Incluziunea în procesul didactic

Ionuța Muntean – profesor itinerant și de sprijin

“Dacă un copil nu poate învăța în stilul în care predăm, poate că ar trebui să predăm în stilul în care
copilul învață.” (Ignacio Estrada)

Un curriculum adaptat nu este un curriculum nou, este același curriculum general, dar adaptat
la potențialul individual specific al copilului cu CES.

Adaptările curriculare reprezintă corelarea conținuturilor componentelor curriculumului

național cu posibilitățile elevului cu CES.

CURRICULUM ADAPTAT - se referă la:

- modalităţi de organizare a conţinuturilor;

- selectarea metodelor de predare-învăţare;
- selectarea metodelor şi tehnicilor de evaluare;
- stabilirea standardelor de performanţă;
- mediul psihologic de învăţare;

Organizarea și desfășurarea procesului educațional pentru copiii cu CES în școlile de masă,

inclusiv adaptarea curriculară, implică respectarea unor principii care au menirea de a eficientiza
acest proces. Principiile de bază care ghidează activitatea de adaptare curriculară sunt:

a) principiul drepturilor egale în educație;

b) principiul interesului superior al copilului;
c) principiul egalizării șanselor;
d) principiul nondiscriminării, toleranței, valorificării tuturor diferențelor;
e) principiul intervenției timpurii;
f) principiul individualizării procesului educațional și dezvoltării la maxim a potențialului
fiecărui copil;
g) principiul flexibilității curriculare;
h) principiul asigurării serviciilor de sprijin;
i) principiul flexibilității în activitatea didactică;
j) principiul cooperării și a parteneriatului social.

Principiul individualizării procesului educațional și dezvoltării la maxim a potențialului

fiecărui copil se referă la o adaptare dinamică a conținuturilor, a strategiilor instructive-educative. I.
Radu afirma faptul că “este necesară adaptarea instrucțiunilor, a conținuturilor, a formelor de
organizare, a metodelor la posibilitățile diferite ale elevilor, la capacitatea lor de înțelegere, la ritmul
de lucru propriu.”

Incluziunea în procesul didactic presupune:

- învățarea centrată pe elev;

- valorificarea calității fiecărui elev;
- inițierea elevilor în arta unei comunicări eficiente;
- abordarea individualizată prin crearea de situații favorabile fiecărui elev, descoperirea
intereselor, aptitudinilor;

Adaptările în procesul didactic se referă la alegerea/ selectarea:

- strategiilor pedagogice;
- strategiilor de evaluare;
- resurselor și/ sau echipamentelor (materialelor).

Adaptările pot fi:

- Adaptări ale mediului: poziționarea copilului în clasă; proximitatea cadrului didactic;

reducerea stimulilor vizuali/ auditivi;
- Adaptări psihopedagogice: scheme grafice; tehnologii auxiliare; sprijin în gestionarea
timpului; arbore conceptual; repere vizuale; material concret; caractere mai groase; algoritmi/
pași de urmat; format simplificat; repere color.
- Adaptări în materie de evaluare: timp suplimentar; răspunsuri orale; mediu stimulativ; pauze
frecvente; materiale didactice sugestive; caractere mai groase sau repere color pentru
cerințele sau cuvintele cheie; reducerea numărului de sarcini în evaluarea unui concept/ a
unei abilități.

Strategii de evaluare:

- Teste simplificate;
- Evaluări bazate pe descriptori de performanță (nivelul minimal de reușită a unei sarcini date);
- Fișe individuale de evaluare;
- Poster, proiect;
- Portofoliu.

Tipuri de adaptări curriculare:

a) Eliminare/ excludere: sarcini dificile, competențe sau conținuturi pe care elevii cu CES nu
reușesc deloc să le atingă sau reușesc cu mare dificultate;
b) Comasare: la nivel curricular;
c) Diversificare: diversificarea mijloacelor, a tehnologiilor educaționale;
d) Extensiune: aplicarea de tehnici suplimentare prin folosirea unor dispositive suplimentare.
Provocări ale incluziunii educaționale:

- Munca în echipă: implică un schimb permanent de informații, de încredere, respect reciproc

între specialiști;
- Colaborarea cu părinții: rezistența din partea părinților;
- Colectivele de elevi: munca și efortul depus cu colectivele de copii cu CES

BIBLIOGRAFIE:

1. A. Gherguț - “Psihopedagogia persoanelor cu cerințe special. Strategii diferențiate și

incluzive în educație”, Ed. Polirom, 2006;
2. Eva Bartok – “Copilul dislexic – o responsabilitate comună”, Târgu Mureș, 2017;
3. Ordinal 5805/ 2016;
4. Ordinul 3124/ 2017 privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea suportului necesar
elevilor cu tulburări de învățare.

https://www.slideshare.net/valeriusandru/incluziune-adaptari-curriculare2015-2-1-57423852

https://www.scribd.com/document/264421851/carte-Integrarea-scolara-a-copiilor-cu-ces-pdf