosinghel. Anul Revolutiei, 1989, nu l-a
prins chiar “neinitiat” de ”ierarhia nevazuta” cum era numita Securitatea sau
Directia de Informatii Externe, din moment ce proaspatul protosinghel era –
hai ca stiti deja – responsabil cu Sectorul Relatii Externe al Bisericii Ortodoxe
Romane. Mitropolitului Daniel i se mai reproseaza apartenenta la Masonerie.
Nu a negat niciodata aceasta apartenenta, relatiile sale cu masonii
importanti fiind de notoritate, dar nici nu a confirmat apartnenta sa in
aceasta organizatie discreta (nici nu avea cum - n.r.). Cazul nu ar fi insa
singular, din ce in ce mai multi ierarhi catolici, protestanti sau ortodocsi fiind
capacitati de „Marea Fratie”.

IPS Daniel a reusit sa-si asigure si sprijinul politic fiind prieten – ca orice
roman cumsecade si echidistant – cu tot spectrul politic. L-a decorat pe
Mugur Isarescu cu cea mai mare distinctie a Mitropoliei, „Crucea Moldova”,
dar si pe Octav Cozmanca. L-a ajutat pe Adrian Nastase – in stenogramele
PSD, liderul Ion Solcanu spune – „e omul nostru trebuie ajutat”, dar nu a
pregetat sa “dea Cezarului ce e al Cezarului” si celorlalte partide ajunse
conjuctural sau nu la putere.
2
Biserica si Francmasoneria, razboiul nevazut

Fiecare isi disputa caracterul universal si de aici conflictul. Biserica este ?


catolica?, adica ?universala?. Masoneria depaseste granitele nationale si
concureaza universalitatea Bisericii Romei. Masonii cred in marele Arhitect al
Universului. Dar este Marele Arhitect si Dumnezeul crestinilor? Disputa
dureaza de peste doua secole si nu se profileaza nici un armistitiu.

Condamnarile Vaticanului

Inca de la inceput, Biserica Catolica, a vazut in Francmasonerie un pericol,


considerind organizatia incompatibila cu doctrina crestina. Prima luare de
pozitie a fost formulata de Papa Clement al XII-lea in constitutia ?In
Eminenti?, publicata in 1738. Aceasta este confirmata si reinnoita de Papa
Benedict al XIV-lea. Pius al VII-lea isi urmeaza predecesorii si publica
constitutia ?Ecclesiam a Jesu Christo? in1821, fiind urmat de Leon al XII-lea in
1825. Aceeasi pozitie o adopta si urmatorii Suverani Pontifi: Pius al VIII-lea si
Grigore al XVI-lea. Dupa asasinarea primului-ministru italian Pellegrino Rossi,
proclamarea si infringerea Republicii Romane si revenirea Papei la Roma
(1850), Pius al IX-lea incepe asa-numita politica de intransigenta (?Non
possumus?) fata de puterea seculara si ajunge sa fie considerat cel mai
important adversar al Masoneriei. Papa Leon al XII-lea, in 1884, analizeaza
amanuntit punctele de vedere ale Bisericii si ale Francmasoneriei. Papa arata
ca naturalismul adoptat de francmasoni se bazeaza pe convingerea ca
natura este desavirsita si suficienta siesi, ca si cum nu ar fi atinsa de pacat.
Astfel, ar fi de ajuns sa urmarim natura, fara sa fie nevoie de lupta pentru a
infringe pornirile pasionale sau violente. Episcopul Romei reproseaza
Francmasoneriei ca doreste manipularea oamenilor prin subminarea familiei,
educatiei tinerilor, orinduirii sociale existente, chiar a notiunii de autoritate,
si de asemenea ca, promovind egalitarismul socialist si comunist, des-

3
considera deosebirile dintre oameni. In 1906, Pius al X-lea condamna
Francmasoneria si avertizeaza asupra legaturii ei cu comunismul.

Opriti de la Impartasanie

Din cauza unor formulari ambigue de dupa Conciliul Vatican II, unii au crezut
ca Biserica Catolica si-a indulcit pozitia fata de francmasoni. Pentru a risipi
nelamuririle, in 1983, Cardinalul Razinger a publicat o Declaratie despre
Asociatiile Masonice, in care arata ca ?sentinta negativa a Bisericii privitoare
la asociatiile masonice ramine neschimbata de vreme ce principiile sale au
fost mereu considerate ireconciliabile cu doctrina Bisericii, drept care ramine
interzis a deveni membru in acestea. Credinciosii care adera la asociatiile
masonice sint in pacat grav si nu pot primi Sfinta Impartasanie?. O mare
parte dintre dispute s-a axat pe analizarea riturilor francmasonilor, pe
secretismul organizatiei, pe influenta sa in politica, in presa. Si Biserica, si
Francmasoneria s-au schimbat, insa trecerea timpului nu pare a fi modificat
raporturile dintre ele. Chiar daca Francmasoneria nu practica rituri
ofensatoare pentru crestini sau nu ascunde conspiratii mondiale, Biserica nu
o accepta nici astazi deoarece crestinismul este esentialmente o religie
revelata (Dumnezeu s-a aratat omului) si supranaturala. Dincolo de orice
satisfactie sau implinire naturala, crestinul tinde la o vesnicie de unire cu
Dumnezeu insusi, si dincolo de orice posibilitati naturale, aceasta unire e
inceputa de pe acum in Sfintele Taine ale Bisericii.

In Prima Porunca e afirmata unicitatea lui Dumnezeu. El cere nu doar


respect, ci chiar inchinare. Dumnezeu nu accepta sa isi imparta locul cu
nimeni. Biserica respinge ideea ca Dumnezeu ar putea fi folosit de o
organizatie sau privit ca un zeu printre altii, oarecum echivalent cu Budha ori
Manitu, plasat cumva ?sub umbrela? Marelui Arhitect.

Proiectul Francmasoneriei a esuat

Interviu cu Cornelius Moldovan, absolvent al Facultatii de filozofie al


Universitatii ?Jean Moulain? de la Lyon

4
Ce relatie are Francmasoneria cu adevarul?

Pentru francmasoni, totul inseamna stiinta, cunoastere. Ei considera ca au


adevarul. Crestinul nu are adevarul, nu il poseda. Adevarul i s-a revelat de
catre Dumnezeu.

Ce imi permite sa spun ca Dumnezeu este Adevarul?

Faptul ca o spune El. Ca nu o spun eu. Dumnezeu e un adevar care se


sustine singur.

Crestinii sint interesati de adevar, francmasonii de cunoastere. De ce nu se


inteleg?

Problema este ca nu totul este stiinta si ratiune. Daca pot cunoaste totul,
daca Dumnezeu e o idee (cum spunea Descartes), atunci Dumnezeu e un fel
de anexa a Francmasoneriei, importanta fiind cunoasterea. Daca eu pot sa
cunosc tot si totul e ideea mea, Marele Arhitect nici nu exista, l-am inventat
eu. Proiectul Francmasoneriei a esuat: oamenii se nasc si mor ca inainte,
nimic nu ii scoate din conditia lor, nu ii face fericiti. Astfel ca Francmasoneria
functioneaza ca o gnoza: nu accepta discutia, stie raspunsul dinainte. OK,
proclamam progresul, emanciparea etc. Ei, si? Pentru ce?

Asadar, cunoasterea nu satisface aspiratiile omului?


Cunoasterea implineste, dar nu implineste totul in om. La Francmasonerie,
cunoasterea e un absolut. Ea nu salveaza. Este o ideologie pentru ca explica
totul pornind de la o singura parte. Am de-a face cu o ideologie care are un
anumit tip de functionare.

Pe linga preocuparea pentru cunoastere, francmasonii sint atasati si de


simboluri, ritualuri. Ce valoare au acestea?

Tot ce este ritual se leaga de corp. E ceva care nu are sens decit ca simbol,
care te trimite dincolo de el, de stricta manifestare a sa. Pe crestin, semnul
Crucii, icoanele, ingenuncherea il trimit dincolo. Pentru un francmason, ritul e
propria lui manifestare pentru ca el crede in natura si astfel se opreste la

5
gest. Acest rit este profan, si nu sacru. Este inventat de oameni, ca obiceiul
de a bea cafeaua de dimineata. Crestinul e suflet si corp. Intr-un rit sacru,
totul are semnificatie sacra, luata din Revelatie. Ritul profan e inventat.
Cunoasterea nu e sacra, ci profana prin definitie.

Biserica Ortodoxa condamna Masoneria


Spre deosebire de Biserica Catolica, Biserica Ortodoxa nu a combatut atit de
vehement Francmasoneria, desi a condamnat-o in termeni severi. Astfel, in
1937, Biserica Ortodoxa Romana a dat prima si singura hotarire de
condamnare a Masoneriei. Referatul ?Studiu asupra Francmasoneriei? a fost
intocmit de Mitropolitul Nicolae al Ardealului, ca urmare a cererii facute de
Sfintul Sinod inca din 1934. Sfintul Sinod, in sedinta din 11 martie 1937, si-a
insusit concluziile din referat si a hotarit ca ?Biserica osindeste
Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta?.

Iata citeva fragmente din concluziile studiului Mitropolitului Nicolae al


Ardealului, aflate si astazi in vigoare.

Francmasoneria este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un


insemnat rol, avind un rit cvasi-religios, luptind impotriva conceptiei religios-
morale a crestinismului, impotriva principiului monarhic si national, pentru a
realiza o republica internationala laica. Ea este un ferment de stricaciune
morala, de dezordine sociala. Biserica osindeste Francmasoneria ca doctrina,
ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele
motive:

1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar


revelat de Dumnezeu, indemnindu-i sa admita numai ceea ce descopera
ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului
ale carui invataturi sint revelate de Dumnezeu. (...)

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista,


reprobind ideea unui Dumnezeu personal, deosebit de lume, si ideea omului
ca persoana deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod


consecvent o morala pur laica, un invatamint laic. (...)
6
4. In lojile Francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii, si
Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul
si se inalta deasupra celorlalti oameni. (...)

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor


precrestine. (...) Prin acest cult, Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei
alte religii, deci si crestinismului.

6. Francmasoneria este un element de continua si subversiva subminare a


ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri,
unelte subordonate altei autoritati pamintesti decit aceleia care reprezinta
ordinea stabilita vizibil. (...) Impotriva juramintului crestinesc pe care acei
functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramint paginesc.

7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu,


conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a
cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si
dobindeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori nu
admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sinul
omenirii?.

Despre ocultări oculte

La înmormântarea lui Adrian Pintea am aflat că el a fost un mason de frunte


şi catolic în acelaşi timp. Tot la înmormântare, la înmormântarea lui Florian
Pitiş aflăm că el a fost purtătorul de cuvânt al masoneriei române dar creştin-
ortodox. Cu siguranţă d-l Pitiş a fost mason, dar nu şi creştin-ortodox. Ieri am
aflat că şi Virgil Ianţu pune mâna la inimă şi că e tot mason.

7
Vă puteţi întreba cum de a fost slujit la înmormântare un mason de către
preoţi ortodocşi. Milostivirea noastră, trecerea noastră spre iconomii extreme
estre proverbială, atâta timp cât noi lăsăm în cimitirile noastre să fie
îngropaţi toţi ereticii şi păgânii, împotriva prescripţiilor noastre cultuale, şi
slujim şi sinucigaşilor cât şi celor care ne drăcuiau până mai ieri, lăsându-i pe
toţi în mila lui Dumnezeu. Ce am putea face mai mult pentru astfel de
oameni? Dacă am fi duri, dacă am fi potrivit acriviei canonice, dacă am fi
după învăţătura noastră, adică cu rigoare, nu ar trebui să lăsăm vreun eretic
sau vreun apostat să fie îngropat în cimitirele noastre, care sunt sfinţite şi
sunt ale Bisericii lui Dumnezeu.

Aşa cum evreii nu lasă pe cineva neevreu să se îngroape în cimitirele lor şi


toţi le respectă regula de viaţă, tot la fel, regula Bisericii Ortodoxe este aceea
de a nu lăsa pe un eretic sau pe un păgân să fie îngropat lângă ortodocşi.
Însă noi ne milostivim de toţi şi stăm lângă toţi, nu numai în timpul vieţii ci şi
după moarte. Nu suntem, cu alte cuvinte, oculţi, ascunşi, însă de noi se
ascund mulţi.

Sorin Frunzăverde se declară mason după moartea PFP Teoctist dar este
membru al Adunării Naţionale Bisericeşti a Bisericii Ortodoxe Române. Începe
să ne apuce o teamă inexprimabilă. La cine mai trebuie să ne aşteptăm că
este mason, satanist sau păgân sub veşminte clericale?

La moartea Preafericirii sale, ca la orice praznic de la Patriarhie, metodic, au


urmat la ştiri îmbrânceli, ţipete, inadvertenţe… Nu a fost nicio inadvertenţă
mediatică la înmormântările recente ale celor doi masoni amintiţi. Nu a fost
prezentat la TV niciun gest anapoda al participanţilor la înmormântare, deşi
se putea găsi un actor scârmându-se în nas sau vorbind la mobil şi râzând
sau pe o bătrână împiedicându-se. Nimeni nu a greşit gradele pe care le
aveau cei doi şi când a vorbit fratele Olimpian despre fratele Pitiş nimeni nu
a surâs la auzul unor astfel de apelative de ev-mediu.

Astăzi a apărut ştirea că sunt 6000 de masoni în România şi că ei ocupă


roluri importante în societatea democrată. Ce rol tainic au? De ce nimeni nu
îi interoghează pe aceşti domni şi de ce nu trăiesc într-un mod impropriu

8
relaxării ideatice postmoderne? De ce sunt discreţi? De ce nu punem semnul
egal între satanism şi masonerie şi nu observăm că ocultul nu este benefic
pentru cei mulţi? De ce nu există transparenţă? Unde sunt carele de reportaj
şi reporterii intempestivi care să ceară dezvrăjirea templelor masonice şi să
dea negura la o parte, ca să vedem oamenii?

Am vrut să vizitez într-o dimineaţă un templu mozaic din Bucureşti, şi


portarul, ortodox [aşa mi-a spus el], mi-a interzis să intru în curtea templului,
dacă nu îmi pun acoperământul acela special pentru bărbaţi pe cap. I-am
spus că eu, ca preot ortodox, nu cred în acest obicei mozaic şi că, dacă mi l-
aş pune, nu ar simboliza nimic pentru mine. Şi ortodoxul nostru nu m-a lăsat
să intru. M-am uitat în ochii lui, păreau turbaţi, şi am plecat cu o faţă
crispată. Cu siguranţă, dacă intra într-o Biserică Ortodoxă, acest portar
ortodox, nu era tras de nimeni de mânecă.

La fel mi s-a întâmplat într-un cimitir evreiesc şi apoi într-un cimitir luteran:
mi s-a spus că nu pot să intru. Scurt. Fără nicio explicaţie. Eşti chestionat
imediat sau eşti urmărit sistematic. De ce ocultăm, de ce ne ocultăm cultul
sau mişcarea religioasă, filozofică, dacă nu e nimic necurat la mijloc?

Urmăresc, de acum fără stupoare, toate fentele mediatice, toate


distorsionările de imagine ale Bisericii Ortodoxe şi am observat că nu trece o
săptămână fără să văd pe sticlă un preot care a mai făcut ceva, fără un
ierarh care face, fără un monah care are probleme cu cine ştie ce lege. Însă
noi nu ştim mai nimic despre cine conduce televiziunile, despre cine lucrează
în ele, cum au ajuns acolo, cine sunt aceşti oameni, ce credinţă au, ce
sănătate psihică au, ce antecedente au. Stăm în faţa televizorului şi înghiţim
tot peştele ce sare din plasă. Însă eu am prostul obicei să mă întreb: Şi care
e rostul ştirii? Cât bine sau rău face această ştire? Până unde, pe cine loveşte
ştirea? Întrebările mele sunt identice cu cele pe care le am în faţa cutiei de
peşte sau a cărnii de porc pe care vreau să o cumpăr din supermarket.

Puţini ştiau că Pintea, Pitiş, Frunzăverde sunt masoni. Şi aflăm deodată acest
lucru, în momente cheie. Legitimarea de tip mason e ca legitimarea de tip
decoraţie: toţi vor să fie eroi. Eroii cui? Va veni cineva şi îmi va spune că nu

9
ştiu eforturile pe care le fac masonii pentru prosperitatea….Da. Fiecare
facem tot feluri de eforturi. Însă depinde pentru cine şi în ce scop. Masoneria,
avalanşa neoprotestantă, etosul gay, satanist, relaxat… nu au, în mod
evident, rolul de a consolida credinţa ortodoxă în România şi de a adânci pe
români în tradiţiile vieţii lor de secole. Ei vin cu altceva, ocult adică
primejdios, satanic adică împachetat frumos.

Moartea albă: e un nume poetic dat drogurilor. Metafora însă e dureroasă.


Asistăm la alterităţi care ne displac şi vizavi de care nu putem să ne
manifestăm decât…amiabil. Moartea sufletească a românilor, moartea prin
negarea şi relativizarea interioară a credinţei ortodoxe, a credinţei mântuirii,
este o moarte albă. Cum să mă manifest altcumva faţă de această moarte
decât rugându-mă şi predicând împotriva ei.

Însă, băieţii aceştia care se cred deştepţi, confundă bunătatea şi smerenia


noastră cu imbecilitatea şi, pe cât noi suntem de primitori, pe atât şi ei vor
să ne încalece. Nu voi fi nici acum melodramatic. Credinţa ortodoxă crede în
puterea lui Dumnezeu şi în purtarea Sa de grijă faţă de noi, care e mai
puternică decât toate cursele diavolilor. Deşi pare imposibil să scapi, să te
mântui, într-o asemenea lume coruptă, curvară, totuşi nu toţi creştinii
ortodocşi au îngenuncheat în faţa lui Baal.

Noi surprize? Probabil că da. Însă vom avea şi noi purtări de grijă ale
Stăpânului nostru, care nu uită turma Sa cea mică.

10
Mic indreptar despre oculta care a subjugat Romania

Pizma, setea de razbunare, analfabetismul, prostia si lasitatea au devenit in


comunism criteriile de selectie ale noii „elite“ a tarii.

Indata dupa ce a preluat toata puterea in stat, Partidul Comunist a purces sistematic si cu
brutalitate la aplicarea intregului plan de transformare a tarii dupa modelul inchipuit de geniul
diabolic al lui Lenin; pe linga masurile radicale in domeniul politic si in economie, in special in
industrie si agricultura, figura ca un adevarat prealabil exterminarea burgheziei sau barem
aducerea unei parti a ei la totala supunere. Si, de fapt, nu a fost vorba numai de burghezia stricto
sensu de „gulerele albe“, ci de tot ce se ridica, si la oras si la sat, deasupra mediocritatii, de stare
sau de intelect. Astfel au fost hartuiti, prigoniti, intemnitati si nu arareori ucisi in toata tara satenii
cei mai instariti sau mai destoinici. Pizma, setea de razbunare, analfabetismul, prostia si lasitatea
au devenit curind criteriile de selectie ale noii „elite“ a tarii.

Productie culturala dupa reteta comunista

Fara indoiala, la inceput de tot, s-au gasit si politicieni onesti sau intelectuali de inalt nivel – ca
de pilda, marele savant Constantin Parhon – care, avind demult optiuni de stinga, au putut crede
ca pretinsul socialism importat din Uniunea Sovietica era benefic pentru a scutura putin inertia
noastra seculara. Foarte curind insa, ar fi trebuit sa isi dea seama ca devenisera simple unelte
pentru scopuri cu totul straine de interesul tarii. Din slabiciune insa, odata prinsi in plasa, putini
au avut curajul sa rupa perfidul contract, cu riscul pierderii libertatii sau chiar a vietii. Cei mai
multi au ramas inregimentati in ceata „tovarasilor“ de drum („fellow travellers“) ai Partidului
Comunist.

Fenomenul s-a extins indata pina la cele mai inalte sfere ale culturii. Intrucit, de cind e lumea,
talentele nu sint intotdeauna nelipsit asociate cu caracterul, s-au folosit la noi destul de multi
scriitori de mare talent – voi cita doar pe Sadoveanu si pe Calinescu – care s-au grabit sa-si vinda
numele pentru o sinecura sau si-au plecat slugarnic capul in fata tiranilor analfabeti. Daca
muzicienii, de pilda, sau artistii plastici ori istoricii antichitatii si ai Evului Mediu s-au putut
sustrage pina la un punct „cazurilor“ materialismului dialectic – o stiinta pe care multi
intelectuali romani au asimilat-o cu o repeziciune uimitoare -, intreaga productie culturala
romaneasca, de la jurnalism pina la poezie, a fost pusa la pas de pe o zi pe alta. Creatorii
autentici au inceput sa se ascunda sau sa taca sau sa scrie „pentru sertar“.

Dar au intervenit masuri mai grave, ca suprimarea, in iunie 1948, a Academiei Regale Romane si
inlocuirea ei cu Academia RPR. Hotarire insotita de masuri fizice: excluderea unei jumatati
dintre membrii Academiei, multi dintre cei exclusi fiind chiar intemnitati in conditiile oribile ale
momentului – opt dintre ei au murit la Sighet, alti citiva, prematur, de pe urma suferintelor

11
indurate. Cei ramasi „in piine“ au inceput, la ordin, sa coopteze membri fara valoare, unii chiar
fara nici o opera, si sa participe in cor la osanalele regimului – vorba veche, numai podeaua
oprea temeneaua. Daca membrii inaltei institutii, dupa momentul decembrie 1989, ar fi avut
cinstea intelectuala si curajul moral de a face mea culpa, de a clama parerea de rau pentru
slabiciunea de care au dat dovada - gest de inalta barbatie pe care l-a facut un mitropolit
Corneanu sau un Alexandru Paleologu –, poate i-am fi iertat si poate am fi vazut cooptati in
graba in Academie citiva din intelectualii de valoare „uitati“ sau prigoniti in deceniile de apasare
comunista. Cind colo, potentatii nobilei institutii au purces cu totul de-a-ndoaselea: nu numai ca
n-au grait o vorba de pocainta, dar au luat in pripa o masura de-a drepul ticaloasa, decretind ca
nu mai puteau fi alesi membri deplini ai Academiei personale peste 65 de ani. Dintr-un condei se
excludeau toti cei „cu operele la sertar“! O infamie. Iar potentatii intelectuali din ajun, cei care
profitasera singuri de toate privilegiile, un Eugen Simion, un Dan Berindei, au ramas pina azi sa
tina, tot ei, in Institutie, „piinea si cutitul“. Rusinos. O singura institutie culturala, Uniunea
Scriitorilor, a sfirsit, dupa 16 ani de bijbiiala, sa aleaga in fruntea ei pe un Nicolae Manolescu,
„the right man in the right place“.

Biserica, pusa in genunchi de liderii sai

Din pacate, trebuie sa constatam, indurerati, ca acelasi scandal improasca cu mizga indoielii si
cea mai inalta institutie - pe care nici nu am avea voie sa o numit institutie, caci este deasupra
infiintarilor omenesti -, Biserica. Biserica rasariteana sufera, de un mileniu si jumatate, de o
afectiune pe care unii au numit-o „cezaropapism“: la Constantinopol, cind un diferend se isca
intre patriarh si basileu, acesta, cezarul, avea ultimul cuvint. Precaderea puterii civile asupra
autoritatii ecleziastice nu era de o gravitatea absoluta atita vreme cit si patriarhul, si cezarul erau
crestini credinciosi - s-a putut chiar intimpla, in vremea unei crize mari, ca basileul sa fie mai
aproape de gindirea ortodoxa decit prelatul. Dar cind am avut de-a face cu o putere civila, un
executiv fatis ateu si adesea violent anticrestin si iconoclast, atunci supunerea capilor Bisericii
fata de putere devenea un pacat, optiunea martiriului in loc de supunere, o datorie.

Aceasta vocatie a martiriului n-a aparut la noi decit la clerul de jos. Daca am avea azi ferocitatea
de a publica intr-o culegere sirul lung si penibil de osanale pronuntate de patriarhul Teoctist in
cinstea sinistrului si grotescului Ceausescu, ne-ar fi rusine sau, mai trist, ne-ar umfla risul.
Patriarhul, indata dupa evenimentele din decembrie ’89, a facut gestul firesc si minimal de a se
retrage. A fost insa degraba rechemat. De cine? De credinciosi sau de soborul Bisericii? Ma tem
ca mai curind de puterea oculta, de aripa Securitatii care „ajutase“ sa izbucneasca Revolutia.

Omul care a girat oculta

Si ajung la incheiere: aceasta oculta a gasit in Ion Iliescu omul potrivit pentru a prelua comanda
puterii izvorite din Revolutie – si intreaga oculta punind mina pe toata averea tarii si pe toate
pirghiile puterii, avem impresia ca mai comanda si astazi din umbra. Faptul ca la 17 ani de la
Revolutie nu s-a intimplat inca procesul celor care au inventat sinistra farsa a „teroristilor lui
Ceausescu“, in urma careia au murit o mie de tineri nevinovati, va ramine o rusine pentru
intreaga natiune. Idem pentru pedepsirea crimei de a fi adus de mai multe ori pe minerii din
Valea Jiului, mintiti si abrutizati, ca sa terorizeze iar intreaga tara.

12
Tara – chiar integrata oficial in Uniunea Europeana - nu se va insanatosi cu adevarat decit atunci
cind se va fi dezbarat de intreaga aceasta generatie patata de vechea faradelege. Societatea civila
trebuie in fine sa se mobilizeze unanim si hotaritor in acest scop.

Telegrama care desparte Biserica Ortodoxa de


Teoctist Arapasu

A colaborat Biserica Ortodoxa cu regimul comunist? Daca ne referim la BOR


ca la o comunitate a credinciosilor ortodocsi, e cazul sa vorbim despre
reprimarea ei. Ortodocsii erau discriminati, ori chiar pedepsiti cand isi
manifestau deschis credinta. Multi preoti au sfarsit in inchisoare,
manifestarile religioase erau strict limitate. Biserica, ca organizatie, isi
pierduse autonomia. E adevarat ca BOR nu a fost interzisa, cum s-a
intamplat cu alte culte, ortodocsii nu au fost reprimati cu vigoarea cu care s-
a lovit in miscarile neo-protestante. Acest fapt nu dezminte realitatea
persecutarii credinciosilor ortodocsi.

Altul este raspunsul la intrebarea: au colaborat cu regimul ierarhii BOR si unii


preoti? Nu numai ca reprimarea BOR nu a exclus colaborarea ierarhiei
acesteia, ci chiar a implicat-o. Pentru controlul vietii religioase, care-i obseda
de comunisti, un rol principal l-a jucat asezarea in fruntea bisericilor a unor
oameni ai regimului. Era un sistem general de stapanire a societatii: punerea
unor fideli in varful fiecarui organism. Metoda se aplica, cu exceptii minime,
in Romania ca si in celelalte tari ale sistemului comunist. In special in Europa
de Est si URSS, ierarhii bisericilor aveau rolul de santinele aflate sub
comanda Partidului. Doar un cinism inspaimantator sau totala neintelegere a
perioadei ii poate face pe unii sa-i declare astazi pe Teoctist Arapasu si pe alti
ierarhi martiri ai credintei, aparatori ai BOR, rezistenti ai politicii lui
Ceausescu. Desigur, Patriarhul, mitropolitii si episcopii nu au fost doar roboti.
Au avut si propriile lor tendinte, propriile lor cautari. Dar simpli roboti nu au
fost nici Gheorghe Maurer, nici Ion Iliescu, nici Gheorghe Stoica, fara ca prin
aceasta sa apartina mai putin armaturii regimului represiv.

13
Sofismele folosite de catre avocatii din oficiu ai ierarhilor BOR ating uneori
culmi nebanuite. Este cazul incercarii recente de a reinterpreta sensul
telegramei adresate de Patriarhul Teoctist lui Ceausescu la 17 decembrie
1989. Care, se explica cititorului astazi, ar fi fost o telegrama fara
importanta, una "de rutina", expediata dupa tinerea Adunarii Nationale
Bisericesti. Fara referire la evenimentele de la Timisoara. Oare sa fie atat de
greu sa intelegi ca trimiterea de felicitari lui Ceausescu, in acele zile,
semnala sustinerea dictatorului care daduse ordinul sa se traga in multime?
Ce era mai jalnic, atunci, cand revoltatii Timisoarei infruntau moartea -
despre asta aflase toata Romania prin Europa Libera -, decat sa-ti exprimi
fidelitatea fata de niste conducatori patati de sange?

Cum se comportau altii? Comisia Helsinki a Congresului american condamna


"atacul sangeros impotriva unor demonstranti neinarmati". Luis Schwitzer,
secretarul general al Federatiei protestante din Franta, trimitea presedintelui
roman o scrisoare ce exprima "via emotie privind represiunea impotriva
populatiei Timisoarei". Amnesty International lua act "cu neliniste" de
evenimentele care s-au produs pe 17 decembrie. Comitetul francez, membru
al Federatiei Internationale Helsinki, se adresa presedintelui Frantei pentru a
mobiliza comunitatea internationala in fata "turnurii dramatice si terifiante a
represiunii din Romania". Iata un mic inventar care arata cat de respingator
era sa feliciti dictatorul in timpul acelor evenimente care indignasera lumea.
Aceasta a facut Patriarhul Teoctist in numele Adunarii Nationale Bisericesti.

Cumpana Patriarhului

Cel mai secret si mai intunecat episod din viata Intai Statatorului Bisericii
Ortodoxe Romane, Patriarhul Teoctist – perioada cat a parasit Scaunul
Patriarhal in decembrie 1989, in plina revolutie – este scos la lumina de
marturisirea zguduitoare a unui monah de la Manastirea Regala "Sfanta
Treime" din Sinaia. Acesta dezvaluie ca Patriarhul Teoctist a batut la usa
chiliei sale aproape de miezul noptii de 22 spre 23 decembrie 1989, la 12 ore
de la fuga sotilor Ceausescu. Vreme de doua saptamani, nici staretia
manastirii nu a stiut de prezenta inaltului ierarh ortodox. Doar patru

14
persoane din Romania erau informate despre ascunzisul de la Sinaia,
recomandat Patriarhului de catre Gelu Voican Voiculescu. De altfel, acesta a
fost singurul oficial al statului care l-a si vizitat de cateva ori. Nici o fata
bisericeasca nu a trecut pragul chiliei din Sinaia, ceea ce l-a facut pe ierarh
sa creada ca a fost parasit de Dumnezeu.

La 18 decembrie 1989, Sfantul Sinod s-a reunit in sedinta, o sesiune extrem


de tensionata din cauza evenimentelor de la Timisoara. Patriarhul Teoctist a
anuntat atunci ca este de acord cu decizia politica de reprimare a miscarii
din orasul de pe Bega, pe care o percepea ca "provocata de agenturi straine"
si in care vedea pericolul destramarii statului, cu reflexie imediata in
destramarea Bisericii. Nici unul dintre membrii Sinodului nu l-a contrazis. Nici
pe fata, nici pe la colturi. Nimeni nu va sti vreodata ce a fost in sufletul Intai
Statatorului Bisericii Ortodoxe Romane cinci zile mai tarziu, cand fuga
Ceausestilor a scos in strada sute de mii de romani.

Potrivit monahului care avea sa-l gazduiasca pe Teoctist in urmatoarele 112


zile, intr-o umila chilie, decizia de a parasi in cel mai mare secret Palatul
Patriarhal si de a se ascunde la Manastirea Regala "Sfanta Treime" din Sinaia
(considerata si astazi vila patriarhala) i-a fost sugerata de Gelu Voican
Voiculescu, ale carui rang si rol in Revolutie nu au fost niciodata complet
elucidate. Cert este ca Voiculescu, cel care avea sa devina dupa executia
Ceausestilor prim-viceprim-ministru al Romaniei, i-a indicat locatia. Probabil
si numele monahului cu care urma sa imparta chilia.

"Oare ma vei vinde pentru un blid de linte, precum Esav pe Iacov?"

Teoctist a plecat spre Sinaia pe seara, cu masina Patriarhiei, condusa de


soferul sau personal. Monahul care l-a gazduit sustine ca doar Gelu Voican
Voiculescu, scriitorul Artur Silvestri, poate cel mai bun prieten al
PreaFericitului, si soferul au stiut de acest ascunzis.

Cu o ora inainte de miezul noptii de 22 spre 23 decembrie, Patriarhul a batut


umil la usa unei chilii a manastirii mici, vechi, construita de Spatarul Mihail
Cantacuzino. L-a primit acelasi monah care a consimtit astazi sa se
destainuie "Romaniei libere". "A aparut seara, nu a mancat nimic, nu a
participat la liturghie, a stat inchis in chilie, ca un prizonier. I-am adus a doua
zi mancare de la trapeza ("cantina" calugarilor – n.r.). Abia dupa cateva zile
am inceput sa fiu banuit de obste ca ceva se intampla, ca duc cuiva mancare
15
pe ascuns", isi aminteste monahul. Cam in a treia zi, i-a dus un blid cu linte si
atunci Patriarhul s-a deschis spre confesiune si i-a spus: "Oare ma vei vinde,
preacuvioase, pentru un blid de linte, cum l-a vandut Esav pe fratele sau,
Iacov? Sigur, nu". Dupa care a povestit monahului cum tot un blid de linte
mancase la 14 ani, acasa, in comuna natala, cand a plecat cu oile la pascut
si nu s-a mai intors, luand drumul manastirii. Tatal sau ii strigase cu cateva
zile inainte: "Doar nu te-oi face popa, sa te dau la scoala!".

"Se dadea in vant

dupa Busuioaca"

"Ii placea foarte mult crapul cu mamaliga si mujdei, asa ca am rugat un


prieten al obstii noastre sa aduca tot a doua, a treia zi cate un crap de la
pescaria Pestera Ialomicioarei, de peste munte", isi aminteste gazda. Painea
era din cea cu cartofi si era adusa special de la Brasov, de la un brutar ce
deservea manastirea. Dimineata, Teoctist manca paine cu cartofi, insotita
totdeauna de ceaiul de rododendron. Planta era culeasa de gazda in aceeasi
luna a fiecarui an de la Cota 1400.

Tot monahul ii prepara siropul de con de brad cu care indulcea cate un pahar
de "Busuioaca de Bohotin". Patriarhului ii placeau doar vinurile dulci si foarte
dulci. "Prea Fericirea Sa imi spunea dupa cateva pahare de vin: «Bohotina,
Bohotina, cu aroma ta divina!». Se dadea in vant dupa afinata amestecata cu
tuica ardeleana, careia ii spunea «puterea ursului», se imbujora si ii placea
sa asculte romanta «Asa bea mitropolitul», fredonata de mine",
rememoreaza monahul.

"Parca avea o lesa foarte lunga, al carei capat nu il vedeam"

Vreme de doua saptamani, restul obstii monahale n-a stiut ce oaspete


important adaposteste. Cand au aflat calugarii, si-au vazut de ale lor, fara sa
incerce sa inteleaga un posibil substrat.

In tot acest rastimp, a venit de cateva ori in vizita Gelu Voican Voiculescu.
"Vreau sa vad ce face ilustrul dumneavoastra oaspete, Intai Statatorul",
spunea Voican, ceea ce l-a facut pe monah sa intrevada unele comenzi
politice de care era dependent Prea Fericirea Sa: "Parca avea o lesa foarte
lunga, al carei capat nu il vedeam".

16
Seara, stateau mai mult timp "la povesti", intre 9 si 12 noaptea, pana la
slujba miazanoptica: "Ce sa fac, preacuvioase? Asa merg lucrurile. Sigur,
preacuvioase, a trebuit sa fac influenta, ce mai, frate cu dracul pana treceam
puntea. Inca nu stiu daca am trecut-o". Teoctist a pomenit cum, pe cand a
fost episcop la Oradea, "a fost contactat de mai multi ofiteri de Securitate",
isi aminteste calugarul. Astfel se explica, poate, de ce dupa 1990 rectorul
Universitatii Oradea, controversatul Teodor Maghiar, i-a acordat Patriarhului
titlul de Doctor Honoris Causa al universitatii bihorene.

"Sunt parasit de Dumnezeu"

La 18 ianuarie 1990, Patriarhia Romana anunta printr-un comunicat de presa


faptul ca Patriarhul Teoctist s-a retras din Scaunul Patriarhal, fara a spune si
din ce cauze.

Ulterior, intr-un alt comunicat se invocau "motive de sanatate". Pe Patriarh


nu l-a intrebat nimeni, nu l-au anuntat, si asta l-a marcat foarte mult. Pana
atunci se linistise cat de cat, iar anuntul Patriarhiei l-a luat prin surprindere.
"Vezi ca, la un moment dat, ramai fara prieteni", i-a spus atunci, trist,
PreaFericitul gazdei sale. Doua-trei zile a umblat ca nauc, spunand ca e
"parasit de Dumnezeu". "Incet, l-am ajutat cu totii sa uite. Ii placea sa
primeasca daruri si se bucura de ele. Staretul nostru, Clement, si cel ce avea
sa-i urmeze, Macarie, ii faceau cadouri", mai spune monahul.

Ii placea sa se plimbe descult, dimineata, prin iarba cu roua, obicei deprins in


tinerete, la Cernica. Privea ades la picturile lui Parvu Mutu Zugravu, cele cinci
de la Manastirea Sinaia. Sau la desenele facute in carbune de Regina
Elisabeta pe peretii interiori ai muzeului manastirii. Dar n-a intrat niciodata in
cavoul lui Take Ionescu, liderul taranist inmormantat in paraclisul manastirii.

Lovirea cu urzici, un tratament-penitenta

Gazda a avut privilegiul sa-i vada trupul lui Teoctist cand, in primavara
extrem de timpurie a lui ‘90, "prizonierul" i-a cerut un tratament cu urzici.
Monahul a cules primele urzici verzi aparute pe coastele Pelesului si, in chilie,
i le punea pe corp de la brau in sus si cu cele mai lungi il batea usor.
"Patriarhul zicea: «Ma simt mai ager, ma simt mai ager!». Procedeul parea a
aduce si a penitenta, si dura pana la o jumatate de ora. Avea mare grija de
corpul sau. Se dadea dimineata de dupa tratamentul cu urzici cu esenta de

17
nard, un cumul de parfumuri orientale pe care il folosea din abundenta",
spune monahul. "Putini muritori au avut sansa sa vada trupul Patriarhului,
dar eu ma simteam cu totul natural in preajma lui. In fond, ingrijeam un om.
Procedura devenise obicei", adauga el.

"Biserica noastra a avut si o istorie paralela, care se impletea cu crima"

Intr-o seara, prin martie, gazda si-a iscodit inaltul oaspete. L-a intrebat, timid,
cum vede lucrurile, "cum de comunistii s-au pus pe daramat biserici?". "Mai
bine sa cada cladiri decat sa piara vieti", a spus Teoctist, dupa care a povestit
despre vietile distruse de care avea cunostinta. "Biserica noastra a avut si o
istorie paralela, care se impletea cu crima", a spus Teoctist, dupa care a dat
cateva exemple pe care monahul nu le-a uitat.

A povestit de mitropolitul Bucovinei, Tit Simedrea, care a compus rugaciuni


contra comunistilor. L-a pomenit pe episcopul Visarion Puiu, condamnat ca si
criminal de comunisti, dar care a reusit sa fuga in Apus. A mai povestit de
episcopul Emilian Antal, nepotul Patriarhului Miron Cristea, care s-a opus
vehement impuscarii sefului PNT din Bucovina. A relatat cum comunistii l-au
pus pe calugarul care-l servea pe episcop la masa sa-l otraveasca, iar acesta
a baut singur otrava, zicand "mai bine mor eu decat sa ucid un episcop!".

N-a uitat nici de staretul manastirii "Sfantul Ioan" (din zona Campulung,
Moldova), aruncat de securisti sub rotile trenului. Tot de crima era vorba si in
cazul mitropolitului Sebastian Rusan, "sinucis" prin otravire dupa ce fusese
declarat de autoritati "debil mintal".

"Cum sa nu te marcheze toate astea, si cate trebuie sa mai fi stiut Prea


Fericirea Sa?", se intreaba astazi monahul.

Elena Ceausescu ii pusese gand rau

"A recunoscut in fata umilei mele persoane, in nopti de discutii


cutremuratoare, fragmente ascunse dintr-o istorie de care eu atunci nu
stiam", spune monahul. "Mi-a mai spus cum, intr-o zi, Postelnicu l-a instiintat
ca la o sedinta Elena Ceausescu ar fi zis: "Dar mai terminati-l odata si pe
asta!". Patriarhul s-ar fi aratat mirat fiindca, in aparenta, "se intelegea bine
cu sotia lui Ceausescu".

18
Obiceiul monahului de la Sinaia de a trimite rododendron Patriarhului a
continuat ani de zile dupa 1990. Din pachetul lunar nu lipsea sticla de sirop
de con de brad, cu care se indulcea Busuioaca de Bohotin. Patriarhul il
chema, uneori, la Patriarhie, sa repete tratamentul de primavara cu urzicute.
Dupa ‘94, gazda de la Sinaia ii trimitea "urzicutele timpurii pentru
tratamentul aducerii aminte". Dupa 1996, intre cei doi a intervenit o schisma
si nu s-au mai vazut.

Monahul are si azi iconita de aur in filigran daruita de Patriarh in zilele de


restriste din 1990. Cand o priveste, are o anumita stralucire in ochi, precum
oamenii care inteleg cum merg lucrurile.

» Penitenta si cainta In ortodoxie

Penitenta – poenitentia, in latina; metanoia, in greaca – inseamna "venire in


sine si cunostinta despre cele savarsite, o suferinta de bunavoie pentru
pacatele savarsite si o hotarare de a nu mai pacatui in viitor si a se corecta
in fapte bune. Penitenta e un fel de pedeapsa, fiindca se pedepseste pe sine
omul, intristandu-se si suferind ca a facut rau pacatuind" (Pr. Constantin
Erbiceanu, "Penitenta", 1923).

Pietatea si cainta nu sunt sinonime, cainta fiind "un regret profund al


sufletului si o renuntare la pacatul prin care am dispretuit poruncile lui
Dumnezeu".

Exemplu relevant: "Atunci vazand Iuda, cel ce l-a vandut pe El, ca s-a osandit
la moarte, caindu-se, a intors cei 30 de arginti arhiereilor si batranilor zicand:
«Gresit-am ca am vandut sange nevinovat»" (Matei, 27.3.5).

» Serviciile secrete l-au ascuns, mitropolitul Daniel l-a rechemat

Puterea suprema din BOR a fost, oficial, in mainile unei locotenente in


perioada 18 ianuarie - 4 aprilie 1990. Interimatul a fost asigurat de cinci
episcopi.

Doua evenimente se desfasurau in paralel. Primul privea plecarea


Patriarhului din Patriarhie in mod secret, in zilele revolutiei, plecare de care
stiau foarte putini oameni. In volumul "Vremea Seniorilor" (Carpathia Press,

19
2005), Artur Silvestri nota in capitolul "O pagina inlacrimata de iarna":
"Numai Prea Fericirea Sa Teoctist, straniul ezoterist Gelu Voican Voiculescu si
eu insumi cred ca stim pe acest pamant ce s-a petrecut cu adevarat in acele
zile in Biserica Ortodoxa Romana". Pe de alta parte, parca sub aceeasi
bagheta magica, tot la 18 ianuarie 1990 lua fiinta "Grupul de reflectie si de
innoire in Biserica Ortodoxa Romana", grupand personalitati precum
Bartolomeu Anania, parintele Galeriu, arhimandritul Ilie Cleopa, parintele
Staniloaie etc. In prima instanta, Grupul l-a dorit pe arhimandritul Ilie Cleopa
drept Patriarh, iar statutul de organizare al BOR permitea aceasta optiune:
"Clerul superior se alege dintre licentiati sau doctori in teologie, mitropoliti,
episcopi, arhierei, monahi sau preoti din categoria a I-a vaduvi prin deces"
(Art. 129). Un precedent exista: Patriarhul Iustin a fost propulsat de la
catedra de profesor de teologie direct in Scaunul mitropolitan, pe acelasi
temei. Grupul a inceput o procedura de rupere de comunism in emulatia
imediat post-revolutionara, iar Bartolomeu Anania scria in 4 februarie 1990 in
ziarul "Romania libera" despre "pacatele comise si omisive de BOR in timpul
comunismului". Eforturile grupului au fost modificate insa, iar sub presiunea
externa episcopul vicar de Timisoara, Daniel Lugojanul – Mitropolitul de azi al
Moldovei – i-a facut rechemarea in functia de Patriarh.

Teoctist in 1990: "Nicidecum nu a fost vorba de o demisie"

Evenimentul a fost relatat, sumar, de insusi Patriarhul Teoctist in interviul


acordat in aprilie 1990 ziaristului britanic Alec Russell de la The Daily
Telegraph:

» In traditia regulamentului ortodox este posibil ca un Patriarh sa-si dea


demisia?

— Conform canoanelor si legiuirilor noastre bisericesti ortodoxe, un Patriarh


se poate retrage temporar numai din motive de sanatate. Acest lucru s-a
intamplat si in cazul meu. Nicidecum nu a fost vorba de o demisie, care ar fi
fost anticanonica. De aceea, la chemarea Sfantului Sinod, dupa insanatosire,
am revenit la slujirea de Intai Statator al BOR...

» Daca nu este posibil, cum va explicati retragerea din 18 ianuarie?

— Aveti raspunsul in cel pentru prima intrebare...

20
Secretul Patriarhului

PF Teoctist dorea sa confere Mitropolia Munteniei si Dobrogei preferatului


sau, Teofan, pozitie care l-ar fi transformat pe actualul Mitropolit al Olteniei in
favorit in fata lui IPS Daniel

Dintr-o noua precizare facuta de Costel Calapod, soferul si apropiatul Prea


Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, aflam despre Testamentul
Patriarhului si despre favoritul sau pentru preluarea fraielor Bisericii Ortodoxe
Romane. Un amanunt tulburator ne provine si de la alte surse, bisericesti,
care afirma ca Patriarhul pregatea o schimbare spectaculoasa in organizarea
Bisericii: impartirea atributiilor sale. Prea Fericitul dorea sa pastreze din toate
prerogativele sale pe cele de Patriarh si Arhiepiscop al Bucurestilor si sa
confere pozitia de Mitropolit al Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan,
in prezent Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei. Alegerea urma sa
se faca in Sfantul Sinod, ca si numirea Vicarilor Patriarhali, evitandu-se astfel
ingerinta Adunarii Nationale Bisericesti, plina de mireni apropiati unor
structuri oculte, cum ar fi Masoneria. Numirea lui Teofan la Bucuresti drept
Mitropolit al Munteniei si Dobrogei l-ar fi transformat pe acesta in prim favorit
pentru preluarea pozitiei de Patriarh al Romaniei si l-ar fi dat la o parte pe
Daniel, Mitropolit al Moldovei. Ulterior, dupa cum ne confirma mai multe
surse, inclusiv Costel Calapod, Patriarhul era pregatit si de o eventuala
retragere la Manastirea Cernica, nu inainte de a-l vedea Patriarh pe Teofan.
N-a fost sa fie asa. Alegerile de peste 40 de zile ne vor arata daca vointa
Patriarhului va invinge peste timp.

Va rog sa ne spuneti ce stiti despre Testamentul Patriarhului?

Stiu ca si raposatul Patriarh Iustin, cand a raposat, s-a gasit testamentul sau,
pe care Prea Fericitul Parinte Teoctist l-a respectat intocmai. Eu cred ca si
Prea Fericitul Parinte Patriarh a lasat un Testament, intrucat la Revolutie, in
1989-1990 se stia ca are Testament.

21
-Deci dansul a lasat inca de la Revolutie, din 1989, un Testament?

-Da. Si de multe ori spunea ca va lasa, ca toti Patriarhii care au fost au lasat
Testament.

-Dar v-a spus vreodata explicit ca lucreaza la un Testament sau ca doreste sa


se retraga si ar putea sa lase un Testament?

-Imi spunea ca daca cumva batranetea isi va spune cuvantul asupra sa, sa
fie bolnav sau, eu stiu, sa nu mai aiba capacitatea sa-si faca datoria,
preconiza sa se retraga in viitorii ani la Manastirea Cernica, unde isi pregatea
o casa langa Sfantul Calinic, acolo. Pentru a se retrage, dar nu acum.

-Si pe cine si-ar fi dorit sa lase in locul dansului?

Asta nu pot sa stiu. Insa de multe ori in discutii batea apropouri ca


Mitropolitul Olteniei semana foarte mult la chip cu raposatul Iustinian Marina.

-Da?

-Da, da.

-Aha, deci i-ar fi placut oarecum sa-i succeada?

-Da, da. Mai ales ca el l-a format ca secretar, episcop, mitropolit.

-Da, si mai este o asemanare: amandoi - si Teoctist si Teofan - provin dintr-o


familie cu 11 copii.

-Da, dintr-o familie necajita.

-Dar credeti ca acest Testament - al Patriarhului - ar putea sa fie in seiful


dansului?

In momentul cand se vor desigila camerele, cand va intra Comisia, e


imposibil sa nu gaseasca, sa nu fi lasat un Testament.

22
Moartea sub ancheta

Dupa dezvaluirile profesorului Ursea din ZIUA, Colegiul Medicilor si Ministerul


Sanatatii au inceput investigatiile la Spitalul Fundeni * Procurorii asteapta
verdictul doctorilor pentru a se apuca de treaba

Dupa interviul pe care profesorul Nicolae Ursea, medicul personal al


Patriarhului, l-a acordat Ziarului ZIUA in legatura cu moartea acestuia,
autoritatile statului au decis sa declanseze mai multe anchete. Ieri, agentiile
de presa, posturile de radio si de televiziune au preluat dezvaluirile facute de
medicul Ursea in ziarul nostru. Parchetul inca nu s-a autosesizat, dar ar putea
primi o solicitare de ancheta penala din partea Colegiului Medicilor

Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti (CMMB)


s-a autosesizat in legatura cu procedeul de internare si respectare a
protocolului preoperator in cazul interventiei chirurgicale efectuate
Patriarhului Teoctist, de catre doctorul Ioan Sinescu. La randul sau, Eugen
Nicolaescu, ministrul Sanatatii, a dispus o ancheta administrativa la Clinica
de Chirurgie si Transplant Renal Fundeni, comisia urmand sa analizeze modul
in care au fost respectate regulile si procedurile legale privind internarea si
tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. Patriarhul Teoctist a murit
cu zile, sustine medicul personal al acestuia, cel care l-a ingrijit 21 de ani.
Profesorul Nicolae Ursea, medic primar medicina interna si medic primar
nefrologie, a afirmat intr-un interviu acordat in exclusivitate Ziarului ZIUA ca
a fost mintit de dr. Ionel Sinescu cu privire la starea de sanatate a
Patriarhului, intr-un moment in care aceasta depasise stadiul de critica.
Ursea afirma ca, personal, nu ar fi recomandat interventia chirurgicala, in
conditiile in care Patriarhul suferea de o infectie urinara, tratabila mai
degraba cu antibiotice decat cu bisturiul. Medicul personal al Patriarhului a

23
mai spus ca a vorbit la telefon cu doctorul Sinescu care l-a asigurat ca
Patriarhul se simte bine si nu a fost operat chiar in momentul in care acesta
era resuscitat dupa interventia chirurgicala. Ieri, medicul Ionel Sinescu a
spus, intr-un interviu acordat BBC, ca nu a stiut ca doctorul Ursea era
medicul personal al Patriarhului si ca nu mai stie exact ce a vorbit cu el la
telefon. El recunoste ca nu a discutat nici cu reprezentantii Patriarhiei despre
faptul ca Prea Fericitul Teoctist va fi supus unei operatii. In aceste conditii
Patriarhia Romana a salutat, ieri, decizia CMMB de a se autosesiza in cazul
interventiei la care a fost supus Patriarhul Teoctist, apreciind ca numai asa va
fi stabilit adevarul legat de operatia acestuia. Chiar daca pana la aceasta ora
procurorii nu s-au autosesizat in cazul decesului Patriarhului, Ziarul Ziua
solicita Parchetului General sa demareze ancheta in acest caz.

Acuzatiile profesorului Ursea

"Din punct de vedere medical, erau doua lucruri: unu, sa nu se atinga de el


fara medicul personal. Deci trebuiau sa ma cheme, sa ma aduca din groapa,
sa ma aduca langa dumnealui... Era prima chestiune... A doua chestiune: nu
era oricine, trebuia organizat un consult medical de specialisti. Eu eram
impotriva". "Culmea este urmatoarea: i-am dat telefon lui Sinescu si l-am
intrebat, luni: <<Domnule, am auzit ca l-ati operat>>. Mi-a raspuns, la
telefon: <<Nu, nu l-am operat>>. Si el era operat si era si mort", a mai
precizat medicul personal al Patriarhului.

"Avea toate investigatiile facute in urma cu trei saptamani inainte, la mine, la


spital, la Carol Davila. I le facusem pe toate. Acum trei saptamani avea un
puseu infectios. L-am tratat, s-a rezolvat treaba asta si era totul bine. A
reaparut infectia. Reaparand infectia, trebuia un tratament antiinfectios si
dupa aceea discutata problema interventiei chirurgicale", a declarat
profesorul Nicolae Ursea.

Familia cere ancheta penala

Imediat dupa inmormantarea de ieri, un reprezentant al familiei Patriarhului,


Gheorghe Arapasu, fiul fratelui Prea Fericitului Parinte, a incredintat un

24
avocat sa obtina Foaia de Observatie a internarii de la Fundeni. Avocatul s-a
deplasat la Fundeni unde a solicitat documentul directorului spitalului, dr
Constantin Popa. Directorul a refuzat sa ofere actul familiei, motivand ca este
obligat sa pastreze confidentialitate pacientului. Pacientului mort. Avocatul a
declarat ca exista numeroase precedente, inclusiv in cazul Tanacu, unde
familia a primit imediat Foaia de Observatie. Singurul act care ar fi putut fi
oferit familiei, a afirmat dr Popa, este Biletul de iesire din spital, care contine
un rezumat al Foii de Observatie. Dar acesta nu poate fi dat decat de catre
medicul care l-a intocmit, in acest caz, dr Ionel Sinescu, executorul operatiei.
Acesta insa nu era ieri de gasit in spital. Familia, revoltata, a anuntat ca va
obtine Foaia de Observatie prin Justitie si oricum va inainta o plangere
penala pentru a se declansa o ancheta oficiala in cazul mortii Patriarhului.
(V.R.)

Masonii din Adunarea Nationala Bisericeasca

Liderul PIN Cozmin Gusa a dezvaluit, ieri, pentru ZIUA, lista masonilor din
Adunarea Nationala Bisericeasca (ANB), sustinand ca unii dintre acestia, sub
coordonarea democratului Sorin Frunzaverde, incearca influentarea votului
pentru alegerea noului Patriarh. Gusa l-a acuzat pe Frunzaverde ca face
lobby pentru selectarea unui candidat la scaunul patriarhal "mai apropiat de
valorile masonice". Potrivit presedintelui PIN, fostul sef al SIE, Ioan Talpes, ar
avea si el o influenta considerabila asupra unora dintre membrii ANB. PIN i-a
cerut sefului Masoneriei Romane, Eugen Ovidiu Chirovici, sa se delimiteze de
aceste actiuni de influentare a votului pentru alegerea noului Patriarh.

Uneltirile lui Frunzaverde si Talpes

PIN a precizat, ieri, ca unii masoni - membri ai comisiilor din ANB, precum si
din Adunarea Eparhiala a Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestiului - au desfasurat
in ultimele zile un lobby printre persoanele care au drept de vot pentru
alegerea noului Patriarh pentru a incuraja alegerea unui candidat care "ar fi
mai apropiat de valorile masonice decat alti candidati". "Cea mai flagranta
apare atitudinea domnului Sorin Frunzaverde care in numele organizatiei
masonice din care face parte si beneficiind de influenta conferita si de

25
pozitiile politice sau administrative pe care le-a detinut, coordoneaza in mod
direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai sus", se arata intr-un
comunicat de presa. Partidul lui Cozmin Gusa considera ca situatia este cu
atat mai grava cu cat, in cazul lui Frunzaverde, este vorba de o recidiva, fiind
de notorietate faptul ca acesta si-a folosit influenta masonica, politica si
administrativa si la momentul alegerii Mitropolitului Ardealului, I.P.S.
Laurentiu Streza.

Chirovici, somat sa intervina

Gusa ne-a declarat ca, pe langa masonii aflati sub coordonarea lui
Frunzaverde, "mai sunt cativa, influentati de o persoana oculta care nu este
membru in ANB, dar care face in aceasta perioada jocuri de influenta la
nivelul masoneriei si al SIE in favoarea lui Traian Basescu: Ioan Talpes". De
aceea, PIN ii solicita Marelui Maestru al Marii Loji Nationale din Romania,
Eugen Chirovici, o delimitare de aceste actiuni, considerand ca in nici un caz
votul in favoarea noului Patriarh nu trebuie tarat in alta parte decat in
interiorul Colegiului Electoral Bisericesc si pe baza valorilor cutumelor si
regulamentelor care guverneaza activitatea Bisericii Ortodoxe Romane.
Potrivit informatiilor ZIUA, actiunile de lobby au fost in favoarea Mitropolitului
Moldovei, IPS Daniel. Va prezentam in continuare lista membrilor ANB care,
potrivit lui Gusa, au legaturi cu masoneria:

Comisia organizatoare

Viorel Roman - Arhiepiscopia Iasilor- membru

Av. Ioan Rus - Arhiepiscopia Alba Iulia- membru

Prof. Ing. Dr. Constantin Nicolescu - Episcopia Argesului si Muscelului-


membru

26
Ing. Dr. Sorin Frunzaverde - Episcopia Caransebesului- membru

Lucian Iliescu - Episcopia Giurgiului - membru

Comisia Bisericeasca

Acad Constantin Balaceanu Stolnici - Arhiepiscopia Bucurestilor- membru

Ing. Ioan Mocioalca - Episcopia Caransebesului- membru

Prof. univ. Dr. Aurel Ciumberica - Episcopia Giurgiului- membru

Comisia Culturala

Constantin Asavoaie - Arhiepiscopia Clujului- membru

Comisia Economico- Financiara

Ing. Trifon Belacurencu - Episcopia Tulcea- membru

Gheorghe Martin - Arhiepiscopia Tomisului- membru

Comisia Bugetara

Dorel Onaca- Arhiepiscopia Tomisului- membru

27
Prof. Cornel Popa- Episcopia Oradei, Bihorului si Salajului- membru

(Raluca PAPADOPOL )

Ministerul Sanatatii a descins la Fundeni

Ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu a dispus ieri o ancheta administrativa la


Clinica de Chirurgie si Transplant Renal Fundeni, comisia urmand sa analizeze
modul in care au fost respectate regulile si procedurile legale privind
internarea si tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. "Am stabilit
ca din echipa de control sa faca parte sase persoane, cate doua de la directia
de audit a Ministerului Sanatatii Publice, a corpului de control a MSP si a
Inspectiei Sanitare de Stat. Este vorba despre modul in care au fost
respectate anumite reglementari ale Contractului cadru privind acordarea
asistentei medicale. Controlul a inceput chiar in aceasta zi (n.r.-ieri). Institutul
Clinic Fundeni este unitate medicala de elita subordonata direct Ministrului
Sanatatii", a spus Nicolaescu, citat de Mediafax. In plus, dupa semnalele
aparute in presa, ministrul Sanatatii a cerut lui Ervin Szekely, secretar de stat
pentru relatia cu Parlamentul sa sesizeze in scris Colegiul Medicilor din
Romania despre acest caz. Potrivit unor surse oficiale din Ministerul Public,
procurorii nu s-au autosesizat in cazul decesului Teoctistului, doar Colegiul
Medicilor putand remite o sesizare in legatura cu acest fapt. (D.E.I.)

Colegiul Medicilor investigheaza procedura de internare

Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti s-a


autosesizat in legatura cu procedeul de internare si respectare a protocolului
preoperator in cazul interventiei chirurgicale efectuate Patriarhului Teoctist
de catre doctorul Ioan Sinescu. "In acest sens, in conformitate cu
reglementarile legale, Comisia va face demersurile oficiale necesare obtinerii
documentelor medicale aflate in evidentele Clinicii de Urologie a Spitalului
Clinic Fundeni, care vor fi analizate de catre expertii Comisiei", precizeaza

28
Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti, citata
de Mediafax. Se mai arata ca evaluarea documentelor medicale si analiza
efectuata de catre experti vor fi incluse in ordinea de zi a primei sedinte de
lucru a Comisiei de Disciplina. (D.E.I.)

Patriarhia saluta sesizarea Colegiului

Patriarhia Romana saluta decizia CMMB de a se autosesiza in cazul


interventiei la care a fost supus Patriarhul Teoctist, apreciind ca numai asa va
fi stabilit adevarul legat de operatia acestuia, a declarat Constantin Stoica,
purtatorul de cuvant al Patriarhiei, citat de Mediafax. "Este un act responsabil
al Colegiului Medicilor Bucuresti, singurul for abilitat sa stabilesca adevarul in
legatura cu operatia Preafericitului Teoctist. Patriarhia saluta decizia CMB,
intrucat numai prin actiunea medicilor vom afla adevarul", a mai spus Stoica.
(D.E.I.)

Patriarhul Teoctist, “terminat” de un mason?

Muşamalizarea anchetei morţii Patriarhului şi semnalele apărute în ultima


vreme în presa centrală ridică noi semne de întrebare asupra lui Sinescu

• Autorităţile, la aproape o lună de la sesizarea dubioaselor circumstanţe ale


decesului Patriarhului Teoctist, nu au mişcat un deget

• "Spălarea" sa, organizată de trusturi de presă ce aparţin unor oligarhi -


Voiculescu, Vîntu, Adrian Sârbu, Patriciu - puternic legaţi de serviciile secrete
şi de Masonerie, adânceşte misterul din jurul acestui controversat personaj

• Sinescu provine din mediul militar şi înainte de 1989 efectua deplasări de


serviciu, ca medic civil, în ţări occidentale ţintă ale DSS

29
• Biografia sa oficială, comunicată de Trustul lui Vîntu, omite partea militară
a trecutului lui Sinescu

• Conexiunile sale cu confreria masoneriei, din care fac parte importante


personaje politice precum şi cadre militare de vârf, poate fi o explicaţie a
"scutului" din jurul său

• De abia acum se ridică adevăratele întrebări cu privire la dispariţia


Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române

Ziarul "Curentul" a fost prima publicaţie care a ridicat semne de întrebare


privind moartea suspectă a Patriarhului Romaniei, în urma unei controversate
operaţii executate de către un şi mai controversat medic de la Fundeni, dr.
Ionel Sinescu.

Presa centrală, cu cateva excepţii notabile, a scris pe această temă. Ziarele


cu departamente puternice de investigaţii au dezvăluit amănunte şocante
despre "operaţia" lui Sinescu, despre profilul acestui medic implicat (şi) în
combinaţii dubioase susţinut însă cu străşnicie de o baterie de publicaţii şi de
televiziuni aparţinand unor moguli - Adrian Sarbu, Sorin Ovidiu Vîntu, Patriciu
şi Voiculescu, uniţi de un "ceva" ce ne-a scăpat pană recent. Cand pană şi
GDS-ul, cu a sa publicaţie "22" s-a băgat în horă campania de "albire"a lui
Sinescu a devenit şi mai interesantă.

Surse avizate, cu însemnată activitate în interiorul serviciilor de informaţii


ne-au informat că Sinescu - cadru militar la bază şi absolvent al Institutului
Medico Militar, aflat în subordinea MapN, "nu avea cum să ajungă, înainte de
1989, la specializări în ţări occidentale ca SUA şi RFG fără a fi fost parte a
Sistemului". De origine din Iaşi, Sinescu şi-a început studiile la liceul
Costache Negruzzi, însă din clasa a 10-a şi-a continuat studiile în uniforma
militară, la unitatea de învăţămant a MApN din Campulung Moldovenesc. În
CV-ul său de candidat la "Zece pentru Romania" - apare - la rubrica
"Educaţie" că acesta este absolvent, în 1977, al Universităţii de Medicină şi
Farmacie, Bucureşti, Facultatea de Medicină Generală. Nu se precizează însă
că acesta a absolvit iniţial Institutul Medico-Militar, în 1975.

Sinescu - cadru militar, la bază

30
Plecat de mic către cariera militară Sinescu a afirmat candva că "a renunţat
la cariera militară pentru că dorea să facă mai mult" - desigur aici urmează
bla-bla-ul de rigoare despre dedicaţia către aproapele, dragostea pentru
Hipocrate etc.

Sinescu a avut cu adevărat o traiectorie ascendentă, a muncit mult, s-a


evidenţiat în carieră. Stagiile de pregătire în străinătate, în ţări ţintă pentru
serviciile din est, între care se aflau şi serviciile din Romania sunt altă
poveste. CV-ul său este foarte bogat însă desigur nu se menţionează
contribuţia la cariera sa a unor îndeletniciri mai puţin ortodoxe, nu se
menţionează acuzaţiile de plagiat şi furt intelectual.

Convergenţa susţinerii publice a lui Sinescu

Cand Sinescu a devenit un nume de notorietate mondială, prin contribuţia sa


la moartea Patriarhului încă neelucidată de organele de anchetă, s-a aplicat
cu o forţă ieşită din comun o parghie mediatică de "proptire" a unui doctor, în
aparenţă obişnuit. Cand un puternic instrument de influenţare a opiniei
publice - televiziunea, este folosit pentru a exonera şi "spăla" un personaj
aflat în anchetă se ridică imediat întrebarea cine susţine, cine plăteşte
pentru spaţiul publicitar? Cui foloseşte? - este o întrebare care merită pusă în
astfel de cazuri de anvergură publică, mai ales cand apar şi alte semne de
întrebare.

În plus publicaţiile centrale au atras atenţia că autorităţile muşamalizează


ancheta morţii Patriarhului Teoctist şi că ancheta bate pasul pe loc. Agenţia
regională pentru Drepturile Omului - Human Rights (HRP) a solicitat
Parchetului General să furnizeze opiniei publice stadiul dosarului privind
anchetarea morţii Patriarhului şi să explice de ce această cauză nu a rămas
în atenţia forului central, deşi în alte cazuri s-a practicat aceasta soluţionare.

Ziarul "Gardianul" scria zilele trecute: "La 22 de zile de la moartea


Patriarhului, nici o autoritate nu a demarat cercetările. Poliţia sectorului 2 a
trimis doar o cerere Institutului Fundeni, prin care solicită anumite
documente, însă conducerea spitalului susţine că cererea nu are nici un
termen". Nici o autoritate din Romania nu se agită pentru a soluţiona
misterul cauzei reale a morţii Patriarhului Teoctist. Colegiul Medicilor din
Bucureşti s-a antepronunţat, susţinand nevinovăţia lui Sinescu, pentru ca
apoi să-şi decline competenţa. Colegiul Medicilor din Romania a susţinut că
nu are cum să găsească nereguli în intervenţia chirurgicală.

Ministerul Sănătăţii şi-a trimis o echipă care să cerceteze, chipurile, cazul


decesului lui Teoctist. După ce au mimat ancheta, reprezentanţii ministerului

31
au lăsat-o baltă deoarece lipseşte de la apel prof. Tulbure, personaj cheie al
anchetei, anestezistul lui Sinescu, care a plecat nu se ştie unde.

Sorin Oprescu, şeful Colegiului Medicilor din Bucureşti, a inventat o operaţie


pe care i-ar fi făcut-o Patriarhului în urmă cu 32 de ani, pentru a justifica
cicatricea descoperită de Ziua pe trupul Patriarhului după operaţia
"endoscopică" (adică, cică, fără tăietură) făcută de Sinescu.

Anchetarea lui Sinescu bate pasul pe loc

Parchetul Tribunalului Municipiului Bucureşti a pasat cazul la Parchetul din


sectorul 2, care nu anchetează morţi suspecte. Parchetul la randul său a
predat rezolvarea cazului Poliţiei sectorului 2, de parcă ar fi vorba de o
găinarie de duzină, nu de moartea Patriarhului Romaniei, dezvăluie
Gardianul. Din sursele noastre din Poliţie am aflat că "Dosarul" poliţiştilor de
la sectorul 2 nu conţine nimic, nici măcar articolele din presă, deoarece
"anchetatorii" nu au internet, nu au abonamente la presă, nu au foarfecă şi
nici pelicanol.

În ce priveşte situaţia din Spitalul Fundeni, "Ziua" sesiza că Sinescu a


ameninţat angajaţii spitalului, pentru "a-şi ţine gura", cu relaţiile sale cu
serviciile secrete şi masoneria.

Sinescu - frate mason, sau beneficiar al Omertei securiştilor?

Invocarea prezenţei Masoneriei în lumea medicală nu este o noutate. Masonii


sunt puternic reprezentaţi şi la varful sistemului sanitar, consemna o
publicaţie centrală. "Numai în Senatul Universităţii de Medicină, ar fi 12
masoni, iar dintre şefii de spitale, majoritatea fac parte dintr-o Lojă sau alta.
În randul medicilor, celebru este cazul doctorului Irinel Popescu (gradul 33)",
- senator al partidului Famigliei Voiculescu şi totodată mare şef în aceeaşi
clinică Fundeni care îl adăposteşte şi pe Sinescu.

Considerăm relevante informaţiile noi care conturează profilul lui Ionel


Sinescu. Dacă acesta a fost "un deplin conspirat" şi cadru militar "lansat" în
civilie şi "afară" cu "sarcini" găsim o explicaţie consistentă a suportului său
larg de astăzi, din partea unor trusturi şi ale unor personaje puternic legate

32
de servicii şi instituţii secrete. Pe de altă parte nici ipoteza adăugării
influenţei "fraţilor" masoni nu este de dat la o parte.

Caracterul "secret" al organizaţiei, care se intitulează public drept o asociaţie


"discretă", în zilele noastre, a alimentat şi alimenteaza încă tot felul de teorii
conspiraţioniste. Am căutat şi am găsit opinii ale unor foşti şefi de servicii
secrete din Romania care însă, interesant, se află în puternic dezacord cu
privire la oculta Francmasoneriei. Astfel Virgil Măgureanu, într-un interviu
apărut în 2005, a declarat că nu are nevoie să fie mason "întrucat am propria
mea masonerie - în definitiv, conduceam un serviciu secret, ce să mai caut
eu în conclavul masonilor?! Pe de altă parte, masoneria a decăzut foarte
mult în zilele noastre. Ea nu mai este un centru real de putere, odată cu
devoalarea publică a simbolurilor şi ritualurilor masonice o etapă de cateva
sute de ani, în care au dominat lumea şi au influenţat într-o măsură radicală
deciziile de maximă importanţă, s-a încheiat! Astăzi, masonii reprezintă o
istorie şi o confrerie uşor revolută. "

În contradicţie stridentă, Radu Timofte, şef al SRI imediat după Măgureanu


afirma că "Masoneria are tendinţa să ocupe toate funcţiile importante în Stat
din Romania. Mi-e teamă că vom ajunge într-o zi să fim conduşi numai de
către cei care fac parte din astfel de organizaţii şi atunci s-a dus naibii şi
identitatea noastră naţională şi tot ce înseamnă cultură şi tradiţie
romanească. Vicepreşedinte al Comisiei de apărare a Senatului, în acea
vreme, Radu Timofte, declara că tendinţa masoneriei - din ce în ce mai
vizibilă - de a acapara toate funcţiile importante în stat reprezintă un pericol
pentru Romania.

PIN: Frunzaverde vrea sa influenteze alegerile de


la BOR, impreuna cu Masoneria

Partidul Initiativa Nationala il acuza printr-un comunicat de presa pe liderul


PD Sorin Frunzaverde ca incearca in numele Masoneriei, din care face parte
si el, sa influenteze alegerea noului Patriarh.

Formatiunea lui Cozmin Gusa sustine ca in Adunarea Nationala Bisericeasca


si in special in Adunarea Eparhiala a Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestiului
Masoneria a desfasurat in ultimele zile un lobby printre persoanele care au

33
drept de vot pentru alegerea noului Patriarh pentru a incuraja alegerea unui
candidat la scaunul patriarhal care ar fi mai apropiat de valorile masonice
decat alti candidati. "In acest context, cea mai flagranta apare atitudinea
domnului Sorin Frunzaverde care in numele organizatiei masonice din care
face parte, si beneficiind de influenta conferita si de pozitiile politice sau
administrative pe care le-a detinut, coordoneaza in mod direct cea mai mare
parte din actiunile mentionate mai sus", se arata in comunicatul PIN.

Formatiunea sustine ca Frunzaverde a mai influentat tot in favoarea


Masoneriei si alegerea Mitropolitului de Ardeal, I.P.S. Laurentiu Streza si
solicita organizatiei, sefului sau, Eugen Ovidiu Chirovici, si politicienilor sa nu
mai interfereze in activitatea Bisericii Ortodoxe Romane.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe este ales prin vot secret de Colegiul Electoral
Bisericesc, dintre candidatii eligibili propusi de Sfantul Sinod. Colegiul
Electoral Bisericesc este alcatuit din circa 180 de membri, dintre care 70 sunt
laici. Din colegiu fac parte si oameni politici, printre care: Norica Nicolai,
Cornel Popa-PNL, Sorin Frunzaverde, Dorel Onaca-PD, Gheorghe Martin-PC,
Marian Petre Milut-PNT-CD si Constantin Nicolescu-PSD. Colegiul Electoral
Bisericesc alege prin vot secret dintre doi sau trei candidati desemnati de
Sfantul Sinod.

Dupa aparitia in presa a listei cu politicienii ce-l vor alege pe Patriarh, BOR a
refuzat in ultimele zile sa puna la dispozitia publicului lista cu membrii
Colegiului Electoral sustinand ca este o impietate orice discutie despre
viitorul Patriarh inaintea inmormantarii lui Teoctist.

Numele membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, ce vor vota pentru


alegerea unui nou patriarh, vor fi comunicate numai cu acordul si dupa ce
vor fi consultate respectivele persoane, a anuntat, joi, biroul de presa al
Patriarhiei. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe romane a hotarat sa nu publice
lista completa a membrilor Colegiului Electoral decat "cu consultarea si
acordul" fiecarei persoane in parte".

"In baza prevederilor constitutionale privind autonomia cultelor oficial


recunoscute, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane solicita
reprezentantilor presei sa manifeste intelegere si sa-i respecte autonomia",
se arata intr-un comunicat al Patriarhiei.

Decizia Sfantului Sinod vine dupa ce, miercuri, Clubul Roman de Presa (CRP)
i-a scris locotenentului patriarhal IPS Daniel pentru a-i cere sa inteleaga
34
nevoia publicului de a avea acces la informatii legate de situatia Bisericii
Ortodoxe Romane, dupa cum au declarat pentru NewsIn surse din CRP.

Clubul Roman de Presa a facut acest demers pe langa IPS Daniel "in urma
unei plangeri primite din partea membrilor Clubului" privind "modul in care,
in aceste zile, se trateaza accesul la informatii care, in mod evident, sunt de
interes public".

Frunzăverde: Mitropolitul Daniel va fi viitorul


Patriarh

Vicepreşedintele PD, Sorin Frunzăverde (foto), care face parte din Adunarea
Naţională Bisericească, a afirmat, ieri, că, în opinia sa, viitorul Patriarh al
României va fi mitropolitul Moldovei, Daniel Ciobotea. "Eu cred, conform
cutumei şi pregătirii ecleziastice, că mitropolitul Daniel va fi viitorul Patriarh",
a declarat Frunzăverde, pentru "Adevărul".

Potrivit unor surse din PD, Frunzăverde este într-o relaţie foarte bună cu
mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, relaţie stabilită din perioada în care
Streza era episcop al Caransebeşului, iar liderul democrat conducea Consiliul
Judeţean Caraş. În consecinţă, Streza îl va susţine, se pare, pe Daniel
Ciobotea, în defavoarea mitropolitului Olteniei, Teofan, iar acest gest ar
putea fi decisiv la alegerea Patriarhului. Surse din PD apreciază că
mitropolitul Daniel este şi favoritul preşedintelui Băsescu.

Anul trecut, în noiembrie, cu ocazia sărbătorii Sfintei Cuvioase Paraschieva,


mitropolitul Daniel a spus că Băsescu este "întâiul pelerin al ţării". Partidul
Iniţiativa Naţională l-a acuzat pe Sorin Frunzăverde că face jocurile
Masoneriei în alegerea noului Patriarh. Reprezentanţii PIN susţin că acţiunea
de influenţare a votului pentru alegerea noului Patriarh ar fi coordonată de
vicepreşedintele PD Sorin Frunzăverde.

35
PIN afirmă că unii masoni, membri ai comisiilor din Adunarea Naţională
Bisericească, precum şi din Adunarea Eparhială a Sfintei Arhiepiscopii a
Bucureştiului au desfăşurat în ultimele zile un lobby printre persoanele care
au drept de vot pentru alegerea noului Patriarh, pentru a încuraja alegerea
unui candidat la scaunul patriarhal care ar fi mai apropiat de valorile
masonice decât alţi candidaţi. (Mircea Marian)

Sfantul Sinod: Masoneria, dusman al lui Dumnezeu

Declaratia lui Sorin Frunzaverde, mason recunoscut si membru al Adunarii


Nationale Bisericesti, potrivit careia Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei,
va fi viitorul Patriarh al Romaniei, redesteapta vechi rupturi dintre Biserica si
Masonerie. Pentru aceasta merita amintit ca Biserica Ortodoxa Romana - ca
si alte biserici surori - a condamnat ferm Masoneria, inca din 1937, printr-o
Hotarare care este valabila si astazi. Asadar, atat mirenii cat si clericii
implicati in alegerea noului Patriarh, in cazul in care sunt masoni ar trebui sa
se retraga de urgenta.

Redam mai jos Hotararea Sfantului Sinod privind Masoneria, considerata un


dusman al Bisericii si al crestinilor de pretutindeni.

CONDAMNAREA FRANCMASONERIEI

DE CATRE BISERICA

36
Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane Nr. 785/1937, aflata
in vigoare in continuare.

I. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca


metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar


revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu
ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului
ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi
intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la
credinta crestina, Francmasoneria ii rupe de la Biserica, si avand in vedere
influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca
necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata
propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda
cu o contrapropaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista,


reproband ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului
ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod


consecvent o morala pur laica, un invatamant laic, reproband orice principiu
moral "heteronom" si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din
destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul
cel cras in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele
Francmasoneriei.

4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si


Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul
si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca crestinismul
nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea
mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai
dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara
crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si
al mantuirii.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor


precrestine. Chiar daca unii adepti nu dau nici o insemnatate acestui cult se

37
vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o
oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz, prin acest cult Francmasoneria
vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului. In afara de
motivele acestea de ordin religios Biserica mai are in considerare si motive
de ordin social cand intreprinde actiunnea sa contra Francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a


ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri,
unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care reprezinta
ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici
de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta
nesincera, pe la spate; niciodata nu exista siguranta in viata Statului si in
ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunericuImpotriva
juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau
un juramant paganesc.

7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu,


conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a
cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si
dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu
admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul
omenirii.

II. Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman
al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunii, sunt urmatoarele:

1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a


activitatii nefaste a acestei organizatii;

2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji,


sa le paraseasca. In caz contrar, <<Fratia Ortodoxa Romana>> extinsa pe
toata tara va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji.

Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu


se caiesc.

De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason


si-i va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

38
4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile
religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa
aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca
Guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege
din initiativa parlamentara."

Adrian Botez: “Masonii aleg Patriarh


românilor…???!!!”

Iată ce spunea, în 1724, SFÂNTUL SINOD DE LA CONSTANTINOPOL(Sfânt


Sinod din care făceau parte, frăţeşte, şi reprezentanţi ai Ortodoxiei
Româneşti…): „Cei ce vor dezerta de la Ortodoxie şi vor părăsi părinteştile şi
dreptele dogme ale credinţei şi Predaniile obşteşti ale Bisericii şi vor decădea
şi se vor îndepărta cu inovaţii şi cu credinţe absurde şi cu obiceiuri eterodoxe
şi vor falsifica şi vor măslui adevărul Ortodoxiei, aceştia nici nu mai sunt, nici
nu se mai numesc creştini cu adevărat, ci se taie şi se despart de totalitatea
mădularelor Bisericii, şi a creştinilor, ca nişte eterodocşi şi inovatori şi se
izgonesc afară din sfântul staul ca nişte oi râioase şi mădulare putrede”.

Termenul de „inovator” nu se referă la „înnoiri din lumea material-fizică”,


pentru că pe acestea I le-a dat Dumnezeu omului să se joace cu ele, să le
„descopere”… - ci se referă strict la falsele înnoiri, cele pretins „spirituale”…
: aşa-zisa „înnoire spirituală” este o aberaţie ticăloasă, care ar pretinde să-ţi
„înnoieşti” (adică, mai pe şleau: SĂ-L TRĂDEZI!!! – iarăşi şi iarăşi, pe urmele
vinovatului protopărinte Adam şi pe cele ale Iudei Iscarioteanul… - să renunţi
la El!) Dumnezeul…Adică, să-ţi atragi şi să atragi, din nou, asupra întregului
cosmos, o fără de sfârşit amânare a Iertării/Mântuirii Divine…(efectuată, cum
spune N. Bediaev, prin teandrie, adică prin sfântă lucrare/efortul spiritual
comun: 1-al omului/andros, care-şi conştientizează şi regretă păcatul, şi 2-
prin acela de Iertare/ştergere a păcatului, din partea lui Dumnezeu/Theos,
Cel care vede şi preţuieşte eforturile conştientizării umane de păcat contra
Luminii…).

39
Şi atunci, cum să accepte Biserica Ortodoxă „înnoirile” Franc-Masoneriei,
care a propus, întâi, un pseudo-cult, pe bazele unei/unui sinergii/sincretism a
religiilor păgâne(„eterodoxia” despre care face vorbire Sfântul Sinod de la
Constantinopol…), numind zeitatea supremă „Marele Arhitect” (deh, masonii
revendicându-se de la medievalii ziditori/arhitecţi de catedrale…), pentru ca,
în secolul XX, să inventeze New Age-ul, care, de fapt, merge chiar mai
departe decât să producă involuţia spirituală spre nivelul politeist, al
zeităţilor păgâne: Îl înlocuieşte pe Dumnezeul Cel Viu – cu urletele animalice
ale „muzicii(???) rock, cu sexul, banii, televiziunea, Internetul…

După Biserica Ciprului (1815) şi aceea a Greciei (1933), Biserica Ortodoxă


Română va lua şi ea poziţie, în 1937 – aruncând ANATHEMA asupra Franc-
Masoneriei (ANATHEMA despre care noi n-avem la ştiinţă că ar fi fost
ridicată/anulată vreodată, oficial sau neoficial, de către B.O.R… – căci nici n-
avea de ce: Franc-Masoneria face, şi-acum ca şi-atunci, aceleaşi lucrări - şi
are aceleaşi scopuri, cu totul potrivnice lui Hristos şi Sfintelor Scripturi) :

“Temei Nr. 785, /1937. Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, dă citire


referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod încă
din anul 1934.

Sf. Sinod însuşindu-şi concluziile din referat hotărăşte:

I. Biserica osândeşte Francmasoneria ca doctrină, ca organizaţie şi ca


metodă de lucru ocultă şi în special pentru următoarele motive:

1. Francmasoneria învaţă pe adepţii ei să renunţe la orice credinţă şi adevăr


revelat de Dumnezeu, îndemnându-i să admită numai ceea ce descoperă cu
raţiunea lor. Ea propagă astfel necredinţa şi lupta împotriva creştinismului
ale cărui învăţături sunt revelate de Dumnezeu. Vânând pe cât mai mulţi
intelectuali să şi-i facă membri şi obişnuindu-i pe aceştia să renunţe la
credinţa creştină, Francmasoneria ii rupe de la Biserică, şi având în vedere
influenta însemnată ce o au intelectualii asupra poporului, e de aşteptat ca
necredinţa să se întindă asupra unor cercuri tot mai largi. În faţa

40
propagandei anticreştine a acestei organizaţii, Biserica trebuie să răspundă
cu o contrapropagandă.

2. Francmasoneria propagă o concepţie despre lume panteist-naturalistă,


reprobând ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume şi ideea omului
ca persoană, deosebită, destinat nemuririi.

3. Din raţionalismul şi naturalismul său, Francmasoneria deduce în mod


consecvent o morala pur laică, un învăţământ laic, reprobând orice principiu
moral „heteronom” şi orice educaţie ce rezultă din credinţa religioasă şi din
destinaţia omului la o viată spirituală eternă. Materialismul şi oportunismul
cel cras în toate acţiunile omului, este concluzia necesară din premisele
Francmasoneriei.

4. În lojile francmasone se adună la un loc evreii şi creştinii şi


Francmasoneria susţine că numai cei ce se adună în lojile ei cunosc adevărul
şi se înalţă deasupra celorlalţi oameni. Aceasta însemnează că creştinismul
nu dă nici un avantaj în ce priveşte cunoaşterea adevărului şi dobândirea
mântuirii membrilor săi. Biserica nu poate privi impasibilă cum tocmai
duşmanii de moarte ai lui Hristos să fie consideraţi intr-o situaţie superioară
creştinilor din punct de vedere al cunoaşterii adevărurilor celor mai înalte şi
al mântuirii.

5. Francmasoneria practică un cult asemănător celui al misterelor


precreştine. Chiar dacă unii adepţi nu dau nici o însemnătate acestui cult se
vor găsi multe spirite mai naive asupra cărora acest cult să exercite o
oarecare forţă quasi-religioasă. În orice caz prin acest cult Francmasoneria
vrea să se substitue oricărei alte religii, deci şi creştinismului.

În afară de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are în considerare


şi motive de ordin social când întreprinde acţiunea sa contra
Francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continuă şi subversivă subminare a


ordinei sociale prin aceea că îşi face din funcţionarii Statului, din ofiţeri,
unelte subordonate altei autorităţi pământeşti decât aceleia care reprezintă

41
ordinea stabilită vizibil. Ii face unelte în mâna unor factori neştiuţi încă nici
de ei, având să lupte pentru idei şi scopuri politice ce nu le cunosc. E o luptă
nesinceră, pe la spate; niciodată nu există siguranţă în viaţa Statului şi în
ordinea stabilită. E o luptă ce ia în sprijinul ei minciuna şi întunericul.
Împotriva jurământului creştinesc pe care acei funcţionari l-au prestat
Statului, ei dau un jurământ păgânesc(s.n.).

7. Francmasoneria luptă împotriva legii naturale, voite de Dumnezeu,


conform căreia omenirea e compusă din naţiuni. Biserica Ortodoxă care a
cultivat totdeauna specificul spiritual al naţiunilor şi le-a ajutat să-şi
dobândească libertatea şi să-şi menţină fiinţa primejduită de asupritori, nu
admite această luptă pentru exterminarea varietăţii spirituale din sânul
omenirii(s.n.).

Măsurile cele mai eficace ce are să le ia Biserica împotriva acestui duşman al


lui Dumnezeu, al ordinei social-morale şi al naţiunei, sunt următoarele:

1. O acţiune persistenta publicistică şi orală de demascare a scopurilor şi a


activităţii nefaste a acestei organizaţii;

2. Îndemnarea intelectualilor români, care se dovedesc a face parte din loji,


să le părăsească. În caz contrar, «Frăţia Ortodoxă Română» extinsă pe toată
ţara va fi îndemnată să izoleze pe cei ce preferă să rămână în loji.

Biserica le va refuza la moarte slujba înmormântării, în caz că până atunci nu


se căiesc (s.n.: practic, aceasta este esenţa ANATHEMEI!).

De asemenea, le va refuza prezenta ca membri în corporaţiile bisericeşti


(s.n.: EXACT CEEA CE NE INTERESEAZĂ ASTĂZI, 2007!!!).

3. Preoţimea va învăţa poporul ce scopuri urmăreşte acela care e francmason


şi-1 va sfătui să se ferească şi să nu dea votul candidaţilor ce aparţin lojilor.

4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporaţiunile bisericeşti şi asociaţiile


religioase se va strădui să convingă Guvernul şi Corpurile legiuitoare să
aducă o lege pentru desfiinţarea acestei organizaţii oculte. În caz că
Guvernul nu o va face, Sfântul Sinod se va îngriji să fie adusa o astfel de lege
din iniţiativă parlamentară.»

II. Întreg referatul împreună cu concluziile se va tipări în broşură prin


Consiliul Central Bisericesc şi se va întrebuinţa ca mijloc de propagandă
împotriva francmasoneriei.

42
Î.P.S. Patriarh prezintă declaraţia făcută în fata Sa, a delegaţilor lojei
francmasone naţionale în frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunoştinţă că
aceste loji se autodizolvă, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient şi
spre a nu se crede că este împotriva culturii sentimentelor monarhice,
naţionale şi creştine. El — d. Pangal — în numele delegaţilor declară că toţi
membrii lojelor francmasone naţionale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe.

Sf. Sinod ia act cu satisfacţie de declaraţia d-lui Ion Pangal şi a celorlalţi


conducători ai masoneriei naţionale române, cetită în ziua de 25 Februarie
a.c. în faţa Î.P.S. Patriarh Miron, prin care anunţă că aceasta organizaţie se
autodizolvă. Este prin urmare de sine înţeles că hotărârea Sf. Sinod privitoare
la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat şi prin urmare nu
mai există (s.n.: DAR NU S-AU ŢINUT DE VORBĂ!!!)).

La orele 13 Î.P.S. Patriarh, ridică şedinţa, prorogând Sf. Sinod pentru data de
29 Martie a.c., orele 10 dimineaţa.

Ei bine, masonii şi-au pus în gând (mai demult…, dar acum, în 2007,
sunt condiţiile “optime”… - şi, fie, zic ei, că au aşteptat, încă prea mult, aşa
“pleaşcă”… - prin plecarea la cele veşnice a Preafericitului Patriarh Teoctist,
un vajnic apărător al Ortodoxiei şi al cauzei românismului…) să ne
“înnoiască” cu un Patriarh pe gustul lor şi răspunzând, ca o
păpuşă/marionetă, la comenzile lor (date cu scopuri din cele mai obscure şi,
se cunoaşte, din statutul lor reînnoit:
ANTINAŢIONALE/”GLOBALIZANTE”/”ETERODOXE”- NEW AGE-iste…)!!!

De unde şi până unde, şi cu îndreptăţire de la cine, în Adunarea Electorală


Bisericească a B.O.R., din 2007 (în urma plecării la cele veşnice, a
Preafericitului Patriarh Teoctist – plecare în împrejurări omeneşti cu totul
tulburi!), se permite strecurarea masonilor? Nu e clar că, dacă ei sunt în
Adunare, vor trage sforile, din toate puterile, şi sub o comandă straşnică şi
neagră, care nicicum nu ţine de Hristos-Dumnezeu şi de B.O.R. - pentru a se
alege un Patriarh nu prin Pogorământul Sfântului Duh, ci prin urcarea, din
adâncuri, a Fiarei Satanice???!!!

Nu e nicio calomnie, în cele afirmate de noi, mai sus. Nu ştim şi nici nu ne


interesează “lista lui Cozmin Guşe” (n-avem o stimă deosebită pentru
preşedintele PIN, şi nici o încredere oarbă în lista sa, cuprinzând numele a 13
masoni!!!, care fac parte din Adunarea Electorală Bisericească…) – dar i-am
auzit mărturisindu-şi, cu gura lor, pe posturile TV, CALITATEA DE MASONI (şi

43
nu de vreun rang debil, inferior…), atât pe domnul Sorin Frunzăverde, cât şi
pe domnul Bălăceanu-Stolnici…

Noi nu suntem decât un simplu mădular al B.O.R. – dar, dacă sunt şi creştini
(cel puţin aşa i-am auzit pretinzând, că sunt…), atunci domniile lor, masonii-
cetăţeni (presupunem: de/cu onoare…) nu se vor considera mai mult decât
ne considerăm noi, subsemnatul – şi, deci, se vor considera supuşi hotărârii
Sfântului Sinod din 1937, care a aruncat anathema, asupra Franc-Masoneriei.

Ca urmare, rugăm pe toţi fraţii creştini, din sânul B.O.R., să-şi vină în fire şi să
se solidarizeze nu cu noi, subsemnatul (o oarecare voce…), ci cu decizia de
anathemă a Sfântului Sinod al B.O.R.-1937 – şi, astfel, să se alăture

1-protestului nostru, în contra intruziunii Franc-Masoneriei în soarta B.O.R. – o


soartă care noi dorim să fie sub Sfânta Mână a lui Hristos-Dumnezeu şi prin
realul Pogorământ al Sfântului Duh, iar nu urmare a indiferenţei suicidare a
românilor, care să-l lase pe Satan să-şi “facă mendrele”, chiar în Adunarea
Sinodală…

2-stăruinţelor noastre, pe lângă venerabilul Eugen Ovidiu Chrovici, şeful


MLNR, de a-şi retrage TOŢI membrii masoni, din Adunarea Electorală
Bisericească (şi pe cei ştiuţi de noi, şi pe cei ştiuţi doar de domnia sa…).

Numai în felul acesta, tragem nădejde că Sfântul Duh va avea îndemn să se


pogoare asupra unei adunări, curăţate de toate vestigiile Întunericului…şi că
noul Patriarh al României va fi, cu adevărat, alesul lui Dumnezeu, pentru
Neamul Românilor…iar nu al Duşmanului…şi, deci, că soarta României va
merge pe făgaş sfânt, iar nu pe făgaş spurcat şi blestemat, cum încă n-a mai
mers (cu toată străduinţa mare a Celui Rău, de a stinge şi Neamul, şi Biserica
Neamului Românesc…). Dar, drept să spunem, nu suntem absolut deloc
curioşi, nici de-acum încolo, să experimentăm, la infinit, hazardul “mersului”
Neamului şi Ţării, întru lucrările Întunericului…

44
IPS Daniel, chemat să declare dacă este mason

Agitaţia din jurul alegerii noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române


continuă. Fundaţia Culturală Sarmisegetuza, condusă de Ionuţ Tene, aceeaşi
care a cerut anchetarea morţii Părintelui Patriarh Teoctist, solicită Colegiului
Elecoral Bisericesc să nu accepte candidaţi membri ai Masoneriei.

Într-un comunicat de presă remis AMOS News, Ionuţ Tene afirmă că alegerile
din 12 septembrie nu trebuie să se desfăşoare sub influenţa politicului, iar
Înalţii Ierarhi, care vor candida la funcţia de Patriarh, să nu fie membrii ai
Masoneriei, pentru ca "viitorul Patriarh să nu aibă alte obligaţii, decât cele
ale slujirii Bisericii Ortodoxe Române întru Adevăr".

Urmare a speculaţiilor apărute în presă, Fundaţia cere Înalt Prea Sfinţiei Sale
Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei să clarifice public, înainte de data
alegerii noului Patriarh, suspiciunile care planează asupra sa cum că ar fi
membru al Masoneriei.

"Considerăm că Înalt Prea Sfinţia Sa Daniel ar trebuie să clarifice public


această acuză înainte de alegerile din 12 septembrie a.c., pentru a nu exista
nici o îndoială asupra viitorului Patriarh, că ar avea legături cu o organizaţie,
care nu face parte din Biserica Ortodoxă Română", se mai arată în
comunicat.

În finalul documentului de poziţie, Fundaţia apreciază că "Sfântul Sinod şi


Colegiul Electoral Bisericesc au şansa istorică de a alege un Patriarh curat
sufleteşte şi dedicat Bisericii Ortodoxe Române, cea mai credibilă instituţie
pentru toţi românii".

Afise anti IPS Daniel Ciobotea si IPS Nicolae Corneanu pe gardurile


Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Comunitatea Creştinilor Ortodocşi – Practicanţi nu vrea Patriarh „propus de


masoni şi cu înclinaţii de dictator” sau „fost angajat al Securităţii”

Poliţia Comunitară roia - ieri spre prânz - în jurul Catedralei Mitropolitane a


Moldovei şi Bucovinei din Iaşi pentru a jumuli gardurile lăcaşului de afişe

45
iscălite de Comunitatea Creştinilor Ortodocşi – Practicanţi sau pentru a păzi
să nu fie lipite altele.

În afara perimetrului vegheat “la comandă”, afişul a zăbovit ceva mai mult în
câteva prăvălii şi chiar într-un pasaj pietonal. Afişele, intitulate “Apel pentru
alegerea Patriarhului”, erau defăimătoare la adresa Înalt Prea Sfinţitului
Daniel Ciobotea şi a Înalt Prea Sfinţitului Nicolae Corneanu şi îi preamăreau
pe ÎPS Bartolomeu Anania, PS Ioan, ÎPS Pimen, ÎPS Teofan şi PS Galaction.

Cu litere de o şchioapă scria: “Nu vrem Patriarh fost angajat al catolicilor,


propus de masoni şi cu înclinaţii de dictator aşa cum este, din nefericire, IPS
Daniel Ciobotea (fost angajat – 10 ani – al catolicilor şi protestanţilor în
Elveţia, la Bossey, propus Patriarh – în mod oficial – de Masonerie prin vocea
d-lui Frunzăverde, în conflict permanent cu sfintele mănăstiri ortodoxe din
Moldova. Fapte relatate de mass-media şi bine cunoscute de Biserică).

Nu vrem un Patriarh fost angajat al Securităţii aşa cum este, din nefericire,
IPS Nicolae Corneanu, fapt recunoscut public şi confirmat de CNSAS”. Votul
nostru pentru alegerea Patriarhului este posibil prin post şi rugăciune mai
ales în ziua alegerilor, miercuri, 12 septembrie”, scria în afiş.

Protestatari anti-Masonerie amendati


Dealul Patriarhiei a fost intesat ieri de forte de ordine - cu precadere ofiteri in
civil. Potrivit purtatorului de cuvant al Jandarmeriei Bucuresti locotenentul
Marius Militarul, pe dealul Patriarhiei pe durata sedintei Sfantului Sinod au
asigurat ordinea publica aproximativ o suta de jandarmi. Daca in cursul
diminetii a fost permis accesul cetatenilor in curtea Patriarhiei, in timpul
sedintei colegiului electoral bisericesc doritorii sa intre in Biserica Patriarhiei
au fost impiedicati de fortele de ordine. Doi tineri au protestat ieri dupa-
amiaza, in curtea Patriarhiei, afisand un banner pe care scria "Fara
masonerie in Patriarhie". Cei doi au fost amendati de jandarmi, cu cate 500
de lei, pentru tulburarea unei manifestari publice, a declarat purtatorul de
cuvant al Jandarmeriei Capitalei.

Cativa tineri au afisat, miercuri dupa-amiaza, cu cateva minute inaintea


inceperii sedintei Colegiului Electoral Bisericesc, un banner pe care scrie

46
"Fara masonerie la Patriarhie". Tinerii s-au identificat ca "simpli crestini
ortodocsi" si au refuzat sa raspunda cererii jandarmilor de a strange
bannerul. Unul dintre tineri a explicat ca protestul este indreptat "impotriva
lui Daniel si a altor masoni de la Patriarhie". Acestia au reusit sa afiseze
bannerul cateva minute, dupa care jandarmii i-au obligat sa-l stranga, apoi i-
au legitimat, dupa care i-au "invitat" sa iasa din curtea Patriarhiei. Din
mainile jandarmilor, tinerii au fost preluati de barbati imbracati in civil - care
au refuzat sa spuna cine sunt - si urcati intr-o masina care i-a transportat la o
sectie de politie.

Masoni în Sinod ?

In revista Episcopiei Romanului şi Huşilor, ,,Credinţa Ortodoxă”, din luna


noiembrie, părintele Nicolae Hurjui trage un semnal de alarmă asupra
mişcării masonice din România, cerând Sinodului Bisericii Ortodoxe Române
,,să facă o analiză temeinică şi competentă asupra fenomenului masonic şi
să-şi exprime poziţia” faţă de acesta. Autorul articolului se referă la ,,ultimele
evoluţii ale masoneriei în România, la controversele dintre şefii masoni pe
seama statutului teritorial al Ardealului, prezenţa în ţară a multor
reprezentanţi ai masoneriei internaţionale”, amintind că în anul 1937
,,Sinodul a luat atitudine faţă de masonerie, condamnând-o”. Ne bucură
semnalul de alarmă al părintelui Hurjui şi, în acelaşi timp, ne întristează, că
doar un simplu preot s-a gândit la acest lucru. Ierarhii Bisericii oficiale dorm
sau … sunt şi ei masoni ?

Masoneria va inclina balanta in privinta noului


patriarh

Putini dintre dumneavoastra stiu ca printre cei care au drept de vot in


privinta alegerii noului patriarh sunt si masoni, iar votul lor atarna foarte
greu. Daca inainte alegerea se facea sub inspiratia duhului sfant, acum se
face dupa propriile interese!

47
Domnul cozmin gusa a nominalizat pentru ziarul ziua cativa din masonii cu
drept de vot. Acest lucru nu mira pe nimeni, mai multi ierarhi fiind cunoscuti
ca simpatizanti/membrii ai masoneriei.

FRAGMENT DIN ZIARUL ZIUA

Masonii din adunarea nationala bisericeasca

Liderul PIN Cozmin Gusa a dezvaluit, ieri, pentru ZIUA, lista masonilor
din Adunarea Nationala Bisericeasca (ANB), sustinand ca unii dintre acestia,
sub coordonarea democratului Sorin Frunzaverde, incearca influentarea
votului pentru alegerea noului Patriarh. Gusa l-a acuzat pe Frunzaverde ca
face lobby pentru selectarea unui candidat la scaunul patriarhal "mai
apropiat de valorile masonice". Potrivit presedintelui PIN, fostul sef al SIE,
Ioan Talpes, ar avea si el o influenta considerabila asupra unora dintre
membrii ANB. PIN i-a cerut sefului Masoneriei Romane, Eugen Ovidiu
Chirovici, sa se delimiteze de aceste actiuni de influentare a votului pentru
alegerea noului Patriarh.

UNELTIRILE LUI FRUNZAVERDE SI TALPES

PIN a precizat, ieri, ca unii masoni - membri ai comisiilor din ANB,


precum si din Adunarea Eparhiala a Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestiului - au
desfasurat in ultimele zile un lobby printre persoanele care au drept de vot
pentru alegerea noului Patriarh pentru a incuraja alegerea unui candidat care
"ar fi mai apropiat de valorile masonice decat alti candidati". "Cea mai
flagranta apare atitudinea domnului Sorin Frunzaverde care in numele
organizatiei masonice din care face parte si beneficiind de influenta conferita
si de pozitiile politice sau administrative pe care le-a detinut, coordoneaza in
mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai sus", se arata

48
intr-un comunicat de presa. Partidul lui Cozmin Gusa considera ca situatia
este cu atat mai grava cu cat, in cazul lui Frunzaverde, este vorba de o
recidiva, fiind de notorietate faptul ca acesta si-a folosit influenta masonica,
politica si administrativa si la momentul alegerii Mitropolitului Ardealului,
I.P.S. Laurentiu Streza.

CHIROVICI SOMAT SA NU INTERVINA

Gusa ne-a declarat ca, pe langa masonii aflati sub coordonarea lui
Frunzaverde, "mai sunt cativa, influentati de o persoana oculta care nu este
membru in ANB, dar care face in aceasta perioada jocuri de influenta la
nivelul masoneriei si al SIE in favoarea lui Traian Basescu: Ioan Talpes". De
aceea, PIN ii solicita Marelui Maestru al Marii Loji Nationale din Romania,
Eugen Chirovici, o delimitare de aceste actiuni, considerand ca in nici un caz
votul in favoarea noului Patriarh nu trebuie tarat in alta parte decat in
interiorul Colegiului Electoral Bisericesc si pe baza valorilor cutumelor si
regulamentelor care guverneaza activitatea Bisericii Ortodoxe Romane.
Potrivit informatiilor ZIUA, actiunile de lobby au fost in favoarea Mitropolitului
Moldovei, IPS Daniel. Va prezentam in continuare lista membrilor ANB care,
potrivit lui Gusa, au legaturi cu masoneria:

COMISIA ORGANIZATOARE

Viorel Roman - Arhiepiscopia Iasilor- membru

Av. Ioan Rus - Arhiepiscopia Alba Iulia- membru

Prof. Ing. Dr. Constantin Nicolescu - Episcopia Argesului si Muscelului-


membru

Ing. Dr. Sorin Frunzaverde - Episcopia Caransebesului- membru

Lucian Iliescu - Episcopia Giurgiului - membru

49
COMISIA BISERICEASCA

Acad Constantin Balaceanu Stolnici - Arhiepiscopia Bucurestilor- membru

Ing. Ioan Mocioalca - Episcopia Caransebesului- membru

Prof. univ. Dr. Aurel Ciumberica - Episcopia Giurgiului- membru

Comisia Culturala

Constantin Asavoaie - Arhiepiscopia Clujului- membru

Comisia Economico- Financiara

Ing. Trifon Belacurencu - Episcopia Tulcea- membru

Gheorghe Martin - Arhiepiscopia Tomisului- membru

Comisia Bugetara

Dorel Onaca- Arhiepiscopia Tomisului- membru

Prof. Cornel Popa- Episcopia Oradei, Bihorului si Salajului- membru

Atacuri în valuri la Mitropolitul Daniel: Masonii din


Biserică

Liderul PIN, Cozmin Guşă, a sărit ca ars la sfârşitul săptămânii trecute cerând
imperios neimplicarea Masoneriei în alegerea noului Patriarh. Declaraţia este
oarecum surprinzătoare deoarece nimeni nu prea s-a ocupat de acest subiect
în România. În mod evident tinţa este Mitropolitul Daniel, cel care are cele

50
mai mari sanşe de a deveni Patriarh. Luni, Evenimentul Zilei îl atacă pe
Mitropolitul Daniel prezentând declaraţiile fratelui acestuia conform căreia
acesta ar fi "ofiţer sub acoperire". ZIUA prin informatorul lui Secu, Dan
Ciachir, vorbeşte despre Masonerie. Dacă Biserica Catolică îşi asumă din
când în când câte o bulă referitoare la neimplicarea preoţilor în masonerie în
Biserica Ortodoxă o asemenea bulă a fost dată numai o singură dată în
perioada interbelică şi nu a fost niciodată reînnnoită iar unii ar putea spune
că nici nu mai este în vigoare. De exemplu, în Biserica Ortodoxă din Cipru
acest lucru a fost repetat de mai multe ori, ultima dată dacă nu mă înşel în
11 februarie 1993. Despre Mitropolitul Daniel s-a tot spus că ar fi
francmason. Acest lucru a tot fost repetat în special de aripa lui Bartolomeu
Anania care se revendică de la Mişcarea Legionară iar anti-masoneria este
una din marotele sale. Dacă ar fi mason, Daniel nu ar fi primul Patriarh care a
avut legături cu masoneria. Primul Patriarh mason a fost Miron Cristea.
Culmea este că actul de condamnare al masoneriei a fost semnat chiar de
Miron Cristea (foto). Masoneria a fost condamnată de Sfântul Sinod în 1937
la iniţiativa lui Nicolae, Mitropolitul Ardealului.

Atacul de acum lui Cozmin Guşă (foto) cred că provine, de fapt, din partea
fostei Securităţi şi structurilor conservatoare nemulţumite că nu vor mai
avea un control direct asupra Bisericii. În special cel nemulţumit este
Bartolomeu Anania, episcopul Clujului.Dar trebuie văzuţi şi cei aflaţi în
spatele lui Guşă: structuri ale fostei Securităţi (generalul Iulian Vlad, Virgil
Măgureanu) şi Moscova.Mie tot ce vine de la Guşă mi se pare o diversiune.
Cât priveşte "dezvăluirile" din EVZ nu vreau să insist prea mult dar pentru cei
care vor citi articolul vor observa cu siguranţă: fratele lui Daniel are, de fapt,
de împărţit cu actualul Mitropolit o proprietate. Iar de aici respectivul spune
tot ce îi vine la gură. Asemenea "declaraţii" ar trebui să fie luate de jurnalişti
cu rezervele necesare, lucru pe care EVZ nu îl face însă. Acest lucru indică că
Daniel a devenit o tinţă. Iar mulţi se vor întreba dacă nu cumva este tinţa lui
Băsescu.

MASONERIA SI BISERICA:George Virgil Stoenescu, Marele Secretar General al


Supremului Consiliu al Ritului Scotian Antic si Acceptat din Romania, spunea
recent înt-un interviu în revista "Forum Masonic" că:

"Există o traditie foarte indelungată in relatia Biserică-Masonerie, care


porneste din vechime, de la rozicrucieni si templieri. S-a ajuns la stabilirea
unui cod foarte strict, o masonerie crestină, iar noi toti facem parte din ea.

51
Credem in Dumnezeu si jurăm pe Biblie. Toleranta masonică arată insă că
Dumnezeu nu trebuie numit neapărat Mahomed sau Iisus Hristos. El este
Marele Arhitect al Universului. Dumnezeu este in inima noastră. El este
punctul nostru de sprijin pentru a realiza ordinea din haos. Dacă Dumnezeu
nu mai este in noi, apare haosul."

Într-un articol recent, Carol Hârşan scria că mai mulţi înalţi ierarhi ai BOR ar fi
masoni. Printre aceştia şi cei doi candidaţi acum la scaunul de Patriarh:

"In ultimii ani, un fenomen interesant a marcat viata politico-spirituala


romaneasca: o apropiere insidioasa, dar tenace, desi aparent fara un demers
programatic, a unor personalitati din clerul inalt din Biserica Ortodoxa, de
segmente declarat masonice, in speta, de Masoneria recunoscuta oficial.Este
vorba de Episcopi si Mitropoliti, membri ai Sfantului Sinod, dar si de
reprezentanti ai clerului mijlociu.Ca personalitati clericale invocate insistent
in ultimii ani, si din a caror agenda, relatiile cu Masoneria au devenit un loc
comun, ii citam pe: IPS Pimen Suceveanul (Templier si afiliat la Loja "Fiii
coloniei lui Traian" din Nordul Moldovei), IPS Teofan - fost Sinaitul, azi,
Mitropolit al Olteniei (in relatie cu Loja "Armonia", Craiova), IPS Ambrozie
Sinaitul (vicar patriarhal, Loja

"Armonia" Craiova), IPS Teodosie Tomitanul (fost Snagoveanul, fost Episcop


vicar la Mitropolia Bucurestilor, sub obladuirea Lojii "Ovidius" Constanta), IPS
Daniel Ciobotea, (Mitropolit al Moldovei), IPS Ion Salajeanul (Episcop de
Covasna si Harghita) si IPS Sofronie (Drincec, Episcop de Gyula, in relatie cu
Loji maghiare).Despre IPS Vincentiu Ploiesteanul parerile sunt radical
impartite, acesta avand manifestari antimasonice, intersectate cu intalniri
"de gradul trei" in sanul albastrei familii Grifofoni."

Articolul lui Hârşan a fost negat apoi într-un articol în Observatorul Religios.

Pe de altă parte între Masonerie şi BOR au avut loc numeroase contacte.


Despre unele din acestea cunosc de la răposatul George Munteanu, multă
vreme nr.2 în Marea Lojă Naţională, care a avut mai multe discuţii cu Prea
Fericitul Teoctist.

52
Printre cei care critică francmasoneria, Cuviosii arhimandriti Serafim Alexiev
si Serghie Jazadjiev spun că :"Ecumenismul este inspirat de către franc
masoneria anticreştină şi pregăteşte calea lui antihrist". În toată această
dispută cred că se pune mult prea multă patimă iar opiniile sunt de cele mai
multe ori antagonice şi, din păcate, aiuritoare din punctul de vedere al
demonstraţiei practice, iar "ecumenismul" a devenit un fel de pată neagră.

Iar chestiunea Masoneriei, dincolo de folclor şi aberaţiile pe temă, este mult


mai nuanţată. Care trebuie să fie relaţiile între Masonerie şi Biserica
Ortodoxă? Este pretinsa apartenenţă la francmasoneria o cale de-a se
încerca stoparea ascensiunii lui Daniel? Atacul din Evenimentul Zilei este un
prim semnal că Daniel nu este bine văzut de multă lume. Se pregăteşte
candidatura fascistului şi securistului Valeriu Anania (foto), care este susţinut
de preşedintele Băsescu? Aşa cum prevedeam lupta pentru postul de
Patriarh va fi cu scântei. Primele au apărut deja.

Incompatibilitatea dintre Ortodoxie si Masonerie

Domnul Cozmin Gusa, presedintele PIN, face un real serviciu Bisericii


noastre, care ii va aduce multa popularitate, publicand in ZIUA de sambata
lista masonilor din Adunarea Nationala Bisericeasca.

Acelasi lucru se poate spune si despre ziarul ZIUA. Ma grabesc sa adaug ca


nu am nici un fel de ostilitate, ca ortodox, fata de Masonerie in sine. Insa ea
este incompatibila atat cu Biserica orotdoxa cat si cu Biserica Romano-
Catolica, care a combatut-o violent si fatis. Asa cum nu poti sa iei antibiotice
si in acelasi timp sa bei o sticla de coniac sau o vadra de vin, nu poti fi, in
acelasi timp, ortodox si mason. Deoarece potrivit Evangheliei lui Hristos, nu
poti sluji la doi stapani.

Nimeni nu a definit mai bine aceasta incompatibilitate ca Nae Ionescu: "Baza


ideologica a francmasoneriei este <<religiunea naturala>> sau, daca vreti,
religiunea stiintifica; adica religia curatita de toate elementele ei mistice,
supranaturale, divine, si transformata intr-un sistem de morala terestra, in
care principiul fundamental este; iubeste pe aproapele tau. (...) Precum se
vede, nimic senzational, nimic nou si nimic primejdios. Pana aici. Numai ca,
dupa cum biserica crestina este o organizatie militanta, cu actiune directa
asupra publicului, tot astfel aceasta noua religie , care in fapt numai religie

53
nu e, a sfarsit prin a se organiza ca o unitate de lupta. Nu insa pentru a
castiga de partea ei cat mai multi adepti, ci pentru a distruge organizatia
oarecum <<concurenta>>, a bisericii."

Aflam din lista furnizata de presedintele PIN ca domnul Sorin Frunzaverde,


fost ministru al Apararii, apartine Masoneriei. Domnul Frunzaverde este si
membru in Adunarea Nationala Bisericeasca, in a doua legilatura consecutiv,
reprezentand Eparhia Caransebesului. Atunci cand a avut loc, in noiembrie
2005, alegerea de mitropolit al Ardealului, ierarhul locului, PS Laurentiu
Streza, l-a desemnat pe dl Frunzaverde ca "barbat de incredere" din partea
sa la numararea voturilor. Am pomenit aici, in ZIUA, de episodul in care, la o
ezitare a defunctului patriarh Teoctist, care citea buletinele de vot, IPS
Laurentiu i-a strigat dlui Frunzaverde: "Sorine! Ia vezi ce faci acolo; fii atent!"
(cf. ZIUA, 20 sept. 2006, p. 1).

Se prea poate insa ca IPS Laurentiu Streza sa nu fi fost la curent cu


apartenenta la Masonerie a dlui Frunzaverde. Eparhia Caransebesului este
condusa azi de Prea Sfintitul Lucian Mic. Daca afirmatia dlui Gusa este
corecta - si eu cred ca este -, in 24 de ore dl Frunzaverde trebuie exoflisit din
Adunarea Eparhiala a Episcopiei Caransebesului. Lucru valabil si pentru
ceilalti masoni din adunarile eparhiale, respectiv din Adunarea Nationala
Bisericeasca.

Poate ca domnul Sorin Frunzaverde este un bun mason, insa este iremediabil
un om pe care inteligenta nu-l da afara din casa. Vineri, dupa inmormantarea
Patriarhului Teoctist, domnul Frunzaverde a strigat sus si tare ca noul Patriarh
al Romaniei va fi IPS Mitropolit Daniel al Moldovei. Acum, datorita dlui Gusa si
dezvaluirilor sale din ZIUA, toata suflarea romaneasca a vazut limpede ca, in
cursa spre patriarhat, IPS Daniel este sustinut patetic de Masonerie.
Constiinta membrilor Colegiului Electoral Bisericesc va fi pusa la grea
incercare cu prilejul votarii noului patriarh. Figura mitropolitului Teofan al
Olteniei, de calugar autentic, care nu face compromisuri duhovnicesti, va
aparea si mai luminoasa in ochii credinciosilor si, mai ales, in ochii clerului
ortodox. Sa ne traiesti, domnule Frunzaverde, noua, romanilor pravoslavnici,
si multa sanatate domnului presedinte Traian Basescu, mentorul si patronul
dtale politic!

54
Civic Media Gruparea pro-Daniel va începe răfuiala
în Biserică prin intermediul CNSAS

Cu 95 de voturi la 66, Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei, a câştigat


bătălia pentru Patriarhia Română în faţa Mitropolitului Ardealului, Bartolomeu
Anania, în cel de-al doilea tur de scrutin organizat miercuri, 12 septembrie
a.c. În primul tur, din cele 161 de mandate, Daniel a primit 80 de voturi,
Anania 62 şi Ioan al Covasnei şi Harghitei 18 voturi, 1 vot fiind anulat.
Câştigul i-a fost asigurat lui Daniel prin intermediul majorităţii votanţilor lui
Ioan, cel de-al treilea candidat apărut ca din joben în urna Sfantului Sinod, în
dimineaţa zilei de 9/12. Din cei 47 de membri ai Sfântului Sinod prezenţi la
vot, 27 l-au ales pe Daniel al Moldovei în prima sedinţă a Sinodului.

Campania pentru implantarea lui Daniel in fruntea Bisericii Ortodoxe Romane


a inceput inca din prima zi a mortii Prea Fericitului Patriarh Teoctist, ca o
continuarea a incercarii din ianuarie 1990 de inlaturare a Parintelui Teoctist si
ocupare a Scaunului Patriarhial de catre un grup condus atunci de catre
acelasi Daniel Ciobotea. Noul patriarh a fost si este favoritul unor grupari
internationaliste si cu ramificatii invizibile in structurile statului roman cat si
al unor oligarhi cu mari interese materiale si politice legate de Biserica
Ortodoxa Romane.

Un exemplu privind implicarea unei grupari condamanate atat de Vatican cat


si de Ortodoxie in viata bisericeasca, a fost dat de Sorin Frunzaverde, mason
cunoscut si, cu toate acestea, membru al Adunarii Nationale Bisericesti, care
a anuntat din a doua zi de dupa moartea dubioasa a Prea Fericitului Teoctist
ca Daniel va fi viitorul Patriarh al Romaniei. Frunzaverde este sustinatorul
activ al lui Laurentiu Streza care, impreuna cu Casian Craciun si Daniel
Ciobotea, au facut parte din grupul restrans al privilegiatilor regimului care-si
petreceau studiile in Elvetia pe vremea lui Ceausescu, cu acordul Directiei de
Informatii Externe (DIE) a DSS. Dintre acestia Ciobotea este singurul ierarh
cu dosarul ars complet in decembrie 1989. Streza este aparat de masoneria
din randurile serviciilor secrete. Casian ar putea fi, asadar, singurul ramas
fara "acoperire".

Si Gabriela Andreescu, un anticrestin consacrat pe frontul antiortodox si


antiromanesc, si-a exprimat indirect pozitia in favoarea lui Daniel Ciobotea,

55
amintind in luarea sa de pozitie si de sustinerea pe care Grupul pentru Dialog
Social, in frunte cu Andrei Plesu si Horia Roman Patapievici, i-a adus-o
bolsevicului Ion Iliescu pentru castigarea alegerilor din 2000.

La randul sau, Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS si unul dintre


dusmanii fatisi ai Bisericii, s-a deplasat special la Craiova, la jumatatea lunii
august, pentru a-l aborda pe Mitropolitul Olteniei, Teofan Savu, intr-o intalnire
aranjata de primarul Craiovei, Antonie Solomon. Intrebat care a fost natura
discutiilor purtate cu inaltul prelat, Mircea Dinescu a replicat: "Nu pot vorbi
despre asta. E ca si cum ai merge la popa si dupa aia ar trebui sa incalci
taina spovedaniei". "Ati fost sa va spovediti?", a fost intrebat afaceristul
veros, fost poet. "Pai nu stiu caredintre noi s-a spovedit la care...", a spus
agentul CNSAS Mircea Dinescu.

Urmare a acestei intalniri, IPS Teofan - principalul contracandidat la acea


data al lui Daniel al Moldovei, ca favorit si preferat al regretatului Patriarh
Teoctist pentru succesiune la scaunul patriarhal -, a renuntat sa mearga mai
departe. Conform surselor Civic Media, Mircea Dinescu l-ar fi amenintat pe
IPS Teofan cu dosarul sau intocmit de Securitate, unde s-ar gasi un
Angajament semnat de Teofan Savu. Atat Mircea Dinescu - absolvent al
Academiei de cadre a PCR "Stefan Gheorghiu" si protejat al sinistrului
Gheorghe "Gogu" Radulescu, membru al CC al CPEx, urmarit pentru relatiile
sale cu serviciile de spionaj ale URSS - cat si Ticu Dumitrescu – purtator al
Ordinului Muncii clasa III oferit prin decret prezidential de Nicolae Ceausescu
– vor continua loviturile la adresa unor ierarhi ai Bisericii in favoarea
gruparilor parabisericesti numite si ca razbunare personala a lui Daniel la
adresa celor care au incercat sa salveze Biserica sustinand un alt candidat
pentru Scaunul Patriarhal.

Aceste cazuri demonstreaza in plus – pe langa informatiile pe care le avem -


ca frontul lui Daniel Ciobotea a uzitat de toate armele unei campanii murdare
- dosare, santaj, inregistrari audio-video compromitatoare, mita, promisiuni,
reclama mascata, sustinere din partea masoneriei sau a altor grupari oculte,
etc - inclusiv prin intermediul unor personaje ca Nicolae al Banatului, cel mai
vechi si prolific informator al Securitatii din BOR.

Multi duhovnici ai Romaniei, in special din Moldova, si-au aratat inainte de


alegerile de miercuri ingrijorarea ca Sfantul Duh s-ar putea sa paraseasca
Dealul Patriarhiei dupa ridicarea la ceruri a sufletului Prea Fericitului Parinte
Patriarh Teoctist, decedat subit in conditii inca neelucidate.

56
Asociatia Civic Media recomanda credinciosilor preocupati de soarta
Ortodoxiei sa continue starea de veghe si rugaciune si sa urmeze "Indemnul
la lupta" al poetului inchisorilor comuniste, Radu Gyr.

SPUSE PE SLEAU: Alegerea Patriarhului si


masoneria

Florian Bichir: "Lupta pentru ocuparea functiei de Patriarh atribuie masoneriei


o anume implicare".

Lupta pentru ocuparea functiei de Patriarh starneste comentarii pasionale,


luari de pozitie care mai de care mai fulminante, care atribuie masoneriei si
serviciilor secrete o implicare in alegerea intaistatatorului ortodocsilor
romani.

Cel mai vehement a fost liderul PIN Cozmin Gusa, care i-a cerut lui Eugen
Ovidiu Chirovici, unul dintre sefii masoneriei de la noi, sa nu influenteze
rezultatul alegerilor prin jocuri de culise.

Relatia dintre masonerie si Biserica este, cel putin in Romania, o poveste


destul de ambigua si sinuoasa. Desi din 1934 i-a fost cerut Sfantului Sinod sa
afuriseasca masoneria - dupa modelul grecesc, care o facuse cu un an
inainte - abia in 1937 s-a luat o decizie publica.

In baza temeiului nr. 785/1937, in sedinta Sfantului Sinod din 11 martie


1937, a fost aprobat studiul Inalt Prea Sfintitului dr. Nicolae Balan al
Ardealului, prin care francmasoneria era condamnata. S-a hotarat ca
„Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci
nu se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile
bisericesti”.

O decizie de imagine, cum s-ar spune in limbajul actual, pentru ca din 1937
si pana in prezent nu a existat vreun caz in care unui mason sa i se interzica
slujba de inmormantare! O rezolvare tipic romaneasca, pentru ca Patriarhul
Miron Cristea, sub care s-a dat aceasta hotarare, era si el un initiat inca din
tinerete.

57
Iar in 1937, cand Ion Pangal, seful masoneriei, ii citea solemn Patriarhului
Miron Cristea decizia de autodesfiintare a francmasoneriei, multi se
prapadeau de ras: fata in fata, condamnand „Oculta”, stateau doi frati!

Miron Cristea nu este singurul caz de ierarh sau cleric care a apartinut de-a
lungul timpului masoneriei: episcopul Melchisedec Stefanescu, Filaret
Scriban, Dionisie Lupu, Atanasie Stoianescu, ca sa mentionam doar pe unii.
Ba chiar Mitropolitul Irineu Mihalcescu, autor al unor rasunatoare studii
antimasonice, a fost in tinerete mason.

Ca si astazi, in perioada interbelica, masoneria ocupa spatii importante in


media, iar povestile care circulau erau cel putin tulburatoare. Ca „marele
public” nu intelegea nimic din asta sta marturie si un fapt petrecut la
„rebeliunea legionara” din ianuarie 1941. Niste gura casca pusi sa strige
„Horia Sima, Furher, Duce!” si „Jos masonii!” scandau „Horia Sima fura si
duce!”, respectiv „Jos nasoii!”.

Cu precautie sau nu se stie exact din ce motive, din 1937, Biserica Ortodoxa
Romana nu a mai luat atitudine fata de masonerie: nici pro, nici contra. La fel
au facut-o multe alte Biserici ortodoxe, cu exceptia Bisericii Ciprului care, in
ianuarie 1993, a mai afurisit odata aceasta organizatie.

La noi, parerile sunt impartite, evident in functie de interese: unii considera


decizia perimata si luata sub presiunea vremurilor, iar altii o considera
valabila din moment ce nu a fost abrogata. Oricum nu mai reprezinta astazi
nicio ciudatenie ca unele personalitati se declara public masoni, dar participa
la slujbele bisericii sunt crestini practicanti. Nu e rolul meu sa judec sau sa
dau decizii, ci al Bisericii.

Nu stiu ce forta reprezinta astazi masoneria, dar imi vine greu sa cred ca in
Loji se discuta aprins despre cine va fi Patriarh, mai ales ca, oficial,
masoneria proclama ca interzice discutiile politice si religioase. Nu cred ca
cei adunati in numele „Marelui Arhitect al Universului” - organizati intr-un fel
de sindicat al Omertei, nu pot dormi cu gandul la cine va conduce Biserica.

Evident, daca sunt printre votanti membri ai masoneriei, acestia pot


influenta, votand in corpore, daca li se cere. Nu cred insa in scenariile care
inunda piata, in acea „hidra iudeo-masonica”, vinovata de toate relele din
lume, in planurile diabolice de a cuceri lumea sau alte baliverne de genul
celor debitate de Gregorian Bivolaru. Nu trebuie subestimat rolul masoneriei,
dar nici amplificat. La urma urmei, masoneria romaneasca este dupa chipul
si asemanarea societatii actuale, pentru ca membrii ei sunt tot romani...

58
8 prelaţi cu nume conspirativ – pact cu diavolul

* Andrei Andreicuţ, episcop de Alba, alias „Ionică”

* Pimen, arhiepiscop de Suceava şi Rădăuţi, alias „Sidorovici”, „Petru”

* Casian Crăciun, episcop al Dunării de Jos, alias „Crin”, „Casius”, „Casio”

* Calinic Argatu, episcop de Argeş, alias „Zamfir”

* Visarion Răşinăreanu, episcop vicar de Sibiu, alias „Bobi”

* Ioachim Mareş, episcop de Huşi, alias „Matei Gheorghe”

* Timotei Seviciu, episcop de Arad, alias „Radu Viorel”

* Epifanie Norocel, episcop de Buzău şi Vrancea, „persoană de sprijin”.

Dosarele prelaţilor erau să se lase cu bătaie la CNSAS

O bombă de presă şi o bombă cu ceas pentru BOR – numele conspirative la


Securitate ale unui grup de opt înalţi ierarhi, confirmate de surse oficiale din
CNSAS, au apărut, ieri, pe agenţia Mediafax. Printre ele nu se află cel al
noului Patriarh al României, Daniel, al cărui nume apare doar pe lista
titularilor de dosare arse în decembrie 1989. El va fi verificat separat de lotul
celor opt. Deşi venise de dimineaţă la serviciu cu gândul de a „frige şi nişte
berbecuţi în sutane aurite”, Mircea Dinescu, membru al Colegiului, a anunţat,
după şedinţă, că CNSAS n-a reuşit să-i dea poliţie politică decât episcopului
de Alba, Andrei Andreicuţ, ceilalţi din lotul de opt fiind invitaţi din nou la
audieri săptămâna viitoare.

59
Nici numele lui Bartolomeu Anania, despre care au existat informaţii de presă
privind o posibilă colaborare, nu se află pe listă, Mircea Dinescu anunţând că,
în cazul său, trebuie înfiinţată o comisie specială, împreună cu experţi de la
SIE, „care să ne ajute să desluşim cum stau de fapt lucrurile”.

Agenţia Mediafax a difuzat, ieri, o listă cu 8 nume de înalţi ierarhi, cărora le


sunt asociate şi numele conspirative. Potrivit surselor CNSAS citate de
Mediafax, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, era „Sidorovici” cu
Securitatea, şi „Petru” cu Direcţia de Informaţii Externe (DIE). Informaţiile
legate de ÎPS Pimen apar atât în dosarele celor despre care dădea date, cât
şi în diverse note date de ofiţerii de Securitate sau ai DIE către şefii lor.
"Există informaţii grele despre ÎPS Pimen, despre misiunile din ţară şi din
străinătate la care participa", au precizat sursele citate. Episcopul Casian
Crăciun al Dunării de Jos ar fi participat şi el la misiuni în străinătate în
sprijinul DIE. De-a lungul timpului, a avut trei nume de cod: "Crin", "Casius" şi
"Casio".

Calinic Argatu, episcopul de Argeş, a semnat un angajament şi a dat note


informative Securităţii. În cazul său există şi mărturii ale unor ofiţeri care le
scriu superiorilor despre buna colaborare pe care o aveau cu actualul
episcop, al cărui nume conspirativ era "Zamfir". Episcopul vicar al Sibiului,
Visarion Răşinăreanu, a fost racolat de DIE ca "persoană de sprijin", numele
său conspirativ fiind "Bobi". În dosarele ajunse la CNSAS mai apar, potrivit
aceloraşi surse, numele episcopului de Huşi, Ioachim Mareş, al cărui nume
conspirativ era "Matei Gheorghe", cel al episcopului de Arad, Timotei Seviciu,
cunoscut drept "Radu Viorel" - despre care există şi date privind participarea
la misiuni informative în străinătate - sau cel al lui Epifanie Norocel, episcopul
Buzăului şi Vrancei, care a fost şi el "persoană de sprijin". Dintre cei opt,
episcopul Andrei Andreicuţ, alias „Ionică”, este primul care primeşte verdict
de poliţie politică.

„Un caz nefericit”, după cum preciza ieri Mircea Dinescu, deoarece episcopul
a fost forţat să colaboreze pe vremea când era un tânăr preot, după ce a fost
prins încercând „să pună o pilă” unei persoane care dorea să intre la

60
Seminarul Teologic. Episcopul de Alba a anunţat ieri că va contesta decizia
CNSAS.

Cazimir Ionescu l-a ameninţat pe Ladislau Csendes că-i dă un cap în gură

În acest moment, CNSAS este o instituţie cu două viteze: o parte a


Colegiului, avându-l drept reprezentant pe Mircea Dinescu, doreşte „prăjirea”
rapidă a colaboratorilor în sutane; cealaltă grupare temporizează, nefiind
convinsă de sutaniadă. La ultima şedinţă de dinaintea alegerii Patriarhului,
membrii CNSAS au fost la un pas să se încaiere, a dezvăluit ieri agenţia
Mediafax: în toiul dezbaterilor, Cazimir Ionescu, unul dintre cei mai fervenţi
opozanţi ai deconspirării preoţilor, l-a ameninţat pe preşedintele CNSAS,
Ladislau Csendes, că-i dă un cap în gură. “Domnul Csendes a venit până
lângă scaunul meu, în timpul dezbaterilor şi a încercat să mă mângâie pe cap
şi să-mi spună ceva. I-am spus domnului Csendes să-mi spună ce are de spus
fără să mă atingă, altminteri s-ar putea trezi cu capul în gură”, şi-a
recunoscut ieşirea Cazimir Ionescu.

Secretul lui Daniel: fratele cel mare

„A fost ofiter de Securitate sub acoperire. E un diavol!”


Nu toti cei din familia IPS Daniel il vad cu ochi buni pe cel care ar putea deveni
urmatorul Patriarh. Gheorghe Ciobotea, zis Ghita, are 61 de ani si este fratele mai
mare al actualului Mitropolit al Moldovei si Bucovinei.

Este un om simplu, fost tractorist si traieste intr-o saracie lucie, impreuna cu familia,
in satul Dobresti, din judetul Timis. Este certat de mai multi ani cu inaltul ierarh, pe
care il ocaraste cum ii vine la gura.

61
Certati de la mostenire

Ghita Ciobotea povesteste ca, acum 24 de ani, a fost dat afara de propriul frate din
casa pe care o cumparase. In 2000 a acceptat sa renunte in favoarea lui si la partea
ce i se cuvenea din gospodaria parinteasca. In plus, sustine ca, in 2004, IPS Daniel
s-a intabulat prin fals pe tot terenul mostenit de la bunici.

Cei doi frati si sora lor, Florica, au mostenit o casa la intrarea in Dobresti, comuna
Bara, precum si 24,69 hectare, din care 21 de teren agricol si restul de padure.
Pamantul apartinuse bunicii, care l-a primit cadou de la o boieroaica pe care a
servit-o ani la rand, la conac.

Traieste in mizerie

Acum, Ghita Ciobotea imparte cu nevasta si cu unul dintre baieti o camera mica,
mobilata cu paturi de spital, din fostul sediu al CAP. Este ultima cladire din Dobresti,
pe care barbatul a cumparat-o in 1991 cu mare greutate.

Imaginea contrasteaza cu casa parinteasca, prima de la celalalt capat al satului,


zugravita in alb, cu termopane si antena parabolica. Imobilul apartine Mitropolitului,
care vine aici sa se reculeaga cateva zile in fiecare vara.

In schimb, asa-zisa locuinta a lui Ghita Ciobotea nu are nici curent electric. Desi
cand s-a cununat era cel mai bogat flacau, iar aleasa lui i-a adus zestre o Dacie nou-
nouta, acum se descurca greu.

Muncesc de dimineata pana seara, ingrijind o vaca si vreo 200 de oi. Din vanzarea
branzei abia reusesc sa-si cumpere d-ale gurii. La haine nu se mai gandesc de mult
si umbla cu incaltari ieftine, din guma.

Sustine ca l-a tinut in scoala


Pe 29 martie 2007, Ghita Ciobotea a facut plangere penala impotriva fratelui
Mitropolit. L-a reclamat pentru ca, sustine el, s-a intabulat in fals in Cartea Funciara,
ca unic proprietar al pamantului mostenit de la bunici.

62
„S-a purtat foarte murdar cu mine. A luat tot, toata averea parinteasca. Fratele meu,
Mitropolitul, a facut acte in 2004 cu primarul din Bara si mi-a luat tot. El e omul lui
Satana, nu e om al Bisericii! A fost ofiter de Securitate sub acoperire. Sa stie lumea
cine-i, sa-l vada. Eu am lucrat flamand si rupt pentru ca sa-l tin la scoli, iar el ma
scoate-n strada. E un diavol!”, spune, cu naduf, Ghita Ciobotea.

Acesta povesteste ca, dupa ce tatal lor i-a abandonat, a muncit din greu timp de 12
ani ca sa-si intretina familia. Fratelui mai mic i-a platit si meditatiile, cu 30 de lei ora,
ca sa poata da admitere la Teologie. Iar pana cand a terminat facultatea, l-a tinut pe
banii lui in scoala si la internat.

„Lucram pe tractor, am fost tractoristul satului. Si puscarie am facut pentru fratele


meu, om al bisericii, si pentru sora noastra. Ca i-am iubit. Am facut un an de
puscarie, in 1975, ca nu s-a ajuns cu bani atunci, si-am furat. Tot ca sa le dau lor!”,
isi aminteste Ghita Ciobotea.

„Au facut fals la un notar”

In 1998, cei trei au depus acte pentru a primi inapoi terenurile mostenite de la
bunica lor si care fusesera confiscate de comunisti.

„Dupa ce ni s-a aprobat pamantul, au venit el cu sora-mea si cu primarul din Bara si


au facut fals in acte la un notar. Eu n-am semnat ca sunt de acord sa-mi dau
pamantul, partea mea, ca, daca o faceam, nu mai eram aici. Dar el tot s-a intabulat
stapan pe tot pamantul. Asta s-a intamplat in 2004. De atunci am fost de doua ori la
DNA si ei m-au trimis la Parchet, la Lugoj, sa-i fac plangere penala. Pentru ca la
Legea 18 am primit titlu de proprietate pe 9 hectare de teren si unul de padure, iar
fratele meu, Mitropolitul, s-a intabulat prin fals si pe pamantul meu”, a mai spus
Ghita Ciobotea.

„M-a scos afara din casa de la Lugoj”

Fratele ierarhului mai sustine ca acesta l-ar fi scos afara si din propria locuinta.

„In 1973 am cumparat o casa in Lugoj. I-am pus pe contract si pe fratele meu, si pe
sora noastra, ca sa-si poata face buletine de oras. La urma, in ‘83, fratele meu,
Mitropolitul, m-a scos afara din casa de la Lugoj, cu doi copii mici. Unul avea 3 ani,
si celalalt, 7. Am iesit pe iarba verde fara sa ne lase macar sa ne luam lucrurile.
Noroc cu primarul de atunci din Lugoj, care mi-a dat in ziua aceea un apartament

63
intr-un bloc neterminat. Am dormit nopti la rand cu pruncii pe beton, pe o suba”, se
vaita Ghita Ciobotea.

Omul mai spune ca s-a certat apoi cu fratele Mitropolit. „De atunci, din ‘83 pana in
2000, n-am mai vorbit cu el. In 2000 a venit la mine sa-i dau partea din casa
parinteasca, pentru ca vrea sa faca manastire. I-am dat-o. Nimic n-am luat de la el,
ca sa vina in 2004 si sa imi ia aici tot”, ne-a mai declarat Ghita Ciobotea.

In prezent, dupa ce s-a improprietarit cu tot pamantul mostenit de la bunica, IPS


Daniel a intrat si in posesia terenului pe care se gaseste fostul sediu al CAP, unde
locuieste fratele sau mai sarac. Din clipa in clipa, acesta se asteapta ca Mitropolitul
sa-l scoata afara si de aici sau sa-i ceara o chirie pe care nu si-o poate permite.

De negasit

IPS Daniel nu a putut fi contactat pentru a-si spune parerea in legatura cu acuzatiile
pe care i le aduce propriul frate. Reporterii EVZ au sunat si ieri dupa-amiaza pe
toate numerele de centrala ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, dar fara niciun
rezultat.

Preotul Constantin Sturzu, purtator de cuvant al institutiei, nu a raspuns nici el la


mobil, asa cum nu a facut-o nici omologul sau de la Patriarhia Romana, Constantin
Stoica.

Cabala lui Vîntu în B.O.R

• Lupta pentru controlul BOR a ajuns într-o fază acută în aceste ultime zile

• Reţeaua moldovenească s-a reactivat sub bagheta lui Sorin Ovidiu Vîntu

• Frontul "ieşenilor" s-a mobilizat şi a aruncat încă o fumigenă pe piaţa


mediatică

• Atacul la memoria Patriarhului se poartă cu mijloacele fostului NKVD

64
• Acuza ca Patriarhul Teoctist ar fi fost homosexual, continuată cu povestea
legionarismului, are ca punct de plecare Iaşiul, bastionul reţelei lui Iliescu-
Vîntu-Daniel Ciobotea

• Daniel, un fesenist înfocat, l-a invitat pe Ion Iliescu în preajma alegerilor din
1996 la Iaşi, de Sfânta Parascheva

• Teoctist a refuzat atunci să se ducă la Iaşi, ba mai mult, a lansat un mesaj


devastator cerând românilor "să nu voteze cu Anticristul", cu adresă directă
la Ion Ilici Iliescu, "liber cugetător" declarat

• Deloc întâmplător, după schimbarea puterii în anul 2000, primul articol de


presă, în ianuarie 2001, care avea să-l incrimineze pe Teoctist că ar fi fost
legionar şi că ar fi homosexual a apărut la Iaşi, în ziarul patronat de Vîntu şi
subordonat intereselor mitropolitului Daniel

Scandalul mediatic lansat ieri de Trustul lui Sorin Ovidiu Vantu - "Dosarul lui
Teoctist" dovedeşte - odată în plus - miza enormă a alegerii viitorului Patriarh
al Romaniei. Încă din primele clipe ale anunţului morţii Patriarhului Teoctist
slujbaşii din media controlată de S.O.V. l-au desemnat pe Daniel Ciobotea ca
principal favorit al cursei pentru scaunul patriarhal. De asemenea Trustul lui
Vantu s-a implicat din toate puterile în susţinerea mediatică a lui Sinescu, cel
care l-a "terminat" pe Patriarh.

Pe langă efortul de exonerare a lui Sinescu slujbaşii magnatului moldovean


au trecut la acţiuni specifice defunctei Direcţii "D" a Securităţii comuniste.
Atacul la adresa Patriarhului Teoctist poartă o semnătură profesionistă.
Operaţiunea se derulează nu de azi de ieri şi are un istoric mai mult decat
interesant. Ventilarea datelor unui aşa-zis dosar compromiţător din care ar
rezulta că acesta a fost şi terorist - fascist - legionar implicat în devastarea
unei sinagogi evreieşti şi homosexual şi, apoi, omul comuniştilor şi "agent de
influenţă" securist, ceauşist etc. are un punct clar de plecare.

Prima menţionare a aberaţiilor "Dosarului" transformat în cap de pagină de


"Cotidianul" de ieri - reluat de "Realitatea" a avut loc în publicaţia "Monitorul
de Iaşi", controlată la vremea aceea de Sorin Ovidiu Vîntu.

65
Autorul iniţial al "dezvăluirii", Dorin Dobrincu, provine din "Centrala Iaşi".

"Dosarul" din "Cotidianul" lui Vîntu de ieri este o reluare a "dosarului" din
"Monitorul din Iaşi", patronată tot de Vîntu, atunci, din data de 13 ianuarie
2001. Ulterior în "Evenimentul zilei" din 15 ianuarie materialul este reluat de
Florian Bichir, un alt susţinător care hiperventilează vibrant pentru Daniel
Ciobotea, chiar zilele trecute.

Uriaşele aberaţii ale pseudo-dosarului lui Teoctist sunt evidente pentru orice
om de bună credinţă. Cine ar putea crede că, de exemplu, un Gabriel
Andreescu - apologet frenetic al homosexualităţii şi un anticreştin visceral -
ar putea fi totodată legionar şi eventual popă? Ni se livrează etichete tipice
Securităţii - "legionar", "homosexual", ca şi cum astfel de stigmate s-ar putea
valida reciproc. Este de un ridicol uriaş o asemenea aberaţie, dar iată,
"Cotidianul" o publică fără a se gandi să amendeze măcar o astfel de
"teorie". Cu atat mai mult cu cat provenienţa "Notei" de la care pleacă
această poveste fantasmagorică este chiar Securitatea din anii 1949 şi 1957,
controlată direct de NKVD-ul rusesc.

Atacul la Patriarh provine din Iaşi

Tipologia care descrie atacul la Teoctist este specifică instrumentarului de


acţiune operativă a unui Aparat care îşi propulsează, chiar în zilele noastre,
vectorii în presa controlată - printre alţii - şi de Sorin Ovidiu Vîntu. Teoctist a
reprezentat Aripa Naţională a Bisericii. Ce Aripă reprezintă Daniel se poate
înţelege cu uşurinţă din analiza mobilizării susţinătorilor săi. La loc de frunte
Alina Mungiu, autoarea "Evangheliştilor", lucrare pornografică şi oripilant
anticreştină (lansată tot la Iaşi) care exprimă fantasmele sexuale bolnave ale
actualei doamne Pippidi. Pe langă fosta activistă utecistă se adaugă şi "noii

66
utecişti" crescuţi de Tismăneanu, cea mai mare parte a grupării GDS-ului şi
Trustul lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Recent, "Ziarul de Iaşi" din data de 08/08/2007 sub titlul "Despre morţi,
numai de bine" - batjocoritor, înţelegem - după ce examinăm conţinutul
articolului scrie: "Foarte puţini au fost aceia care au pomenit de implicarea lui
Teoctist, ca tanăr legionar, în rebeliunea legionară din ianuarie 1941, cînd a
participat la devastarea sinagogii "Resit Daath" din Bucureşti. Acest fapt l-am
relevat pentru prima data în ianuarie 2001 în "Ziarul de Iaşi" (pe atunci
"Monitorul"), pe baza unui document descoperit în arhiva SRI de către Dorin
Dobrincu".

Dobrincu este cel care a fost numit şef al Arhivelor Naţionale, printr-o decizie
care a provocat un adevărat scandal în lumea academică de către ministrul
PNL Cristian David (progenitura generalului Troacă). Despre Dobrincu,
Vladimir Tismăneanu afirma că "a jucat un rol esenţial în scrierea şi
definitivarea Raportului Final al Comisiei Tismăneanu". Raport intens
contestat atât de mediile universitare cat şi de Biserică şi societatea civilă
pentru aberaţiile şi neadevărurile flagrante din conţinutul său. Despre cine
este Tismăneanu nu are rost să mai discutăm aici dar e poate spune că
pupilul său - Dobrincu - este un caz de excepţie în lumea politică actuală -
lucrează şi la Preşedinţie, la Traian Băsescu şi la Ministerul de Interne - pus
de liberali.

Dobrincu face parte totodată din haloimăsul, GDS, "Revista 22" şi grupările
adiacente, şi este apropiat de poziţiile lui Gabriel Andreescu, activistul de
serviciu al Campaniei anti-icoane în şcolile romaneşti. Acelaşi Gabriel
Andreescu îl ridică în slăvi pe ieşeanul lui Tismăneanu menţionand public "că
îi datorăm lui Dorin Dobrincu descoperirea valorosului document" care îl
incrimina pe Teoctist, în 2001.

Cutia de rezonanţă a acuzaţiilor la adresa lui Teoctist a fost apoi Stejărel


Olaru, "umbra" lui Marius Oprea, Secretar de Stat PNL, apropiat al lui
Dobrincu, care pe canalul The Money Channel, tot al lui Vantu, "a susţinut că
a văzut numele patriarhului în mai multe documente ale Securităţii"

67
pretinzand chiar că acesta ar fi fost "agent de influenţă" al Securităţii. Orice
cercetător avizat ştie că în nomenclatorul Securităţii nu există această
funcţiune. Agenţii de influenţă - propagatori ai tezelor NKVD se ivesc acum -
pe frontul luptei pentru scaunul BOR - aşa-zişii "istorici", legatari ai moştenirii
"Ciungului" - agentul bolşevic Tismenenksy.

Va lepadati de Securitate?

Cotidianul lanseaza astazi o campanie pentru autodeconspirarea membrilor


Sfintului Sinod care au colaborat cu Securitatea, date fiind sansele mici ca
CNSAS sa finalizeze verificarea pina la alegerile din septembrie.

A colaborat sau nu viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane cu


Securitatea? Desi CNSAS a promis in urma cu citeva zile ca va oferi un
raspuns la aceasta intrebare pina la sfirsitul acestei luni, sansele ca
verificarile sa fie finalizate sint foarte mici. Procedura pe care CNSAS trebuie
sa o urmeze, potrivit legii, este complexa si, presupune, in cazul in care s-au
gasit in arhiva documente care vizeaza un ierarh, audierea acestuia. Un
eventual verdict de politie politica poate fi contestat in 30 de zile de cel in
cauza, iar publicarea numelui sau ca ofiter sau colaborator al Securitatii ca
politie politica nu poate fi facuta decit dupa ce exista si o sentinta a Curtii de
Apel, in cazul in care contestatia e respinsa si ierarhul se adreseaza justitiei.
In plus, cererea pe baza careia va face CNSAS verificarea se refera doar la 26
de membri ai Sinodului, dintre care unii nu pot candida. Din totalul de 49 de
membri ai Sinodului, doar 30 sint eligibili pentru functia de patriarh,
respectiv ierarhii eparhioti. Acestea au fost motivele pentru care Cotidianul
lanseaza astazi o invitatie membrilor Sfintului Sinod de a face singuri o
declaratie in care sa arate daca au colaborat sau nu cu Securitatea.

Declaratiile tipizate pe care politicienii sint obligati sa le faca inainte de a


candida pentru o functie publica vizeaza doar recunoasterea actiunilor de
politie politica savirsite in calitate de colaborator sau agent al Securitatii.
Doar magistratii sint obligati sa dea, printr-o lege din 2005, o declaratie care

68
se refera nu doar la politia politica, ci la simpla colaborare. Cotidianul
propune insa membrilor Sfintului Sinod o declaratie care, daca va fi
completata, va presupune eliminarea oricaror dubii legate de colaborarea cu
serviciile secrete comuniste. Iata intrebarile la care consideram ca ar fi bine
sa raspunda un ierarh care are teoretic sansa de a ajunge Patriarhul
Romaniei.

Ati colaborat cu Securitatea?

Daca da, in ce calitate - sursa, informator sau ofiter?

Daca ati fost ofiter sub acoperire, care a fost gradul la care ati
ajuns?

Considerati ca faptele intreprinse de dvs. in relatie cu Securitatea


pot fi catalogate ca politie politica, asa cum este aceasta definita de
Legea nr. 187/ 1999?

Cind a inceput relatia cu Securitatea?

Care a fost modalitatea in care ati fost recrutat?

In cazul in care la baza recrutarii s-a aflat un santaj, expuneti


motivul santajului.

Ce repercusiuni ar fi avut refuzul de a colabora?

Care a fost numele conspirativ?

A existat un angajament scris?

Despre ce persoane ati dat sau vi s-au cerut informatii?

Ce avantaje ati obtinut in schimbul colaborarii?

In cazul in care relatia cu serviciile secrete a incetat, precizati cind?

De ce nu ati marturisit public, imediat dupa 1990, despre aceasta


relatie?

Patriarhia il ameninta pe Dinescu cu puscaria

69
Conducerea BOR a reactionat la acuzatiile disidentului la adresa fostului
mitropolit Plamadeala, reclamindu-l la CNSAS.

Patriarhia Romana a anuntat, ieri, ca il va reclama la CNSAS pe Mircea


Dinescu (foto). Reactia conducerii BOR apare dupa ce Cotidianul a publicat
acuzatiile lui Dinescu – membru al Colegiului – la adresa fostului Mitropolit al
Ardealului Antonie Plamadeala, despre care spune ca i-ar fi cerut lui Nicolae
Ceausescu, intr-un memoriu, sa-l avanseze de la gradul de colonel la cel de
general.

Potrivit reprezentantilor Patriarhiei Romane, declaratiile lui Mircea Dinescu


sunt incompatibile cu statutul de membru al CNSAS si il ameninta pe acesta
cu puscaria. Intr-un comunicat de presa, conducerea BOR aminteste ca
potrivit legii „darea spre publicitate a unor date sau informatii din dosare,
necorespunzatoare adevarului, de natura sa lezeze viata, demnitatea,
onoarea sau reputatia unei persoane constituie infractiune si se pedepseste
cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani”. In plus, Patriarhia mai aminteste ca
„prezentarea denaturata a datelor din dosarul de Securitate, in scopul
discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a mai lucra in
domeniul arhivelor”.

Mircea Dinescu nu s-a aratat ieri deloc deranjat de amenintarile Patriarhiei.


“Sa ma reclame, abia astept! Vor fi surprinsi sa afle ca informatiile pe care le-
am dat publicitatii nu le am din vreun dosar de la CNSAS, ci dintr-o cu totul si
cu totul alta sursa. Sa ma reclame unde doresc domniile lor“, a declarat
Dinescu pentru MEDIAFAX. Acesta a reconfirmat autenticitatea scrisorii si a
spus ca informatia a ajuns la el printr-un prieten care avea o ruda ce se
ocupa de Patriarhie, din partea PCR. Cunoscutul disident anticomunist si-a
continuat tirul la adresa conducerii BOR. “Cum nu m-au bagat la puscarie
comunistii, m-au arestat doar la domiciliu, cred ei acum ca mi-ar sta bine
dupa niste gratii. Au ratat asta pe vremea comunismului, vor sa o faca acum
niste fosti colaboratori ai regimului”, ne-a declarat Dinescu.

Anania nu vrea Patriarh mason sau securist

70
IPS Bartolomeu Anania a avertizat ieri ca viitorul patriarh nu trebuie sa fie
santajabil. “E absolut esential ca patriarhul sa nu fie obiect de santaj, fie in
planul moral, fie in cel politico-social, de unde l-ar pindi taina colaborarii cu
organizatii sau structuri acoperite, inclusiv cele de informatii”, a declarat
Anania intr-un interviu acordat Mediafax. In traducere libera, IPS Bartolomeu
cere, de fapt, ca viitorul patriarh sa nu fie nici mason, nici securist. (C.R.)

Ultimul Balacean, aristocrat pervertit de comunism

Cazul Balaceanu-Stolnici arata cum a decazut boierimea sub


influenta Securitatii.

Printre rarisimii urmasi ai marilor familii boieresti, Constantin-Balaceanu


Stolnici a revenit in prim-planul vietii publice de dupa ‘90 ca una dintre cele
mai respectate figuri. Liberalul, retras recent din PNL, dar fara sa-si
abandoneze convingerile politice, a fost insa, conform recentelor dezvaluiri,
si o piesa importanta a sistemului comunist.

Informatorul. Tanarul caruia descendenta nobila i-a adus dupa 1945


probleme de dosar a cedat, in 1965, la 42 de ani, sub sistemul care parea
etern. Contactele sale cu ambasadori si mari oameni de stat au facut cu
ochiul Securitatii. La randul sau, si-a asigurat, prin inrolarea ca informator,
revenirea la catedra, publicarea cartilor inclusiv in strainatate, pentru a
ajunge, in final, membru de onoare al Academiei. Si-a tinut secreta insa
legatura cu Securitatea pana in aprilie, cand aparitia dosarului sau, ca si
decizia CNSAS de colaborare cu politia politica erau iminente.

Boierul. Al 11-lea Constantin din neamul Balacenilor, o familie de mari


dregatori ai Munteniei, cu o istorie de peste sapte veacuri, se resemnase in

71
fata comunismului inca din anii ‘30. „Am fost practic crescut in ideea ca, intr-
o zi, va veni comunismul”, povestea Balaceanu-Stolnici amintindu-si de
predictiile tatalui sau, un observator atent al situatiei din Rusia de dupa
Marea Criza. Desi casatorit de doua ori, prima oara cu Mariana Cimpoia, apoi
cu Elisabeta Hagi-Moscu, si ea cu radacini boieresti, Balaceanu-Stolnici nu
are urmasi directi.

Medicul. Primul medic dintr-o familie aplecata mai mult spre politica,
absolvent de facultate in ‘47, cu doctoratul luat in ‘48, este confirmat doctor
in Stiinte Medicale abia in ‘67, la doi ani dupa ce acceptase un rol in reteaua
Securitatii. Anul racolarii, 1965, coincide cu intrarea sa la Spitalul „Gheorghe
Marinescu”, unde coordoneaza reteaua nationala medicala in Neurologie si
Neurochirurgie, dupa trecerea prin spitalele mai mici din Bucuresti.

De aici, Ana Aslan il ia, in 1974, ca geriatru si sef de sectie la institutul sau.
Pana in 1993, are pe mana pacienti dintre cei mai renumiti, de la ambasadori
la teroristi arabi, de la psihanalistul Jaques Lacan la liderul palestinian Yasser
Arafat, dupa propriile marturii recente din „Cotidianul”. Numele lor se
regasesc si in notele informative predate la Securitate.

Profesorul. Comunismul l-a prins pe Balaceanu-Stolnici in pozitia de asistent


al profesorului Grigore T. Popa, la Medicina. In 1952 este exclus insa de la
catedra si din Institutul Medico-Farmaceutic, pe motive politice. Revine abia
dupa doua decenii, ca suplinitor la Filosofie. Era „in retea” de sase ani.

Academicianul. Locul in Academie l-a ravnit mereu. Ca si acordarea titlului de


doctor docent, e un privilegiu pe care il cere Securitatii, dar pe care il obtine
abia in 1992. Primeste in schimb, in timp, pozitii in diverse foruri stiintifice,
de la Academia de Stiinte Medicale la societati internationale de medicina si
cibernetica.

Liberalul. O voce ascultata in societatea civila, boierul a fost ales in 1992


lider al Grupului de Reforma Morala din PNL. O criza din timpul unei sedinte a
conducerii PNL, in care s-a abordat subiectul colaborarii Monei Musca cu
Securitatea, a precedat anuntul ca Balaceanu-Stolnici se retrage din toate
functiile din partid din motive de sanatate, „in favoarea activitatii
publicistice” la ziarul „Ziua”. Ulterior, si-a pastrat insa locul in Adunarea
Nationala Bisericeasca, avand un vot in alegerea noului Patriarh.

72
GRIGORE CARTIANU: Balaceanu de la Secu

Grigore Cartianu: "O mare deceptie: "boierul" securist".

Socul a fost mare. Sunt oameni pe care-i admiri pentru ceea fac, pentru ceea
ce sunt, dar si pentru nobletea neamului din care se trag. Ai fi in stare sa le
dai pe mana cheile de la casa, sa le incredintezi secrete personale, sa li te
spovedesti ca unui preot. Esti convins ca ei nu pot insela sau trada vreodata.
Ai baga mana-n foc ca nu te vor vinde niciodata.

Si vine marea dezamagire, ca o lovitura de ciocan in moalele capului. Iata-l


pe distinsul academician, ultimul mare boier al Romaniei: te priveste
patriarhal din spatele ochelarilor cu snur, de la inaltimea varstei sale si a
prestigiului de medic desavarsit, cocotat in varful arborelui genealogic al
unei familii istorice, te cuprinde cu blandetea privirii sale si... si... si... te
vinde ca ultimul tarabagiu din Obor! Da, te vinde ca ultimul borfas, ca ultimul
porc, ca ultimul nenorocit dintre cei ce au pavat cu sange, oase si lacrimi
deceniile de teroare comunista.

Prin ce se deosebeste Constantin Balaceanu-Stolnici de tortionarii Plesita sau


Enoiu? Aparent, prin detalii esentiale. Practic, prin nimic. Toti au distrus
destine. Tortionarii securisti - cu pumnul, cu bata, cu vana de bou. Turnatorul
in halat de medic - prin delatiunile sale oribile. Durerea unei asemenea
descoperiri tarzii este accentuata de soclul pe care noi, naivii acestei
societati bolnave, l-am ridicat pe inteleptul, demnul, onorabilul Balaceanu-
Stolnici. Marcati de amputarile sociale operate de comunisti, am cautat cu
disperare, in subconstientul colectiv, cateva radacini ale ordinii interbelice,
ale bunului-simt interbelic. Ca sa refacem organismul slabit al unei natiuni
vlaguite, aveam nevoie de un pumn de seminte morale, sanatoase, capabile
sa rodeasca si sa ne ofere o cultura ne-bolsevizata. Ne-am agatat de Regele
Mihai... L-am gasit pe Corneliu Coposu... Am avut norocul unui Ion Ratiu si n-
am stiut ce sa facem cu el... Ne-am adapat din izvorul intelepciunii lui Petre
Tutea... Am descoperit-o pe Elisabeta Rizea din Nucsoara... L-am asteptat, si
nu in zadar, pe Neagu Djuvara... Am simtit un nod in gat cand Alexandru
Paleologu, „ambasadorul golanilor”, si-a marturisit colaborarea cu
Securitatea... Ne-am amagit cu boierul-boierilor, Balaceanu-Stolnici...

Da, ne-am amagit, caci parea un personaj venit din istorie. Se trage dintr-o
familie atestata de vreo 700 de ani. Boieri renumiti, Balacenii au jucat un rol
important in istoria Munteniei. Si nu un an, doi, ci secole de-a randul. In

73
secolul al XVII-lea, nobila familie Balaceanu a primit, din partea Curtii
imperiale de la Viena, titlul de conte al Sfantului Imperiu Romano-German.

Cum putea smulge comunismul radacina cea mai vie a unui prea-nobil copac
multisecular? Simplu ca buna-ziua: a pervertit-o. Din radacina de stejar, a
transformat-o in radacina de malaiul-cucului. Sangele albastru s-a
preschimbat in sange rosu, dar de un rosu aprins, precum secera si ciocanul.

Mizerabil sfarsit pentru un „mentor” al inselaciunii! Ca medic, a vindecat


multe cazuri grave, dar si-a imbolnavit propriul destin. S-a lasat ros, cu o
placere masochista, de o boala mai rea decat toate: cancerul propriei
constiinte.

Stolnici, 8.000 de lei pentru primele turnatorii


Dosarul lui Balaceanu-Stolnici arata ca, numai in primul an dupa racolare, a
furnizat informatii platite cu 8.000 de lei. In plus, el a cerut un loc in
Academia Romana.

File din dosarul de securitate al academicianului Constantin Balaceanu


Stolnici, declarat oficial informator al fostei Politii Politice arata ca pentru
contributia sa era rasplatit, numai in anul racolarii, 1965, cu o suma
insemnata la acea vreme: 8.000 de lei.

In anii ‘70, enumerandu-si misiunile la cel mai inalt nivel - ambasadori, fostul
rege, grupul legionarilor, Europa Libera -, ultimul descendent al neamului
Balacenilor cerea ferm Securitatii o rasplata mai consistenta: confirmarea
titlului de doctor docent si un loc in Academie.

Avansare prin Securitate

74
Fara a se da nume, dovada a fost prezentata de Constantin Ticu Dumitrescu
miercuri, intr-un interviu la BBC. Dumitrescu a citit un fragment dintr-un
inscris care scoate la iveala detalii vehiculate pana acum pe cai neoficiale
despre dosarul de retea al academicianului.

„Pentru a trece la colaborare pe o treapta noua, mai complexa si mai variata,


trebuie sa se poata realiza contacte cu strainatatea mai intense, sa se
asigure o pozitie mai prestigioasa. Realizarea unei pozitii mai prestigioase ar
insemna confirmarea titlului de doctor docent si, de ce nu, de membru al
Academiei Romane”, scria Balaceanu-Stolnici despre sine, dar la persoana a
treia, pentru conspirare.

Daca doctoratul cu titlul de docent i s-a confirmat in anii ‘70, Stolnici a


devenit academician in 1992. „Omul asta a lucrat de la cel mai inalt nivel, de
la Horia Sima la Regele Mihai, la Franco. A incasat bani cu gramada, 8.000 de
lei in ‘65”, a conchis Dumitrescu.

Tanase: „Nu cred ca a fost constrans”

Confirmarea legaturii fostului boier liberal cu Securitatea a venit pentru


analistul politic Stelian Tanase „ca o surpriza neplacuta”. „E un om pe care
intotdeauna l-am apreciat, dar nu cred ca a fost vorba de constrangere, nu in
acest caz”, spune Tanase, membru al Comisiei „Tismaneanu”.

Pentru analist, cea mai plauzibila explicatie a „inrolarii” lui Stolnici ar fi


avantajele pe care Securitatea le oferea: calatorii in strainatate si cariera.
„Daca proveneai din afara cercurilor comuniste, ca intelectual, nu puteai sa
faci cariera decat daca te serveai lor", apreciaza Tanase.

Toamna Patriarhului si primavara liber-


cugetatorilor

Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru in primul guvern


postdecembrist, este un martor bine informat asupra evolutiei Patriarhului si

75
a Bisericii Ortodoxe Romane in perioada decembrie 1989-aprilie 1990, cand
coordona, alaturi de serviciile secrete, si Departamentul Culte. Intr-un
interviu acordat "Romaniei libere", fostul vicepremier apreciaza ca "nu putem
judeca cu ochii de acum situatia extrem de dramatica a Bisericii de atunci".
Voican Voiculescu sustine ca, in urma unor "manipulari grosolane" si a unor
"presiuni uriase", Patriarhul Teoctist a anuntat public, pe 19 ianuarie 1990,
retragerea la Manastirea Sinaia. "Patriarhul a luat in maini conducerea BOR la
sfarsitul anului 1986, deci lui nu i se pot atribui toate concesiile facute puterii
distructive comuniste. (…) Regretatul Rabin Moses Rosen mi-a facut o
marturisire dezinteresata de complezente, cand, in 1988, s-a daramat
Biserica Sfanta Vineri. Intr-o intrevedere, l-a gasit hohotind de plans.
Patriarhul a plans de deznadejde pentru nenorocirea aceea", declara
Voiculescu. Desi membrii Adunarii Nationale Bisericesti vad in fostul
vicepremier o adevarata eminenta cenusie, acesta declara ca nu e membru
al Adunarii si nu va participa la alegeri. Cat despre confruntarea dintre
curentul modernist-ecumenic si segmentul traditionalist-monahal, Voican
Voiculescu mai crede ca ecumenismul nu trebuie impins prea departe: "Daca
s-ar lucra la acest nivel, am desfigura totul, fapt grav, pentru ca exista forte
potrivnice crestinismului in general si ortodoxiei romanesti in special. Aceste
forte sunt clar deranjate de ideea ca in Romania ortodoxia e foarte puternica
si cu o robusta viata monahala in spate. si pe greci trag cat pot, dar noi
suntem singura ortodoxie latina ce tinem un serios echilibru intre Grecia si a
treia Roma, Moscova".

grosolane" si a unor "presiuni uriase", Patriarhul Teoctist a anuntat public, pe


19 ianuarie 1990, retragerea la Manastirea Sinaia. "Patriarhul a luat in maini
conducerea BOR la sfarsitul anului 1986, deci lui nu i se pot atribui toate
concesiile facute puterii distructive comuniste. (…) Regretatul Rabin Moses
Rosen mi-a facut o marturisire dezinteresata de complezente, cand, in 1988,
s-a daramat Biserica Sfanta Vineri. Intr-o intrevedere, l-a gasit hohotind de
plans. Patriarhul a plans de deznadejde pentru nenorocirea aceea", declara
Voiculescu. Desi membrii Adunarii Nationale Bisericesti vad in fostul
vicepremier o adevarata eminenta cenusie, acesta declara ca nu e membru
al Adunarii si nu va participa la alegeri. Cat despre confruntarea dintre
curentul modernist-ecumenic si segmentul traditionalist-monahal, Voican
Voiculescu mai crede ca ecumenismul nu trebuie impins prea departe: "Daca
s-ar lucra la acest nivel, am desfigura totul, fapt grav, pentru ca exista forte
potrivnice crestinismului in general si ortodoxiei romanesti in special. Aceste
forte sunt clar deranjate de ideea ca in Romania ortodoxia e foarte puternica

76
si cu o robusta viata monahala in spate. si pe greci trag cat pot, dar noi
suntem singura ortodoxie latina ce tinem un serios echilibru intre Grecia si a
treia Roma, Moscova".

Gelu Voican: Eu nu pun problema ca sursa dumneavoastra ar fi fost rau-


intentionata. Dar fabulatia sa pune sub semnul intrebarii unele serii de
evenimente. Desi nu exista o miza anumita, iar mie nu mi-a facut un
deserviciu, acesta-i adevarul. Nu ma dezavantajeaza, n-am facut nimic rau
ca stateam cu el (cu Patriarhul – n.n.) noptile. Dar inexactitatile trebuie
corectate pentru a nu spori confuzia.

» Romania Libera: Deci, cand si in ce circumstante l-ati cunoscut pe


Patriarhul Teoctist?

G.V.: L-am cunoscut exact la 12 ianuarie 1990, pentru ca inainte de revolutie


nu eram in situatia sa am raporturi cu inalta ierarhie bisericeasca. In
deplasarile pe care le faceam in Muntii Apuseni il frecventam des pe PS
Emilian Birdas, episcopul de Alba Iulia (retras o data cu Patriarhul, la 18
ianuarie 1990, ulterior episcop de Caransebes – n.r.). La 12 ianuarie 1990 s-a
oficiat, la initiativa lui Dumitru Mazilu, slujba de pomenire a eroilor martiri ai
revolutiei. Cu acel prilej, am fost introdusi in biserica patriarhala printr-o
poarta laterala, direct spre altar, biserica fiind tixita de lume. Ne-a introdus
insusi Patriarhul Teoctist, dar eu nu l-am recunoscut si pentru ca era imbracat
cu totul in negru, cu camilavca neagra. Eu stiam ca Patriarhul Romaniei este
si Patriarh de Capadocia, mentinuta simbolic astfel. Aceasta dubla
reprezentare permite patriarhului nostru sa se imbrace in intregime in alb,
simbol al sacerdotiului suprem. Nerecunoscandu-l atunci, pe loc, mi-am dat
seama ca e un ierarh, un episcop...

» Perioada a fost extrem de tulbure pentru Biserica, multi ierarhi avand


reactii contradictorii. Pr. Nicolae Popescu spunea vehement (in Vestitorul
Ortodoxiei Romanesti – VOR, iulie 1990) ca "toti episcopii trebuiau sa fie
demisi, sa mearga la manastiri si de acolo sa fie chemati doar cei pe care ii
va cere poporul drept-credincios". Cum va amintiti acea perioada?

77
Aceste asertiuni sunt excesive. Nu putem judeca cu ochii de-acum situatia
extrem de dramatica de atunci. Scopul dialogului nostru e sa indreptam
unele neadevaruri din articolul dvs. anterior. Patriarhul Teoctist a facut
cunoscuta dorinta sa de a se retrage, la 19 ianuarie 1990, printr-o scrisoare,
anuntand ca la 20 ianuarie se retrage la Sinaia. E o eroare sa se creada ca
Intai-Statatorul BOR sa se ascunda efectiv in propria manastire, fara stirea
staretului. Restul pare rezonabil, sa fi fost in grija efectiva a acelui monah.
Discursul acelui calugar varstnic pare credibil, mai putin notele de mai sus pe
care le-am semnalat ca aberatii.

» Am aflat, in mare, cronologia unei reale "navete" intre Bucuresti si Sinaia in


perioada 23 decembrie 1989-18 ianuarie 1990.

Insist ca nu trebuie sporita confuzia, chiar daca eu nu sunt intr-o lumina


nefavorabila. Dar valoarea mesajelor din texte are un rol deosebit pentru
oamenii tineri, care n-au trait atunci si care trebuie corect informati.

» In seara de 9 ianuarie 1990 se constituie Grupul de reflectie pentru


reinnoirea Bisericii. In 10 ianuarie sunt primiti la CFSN de catre Dumitru
Mazilu, care le spune: "Mergeti la Gelu Voican, pentru ca el se ocupa, el
raspunde de Biserica" ("VOR", ianuarie 1990). In ce consta acea
"raspundere"?

Nu exista nici o exagerare in aceasta afirmatie. Raspundeam de Biserica in


masura in care Departamentul Cultelor, la care a fost numit prof. Nicolae
Stoicescu, imi revenea in atributiile de coordonare. La fel cum fiecare din
liderii guvernului provizoriu avea in subordine un domeniu sau altul.

» Priveati Biserica in felul unei extensii a statului, care trebuia sa fie atunci
sub controlul noilor autoritati?

Nu, Biserica nu este o extensie a statului, iar oamenii sai sunt semibugetari,
dar nu acest aspect e relevant. Biserica e un caz special, spre deosebire de
structuri "clasice" ale statului, ca Armata, Justitia, ministerele in general.
Biserica, pe de o parte, inseamna adunarea credinciosilor, iar pe de alta
parte are o dimensiune sacra, religie vine de la latinescul "religare", a
restabili legatura dintre om si cer, Dumnezeu. Cum Romania e o tara

78
covarsitor ortodoxa, 90% din populatie, BOR reprezinta practic intreaga
societate din tara. Daca toate celelalte profesiuni sau functii administrative
presupun o finalitate absolut terestra, in privinta clericilor lucrurile stau
diferit: dincolo de formatia lor ca pregatire, ei au si o investitura divina,
obtinuta prin rituri speciale de hirotonire, pe o linie neintrerupta de la primii
Apostoli. Asta ne deosebeste de protestanti, care refuza sfintele taine si taina
preotiei. Istoria recenta a impus separarea Bisericii de Stat, precum si tot
acest laicism pernicios care se agita azi si care domina de la Revolutia
franceza. Cand vorbim de Biserica si Stat, trebuie sa avem imaginea acestor
realitati si diferente.

» In contextul "Stat-Biserica", cum pendula Patriarhul in acea perioada,


cunoscute fiind fermele acuzatii care i s-au adus din mai multe zone de
analiza?

El a luat in maini conducerea BOR la sfarsitul anului 1986, deci lui nu i se pot
atribui toate concesiile facute puterii distructive comuniste. Regimul ceausist
era antiteist, ateismul fiind o forma ipocrita de a masca antiteismul, iar el a
apucat ultimii trei ani de dictatura cumplita. A i se pune in seama tot ce s-a
intamplat din 1947 incoace, cum fac unii, e o nedreptate si o nebunie.
Regretatul sef Rabin Moses Rosen mi-a facut o marturisire dezinteresata de
complezente cand, in 1988, s-a daramat Biserica Sfanta Vineri. Intr-o
intrevedere, l-a gasit hohotind de plans. Patriarhul a plans de deznadejde
pentru nenorocirea aceea. Sub acest aspect, toate acuzatiile care i s-au
adus, cu telegrame stereotipe si sablonarde publicate in "Scanteia", n-au fost
decat manipulari grosolane, la care s-au adaugat presiunile uriase care au
dus in final la retragerea din 20 ianuarie.

» La Sinaia ati fost in perioada acea?

Am fost la Manastirea Sinaia inainte de revolutie ca simplu vizitator, iar cu


Patriarhul m-am vazut in Bucuresti. E bine sa clarificam lucrurile, iar presa nu
trebuie sa urmareasca cu obstinatie subiecte din care multe ziare isi fac o
proasta faima la tiraj mare. Ma bucur ca avem aceasta discutie pentru ca in
trecut mi s-a acordat foarte greu dreptul la replica in urma unor afirmatii
defaimatoare.

79
» Iconitele de aur de care pomeneste Artur Silvestri… cui le-a dat Patriarhul?

Mie nu. Silvestri o are, stiu, nu cred ca si-a confectionat-o el…

» Ce rol jucati azi in jurul Adunarii Nationale Bisericesti (ANB), unde sunteti
vazut ca o adevarata eminenta cenusie?

Nu fac parte din Adunare si nu particip la alegeri. Se colporteaza astfel de


zvonuri. Cu acest prilej, vreau sa spun tuturor acelora care pretind, in numele
transparentei, dezvaluirea numelor tuturor membrilor Adunarii Nationale
Bisericesti. Procesul electoral, prima data instituit in forma aceasta, consta in
doua etape succesive si rapide. Sfantul Sinod, instanta sacra de conducere a
BOR, va omologa candidaturile, in numar de trei. Acestea se vor supune
votului general la care participa ANB, Sfantul Sinod si decanii institutelor
teologice. Anumiti ziaristi vor sa-i cunoasca dinainte. De ce nu e bine sa fie
cunoscuti? Imaginati-va, pana in septembrie, toti laicii cu numele devenite
publice s-ar expune unor presiuni colosale. Presiuni si sub forma unor oferte,
putand fi coruptibile sub forma unor posibile targuieli. Pentru a impiedica
aceste presiuni si tentatii, precum si linsajul mediatic, se produce aceasta
protectie a listei. Asta nu e malversatie ascunsa, e o chestiune de higiena
sociala. Profanul nu are ce cauta aici. Toate aceste agitatii de presa ce vor sa
satisfaca curiozitati bolnavicioase nu sunt sanatoase in cazul tipului de
scrutin din BOR.

» La ceremonia de inmormantare ati stat langa domnul Onaca, fapt speculat


de unele ziare...

Domnul Onaca e un prieten al meu si il pretuiesc la fel ca si pe IPS Teodosie,


ei constanteni fiind. Dar asta nu inseamna ca pot sa determin impunerea
candidaturii sale. Am stat si alaturi de domnii Adrian Nastase si Petru Lificiu,
deci, hai sa facem speculatii despre ce am putea pune la cale! Trebuie sa
iesim din aceasta tentatie a delirului, fie el si sistematizat.

» La ce pericole credeti ca se poate expune viitorul Patriarh, in contextul


vremurilor postmoderne? Curentul modernist-ecumenic poate determina
reactii serioase ale segmentului traditionalist-monahal.

80
O grija mare ar fi sa nu ne "maronitizam", precum maronitii din Liban, fosti
ortodocsi trecuti azi la catolicism, lucru posibil daca s-ar impinge
ecumenismul prea departe. Daca s-ar lucra la acest nivel, am desfigura totul,
fapt grav, pentru ca exista forte potrivnice crestinismului in general si
ortodoxiei romanesti in special. Aceste forte sunt clar deranjate de ideea ca
in Romania ortodoxia e foarte puternica si cu o robusta viata monahala in
spate. si pe greci trag cat pot, dar noi suntem singura ortodoxie latina ce
tinem un serios echilibru intre Grecia si a treia Roma, Moscova. Altfel,
ponderea mare ar fi in Rusia, care e un colos si in ortodoxie, nu doar in
geopolitica. Acum rusii introduc in scoli manualul "Bazele culturii ortodoxe",
cu indoctrinare panslavista. Deci atentie la influentele din toate partile!...

Cutume patriarhale

Titulatura de patriarh este relativ tarzie, din 1925, pana atunci functionand
titulatura de mitropolit al Munteniei si Dobrogei (fosta Ungrovlahie). Pe 10
octombrie 1776, acesta primeste si titulatura de "loctiitorul Cezareei
Capadociei", primul care poarta si aceasta titulatura fiind Mitropolitul Grigorie
al II-lea (1760-1786). Tot el primeste si moastele cuviosului Dimitrie
Basarabov de la generalul rus Piotr Soltikov pe 13 iulie 1774, pe care le
asaza in Mitropolia de atunci, actuala catedrala patriarhala. De atunci,
Sfantul Dumitru e patron al Bucurestilor.

Sedinta Sfantului Sinod din 12 august 1955 a hotarat ca titulatura Intai


Statatorului BOR va fi in viitor "Prea Fericirea Sa", asa cum se foloseste in
bisericile apostolice (de Roma, Alexandria, Antiohia Ierusalim si
Constantinopol). Formula de adresare catre Patriarhul Rusiei si catre cel al
Constantinopolului e "Sanctitatea Sa". Pe de alta parte, art. 29, alin. d, din
Statutul de organizare al BOR, spune despre insemnele Patriarhului: "El
poarta ca semn distinctiv doua engolpioane, o cruce culion si camilavca alba
cu cruce". Nu poate renunta la aceste insemne decat prin renuntare la
functie, Patriarhul fiind pus in mormant cu toate aceste insemne.

In cazul relatarii de mai sus a lui Gelu Voican, cum ca l-a intalnit imbracat
numai in negru, neidentificandu-l, confirma faptul ca Patriarhul Teoctist

81
renuntase deliberat la o demnitate vizibila in imbracamintea sa pe care era
obligat sa o poarte in orice circumstanta.

Voican Voiculescu

S-a nascut la 8 februarie 1941 in Bucuresti, provenind din familia principelui


Mihail Sturdza, fost ministru de Externe in guvernul national-legionar. In 1959
a fost exmatriculat din Facultatea de Geologie ca "exponent al reactiunii
interne, aflat in contact cu reactiunea externa", incriminat si pentru ca purta
cruciulita la gat si facea pictura nonfigurativa. I s-a permis sa se reinscrie si a
absolvit in 1963 ca inginer geolog. A fost arestat in 1970, ca agitator
periculos in randul tinerilor, eliberat dupa trei luni din lipsa de probe. In 1985
a fost arestat din nou, pentru "propaganda impotriva oranduirii sociale",
condamnat insa dupa un proces de drept comun. A participat activ la
revolutia romana si, alaturi de Victor Atanasie Stanculescu si Virgil
Magureanu, la procesul intentat cuplului Ceausescu la 25 decembrie 1989.
Tot el s-a ocupat si de inhumarea lor. A detinut functia de viceprim-ministru
in primul guvern provizoriu, responsabil, printre altele, cu controlul serviciilor
secrete. Pe 26 decembrie 1989, prin decret semnat de Ion Iliescu, Directia
Securitatii Statului a trecut in subordinea MApN, iar la 31 decembrie Gelu
Voican a fost numit comandant al Departamentului Securitatii Statului. Pana
in martie 1990, cand s-a infiintat SRI, Voiculescu s-a ocupat de gestionarea
arhivei fostei Securitati. La 20 mai 1990 a fost ales senator de Buzau pe liste
FSN, dar a demisionat la 19 martie 1992. Numit ambasador in Tunisia, in
1994, a fost rechemat in 1996, dupa ce a declarat ca nu poate sa-l reprezinte
in strainatate pe noul presedinte, Emil Constantinescu. Intre 2001 si 2005 a
fost ambasador in Maroc. In 2004 a fost numit de presedintele Iliescu
membru in Colegiul National al Institutului Revolutiei Romane

Toamna Patriarhului si primavara liber-cugetatorilor

Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru in primul guvern


postdecembrist, este un martor bine informat asupra evolutiei Patriarhului si
a Bisericii Ortodoxe Romane in perioada decembrie 1989-aprilie 1990, cand
coordona, alaturi de serviciile secrete, si Departamentul Culte. Intr-un

82
interviu acordat "Romaniei libere", fostul vicepremier apreciaza ca "nu putem
judeca cu ochii de acum situatia extrem de dramatica a Bisericii de atunci".
Voican Voiculescu sustine ca, in urma unor "manipulari grosolane" si a unor
"presiuni uriase", Patriarhul Teoctist a anuntat public, pe 19 ianuarie 1990,
retragerea la Manastirea Sinaia. "Patriarhul a luat in maini conducerea BOR la
sfarsitul anului 1986, deci lui nu i se pot atribui toate concesiile facute puterii
distructive comuniste. (…) Regretatul Rabin Moses Rosen mi-a facut o
marturisire dezinteresata de complezente, cand, in 1988, s-a daramat
Biserica Sfanta Vineri. Intr-o intrevedere, l-a gasit hohotind de plans.
Patriarhul a plans de deznadejde pentru nenorocirea aceea", declara
Voiculescu. Desi membrii Adunarii Nationale Bisericesti vad in fostul
vicepremier o adevarata eminenta cenusie, acesta declara ca nu e membru
al Adunarii si nu va participa la alegeri. Cat despre confruntarea dintre
curentul modernist-ecumenic si segmentul traditionalist-monahal, Voican
Voiculescu mai crede ca ecumenismul nu trebuie impins prea departe: "Daca
s-ar lucra la acest nivel, am desfigura totul, fapt grav, pentru ca exista forte
potrivnice crestinismului in general si ortodoxiei romanesti in special. Aceste
forte sunt clar deranjate de ideea ca in Romania ortodoxia e foarte puternica
si cu o robusta viata monahala in spate. si pe greci trag cat pot, dar noi
suntem singura ortodoxie latina ce tinem un serios echilibru intre Grecia si a
treia Roma, Moscova".

Biserica pirat

O gasca de escroci, cu radacini MISA si KGB, slujeste, boteaza,


inmormanteaza si hirotoniseste femei in rit "ortodox"

Chiar in timp ce se pregateau sa deschida lucrarile de miercuri ale Sfantului


Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), membrii inaltului for clerical au
primit o veste socanta din tara. PF Patriarh Teoctist si capii Bisericii au aflat
ca liderul "Bisericii ortodoxe paralele", fostul preot Ioan Preoteasa, caterisit in
anul 2005 pentru imoralitate si comportament violent, tine o slujba, imbracat
cu vestminte de "Patriarh", intr-o parohie ortodoxa din comuna Ruginesti-

83
Vrancea. Insa ierarhii BOR nu stiau ceva si mai grav. In biserica acelei parohii
vrancene, condusa de Dumitru Poiana (un alt preot caterisit in apriilie 2004),
Preoteasa a prezentat-o credinciosilor pe prima "femeie-preot ortodox" din
Romania. Este vorba de numita Elena Iovu, care detine si gradul de
"arhierita" in cadrul "Bisericii Secrete Ortodoxa Adevarata" (BSOA), fondata
la Tecuci, de Constantin Dogaru, ucenic al gurului MISA, Gabriel Bivolaru.

La vanatoare de enoriasi din Ruginesti – Vrancea


Asa a sunat vestea care a produs o cumplita panica in randul anumitor
episcopi si mitropoliti, care stiau de mai bine de un an de zile ca oamenii
raspopitului Preoteasa vaneaza parohii din comunitatile BOR. Pe care le
pastoresc pentru a le integra in "Biserica ortodoxa paralela", supranumita si
"Biserica KGB" (fondata in Ucraina, si cu ajutorul unor angajati ai Academiei
de Militie din Chisinau, precum profesorul de drept Olivian Pop Bindiu, ascuns
sub haina de preot ortodox al BOR la capela Penitenciarului Gaesti-
Dambovita).

Focare in Ilfov, Vrancea si Neamt

ZIUA a dezvaluit, in urma cu aproximativ un an, numele real si sediile din


spatiile ex-sovietice ale asociatiei religioase infiintata de Ioan Preoteasa, in
anul 2003, la Cernauti, sub titulatura "Biserica Crestinilor Ortodocsi
Traditionali a Valahilor de Pretutindeni"(BCOTVP). Dezvaluirile ziarului nostru
s-au confirmat in timp, acest lucru panicandu-i in prezent pe membrii
Sfantului Sinod al BOR. Astfel, pe langa reteaua umana construita in
structurile BOR, Ioan Preoteasa a realizat niste "capete de pod" pe relatia
Ucraina-Republica Moldova-Romania. Adica a inceput sa construiasca, pe
terenuri luate cu japca din multe parohii ale BOR, asa-zise "biserici, schituri si
manastiri ortodoxe". De asemenea, in unele cazuri a reusit sa confiste prin
anumiti preoti, caterisiti de BOR, lacasele de cult ale Bisericii Ortodoxe
Romane. Deja trei judete s-au transformat in focare ale "bisericii paralele". In
judetul Ilfov, credinciosii BOR ai comunei Copaceni (situata la zece km de
Bucuresti) s-au trezit in ziua de 21 mai a.c. ca Preoteasa, impreuna cu patru
"calugari BCOTVP" au facut, la marginea localitatii, o slujba de ziua Sf.

84
Imparati Constantin si Elena. Acolo au montat si o cruce de lemn intr-o
fundatie betonata, loc pe care vor sa ridice "biserica manastirii".

Patriarhul PD
Gratie faptului ca primarul comunei Copaceni este pedist, Ioan Preoteasa, si
el membru marcant al PD Bucuresti, si-a folosit protectia politica si sprijinul
dat de seful politiei locale pentru a sapa si betona fundatia viitoarei biserici,
fara a mai cere autorizatie de constructie. Mai mult, in seara zile de 15 iunie,
Preoteasa a traversat comuna cu o macara Telemac si niste autotrailere, in
care se aflau trei garaje din beton. Acestea urmau a fi descarcate pe locul
viitoarei "manastiri", ca spatii de locuit provizorii pentru "calugarii din
Ucraina". Satenii cu preotul lor paroh BOR, Lica Lepadatu, s-au revoltat si au
reusit sa-l intoarca din drum pe Preoteasa, dupa ce au alertat Inspectoratul
de Stat in Constructii Ilfov, Prefectura si Ministerul Culturii si Cultelor.

Pe de alta parte, sfidand o data in plus autoritatile statului, dar si pe cele ale
BOR, Ioan Preoteasa si-a aratat adevarata fata si calitate de ierarh al
"Adevaratei Biserici Ortodoxe din Romania", in ultimele doua duminici (10
iunie si 17 iunie). "Atunci, el a slujit in acel camp de la marginea comunei
Copaceni, imbracat cu vestminte de Mitropolit primat BCOTVP din Romania si
de Mitropolit al Adevaratei Biserici Autonome din Ucraina, purtand pe cap o
camilafca alba de Patriarh (n.r. - camilafca fiind un voal alb, pus deasupra
mitrei si umerilor, dupa modelul rusesc)", ne-a declarat preotul paroh din
Copaceni, Lica Lepadatu.

Sotia lui Vasile sau "arhierita Elena"


ZIUA a investigat cine este acea "maica stareta Elena", mana dreapta a lui
Preoteasa, care a laudat-o in fata credinciosilor din Ruginesti ca a daruit
bisericii paralele un ARO si ca ar fi construit o manastire de calugarite in
comuna Bodesti-Neamt, pe un teren donat din averea sa. Investigatiile
reporterilor ZIUA au dus la descoperirea unor fapte si a unei situatii de-a
dreptul incredibile pentru Ortodoxia romaneasca si pentru ierarhii BOR. Asa-
numita "maica stareta Elena" este Elena Iovu, sotia lui Vasile Iovu din
comuna Bodesti-Neamt. Aceasta functioneaza ca "femeie-preot ortodox" in
"Biserica Secreta" (cunoscuta in Moldova drept "Biserica Secreta Ortodoxa

85
Adevarata") a lui Constantin Dogaru din Tecuci. Prezentam cateva fotografii
socante in care sotia lui Vasile Iovu, apare in fata unui altar ortodox, ca
"femeie preot". In editia de maine vom prezenta o fotografie in care
"hirotoneste" un fost paznic la o statie de salvare din Neamt.

Slujbe regizate cu "maica Elena"


Ioan Preoteasa l-a abordat pe proaspatul caterisit Dumitru Poiana din
Ruginesti-Vrancea. Acesta a fost invatat de Preoteasa sa-si anunte parohienii
ca la slujbele de Buna Vestire si de Sfanta Inviere (25 martie si 8 aprilie a.c.)
va sluji, in biserica din Ruginesti, "un mare ierarh ortodox". "Nespunandu-le
precis despre ce mare ierarh este vorba, satenii parohiei noastre au fost
inselati de Dumitru Poiana, care nu si-a facut publica decizia de caterisire si
bietii oameni au venit la slujbele lui Preoteasa, care a sosit la Ruginesti
insotit de o femeie, imbracata in calugarita, pe care ne-a prezentat-o in fata
altarului ca fiind Elena, maica stareta la manastirea Sf.Vasile cel Mare din
judetul Neamt (foto). Tot atunci, asa-zisul mitropolit Preoteasa, purtand pe
cap, la acele slujbe de la Ruginesti, si insemnul de patriarh a hirotonit si
preoti si diaconi pentru Biserica lor din Ucraina", ne-a declarat consilierul
parohial Sandu Vieru din Ruginesti.

Hora caterisitilor

Prin Hotararea nr.1/2005, Sf. Sinod l-a caterisit pe Preoteasa pentru fraude
comise intr-o parohie din SUA si pentru actiunea de divort, introdusa in
instanta civila de sotia sa, educatoarea N. Mariana. Ea a dovedit la
Judecatoria Buftea ca sotul ei, preotul Ioan Preoteasa, "se face vinovat
exclusiv de desfacerea casatoriei, prin acte de imoralitate si violenta, prin
viata parazitara, prin faptul ca a parasit caminul conjugal".

In rechizitoriul Arhiepiscopiei Bucurestilor i se retinuse clericului Preoteasa si


un fapt extrem de grav pentru un barbat cu morala crestina: "comportament
nefiresc". Mai mult, in pagina 3 a deciziei de caterisire, s-a retinut ca "in Las
Vegas, comunitatea romaneasca construieste o biserica, pentru preotul Ioan
Preoteasa, dar acest cleric a inselat comunitatea cu bani".

86
Interesant este ca in locul in care slujeste acum Preoteasa in calitate de
"Patriarh", comuna Ruginesti - Vrancea, se afla o parohie ramasa fara preot
la 19 aprilie 2007. Atunci, prin Hotararea nr.4/2007, Sf. Sinod al BOR l-a
caterisit pe preotul ortodox Dumitru Poiana. Motivele caterisirii au fost,
potrivit dosarului de la instanta de judecata BOR: "schisma - despartirea de
BOR", "neascultare fata de autoritatile bisericesti si slujirea cu persoane din
afara BOR", "grave abateri disciplinare: alcoolism, razvratire, comportament
de afemeiat, tentativa de suicid etc.". Un astfel de personaj, ajuns practic
"somer", in urma deciziei de caterisire, intrase in aceeasi categorie a fostilor
preoti ortodocsi, exclusi din cler pentru probleme grave de imoralitate,
precum Ioan Preoteasa.

Jonctiunea Dogaru-Preoteasa

Apartenenta Elenei Iovu la Biserica Secreta a lui Constantin Dogaru este


consemnata intr-un dosar civil aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie
sub nr.3781/1/2007: "Dupa cativa ani de la inceperea constructiei schitului,
de care se ocupau si sotii Iovu, s-a constatat ca in spatele bunelor lor intentii
se ascundea, de fapt, apartenenta la o grupare intitulata Biserica Secreta, in
cadrul careia Elena Iovu are calitatea de arhimandrit. In aceasta calitate, in
cel mai mare secret, slujea in cadrul schitului Sf. Vasile cel Mare, in fata
adeptilor gruparii, hirotonea "preoti". Desi casatorita, Elena Iovu se
autointitula "maica stareta" si in aceasta calitate s-a facut cunoscuta in
activitatea de colectare de fonduri, materiale de constructii etc.". In aceleasi
documente juridice de la Curtea de Casatie este punctata legatura dintre
"Biserica paralela" si "Biserica Secreta": "Momentul in care s-a aflat despre
apartenenta religioasa si despre activitatile dubioase ale sotilor Iovu,
desfasurate la Bodesti sub acoperisul BOR, a fost cel in care ei au facut
<<jonctiunea>> cu preotul caterisit Ioan Preoteasa".

Singurul ierarh care a denuntat public structura paralela a lui Constantin


Dogaru din Tecuci a fost episcopul vicar P.S.Calinic Botosonaneanul, intr-o
lucrare care i-a ingrozit realmente pe ierarhii BOR. Episcopul BOR arata,
citand din cartile de cult ale Bisericii Secrete, ca politica de cadre a lui

87
Dogaru se face prin metoda "am primit hirotonia direct de Sus, prin punerea
mainilor pe barbati si femei hirotonite prin formulele: tu esti diacon, tu esti
preot, tu esti episcop, tu esti patriarh".

In ilegalitate
ZIUA l-a contactat pe purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele
Costel Stoica (foto). Acesta ne-a precizat ca gruparea infiintata de Ioan
Preoteasa functioneaza in mod ilegal si nu poate fi considerata ca fiind un
cult in Romania. Parintele Stoica ne-a mai declarat ca Ministerul Cultelor s-a
pronuntat la randul sau in aceasta problema. In acest sens, secretarul de stat
pentru Culte, Adrian Lemeni, a precizat, printr-un comunicat de presa, ca
organizatia lui Preoteasa nu are nici macar dobandit statutul de asociatie
religioasa, conform Legii 489/2006, si nici nu are calitate de cult religios,
recunoscut in Romania.

"Nu votaţi cu Anti-Hristul!"

Acesta a fost îndemnul Patriarhului Teoctist adresat romanilor în 1996, cu


ocazia alegerilor care au dus la înlăturarea lui Ion Ilici Iliescu din fruntea Ţării.
Înlăturare temporară, din păcate.

Un activist de varf al Frontului din care face parte şi Ion Iliescu, Frontul Ateu
şi Anticreştin, scrie, referindu-se la alegerile de astăzi:

"Care este miza competiţiei pentru scaunul patriarhal? Nimic nu mi se pare


mai explicativ pentru această întrebare decat frapanta analogie dintre cei doi
ierarhi şi aşezarea pe eşichier a perechilor lor politice la începutul anilor ´90.
Ca şi atunci, înfruntarea se duce între fracţiuni de moştenitori ai regimului.

Una, care acceptă inevitabilitatea intrării Romaniei într-o lume a


democraţiilor, dar pe cat se poate, în condiţiile controlate acasă.

Cealaltă fracţiune exprimă resurecţia naţionalismului ceauşist violent şi


vulgar. Ne aflăm în faţa unei confruntări de tip Ion Iliescu şi Vadim Tudor (sau
Funar).

88
Mergand mai departe cu comparaţia, Gabriel Andreescu, autorul interesantei
analize, îl identifică pe "discretul", "eficientul", "diplomatul" Daniel al
Moldovei cu... aţi ghicit, cu echilibratul Iliescu. Criminalul bolşevic cu mainile
ude de sange, ales de "societatea civilă" drept opţiune viabilă - atat în 1990,
cand Andrei Pleşu şi ai săi stăteau la dreapta lui Ilici, cat şi ulterior, ori de
cate ori a venit vorba de Putere în Romania. Iliescu a fost Blestemul
Romaniei. Patriarhul Teoctist l-a identificat exact. Anti-Hristul. Daniel al
Moldovei a ales atunci, în 1996, să fie alături de Ion Iliescu. Şi acum este
susţinut tot de frontul ideologic creat la umbra lui Iliescu.

Biserica Ortodoxă Romană se află astăzi în faţa unui eveniment de o


importanţă covarşitoare. Poate unul dintre cele mai semnificative de la
momentul recunoaşterii sale la data de 30 iulie 1925, cand Biserica Ortodoxă
Romană, ridicată la rangul de Patriarhie, a fost recunoscută prin Tomos-ul
Patriarhului Ecumenic Vasile al III-lea.

Alegerea urmaşului Patriarhului Teoctist va marca pentru o perioadă


însemnată direcţia Bisericii. Faptul că Patriarhul a murit în circumstanţe
neelucidate încă, tot la o dată de 30 iulie, poate fi o simplă coincidenţă.
Faptul că a fost împins practic către moarte, din neglijenţă sau rea-credinţă,
este deja o evidenţă.

Moartea Părintelui Patriarh Teoctist a fost una martirică. Nu degeaba şeful


statului i-a acordat postmortem "Steaua Romaniei în rang de Colan". Numai
eroii Neamului pot primi o astfel de distincţie specială. Părintele Teoctist a
murit în chinuri, mursecat de cuţit, sufocat şi înecat în propriul său sange.
Faptul că Spitalul în care s-a săvarşit este condus de un conclav masonic este
poate doar o coincidenţă. După cum tot o coincidenţă ar putea fi şi faptul că
a fost îngropat în exact aceeaşi zi în care a fost depus în mormant Patriarhul
anterior, Justinian Moisescu. După cum poate tot o întamplare tipică vremii
de astăzi este şi faptul că nu a avut loc nici un fel de anchetă, deşi cea mai
mare parte a presei de investigaţii din Romania a sesizat controversele şi a
semnalat suspiciunile legate de sfarşitul Patriarhului.

Patriarhului i s-a dorit cu ardoare sfarşitul. Stau mărturie articolele celor care
s-au bucurat de moartea sa. La adresa www.teoctist.info au fost stranse
laolaltă toate cele ce s-au scris după moartea sa. O bună parte dintre cei
care au batjocorit memoria Patriarhului Teoctist sunt actualii susţinători ai
Mitropolitului Daniel Ciobotea. Este posibil ca şi asta să fie tot o coincidenţă.
Unii dintre membrii Colegiului Invizibil provin din Iaşi şi au treabă des în

89
partea aceea de ţară învecinată cu Estul. Nu ne întalnim pentru prima oară
cu reţele şi network-uri conspirate şi înfăşurate mai mult sau mai puţin
strans în iţele serviciilor de aici şi de aiurea.

În vremea comunismului, inventat tot într-un conclav invizibil, peste 3000 de


preoţi şi călugări ortodocşi erau aruncaţi în temniţe ori izgoniţi din manăstiri.
Unii dintre cei care atacă astăzi Biserica trudeau atunci la făurirea
comunismului pe bazele materialismului ştiinţific şi la crearea omului nou al
societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Nici în timpul celei mai cumplite
prigoane bolşevice Biserica Ortodoxă nu şi-a modificat dogmele şi morala,
nici cultul şi nici propria istorie.

Torţionarii securităţii comuniste îi numeau pe preoţi, în dosarele lor, agenţi ai


burghezo-moşierismului, bandiţi, reacţionari, homosexuali ori legionari.

Aidoma inchizitorilor securităţii comuniste, corifeii GDS-ului şi ai Colegiului


Invizibil (numele iniţial al reţelei Noua Europă, reprezentată la varf de
gruparea Pleşu-Tismăneanu), nu se lasă mai prejos, pentru ei preoţimea
ortodoxă nefiind altceva decat satane în sutane, turnători la securitate,
fascişti, xenofobi, fundamentalişti,... sau chiar homosexuali-legionari, cand le
vine lor bine la mană.

Linşajul mediatic declanşat împotriva ortodoxiei romaneşti nu este fără miză.


Brutalitatea, vehemenţa şi agresivitatea limbajului, cu care este abordată şi
tratată preoţimea ortodoxă în societatea romanească astăzi, reamintesc
practicile şi metodele troţchist-staliniste în care manipularea, calomnia,
dezinformarea şi incitarea la lupta împotriva duşmanului de clasă erau arme
consacrate.

Detractorii Bisericii Ortodoxe sunt recrutaţi dintre specialişti ai manipulării şi


diversiunii. Dintre inamicii Bisericii, mulţi sunt cu angajamente la Securitate
sau cu "Ştefan Gheorghiu" la bază. Ignoranţa "judecăţii" acestora nu este
depăşită decat de impostura lor.

Preoţii au mărturisit Adevărul credinţei în pofida prigoanei ateiste. Ofiţerul de


securitate era iniţial un activist de Partid cu însărcinări speciale. Partidul avea
ca principal ax ideologic ateismul "ştiinţific".

Cu toate persecuţiile şi umilinţele la care au fost supuşi, ostaşii lui Hristos nu


au îngenuncheat în faţa activiştilor Partidului şi Securităţii.

Drama de azi a Romaniei este că majoritatea ofiţerilor din sistemul care are
ca sarcină apărarea Ţării au rămas tot atei. Adică sunt mai tovarăşi cu

90
Gabriel Andreescu decat ar vrea să admită şi să recunoască. Soldaţii în
uniforme negre, călugării şi preoţii de mir, clerul în majoritatea sa, nu L-au
trădat pe Hristos şi nici pe omul credincios, chiar dacă Biserica a fost nevoită
să îndure umilinţele Cezarului comunist. Biserica Ortodoxă a rămas pivotul
romanităţii, instituţia în care milioane de romanii îşi pun nădejdea.

În ultima perioadă de timp, la iniţiativa patriarhului, se desfăşurau în cadrul


unor Comisii ale Sfantului Sinod lucrările de modificare a Statutului BOR,
practic regulamentul după care se călăuzeşte Biserica. Se ştie că acest statut
fusese modificat în perioada comunistă astfel încat să favorizeze o
intervenţie a statului şi a persoanelor străine de interesul Bisericii în soarta
acesteia. Acesta ar putea fi considerat cel mai important pas făcut de
Biserică pentru a se desprinde de puterea seculară a unui stat dovedit tot
mai mult în ultima perioadă de timp defavorabil Bisericii şi manifestărilor
creştine.

Unul dintre principalele obiective era eliminarea laicilor din Marea Adunare
Bisericească pentru a împiedica pe viitor intervenţia unor potenţiali duşmani
ai Bisericii în deciziile cele mai importante ale acesteia, cum ar fi alegerea
episcopilor şi a patriarhului.

Probabil că după schimbarea statutului, în scurtă vreme P. F. Patriarh Teoctist


s-ar fi retras, nu înainte de a organiza noile alegeri.

Venirea unui urmaş dorit de Patriarh în fruntea BOR nu era decat o problemă
de timp, căci autoritatea în sinod a Patriarhului ar fi impus cu siguranţă
această ultimă dorinţă a sa. Chiar dacă Patriarhul Teoctist s-ar fi îmbolnăvit
grav, mai rămanea încă timp pentru întrunirea Marii Adunări Bisericeşti şi
pentru realizarea alegerii dorite de el.

Aşadar, singurul lucru care ar fi putut interveni pentru a schimba soarta


Bisericii Ortodoxe Romane, a doua ca număr de credincioşi după Biserica
Rusiei, nu era decat moartea subită a P.

F. Patriarh Teoctist. Numai astfel el putea părăsi lumea aceasta fără să lase
nici măcar un ultim cuvant sau un testament spiritual. Ultimul său cuvant,
credem, este "Nu votaţi cu Anti-Hristul!".

91
Biserica Ortodoxa Romana, in pericol

Daca nu ar exista doua mari centre ale ortodoxiei, la Constantinopol si la


Moscova, probabil ca s-ar vorbi astazi si de o Biserica Ortodoxa Unita, dupa
modelul Bisericii Catolice, care are sediul la Vatican.

Cum numarul ortodocsilor din Rusia si fostele republici ale Uniunii Sovietice
este foarte mare, un centru ortodox la Constantinopol ar duce in derizoriu
conceptul de Biserica Ortodoxa Unita, iar unirea sub pulpana Rusiei ortodoxe
nu poate fi pusa in discutie multa vreme de aici incolo. Din acest motiv,
Biserica Ortodoxa Romana este obligata sa valorifice la maxim ideea unei
Biserici nationale, bazandu-se, pe de o parte, pe faptul ca majoritatea
populatiei este ortodoxa si, pe de alta parte, pe o elita teologica in interiorul
Bisericii, a carei voce s-a auzit chiar si in comunism. Poate ca nu e o
intamplare faptul ca tocmai varfurile acestei elite au intrat in acesti ani in
conflict cu "elita civila". Cazul parintelui Antonie Plamadeala se deruleaza
chiar in aceste zile, iar cel al parintelui Staniloae, desi petrecut acum vreo 15
ani, este inca actual.

Parintele Staniloae este unul dintre cei mai mari carturari ai neamului, cele
90 de carti ale sale, precum si cele peste 30 de traduceri din "Parintii si
scriitorii bisericesti" fiind o zestre cu care un popor poate dainui in ciuda
oricaror impotriviri, ele neputand sa lipseasca din biblioteca nici unui tanar
indreptat spre carte. Cu o viata calita prin inchisorile comuniste, cu
traducerile sale din sfintii Grigorie de Nisa, Maxim Marturisitorul, Dionisie
Areopagitul sau Grigorie de Nazianz, parintele Staniloae ar fi trebuit sa fie
maestrul spiritual al generatiei formate la inceputul acestui mileniu. De ce nu
este asa? Pentru ca traducatorul inegalabilelor "Filocalii" avea inca de atunci
suspiciuni grave fata de elita intelectuala care domina azi spatiul public.
Pentru asta nu a fost iertat. In primavara anului 1993, cu cateva luni inainte
de ridicarea sa la cer, parintele Staniloae a lasat unor tineri din "Liga
Tineretului Ortodox" Brasov un adevarat Testament. Iata ce spunea despre
intalnirea cu Gabriel Liiceanu: <<Liiceanu cred ca-i tare strain de credinta. A
venit Liiceanu odata la mine, mi s-a parut ca vine sa intre intr-o legatura
spirituala si sa-mi ceara niste studii. Da' cand in convorbire am ajuns la
intrebarea ce program are, ce vrea sa publice, zice: "Eu vreau sa public cate
o lucrare despre fiecare filosof..." "-Si de ce asta?" "-Pai ca sa-i cunoastem..."
"-Pai mi se pare ca ii prea cunoastem, ca nu ne cunoastem pe noi, si cred ca
ar trebui sa ne cunoastem pe noi mai mult". Si a plecat fara sa intre in

92
discutie cu mine despre colaborare>>. Concluzia marelui carturar este cel
putin ingrijoratoare: "Intelectualitatea romana de astazi s-a indepartat de
ortodoxie, asta am remarcat de multe ori; mi se pare ca e cea mai
indepartata intelectualitate de credinta poporului. Ispita Occidentului, stiti...".

Pe acest fond nelinistitor, parintele Staniloae le spunea tinerilor si ce trebuie


facut pentru a ne salva biserica si credinta: "trebuie sa cautam sa avem
statul cat mai crestin; si statul romanesc a fost inainte destul de crestin; nu
intrase masoneria; acum... sunt interese individuale, masonerie, ateism...
cate si mai cate... Trebuie sa militam pentru un stat crestin; cat mai crestin".

Disputele sterile din aceste zile de doliu ale BOR, in care nimeni nu face
trimitere la marii si adevaratii teologi ai Bisericii noastre, trebuie sa ne puna
serios pe ganduri. Europa in care am reintrat de curand este dominata de
catolicism, iar in acest spatiu spiritual ortodoxia ar putea fi iarasi, cum a mai
fost, copilul vitreg pe care nimeni nu-l ia in brate.

Preotul Gheorghe Calciu. Masoneria şi organizaţiile


internaţionale.

Ediţia americanã din 1962, pe care o posed, are 860 de pagini, plus un rezumat al
principiilor, în ordine alfabeticã, fãcut de T. W. Hugo şi care numãrã, la rândul lui,
218 pagini. O carte masivã, plinã de învãţãminte masonice, în care autorul prezintã
amãnunţit doctrina şi gradele masoneriei, explicând funcţiile fiecãrui grad, dar
trecând sub o tãcere absolutã orice explicaţie despre Gradul 33. De altfel, chiar în
prefaţa cãrţii, ni se dau titlurile şi gradele "corecte" ale masoneriei, de la 1 la 32.
Gradul 33 nu este nici mãcar menţionat, deşi A. Pike se fãleşte cu deţinerea lui.
Citãm pe alese câteva dintre aceste titluri şi grade: Grad 1: Ucenic; Grad 4: Maestru
secret; Grad 16: Prinţ al Ierusalimului; Grad 25: Cavaler al Şarpelui de Aramã; Grad
30: Cavaler Kadoş (în ebraicã - "pus deoparte", "sfânt"); Grad 31: Inspector
Inchizitor; Grad 32: Maestru al Secretului Regal. Dupã cum se poate vedea, abundã
numirile ebraice şi termenul "secret", ceea ce întãreşte o datã mai mult, dacã mai
era nevoie, caracterul conspirativ şi ezoteric al masoneriei.

93
Într-un eseu mai vechi, am vorbit despre cartea lui Albert Pike, pe scurt, deşi ar
merita un întreg tratat. În prezentul eseu ne vom ocupa de cartea lui Beresniak,
pentru a vedea cum un mason important confirmã multe din cele ce s-au scris
despre scopurile secrete ale masoneriei; ne vom folosi şi de unele lucrãri
antimasonice, cum ar fi Noua Ordine Mondialã a lui A. Ralph Epperson sau
Congresul Baptiştilor din Sud şi Masoneria a lui James Holy (un baptist din Texas), ca
şi de altele, care au fost numai consultate.

Holy constatã cã secolele XIX şi XX sunt caracterizate de o explozie a activitãţii


religioase, atât în Bisericile clasice - catolicã şi ortodoxã - cât şi în "aşa-numitele
secte", ca şi în organizaţiile numite "culte". În plus, aceeaşi explozie se vede şi în
organizaţiile religioase de tip ocult. Definiţia ocultului este: ceva ţinut intenţionat
ascuns; nedescoperit altora; care foloseşte acţiunea sau influenţa unor agenţi
supranaturali, sau anumite cunoştinţe secrete.

Vom porni de la cartea lui D. Beresniak, Francmasoneria, prin care el afirmã


acţiunile benefice ale acestei organizaţii pentru umanitate. Poziţia noastrã este cea
creştinã şi din acest punct vom analiza scrierea lui şi pe cele ale altor masoni.
Religia creştinã a devenit ţinta tuturor atacurilor care, deşi par a veni din direcţii
diferite, se vede bine, pentru cine este atent, cã sunt concertate de o grupare ocultã
care urmãreşte distrugerea creştinismului, ca singurul factor coerent care se opune
dezordinii promovate de cei ce urmãresc distrugerea tuturor valorilor reale ale
moralei şi ale credinţei.

Cartea lui Beresniak este pentru consumul publicului larg si are misiunea de a face
masoneria simpaticã omului de rând. De aceea, el nici nu merge la straturile
ascunse ale masoneriei, la secretele ei, la acţiunile ei subterane, ci porneşte de la
constructorii de catedrale, de la "constructorii în piatrã" în general, breaslã care era
preocupatã sã-şi apere anumite secrete privitoare la arhitecturã şi la tãierea pietrei;
intenţia clarã a autorului este de a arãta cã acestea ar fi singurele "faimoase
secrete" de care masoneria este acuzatã. Lucrul acesta nu-l împiedicã pe Beresniak
sã greşeascã în unele afirmaţii pro domo, chiar dacã le mascheazã. La pagina 12, el
spune: "Odinioarã, masonii trebuiau sã aparţinã Religiei ţãrii lor, dar astãzi vor
trebui sã aparţinã Religiei cu care toatã lumea este de acord, adicã sã fie oameni de
bine, cinstiţi şi loiali, oricare ar fi denumirile sau religiile care ne ajutã sã-i
recunoaştem".

94
Internaţionalizarea unei religii speciale, ascunse şi misterioase - iatã ţinta
masoneriei. La baza masoneriei secrete, a celor iniţiaţi, stã însã o rãzbunare pentru
o crimã legendarã, cãreia masonii îi dau o interpretare misticã, spiritualã. A. Ralph
Epperson, în cartea citatã de noi (Noua Ordine Mondialã), ne relateazã cã ceremonia
iniţierii masonice este ţesutã în jurul acestei legende. Ea este legatã de construirea
Templului lui Solomon

În III Regi, capitolele 5, 6 şi 7, se vorbeşte despre construirea Templului şi a casei lui


de cãtre Solomon. Erau douã construcţii mãreţe, folosind din belşug marmurã,
cedru, aur şi alte metale. Într-o scrisoare cãtre Hiram, regele Tirului, Solomon se
plânge cã evreii nu erau pricepuţi în arta tãierii lemnului, aşa cum erau sidonienii, şi
cere meşteri de la rege. În capitolul 7, este pomenit numele unui mare meşter trimis
de Hiram, numit tot Hiram, pe care masonii, pe baza legendelor, îl numesc Hiram
Abif, personaj despre care Biblia ne spune cã era fiul unei vãduve, înzestrat cu
meşteşugul şi ştiinţa de a face orice lucru de aramã (III Regi 7, 14).

Masonii susţin cã Hiram Abif era maestru mason şi deţinea secretele gradului, pe
care nu le putea destãinui celorlalţi muncitori (masoni şi ei, dar numai ucenici, care
nu puteau deţine aceste secrete ale construcţiei templelor). În felul acesta, reiese
clar ezoterismul masoneriei, nu numai faţã de strãini, ci şi faţã de gradele
inferioare, chiar înãuntrul unuia şi aceluiaşi grad fiind trepte de cunoaştere, aşa cum
vom arãta din cartea lui A. Pike.

Cincisprezece colegi meşteşugari - vãzând cã Templul era terminat, dar ei nu


posedau încã secretul construcţiei deţinut numai de Hiram, secret prin care ar fi
devenit şi ei maeştri şi constructori ai altor mari temple - au decis sã-l omoare.
Doisprezece dintre ei s-au retras, dar trei şi-au dus planul pânã la capãt, omorându-l
pe Hiram Abif. (Toatã aceastã legendã se gãseşte în O Enciclopedie a
Francmasoneriei de Albert Mackey, p. 564). Pânã aici, totul pare o legendã
asemãnãtoare crimei din Mioriţa, unde doi ciobani îl ucid pe cel de-al treilea, mai
bogat decât ei, ca sã îi prade averea, sau legendei lui Osiris cel ucis, ale cãrui
rãmãşiţe le cautã Isis. Dar un anume Rex Hutchens, mason de Gradul 32, introduce
un element mistic în cartea sa Un pod spre Luminã. Elementele simbolice introduse
de acesta sunt urmãtoarele: Hiram este atacat de ucigaşii lui la poarta de sud a
Templului, fiind lovit peste gurã cu rigla, care înseamnã regulã, adicã suprimarea
libertãţii prin impunerea unei anumite conduite; la poarta de vest este atacat cu
echerul în inimã, care reprezintã uniunea religiei cu puterea civilã, adicã
introducerea controlului şi asupra stãrilor emoţionale, impunerea a ceea ce trebuie
sã crezi; la poarta de est, Hiram este ucis cu o loviturã de ciocan în cap, ceea ce
semnificã impunerea controlului asupra intelectului, prin forţã brutã. Din aceastã

95
interpretare a lui Hutchens reiese limpede cã duşmanii masoneriei sunt statul,
religia şi masele genuine, cele trei realitãţi sociale care trebuie distruse, totul
încãpând pe mâna Marelui Maestru, urmaşul lui Hiram, pe care însã nimeni nu-l
cunoaşte, cu excepţia unui cerc foarte restrâns de iniţiaţi. De fapt, la p. 73,
Hutchens ne explicã simbolurile şi mai clar: "… asasinii sãi [ai lui Hiram - n.n]
simbolizeazã tirania, ignoranţa şi intoleranţa sau fanatismul". Aceste simboluri
acoperã perfect elementele de mai sus.

Revenind la cartea lui Beresniak, care atribuie masonului cele mai minunate calitãţi,
el introduce, ca pe o uşoarã autocriticã, consideraţia despre Frederic al II-lea cel
Mare al Prusiei, mason, tolerant (chiar şi faţã de ateism), dar care era un rãzboinic şi
a sacrificat multe vieţi pentru ambiţia lui, încãlcând deci principiile umanitare ale
masoneriei. Dacã cineva merge la uriaşul templu masonic din Alexandria, statul
Virginia, va vedea pe pereţii sãlii de jos portretele a paisprezece preşedinţi ai
Americii care au fost masoni, între care este şi fratele Truman, cel ce a aruncat
primele bombe atomice peste populaţia civilã a Japoniei (nu peste armata
combatantã), deschizând astfel ciclul crimelor în masã ale rãzboiului total, care nu
se mai duce între armate şi armate, ci mai degrabã în spatele frontului, prin
decimarea populaţiei civile nevinovate (copii, femei, bãtrâni etc.). Truman era şi un
foarte pios membru al Bisericii Baptiste de Sud.

Interesantã este partea de iniţiere despre care vorbeşte Beresniak. Candidatul este
izolat într-un cabinet de meditaţie, dupã ce fratele care are grijã de el îi ia toate
obiectele metalice pe care le posedã: ceas, bijuterii, bani etc. Ca la Securitate! Oare
i-o fi luând şi şireturile sau cureaua de la pantaloni?

Referindu-se la faptul cã masonii se mai numesc şi "Fii ai vãduvei", Beresniak face


apel la legenda lui Hiram, dar se preface cã nu cunoaşte interpretarea lui Hutchens,
deşi cartea acestuia a fost aprobatã de Consiliul Suprem al Gradului 33 al
Francmasoneriei de Rit Scoţian, ceea ce îi conferã o autoritate extraordinarã.
Beresniak precizeazã: "Se cuvine sã remarcãm lipsa tatãlui şi în legendele despre
Hristos, Krişna, Mithra, Sargon şi Moise", punând la grãmadã creştinismul cu toate
miturile pãgâne şi legendele folclorice.

În ceea ce priveşte secretele masoneriei, Beresniak rãspunde cu o seninãtate


dezarmantã cã singurul secret al masoneriei este cel ce ţine de "reţete", aşa cum ai
întreba un artist de mare succes: "Care este secretul artei dumneavoastrã?", iar el
ţi-ar vorbi despre reţeta lui.

96
Dupã ce trece în revistã o serie de realizãri ale masoneriei, cum ar fi Enciclopedia
Francezã (al cãrui inspirator a fost cavalerul mason Ramsay), Beresniak se
strãduieşte sã ne convingã de faptul cã Revoluţia francezã nu este opera masonilor,
cã au fost masoni şi în revoluţie, şi împotriva ei, dar nu ei sunt autorii, ceea ce este
inexact, dupã cum este inexactã afirmaţia lor cã nu au avut nici un rol în revoluţia
comunistã din Rusia.

Principiile proclamate de Revoluţia francezã reiau lozinci strict masonice: Libertate.


Egalitate. Fraternitate. Cuvântul "franc-masonerie" conţine în el termenul de liber
(franc/free), dar şi sugestia egalitãţii şi a fraternitãţii de breaslã, fiind chiar o formã
de organizare.

În ceea ce priveşte revoluţia bolşevicã, azi avem sute de documente care dovedesc
finanţarea ei de cãtre masonerie europeanã şi americanã.. Aceastã strãdanie a lui
Beresniak nu este însã gratuitã.

În templul masonic din Virginia, existã un colţ mai neînsemnat, unde poţi gãsi o
foaie în care scrie cã, în 1789, un anume G. W. Snyder din oraşul Frederick, statul
Maryland, trimitea o scrisoare preşedintelui George Washington, însoţitã de cartea
lui John Robinson intitulatã Proofs of a Conspiracy against all the religions and
governments of Europe, carried on in the secret meetings of Freemasons,
Illuminates and Reading Societies, collected from Good Authorities (Londra, T.
Cadell, 1798), în care se aratã amestecul masoneriei în Revoluţia francezã şi în alte
"rebeliuni", drept care îl conjurã sã nu susţinã masoneria. Ca dovadã, se aflã acolo
volumul Proofs of a Conspiracy. Se menţioneazã şi cã George Washington i-a
rãspuns lui Snyder, spunându-i cã el nu crede în afirmaţiile lui Robinson. Nu existã,
însã, nici scrisoarea lui Snyder, nici rãspunsul lui Washington, nici în original, nici în
copie, ceea ce aruncã un dubiu asupra rãspunsului.

Robinson a fost un membru marcant al masoneriei engleze, cu largã audienţã în


toate lojile europene, inclusiv din Rusia, astfel cã a cunoscut toate maşinaţiunile
masonice. El constatã cã lojile devin acoperişul unor idei pe care, dacã membrii lojii
le-ar exprima deschis, în mod public, aceasta ar duce fãrã nici o îndoialã la
arestarea lor de cãtre autoritãţi.

97
Astfel, prin creşterea agresivitãţii ideilor şi acceptãrii lor de cãtre masonerie, lojile
ajung asociaţii care urmãresc "sã smulgã din rãdãcini toate instituţiile religioase şi
sã rãstoarne toate guvernele lumii". Spre surprinderea lui, el observã cã o serie de
preoţi şi prelaţi catolici fac parte din masonerie, şi-i citeazã pe Abatele de Sieyès şi
pe Episcopul de Autun (care s-a şi intitulat, de altfel, "cetãţean al lumii").
Protestanţii luau lojile, literalmente, cu asalt, în Anglia şi Germania. La început, în
Germania îndeosebi, lojile erau împãrţite pe confesiuni: catolici, luterani, calvinişti;
dar membrii protestanţi ai lojilor au distorsionat sensul Sfintei Scripturi în asemenea
mãsurã încât n-a mai rãmas din ea decât o religie filosoficã. Discursurile care se
ţineau la întrunirile masonice aveau ca ţinte permanente Biserica, patriotismul,
regalitatea, ele constituind un complot prin care toate naţiunile sã fie supuse
organizaţiei masonice. Membrii catolici ai lojilor se lãudau cã ei i-au infiltrat pe
iezuiţi pânã acolo încât toate veniturile acestui ordin religios erau controlate de loji.

Robinson se ocupã de aproape întreaga masonerie europeanã, pe care a cunoscut-o


în amãnunţime, ţinta lui fiind sã previnã ţãrile lojilor europene împotriva acestui
complot internaţional al lojilor. Sunt şi unele detalii pe care autorul le dã în cartea
lui, ca dovezi ale acţiunilor anticreştine ale masoneriei, demonstrând cã cel ce intrã
în masonerie cunoaşte, în treptele pe care le parcurge, numeroase iniţieri
anticreştine fãţişe. El dã ca exemplu iniţierea în gradul de Cavaler al Soarelui sau
Prinţ Adept (Gradul 28), care pare a fi o treaptã deosebit de importantã, de vreme
ce şi A. Pike îi acordã 243 de pagini în cartea sa Dogma şi Morala. Candidatul este
întrebat ce orã e, la care acesta rãspunde: Între oameni e întuneric, în lojã e amiazã,
cãci Hesperus (steaua Europei) este întunecatã ca fumul tãmâiei aduse de
superstiţia despoţilor care se fac pe ei zei.

În capitolul dedicat iniţierii în Gradul 28, A. Pike vorbeşte despre zeii naturii la mai
toate popoarele vechi, dându-le o consideraţie egalã, inclusiv lui Baal, care era zeul
naturii asiro-babilonian. El afirmã, la p. 777, cã cel ce doreşte sã atingã înţelegerea
marelui Cuvânt şi sã posede Marele Secret trebuie sã-i citeascã atent pe filosofii
hermetici, dar având drept cheie dogma lui Hermes. De altfel şi Holy vorbeşte
despre activitatea furibundã a masoneriei împotriva creştinismului şi despre
adorarea lui Lucifer ca zeu suprem. El afirmã cã A. Pike, în cuvântul sãu din 14 iulie
1889, adresat ca instrucţiuni cãtre cel de-al 23-lea Consiliu Suprem al Masoneriei
Internaţionale, ţinut la Paris, a declarat: "Ceea ce trebuie sã spunem mulţimii este
cã noi adorãm un dumnezeu, dar fãrã vreo superstiţie. Însã vouã, Mari Suverani
Inspectori Generali, vã spun, şi voi s-o repetaţi fraţilor din Gradele 32, 31 şi 30, cã
Religia masonicã trebuie sã fie menţinutã, de noi toţi cei iniţiaţi în cele mai înalte
grade, în puritatea doctrinei luciferice. Dacã Lucifer nu ar fi dumnezeu, ar fi Adonai
(care este zeul creştinilor), ale cãrui fapte îi dovedesc cruzimea, perfidia şi ura faţã
de om, barbaria şi repulsia faţã de ştiinţã…" (J. Holy, op. cit., p. 18).

98
Surprinzãtor este faptul cã demersul lui Holy în faţa Bisericii Baptiste din Sud, care
este total supusã masoneriei, a gãsit un anumit ecou şi Congresul acestei Biserici a
acceptat sã discute, la o nouã adunare a sa, dacã lucrarea lui Holy sã fie analizatã în
afirmaţiile ei sau nu, şi s-a decis cercetarea cãrţii. Holy este american şi masoneria
americanã nu a rãmas insensibilã la afirmaţiile lui. De aceea, organizaţia americanã
tinde tot mai mult sã se desolidarizeze de Albert Pike. Ei susţin cã Pike a cãutat sã
facã din masonerie o religie, ceea ce nu este acceptat de conducerea masoneriei
americane, care se considerã una deschisã, nu circumscrisã, aşa cum este cea
europeanã. În micile afişe de distribuite vizitatorilor în diverse loji masonice, ei
vorbesc de larga deschidere a masoneriei locale, de acţiunile lor de binefacere, de
faptul cã se trag din constructorii de catedrale şi cã nu au secrete sau mistere.
Raţiunea lor este de a face bine - acţiunile lor de caritate sunt foarte largi, spre a-i
atrage pe cât mai mulţi - şi nu se implicã în politicã. Masoneria europeanã, da, ea se
implicã în politicã, spun ei, dar nu cea americanã. Atunci de ce 14 preşedinţi ai
Statelor Unite (ultimul fiind Ford) au fost masoni, iar ei s-au lãudat cu acest lucru?!
Atunci cine face politica Americii şi chiar a lumii, dacã masoneria este inocentã?[…]"

Amestecul masoneriei în politica Statelor Unite nu mai are nevoie sã fie


demonstratã, cu atât mai puţin amestecul masoneriei europene în treburile statului.
Beresniak este mai cinstit în aceastã privinţã şi afirmã cu trufie cã toate marile
organizaţii politice internaţionale sunt creaţii ale masoneriei (cf. p. 55). Implicarea
francmasoneriei în Revoluţia francezã - şi, mai târziu, în cea comunistã - este
evidentã. Din cauza acestui amestec al masoneriei în Revoluţia francezã, Ecaterina
a II-a interzice masoneria în Rusia, dupã mai bine de 35 de ani de susţinere a ei.
Încã din 1799, în Memoirs Illustrating the History of Jacobins, se scrie despre toate
relele fãcute de masonerie în societatea europeanã.

Nonşalanţa cu care Beresniak trece peste toate dificultãţile pe care istoria


masoneriei şi implicarea ei în marile revoluţii criminale ale lumii le ridicã este de rãu
augur: el crede cã se adreseazã unui public absolut ignorant şi uşor de manipulat.
Totuşi nu poate trece peste anumite secrete ale ritualului masonic şi justificã
interdicţia pentru gradele inferioare de a participa la ceremonia decernãrii gradelor
mai mari, ca şi la adunãrile masoneriei de vârf, afirmând cã aceste ceremonii sunt
atât de extraordinar de înalte încât cel nepregãtit s-ar putea sminti! Deci este
limpede cã oricine intrã în lojã vine din întunericul necunoştinţei, fiind incapabil sã
înţeleagã misterele masonice, şi numai treptat-treptat, primind lumina masonicã,
ajunge sã se lãmureascã. Aceasta este valabil şi pentru creştini. Candidatul la
Gradul 16 jurã cã "orice religie cu forme simple sau ceremonii şi practici externe
trebuie sfãrâmatã, pentru cã nu este decât o formã moartã, fãrã suflet" şi cã
"Masoneria Vechiului şi Acceptatului Rit, fondat pe doctrina simplã şi purã a iubirii,
toleranţei şi raţiunii, trebuie sã fie eternã" (Masoneria de Rit Scoţian, vol. II, p. 404).

99
În faţa acestei afirmaţii care face din masonerie suprema doctrinã a iubirii şi
toleranţei, cum poate un creştin sã mai fie mason? Cum poate un ierarh, adeseori
din vârfurile Bisericii Catolice sau Ortodoxe, sã mai rãmânã în Bisericã şi în functie?
În numele cui un ierarh român, membru al masoneriei, dã binecuvântarea sa
preoţilor şi credincioşilor? În numele masoneriei? Al lui Lucifer? Biserica Ortodoxã şi
cea Catolicã ar trebui, fãrã nici o reticenţã, sã excludã preoţii şi ierarhii masoni,
pentru cã ei nu mai slujesc Biserica, nici pe Hristos, ci o organizaţie profund
anticreştinã.

Beresniak îşi exprimã cu clamoare poziţia anticatolicã (se pare cã nu are nimic de-a
face cu Ortodoxia, pe care n-o cunoaşte). El afirmã cã Spania şi Portugalia, unde
Biserica i-a condamnat şi chiar ars pe masoni, care erau toţi oameni de mare
valoare, au rãmas înapoiate (ceea ce este un neadevãr sfruntat), pe când în Anglia -
şi, în general, în ţãrile unde preoţii nu sunt mediatori divini - "lojile nu au întâlnit
împotrivire şi ele nu au trebuit sã se împotriveascã, la rândul lor, Bisericii" (p. 41).
Iarãşi vin şi-i întreb pe preoţii şi ierarhii din cele douã Biserici Apostolice care sunt
masoni: pe cine slujiţi voi, cãrora masoneria vã neagã dintru început - şi ştiţi cã vã
neagã - preoţia?

Un preot român, de curând întâlnit în America, îmi spunea cã un student la Teologie


(ortodoxã) i-a arãtat şorţul de mason, pe care îl poartã mereu cu el. Nu poartã
Sfânta Scripturã, nici Ceaslovul, ci şorţul masonic…

Unul dintre idealurile urmãrite cu perseverenţã de francmasonerie este desfiinţarea


religiilor (a creştinismului în special, aşa cum am arãtat deja) şi a naţiunilor,
urmãrind crearea unei singure naţiuni şi a unui singur guvern mondial, cu o "nouã
ordine mondialã", care va permite membrilor sãi sã devinã conducãtorii întregii
omeniri. Naţiunile, Bisericile şi monarhiile sunt piedici foarte serioase în faţa acestui
plan diabolic. De aceea, una dintre lozincile Revoluţiei franceze era aceasta: "Cu
maţele ultimului popã îl vom spânzura pe ultimul rege!".

Beresniak ne anunţã fãrã ocoluri acest plan al unui guvern internaţional: "În secolul
nostru, datorãm francmasoneriei câteva organizaţii internaţionale: Societatea
Naţiunilor - devenitã ONU -, Crucea Roşie, Liga Drepturilor Omului… Putem cunoaşte
influenţa masonilor peste tot unde se exprimã voinţa de a fi liber şi de afirmare a
demnitãţii umane" (p. 55).

100
Este evident scopul dominator al masoneriei prin aceste organizaţii internaţionale
care cautã desfiinţarea naţiunilor şi a libertãţii acestora, economia dirijatã de un
guvern internaţional, puterea lor discreţionarã de a decide dacã o naţiune are sau
nu dreptul sã aibã copii pentru a supravieţui, dacã membrii unei naţiuni au dreptul
sã mai trãiascã sau trebuie sã piarã prin înfometare, din cauza embargourilor
economice împotriva popoarelor ce nu se supun necondiţionat etc. Toate aceste idei
internaţionaliste îşi au sursa în doctrina masonicã şi ele au constituit programul de
bazã al Revoluţiei franceze, ca şi al celei ruseşti: ambele revoluţii programau un
guvern internaţional, distrugerea credinţei, raţionalizarea religiei, desfiinţarea
regalitãţii. Cine citeşte istoria Revoluţiei franceze va vedea cu groazã cum la Lyon
sute de cãlugãri şi cãlugãriţe, catolici, au fost dezbrãcaţi la piele, legaţi cu funii - un
cãlugãr cu o maicã - în poziţii obscene şi apoi aruncaţi sã se înece în Rhône. Mulţi
dintre aceşti martiri ai credinţei catolice au fost culeşi apoi de credincioşi şi
îngropaţi în tainã.

Din toate scrierile antimasonice, ba chiar şi din cele promasonice, se desprinde o


mândrie lucifericã, o propensiune spre protagonism social, politic şi economic, iar
antimasonii scot în evidenţã misticismul acestei supremaţii demonice. Albert Pike,
Suveranul Mare Comandor al Masoneriei, scrie în cartea lui, Morala şi Dogma:
"Lumea ne va declara curând ca Suverani şi Pontifi. Noi vom constitui echilibrul
universului şi vom fi conducãtori peste stãpânii lumii" (p. 817). Este evident cã Pike
vorbeşte despre dictatura absolutã a masoneriei, care va stãpâni în mod egal peste
religie (pontifi) şi peste politicã (suverani). De fapt, el citeazã aici din doctrina
Templierilor, din care masoneria pretinde cã se trage într-o mare mãsurã. Toate
acestea sunt învãţãminte de iniţiere în Gradul 30, cel de Cavaler Kadoş. Tot în
aceste învãţãminte, ca şi în multe alte locuri, Pike afirmã, prin aluzie la templieri,
duşmãnia de moarte a masoneriei faţã de tiara papalã. Aceastã vrãjmãşie, afirmatã
mai peste tot în scrierile masonice mai vechi, a fost preluatã de aproape toate
sectele creştine rupte, în ultimele secole, din trunchiul catolicismului, ceea ce
demonstreazã, cel puţin în parte, care este originea sciziunilor Bisericii apusene.

Pentru a ilustra ce mari personalitãţi a avut şi are masoneria, Beresniak dã multe


nume celebre: Goethe, Mozart, Lessing, Puşkin etc., dar şi alţii: majoritatea
mareşalilor lui Napoleon, regi ai Angliei, regi ai Suediei, Proudhon (teoreticianul
anarhismului), Simón Bolívar (care, sub influenţa masoneriei distructive a regalitãţii,
a început revoluţia de eliberare a Boliviei de sub coroana spaniolã, dar care, cum
rezultã din propriile sale mãrturii, şi-a regretat acţiunea, întorcându-se cu dragoste
spre Spania, cãreia îi declarase vrãjmãşie pe viaţã şi pe moarte chiar în casa unui
spaniol, lãsând un testament de iubire faţã de aceastã Spanie care, dupã Beresniak,

101
era înapoiatã, pentru cã nu permitea masoneria!), comunistul Bakunin etc.
Observãm cã tocmai cele mai anticreştine organizaţii "religioase" sunt de origine
masonicã: Mişcarea Teosoficã pornitã de Helena P. Blavatsky şi continuatã de Annie
Besant, mare maestrã a Dreptului Uman şi a mişcãrii New Age. Aceastã din urmã
mişcare şi-a luat numele respectiv ca opoziţie declaratã împotriva old age-ului,
adicã a religiei creştine, ce are câteva principii care trebuie distruse (deşi pe ele,
totuşi, s-a fondat America): familia, proprietatea, dreptul la viaţã (neavortarea
copiilor), la credinţã, la libera exprimare şi la asociere. Toate aceste valori, evidente
de la sine pentru generaţiile vechi, sunt tot mai clãtinate astãzi, când ele nu mai
sunt "evidente de la sine", iar tribunalele dau decizii contradictorii asupra dreptului
de viaţã al copilului, a dreptului de asociere ş.a.m.d. New Age este o formã a
masoneriei în care spiritul anticreştin este mult mai vizibil. Un autor anti-New Age,
Texe Marrs, afirmã urmãtoarele: "Credinciosului din New Age i se spune: Ai putea fi
zeu în clipa urmãtoare, numai dacã nu ar exista în jur aceşti oribili creştini, cu
atitudinile lor otrãvite" (apud A. R. Epperson, Noua Ordine Mondianlã, pp. 27-28). De
altfel, ideea de bazã a new-age-iştilor este cã ei sunt chemaţi sã conducã politica
lumii, cã ei poartã geniul politic în structura lor şi cã toţi trebuie sã li se supunã.
Fiecare new-age-ist are cel puţin un "spirit director", care îl ghideazã şi-i spune ce
trebuie sã facã. D-na Hillary Clinton, de exemplu, are douã astfel de spirite cu care
vorbeşte: unul este al tatãlui ei, celãlalt este spiritul Helenei Roosevelt. Prima
Doamnã a Americii a afirmat acest lucru în mod public, redând în faţa camerelor de
luat vederi discuţiile politice pe care le-a avut, în lungi şi repetate şedinţe, cu spiritul
rãposatei Helena Roosevelt.

Beresniak trece uşor peste ceremoniile de iniţiere, dar J. Holy este mai analitic şi are
un scop precis al cãrţii sale, şi anume sã demonstreze Bisericii Baptiste de Sud,
invadate de masoni (el însuşi spune cã a crescut cu douã cãrţi fundamentale: Biblia
şi… cartea lui Pike), cã masoneria este o organizaţie satanicã. El afirmã, cu citate
din cartea Scottish Rite Masonry Illustrated (vol. 2, p. 259), cã la iniţierea în Gradul
30 (Cavaler Kadoş) Întreit Puternicul Mare Maestru se adreseazã celui ce este iniţiat:
"Pânã acum ai vãzut în masonerie numai embleme şi simboluri. Acum trebuie sã
vezi în ea nu altceva, ci numai realitatea. Eşti gata sã repudiezi orice judecatã şi sã
asculţi, fãrã rezerve, tot ce ţi se va porunci sã faci pentru binele umanitãţii?" (p. 28).

Cei care au citit cartea lui Lev Tolstoi, Rãzboi şi pace, îşi amintesc, probabil, de
scena iniţierii lui Pierre Bezuhov în masonerie. Tot ce spune Tolstoi acolo are o
anumitã notã caricaturalã, dar, dacã citim cartea lui J. Holy, care ne redã unele
ceremonii de iniţiere în diverse grade masonice, vom vedea lucruri chiar mai
macabre şi mai hilare decât în textul tolstoian. Astfel, la iniţierea în Gradul 30,
acţiunea se petrece pe rând în patru încãperi decorate cu diferite simboluri oculte.
În prima, scãldatã într-o luminã sepulcralã, este un mausoleu pe care se aflã un

102
sicriu în care zace un cavaler îmbrãcat în alb, cu faţa acoperitã. În jurul sicriului se
aflã trei cranii. O muzicã înceatã se aude, iar Întreit Puternicul Maestru îi spune celui
iniţiat: "Frate, aceste obiecte ascund un mare mister. Eşti gata sã treci prin toate
încercãrile care te aşteaptã? Ele sunt înspãimântãtoare, dar nu este nimic în ele
care sã te sperie, dacã ai înţeles toate gradele prin care ai trecut pânã acum…
Trebuie sã-ţi aduni întreaga putere a minţii, pentru cã totul va depinde numai de
tine însuţi". Cavalerul din sicriu îl întreabã, la rândul sãu, pe iniţiat: "Tu, care ai venit
sã-mi tulburi pacea, teme-te de mânia mea! Care îţi este dorinţa?".

În privinţa identitãţii cavalerului din coşciug, A. Pike spune cã secretul lui ţine de
Cabalã. Albert Mackey ne explicã, în cartea sa Revised Enciclopedia of Freemasonry
(vol. 1, p. 166), de unde îşi are originea Cabala: "Cabala a fost predatã de
Dumnezeu unei cete selecte de îngeri, care au format o şcoalã teosoficã în Paradis.
Dupã cãderea îngerilor, aceastã doctrinã cereascã a fost comunicatã, prin
bunãvoinţã, copiilor neascultãtori ai pãmântului".

Aşadar, "ceata selectã" a îngerilor a fost formatã din cei care se vor rãscula
împotriva lui Dumnezeu, sub conducerea lui Lucifer. Ei au comunicat-o "binevoitori"
lui Adam şi astfel a ajuns pânã la Noe. Prin urmaşii lui Avraam, ajunge în Egipt;
Moise a inclus Cabala chiar în Pentateuh, prin intermediul cãruia David şi Solomon
au fost iniţiaţi în Cabalã.

Întreit Puternicul Maestru îngenuncheazã în faţa sicriului, pune o coroanã de lauri pe


una dintre ţeste, apoi intrã în urmãtoarea încãpere, unde îl ameninţã din nou pe
candidat cu mânia secolelor trecute, dacã nu va fi ascultãtor fãrã rezerve. Oricum,
secretul cavalerului din sicriu nu ne este descoperit. (Întreagã aceastã descriere
este preluatã de J. Holy din cartea Scottish Rite Masonry Illustrated, publicatã de
Powner Company din Chicago).

Beresniak nu oboseşte sã ne convingã cã francmasoneria ar fi doar organizaţia


foştilor meşteri din Evul Mediu. Cu timpul, spune el, au intrat în masonerie
intelectuali care, la început, erau numiţi fraţi acceptaţi; treptat, meseria ca atare
dispãrând în formele ei medievale, intelectualii au crescut ca numãr, încât astãzi
clasa mijlocie formeazã grosul masoneriei. Adevãrul este cã aceastã clasã formeazã
masa de manevrã, iar anumiţi intelectuali, oameni bogaţi sau politicieni conduc
efectiv masoneria, ascund secretele ei de gradele inferioare şi sunt conducãtorii din
umbrã ai politicii mondiale. Beresniak se contrazice pe el însuşi când afirmã cã în
masonerie sunt puţini milionari şi oameni cu mare influenţã, pentru ca apoi sã se

103
laude cu regii englezi sau suedezi şi cu înfiinţarea de cãtre masonerie a tuturor
marilor organizaţii politice internaţionale. Aş vrea sã înţeleg şi eu cum micii
meseriaşi şi intelectuali mãrunţi pot face lucrul acesta. Secretele masoneriei, nu
numai faţã de lumea exterioarã, ci şi faţã de gradele masonice inferioare (ba chiar
şi în cadrul aceluiaşi grad, unde nu toţi cunosc toate secretele gradului respectiv),
sunt uluitoare. Atunci, te întrebi, unde este "deschiderea" de care vorbesc masonii?!

Jim Show, mason important, devenit creştin dupã ce ajunsese la Gradul 32, a venit
la Washington, chemat pentru iniţierea în Gradul 33. A trecut prin iniţiere şi, la
întrebarea: Ce religie ai?, a rãspuns cã este creştin. De obicei, rãspunsul corect,
spune el, este: Cred în religia celor vechi, în reîncarnare etc. Jim a sesizat o reţinere
la maeştrii examinatori. S-a simţit nesigur şi foarte neliniştit; când a ieşit candidatul
care intrase dupã el, l-a întrebat ce a rãspuns la problema credinţei; acesta îi
destãinui cã rãspunsese: Nu sunt creştin şi nici nu intenţionez sã devin. Apoi a
adãugat: Mi-au spus cã voi merge mai sus. Ce înseamnã aceastã mergere mai sus?
Epperson crede cã sunt douã straturi de cunoaştere şi iniţiere în Gradul 33. Alţii cred
cã mai existã şi grade superioare lui 33, dar nimeni nu ştie care. Jim Show declarã:
"Pãrãsind masoneria, dupã 19 ani şi dupã atingerea Gradului 33, mã simt dator sã îi
previn pe alţii sã evite capcana demonicã a acesteia". Dupã pãrerea lui Edith Starr
Miller, în Teocraţia Ocultã, Gradul 33 îl reprezintã pe Marele Rãzbunãtor al Marelui
Maestru asasinat, adicã al obscurului Hiram Abif.

Masoneria este o organizaţie secretã internaţionalã, anticreştinã şi satanicã, pentru


cã intenţioneazã sã stabileascã o "nouã ordine mondialã" (ceea ce, în parte, a şi
reuşit), înlocuind adevãrul divin al creştinismului cu o religie fabricatã, sprijinitã pe
misterele egiptene ale lui Hermes Trismegistul, pe Cabala evreiascã, pe secretele
asiro-babiloniene, pe recunoaşterea ca adevãraţi dumnezei a tuturor zeilor pãgâni.
Albert Pike este un mistic al masoneriei, iniţiat în toate ştiinţele oculte şi expunând
în cartea sa toate rãtãcirile acesteia, un amestec obscur şi demonic de adevãr şi
minciunã, în care creştinismul este "doar o parte a adevãrului". El nu se ocupã de
organizarea practicã a masoneriei, nici de ritualul iniţierilor, ci cautã fundamentarea
dogmaticã şi ocultã a doctrinei masonice.

"Masoneria… este totdeodatã interpretarea marii cãrţi a naturii, recitalul


fenomenelor fizice şi astronomice, cea mai purã filosofie şi locul de depozitare unde,
ca într-un tezaur, sunt pãstrate în siguranţã toate marile adevãruri ale revelaţiei
primordiale, care formeazã baza oricãrei religii… Doctrina cabalisticã a fost mereu
religia înţelepţilor şi a celor ştiutori, pentru cã ea, ca şi masoneria, tinde neîncetat
spre perfecţiunea spiritualã şi spre fuziunea crezurilor şi a naţionalitãţilor lumii" (A.

104
Pike, Morala şi Dogma Vechiului şi Acceptatului Rit Scoţian al Francmasoneriei, cap.
"Cavaler al Soarelui sau Prinţ Adept" [Gradul 28 - n.n], p. 625).

Din aceastã concepţie lucifericã a superioritãţii masoneriei faţã de orice altã formã
de credinţã sau gândire rezultã superbia masonicã a conducerii lumii dupã bunul
plac al unor indivizi care se socot unşi de nişte zei - care, de fapt, se reduc la Lucifer
- de la care au primit dreptul de stãpânire a lumii. Ei recunosc pe Iisus Hristos aşa
cum şi diavolii Îl recunosc şi se înfioarã (cf. Iacov 2, 19), dar nu înceteazã revolta
împotriva Lui, pentru cã sunt rãzvrãtiţi şi adepţi ai Marelui Rãzvrãtit, Lucifer. Ca şi el,
ei ştiu cã sunt "stãpânitorii lumii acesteia", despre care Iisus a spus: "… şi El [Duhul
Sfânt - n.n], venind, va vãdi lumea de pãcat, şi de dreptate, pentru cã Mã duc la
Tatãl Meu şi nu Mã veţi mai vedea; şi de judecatã, pentru cã stãpânitorul acestei
lumi a fost judecat" (Ioan 16, 8-11).

Într-adevãr, stãpânitorul lumii acesteia a şi fost judecat. Oamenii ştiu acest lucru,
dar fiii întunericului îi ţin în cursa lor, prin foame, prin teroare, prin abuz de putere,
prin ignoranţã şi printr-o organizare lumeascã strictã, care pare invincibilã. Dar
puterea lui Dumnezeu va risipi puterea "stãpânitorului acestei lumi", cum omul
risipeşte, printr-un simplu gest al mâinii, pânza-capcanã a pãianjenului."

Nota bene: În ciuda tuturor afirmaţiilor publice şi publicitare pe care masoneria le


face cu privire la apartenenţa lui George Washington la o lojã masonicã, nu avem
dovezi absolut convingãtoare cã lucrul este adevãrat, şi cu atât mai puţin cã acesta
ar fi fost adânc implicat în aceastã organizaţie. Tot ceea ce se scrie pe pereţii
templelor masonice, scrisori cu conţinut masonic etc., nu sunt susţinute de
originale; mai mult, nu am vãzut nici mãcar o copie a acestor scrisori. Iatã de ce
mulţi dintre scriitorii antimasoni emit serioase îndoieli asupra autenticitãţii scrierilor
promasonice ale lui George Washington. Pãrerea celor mai mulţi este cã, aşa cum
era atunci moda, sau din motive tactice, George Washington ar fi fost membru al
masoneriei, dar cã prezentarea lui ca un devotat al organizaţiei este
propagandisticã şi falsã.

În cele ce urmeazã, dãm câteva scurte extrase din cartea lui Bob Larson, New Book
of Cults, publicatã în 1932 la Tyndale House Publisher, Inc., Wheaton, Illinois. La
capitolul "Freemasonry", pp. 237-239, el spune: "Membrii Curţii Supreme William O.
Douglas, Potter Stewart, Hugo Black şi Earl Warren constatã cã cercetãtorii
începutului secolului XX au descris şi au interpretat cultul şi riturile masonice. Albert
Pike a fost considerat ca un luciferian ocult, dupã cum îşi expune doctrina în cartea
sa… Masonii sunt obligaţi sã depunã jurãminte sângeroase, dar pe care, dupã
afirmaţia lor, ei le socotesc doar simbolice. Simbolurile lor sunt compasul, care
reprezintã forţa masculinã, şi pãtratul, care reprezintã forţa femininã; G
simbolizeazã geometria şi pe Marele Arhitect al Universului (probabil de la engl. God
- Dumnezeu); şorţul simbolizeazã inocenţa mielului, iar steaua cu cinci colţuri -

105
unitatea masoneriei… Masonii jurã ca partea stângã a pieptului sã le fie sfâşiatã şi
intestinele sã le fie arse dacã vor divulga secretele masoneriei… Cãrţile masonice
ameninţã, cu blesteme, cã membrilor care divulgã secretele li se va tãia beregata, li
se va smulge limba şi vor fi înmormântaţi pe malul bãlţilor. Pentru Gradul 30, mai
sunt blestemele ca sã li se strãpungã ochii şi sã li se jupoaie picioarele de piele… În
ceea ce priveşte acţiunile lor caritabile, numai o treime din cât contribuie membrii,
sau alte societãţi nemasonice, merge la spitale. Restul banilor sunt folosiţi pentru
cãlãtorii, petreceri şi ospeţe… Masoneria este incomparabilã cu religia creştinã.
Chiar dacã jurãmintele sunt simbolice, ele sunt violente şi criminale. De asemenea,
se fac jurãminte în cadrul lojilor cã vor ascunde criminalii [masoni] şi nu vor divulga
nimic despre ei".

106