CEREBEL (CURS 10)

-segment SNC care funcţionează ca centru suprasegmentar de coordonare a activităţii motorii, tonus
muscular şi echilibru
- în vederea acestor funcţii, fiecare jumătate de cerebel e conectat cu jumătatea ipsilaterală a corpului
- rolul lui ţine de mecanisme automate care nu ţin de sfera conştientului (majoritar)
- lezare » prima dată se modifică pe toate liniile până e compensată funcţia e către scoarţă (după câteva
luni), dar pacienţii rămân cu nişte deficite
- din punct de vedere al configuraţiei externe întâlnim 3 feţe : - superioară
- inferioară
- anterioară
- doar faţa superioară şi inferioară sunt acoperite de scoarţă
- faţa anterioară prezintă substanţă albă şi reprezintă tavanul ventriculului IV
- macroscopic scoarţa cerebeloasă prezintă şanţuri şi fisuri principale care-l împart în lobi şi lobuli
- primară
- orizontală (circumfernţială)
- postero-laterală
- şanţ prepiramidal
- fisura antero-superioară
- anterior de fisura primară » lob anterior
- între fisura primară şi postero-laterală » lob posterior
- posterior de fisura potero-laterală » lob floculonodular
- Ǝ şi şanţuri mai puţin adânci astfel încât per ansamblu, lobii şi lobulii » lamele sau folii » foliole
(secundare şi terţiare), iar întreg ansamblul creează aspectul de tuia sau arborele vieţii
- din punct de vedere al organizării - substanţa cenuşie - scoarţa cerebeloasă (pe f. sup şi inf)
- 4 nuclei
- substanţa albă – fibre AF şi EF
- citoarhitectonic, scoarţa cerebeloasă este o structură trilaminată
- filogenetic, este împărţită în 3 părţi:
- arhicortex
- paleocortex
- neocortex
- Ǝ 2 teorii de împărţire a scoarţei cerbeloase:
Teoria clasică:
- arhicortex -zonă mediană
- vermis şi lob floculonodular
- nucleu fastigial (lângă reces median dorsal al ventriculului IV)
- paleocortex - paravermian
- nuclei globoşi, emboliform şi faţa medială nucleu dinţat
- neocortex - zonă laterală emisferelor cerebeloase
- nucleu dinţat
 Teoria modernă:
- restruscturare la nivel de scoarţă nu şi de nuclei
- arhicortex - lobul floculonodular(+ peduncul flocculus) şi lingula
- paleocortex - lobul anterior, piramis şi uvulă
- neocortex - restul lobilor

- Arhicerebelul are conexiuni cu aparatul vestibular, aici se proiectează fibrele vestibulo-cerebeloase;

(lingula are şi conexiuni spinocerebeloase, poate fi integrată şi la paleocerebel), lezare » tulburări de
echilibru
- Paleocortex are aferenţe spino-cerebeloase, apariţia lui a dus la separarea arhicerebelului într-o parte
anterioară (lingula) şi una posterioară (lob floculo-nodular)
- are conexiuni cu măduva spinării, complexul olivar, substanţa reticulată şi nucleul roşu
- control pe muşchi posturali ce alcătuiesc un lanţ cinematic în dublu S: mş. Spate, abdominali,
fesieri, anteriori ai coapsei, posteriori ai gambei
- lezare » tulbărări în tonusul muscular (hipotonie, atonie)
- Neocerebel are conexiuni cortico-ponto-cerebeloase
- apariţia lui împarte paleocerebel într-o parte anterioară (lob anterior) şi o parte posterioară
(piramis şi uvulă)
- control pe activitate motorie comandată cortical, mişcări voluntare şi semiautomate şi mişcări
fine
- lezare » perturbări activitate motorie, de reglare a mişcărilor fine: mers ebrios, tremur
intenţional

Din punct de vedere al organizării structurale, citoarhitectonic, scoarţa cerebeloasă este

structura cea mai omogenă din creier, indiferent de tipul filogenetic de scoarţă, are acelaşi tip de
neuroni şi conexiuni celulare, iar modul de analiză a informaţiei este acelaşi, toate acestea deoarece nu
este o structură atât de specializată
- 3 straturi (superficial » profund):
- molecular – neuroni cu rol de asociaţie
- mijlociu – neuroni Purkinje cu rol efector
- granular – neuroni cu rol receptor
Strat molecular
- format din celule stelate şi în coşuleţ
- celule stelate - dendritele fac sinapsă cu fibre paralele şi fibre agăţăoare (prelungiri în T amielinice ale
neuronilor granulari; este un sistem de AF din care contingentul cel mai important de
fibre este reprezentat de fibre olivo-cerebeloase încrucişate )
- ocupă partea superficială a stratului şi sunt celule mici (10-20 microni)
- dendritele şi axonii se află într-un plan tranversal perpendicular pe direcţie ax lung al
foliolei
- axon scurt şi amielinic care face sinapsă cu dendrita unei singure celule Purkinje
- celule în coşuleţ - ocupă partea profundă a stratului molecular
- au un mod particular de sinapsă cu celulele Purkinje
 - colateralele decendente ale axonilor se termină în formă de cuiburi în jurul
polului axonal al celulelor Purkinje
- dendrita face sinapsă cu fibre agăţătoare
- axonul face sinapsă cu dendrite de la cel puţin 10 celule Purkinje
- fibrele din strat sunt reprezentate de dendrite şi axoni ai celulelor stelate, în coşuleţ şi fibre agăţătoare,
paralele, dendrite celule Purkinje şi Golgi II

Strat mijlociu
- aşezate pe un singur strat
- 15 milioane de pericarioni ai celulelor Purkinje
- celule mari (50-70 microni)
- polul superior este orientat spre strat molecular
- polul axonal spre strat granular
- în jurul corpului se află fibrele Bergmann (tip particular de celule gliale – doar aici, asemănătoare
astrocitelor protoplasmatice)
- dendritele spre strat molecular şi se ramifică în candelabru şi fac sinapsă cu axoni celule stelate şi în
coşuleţ, cu fibre în T, cu fibre agăţătoare
- axonul celulei este mielinic şi părăseşte strat şi stratul granular şi se termină pe nuclei (mai ales pe
dinţat » îi face capsulă)
- acţiune inhibitoare permanentă prin GABA
- pot ajunge pe nuclei vestibulari (ipsilaterali), dar şi pe nuclei de substanţă reticulată (paramediani şi
fasciculari)
- şi aici, axonii şi dendritele sunt într-un plan perpendicular pe axul lung al foliolei

Strat granular
- 2 tipuri de celule:
- celule Golgi II
-în partea superficială
- celule foarte mari, mai mari ca Purkinje
- cam 1,5 milioane
- dendritele sunt scurte şi rămân în strat sau lungi şi merg până aproape de cortex molecular şi
se ramifică în toate planurile
- axonul este scurt şi intră în alcătuirea glomerulului cerebelor, neuropil
- celule granulare
- cele mai mici (5-8 microni)
- 100-500 miliarde, cele mai multe
- axonul este lung, format la baza cortex » formează fibrele în T (paralele) se ramifică paralel cu
ax lung foliolă
- rol facilitator pe Purkinje
Tipuri de fibre:
- agăţătoare - fibre olivo-cerebeloase încrucişate (decusaţia Miganzzini)
- fibre de la nuclei pontini şi reticulaţi
- muşchinoase - restul AF cerebelului
- fiecare fibră se termină prin 40 de rozete (în cortex granular)
- rozete = porţiuni amielinice convolute, fiecare reprezintă centru unui neuropil
- neuropil - conglomerat sinaptic
- o rozetă care stabileşte legătura, sinapsă cu dendrite a aproximativ 20 neuroni
granulari cu efect facilitator
- o fibră poate realiza conexiuni cu 800 de celule granulare » inhibitor pe celule Golgi

AFERENŢE:
- mult mai multe ca eferenţele
- sunt - directe – majoritatea căilor ascendente
- indirecte – circuite funcţionalede reglaj
- indirecte - cortico-ponto-cerebeloase vin de la scoarţă prin: - fronto-pontin Arnold
-par-temp-occp Turck-Meynert
- merg spre nuclei pontini » PCM (maj. Încrucişat) » neocerebel
- cortico-olivo-cerebelos : scoarţa motorie (A 4,6) » nuclei olivari » paleocerebel
- cortico-reticulo-cerebelos : scoarţă » substanţă reticulată (bulb, punte) » fb reticulo-
spinale mediale -facilitator (din punte) şi fb reticulo-spinale laterale - inhibitor(din bulb) » paleocortex

- directe - SCD direct Flechsig prin PCI

- SCV înrucişat Gowers de-a lungul PCS
- cuneo-cerebelos prin PCI
- vestibulo-cerebeloase - primare (axoni direct din ggl Scarpa, trec prin nc. Vestibulari
fără sinapsă) »arhicerebel
- secundare (axoni ai deutoneuronului) » arhicerebel
- trigemino-cerebeloase - nc. Mezenefalic V – de-a lungul PCS » paleo/neocerebel
- nc. Tract spinal – prin PCI » paleocerebel + nc. Dinţat
- tecto-cerebeloase –de la CCI şi CCS, directe şi încrucişate de-a lungul PCS » neocerebel
- tecto-ponto-cerebeloase prin PCM » neocerebel
- tegemento-cerebeloase – din punte şi mezencefal, fibre serotoninergice prin PCS
- ceruleo-cerebeloase – fibre noradrenergice dorsale încrucişate, răspund de
manisfestări din timpul somnului
EFERENŢE:
- de la nucleu dinţat - prin PCS, suferă decusaţia Wernecking
- dento-talamice » VAL, VIL, CM » cortex
- dento-rubrice (neorubrum) » rubro-olivare
- dento-olivare » olivo-spinale/cerebeloase
- dento-reticulate
- dento-nucleare (cu nucleu motor III, nucleu inferior ca funcţie cerebelului)
- de la nuclei emboliform şi globos - cerebelo-talamice
- cerebelo-olivare
- cerebelo-rubrice
- de la nucleu fastigial - prin PCI
- fastigio-vestibulare (direct – ipsilateral) şi fascicul uncinat în cârlig a lui Russel
care ocoleşte CCS
- fastigio-talamice » VIL, CM
- fastigio-tegmentale spre CCS
- fastigio-vestibulare (merg contralateral)
- fastigio-reticulate (pontin şi bulbar)
- fastigio-spinal a lui Marcki prin FLM cu fibre de la nc. Cajal
- din scoarţă - axonii celulelor Purkinje ajung majoritate în nucleii vetibulari
- paleo » lateral şi inferior
- uvulă » lateral, inferior şi superior
- arhi » lateral, medial, inferior şi superior