Sunteți pe pagina 1din 16

Indici pe piata imobiliara

Bursa Comerciala din Chicago (CME) este una dintre cele mai importante burse
din SUA si din lume, iar rolul sau a crescut dupa fuziunea cu Bursa de Marfuri din
Chicago. Puterea acestor burse este data de numarul de contracte incheiate in fiecare zi si
de procesul de inovare. Bursa Comerciala din Chicago a lansat contracte futures si
options pentru sectorul imobiliar.
Procesul de standardizare a activelor specifice pietei imobiliare a inceput in anul
1991. Karl Case, Robert Schiller si Allan Weiss au infiintat o companie de studiere a
preturilor din sectorul imobiliar. In 1991 au calculat un indice de pret pentru locuinte. In
prezent CME utilizeaza pentru piata locuintelor indicii Standard&Poors/Case-Schiller.
Familia de indici cuprinde un indice general pentru SUA si 10 indici regionali pentru
Boston, Chicago, Miami, New York, San Diego, Denver, Las Vegas, Los Angeles, San
Francisco si Washington. Contractele derivate pe acesti indici sunt cu decontare in
numerar si pot fi utilizate pentru speculatii si acoperirea riscurilor financiare.
Piata imobiliara comerciala include 5 categorii de proprietati imobiliare: cu
amanuntul(36% din valoarea proprietatilor comerciale din SUA), birouri (29%),
apartamente(24%), spitale (7%) si proprietati industriale(4%). Pornind de la aceasta
clasificare se calculeaza indicii de proprietati imobiliare comerciale(CREX).
In functie de zona geografica si de categoria din care fac parte proprietatile
imobiliare sunt calculati 10 indici pentru sectorul imobiliar: 5 indici regionali, 4 indici
pentru tipurile de proprietati imobiliare si un indice compozit care este construit pentru a
reflecta modificarile de pret pe ansamblul pietei imobiliare. Cei 5 indici regionali sunt
alcatuiti pe baza celor 4 tipuri de proprietati: birouri, depozite, apartamente si retail.
Indicii reflecta modificari de pret din sectorul proprietatilor imobiliare cu exceptia
anumitor tipuri de proprietati cum ar fi birourile medicale, laboratoarele, caminele
studentesti si militare, cazinourile etc. De asemenea sunt excluse proprietatile care au o
suprafata mai mica de 20000 de metri patrati. Indicii CREX sunt indici ponderati cu
capitalizarea pietei. Deci ei sunt calculati utilizand preturile de tranzactionare pe piata.
Preturile foarte mici si cele foarte mari sunt excluse. Aceasta permite in final, ca preturile
luate in calcul sa reflecte mai bine evolutia pietei.
Derivatele pentru sectorul imobiliar prezinta marele avantaj de a fi accesibile unui
numar mare de categorii de investitori, incepand cu fonduri de pensii, fonduri de hedging,
companii de asigurari, banci comerciale, manageri de portofolii de investitii imobiliare,
constructori imobiliari, investitori straini sau alte tipuri de investitori cu acces limitat pe
piata imobiliara. Deci aceste contracte derivate pe indici imobiliari faciliteaza accesul
agentilor economici la piata imobiliara fara a realiza efectiv tranzactii pe aceasta piata.
Indicele Dow Jones Wilshire Global Real Estate este un indice imobiliar lansat pe
21 martie 2006 prin asocierea dintre companiile Dow Jones Indexes, lider mondial in
furnizarea si calculul indicilor bursieri si Wilshire Associates Incorporated, lider global
in consultanta si managementul investitiilor. Acesta este un indice compozit care ia in
calcul componentele indicilor imobiliari americani calculate de aceste companii. Indicele
include titluri de valoare liber tranzactionate atat de companiile ce opereaza in domeniul
imobiliar, cat si ale unor fonduri de investitii imobiliare.
Cum a evoluat sectorul constructiilor in Romania intre 1970 si
2010
Sectorul constructiilor a scazut in 2010 cu 10,7% fata de 2009, dupa ce in 2009 a
mai inregistrat o scadere de 13,7% fata de 2008, dar aceste procente sunt destul de mici
daca le comparam cu scaderile anuale de peste 19% inregistrate in 1989 si 1991. Efectele
cutremurului din martie 1977 sunt evidente, constructiile inregistrand o crestre de 18,9%
in anul respectiv.
In ultimii 40 de ani, cea mai grea perioada a fost 1988-1992, cand acest sector a
scazut in total cu aproximativ 44%, iar cea mai buna perioada a fost in mod evident 2000-
2008.
Daca discutam in valori absolute, pe vremea comunistilor, cel mai bun an a fost
1987, cand sectorul constructiilor a generat o valoare adaugata de 14,9 miliarde lei, iar
cel mai bun an de dupa Revolutie a fost 2008 cu 39,3 miliarde lei, valoare cu 163% mai
mare in termeni reali fata de cea din 1987.
Sa nu uitam insa ca sectorul constructiilor nu inseamna doar locuinte si
infrastructura de transport, ci si centre comerciale, cladiri de birouri etc, iar Ceausescu nu
a construit niciun mall sau hypermarket.
Istoria cresterii si decaderii sectorului imobiliar din Romania:
2000-2010
In ultimii 10 ani, cei care au investit in sectorul imobiliar romanesc au trecut de la
extaz la agonie, respectiv de la siguranta unor randamente spectaculoase, la iminenta
falimentului. Cum aceasta experienta a fost una extrem de interesanta, cred ca merita sa
facem o istorie a evenimentelor – sa vedem de unde am plecat in anul 2000, unde s-a
ajuns in 2008, si ce efecte a produs criza in 2009 si 2010.
Context european
In anul 2000, la nivelul UE, sectorul constructiilor a reprezentat 4,9% din PIB,
procentul crescand la 5,6% in 2008 pe fondul cresterii generale a acestui sector in
perioada respectiva. In cifre absolute, valoarea adaugata generata de constructii a crescut
de la 436 mld. euro la aproape 700 mld. (+60%), insa si PIB-ul UE a crescut de la 8,9 la
12,4 mii de miliarde (+40%).
Daca discutam de Romania, trebuie spus ca tara noastra a fost de departe
campioana cresterilor – intre 2000 si 2008 am ajuns de la o pondere a constructiilor in
PIB de 4.9%, la o pondere de 10.7%.
In aceasta perioada, sectorul constructiilor a crescut cu 750%, iar PIB-ul cu 287%.
Spre comparatie, pe locul doi in topul cresterilor se situeaza Lituania, cu o crestere a
sectorului constructiilor de 364% si a PIB de 177%, iar pe locul trei vine Letonia cu
procente de 284%, respectiv 178%. Urmeaza in clasament Estonia (280%, 155%) si
Bulgaria (279%, 139%), in timp ce, pe ultimul loc se afla Germania cu o scadere de 9,7%
a sectorului, si o cresterea de 18,3% a PIB.
De remarcat faptul ca ponderea constructiilor in PIB a scazut in Polonia, Ungaria
si Cehia, respectiv in tarile cu care ne comparam cel mai des.

Cum au evoluat lucrurile in Romania


I. Despre ce sume discutam
In anul 2000, valoarea adaugata generata de activitatea din constructii a fost de
1,7 mld. euro, suma crescand pana la 14,3 mld. in 2008, dupa care a urmat o scadere
destul de abrupta, prognozele pentru 2010 fiind de aproximativ 10.5 mld euro.
Daca ne referim strict la cladirile rezidentiale, valoarea lucrarilor de constructii a crescut
de la 363 mil. euro in 2000, la 4,2 miliarde in 2008 (+1050%!!), dintre care 2.4 mld euro
reprezenta valoarea cladirilor individuale (case), iar 1.8 mld euro valoarea apartamentelor
construite in blocuri.
In acelasi timp, bancile au investit masiv in acest sector, astfel ca soldul creditelor
pentru investitii imobiliare a crescut de la mai putin de un miliard de lei in 2002, la 41 de
miliarde in decembrie 2008, iar numarul locuintelor ipotecate s-a majorat de la 120.000
in 2003, la peste 200.000 in 2007 si 2008. In acest moment exista probabil peste un
milion de locuinte ipotecate, bancile avand o expunere de aproximativ 11 mld euro pe
sectorul constructiilor.
Criza a facut ca in 2009 si 2010 finantarile sa fie extrem de rare, ritmul de crestere
a soldului de credite scazand dramatic – de la un plus de 15 mld lei in 2008, la un plus de
doar 3 miliarde in 2009, insa mare parte din crestrea inregistrata anul trecut s-a datorat de
fapt devalorizarii leului in fata euro.
II. Locuinte terminate vs tranzactii imobiliare
Majorarea semnificativa a sumelor investite in constructia de cladiri rezidentiale
s-a vazut in evolutia numarului de locuinte terminate, numar care a crescut de la 26.376
in 2000, la 67.255 in 2008, fara ca acest lucru sa determine insa si o crestere a numarului
de tranzactii.
Astfel, desi numarul locuintelor terminate in 2007 si 2008 a fost de peste doua ori
mai mare decat in anii 2003 si 2004, iar locuintele vechi erau de asemenea foarte cautate,
numarul tranzactiilor imobiliare a scazut cu 2%, de la 1,02 milioane la 1 milion, ceea ce
inseamna ca cererea solvabila nu era chiar uriasa, cresterea preturilor determinand o
scadere a numarului de tranzactii.
De asemenea, se poate observa faptul ca peste 95% dintre tranzactii implicau
imobile vechi, numarul locuintelor noi tranzactionate fiind infim raportat la totalul pietei.
Mai mult, intre 2006 si prima parte a anului 2008 au fost investite sume uriase in
constructia de cladiri rezidentiale, cladiri care au ajuns pe piata exact in momentul in care
criza s-a instalat in Romania, astfel ca acum, peste 10.000 de apartamente stau goale, in
timp ce alte mii se afla in diverse faze de executie.
III. Perspectiva istorica
Desi intre 2000 si 2008, sectorul constructiilor rezidentiale a cunoscut un avant
fara precedent, trebuie remarcat faptul ca numarul locuintelor noi finalizate a fost relativ
egal cu cel din anii `90, insa mult mai mic in comparatie cu perioada de dinainte de 1989.
Concluzia care se desprinde de aici este ca valoarea sectorului rezidential (si al
constructiilor in general) a crescut in primul rand ca urmare a exploziei preturilor, nu ca
urmare a cresterii volumului activitatii. Astfel, daca in 1990, numarul salariatilor din
constructii era de 700.000, in 2007 abia daca depasea 400.000.
IV. Perspective pentru 2010 si 2011
In 2009, ponderea constructiilor in PIB a fost de 9.8%, procentul putand scadea la
9% in 2010, iar pentru 2011 cu greu se poate imagina o crestere. Practic, in acest
moment, volumul lucrarilor in sectorul rezidential se afla sub nivelul anului 2004, in timp
ce numarul autorizatiilor de construire – un indicator ce arata evolutia viitoare a lucrarilor
de constructii – a scazut cu 20% in 2009 fata de 2008, iar in 2010 va mai urma probabil o
scadere de inca 15%.
Sa nu uitam nici faptul ca au disparut si investitorii straini, respectiv cei care
cumparau “la pachet” sute de apartamente in speranta ca pretul acestora va creste, in timp
ce pe piata exista suficiente locuinte noi pentru a acoperi toata cererea in urmatorii 1,5-2
ani.
Daca ar fi sa discutam despre constructia de locuinte noi, probabil ca piata va
continua sa scada cel putin pana in momentul in care stocurile actuale vor ajunge la un
nivel acceptabil. Cu alte cuvinte, nu putem vorbi despre o relansare inainte de inceputul
anului 2012.
Concluzie
In anul 2011 se va incheia probabil primul ciclu complet de crestere/descrestere a
sectorului constructiilor, insa evolutia urmatorului ciclu este extrem de greu de prevazut –
in acest moment exista doar in mediul urban peste 1.5 milioane de locuinte construite
inainte de 1970 (0.7 mil sunt construite inainte de 1960), locuinte care in urmatorii 15-20
de ani vor ajunge la un grad ridicat de uzura.
Multe dintre aceste locuinte vor trebui inlocuite, insa nu putem sa nu tinem cont si
de faptul ca populatia Romaniei scade, astfel ca in urmatorii 15-20 de ani, o parte dintre
locuintele care acum sunt ocupate de catre fostii tarani adusi cu forta la oras vor ramane
goale.
Exista inca dezbateri privitoare la cererea existenta pe piata imobiliara – desi este
posibil ca aceasta cerere sa se ridice la un milion de unitati, trebuie remarcat faptul ca nu
discutam despre un milion de locuinte care sa se adauge la fondul locativ existent, ci
despre locuinte noi care sa le inlocuiasca pe cele vechi.
Indicele imobiliar IMOPEDIA- piata imobiliara din 2008 incoace
Folosind informatiile IMOPEDIA.ro, am alcatuit o comparatie intre preturile
apartamentelor vechi din Bucuresti, de pana in 100.000 de euro, promovate de agentii
imobiliari si cele promovate de particulari.
Acest indice imobiliar – pe care o sa-l numim de acum incolo Indicele imobiliar
IMOPEDIA.ro – ne arata cateva chestiuni interesante.
1. Din IAN 2008 pana in IUL 2009, pretul pe metru patrat a scazut de la 1927
EU/mp (IAN 2008) – la 1229 EU/mp (MAI 2009), urmand ca in ultimele luni sa
cunoasca o usoara crestere pana la 1259 EU/mp (IUL 2009). Scaderea e undeva spre
40%.
2. In IAN 2008 ecartul preturilor promovate de catre agentiile imobiliare era
+6.5% fata de cele promovate de proprietari. Din IAN 2008, graficul particularilor
cunoaste numeroase puncte de inflexiune, in special din APR 2008 incoace – cunoscuta
ca perioada de manifestare reala a crizei imobiliare. O justificare a acestor variatii ar fi
diversele zvonuri la care proprietarii sunt mult mai vulnerabili decat agentiile imobiliare.
3. Cu cat ne-am adancit mai mult in criza, soarta agentiilor imobiliare a devenit
tot mai critica. Daca inainte de 2008, intermedierea era un fel de vanzare indirecta
(precum vanzatorul care sta la tejghea si asteapta clientul sa-i cumpere din raft), iata ca
vanzarea directa (cea prin care te duci catre client si il convingi sa cumpere) devine un
sablon si pentru agentul imobiliar. Din acest motiv intalnim tot mai des fenomene de
genul: proprietarul publica pe site-uri sau in ziare cate un anunt, agentia il preia si il
convinge ca daca vrea sa vanda ar trebui sa mai lase la pret. Ulterior, pretul promovat de
agentie devine mai mic decat cel publicat de proprietar.
4. Din MAI 2009, apartamentele vechi cu pret mic au fost tinta proiectului
PRIMA CASA. Multa lume a anticipat revigorarea pietei imobiliare odata cu acest
semnal de relaxare a creditarii. Primii care au reactionat au fost proprietarii, care isi
vedeau deja casa vanduta. Si fiinca totul parea mult prea simplu, s-au gandit ca ar fi bine
sa mai puna ceva la pret. Agentiile imobiliare au simtit aceasta speculatie si si-au pastrat
cumpatul creand de aceasta data un ecart negativ fata de proprietari

Indicele imobiliar al INS taie elanul cumpărătorilor care aşteptau


scăderi
Indicele imobiliar elaborat de Institutul Nationat de Statistica (INS) aduce
cumparatorii de locuinte, care sperau la scaderi spectaculoase de pret, cu picioarele pe
pamant. Noul indice evidentiaza pentru primul trimestru din acest an o scadere de 3,9% a
preturilor proprietatilor rezidentiale la nivel national, in comparatie cu media intregului
an 2009.
Scaderea este infima fata de cea anuntata de indicele imobiliare.ro, singurul care a
publicat pana acum o evolutie la nivel national, si care arata pentru primul trimestru din
acest an o scadere de 8,5%. Indicatorul publicat de portalul de anunturi evidentia un pret
mediu pe metru patrat la nivel national de 1.211 euro, pentru primul trimestru din 2010,
fata de 1.323 euro/mp cat era in aceeasi perioada din 2009.
„Matematic indicele INS este corect, dar diferentele intre pietele locale din
Romania sunt foarte mari si nu pot fi surpinse intr-un indice global niste evolutii clare.
Cred ca scaderea a fost mai mare de atat si continui sa spun ca pana la sfarsitul anului
scaderile vor fi mai mari de 20%. Totodata, complexitatea formularelor pe care trebuie sa
le completeze notarii impreună cu vanzatorii afecteaza calitatea informatiei transmise
catre INS“, a declarat pentru capital.ro Adrian Crivii, directorul general al companiei de
evaluare Darian.
Potrivit indicelui INS, la apartamente preturile au scazut cu 3,8% in trimestrul
intai din 2010, fata de anul 2009, in timp ce la case scaderea a fost de 4,3%, la nivel
national.
Antonio Zarnescu, general manager al Adviser Management Solutions, considera
ca scaderea rezultata este mica, pentru ca se compara lucruri diferite. Daca la începutul
anului trecut mai exista un numar consistent de tranzactii, acum nu se mai vand decat
locuintele bune, spune acesta.
„Radiografia vanzarilor de anul trecut nu se mai potriveste cu cea de anul acesta.
In plus, in calcularea mediei sunt incluse preturile locuintelor tranzactionate in marile
orase, care sunt mai mari, si cele din orasele mici, unde si tranzactiile sunt mai putine“, a
mentionat Zarnescu.
Scadere de 5,7% în Bucuresti
Si la nivelul Bucurestiului, discrepanta dintre indicele oficial si cel publicat de
compania de consultantă imobiliara Colliers International este la fel de mare.
BREI-V, indicele care urmareste evolutia preturilor la apartamentele vechi din
Bucuresti, indica o scadere de 10% de la trimestru la trimestru, in timp ce indicatorul INS
arata o scadere de doar 5,7%. Potrivit indicatorului Colliers, pretul apartamentelor vechi
din Bucuresti au scazut de la 1.250 euro/mp, cat era in primul trimestru din 2009, la 1.100
euro/mp, in aceeasi perioada din acest an.
„Diferenta dintre indicele oficial si cel pe care il facem noi este data si din faptul
ca BREI se bazeaza pe pretul cerut de vanzator, care in ultima perioada sufera marje de
negociere de 10-15%. Pe de alta parte datele de la notari nu sunt intotdeauna corecte,
pentru ca sunt persoane care nu declara valoarea reala a tranzacţiei. Bineinteles ca este si
o diferenta in metodologia utilizata“, a explicat Stefania Baldovinescu, manager
consulting division in cadrul Colliers.
Potrivit indicelui INS, pretul cladirilor individuale din mediul urban a cunoscut o
scadere de 4,33%, iar cel al imobilelor din mediul rural cu 4,26%. „Indicele este
binevenit si e si mai uşor sa fii transparent acum, pentru ca nu se mai fac speculatii si
datele sunt mai limpezi“, a conchis Zarnescu.
In vederea stabilirii cat mai exact a caracteristicilor care influentează pretul
tranzactiei, INS a solicitat si informatii cu privire la locatia imobilului, anul construirii,
tipul cladirii, suprafata utila si construita, nivelul la care se afla locuinţa (in cazul
apartamentelor), suprafata terenului si garaj (pentru case). Totodata au fost colectate date
si despre tipul locuintei, gradul de confort, incalzire, tipul de finisaj, starea de intretinere
a locuintei, materialele de constructie si amplasarea imobilului.
Ce se intampla pe piata imobiliara in 2011
Potrivit indicelui calculat de site-ul imobiliare.ro pe baza preturilor cerute de
proprietari, in luna februarie, la nivel national, pretul mediu pe metru patrat a fost de
1.034 euro, cu 0,3% mai mare decat in ianuarie, si cu 0,1% mai mare decat la sfarsitul
anului 2010, ceea ce practic inseamna ca in primele doua luni din 2011 preturile au
stagnat.
Este pentru prima data de la inceputul crizei cand preturile nu scad in ianuarie si
februarie, stagnarea din 2011 venind dupa scaderea de 9% inregistrata in primele doua
luni din 2009, si cea de 2,2% inregistrata in primele doua luni din 2010.
Comparativ cu februarie 2010, in februarie 2011 pretul pe metru patrat a fost cu
13,8% mai mic.
Pe orase, cea mai mare scadere in ultimele 12 luni s-a inregistrat in Timisoara (-
17%) si Ploiesti (13%), iar cea mai mica in Cluj (-2,1), in Bucuresti preturile fiind cu
10,8% mai mici.
Dupa ce preturile au scazut cu 30-40-50% in ultimii trei ani, iar economia da in
sfarsit semne de revenire, se pare ca piata a intrat intr-o stare de asteptare. Pe de o parte,
cei care doresc sa vanda nu mai sunt dispusi sa scada semnificativ preturile, iar cei care
doresc sa cumpere asteapta sa vada daca nu cumva ar putea cumpara totusi mai ieftin
peste cateva luni.
Ce va rezulta de aici? Cred ca ne aflam foarte aproape de momentul in care
preturile vor atinge un nivel acceptabil pentru ambele parti, iar numarul tranzactiilor va
reincepe sa creasca.
Pe de alta parte insa, este exclus ca in urmatorii 2-3 ani cererea sa revina la
nivelul de dinainte de criza, ceea ce inseamna ca oferta se va adresa unei cereri limitate
atat de venituri, cat si de lipsa investitorilor speculativi, respectiv a celor care cumparau
apartamente la kilogram in speranta ca preturile vor creste continuu.

Ce se intampla in Europa
In alte tari din Europa, situatia se prezinta in felul urmator:
- in Germania, in T4.10, preturile erau 1,5% mai mari decat in T4.10. In trimestrul
anterior, cresterea a fost de 1,4%;
- in Irlanda, tara grav lovita de criza imobiliara in T4.10 pretul locuintelor a fost cu
10,8% mai mic decat in acelasi trimestru al anului anterior. In T3.10, scaderea fata de
T3.09 a fost de 14,8%.
- in Suedia, in ianuarie 2011, preturile erau in medie cu 2,5% mai mari decat in ianuarie
2010;
- in Norvegia preturile au crescut cu 6,6% in T4.10 vs T4.09;
- in Olanda, preturile din decembrie au fost in medie cu 0,8% mai mici decat in
decembrie 2009;
- in Spania, in T4.10, pretul mediu era cu 3,3% mai mic decat in T4.09;
- in Marea Britanie preturile au ramas stabile in ultimul an;
- in Bulgaria, preturile in T4.10 erau cu 5,7% mai mici decat in T4.09;
- in Ungaria, preturile au scazut in S2.10 cu 6,8% (in forinti) fata de S2.09;
Una peste alta, scaderea anuala de 13,8% inregistrata in Romania este una dintre
cele mai mari din Europa, multe tari inregistrand chiar cresteri anul trecut.
Nimeni nu mai poate nega faptul ca economia europeana isi revine, iar aceasta
revenire va genera efecte si asupra pietei imobiliare, insa cu o intarziere de cel putin 2-3
trimestre.
In cazul Romaniei este greu de crezut ca preturile se vor reduce cu un procent mai
mare de 10% in acest an, insa este de asteptat ca numarul tranzactiilor imobiliare sa
creasca pe fondul revenirii treptate in piata a celor care doresc si pot sa isi cumpere o
locuinta, insa au asteptat stabilizarea preturilor.
Indicele Imobiliare.ro
Indicele imobiliare.ro este calculat la nivel national, dar si la nivelul celor mai
mari orase din Romania: Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi si Timisoara. In
ciuda caracterului local foarte pronuntat specific segmentului rezidential, prin sistemul de
monitorizare dezvoltat, indicele imobiliare.ro reuseste sa redea cu fidelitate tendintele
acestui segment si sa se impuna ca un instrument de referinta. Acest instrument nu ia in
calcul marja de negociere variabila de la o tranzactie la alta care determina pretul final al
tranzactiei. Pentru a oferi o estimare cat mai precisa, indicele imobiliare.ro are la baza un
algoritm de calcul care permite eliminarea ofertelor nereprezentative din piata prin:
identificarea ai eliminarea ofertelor duplicat si a celor cu preturi sau suprafete gresite,
respectiv stabilirea ponderilor apartamentelor noi/vechi, respectiv a celor cu una, doua,
trei, patru sau mai multe camere.
Situatia in Ploiesti se prezinta in felul urmator:
Cat costa casele la targul imobiliar Project Expo
Primavara debuteaza cu noi si multe oferte imobiliare, primul mare targ de profil
al anului propunandu-si sa atraga atentia cumparatorilor prin promotii, discounturi, dar si
solutii de finantare adaptate fiecarui tip de client in parte.
La Project Expo, eveniment care s-a desfasurat in perioada 18-20 martie la Sala
Palatului, preturile au pornit de la 25.000 de euro pentru o garsoniera si 36.000 de euro
pentru un apartament cu doua camere, in timp ce vilele vor fi semnificativ mai ieftine
decat in oferta obisnuita. Reducerile practicate de devoltatori pe perioada targului pornesc
de la 5%, in cazul garsonierelor si apartamentelor cu doua camere, ajungand pana la 25%
pe segmentul vilelor de lux.
Evolutia constructilor pe judete in perioada 2003-2008
Locuinte terminate in cursul anului, pe surse de finantare si medii
Bibliografie
1.Mirela Matei (coordonator), Adrian Stancu, George Enescu, Corina Geambasu: “Burse
de marfuri si valori”, Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, 2008
2. http://businessday.ro/03/2011/cum-a-evoluat-sectorul-constructiilor-in-romania-intre-
1970-si-2010/
3. http://businessday.ro/09/2010/istoria-cresterii-si-decaderii-sectorului-imobiliar-din-
romania-2000-2010/
4. http://www.imopedia.ro/run/2009/07/piata-imobiliara-din-2008-incoace/
5. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/update-indicele-imobiliar-al-ins-taie-
elanul-cumparatorilor-care-asteptau-scaderi-136502.html
6. http://businessday.ro/03/2011/ce-se-mai-intampla-pe-piata-imobiliara/?
utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed
%3A+Khrisro+%28Khrisro.ro%29&utm_content=Google+Reader
7. http://www.imobiliare.ro/indicele-imobiliare-ro
8. http://www.dailybusiness.ro/stiri-real-estate/cat-costa-casele-la-targul-imobiliar-
project-expo-58851
9. http://hymerion.ro/2011/02/10/articol-imobiliar-plin-cu-grafice-eu-zic-ca-merita-citit-
am-lucrat-mult-la-el.html