STRESUL, DUSMAN SAU ALIAT ?

1. CE ESTE STRESUL ?
AM intiat aceste discutii pentru ca , la ora actuala, stresul a devenit un partener nelipsit al
vietii noastre. Insa cuvantul are mereu o conotatie negativa. Este acel termen pe care toata
lumea il cunoaste, dar daca vrei sa-l descrii, nu prea stii de fapt ce este.
Revistele il numesc Flagelul vietii moderne, precum Sida sau cancerul, si toata lumea doreste o
viata fara stress, jumluit, rezolvat pe vecie.
Chiar asa sa fie, stresul este un fenomen specific vietii moderne, un adevarat dusman , cu care
trebuie sa luptam ?

Stresul nu este un proces patologic, ci o reactive a organismului ptr a se adapta la amenintarile si

constrangerile din mediul inconjurator. Este un mecanism adaptativ, necesar supravietuirii
noastre. Este un nonsens sa incerci sa elimini stresul.

Aceasta reactie este comuna multor forme de viata, dar datorita creierului nostrum imens , dotat
cu o mare capacitate de memorare, noi suferim actiunea unor factori de stress foarte diferite ,
care constau in stimuli, medii, reactii comportamentale.

Stresul trebuie inteles si integrat.

2. TIPURI DE STRES

In calitate de oameni, asupra noastra actioneaza trei categorii de stress

 Stresul fizic- cuprinde evenimente precum accidente de masina, caderi, expunerea la conditii aspre
de mediu, (lipsa de somn, frig/caldura exagerata, etc….)
 Stresul chimic-expunerea la diverse toxine ( aer toxic, apa , chimicale, mancare chimizata, poluanti,
etc…)
 Stresul emotional/psihologic –este produs de mintea/emotiile noastre (frica de pierdere, de lipsuri,
etc…termene limita, blocaje in trafic, tensiuni la servici, carierea, cresterea copiilor,etc….)

Organismul reactioneaza identic la toate cele trei tipuri de Stres.

 Stresul acut –aproape intotdeuna, animalele sufera de o forma acuta de stress, care se rezolva f
repede. Efectele acestui tip de stress dispar repede, iar organismul revine la echilibrul
homeostatic, de regula in cateva ore, organismul reluandu-si procesele complexe de refacere,
vindecare, reproducere celulara.
 Stresul cronic-la care ne supunem noi oamenii. Ne ingrijoram zile in sir, anticipam, rationam, ne
amintim tot felul de situatii, etc.. fara ca factorul de stress sa fie cu adevarat present. Doar gandul
la un anumit factor creeaza o reactive de stress.
 Stresul anticipat –noi oamenii, datorita creierului nostru mare, putem activa reactia de stress doar
gandindu-ne la o situatie viitoare. Un singur gand ratacit activeaza o reactive exact ca si cum ne-
am confrunta cu un pericol real ce ne ameninta viata.
E bine… este rau? Uneori putem anticipa gresit rezultatul, insa ne vom confrunta cu anxietate, nopti
nedormite, nevroze, etc etc…

Aceasta vigilenta neobosita isi va spune cuvantul in timp, in doua forme f imporatnte dezvoltarii noastre:

 aparitia problemelor de sanatate fizica si mental

 Incapacitatea transformarii viitorului, mentinerea unui cerc constat de experiente repetitive.

In mod clar insa, organismul nostrum nu este proiectat sa reziste la stresul de lunga durata, si aceasta
intretinere constatata a reactiei la stress ne indreapta de fapt spre boala.

Cand luam in calcul cunoasterea acestui fenomen, ne vom raporta la doua dimensiuni

1.Biologia

2.Psihologia stresului.

BIOLOGIA STRESULUI

Sa nu uitam informatia de baza: organismul nostrum face toate aceste lucruri pentru ca se
simte amenintat, si principalul interes al sistemului este sa mentina viata fizica.

In trecutul foarte indepartat viata era aspra si periculoasa. Numeroase primejdii pandeau
bietele manifere, inclusiv pe omul primitiv. Trebuia sa fin atenti la orice posibila amenintare, sa
reactionam rapid si hotarat, sa avem resurse de aparare . Vigilenta ne-a tinut in viata si ne –a
adus pana in acest moment al existentei.

Desi viata noastra s-a schimbat, si amenintarile la adresa vietii noastre fizice sunt mult mai rare,
amenintarile in sine schimbandu-si forma, felul creierului nostru de a functiona si de analiza o
situatie nu prea.

A. Faza de alerta –ce se intampla?

Organele noastre de simt percep din exterior primejdia ( factorul stresor). Acesta poate fi
un leopard fioros gata sa ne sfasie, un blocaj in trafic ce ne va face sa intarziem la servici, o
prezentare noua, un interviu, o intalnire cu sefii, o colega iritanata, sedita , sedinta cu
parintii la scoala, ziua de plata a facturilor, etc…
La fel de bine poate fi doar un gand –despre o intarziere, despre un esec, despre o lipsa, o
pierdere, despre o umilinta, o durere…etc…
Receptorii trimit creierului informatia , si imediat este stimulat hipotalamusul ( in creierul
mijlociu/limbic, central emotiilor ). Acesta, prin nervii maduvei spinarii trimit mesaj
glandelor suprarenale sa secrete niste substante numite Catecolamine, ( adrenalina,
naradrenalina, dopamine). Cea mai implicate in aceatsa reactie este Adrenalina.
Cand adrenalina este eliberata in sange, apar imediat o multitudine de schimbari in corp:
1. Nivelul cardio vascular
 Dilatarea pupileor si limpezirea cristalinului-pentru usurarea vederii de la distanta
 Creste frecventa cardiaca( trimitem mai mult sange la membre)
 Vasodilatatie la nivelul muschilor
 Creste TA
2. Respirator
 creste frecventa si profunzimea respiratiei ( aducem mai mult oxygen si energie din
exterior ptr a ne putea apara)
 dilatarea bronhiilor pentru transferul unui mare volum de oxygen la plamani
3. Nivel muscular
 cresterea tonusului muschilor , spre a se putea intinde ( sa alergam sa luptam, cataram,
etc…)

4.Nivel cutanat

 vasoconstrictie (micile artere se contracta)

 intensificarea transpiratiei ( se preantampina supraancalzirea corpului)
 piloerectia ( se ridica parul ptr a parea mai impozanti si a impresiona adversarul )

5.Nivel digestive- functiile sunt suspendate /incetinite

6.Nivel sangvin-

 diminuarea timpului de coagulare ( in caza de ranire, sa se oreasca repede)

 cresterea glicemiei ( stoc de energie rapid de utilizat).

Aceasta este axa rapida a reactiei de LUPTA SAU FUGI ,

Ce se intampla cand se declanseaza acest mecanism ?

In primul rand, toate resursele de energie sunt luate din sistemele considerate in acel moment
neesentiale si redirectionate spre acele parti ale corpului care au nevoie Maxima de ele. Trebuie sa
rezolvam o urgenta

Toata energia pleaca spre periferie, spre muschi, pentru a le potenta puterea : trebuie fie sa ne luptam,
fie sa fugim, sa ne catarm in copaci, sa lunecam pe liene, sa inotam zdravan…orice am alege, implica o
actiune f serioasa cu bratele.

 Primul proces care se supspenda este acela al sistemului imunitar. Cand ne confruntam cu
o urgent care ne pune viata in pericol nu mai avem tim sa ne luptam cu un mititel virus
gripal.
Ba, mai ingrijorator, toate procesele de refacere celulara de lunga durata care au fost initiate ,de
vindecare a ranilor, regenerare, sunt compromise. De asemnea, un sistem imunitar lasat fara energie
devine incapabil sa se opuna invaziei pradatorilor, inclusive a celuleor canceroase…este obligat sa
priveasca fara sa se poata opune cum acestea prolifereaza si se simt bine…Caci functia sa tocmai a fost
dezactivata…

 Activitatea sistemului digestive este de asemenea suprimata, energia necesara secretiei sucurilor si
altor procese este luata si dusa in sistemul de aparare. Va imaginati acum efectele unui gand
stresant imediat dupa masa . Toata digestia este blocata, secretia sucurilor digestive intrerupta.
 Si ne mai miram de atatea probleme digestive cu care ne confruntam : aciditate, reflux, gastrite,
dureri , ulcere, cancer..
 Persoanele care traiesc constant in stress sunt predispuse la insomine, ( ptr ca dozele mari de
adrenalina din sange ii tine treji), ratand cea mai importanta perioada de refacere a organismului…
Intram astfel in cercul vicios in care , cu cat dormim mai putin, cu atat suntem mai stresati, si suntem
stresati pentru ca nu reusim sa dormim .(aici avem o discutie mai ampla despre Nevoia de somn)
 Procesul reproductive este de asemenea anulat cand suntem pe regim de supravietuire. Ovulatia,
productia de sperma, dezvoltarea fatului, sunt puse pe planul doi , caci mai intai trebuie sa ne
aparam de primejdii.
 Se Reduce productia de hormoni de crestere, putand provoca la copiitulburari in productia de tesut
muscular si osos.
 Poate actiona defavorabil asupra secretiei de insulina( cand apare o supraexcitare a axei
hipotalamus-gl pituitara-suprarenala)
 Poate duce la tulburari mentale ( anxietate, depresie, agresivitate, atacuri de panica, epuizare )
 Cresterea TA duce la lezarea vaselor de sange, in timp ce diverse tipuri de celule fug la locul
accidentului pt le repara si asa apar depunerile pe vase, placile, depunerile de colesterol.
 Alterarea produsilor pancreasului si ficatului. Denaturarea mecanismelor de depunere in cellule
grase, ceea ce duce la cresterea niv de zahar in sange. Acestea ducand la scaderea niv de insulina,
adica diabet si obezitate.
 Dureri . Adrenalina ne ineaca tesuturile musculare. In cantitati mici, ea este ca un combustibil lichid
pentru organism, dar daca nu este folosita se depune in muschi si tesuturi, care se intaresc, se
contracta ,rigidizeaza si ne dor.
 Este ca si cum am apasa concomitant pe frana si pe acceleratie
Toate acestea pentru Supravietuire !

Ce inseamna pentru vremurile modern Supravietuirea ?

Ca titlu general, principalele preocupari sunt aceleasi ca in lumea straveche

 Reproducerea si perpetuarea speciei

 Evitarea durerii pentru supravietuirea corpului
 Dominatia asupra mediului.

Doar ca , datorita creierului nostrum mare acum, toate aceste preocupari s-au nuantat si amplificat:
 prezenta /absenta banilor, relatiile cu sexul opus, joburi bine platite, locuri de parcare, statut social,
asigurarea hranei si a confortului, locuinta, viitorul copiilor, ipoteci, cariera, conflicte de munca,
economiile, politica..etc..

In mod normal, dupa confruntarea cu primejdia, dupa ce se presupune ca ma actionat, in

cateva ore aceste reactii se reechilibreaza si se reinstaleaza Homeostazia.

POVETSEA CU CAPRIOARA DE LA ALBERTO

Din pacate, noi oamenii inhibam aceasta reactive primara, iar corpul nostru ingheata .
(strangem din dinti/inclestam maxilarele, strangem pumnii, umerii se contracta, zona
cervical/muschii abdomenului se supracontracta, adrenalina inunda muschii , ne limitam
miscarile si la inghetam in corp.)

ESTE CA SI CAND AM MERGE TINAND APASATA FRANA SI ACCELERATIA IN ACELASI TIMP.

Faza a doua a stresului apare cand factorul stresor se mentine : termenele limita se scurteaza
chiar, ratele s-au marit, chiria a crescut, salariul s-a micsorat...etc…

Aici incepem sa ne consfruntam cu reactia de Rezisteta.

B. REZISTENTA

Al doilea sistem este diferit de primul , dar nu foarte diferit.

Are de asemenea punct de plecare la niv creierului. Hipotalamusul stimuleaza hipofiza ( o mica
glanda aflata la baza creierului), iar aceata comanda glandelor suprarenale sa produca niste
substante numite Glucocorticoizi ( dintre care cel cam cunoascut este cortizolul).

Acesta intensifica mecanismul bazal al organismului si face organismul sa reziste (favorizeaza

glicogeneza-producerea de zahar, -adica mareste rezervele de energie, in vederea unei actiuni
de lunga durata ).

Deci adrenalina isi trage imediat energia eliberand zahar in sange, cortizolul mareste productia
de zahar ( suprasolicitand ficatul, pancreasul )…

Deci faza unu Alerta Duce la faza doi Rezist ( indur)

Primul sistem ne duce spre o faza de Anxietate –“Trebuie sa actionez”

Al doilea sistem ne duce la Depresie - ”la ce bun sa actionez?”

Cele doua sisteme au deci functii diferite ;

Primul functioneaza intr-o situatie de stress acut si permite ACTIUNEA

 Se elibereaza catecolaminele ( adrenalina si noradrenalina) rapid
 Rolul- pregatirea corpului ptr actiune
 Scopul- controlul mediului

Al doilea system , mai lent, intra in actiune in stari de stress prelungit, si ne pregateste pentru a
Suporta /rezista

 Se elibereaza glucocorticoizi (cortizol) lent.

 Rolul- cresterea rezistentei organismului
 Scopul- resemnarea

S-a descoperit insa existena mai multor hormoni care sunt eliberati in momentele de stress,
precum endorfinele, (in special morfina), cu scopul de a ajuta corpul si psihicul sa se angajeze in
actiune si durerile posibile sa fie limitate. Familia hormonilor de stress nu este inca bine
cunoscuta si inteleasa, dar cu siguranta este o familie fascinanata.

ETAPA 3

RECUPERAREA SAU EPUIZAREA

Etapa 3a – Recuperarea. Daca mecanismele de adaptare ale organismului au depasit efectele

stresului sau a fost eliminat factorul stresor, organismul se recupereaza complet (homeostazie)
sau incomplet (alostazie), cu cresterea glicemiei, hipertensiune arteriala, exces ponderal,
demineralizare osoasa.

Etapa 3b – Epuizarea. Expunerea prelungita la stresori are ca rezultat dezvoltarea rezistentei la

cortizol (celulele nu mai raspund la actiunea cortizolului), prin cresterea compensatorie a
secretiei acestuia. Consecinta este instalarea unor boli cronice neurologice, digestive,
cardiovasculare, metabolice (sarcina alostatica).

In timp, apare oboseala glandelor suprarenale si secretia de cortizol se reduce. Resursele

biologice ale organismului se epuizeaza, functiile multor organe se deterioreaza, ducand la
decompensare cu stare generala de rau, oboseala, inapetenta, pierdere in greutate,
malabsorbtie, hipotensiune, tulburari electrolitice, dezechilibre hormonale.
 PSIHOLOGIA STRESULUI “Am avut o mulțime de griji în viața
mea, cele mai multe dintre ele nu s-au întâmplat niciodată” Mark Twain

Cu siguranta reactionam diferit in fata factorilor de stress. Reactionam mediat de filterele

noastre mentale. Reactia la stress depinde de amintirile noastre si de energia emotionala
atasata acelei amintiri. Atunci cand ne confruntam cu un factor de stress noi il evaluam intr-un
mod subiectiv .

 Riscul (pericolul) pe care il are situatia

 Capacitatile nostre de a-I face fata.

DECI este o dubla evaluare: asupra situatiei si asupra resurselor noastre. Sunt mecanisme
automate si foarte rapide, si de ele depinde reactia /sau lipsa de reactie in fata posibilei situatii.
Daca evaluarea secundara este in echilibru cu prima: “da, e ok, pot face fata cu usurinta”
sistemul de alarma nu se mai activeaza, sau se dezactiveaza imediat.

Cu alte cuvinte, reactia se va instala doar daca am evaluat ca resursele noastre sunt
insuficiente in raport cu amenintarea (deci exista un dezechilibru intre reactia noastra primara
si cea secundara). Exemplu-vorbitorul in fata unei sali-

Aceste doua sisteme de evaluare pot interfera, si atunci reactia se intensifica, sau scade, in
functie de felul in care reanalizam situatia, de argumentele pe care ni le aducem, de dialogul
interior care apare in acele momente. Deci mentinerea factorului/reactiei de stress depinde
foarte mult de felul in care ne pozitionam , in acest moment initial, in fata situatiei.

Factorii care favorizeaza stresul

I. Suprasolicitarea
 asumarea unui volum mare de munca
 cultul performantei/ autodepasirea / sa fim campioni ai muncii/ridicarea continua a
stachetei, astfel incat punctual terminus nu se mai arata ,momentul in care sa spunem
 “ gata, acum pot sa ma relaxez”. Aceasta duce in timp la anxietatea de performanta, in
societatea actual, am pierdut dreptul de a gresi , deci peste presiunea timpului exista
mereu frica de a nu gresi.
 Cursa contra cronometru –totul este acum rapid, imediat, urgent, pe repede inainte,.
Aceata ne duce la sentimental frustrant al lipsei de timp, si la autoinvinovatirea ca nu
suntem capabili sa manageriem timpul bine.
 Intreruperile . In lumea telefoniei…mesajele, mailurile, telefoanele urgente,
consultari..etc…
 Schimbarea continua

HERACLIT DIN EFES -aforismul -Panta rei, ce-i este atribuit:

 Παντα ρει και ουδεν μενει
„Totul curge, nimic nu rămâne neschimbat”.
„Nici un om nu poate să intre în apa aceluiași râu de două ori, deoarece nici râul și nici omul nu mai sunt
la fel”
 In viata personala
 In viata profesionala ceea ce ne cere adaptare continua
 In viata economica, Viata sociala
 Imprevizibilul/incontrolabilul (cutremure, inundatii, epidemii…etc )
II. Frustrarile
 In munca
o nevoia de implicare afectiva in activitate
o Nevoia de recunoastere a realizarilor si a implicarii
 In familie , Fata de sistemul social, etc…

III. INTERACTIUNEA CU OMUL

Omul este ptr om un mare factor de stress :
 Clientii, sefii, colaboratorii, colegii
 Lipsa de politete
 Agresivitatea zilnica
 Luptele interne
 Lipsa solidaritatii, conflictele,
 Confruntarea cu personalitati dificile
 Hartuire morala..
IV. Viata personala- femeile care muncesc au un stres suplimentar,
Stress -Estrece “ingustime, opresiune, Latinescul “stringere”-a strange

Viata pe modulul REGIM DE SUPRAVIETUIRE

 sau
De ce nu accesam o Noua Viata .De ce nu facem schimbari. De ce repetam povestile,
situatiile, relatiile…

Petntru a intelege acest capitol, poate cel mai important pentru noi, tot la intelegerea creierului
a mintii, a functionarii corpului nostru trebuie sa revenim

Creierul nostrum este structurat in trei mari parti:

 creierul reptilian ( sediul reflexelor).
 Creierul manifer ( sediul emotiilor )
 neocortexul ( creierul frontal ) sediul gandirii avansate .

@ Neocortexul este cel mai nou creier, si este sediul abilitatilor nostre cognitive, intelectuale,
de abstractizare, de rezolvare a problemelor, constiinta de sine ,invatare, comunicare si mai
ales, de anticipare.

Si el foloseste simturile ptr constientizarea exteriorului si ne ajuta in supravietuire, dar si in

evolutie.

Sa ne reamintim ca IN CONDITII DE AMENINTARE, CORPUL FIZIC ARE MEREU PRIORITATE.

Deci, ce se intampla cand traim in stari de stress cronic ? Toate semnalele ce vin spre noi din
exterior sunt percepute ca niste amenintari, si creierul se orienteaza in reactii vitale, de
supravietuire.

Acest instrument magnific, Neocortexul va fi folosit pe nivel de supravietuire, si nu pe evolutie.

Ca si cum avem cel mai impresionanat robot de bucatrie, care gateste singur, iar noi il folosim
doar sa deschidem conserve cu el.

In stari de stress cronic, Neocortexul este deturnat de la capacitatea sa de a anticipa creativ

viitorul , si este folosit ptr a anticipa primejdii posibile si solutii de a face face fata acelor
primejdii.

Evolutia, schimbarea, transformarea, sunt lasate la coada listei, nu este timp pentru asta !
acum trebuie sa detectam tot ce ne poate pune viata in primejdie….

Pentru ca sansa corpului de a supravietui este mai mare in zonele de confort (cele stiute, cu
primejdiile identificate ). Asa ca ne orientam spre confortabil si placut, indepartandu-ne de
spatiile necunoascute, sau percepute drept lipsite de confort.

Anticiparea –este o stare de pregatire ptr viitor sau de anticipare a acestuia, pe baza trecutului.
Creierul cauta matrici cunoscute ( repere experimentate in trecut, si memorate ca emotii ).
Daca ne pregatim de un interviu ptr un job nou, creierul va aduce informatii despre experiente
trecute ,si mai ales, va aduce amprenta emotional a acelei experiente. Daca emotia declansata
de amintirea trecuta este de respingere, de umilinta, de esec…se va active reactia de
supravietuire, care ne va cere sa fugim sau sa ne aparam.

Aici intervine magia Neocortexului si mintea va incepe sa anticipeze, cautand elemente familiar,
cautand semen ca ne confruntam cu o primejdie: cel care ia interviul seamana cu cineva care nu
ne place, esarfa aleasa ne-a mai adus gninion si cu alta ocazie, interviul e fix in data de 13, cum
de nu am observant pana acum, toti cei care asteapta la rand sunt asa increzatori si ei, si tineri,
sigur au abilitati crescute fata de mine, si se stie ca tinerii au mereu sanse, eu am trei copii
acasa, ce caut eu aici? Si alegem familiarul, zona de confort, in care ne ridicam si plecam acasa,
sau poate intram la interviu si ne comportam mult sub capaciatile noastre,autosabotandu-ne
fiind déjà programati din anticamera pentru esec.

Acesta este modul de Supravietuire, la care supunem acest magic instrument al creierului nou,
NEOCORTEXUL.

ROLUL sau este deci sa recreeze viitorul, sa realizeze procese superioare de gandire, sa invatam,
sa evoluam .

Cand este pe modul de Supravietuire, functia neocorticala sufera modificari, canalizandu-se

spre actualizarea si recunoasterea unor situatii similar din trecut, pe care le raporteaza la
conditiile prezentului,

Activand in mod repetat aceste circuite, ajungem sa declansam o reactive de stress numai prin
intermediul Gandului…

Stam in pat si numai gandul la interviu ne aduce un atac de panica si renuntam sa mai incercam

NECUNOSCUTUL

In modul de supravietuire, configuratia noastra nervoasa prevede cautarea si realizarea

confortului, a familiaritatii, a predictibilitatii. Cand nu reusim sa le gasim ( homeostazia) apare o
senzatie de discomfort, nu ne mai simtim bine. Cand exteriorul nu mai constituie o matrice
familiara ,circuitele nervoase sunt configurate sa fie pregatite pentru orice .

Cand nu ne aventuram in necunoscut traim intr-o stare psihica ce imita Supravietuirea. ( daca
nu gasim/anticipam )ce vom simti la trairea unei experiente, vom evita sa ne angajam in ea.

Neposedand nici o matrice la care sa ne raportam, persoanele reactioneaza imediat cu groaza,

iar SNS se activeaza .

Stresul -aliat sau dusman?

Functia adaptativa a stresului si toate mecanismele sale au ca prim obiectiv sa ne plaseze in cea
mai buna stare fizica si mental pentru a face fata si a ne depasi limitele in fata unei situatii
provocative, sa ne ajute sa ne adaptam mai bine.

Deci stresul ne este aliat cand mecanismele sale sunt declansate cu buna stiinta si controlate
pentru performanta. Unii dintre noi dau randament doar in situatii de stress acut ( descaracare
de cocktail de hormone –adrenalina, serotonina, dopamine, endorfine…)

Si devine dusman cand s-a activat la nivel f mare, impingand la extreme reactiile noastre
fiziologice, devenind incontrolabil.

Deci, este o mancare ce SE CONSUMA CU MODERATIE!

STRES BUN/ STRES RAU?

Nu exista doua forme de stress. Totul tine de nivelul reactiei la stress.

Luand in calcul curba , panta ascendenta -Eustres

Partea descendenta –distres

Dependent de adrenalina.

Varfurile stresului

Activeaza trei timpuri de emotii:

 Anxietatatea –cand Factorul stresor este perceput ca o primejdie si se declanseaza

ALERTA –trebuie sa actionez, mobilizand toate capacitatile noastre de a reactiona ptr
supravietuire. Ce face deosebirea intre starea acuta de stress si anxietatea?
 Depresia –dezvolta reactii de detasare de factorul stresor. Indura fara sa reactioneze. Se
resemneaza.
 Furia/agresivitatea. Isi gaseste forta sa distruga factorul de stress.
Acestea, daca sunt activate continuu ne duc la ” tulburari emotionale “( tulburarea
anxioasa /tulburarea depresiva)
Boala fizica si stresul –bolile musculo-scheletice, bolile cardiovasculare. Nervoase,
agravarea si cronicizarea bolilor, inclusive cancerul, oboseala cronica

epuizare, moarte

IMPACTUL STRESULUI ASUPRA SANATATII

Bolile de stres sunt cauzate de excesul sau deficitul hormonilor de stres, care reduc capacitatea
de adaptare a organismului la factorii stresori. Anxietatea, depresia, oboseala cronica si
sindromul burn-out sunt manifestari ale stresului cronic.

„Viata inseamna 10% lucrurile care ni se intampla si 90% reactiile noastre fata de ele”, spune
Stephen Covey, autorul best seller-ului „Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace”. Asta
inseamna ca avem control asupra a 90% din ceea ce ni se intampla! Dar cat de bine putem
aplica acest principiu?

Multitudinea, diversitatea si intensitatea crescuta a factorilor de stres duc la epuizarea

organismului si chiar la declansarea unor boli.

Pe masura ce factorii stresori afecteaza starea psihica si fizica, boala insasi devine o sursa de
stres, creandu-se un cerc vicios.

Numeroase studii au demonstrat ca stresul cronic distruge neuronii, in special din cortexul
prefrontal, hipocamp, locus coeruleus si amigdalele cerebrale. De asemenea, reduce
plasticitatea creierului (capacitatea de a crea noi conexiuni neuronale), prin reducerea activitatii
factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF).

Stresul cronic poate duce si la dezvoltarea unor tulburari neurodegenerative, cum ar fi boala
Alzheimer sau Parkinson. Excesul de cortizol poate sa reduca hormonul DHEA. Acest hormon
are efecte benefice, deoarece contracareaza unele actiuni negative ale cortizolulu

Anxietatea

Se manifesta prin frica exagerata, nejustificata si persistenta in situatii care nu sunt

amenintatoare si chiar dupa ce cauza a fost eliminata. In cazuri mai severe, anxietatea netratata
poate evolua in anxietate generalizata, tulburare de panica, fobii, anxietate sociala, tulburare
obsesiv-compulsiva si tulburare de stres post-traumatic (PTSD).

Depresia
Formele de manifestare ale depresiei includ tristete profunda pe durata indelungata, izolare,
dezinteres fata de ceea ce se petrece in jur, ganduri negative, predispozitie la consum de alcool
si droguri, uneori risc de sinucidere. Formele de depresie clinica includ tulburari depresive
majore, tulburari bipolare si distimie (o forma mai usoara, cronica, de depresie). In depresie,
gandurile si sentimentele negative nu sunt legate doar de munca, ci de toate domeniile vietii.

Sindromul de oboseala cronica

Acesta se caracterizeaza prin oboseala persistenta, medical inexplicabila, timp de cel putin sase
luni, si deficienta functionala severa (reducerea capacitatii de concentrare si memorare,
nervozitate si irascibilitate, dureri musculo-scheletice, insomnie, tulburari endocrine si
imunitare). Cauza este stresul cronic, care duce la subactivarea axei HPA si scaderea nivelului si
actiunii cortizolului.

Burnout – sindromulepuizarii profesionale

Are drept cauza stresul cronic indus de mediul profesional (suprasolicitare, lipsa de apreciere si
relatii nesatisfacatoare cu colegii), de personalitate (perfectionism, nevoia excesiva de a detine
controlul, asteptarea de recompense imediate, instabilitatea emotionala, rezistenta scazuta la
stres) si stilul de viata (timp liber insuficient, lipsa activitatilor relaxante, a suportului social si
familial, somn insuficient). Simptomele sindromului burnout pot evolua de la manifestari
psihoemotionale si comportamentale, obiceiuri nesanatoase, incapacitatea persoanei de a se
detasa de problemele profesionale, oboseala fizica permanenta, tulburari de somn, dureri de
cap, tensiune musculara, manifestari digestive, etc. Vezi mai multe detalii la pag. 6-7.

Dezechilibrul hormonilor sexuali

Stresul cronic reduce eliberarea hormonilor sexuali crescand riscul de anovulatie, amenoree si
alte tulburari de ciclu menstrual la femei, iar la barbati, scaderea numarului, motilitatii si
morfologiei spermatozoizilor, tulburari de ejaculare, impotenta asociata cu infertilitate.

Boli cardiovasculare

Numeroase dovezi stiintifice confirma legaturile fiziopatologice dintre stres si bolile

cardiovasculare.
Adrenalina si noradrenalina secretate in timpul stresului acut provoaca vasoconstrictie,
hipertensiune arteriala, aritmii cardiace si tahicardie (cresterea ritmului cardiac).

Stresul cronic influenteaza sanatatea cardiovasculara prin mai multe mecanisme. Eliberarea in
sange a acizilor grasi creste nivelul de colesterol si trigliceride, inducand si/sau agravand
ateroscleroza (procesul de formare a placilor de colesterol pe peretii interni ai arterelor) si
ingustarea vaselor de sange. Stresul creste nivelul inflamatiilor si formarea cheagurilor de sange
care blocheaza arterele, provoaca durere in piept (angina pectorala) si cresc riscul de infarct
miocardic si accident vascular cerebral. Stresul oxidativ (supraproductia de radicali liberi) din
perioadele de stres este de asemenea o cauza majora a bolilor vasculare si cardiace. Consumul
excesiv de alcool, tutun si bauturi energizante sau excesul de dulciuri la care se apeleaza ca
metode de „gestionare” a stresului, lipsa activitatilor fizice, cresc, la randul lor, riscul de aparitie
a afectiunilor cardiovasculare.

Disfunctii ale sistemului imunitar

Stresul acut si cronic cresc nivelul citokinelor pro-inflamatorii in sange, cu consecinte diferite
asupra sanatatii. Pe termen scurt, efectul este favorabil pentru eliminarea agentilor patogeni si
initierea vindecarii, dar pe termen lung poate scadea apararea antiinfectioasa si antitumorala.

Reducerea stresului cronic nu produce insa intotdeauna revenirea la echilibrul imunitar

sanatos, influentand astfel aparitia unor boli autoimune.

In contextul COVID-19, stresul poate favoriza „furtuna de citokine”, care produce inflamatii
puternice, cu distrugerea tesutului pulmonar.

Tulburari gastro-intestinale

Stresul poate avea numeroase manifestari gastro-intestinale: diaree, constipatie, reflux gastro-
esofagian, ulcer gastric, boli inflamatorii intestinale, colon iritabil. O microbiota sanatoasa are,
la randul ei, prin axa intestin-microbiom-creier, un efect benefic in reglarea stresului, prin
prevenirea suprastimularii axei HPA si cresterea cortizolului. Stresul reduce fluxul sanguin hepa-
tic, produce leziuni si chiar necroze hepatice, favorizeaza steatoza hepatica.
Modificari epigenetice

Epigenetica se refera la modificarile induse de mediu asupra modului de manifestare a genelor.

Stresul prenatal si din copilarie poate hiperactiva axa HPA si creste riscul de probleme
neuropsihice la varsta adulta. Deoarece modificarile epigenetice sunt transmise copiilor de la
ambii parinti, stresul intens sau cronic poate influenta sanatatea multor generatii.

Tulburari metabolice

Prin modificarile neuro-hormonale induse de cortizol, stresul cronic poate contribui la

instalarea sindromului metabolic caracterizat prin depasirea valorilor normale ale indicelui de
masa corporala, ale circumferintei abdominale, prin hipertensiune arteriala si hiperglicemie.
Sindromul metabolic este premergator diabetului zaharat de tip II si bolilor cardiovasculare.

CUM DANSAM CU STRESUL

1. Sentimentul de control.
 Butonul de control ( ideea ca putem intrerupe experienta , ca putem schimba
experienta.)
  Internalisti ( totul depinde doar de mine ) versus externalisti ( totul este cauzat
de exterior
 Activarea mecanismelor de a face fata –
emotiile/rationamentele/comportamnetele unui individ intr-o situatie de stress
determina intr-o mare masura modul cum se va dezvolta reactia.
 Femeile –“apropie-te si te imprieteneste “ si activarea nevoii affective
 Barbatii- actiune, lupta sau fugi –retragere, izolare.
1. Actiune

asupra emotiei ( pasiv) / asupra problemei ( activ)

2. Trei participant la dans :

 Factorul de stress
 Emotiile noastre
 Gandurile noastre

Travaliul cu gandurile

 Observarea discursului interior

 Modalitati eronate de rationament /erori logice
 Extragerea unei concluzii fara dovada (anticipari negative )
 Focalizarea pe un singur element al situatiei ( cel negative) si excluderea din
argument partile positive
 Generalizarea
 Personalizarea situatiilor /asumarea exagerata a responsabilitatii
 Dihotonia ( totul sau nimic )
 Maximalizarea negativului (esecuri) /minimalizarea rezultatelor positive ( reusite

TRAVALIUL cu gandurile incepe prin acceptarea existentei factorilor de stress.

 Observarea/constientizarea
 relaxarea
 transformarea gandirii
 transformarea conceptiilor

Intentia pentru schimbare –poate fi dorintade a te elibera de dureri fizice si boli,

a accesa o relatie sanatoasa, dorinta de a deschide o noua linie experentiala pentru copiii
tai, intentia de a-ti recapata autonomia asupra propriei vieti si alegerilor persoanle,
Oricare ar fi intentia, ea trebuie rostita cu claritate !
 PROGRAM DE DEZVOLTARE PERSONALA PENTRU 7 ZILE
A. CORPUL MEU, PAMANTUL MEU -Chakra radacina –
orice proces de vindecare incepe prin intoarcerea la pamant. Primul pamant pe care il
cunoastem de la nastere este pamantul corpului.
 Impamantarea bioenergetica de baza
 Purificarea energetica a corpului
 Meditatia copacului-Sine –Patrunde
 Imbratisarea pamantului-Hraneste
 Respiratia circulara pentru reechilibrare plenara.
 Tehnica samanica de protectie energetic
 ceremonie

B. EMOTIA E-Mouvere
 Dezgroparea emotiilor blocate in corp (intrebari si raspunsuri)
 Meditatia de iubire a organelor .
 Respiratia Sonora pentru eliberare emotionala
 Scuturarea emotiilor
 Pranayama de curatare a canalelor energetice.
 Meditatia ghidata a lacului
 Ritualuri de eliberare a emotiilor
C. CINE SUNT EU ?
 Povestile pe care ni le spunem despre noi
 Trezirea focului subtil /atitudinea eroica
 Imbratisarea furiei /respiratia dragonului
 Cunoasterea limitelor sanatoase
 Meditatia Soarelui interior
D. VIATA IN ECHILIBRU
 Meditatia fluxul vietii
 Respiratia kundalini chakra
 Meditatia compasiunii iubitoare
 Iertarea radical
