Implicatiile pastoral-
misionare si educative ale colaborării profesorului de religie cu preotul paroh
Iată de ce, toti pedagogii întelepti vor mărturisi, smeriti, că nu ei sunt factori decisivi, primi şi ultimi,
ai demersului educational, ci Dumnezeu. Fără El, "zidirea pedagogică" este zadarnică, după cuvântul
psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului, n. n.), în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc..." (Psalm
126, 1). Cât de actuale sunt, de asemenea, cele scrise de Apostolul Pavel: " eu am sădit, Apollo a
udat, dar Dumnezeu a făcut să crească. Aşa că nici cel ce sădeşte e ceva, nici cel ce udă, ci Dumnezeu,
Cel Ce face să crească. Cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt una, dar fiecare-şi va primi plata după
osteneala sa. Că noi împreună-lucrători cu Dumnezeu suntem!" (I Cor. 3, 4-9).
3. Slujba de la începutul anului şcolar, săvârşită de preot în şcoala de pe teritoriul parohiei, poate
constitui un bun început al conlucrării lui cu profesorul de religie, ca de altfel cu toate cadrele
didactice, cu elevii şi, totodată, cu părintii elevilor. De obicei, se săvârşeşte slujba sfintirii apei celei
mici, la care se adaugă rugăciunile pentru începutul anului şcolar şi Te-Deum-ul. Dacă timpul nu
îngăduie, se vor rosti doar rugăciunile începătoare şi una dintre rugăciunile pentru şcolari. La sfârşit,
preotul are prilejul (şi obligatia!) de a rosti un foarte scurt cuvânt, care, bine închegat, poate constitui
încă un pas pentru sensibilizarea tuturor celor de faţă pentru cele sfinte, în general, şi pentru ora de
religie, în special.
Proiectul de faţă este acum dezvoltat în colaborare cu Bisericile Ortodoxe din Albania, Armenia,
Bosnia, Egipt, Georgia, Liban şi Rusia. În aceste tări s-au tradus şi tipărit, cu adaptare la specificul şi
traditia fiecărei Biserici locale, ghidurile catehetice ortodoxe publicate în limba engleză, avându-i ca
autori pe Pr. John Matusiak, Dr. Constance Tarasar şi Valerie Zahirsky. Avantaje:
• deoarece nu i se impun restrictii şi rigori specifice unui manual care trebuie să se înscrie în politica
dusă în domeniul învătământului de ministerul de resort, ghidurile catehetice au o mai mare
flexibilitate, fiind structurate în aşa fel încât să-i atragă pe copii, stârnindu-le interesul şi captându-le,
spre exemplu, atentia prin jocuri şi aplicatii care nu pot fi incluse într-un manual;
• faptul că se desfăşoară în biserică şi nu în şcoală (adică într-un spatiu în care copilului i se mai
predau, de asemeni, biologia sau matematica), conferă orei de cateheză o atmosferă aparte, cadrul
oferit de sfintele lăcaşuri sporind atentia, receptivitatea şi evlavia copilului; pictura bisericii şi
structura sa arhitectonică, mobilierul bisericesc sau vasele liturgice constituie tot atâtea posibilităti
de a ilustra “pe viu” cele cuprinse în anumite lectii, aspect care facilitează asimilarea de cunoştinte.
Din “Rânduiala slujbei de la începerea anului şcolar”, aflăm că preotul se roagă pentru ca Dumnezeu
să trimită asupra elevilor “în inimi, în minte şi în grai duhul întelepciunii, al ştiintei, al evlaviei şi al
fricii Sale; să-i lumineze cu lumina cunoştintei Sale, să le dea putere şi tărie pentru întelegerea Legii
Lui celei dumnezeieşti şi a toată învătătura cea bună şi folositoare”. Însă, pe lângă rugăciunile ce se
fac la începutul anului şcolar, preotul trebuie să se implice şi mai mult în şcoală pentru ca rugăciunea
să aibă o sustinere faptică.
Elevii care merg la biserică duminică de duminică sunt, de obicei, mai cuminti, învată mai bine, nu
creează probleme. Dintre cei care ridică probleme de comportament şi care au probleme de sănătate
atât ei, elevii, cât şi părintii nu merg la biserică şi nu se spovedesc în proportie de peste 90%. În
marea majoritate a acestor cazuri rezolvarea problemelor vine dacă părintii acceptă să meargă la
biserică şi să se spovedească, dar, şi copiii prin vietuirea lor în Hristos, rugându-se la Dumnezeu şi
mergând la biserică pot să-i ajute pe părinti să meargă pe drumul cel bun.