Sunteți pe pagina 1din 11

0,ELESIE t{$

IOI O[
illj Il-A[{l $p[j$
I

Traducere din limba englezl gi note


ADRIANA BADESCU

**
I
Lydia e moartS. Dar ei inci nu gtiu asta. Ora gase gi jumi-
tate dimineala, 3 mai 7977. Nimeni nu Stie nimic altceva
decit acest lucru banal: Lydia a intirziat la micul deiun. La fel
ca de fiecare dati, lAngi bolul cu cereale mama ei a aqezat un
creion ascufit gi tema la fizici, gase probleme cu mici bife in
dreptul lor. in drum spre serviciu, tatil Lydiei rotette butonul
radioului pe frecvenla \MXKP, Cel Mai Bun Post de $tiri din
Northwest Ohio, enervat de piriiturile parazifilor. Pe sciri,
fratele Lydiei casci, inci inviluit intr-o urmi de vis. Iar pe
scaunul ei din collul bucitiriei, cu ochii pe f umitate inchigi,
sora Lydiei se apleaci asupra fulgilor ei de porumb, sorbindu-i
unul cite unul gi agteptind si coboare Lydia. Ea e cea care
lematci, intr-un tirziu:
-Lydia e cam inceati azi.
La etaj, Marilyn deschide u;a de la camera fiicei ei 9i vede
patul neatins: collurile perfecte ale cearqafului inci indoite
sub marginea cuverturii matlasate, perna inci umflati 9i con-
vexi. Nimic nu pare nelalocul lui. Pantalonii in nuanla muqta-
rului aruncali grimadi pe podea 9i o singuri goseti in dungi
multicolore. Un gir de panglici de la concursurile de gtiinli pe
perete, un afig cu Einstein. Sacul de pinzi al Lydiei ingrimidit
pe raftul de jos al dulapului. Geanta verzuie de gcoali rezemati
de birou. Flaconul de colonie Baby Soft pe comodi 9i mirosul
dulce, de copil drag plutind inci in aer. Dar Lydia nu e.
Marilyn inchide ochii. Poate cind ii va deschide Lydia
ra fi acolo, cu pilota trasi pini peste cap ca de obicei, doar
Suvife de pdr iegind de dedesubt. O umfldturd.imbufnati sub
8| CETESTE NG

piloti, pe care, cine gtie cum, n-a observat-o inainte. ,,Eram


in baie, mami. Am coborit si-mi iau nigte api. Am fost aici,
in pat, tot timpul." Dar sigur, cind se uiti din nou, nimic nu
s-a schimbat. Sub perdelele trase, fereastra licire ca ecranul
gol al unui televizor.
Jos, se opregte in pragul bucitiriei, spriiinindu-se cu mii-
nile de toc, de o parte gi de alta a ugii. Ticerea ei spune totul.
- Mi duc si mi uit afari, rostegte ea tn cele din urmi.
Poate, din cine gtie ce motiv...
Rimine cu privirea afintiti in podea in vreme ce pigegte
spre uga din fa[i, de parci urmele Lydiei ar putea fi imprimate
in pregul de pe hol.
Nath spune uitindu-se la Hannah:
-Aseari era in camera ei. Am auzit radioul. La unsprezece
gi jumitate.
$i apoi tace, amintindu-gi ci nu i-a spus ,,noapte buni".
- Poli fi rlpiti daci ai gaisprezece ani? intreabi Hannah.
Nath tot impunge cu lingura prin bol. Fulgii de porumb
s-au inmuiat gi se scufundi in laptele tulbure.
Mama lor se intoarce in bucitirie gi, pentru o magnifici
frinturi de clipi, Nath risufli uqurat: uite-o pe Lydia, gi e bine
mersi. I se intimpli uneori - chipurile lor seamini atit de
bine, incit o vezi pe una cu coada ochiului gi crezi ci-i cea-
lalti: aceeagi birbie ascufiti, aceiagi pomefi cu gropila din
obrazul sting, aceeagi silueti cu umerii ingugti. Numai culoa-
rea pirului e alta - al Lydiei e negru-smoali, in vreme ce al
mamei e blond ca mierea. El 9i Hannah seamini cu tatil lor;
odati, o femeie s-a oprit lingi ei la bicinie 9i i-a intrebat:
,,Chinezi?", iar cind ei au rispuns ci da, firi si mai intre
in detalii, ea a incuviinlat dind din cap cu un aer infelept.
,,$tiam eu! Dupi ochi." $i se trisese de coltrul ochilor spre
timple, cu degetele. Dar sfidAnd genetica, Lydia are ochii
albagtri ai lui Marilyn, iar ei gtiu ci Ssta este inci unul dintre
motivele pentru care ea e preferata mamei. $i a tatilui.
Apoi Lydia ridici o mini la frunte gi devine iar mama.
- Magina e inci aici, spune ea.
Nath gtiuse asta. Lydia nu poate gofa, inci nu gi-a luat per-
misul. Siptimina trecuti ii surprinsese pe tofi picind la
TOT CE NU TI-AM SPUS | 9

examenul de conducere, iar tata n-o lisa nici micar si se


aSeze la volan firi permis. Nath amesteci in cereale, care
s-au transformat intr-un soi de terci pe fundul bolului. Ceasul
din hol ticiie, dupi care bate ora gapte treizeci. Nimeni nu
se clintegte.
-Azi mai mergem la gcoali? intreabi Hannah.
Marilyn eziti. Apoi se duce gi scoate cheile din geanti cu
o eficienli mimati.
-Ali pierdut autobuzul amAndoi. Nath, ia magina mea
gi las-o pe Hannah la gcoali in drum. Apoi, dupi o pauzi,
adaugi: Nu vi faceli griiil Aflim noi ce s-a intAmplat.
Dar nu se uiti la ei. $i nici ei n-o privesc.
Dupi ce copiii au plecat, mama ia o cani din dulap, stri-
duindu-se si-gi impiedice tremurul mAinii. Cu mult timp in
urm5, cAnd Lydia era mici, Marilyn o lisase la un moment
dat singuri in camera de zi, iucindu-se pe un pled, gi se
dusese in bucitirie si-qi faci o ceagci de ceai. Pe atunci Lydia
avea doar unsprezece luni. Marilyn luase ceainicul de pe foc
;i, cind se intorsese, o vizuse pe Lydia stind in pragul ugii.
Tresirise gi se sprijinise punind mina pe arzitorul fierbinte.
O pati rogie, spiralat5, ii apiruse in palmi gi igi dusese mina
la guri, privindu-gi fetila cu ochii inrourafi. Stind in picioare,
Lydia avea o vioiciune stranie, de parci atunci ar fi vizut buciti-
ria pentru prima dati. Marilyn nu se gAndise ci ii ratase
primii pagi sau ci fetila ei se ficuse mare. GAndul care-i tre-
cuse prin minte nu fusese ,,Cum am ratat astaT Ce altceva
ai mai ascuns tu de mine?" Nath se ridicase, se impleticise,
se impiedicase gi schi;ase primii pagi sub privirile ei, insi
nu-gi amintea s-o fi vizut pe Lydia incercind micar si stea in
picioare. $i totugi, pirea atit de siguri pe tilpile ei goale,
degelelele minuscule abia zirindu-se de sub mangeta boliti a
pijamalei. Marilyn stituse deseori cu spatele Ia ea, deschizind
trigiderul sau punind rufele in magina de spilat; era posibil
ca Lydia si fi inceput si meargi cu siptimAni in urmi, in
rreme ce ea amesteca in vreo oali, firi si aibi micar habar.
O ridicase atunci in brale gi-i mingiiase pirul gi-i spusese
ce isteali e gi ce mindru va fi tata cind va aiunge acasi.
Dar se simlise ca gi cind ar fi dat peste o uqi incuiati intr-o
10 I CELESTE NG

inclpere familiari: degi doar un bo! de om, Lydia avea deia


secrete. Marilyn ii didea si minince, ii ficea baie gi-i punea
piiamaua, dar deja fragmente din viala fetilei ii erau necu-
noscute. Ii sirutase obraiii gi o strinsese la piept, incercind
si se incilzeasci de la trupul ei mic.
Acum Marilyn bea din ceai gi igi amintegte de surprinde-
rea aceea.
Numirul de telefon al liceului e prins cu un bold pe pa-
noul din pluti de lingi frigider, iar Marilyn ia hirtiufa gi
formeazi seria de cifre, risucindu-gi pe deget firul telefonului
in timp ce agteapti si sune.
- Liceul Middlewood, rispunde secretara dupi al patrulea
apel. Dottie sunt.
$i-o amintegte pe Dottie: o femeie cu trupul ca o perni de
canapea, care igi poarti pirul rogcat-pal intr-un coc ca un
cuib de albine.
- Buni dimineafa, incepe ea, gi glasul i se frAnge. Fiica mea
este la cursuri in aceasti dimineafii
Dottie scoate un cloncinit politicos de neribdare.
- Cu cine vorbesc, vi rogT
fue nevoie de citeva clipe ca si-gi aminteasci propriul nume.
-Marilyn. Marilyn Lee. Fiica mea e Lydia Lee. Clasa a zecea.
-Dafi-mi voie si mi uit la orarul ei. Prima ori... Fizica de
clasa a unsprezeceaT
-Da, aga e. Cu domnul Kelly.
-Trimit pe cineva la clasi ca si verifice.
Se aude un bufnet, cind secretara agazi receptorul pe birou.
Marilyn studiazi cana qi bilticica pe care a lisat-o sub ea,
pe masi. Cu ciliva ani in urmi, o fetiti intrase de-a bugilea
intr-un fopron de depozitare gi se sufocase. Dupi aceea, de-
partamentul de polilie trimisese citre fiecare locuinfi un
fluturag cu textul: ,,Daci v-a dispirut copilul, ciutafi-t ime-
diat! Verificati in magina de spilat gi in uscitorul de rufe, in
portbagajul maginii, in magaziile de unelte gi in orice loc in
care s-ar fi putut ascunde. Chemali firi intirziere polilia
daci nu-l gisifi".
- Doamni Lee? spune secretara. Fiica dumneavoastri nu
a fost la prima ori. Sunafi pentru a-i.motiva absenfa?
TOT CE NU TI-AM SPUS I 11

Marilyn inchide firi si mai rispundi. Pune la loc pe panou


hdrtiula cu numirul, iar degetele ei umede intind cerneala,
astfel ci cifrele par ci tremuri in vint sau ci sunt acoperite
de api.
Cauti in fiecare cameri, deschide fiece dulap. Deschide gi
uqa garajului gol: nimic, doar o pati de ulei pe beton gi miro-
sul slab de benzin5. Nici nu e siguri dupi ce se uiti. Urme
de pagi acuzatoare? O diri de firimituriT Cind avea ea doi-
sprezece ani, o fati ceva mai mare de la gcoala ei dispiruse gi
fusese gisiti in cele din urmi moarti. Ginny Barron. Incil-
lati cu pantofii Oxford la care jinduia gi ea cu disperare. Se
dusese pAni la magazin si cumpere ligiri pentru tatil ei gi
doui zile mai tArziu ii gisiseri trupul pe marginea goselei,
ia iumitatea drumului spre Charlottesville; era dezbricati
;i fusese sugrumati.
Mintea lui Marilyn incepe si se friminte. Vara Fiului lui
Saml incepuse - degi ziarele foloseau de pulin timp acest
nume cind se refereau la el; chiar gi in Ohio titluri cu litere
de-o gchioapi ii anuntrau ultimele crime. Peste citeva luni
polilia avea si-l prindi pe David Berkowitz, iar lara intreagi
urma si-gi indrepte din nou atenlia asupra altor subiecte:
rooartea lui Elvis, noile jocuri video Atari, siritura lui Fonzie
peste rechini2... in acest moment insi, cAnd newyorkezii
bruneli igi cumplri peruci blonde, lumea ii pare lui Marilyn
un loc terifiant gi incert. Asemenea lucruri nu se intAmplS
aici, igi spune ea. Nu in Middlewood, pe care ea il numegte
crag, dar care e in realitate un tirgu;or cu un colegiu gi trei
de locuitori, de unde un drum de o ori cu magina nu te
=ii
Cuce mai departe de Toledo, in care o seari de simbiti in
--ra5 inseamni doar citeva ore petrecute la patinoarul pentru

: Supranume sub care a devenit cunoscut David Berkowitz, un ucigag


' s€rie american, care gi-a inceput lista de asasinate in vara anului 7976,
rinind alte gapte, pini cind a fost
= New York, gi a ucis gase persoane, pretins
;:::rs, in august 7977. Criminalul a ci a ucis la indemnul unui
,:r:!on" care luase forma ciinelui unui vecin al siu pe nume Sam.
:.Arthur Herbert Fonzarelli, sau Fonzie, este un personaj din sitcomul
:-erican Happy Days (7974-7984), care intr-unul dintre episoade, in
*rp ce face schi nautic, sare peste o zoni cu rechini.
12 | CETESTE NG

role, Ia sala de popice sau la cinematograful in aer liber, gi in


care lacul Middlewood, din centru, e de fapt un mic iaz inno-
bilat. (in aceasti din urmi privinli grete$te: lacul are trei sute
de metri dintr-un mal in celilalt gi e adinc.) gi totugi, simte
furnicituri pe spate, ca o armati de gize mirgiluindu-i pe
gira spinirii.
in casi, Marilyn trage intr-o parte perdeaua de la dug, ale
cirei inele scirliie pe bari, gi se uiti fix la curbele albe ale c5zii.
Cauti in toate dulipioarele din bucitirie. Se uiti in cimari,
in gifonier, in cuptor. Pe urmi deschide frigiderul gi ii cerce-
teazi confinutul. M5sline. Lapte. Un pui in ambalai de spumi
roz, o salati iceberg, un ciorchine de strugure verde iad. Atinge
borcanul rece cu unt de arahide gi inchide uga, clitinind din
cap. De parci Lydia ar fi putut fi cumva iniuntru.
Soarele diminefii scaldi casa, pistos ca tarta cu limiie,
iluminind adincurile bufetelor, dulapurile goale gi podelele
curate, neacoperite. Marilyn se uiti la miinile ei, goale gi ele
pi aproape strilucind in razele soarelui. Ridici receptorul gi
formeazi numirul solului ei.

Pentru James, aflat la birou, este doar o alti zi de marfi, in


care iqi ciocinegte ugor dinfii cu pixul. Un gir de cuvinte dacti-
lografiate, cu tugul intins, urci abia sesizabil spre marginea
hirtiei: ,,Serbia a fost una dintre cele mai puternice !5ri bal-
tice". Taie ,,baltice", scrie ,,balcanice" gi di pagina. ,,Arhidu.
cele France Ferdinand a fost asasinat de membrii organizaliei
Mina Neagri." Franz, corecteazi el in gind. $i Mdna Neagri.
Oare studenfii igtia chiar nu deschid cirfile? Se vede pe sine
insugi in fala clasei, cu indicatorul in mAni gi harta Europei
intinsi pe perete, in spatele lui. Este una dintre lecliile intro-
ductive, ,,Am€rica gi rizboaiele mondiale"; nu se agtepta la
cunogtinfe aprofundate sau la idei critice - doar la o inlelegere
elementari a evenimentelor gi la un elev care si gtie si scrie
corect,, Cehoslovacia".
inchide lucrarea gi scrie punctaiul pe prima pagini - gai-
zeci gi cinci din o suti - dupi care il incercuiegte. in fiecare
an la apropierea verii, studenfii incep si se agite gi si freamite;
resentimentele mocnesc Ai se incing, apoi ribufnesc intre
TOT CE NU TI-AM SPUS | 13

perelii lipsili de ferestre ai silii de clasi. Lucririle sunt scrise


intr-o doari, cu paragrafe lisate in coadi de pegte, uneori
intrerupte in mijlocul vreunei fraze, de parci studenlii n-ar
mai putea duce pini la capit un gind atit de lung. Oare totul
a fost in vanT se intreabi el. Toati documentafia lui pentru
curs, toate acele diapozitive color cu MacArthur gi Truman gi
cu hi4ile bitiliei de la Guadalcanal! Nimic altceva decit
nigte nume care stirnesc chicote, intregul lui curs, doar inci
o cerinfi bifati in drum spre absolvire. La ce altceva s-ar fi
putut a$tepta intr-un loc ca ista? Agazi lucrarea peste cele-
lalte gi pune pixul deasupra. Prin fereastri se vede micul careu
acoperit cu iarbi gi trei tineri in blugi aruncAnd discul de la
unul la altul.
Cind era mai tinir, asistent la scurt timp dupi absolvire,
fames era luat deseori drept student. Dar nu i s-a mai intim-
plat de ani buni. Va implini patruzeci gi gase de ani in primi-
vara viitoare; acum e profesor plin, cu cAteva fire argintii in
pirul negru. Uneori insi, e confundat cu altceva. intr-o zi,
secretara de la biroul rectorului a crezut ci e un diplomat
iaponez in viziti gi l-a intrebat cum a fost zborul de la Tokyo.
Ii place si vadi surprinderea pe chipurile oamenilor cind le
spune ci e profesor de istorie americani. ,,Ei bine, eu surrrt
american", explici el cAnd ceilal;i fac ochii mari, cu o undi
defensivi in glas.
Cineva bate la ugi. E asistenta lui, Louisa, cu un teanc
de lucriri.
- Domnule profesor Lee, n-am wut si vi deranjez, dar uga
era deschisi, spune ea gi agazi lucririle pe birou, adiugind:
Acestea sunt destul de slabe.
- Da. $i cele de la mine sunt la fel. Speram ca toate notele
bune si fie in teancul tiu.
Louisa ride. Cind a vizut-o prima dati, t(imestrul trecut
la seminarul din ultimul an, a fost surprins. Vizuti din spate,
ar fi putut si fie fiica lui: aveau pirul aproape la fel, negru
5i lucios, lung pini la omoplafi, acelagi mod de a sta, cu coa-
tele strinse lingi corp. Cind se intorsese insi, vizuse ci fafa
ii era numai gi numai a ei, ingusti comparativ cu cea lati
a Lydiei, cu ochii ciprui Si linistiti.
14 | CELESTE NG

,,Domnule profesor Lee?" incepuse ea, intinzind mina.


,,Eu sunt Louisa Chen."
Era de optsprezece ani profesor la Middlewood College, igi
spusese el, qi acum apiruse prima lui studenti din Orient.
Firi si-gi dea seama, zimbise.
Apoi, o siptimini mai tirziu, venise la el in birou.
- Familia dumneavoastri? intrebase ea inclinind fotografia
de pe masa lui de lucru, ca s-o vadi mai bine.
Urmase o pauzi, in care ea studiase poza. Toati lumea pro-
ceda la fel, gi de asta linea el fotografia la vedere. ii urmirise
privirea trecdnd de la chipul lui fotografiat la cel al soliei,
apoi la cele ale copiilor gi inapoi.
,,Oh", biiguise ea dupi o clipi, gi era limpede ci incerca
si-gi disimuleze confuzia. ,,Solia dumneavoastri... nu e
chinezoaici?"
Asta spuneau to!i. Dar de la ea agteptase altceva.
,Nu", rispunsese apoi, indreptAnd fotografia mai bine
spre ea, intr-un unghi perfect de patruzeci gi cinci de grade cu
partea din fafi a biroului. ,,Nu e."
Dar la incheierea primului semestru o rugase s5-l aiute la
notarea lucririlor din anii mici. Iar in aprilie ii ceruse si-i fie
asistenti pentru cursul de vari.
- Sper ca studenfii din vari si fie mai buni, spune Louisa
acum. Ciliva au insistat ci linia de cale ferati dintre Cape
Town gi Cairo se afli in Europa. Pentru nigte studenli de cole-
giu, au surprinzitor de mari probleme cu geografia.
- Ei bine, nu suntem la Harvard, firi indoiali, replici el,
dupi care pune cele doui teancuri de lucriri unul peste altul
gi le niveleazi ca pe un pachet de cirli de joc. Uneori mi in-
treb daci nu cumva totul e o pierdere de vreme.
- Nu vi puteli invinovili dumneavoastri daci studenlii nu
invafi. $i nu sunt toli chiar atdt de slabi. Ciliva au luat noti
maximi, precizeazi Louisa gi se uiti la el, cu privirea dintr-odati
serioasi. Viafa dumneavoastri nu este o pierdere de vreme.
James se referise doar la cursul introductiv, cel pe care il
preda unor studenfi care, an dupi an, nu se sinchiseau si
invele nici micar chestiunile elementare. Ea are douizeci
TOT CE NU TI-AM SPUS I 15

9i trei de ani, igi spune in sinea lui; nu gtie nimic despre viafi,
irositi sau nu. Dar remarca ei a fost una driguti.
- Nu te migca, spune el. Ai ceva in pir.
ii simte pirul ricoros gi pufin umed, incomplet uscat dupi
dugul de dimineafi. Louisa sti neclintiti, cu ochii deschigi,
afintili asupra felei lui. Nu e o petali de floare, ala cum a cre-
zut el inilial. E o buburuzd., iar cind o culege, giza fuge ugor,
pe piciorugele-i galbene ca nigte a!e, gi atirni cu capul in jos
de unghia lui.
-Afurisite insecte, zboari peste tot la vremea asta, risuni
un glas dinspre ugi, iar cind ridici privirea, James il vede pe
Stanley Hewitt stind in prag.
Nu-i place deloc de Stan, un tip guncos gi rogcovan la fa!i,
care ii vorbeqte tare ;i rar, de parci el ar fi tare de urechi, gi
care face glume nesirate de genul ,,George Washington,
Buffalo Bill gi Spiro Agnew intri intr-un bar..."
-Voiai ceva, StanT intreabi James.
Acut congtient de mina lui, cu degetul mare gi arititorul
intinse ca o armi spre umirul Louisei, o trage inapoi.
- Doar o intrebare despre ultima informare din partea de-
canului, rispunde Stanley fluturind o foaie de hirtie gapiro-
grafiati. N-am vrut si intrerup nimic.
- Oricum, eu trebuie si plec, spune Louisa. O dimineali
plicuti, domnule profesor Lee! Ne vedem miine. $i dumnea-
voastri la fel, domnule profesor Hewitt.
$i cind ea trece pe lingi Stanley gi iese pe coridor, James
nede ci a rogit, iar fafa lui capiti la rindul ei tonuri aprinse.
Dupi plecarea ei, Stanley se agazi pe coltrul biroului.
- Frumoasi fati, remarci el. Va fi asistenta ta in vara
asta, nu?
-Da.
James intinde palma gi buburuza i se muti pe vArful dege-
arlui, urmindu-i arabescurile pielii, dus-intors, in bucle gi
rpirale. fu vrea si-gi infigi pumnul in rinietul lui Stanley, si-i
srmti sub incheieturile degetelor dinfii din fali ugor strimbi.
Dar nu face decit si-i dea buburuzei un bobirnac cu degetul
Etare. Carapacea crapi ca o boabi de porumb prijiti gi giza se
16 | CELESTE NG

preface in praf gi pulbere gilbuie. Stanley igi plimbi un deget


pe cotoarele cirfilor lui. Mai tArziu, James va jindui la calmul
negtiutor al acestei clipe, la acel ultim moment in care rin-
jetul lui Stan e cea mai gravi problemi care-l preocupi. Dar
acum, cind suni telefonul, se simte atAt de u$urat de aceasti
diversiune, incit la inceput nici nu sesizeazl ingriiorarea din
glasul lui Marilyn.
-James, roste$te ea, poli si vii acasiT

Poliliitii le spun ci mul;i adolescenli pleaci de acasi firi


nici un motiv. De multe ori, explici ei, fetele sunt furioase pe
pirinti, iar acegtia habar nu au. Nath ii privegte umblind prin
camera surorii lui. Se aitepta la pudri de talc gi desprifuitoare
pentru amprente, la cdini de urmirire gi lupe. Dar poliligtii
nu fac decAt si se uite: la posterele prinse in piuneze deasupra
biroului, la pantofii de pe podea, la rucsacul de gcoali pe jumi-
tate deschis. Apoi cel mai tinir dintre ei igi agazi palma pe
capacul rotuniit gi roz al sticlulei de parfum a Lydiei, de parci
ar fi cuprins capul unui copil.
Maioritatea cazurilor de disparilie de fete, adaugi polilistul
mai in virsti, se rezolvi de la sine in ristimp de douizeci gi
patru de ore. Fetele se intorc acasi singure.
- Ce inseamni astaT intreabi Nath. Majoritatea? Ce in-
seamni asta?
Polilistul se uiti la el pe deasupra ochelarilor cu lentile
bifocale.
-in marea maioritate a cazurilor, rispunde apoi.
-Optzeci la suti? insisti Nath. Nouizeci? NouSzeci qi cinciT
-Nathan, intervineJames. Destul! Lasi-l pe ofilerul Fiske
si-gi faci treaba.
Polilistul cel tinir noteazi detaliile cazului intr-un car-
nefel: Lydia Elizabeth Lee, gaisprezece ani, vizuti ultima dati
luni, 2 mai, rochie inflorati cu spatele decoltat, pirinlii James
gi Marilyn Lee. Brusc, ofilerul Fiske il privegte pe James in-
deaproape; qi-a amintit ceva.
- Parci gi solia dumneavoastri a dispirut la un moment
dat. imi aduc aminte de caz. in gaizeci gi 9ase, nu-i aga?

S-ar putea să vă placă și