Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Structura cursului:
1. Introducere
2. Regresia liniară simplă
3. Regresia liniară multiplă
4. Regresia neliniară
5. Regresia cu variabile alternative
6. Verificarea ipotezelor modelului
de regresie
4. Regresia neliniară
Majoritatea legăturilor dintre variabilele economice
sunt de tip neliniar.
- multiplă.
Capitolul 4. Regresia neliniară
Modelele de regresie pot fi:
- neliniare în variabile
- neliniare în parametri
3) Variaţie x1 x0
procentuală: 100
x0
Observaţie.
a) Dacă variabila (dependentă sau independentă)
apare nelogaritmată în model, atunci vorbim de
variaţia
absolută a acesteia (X1-X0)
b) Dacă variabila (dependentă sau independentă) apare
logaritmată în model (sub forma lnY sau ln X), atunci
vorbim de variaţia relativă a acesteia
ln X 1 X1 X 0
l X 0 X
n
0
8
I. Modele de regresie neliniare în variabile şi
în parametri
1) Modele log-liniare
Y
mod 100
if
E (%) Y X
mod if Y YX X
100
(%) Y
X
X
a) Modelul de tip putere (Power)
n i
i1 i1
ln b0
l xi (l x)
+b1
n n
= ln xiln
i1 yi
a) Modelul de tip putere (Power)
Testarea semnificaţiei parametrilor
Ipoteze
Testul Student
Interpretare
R2 )
a) Modelul de tip putere (Power)
a) Modelul de tip putere (Power)
a) Modelul de tip putere (Power)
b) Modele de tip funcţie de producţie
Funcţia de producţie (Funcţia Cobb-Douglas)
Forma generală a modelului:
unde:
Y 0 X X e2 1, 2 R
1 2
,
2
0;
1 0
Y (Q)
productia
X1 factoru munc (L)
l ă
X2 (K )
capitalul
Ecuaţia se liniarizează prin logaritmare:
ln 0 1 X 1 X 2
Y ln ln ln
2
Q 0 L K e , 1, 2 R
1 2
0
0;
ln Y ln 0 1 X1 2 X 2
ln ln
Funcţia Cobb-Douglas
Parametrii de regresie:
a) 0 reprezintă producţia medie atunci când L=1 si K=1;
1
ln Q
b) ln L
variaţia relativă a lui Y (Q), la variaţia relativă cu o
unitate a lui X1 (L), când X2 (K) se menține constantă;
elasticitatea parţială a lui Q în raport cu L.
c) Idem interpretare 2
1 randament constant
1 2 1 randament crescator
1 randament
descrescator
Exemplu. Modele de tip funcție de putere
Obs. Pt estimarea modelului s-a facut inițial
logaritmarea variabilelor si apoi s-a estimat un
model de regresie liniară multiplă
Co e ffi cien tsa
Unstandardized Standardized
Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant) -.878 .704 -1. 248 .244
lnK .914 .186 .776 4.908 .001
lnL .263 .182 .229 1.449 .181
a. Dependent Variable: lnP
Model Summary
ANOV Ab
Sum of
Model Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 1.018 2 .509 21.970 .000a
Residual .209 9 .023
Total 1.227 11
a. Predictors: (Constant), lnL, lnK
b. Dependent Variable: lnP
8.0
7.5
7.0
Y 6.5
6.0
5.5
5.0
0 20 40 60 80 100 120
1
X
2
Exemplu Y3 3 ln
X Y4 3
ln X
8
1 0
6
Y3 Y4
1 0
-2
0 20 40 60 80 100 120
X
Modelul Logaritmic – legătură directă
Exemplu
Se consideră legătura dintre Investiţii
(variabila dependentă) şi PIB
(variabila independentă).
Coefficients
Unstandardized Standardized
Coefficients Coefficients
B Std. Error Beta t Sig.
ln(PIB) 3.448 .326 .987 10.569 .002
(Constant) -6.034 .926 -6.513 .007
y x 6,034 3,448 ln xi
i
y x 6,034 3,448 ln ix
i
Interpretare:
0 6,034 : Nivelul mediu al variabilei
Investitii
5,0 Observed
Logarithmic
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
10,0
12,5 15,0 17,5 20,0 22,5 25,0
PIB
II.Modele de regresie liniare în parametri şi neliniare în
variabile
2. Modele polinomiale
La nivelul eşantionului:
YX b0 b b2 X
1
X
2
a) Modelul parabolic
Aplicabilitate:
- modelul parabolic este folosit, de exemplu, pentru
descrierea relaţiei dintre costul unitar şi producţia
realizată: costul unitar scade concomitent cu creşterea
producţiei până la un nivel optim al producţiei, după
care, dacă producţia continuă să crească, începe să
crească şi costul unitar (vezi graficul din exemplu).
a) Modelul parabolic
y' b1 2b2x 0
Exemplu
Cost unitar
50.00 Observed
40.00
yxi=89,041-
30.00
25,795xi+2,114xi2
20.00
10.00
Productia
Coefficients
Unstandardized Standardized
Coefficients Coefficients
B Std. Error Beta t Sig.
Productia -25.795 3.895 -5. 322 -6. 623 .000
Productia ** 2 2.114 .351 4.842 6.026 .001
(Constant) 89.041 9.231 9.646 .000
Interpretare:
β2>o, deci legătura de tip parabolic admite un
punct de minim.
f '(x)
x (25,79) 6,11
b1 xb 4,22
2b2 0 1
2b2
Pentru o producţie de 6 bucăţi din produsul A,
costul este minim.
f (x) f (6,11) .........
b. Modelul cubic
Y 0 1 3 X 2
X 2 X 3
a) Reprezentarea grafică a modelului cubic prezintă un
punct de maxim, un punct de minim şi un punct de
inflexiune.
b) Coordonatele punctelor de extrem sunt date de
soluţiile ecuaţiei de gradul doi:
f '(x) b1 2
x 3b3x 0
2b2
ax2 bx c 0
x1, 2
b
2a
b2 4ac
.
Abscisa punctului de inflexiune este
dată de soluţia ecuaţiei
f ''(x) 2b2 6b3 x 0
b Coefficients
x 3b 2 Unstandardized Standardized
3 Coefficients Coefficients
B Std. Error Beta t Sig.
PIB 2,931 ,071 1,197 41,218 ,000
PIB ** 2 -3,9E-007 ,000 -,361 -4,932 ,000
PIB ** 3 7,73E-014 ,000 ,165 . .
(Constant) -3962,660 11506,083 -,344 ,737
100
80
60
40
20
0 5000
10000 15000 20000 25000 37
PIB / loc