Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • OM 267 - 346 - 2021 Privind Metodologia de Remediere A Siturilor Contaminate

    Încărcat de

    Mirela
    26 vizualizări16 pagini
    normativ stabilit pentru Metodologia de Remediere a Siturilor Contaminate aplicat in coroborare cu Legea siturilor contaminate si legea solului

    Titlu original

    OM 267_346 _2021 Privind Metodologia de Remediere a Siturilor Contaminate

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    normativ stabilit pentru Metodologia de Remediere a Siturilor Contaminate aplicat in coroborare cu Legea siturilor contaminate si legea solului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    26 vizualizări16 pagini

    OM 267 - 346 - 2021 Privind Metodologia de Remediere A Siturilor Contaminate

    Încărcat de

    Mirela
    normativ stabilit pentru Metodologia de Remediere a Siturilor Contaminate aplicat in coroborare cu Legea siturilor contaminate si legea solului

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEAL ‘Anul 189 (OOK) — Nr. 300 LEGI, DECRETE, HOTARARI $1 ALTE ACTE sol, 25 martie 2021 SUMAR Me Paghig ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE: Ae noMiNsrRaTE! ‘PUBLICE CENTRALE “Rite tna pase mac spar por Saogiel Seeders aha eons 0024799425032021 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 300/26.II1.2021 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL MEDIULUI, APELOR MINISTERUL DEZVOLTARI, $1 PADURILOR LUCRARILOR PUBLICE Ne. 267 din 18 februarie 2021 ‘SIADMINISTRATIEL Nr. 346 din 11 martie 2021 ORDIN privind aprobarea Metodologiei de remediere a siturilor contaminate Avand in vedere Referatul de aprobare al Directiei substanie periculoase $i situri contaminate nr. 125.022/DSPSC din 17.06.2020, luand in considerare art. 75 lit. g) din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 1956/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modific&ri si completéri prin Legea nr. 265/2006, cu modificérile si completarile ulterioare, 1h temeiu: — art. 57 alin. (1), (4) $i (5) din Ordonanta de urgen{é a Guvernulul nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si complelairile ulterioare; — art. 36 din Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potential contaminate si a celor contaminat —art. 13 alin. (4) die Hot&rérea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea $i furctonares Mrs Meu Apelor Pao, . it. 12 allh. (6) din Hotérarea Guvernului nr prvind organizarea i funcjionarea Ministeruut Lucratiior Publice, si Adoinict aber — art. 6 alin, (1) din Grdonanja de urgenté a Guvernulul nt. 22/2020 privind stabitrea unor mésuri la nivelul administratiel publice centrale gi pentru modicarea 91 completarea unor acte normative, ministrul medlulul, apolor gt p&durtlor gi ministrul dezvoltiril, lueraritor publice gf administratiel emit urmatorul ordin; Art. 1, — Se aprob’i Metodologia de remadiere a siturflor contaminate, prevézuta fn anexa care face parte integrantd din prezentul ordin. ‘Ait. 2.— Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |. Ministrul mediului, apelor Ministral dezvoltari, lucrérilor publice i Pédurilor, si administrate, ‘Tanezos Barna ‘Geeks Attila Zoltan AMEX METODOLOGIE ‘do remediore a situriior contaminate CUPRINS: Lista de abreviori: Introduesre : National pentru Protectia Mediutui cat 002479942 7 gp tems rota itolu If Remedierea siturlor contami ae Senna Sieben generale inate APM—agentia judefeand pentru protectia medtului si Sectiunea a 2-a Studiul de fezabilitate (SF) Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti Secfiunea a 3-a Proiectul de remediere (PR) GNM — Garda Nationala de Mediu ‘Subsectiunea 1 Confinutul-cadru al proiectuluide remediere HG — hotlirére de Guvern Subsecfiunea a 2-a Proiectarea lucrarilor de remediere PR— proiect de remediere Capitolu ili Priortizarea siturtor contaminate = Capitolul IV Monitorizarea sitului remediat gi elaborarea PM — plan de moniorizare postremeciere taportului de monitorizare postremediere MCS — modelul conceptual al sitului Capitolul V Dispozifi finale ‘SF —studiu de fezabiltate ‘Anexele nt. 1—9 la metodologio ‘SSM — sénatate gi securitate tn munca MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 300/26.1I1.2021 3 INTRODUCERE Art. 1. — Metodologia stabilegte normele tehnice privind emedierea siturlor contaminate in vederea diminuariiriscurlor supra s&natatii umane si mediului pana la un nivel care s& corespunda utiz&rii prezente gi vitoare a acestora. ‘Art. 2. — Metodologia este aplicata de: a) definétorul situlul contaminat/operatorul economic in conformitate cu principiul ,poluatorul plateste”; ') autoritaile competente pentru protectia mediului; ©) autoritatile administratiel publice locale; 4) expert acreditati; ©) oficile de cadastru gi publicitate imobiliars 4) alte part interesate. CAPITOLUL! Definitii ‘Art, 3. —Definitile unor termeni specifici utiliza in prezenta metodologie sunt cele previzute in Ordonana de urgent a ‘Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu ‘modificér gi completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile gl completaiile ultericare, tn Legea nr. 74/2019 privind Gestionarea siturilor potential contaminate si a celor contaminate, precum si in legisiatia nationalé specific’. ‘Art, 4. —Alte defini utizate in prezenta metodologie sunt: «) atenuare naturalé — actiunea tuturor proceselor naturale de natura chimicd, fizicd si biologic’ oe conduce ta reducerea ‘concentratilor contaminantlor, unéori ca urmare a transforma acestora in alte substanté chimice, prezenfi in componentele ‘mediului geologic; b) aureota — zond din jurul unor zécaminte da substante minerale utile care prezintd un continut ridicat tn elementele chimice ce alcdtulesc acel zicémént gi care se formeaza concomitent cu zc&mantul — a. primara sau prin alterarea acestuia— a. secundardi, ©) barbotara — metoda de tratare in sity a contaminaiti oe cconsta fn tratarea compusilor chimiei contaminant, bazata pe tehnica de injectare a aerului cu scopul de @ antrena contaminanti gi de a- transporta la suprafata terenului; 2) biopile — metoda de tratare ex situ care presupune excavarea, fratarea cu amendamente si depozitarea solurilor contaminate in grémezi sau celule de remediere $i stimularea activa microbiene prin aeratie si controtul umidtah, €) bloremediere — ansamblu de metode de tratare biologic’ pentru remedierea. mediuiul geologic care se bazeazi po Feducerea concentratiel_ contaminantilor cu ajutorul mieroorganismelor, 4) biobarbotare — metoda de tratare biologic In sity a contamingiril din zona saturata, ce consta in infectarea de aer in vederea oxidérti contantinantiot si simular activitati bacteriene naturale pentru reducerea concentratiel contaminantilor gi ‘ransportarea acestora la suprafata terenului; 9) bioventilare — metoda de. tratare biologiog in situ a contaminarii din zona nesaturatd, ce constd in injectarea de aer in vederea oxid’rii contaminanflor gi stim 3 bacteriene naturale pentru reducerea a FS RS contaminantior, h) conductivitate _electric& proprietatea material/mediy de a permite trecerea curentului electic; |) contaminare rezidualé — cantitatea sau concentrajia de contaminanti care raméne intt-o componenté a mediului geologic dupa efectuarea lucréfilor de remediere si care se incadreazé tn valorile de concentrati stabilite legislativ sV/sau in valorile cadrului natural; |) desorbtie termica — proces prin care contaminant sunt ‘adusi direct sau indirect la o temperatura suficient de ridicata pentru a se volatiliza si separa de un mediu solid contaminat; unui k) fitoremedierea — metoda de naturé biologica de tratare in situ a contaminaiii, care se bazeazé pe procedee de extragere, transfer, stabilizare/imobilizare sau distrugere a contaminanjilor Prin intermediut plantelor, 1) incinerare — metoda termica de tratare ex situ a contamina bazata pe arderea solului contaminat la temperaturi Fidicate in instalati speciale de incinerare; 1m) izolare — metodé de inginerie civil in situ cu scopul de aiizola 0 zona contamirata gUsau de a limita extinderea acesteia ‘rd a indepéita contaminantul,utlizand bariere fizice, hidraulice si/sau alte materiale impermeabil 1n) oxidarea chimicd — metoda chimica de tratare in situ a ccontaminaril care transforma chimic contaminantii sau o parte dintre acestia In substanfe chimice mai putin periculoase sau ccompusi mai putin toxicl prin intermediul reactilor redox; ©) pana de contaminant — zon& cvasicirculara in jurul ur surse de contaminare care prezinté un continut/concentrati in Contaminanji mai ridicate faté de vatorile normale din zonele vecine: )percolare in sol — metoda de natura chimica de tratare in ‘sity @ contaminarit, care se-bazeazé pe inundarea solului contaminat cu o solutie potrivité in vederea oliminarii contaminantjlor prin mobilizarea acestora in urma proceselor de solubilzare, de formare de emulsii sau reactii chimice cu solufile folosite; q) project de remediore — documentaiia tehnicd tn care sunt descrise $i detaliate 2otiunile si masurile necesare pentru a Teduce/elimina riscutile legate de contaminarea mediului geologic: 1) plan de monitorizare postremediere — documentatie tn ‘care sunt descrise activitatie postramediere, tn vederea verificarl at fintelor si abiectivetor de remediere propuse a fi atinse la finalul remedierf, respectiv evaluarea tuturor componentelor mediului geologic remediat; ') prof geoelectric — variata rezistivitatii aparente masurate subsolului pe 0 anumit directio orizontalé sau intr-o secfiune verticald oriental §) spélaree solului — metoda de natura chimic’ de tatare ‘ex situ care elimina contaminant din sol prin spalarea solului cu un lichid, de cele mai multe or find un aditiv chimic; 1) receptor cu potential de expunere — receptor posibl af afectat negativ de un contaminant; 1) teledetecfia — metod’ de cartografiere/imagistics a suprafejel Pémantului bazata pe achizitia de la distant a unor imagini ale radiatiel electromagnetice refiectate sau emise de o ‘anumitd are, folosind senzor plasafi in aeronave sau satell u) terenuri industriale dezatectate — brownfields — zone Industrale abandonate sau insuficient utitzate din mediul urban, rventie pentru alli se da o utilizare benefic’; blul tratamentelor fizice, chimice si/sau biologice aplicate componentelor mediului geologic in vederea ‘ndepliniriobiectivelor de remediere; w) fintele de remediere — nivelul contaminantilor din mediul geologic care nu mai reprezint& riscuri pentru medlu gi ‘s2natalea umana $1 sub ale oaror valori se considera c au fost atinse obiectivele de remediere; X) Vitrficare — proces termic de tratare in situ a contaminarii care se bazeaza pe inroducerea curentulul electric in sot gi transformarea acestuia tntr-un material vitros, inert si stabil din ppunet de vedere chimic. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 300/26.1N1.2021 CAPITOLUL I Remedierea siturilor contaminate ‘SECTIUNEA 1 Dispozitit generale Art. 5. — Pentru siturle incadrate ca fiind contaminate, inclusiv pentru siturile contaminate orfane in conformitate cu art. 30 It ¢) i d) din Legea nr, 74/2019, APM decide remedierea 1 ulterior monitorizarea postremediere a acestora. ‘Art. 6. — (1) In cazul in care suprafate sitului este Imparita ‘ntre mai muifi detinatori/operatori economici, acestia se pot asocia in vederea realizar raportului de investigare preliminara/ investigare detaliaté si evaluare a riscului/studiului de fezabiltate/prolectulul de remediere/raportului de monitorizare postremediere, in conformitate cu principiul ,poluatorul platoste”. {(2) DetinatoriyOperatonl economici mentionala alin. (1) pot depune la APM un singur raport de investigare preliminard/investigare detaliatd si evaluare a risculul/studiu de fezabiltatelproiect de remediere gi raport de monitorizare Posttemediere care face obiectul Tntregului sit potential ‘contaminaticontaminatiremediat, dupa caz. Art. 7. — (1) Pentru siturile contaminate, inclusiv pentru situtle contaminate orfane menfionate fa art. 5, APM notificd in termen de 30 de zile definatorul de teren/operatorul economic/APL cu privire la necesitatea efectusrii remedierti prin emiterea Deciziel privind remedierea sitului contaminat, in conformitate cu anexa nr. 8 la Legea nr. 74/2019. (2) In baza deciziel_de remediere, detinatorul de teren/operatorul economic/APL are obligatia de a elabora studiul de fezabiltate gi proiectul de remediere fn termenul stabilit de tre APM. (8) APM stabilagte tormenul de elaborere @ studiulul de fezabilitate si a proiectulul de remediere tinand cont de urmatoarele:” 1 sitului contaminat, scorul de rise $i recomand@rile expertului acreditat din raportul de investigare detalaté gi evaluare a riscului al respectivuli sit contaminat ete. (4) In situatii exceptionale, tm care detinatorul de teren/operatorul economic/APL nu poate respecta termenul impus de APM, acesta poate solicita o prelungire a acestui termen, dar nu mai mutt de 6 luni de Ia termenut initial. (5) Studiul de fezabilitate gi proiectul de remediere se elaboreazi de cétre detinatorul de teren/operatorul economic/APL prin intermediul persoanelor fizice 5 juridice acreditate pentru desfasurarea activitatior din domeniul ‘gestonaii siturlor contaminate, SECTIUNEA a 2-0 ‘Sturt de fexabilate (SF) Art. 8. — Studiul de fezabiltate st la baze alegerii opfiunit tehnice, economice gi de mediu optime pentru remedierea sifulul contaminat in cauzdi. ‘At. 8. — Continutut-cadru al studiului de fezabilate privind remedierea sitului contaminat este elaborat in conformitate cu ‘asupra mediulul al scenarilorimésurllor de remediere, inclusiv masurile de prevenire, reducere sau eliminare a impactului supra mediului estimat in perioada de realizare a lucrdilor de Temediere, se descriu metodele gi tehnologille de remediere, inclusiv motivareajustificarea alegeril optiunii optime de remediere. ‘Art, 12, — (1) In cacrul SF-ulul se prezintd rezumatul analizel ‘scenarilor/opfiunii de remediere care include gi o descriere a modului fn care acestea au fost analizate, prezentarea principalilor indicatori iehnico-economici utiizali, prezentarea ‘comparativa a impactulii asupra mediuiul, descrierea motodelor gi a tehnologiei de remediere, precum $i motivarea/justiicarea Alegeril optiunil optime de remediere. (2) SF-ulidentificé/indicd metoda/metodele gi tehnologille de remediere pentru scenarile/opfiunile de remediere studiate care pot conduce la indeplinirea obiectivelor sifintelor de remediere. ‘Art. 13. — (1) La stabilirea gi analiza optiunilor de remediere se are in vedere atingerea obiectivelor si fintelor de remediere. (2) Pentru identificarea optiunitor de remediere/scenarilor de remediere se iau tn considerare umratoarele: 8) tipurile de legatur/conexiuni dintre sursé-cale-receptor utile in vederea realiz2rii simulator pentru alegerea celul mai bun model geomatemetic privind remedierea sifulut; ») caracteristcile situlul contaminat care pot influenta direct optiunile pentru remaciere, dintre care amintim locuinjele din vvecinatate care pot flafectate de emisile In aer—praf, mirosuri — rezuitate tn timpul iuorétlor de remeciere, spatiu insuficient pe sit pentru derularea lucrérilor, siti f2r8 posibilitate de acces la Ltitajle necesare in impul luorélor; ‘c) termenul in care se agteapt ca remedierea s& ating’ obiectivele gi fintele propuse pentru situl respectiv exprimat ‘ntr-un grafic de lucrl delimitat temporal, 4) folosinfa propusd pentru situl contaminat dup’ remediere, €) eficienta remedierl: monitorizarea mediulul geologic in perioada de executle a lucrarilar de remediere, precum gi in Perioada postremediere reatizaté prin prelevari de probe gi ‘analize de laborator pentru contaminanti specific sitului {) sustenabiltatea ‘emedierii — lucrarile de remediere a sitului trebuie s& se efectueze astfel incat s8 nu conduca la contaminarea altor terenuri prin migrarea contaminantilor sou datorité transportului solului contaminat, iar optiunea de remediere propus’ s& nu conducd la migrarea contaminentului dintr-o componenté tn alta, respectiv din sol/subsol tn apa subterand sau din apa subterand tn apa de suprafata; ‘g) costurile $l benefice directa ale remedierit; 'h) echilibrul tntre nevoile de mediu, sociale gi economice: |) perioada de timp necesera pentru remediere este mai mare docat perfoada de timp stabiltS pentru dezvoltarea propus pe amplasarentul sitului care necasité remedierea, }) costutle optiunil de remediere pot 38 varieze semniticativ 3i trebule echilibrate cu beneficile aduse mediulul prin remediers. SECTIUNEA a 3.0 eta, (yin baza deca do romedere UOPAA BAIS 42 503.202 Verte do rameters teren/operatorul economic solicit’ emiterea acordului de mediu pentru prolectul de remediere prin depunerea unei notificdr la ‘APM care a emis decizia de remediere a sitului contaminat, inca din momentul elaboréil studiului de fezabiitate, im conformitate cu legislatia specificd in vigoare. (2) APM deruleaza procedura de evaluare @ impactului ‘asupra mediului in vigoare gi emite actul de reglementare pentru opfiunea de remediere cu impactul cel mai mic asupra mediulul, ‘An. 11. — In cadrul studiutui de fezabiltate se descriu scenarile/opfiunile de remediere, se prezinté principali indicator tehnico-economic! utlizat, se desorie gi se analizeaza impactul SUBSECTIUNEA 1 Confinutub-cadru al profectulul de remedirs Art. 14, — (1) Proiectul de remediere contine informatie ecesare privind optiunea de remediere recomandatd in studiul de fezabliitate si detalierea acesteia din punct de vedere tehnico-economic gi de medi. (2) Proiectul de remediere se elaboreaza si cu respectarea masutilor $1 conditilor impuse prin actul de reglementare emis, de catre APM. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 300/26.lII.2021 5 (3) Definatorul de teren/Operatorul economic transmite proiectul de remediere cétre APM mentionat la art. 10. (4) APM analizeazé proiectul de remediere mentionat la in. (3) gi stabileste dacd sunt necesare complet sau, In cazul jn care au intervenit modific&ri substantiale, decide, conform legislatie’ de mediu in vigoare, actualizarea/revizuirea actului de reglementare. (6) APM informeaza definatorul de teren/operatorul economic ou privire la decizia luaté. ‘Art. 15, — Proiectul de remediere trebuie sa fe structurat si ‘88 contin informatile prevézute In anexa nr. 2 la prezenta metodologie. ‘SUBSECTIUNEA a 2.2 Prolectarea lwerdtlor de remediore Att. 16. — Prolectul de remediere este documentaia in care se dezvoltd, se detaliazé si, dupa caz, se optimizeaza prin ropuneri tehnice scenariui/optiunea ‘aprobat(@) in cadrul studiului de fezabiitate. ‘Art. 47. — (1) Implementarea proiectulul de remediere trebule s& ia In considerare toate activtatile derulate pe tot parcursul remedieri, incluzind etapele de planificare, Proiectare, de realizare efectiva a lucrarilor de remediere, recum si etapa de monitorizare in timpul realizérillucrarilor de Temediere gi monitorizarea postremediere a situ. (2) Programul de implementare trebuie sé includ: 2) activittle i subactivititile propuse; ») perioada estimativa de derulare a acastora; ) definirea responsabiltatior pentns flecare activitate i subactivitate propusa ¢) indicatorii de monitorizare. Act, 18, — (1) Dupa finalizarea lucréor de remediere are loc verificarea amplasamentulul de catre autortates competent de control si inspactie th domenlul protectiei mediulul $i Tntocmirea Unul proces-verbal in care se consemneaza rezultatele verificil (2) Procesul-verbal intocmit de etre GNM privind efectuarea tucrérlor de remediere si atingerea tintelor st oblectivelor Prevazute in proiectul de remediere este transmis cétre APM. (3) Dupa finalizarea lucrarllor de remediere ¢1 indeplinirea |uturor obiectivelor de remediere, detinatoru! terenului/operatonl economic/APL completeaza certificatul de Incheiere a lucrarilor de remediere, tn conformitate cu anexa nr. 12 la Legea rr, 74/2019, gi Tl transmite la APM care a emis decizia de “op vet for cuppa ral icarea informatilor cuprinse in procesul ver prevazut la alin, (2), APM avizeaza certificatul de Mnchelere & lucratilor de remediere $i noBiics APL asupra ridicdri restrictiei {in vederea reutilizéril terenulul, In conformitata cu anexa nr. 11 ta Legea nr. 74/2019. (©)APL transmite oficiului de cadasiru si publicitate imobitar’ ‘n raza céruia este situat situl remadiat natificarea emisa de APM, In vederea radieil din cartea funciard @ restictal de utiizare. (6) In cazul in care prin procasul verbal prevazut la alin. (1) se constats of tuordiile de remediere nu au fost efectuate Conform proiectulul aprobat s/sau obectvelg 8 Hila i, remediere nu au fost atinse, APM nu i Incheiere a lucrarilot de remediere $i solicité beneficiarului luerdrl suplimentare. ‘Art. 19. — (1) Dupa finalizarea lucrétrlor de remediere, in bbaza avizéiri certfcatulul de incheiere a lucratilor de remedicre, APM modificé fn istajudeeand statutulsitulul, din sit contaminat Im sit remediat (@) Ih functie de folosinja stabilté APM tncadreaza situl remediat astfel 4) sit remediat ,adeovat pentru orice folosinté*, in cazul in care dup’ temediere concentratia unuia sau mal multor ccontaminanti se situeazé sub valorile pragulul de alert pentru folosinta sensibllé a terenului; ») sit remediat ,adecvat pentru folosinfa mei putin sensibila", tn cazul in care dupa remediere concentratia unuia sau mai ‘multor contaminanti depageste valorile pragulul de aferta pentru folosinja mai putin sensibila a terenulul, dar nu atinge valorile pragului de interventie pentru folosinta mai putin sensibila; in aceasta situatje, terenul intra sub interdicfia oricarui tip de folosinta sensibila, ‘Art. 20, — Metodele de remediere si domenille de aplicare ale acestora sunt clasifcate tn funciie de natura contaminantului si de tehnologille existente conform anexelor nr. 3, 4 gi § la rezenta metodologie. CAPITOLUL Il Prioritizerea siturilor contaminate Art, 21. — (1) Priostizarea siturlor contaminate reprezint lasificarea acestora in functle de scorul de risc atribuit fiecarui sit contain (2) Priotitizarea siturlor contaminate permite intr-un mod rational si eficient evidentierea siturilor contaminate cu rise Fidicat pentru séndtatea umand si medi, astfel incét acestea s fie luate in considerare cu priortate in etapa de remediere. ‘Art. 22. — (1) Scoru de rise al sitului contaminat este preluat de cétre APM din raportul de investigare detaliaté gi evaluare a riscului i transmis catre ANPM pentru centralizare $i prionitizare la nivel national th inventarut national al siturior contaminate. (2) Prioritizarea siturlor contaminate este realizata de cdtre ANEW pe baza fistlorjudefene ale sturlor contaminate {) nfuncie de scot do se calcula, fecare ot contaminat va rat ntr-o catagorie de priortate, la nivel national. (4) Pentrs siturile contaminate, Indiferent de de Propristate, scorul de tisc prezent In baza de date, respectiv inventarul I, este nevesar pentru evidenfa clard a statutulal ‘care prezinta categoria de risc dobsanaita: rise foarte ridicat, ridicat, mediu sau acceptabil pentru sdndtatea mand 91 media, CAPITOLUL IV ‘Monitorizarea situlul remediat $1 elaborarea raportulul de monitorizare postremediere ‘Att. 23. — (1) Dupa finalizarea lucratilor de remediere, detinatorul de teren/operatorul economic/APL. are obligatia $8 asigure monitorizarea postremediere a situlul (2) Monitorizarea postremedier a sitului remediat permite atat veriicarea mentineri obiectivelor gi tintelor remedieri, cat si Identifcarea unei potentiale contamingi reziduale ramase sau eaparitia contaminérii dup& realizarea lucrarli de remediere. (3) Monitorizarea postremediere trebuie 8 vizeze gontaminanli identical tm etapa do Investigaro dota ‘evaluare a riscului pentru care s-au stabilt obiectivele si intel de remediere, dar si eventualli produsi de degradare gl ‘metabolif ei acestora rezultal! in uma unor transforma chimice ‘asociate metodei de remediere aplicats. ‘Art. 24, — (1) Monitorizarea postremediere incepe in termen 40 30 de zile lucratoare de la data emiteri decizici de care APM ‘eferitoare la monitorizarea . @) Modelul deciziei de: monitorizare postremediere este 6 la prezenta metodologie. PF ean ae] monic izare postremediere (PM) indus tn projectul de remediere cuprinde: 2) definirea clara a objectivetor de monitorizare; ') alegerea parametrilor ce trebuie monitorizef, tinand cont de caracteristicile situlu, ) frecventa de monitorizare gi perioada estimativa de monitorizare postremeciere; <¢) perloada de raportare a datelor privind monitorizarea. Art, 25. — Monitorizarea postremediere are urmatoarele obiectve: 2) 88 veriice dacé tintele de remediere au fost respectate; 'b) 8a identifce orice ‘endintd a valorilor concentrafilor pentru ccontaminantii monitorizat.. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 300/26.1I1.2021 ‘Art, 26. — Etapele pentru monitorizarea postremediere sunt: 42) pregattrea planului de monitorizare postremediere; ») realizarea lucrérilor de monitorizare postremediere; ©) elaborarea raportulul cu rezultatele monitorizarl postremediere. ‘Art, 27, — Planul de monitorizare postremediere se bazeazi pe colectarea unui set complex de informatil care s& permita Verificarea indeplinirii objectivelor gi tintelor de remediere ale sitului $i evaluarea tuturor caracteristicilor sitului remediat. ‘Art. 28, — Monitorizarea postremediere se realizeaza prin: a) prelevare de probe, analizarea acestora si interpretarea rezultatelor obtinute; b) verificarea stari diverselor fenomene si procese de naturg geologicd/geotehnicd tasare, vibrafi, stabltate etc. ‘Art. 29. — La stabilirea planului sia perioadei de monitorizare postremediere se tine cont de tipulttipurile de nt evaluairiiriscului, optiunea de remediere selectaté ¢l folosinta ‘terenului dupa remediere. ‘Art. 30. — (1) Pentru realizarea planului de monitorizare postremediere sunt obligatori stabilirea si definirea obiectivelor ‘de monitorizare postremediere, precum si termenul pang la care este prevazut a se realiza aceste obiective. (2) Obiectivele de monitorizare postremediere prezint& o legatura direct cu oblectivele $i tintele de remediere. (8) Obiectivele de monitorizare trebuie s& fie specifice, masurabile, realizabile si relevante pentru prolectul vizat. Art. 31. — Obiectivele de monitorizare postremediere pot f atinse daca in urma interpretari rezuttatelor analizelor probelor din teren se constatd o& valoarea concentratjei contaminanflior prezenji tn mediul geologle s-2 mentnut la valoatea stablitd In projectul de remediere. ‘Art, 32, — Planul de monitorizare postremediere trebula $8 Includa aplicarea unor metode de pretevare adecvate pe 0 Perioada suficients de timp $i cu o frecventa clars, a putea determina starea fnir-un anumsit moment esau tending eo perioada in tmp 2 unui anumit parametru de medi Art. 33. — Planul de monitorizare postremediere include urmatoarele informati: @) factorii de_mediu monitorizati, indicatorii/parametrii monitorizati si metodele de analiza utiizate; b) cerinfele pentru prelevarea probelor, dintre care amintim releaua de monitorizare postremediere, numérul, localizarea punctelor de prelevare, tipul si adéncimea de prelevare a probelor, metode de prelevare, transport si conservare a probelor etc.; ©) descriorea pe sourt @ echipamentelor de prelevare ¢i testare necasare; d) fr ‘de monitorizare stabilit’ de experfi: lunar, trimestral, semestrial, anual etc.; @) perioada de monitorizare, respectiv durata efectiva a progesului de monitorizare planificat; ') perioada de raportare a datoior cétre APM: trimestria, anual etc, Art. 34. — Frecvenfa $1 punctele de monitorizare trebule si se bazeze pe modelul conceptual al sitului (MCS), astfel incat: 4) s& fumnizeze informatile necesare pentru a garanta c& posibilele tendinfe crescatoare pot fi deosebifg Ge’varie(ine) naturale, la un nivel corespunzaitor de incredere si precizie; 'b) 88 fina cont de caracteristicilefizice si chimice variabile in timp ale corpului de apa subterand, inclusiv de conditile de curgere gi de ratele de reincarcare, precum si de timpul de percolare a apei in sol/subsol; ‘¢) metodele de monitorizare gi de analiza utlizate s8 fie ‘conforme cu cerintele privind asigurarea calltti; 4d) evaluarea sa se bazeze pe metode statistice. ‘Art, 36, — (1) Planul de monitorizare trebule conceput astfel incat sa se obfind informatii despre schimbarile caracteristicilor situlul, respectiv schimbair petrecute fa nivelul componentelor mediuiui geologic, apSrute dupa remediere. (2) Frecventa de monitorizare se stabileste tn functie de optiunea de remediere aplicaté, aga cum este prezentata in anexa ni. 8 la prezenta metodologie. ‘Art. 36.— (1) Rezulatele monitorizarii postremediere trebuie 8 permit evaluarea tuturor schimbéirilor caracteristciorsitulul contaminat. (2) Perioada de monitorizare postremediere este prelungita daca sunt identificate tendinje crescdtoare de variatie a conesntratillor contaminantilor sau fluctuatii periodice ale acestora. Art. 37. — Dac& din analiza rezultatelor monitorizérii postremediere se dovedeste ca oblectivele remedierii nu s-au menfinut sau rezultatele monitorizarii nu sunt suficient de relevante, APM impune operatorului economic/detindtorului de teren aplicarea unor masuri de conformare. astfel a) extinderea/modificarea _planulul de monitorizare: suplimentarea/modificarea locatilor punctelor de prelevare, cresterea frecventei de monitorizare, cregterea numarului de prelevari pe verticala lacatie ') aplicarea unor meiode de remediere suplimentare sau continuarea remedierti; ‘c) recomandéri de intretinere pentru a asigura functionarea ‘continu a msuriiorimplementate: 4d) restricfii in ceea ce priveste desfégurarea activititior vilteare, ‘Art. 38. — (1) Modell conceptual al situlul este reanalzat in etapa de monitorizare postremediere a situlul (2)Modelul conceptual a sitului se actualizeaza gl se Inchide ou datele din perioadia monitorizéri postremediere, astfe! incdt 8 existe o interpretare Intr-un mod unltar a futurorinformatjlor colectate din etapele anterioare (Investigare preliminard, investigare detaliatd si evaluarea tiscului, remediere) si ‘evidentierea conditilor situlul remediat. {G) Reinteretarea 9! actulizerea MCS-ulu sunt necosare pentru a putea verifica daca legaturile dintre sursé-cale-recoptor au fost 5i data remedierea s-a realizat cu succes. ‘At. 39, — (1) Raportul de monitorizare postremediere trebuie ‘88 prezinte interpretarea_rezultatelor de laborator ale parametilor/indicatorilor monitorizati stabil! in planul de ‘monitorizare postremediere siisau, dupa caz, rezultatele ‘monitorizérior telor mediulul geologic, cur ar fi, dar fara ase limita la: rezultate din interpretarea geologic a informatilor din foraje si a celor objinute cu ajutorul metodelor _geofizice de investigare a terenulul — electrometrie 5.2., ¢ celor ‘geochimios — coriturerea aureole geochimice, hidrogeologice — ‘masuraitori cu trasor, delimitarea penei de contaminant etc. (2) Raportul de monitorizare postremadiere se Intocmeste conform anexel nr. 7 la prezenta metodotogie, se adapteazd la aracteristcile sitului remediat gi la modalitatea de raportare ‘spectficatd in pianul de monitorizare. ‘Art. 40. — (1) In termen de 30 de zile lucratoare de la ‘Inchelerea periaatei de monitorizare postremediere, in cazul in care oblectivele de remediere se mentin, operatorul ‘economicidetingtorul Je teren/APL transmits ‘raportul de aapellrtaasp poptremeclare oltre APM care a emis decizia de (2) Raportul de monitorizare depus la APM reprezinta validarea finalizatil etapel de monitorizare postremediere. (@) APM avizeaza certificatul de incheiere a lucrarilor de monitorizare postremeciere prevazut in anexa nr. 9 la prezenta metodologie, pe care Tl transmite definatorului/operatorului economic. CAPITOLUL V Dispoziti finale ‘Anexele nr, 1—9 fac parte integranté din prezenta MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 300/26.11,2021 7 CONTINUTUL-CADRU al studiului de fezabilitate pentru situri contaminate in vederea remedierit A Piese scrise 1. Informati' generale privind lucrarile propuse pentru remediere: 1.1. denumirea sitului propus pentru remediere; 1.2. sursele de finanjare; 1.3, date privind detinatorul/operatorul economic; 1.4. date privind expertul acreditat care elaboreazé studiul de fezabiltate. 2, Situatia existenta gi necesitatea realizar remedieri: 2.4. condluzille studiuiui de prefezabilitate (In cazul in care a fost elaborat in prealabil) privind situafia actuala, necesitatea realizar remedieri si scenarile/optiunile tehnico-economice identificate ¢i propuse spre analiza; 2.2. analiza situaliei existente privind contaminarea si identiicarea deficientelor care au condus la aparitia acesteia; 2.3. oblective de remediere care vor fl atinse prin realizarea remedieri. 3, Identificarea, propunerea gi prezentarea a minimum doug sscenari/optiuni tehnico-economice pentru realizarea remedierii (in cazul in care anterior prezentului studi a fost elaborat un sludiu de prefezabilltale se vor prezenta minimum doud scenarii/optiuni tehnico-aconomics dintre cele sélectate ca fezabile la faza studiu de prefezabiltate). Pentru flecaro ‘scenariu/optiune tehnico-economio(&) se vor prezenta: 3-1, particularitat ale amplasamentulut: @) descrierea amplasamentulul (localizare — intravilan/ extravilan, suprafafa terenulul, regim juridic — natura proprieti ‘sau titlul de propristate, servitul, drept de préemptiune, zon’ de Ltiitate publicd, informativ/obligativeonstréngert extrase din documentatile de urbanism, dupa caz): b) zone Invecinate, distante fat& de receptor ©) rezultatele investiga detaliate si evaluarit iscului (vor include sursele de contaminare existente in zona, cdile de migrare si receptor existenti); 2) date climatice gi particulartat! de relief; ) existenta unor: — rejele ediitare in amplasement care at necesita relocare/protejare, tnmasura In care pot fiidentificate; — existenta conditionarilor specifice in cazul existentei unor ari/zone naturale protejate sau de protectie sanitard; — terenuri care apartin unor institut cate fac parte din sistemul de apérare, ordine publicd $1 siguran( nationala; f) ceracteristici geologice ale terenului afectat — extras din studiul geotehnic cuprinzénd: date geologice, hidrogeologice, geotehnice, hidrologice, date privind zonarea seismicd, jincadrarea’'in zone de rise (cutremur, alunecari de teren, inundati: aplicate: a) caracteristici tehnice si parametri specific; b) justificarea alegeriiacesteia; ©) echiparea i dotarea specifice. 3.3. costurile estimative ale lucréflor de remediere: a) costurile estimate pentru realizarea lucrarilor de remediere, cu luarea Tn considerare a costutilor unor lucrat similare ori a unor standarde de cost pentru tucrari similare ‘corelatlv cu caracteristiclle tehnice si parametrii specific acestui tip de Tuer; b) costutile imative de monitorizare; 3.2. descrierea metodei de remodiore gi(AChehroid fe ACSI Tree, 3.4, studi de specialitate, tn functie de categoria gi clasa de important a constructilor, dupa caz: ‘) study geotehnic si/sau studi de analiza gi de stabilitate a terenulul; ») studiu hidrogeolegic gi hidrologic; ¢) studiu topograric; d) alte studi, dupa caz; 3.5. grafice orientate de realizare a remedieri 4. Analiza fiecdrui scenariuifiecdrei optiuni_ tehnico- ‘economio(e) propus(e} 4.1. prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referints si prezentarea scenariului de referinté: 4,2. analiza vulnerabilitaiilor cauzate de factori de risc, antropici gi natural, inclusiv de schimbéirl climatice, ce pot afecta realizarea remedierii 4.3. situalia utiltajlor si analiza de consum: a) necesarul de utitat si de relocare/protejare, dupa caz; b) solufi pentru asigurarea utlitaior necesare; 4.4, sustenabilitates realiz&riilucrérilor de remediere: 2) estima privind forta de munca ocupaté prin realizarea lucratilor de remediere: tn faza de realizare, in faza de dezvoltare; ’) impactul esupra factorilor de mediy, inclusiv impactul supra blodiversiti sla siturlor protejate, dupa caz; ) impactul lucrélor de remediere raportat la’ contextul ‘natural gi entropic in care se infegreaza situl contaminat, dup& az; 4.5. analiza cerert de bunuri gi servicil, care justificd

    S-ar putea să vă placă și