Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUMUL DISCIPLINAR
Numărul de credite: 2
Bălți 2020
Autor:
Aprobat de:
Director
Silvia Proțiuc
„___”________________2020
Recenzenți:
I. Preliminări. 4
II. Motivația, utilitatea disciplinei pentru dezvoltarea profesională. 4
III. Competențele profesionale specifice disciplinei. 5
V. Unitățile de învățare. 6
individual
Microbiologia,
sanitaria și
igiena în
unitățile de
alimentație Lucrări
publică III 60 Teorie practice 30 examen 2
20 10
V. Unități de învățare
Unități de competență Unități de conținut
1. Microbiologia și cercetările microbiologice
UC.1.1 Definirea noţiunilor: microbiologie, 1. Obiectul de studiu al microbiologiei şi
microorganism, fermentație, imunitate, relaţiile interdisciplinare.
toxiinfecții.
2. Rolul savanţilor microbiologi şi sarcinile
UC.1.2 Prezentarea schematică a ramurilor
microbiologiei. microbiologiei contemporane.
UC.1.3 Argumentarea importanței studiului 3. Compartimentele microbiologiei şi locul
microbiologiei. microorganismelor în lumea vie..
UC.1.4 Identificarea proceselor
microbiologice în procesele tehnologice
alimentare.
2. Microflora microbiană
UC.1.1 Definirea noţiunilor: microbiotică 1. Microbiotica specifică și nespecifică.
specifică, microbiotică nespecifică, Alterarea microbiană.
microfloră.
2. Microflora produselor alimentare
UC.1.2 Importanța microflorei specifice în
alimentele utilizate de către om. Termenul de 3. Microflora de rizosferă şi specifică
păstrare în baza microflorei. culturilor agricole utilizate în alimentaţia
UC.1.3 Descrierea componenţei produselor publică (fructe, legume)
alimentare și a microbioticii specifice și 4. Microflora cerealelor și a produselor
nespecifice a lor. cerealiere (crupele, făina).
UC.1.4 Argumentarea normelor de igienă în 5. Microbiologia cărnii și a produselor din
procesele de prelucrare a produselor
carne.
alimentare și a termenului de păstrare.
UC.1.5 Identificarea microflorei produselor 6. Microbiotica laptelui și derivaților lui.
alimentare și a importanței lor pentru 7. Principiile examenului sanitar
organism. microbiologic al produselor alimentare.
3. Morfologia, fiziologia și fazele de dezvoltare a microorganismelor
UC.1.1 Definirea noţiunilor: bacterii, coci, 1. Morfologia bacteriilor și clasificarea
levururi, fungi. cocilor și bacililor.
UC.1.2 Caracteristica particularităților de 2. Particularitățile morfologice ale virușilor şi
structură a diverselor grupe de
microorganisme. bacteriofagilor.
UC.1.3 Clasificarea microorganismelor în 3. Levurile (drojdiile) particularități de
dependență de structura morfologică, structură.
metabolism, respirație, fazele de dezvoltare.
4. Fungii (mucegaiurile), clasificare și aspecte
UC.1.4 Identificare importanței
microorganismelor în viața omului și a morfologice.
mediului înconjurător. 5. Metabolismul (nutriția) și fiziologia
UC.1.5 Specificația microorganismelor în microorganismelor.
microflora produselor alimentare. 6. Respirația, fermentația și cerințele
microorganismelor pentru asigurarea
proceselor fiziologice.
7. Fazele de dezvoltare a microorganismelor.
4. Influenţa factorilor fizici şi chimici asupra microorganismelor
UC.1.1 Identificarea factorilor ce influențează 1. Influenţa factorilor fizici asupra
asupra microorganismele prezente în aliment microorganismelor: temperatura, umiditatea,
utilizate de către om.
presiunea osmotică, radiaţiile, razele
UC.1.2 Clasificarea factorilor conform
criteriilor și caracteristica lor. ultraviolete, ultrasunetul.
UC.1.3 Argumentarea metodelor de 2. Influenţa factorilor chimici asupra
sterilizare și dezinfectare în procesul de microorganismelor: valorile de pH, substanţe
păstrare a produselor alimentare. chimic active.
UC.1.4 Identificarea agenților patogeni 3. Metode de sterilizare cu căldură uscată şi
prezenți în produsele alimentare și factorii de căldură umedă.
influență asupra lor.
4. Metode de dezinfecţie cu antiseptice şi
dezinfectante.
5. Igiena personală. Toxiinfecțiile alimentare
UC.1.1 Identificarea grupelor de 1. Cerinţe privind igiena personalului și a
microorganisme patogene prezente în produselor alimentare.
produsele utilizate în unitățile alimentare.
2. Rolul microorganismelor prin prisma
UC.1.2 Importanța respectării regulilor igieno
– sanitare în procesele de prelucrare și cerinţelor sanitaro-igienice.
preparare în unitățile alimentare. 3. Igiena încăperilor de păstrare şi prelucrare
UC.1.3 Argumentarea respectării regulilor a produselor alimentare.
igieno – sanitare în unitățile alimentare. 4. Microorganismele patogene şi evoluţia
UC.1.4 Identificarea și clasificarea procesului de infectare a produselor
toxiinfecțiilor provocate de microorganisme. alimentare.
5. Cele mai răspândite genuri de
microorganism patogene: Salmonella,
Staphyloco ccus aureus, Clostridium
botulinum, Proteus, Streptococcus.
6. Toxiinfecţii alimentare de provenienţă
nebacteriană. Boli produse de viermi paraziţi:
tenioze, ascaridioza, trichineloza.
7. Toxiinfecţii produse de plante, animale.
6. Procesele fermentative. Putrefacţia
UC.1.1 Definirea noţiunilor: fermentație, 1. Fermentaţia şi rolul enzimelor microbiene
enzime, putrefacție. în procesul de fermentaţie.
UC.1.2 Caracteristica proceselor fermentative 2. Clasificarea enzimelor şi condiţiile
și aplicarea lor în tehnologia alimentară. activităţii enzimatice.
UC.1.3 Clasificarea proceselor fermentative 3. Tipurile de procese fermentative şi
în dependență de enzimele utilizate și utilizarea lor în procesele tehnologice:
structurile tehnologice de aplicare. fermentaţia alcoolică, fermentaţia lactică,
UC.1.4 Identificare importanței proceselor acetică, citrică, propionică, butirică.
fermentative și de putrefacție în viața omului 4. Aplicaţiile fermentaţiei asigurate de levuri
și a mediului înconjurător. în industria de panificaţie.
UC.1.5 Specificația procesului de putrefacție 5. Bacteriile de putrefacţie.
în alimentația publică.
Pentru evaluarea competenței specifice: aprecierea calității produselor finale , elevii vor:
Evaluarea curentă/formativă se va realiza după fiecare temă studiată prin diverse modalităţi:
observarea comportamentului elevului, analiza rezultatelor activităţii elevului, discuţia/conversaţia,
probe scrise. Prin evaluarea curentă/formativă, cadrele didactice informează elevul despre nivelul
de perfor- manţă; îl motivează să se implice în dobândirea competenţelor profesionale.
Evaluarea sumativă se realizează la finele cursului prin susţinerea unui examen.
Bibliografia recomandată: