ECOSISTEMUL

Irofte Adrian-Elvin Constantin

 O biocenoză nu poate exista fără un
anumit biotop. De exemplu, plantele şi
animalele dintr-o pădure nu pot exista
fără apă, aer, lumină, temperatură şi sol.
Între elementele care alcătuiesc
biotopul şi cele care alcătuiesc biocenoza
există relaţii foarte strânse care creează o
anumită unitate.
Unitatea structurală şi funcţională
care se stabileşte între un biotop şi o
biocenoză constituie un ecosistem.
 Un lac, o pădure, o peşteră, o
păşune, o livadă sunt câteva exemple
de ecosisteme.
Un ecosistem se caracterizează
printr-un anumit biotop în care se
găseşte o anumită biocenoză.
Ecosistemele sunt foarte variate
datorită diferitelor biotopuri şi
biocenoze. Unele ecosisteme au o
biocenoză săracă (de exemplu
peşterile), iar altele au numeroase
specii (de exemplu o pajişte de
câmpie).
 Clasificarea ecosistemelor
Ecosistemele sunt naturale şi
antropizate.
•Ecosistemele naturale sunt
ecosistemele nemodificate de activitatea
omului. Ele sunt prezenete în toate zonele
geografice, de la ecuator la poli.
Ecosistemele naturale pot fi: terestre şi
acvatice.
Ele pot forma complexe de ecosisteme
denumite biomi (tundra, taigaua, pădurea
ecuatorială, deşertul, savana, mările şi
oceanele etc). În ţara noastră, exemple de
biomuri sunt Delta Dunării, Marea Neagră.
 •Ecosistemele antropizate sunt
influenţate şi modificate de om. Ele sunt
într-o continuă extindere, în strânsă
legătură cu dezvoltarea societăţii omeneşti.
Exemple de ecosisteme antropizate sunt
culturile agricole, livezile, lacurile de
acumulare.
•Delimitarea ecosistemelor
•Fiecare ecosistem este delimitat
spaţial de ecosistemele vecine cu care are
însă un permanent schimb de materie şi
energie.
•Trecerea de la un ecosistem la altul se
face treptat. De exemplu, pornind de la
poalele Munţilor Bucegi spre vârf se succed
mai multe ecosisteme: pădurile de foioase,
pădurile de conifere, zona subalpină cu
jenpeni şi zona pajiştilor alpine cu muşchi,
licheni, plante târâtoare.
•Ecosistemele terestre sunt uşor de
delimitat de ecosistemele acvatice prin
ţărmul apelor, dar sunt mai greu de
delimitat între ele.
 Structura unui ecosistem
Ecosistemul are o anumitp structură
spaţială care depinde atât de însuşirile
biotopului, cât şi de cele ale biocenozei.
În raport cu speciile existente în
biocenoze, ecosistemele prezintă o
distribuţie pe zone şi straturi. De exemplu,
într-o pădure, zona de la marginea ei se
deosebeşte de cea din interior atât prin
însuşirile biotopului, cât şi prin vieţuitoarele
caracteristice. De asemenea, într-un lac,
zona litorală diferă din punct de vedere
ecologic faţă de zona din larg. Elementele
biotopului şi ale biocenozei variază şi pe
verticală, ceea ce duce la apariţia unei
stratificări. Prin stratificare, vieţuitoarele
folosesc optim fiecare spaţiu vital cu
condiţiile sale de mediul.
 Într-o pădure de foioase sunt diferite
straturi:
•stratul mineral în care nu ajung
rădăcinile plantelor,
•stratul organic al solului în care se
găsesc rădăcinile plantelor şi multă
materie organică,
•stratul de frunze uscate în care se
întâlnesc ciuperci, muşchi şi numeroase
insecte, moluşte,
•stratul erbaceu format din plante
erbacee şi animale care se hrănesc cu
acestea,
•stratul arbuştilor format din arbuşti şi
o faună bogată, mai ales insecte şi păsări
etc,
•stratul arborilor reprezentat prin
tulpinile şi coroana arborilor împreună cu
numeroase păsări, mamifere arboricole etc
 Într-o pajişte de stepă se disting:
•stratul ierburilor înalte (de exemplu
colilia)
•stratul ierburilor scunde (de exemplu
pirul)
•stratul de sol în care sunt rădăcinile
plantelor.
 •Într-un lac se pot identifica
următoarele zone:
•zona stufului cu plante
iubitoare de apă care trăiesc la
marginea lacului,
•zona plantelor plutitoare ale
căror flori şi frunze plutesc pe
suprafaţa apei,
•zona plantelor submerse în care
trăiesc plante scufundate în masa apei,
•zona de fund care este lipsită de
vegetaţie.
 Reţineţi!
Unitatea dintre un biotop şi o
biocenoză formează un ecosistem.
Biosfera include totalitatea
ecosistemelor.