RAPORT DE EVALUARE

ŞEDINŢA 4
Analizarea unei probleme prin prisma modelului ABC

Date de identificare:
Numele şi prenumele: B B
Vârsta: 18 ani,
Clasa: XII

Se analizează tema pentru acasă. Eleva a avut ca temă să înregistreze toate situaţiile
problematice cu care se confruntă pe durata unei săptămâni şi emoţiile pe care le are în legătuă cu
acestea. Clienta susţine că nu a avut nici o problemă deosebită în ultima săptămână, însă descrie că
există o problemă care nu am trecut-o pe listă şi despre care ar trebui să discutăm: A-examenul de
admitere la facultate, C- frică foarte intensă.
Se revizuişte lista cu problemele stabilite, citindu-se fiecare problemă de pe listă cu emoţiile
resimţite în legăturră cu aceste probleme. Apoi se reevaluează emoţiile pe care le are în legătură cu
următoarea situaţie problematică: faptul că mama s-a îmbolnăvit – pentru că această problemă s-a
analizat prin prisma REBT-ului în prima şedinţă,, se stabileşte ce va întâmpla dacă în viitor se va
confrunta cu aceeaşi problemă, se analizează reacţiile pe care le va avea; se explică diferenţa dintre
emoţiile negative funcţionale şi disfuncţionale.
Se stabileşte problema care se va analiza în această şedinţă: dificultăţi în a lua o decizie.
A- nu ştiu în care centru univesitar voi susţine examenul de adimitere: Cluj sau
Timişoara
C- teamă (9) furioasă (5)
B – Ar trebui să pot lua o decizie bună, corectă.
Ar trebui să ne permită să putem susţine examenul de admitere în ambele centre
universitare, să nu fie fixate în aceeaşi zi.
Se dispută credinţa iraţională de trebuie din punct de vedere logic şi pragmatic. Apoi se
solicită clientei să repete de 5 ori credinţa raţională, pentru a facilita înlocuirea credinţei iraţionale
cu cea raţională. Se explică care este diferenţa dintre credinţa absolutistă de trebuie şi utilizarea
cuvântului de trebuie cu semnificaţia de mi-ar plăcea.
Se reevaluează apoi emoţiile negative: teamă (4).
Se evaluează apoi emoţiile pe care le are în orice situaţie în care are de luat o decizie:
C- anxietate, preocupare, teamă. Eleva descrie o altă situaţie în care a avut de luat o decizie:
a merge sau nu cu colegii la o cabană, însă ulterior şi-a dat seama că a luat decizia cea mai bună,
pentru că deşi şi-ar fi dorit să meargă, a fost mai bine pentru ea să nu meargă. I se explică că
reevaluarea unei decizii odată luată se apreciază ca fiind cea mai bună decizie luată – acest lucru
fiind cunoscut în psihologie ca una dintre erorile pe care le facem în luarea deciziei şi se numeşte-
eroarea post-evaluării alternativelor.
B- Ar trebui să poată lua o decizie bună, corectă.
Nu se mai dispută credinţa pentru că s.a făcut deja acest lucru.
Se aplică un model de luare a deciziei: avantaje şi dezavantaje pentru fiecare alternativă:
Cluj, Timişoara.

OPŢIUNEA AVANTAJE DEZAVANTAJE

CLUJ -merg acolo cei mai buni
prieteni, dar sta nu înseamnă că
 relaţiile noastre vor rămâne
aceleaşi
-e mai aproape de casă şi pot să -nu vreau ca părinţii mei să mă
vin mai des cheme acasă oricând vor ei
-ar trebui să-mi caut unde să
stau
-s-ar putea să nu mă înţeleg
bine cu colege cu care voi sta
TIMIŞOARA - aici sunt fraţii mei
- mă va ajuta să mă acomodez
mai uşor
- aş avea unde să stau
-mă va susţine financiar
-mă va ajuta şi să mă angajez
-cunosc mai bine oraşul

Se stabilesc care dintre avantajele stabilite sunt mai importante pentru ea – au o valoare mai mare:
 să stai cu fraţii sau prietenii
 să rezolv singură/sau pritenii problemele cu care mă confrunt sau ajutată de fraţi
 e important sau nu să ai posibilitatea să te angajezi
 faptul că ai unde să stai, cunoşti obiceiurile persoanelor cu care vei sta e important sau mai puţin
important
 distanţa de casă e un lucru important
Dintre toate aspectele notate cele cu importanţă mai mare sunt:
 să stea cu fraţii
 să rezolve problemele cu care se confruntă ajutată de fraţi
 distanţa faţă de casă
Se concluzionează că 2 dintre aspectele cele mai importante în viaţa ei sunt satisfăcute dacă
alege să meargă la Timişoara şi doar unul singur este satisfăcut dacă merge la Cluj
TEMA: să găsească în Biblie citate care să o ajute să schimbe credinţa iraţională: Trebuie să iau
o decizie corectă.

Obiective:
 aplicarea conceptelor specifice modelului ABC la o situaţie problematică urmărindu-se
descrierea situaţiei problematice, identificarea credinţelor iraţionale, stabilirea emoţiilor şi
comportamentelor disfuncţionale
 restructurarea credinţelor iraţionale avute în legătură cu problema stabilită, prin disputare logică
şi pragmatică
 evaluarea emoţiilor resimţite în legătură cu situaţia problematică în condiţiile modificării
credinţelor iraţionale în credinţe raţionale

Metodele utilizate: interviul semistructurat, parafrazarea, clarificarea, reflectarea, explicaţia,

exemplificarea, completarea fişei de lucru: ABC, modelul de luare a deciziei

Rezultatele obţinute:
 Am stabilit problema care va fi analizată (A- dificultăţi în a lua o decizie) prin prima
terapiei REBT, după ce am revizuit lista şi am completat-o la cererea clientei cu o
altă problemă deosebit de importantă pentru ea: faptul că are de susţinut un examen
de admitere. În stabilirea problemei care o discutăm prima dată am ţinut cont de
importanţa pe care o prezintă toate problemele de pe listă pentru client. Am
identificat cât de frecvent apare această situaţie problematică, ori de câte ori are de
 luat o decizie, chiar dacă nu este vorba de o decizie importantă. Apoi am aplicat
modelul ABC la o situaţie concretă în care are dificultăţi de a lua o decizie: nu ştie în
ce centru universitar să se înscrie: Cluj sau Timişoara, astfel:
A- nu ştiu în care centrul univesitar voi susţine examenul de admitere: Cluj sau
Timişoara
C- teamă (9) furioasă (5)
B – Ar trebui să pot lua o decizie bună, corectă. Ar trebui să ne permită să putem
susţine examenul de admitere în ambele centre universitare, să nu fie fixate în
aceeaşi zi.
 S-au disputat credinţele logic: „Cine spune că dacă tu zici că trebuie să iei decizia
corectă, atunci acest lucru chiar se va întâmpla? Eşti tu Dumnezeu, astfel încât dacă
tu spui că trebuie să se întâmple un lucru acel lucru chiar trebuie să se întâmple?” şi
pragmatic”Te ajută la ceva să gândeşti că trebui să iei decizia corectă, sau Ar trebui
să ne permită să putem susţine examenul de admitere în ambele centre universitare,
să nu fie fixate în aceeaşi zi?. Pentru interiorizarea credinţei raţionale se solicită
clientei să o repete de câteva ori, iar apoi să evalueze emoţiile pe care le are.
 Se explică din nou legătura dintre B-C, credinţe iraţionale-emoţii disfuncţionale,
credinţe raţionale-emoţii funcţionale.

Dificultăţi întâmpinate:
Nu ştiu cât de bine am mers pe acel model al luării deciziei. Ce alt model de luare a deciziei
putem aplica?

Planul pentru următoarele (trei) şedinţe:

Şedinţa 5
-analizarea temei pentru acasă
-revizuirea listei cu problemele
-se discută una dintre problemele prezentate, cea pe care o alege clientul, prin prisma modelului
ABC
- explicarea temei pentru acasă

Şedinţa 6
 analizarea temei pentru acasă
 se prezintă modelul ABCDE
 se aplică acest model la o situaţie problematică
 explicarea temei pentru acasă

Şedinţa 7
- analizarea temei pentru acasă
-revizuirea listei cu problemele
-se discută una dintre problemele prezentate, prin prisma modelului ABCDE
- explicarea temei pentru acasă

Descrierea succintă a experienţei personale:

Autoevaluarea performanţei în cadrul şedinţei : 3
Autoevaluarea relaţiei cu pacientul : 4