Virtuozitatea instrumentală la sfârșitul secolului XIX – Franz Liszt și Niccolo Paganini

- EEMAC, clasa a VI-a (16-20 martie 2020)

Context socio-cultural

Cultura muzicală a primei jumătăți de secol XIX este dominată de curentul romantic, cu mari innoiri ale
limbajului muzical. Toate frământările vieții sociale (revoluții pe plan social dar și spiritual) nu puteau fi
oglindite într-o artă senină de tip clasic.
Față de secolele precedente, acesta, secolul XIX se diversifică extrem, mai ales pe plan muzical. Publicul
de la curțile princiare sau ale nobililor nu mai sunt singurii care beneficiază de manifestările muzicale.
Apar sălile de concerte unde au loc concerte, recitaluri, spectacole de operă deschise pentru publicul
larg. Scade rolul aristocratului în favoarea impresarilor, mari organizatori de concerte publice.
Muzicienii, eliberați de servitutea de la curțile aristocrate, devin faimoși prin prestațiile lor din diverse
centre muzicale europene.
Se perfecționează instrumentele muzicale, mai ales pianul care pătrunde în casele oamenilor și în
instituțiile de educație muzicală. Se dezvoltă editurile muzicale și se vor comercializa partituri. Fiind o
cerere foarte mare pentru muzică de concert la nivel public, apare ideea de interpret solist virtuoz care
să impresioneze prin prestația sa artistică.
Sfârșitul de secol XIX a fost dominat de mai multe figuri artistice virtuoze dar, în special, de pianistul
Franz Liszt și de violonistul Niccolo Paganini.

Franz Liszt (1811-1886)

Născut în partea maghiară a ceea ce era atunci Imperiul Austro-Ungar, fără a proveni dintr-o familie cu
educație muzicală, Liszt a luat lecții de pian cu Carl Czerny și de compoziție cu Antonio Salieri. S-a mutat
cu familia la Paris, încă din tinerețe, de unde a plecat în multe turnee ca pianist. A nu se înțelege că Liszt
a compus numai pentru pian dar pianul reprezintă o preocupare importantă în creația lui.
Cariera de virtuoz (1820-1847) presupune multe călătorii, având ca Parisul centru general iar pianul ca
instrument de bază. A întreprins turnee și în Principatele Române, în Muntenia, Moldova și Transilvania,
iar în urma contactului cu muzica românească a compus o Rapsodie Română.
Știați că... Richard Wagner a fost căsătorit cu fiica lui Liszt, Cosima, după divorțul acesteia de marele
dirijor Hans von Bülow?

Niccolo Paganini (1782-1840)

Violonist, violist, chitarist și compozitor italian, unul dintre cei mai faimoși virtuozi ai viorii și considerat
unul dintre cei mai mari violoniști ai tuturor timpurilor, cu o intonație și tehnică inovativă perfectă.
Activitatea componistică cuprinde, printre altele, Concertul nr. 4 în re minor (folosit pentru relaxare și în
meloterapie) și cea mai mare realizare a sa, cele 24 de Capricii.
Devine faimos odată cu un turneu de concerte la Viena în august 1828, de acolo poposind în toate
marile orașe europene. Apoi a urmat un turneu în Marea Britanie. Abilitățile sale tehnice și dorința sa de
a demonstra capacități nemaivăzute din punct de vedere tehnic i-au adus mari laude la scenă deschisă.
Pe lângă compozițiile proprii, Paganini mai interpreta variante proprii ale diverselor concerte, cadențe,
etc.
Instrumentele pe care a susținut concerte sunt dintre cele mai bune, realizate de cei mai cunoscuți
lutieri ai vremii, Giuseppe Guarneri, Antonio Amari, Nicolo Amati, Stradivari etc.
Știați că... Există un film artistic despre viața și cariera lui Paganini în care eroul principal este portretizat
de violonistul David Garrett. Filmul se numește The Devil’s Violinist (2013).