CURS 5 NEUROLOGIE

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU TULBURĂRI COMIȚIALE

EPILEPSIA

Definiție:
Este o manifestare convulsivă paroxistică, cu debut și sfârșit brusc, caracterizat de
pierderea cunoștinței, însoțită de convulsii tonico-clonice.
Cauze:
 Tulburări genetice
 TC, AVC, infecții
 traumatisme cranio-cerebrale
 boli metabolice sau intoxicații
 insuficiență renală, hipoglicemie
 anorexie cerebrală
Clasificare:
 criza majoră generalizată(grand mal)
 criza minoră(petit mal)
 stare de rău epileptic
Manifestări de dependență:
Criza majoră: crize convulsive cu pierderea conștienței
 faza prodomală(apare cu câteva ore sau zile înaintea crizei)
 migrenă, nevralgii, parestezii, stare de rău, tulburări de comportament
 criza propriu-zisă
 aura epileptică (mioclonii, clipitul pleoapelor, furnicături, arsuri, halucinații
vizuale, anxietate. Aura avertizează pacientul despre apariția crizei
permițându-i acestuia să se așeze). Debutul este în general brutal (paloare
bruscă, pierderea conștiinței și prăbușirea pacientului
 pierderea conștiinței
 convulsie tonică
 convulsie clonică (după revenire amnezia crizei este totală)
Criza minoră
 pierderea stării de conștiință 10-20sec fără căderea pacientului
 pacientul își întrerupe activitatea
Stare de rău epileptic pacientul rămâne în stare de inconștiență
 oprirea
Probleme:
În criza de epilepsie:
 oprirea respirației
 risc de sufocare
 risc de traumatizare
  alterarea percepției senzoriale
 incontinență
 deficit de cunoaștere în prevenirea sau rănirea crizelor
Între crize:
 Dificultate de a-și asuma roluri sociale- din cauza frecvenței crizelor
 Dificultate de a se realiza- din cauza riscului potențial pentru anumite profesii
 Depresie
 Perturbarea stimei de sine
 În unele forme, deteriorarea psihică progresivă
Obiective
 Să i se asigure funcționalitatea căilor respiratorii
 Să nu-și muște limba
 Să fie protejat de traumatisme, leziuni
Obiectiv pe termen lung
 Să i se reducă crizele ca frecvență și intensitate
 Să-și amelioreze adaptarea psiho-socială
 Să-și amelioreze depresia
 Să știe să-și urmeze medicația
 Să fie capabil să recunoască semnele prodomale
Intervenții
 Nu las niciodată persoana singură
 Așez persoana în poziție orizontală
 Introduc între dinți, pe partea laterală, un obiect moale, o batistă rulată
 Desfac cravata, gulerul, centura pentru a nu fi împedicată respirația
 Îndepărtez obiectele tari, mobile din jur, ptr. a preveni lezarea
 Întorc corpul sau capul într-o parte
 Monitorizez funcțiile vitale
 Curăț cavitatea bucală
Intervenții după criză
 Verific permeabilitatea căilor respiratorii
 Aspir secrețiile
 Verific eventualele leziuni sau limba mușcată
 Hipotermie (sticle cu apă caldă)
 Hiperpirexie (împachetări reci)
 Igiena corporală
 Administrarea tratamentului
Între crize
 să evite activitățile periculoase
 evitarea consumului de alcool
Definiție
 AVC

Accidentul vascular cerebral se produce atunci când fluxul sangvin către creier este slab
sau întrerupt, iar acest lucru duce la moartea celulelor prin privarea de oxigen.
Cauze
AVC este o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit neurologic, datorat unei
boli cerebro-vasculare.
Principalul factor de risc al accidentului vascular cerebral este hipertensiunea arterială;
Alți factori: ateroscleroza, fumatul, obezitatea,  diabetul zaharat, cardiopatii emboligene
(cardiopatie valvulară, fibrilație artrială, infarctul miocardic acut, cardiopatie ischemică),
traumatisme craniene, malformații vasculare, etilism acut, tumori cerebrale.
Forme clinice
Accidentul vascular cerebral se produce fie atunci când fluxul sanguin de la nivelul creierului
este blocat, fie atunci când un vas de sânge de la nivelul creierului se sparge. Accidentul
vascular cerebral poate fi:
 ischemic – cauzat de lipsa fluxului sangvin
 hemoragic – cauzat de hemoragie
Semne și simptome 
 stări de amorțeală
 slăbiciune sau paralizie a feței
 tulburări de mers
 probleme de vedere (cum ar fi: pierderea vederii doar pe o parte)
 tulburări de vorbire (cum ar fi afazia expresivă, afazia receptivă);
 amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
 confuzie
 cefalee
Diagnostic
Printre metodele de a identifica precoce un potențial AVC se numără scala Cincinnati
(Cincinnati Prehospital Stroke Scale abreviată CPSS), un sistem elaborat în acest sens, ce
presupune următoarele semne:
Zâmbet strâmb. Puneți persoana suspectă de AVC să zâmbească sau să-și arate dinții. Dacă
o parte a feței nu se mișcă la fel de bine ca și cealaltă, și pare să coboare, ar putea fi un semn
de AVC.
Ridicarea brațelor. Puneți persoana să închidă ochii și să-și țină brațele întinse în față timp
de aproximativ 10 secunde. Dacă un braț nu se mișcă sau alunecă mai jos decât celălalt, ar
putea fi un semn de AVC.
Vorbire neclară. Dacă persoana pronunță neclar cuvintele, le spune greșit sau nu este
capabilă să vorbească, poate fi semn de AVC.
Pacienții cu 1 din aceste 3 constatări au o probabilitate de diagnostic de 72% de accident
vascular cerebral ischemic.  Dacă sunt prezente toate rezultatele, probabilitatea unui accident
vascular cerebral este mai mare de 85%
FAST
Față-brațe-vorbire-timp — Face -Arm – Speech – Time – acronimul FAST este
un mnemonic menit să ajute depistarea precoce a unui accident vascular cerebral:
 facial dropping – căderea feței;
 arm weakness – slăbiciune braț;
 speech difficulties – dificultăți de vorbire;
 timp – dacă simptomele de mai sus sunt prezente, timpul este esența, iar solicitarea
ajutorului medical de urgență trebuie să se facă cât mai repede.
Tratament
Tratament de urgență
 Chirurgical
 Medicamentos
 Recuperare pentru funcțiile pierdute