PRINCIPIUL CONSACRĂRII LEGISLATIVE A PROTECȚIEI

MEDIULUI
PRINCIPIUL PREVENIRII POLUĂRII

REFERAT

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

 PRINCIPIUL CONSACRĂRII LEGISLATIVE A PROTECȚIEI
MEDIULUI

Principii generale
Astăzi, dreptul la un mediu sănătos este considerat a fi un drept de a treia
generație, colectiv și de solidaritate, consacrat de cele mai multe ori
constituțional, doctrina recentă considerând că în componența sa intră mai multe
drepturi precum "dreptul de a trăi într-un mediu nepoluat, nedegradat, dreptul la
un nivel ridicat de sănătate, neafectat de degradarea mediului, dreptul de a avea
acces la apă și hrană adecvate, dreptul la un mediu de muncă sănătos, dreptul la
condiții de locuit, de folosire a terenurilor și la condiții de viață într-un mediu
sănătos, dreptul de a nu fi expropriat ca urmare a desfășurării activităților în
mediu, cu excepția cazurilor justificate și dreptul celor expropriați de a obține
despăgubiri, în condițiile legii, dreptul la asistență în caz de catastrofe naturale și
produse de om, dreptul de a beneficia de folosința durabilă a naturii și a
resurselor acesteia sau dreptul la conservarea elementelor reprezentative ale
naturii".
Reglementarea dreptului la un mediu sănătos devine o prioritate pentru
toate statele de pe mapamond în special în ultimii 20 de ani, documentele
internaționale, majoritatea semnate sub îndrumarea ONU, venind să aducă în
prim-plan nu doar dreptul la un mediu sănătos, ci și obligația cetățenilor de a
proteja și de a îmbunătăți mediul înconjurător.
La nivelul Uniunii Europene, dreptul la un mediu sănătos este reglementat
în mod indirect, prin regulamente și directive care privesc protecția mediului,
dar și prin articolul 11 al Tratatului de Funcționare al UE care consacră
principiul integrării, dispunând că: "cerințele de protecție a mediului trebuie
integrate în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, în
special pentru promovarea dezvoltării durabile." Astfel, UE și Guvernele
naționale, printre care și România, au stabilit obiective clare pentru "a orienta
politica europeană de mediu până în 2020 și au definit o viziune pentru perioada
2020-2050, punând în sprijinul lor o serie de programe de cercetare, norme și
posibilități de finanțare, care au ca scopuri: protejarea, conservarea și
ameliorarea capitalului natural al UE, trecerea la o economie verde și
competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor, protejarea cetățenilor UE împotriva presiunilor
legate de mediu și împotriva riscurilor la adresa sănătății și a bunăstării"

PRINCIPIUL PREVENIRII POLUĂRII

Politica de mediu europeană se bazează pe principiile precauției,

prevenirii, corectării poluării la sursă și „poluatorul plătește”. Principiul
precauției este un instrument de gestionare a riscurilor care poate fi invocat în
cazul în care există o incertitudine științifică cu privire la un posibil risc la
adresa sănătății umane sau a mediului, provenit dintr-o anumită acțiune sau
politică. De exemplu, în cazul în care apar incertitudini cu privire la posibilele
efecte periculoase ale unui produs și în cazul în care ele persistă în urma unei
evaluări științifice obiective, pot fi furnizate instrucțiuni de interzicere a
distribuției produsului sau de eliminare a sa de pe piață. Astfel de măsuri trebuie
să fie nediscriminatorii și proporționale și trebuie revizuite imediat ce există
informații științifice suplimentare.
Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind
prevenirea și controlul integrat al poluării a fost modificată de mai multe ori și în
mod substanțial.
La nivel național, cadrul de reglementare în vigoare care are legătură cu acest
principiu este reprezentată generic de legislația privind protecția mediului:
- Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului are la
bază printre alte principii și principiul „poluatorul plătește” (art. 3 pct. e);
- Ordonanța de Urgență nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu
referire la prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului, art. 1,
“stabileşte cadrul de reglementare al răspunderii de mediu, bazată pe
principiul „poluatorul plăteşte”, în scopul prevenirii şi reparării
prejudiciului asupra mediului”;
- Hotărârea Guvernului nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care
solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate: „Poluatorul are
obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic
al siturilor contaminate şi al ecosistemelor terestre”(art. 19).
Webografie
http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a
%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202010/Legislatie/32008L0001-
Ro.PDF

https://www.ueb.ro/drept/master/diim/DREPT%20EUROPEAN%20MASTER
%20DIIM.pdf

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/71/politica-de-mediu-
principii-generale-si-cadrul-de-baza