ALIMENTATIA PUBLICA

            Pe fondul dezvoltarii de ansamblu a activitatii de comert si turism, sectorul alimentatiei publice
a cunoscut si cunoaste in continuare o crestere accentuata, iar in ultima perioada, transformari si
mutatii semnificative, acest lucru punand si mai mult in evidenta importanta economica si sociala a
acestuia.
1. Conceptul si importanta alimentatiei publice
Ca activitate economica, alimentatia publica este deosebit de complexa, ea nerezumandu-se la
satisfacerea in exclusivitate a nevoii consumatorului. Desigur, dinamica sectorului de alimentatie
publica este influentata de mai multi factori, dar mai ales de evolutia circulatiei turistice, acest lucru
justificand de fapt asocierea lui si activitatilor de turism, putand fi considerat drept o componenta
importanta a prestatiei turistice.
Pe de alta parte, asa cum mentionam, alimentatia publica este o importanta ramura a circulatiei
marfurilor, avand un rol de baza in organizarea productiei de preparate culinare si de cofetarie si in
desfacerea acestora catre populatie, atat pentru consumul pe loc, in unitatea de alimentatie publica, cat
si la domiciliu ( ca activitate complementara de servicii ).
Prin modul de organizare in profil macro si microteritorial, generat de mecanismele economiei de
piata, alimentatia publica capata o deosebita importanta in transformarea modului de viata al
oamenilor, participand direct la imbunatatirea aprovizionarii populatiei cu produse si preparate
culinare, intr-o gama sortimentala corespunzatoare si variata, din punct de vedere cantitativ si calitativ,
raspunzand celor mai exigente cerinte. Pe de alta parte, alimentatia publica ofera multiple conditii de
folosire a timpului liber, cu atat mai mult in conditiile cresterii dimensiunilor acestuia, pe langa functia
fiziologica propriu-zisa ea indeplinind o serie de functii de agrement, odihna si recreere, in general, de
petrecere agreabila a timpului liber. Intr-un asemenea context trebuie sa fim de acord cu faptul ca, in
zilele noastre ,, produsul turistic este o realitate din ce in ce mai prezenta si a generat o forma noua de
vacanta, cunoscuta sub denumirea de vacanta gastronomica, cu activitate unanim recunoscuta '.
Importanta sectorului de alimentatie publica este accentuata de celelalte oportunitati ale sale, cele mai
cunoscute fiind :
         asigura posibilitati multiple pentru o mai buna folosire si valorificare a resurselor materiale, in
principal a celor agroalimentare ;
         orienteaza si dezvolta gustul consumatorilor, stabilind formarea unor obiceiuri de consum
alimentar al oamenilor, atat ca rezultat al dezvoltarii si punerii in valoare a stiintelor legate de arta
gastronomica, cat si datorita posibilitatilor de aplicare a tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime
si folosirii celor mai moderne utilaje si instalatii ;
         in conditiile folosirii celor mai performante utilaje si instalatii de prelucrare si productie a
preparatelor alimentare, in alimentatia publica se asigura concomitent usurarea muncii lucratorilor si
cresterea productivitatii muncii si, implicit, reducerea costurilor de productie, deci realizarea unor cote
inalte de profit ;
         usureaza in mod evident munca femeii in gospodaria proprie, eliberand-o de o activitate ce
presupune mult timp, respectiv pregatirea hranei in familie.
De altfel, importanta alimentatiei publice deriva si din particularitatile care-i sunt caracteristice,
particularitati datorate caracterului tot mai complex al acestui sector, ca si multitudinii de factori ce se
manifesta in prezent in viata economico-sociala. Asemenea particularitati, pe de o parte, ii
definitiveaza in mod stiintific obiectul si sarcinile de perspectiva, iar pe de alta parte, o delimiteaza tot
mai mult de celelalte sectoare ale comertului.
In literatura de specialitate se considera ca sectorului de alimentatie publica ii sunt caracteristice
urmatoarele particularitati :
a) in unitatile de alimentatie publica consumul este prin excelenta unul in afara gospodariei, existand
desigur si unele exceptii ;
b) activitatea de alimentatie publica este influentata intr-o masura foarte importanta de fenomenul
turistic, literatura de specialitate considerand acest sector, alaturi de transport si cazare, o componenta
a activitatii turistice si incadrandu-l in categoria serviciilor turistice. Intr-o asemenea abordare se
considera ca alimentatia publica determina calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei, influentand
continutul si atractivitatea ofertei turistice, cu implicatii majore asupra dimensiunilor si orientarii
fluxurilor turistice. Asupra acestei probleme vom reveni ;
c) activitatea de alimentatie publica are un pronuntat caracter sezonier ;
d) prin volumul de activitate si structura sa, alimentatia publica ofera premisele cele mai favorabile de
promovare a liberei initiative si de manifestare a legitatilor economiei de piata in general, a legii
concurentei, in special ;
e) la baza politicii preturilor practicate in acest sector stau atat specificul activitatii desfasurate ( o
activitate complexa, care include procese de productie, de comercializare si de prestari servicii ), cat si
necesitatea diferentierii preturilor de la o unitate la alta, in functie de specificul acestor unitati, de
gradul de incadrare si de calitatea serviciilor prestate ;
f) in domeniul alimentatiei publice, mult mai mult decat in alte sectoare comerciale, se asigura un
camp larg de preocupari pentru introducerea progresului tehnic atat in sectorul productiei de preparate
culinare, cat si in cel al comercializarii si activitatilor prestatoare de servicii. Avem in vedere
introducerea mecanizarii unor operatii de prelucrare si pregatire a materiilor prime, prepararea
acestora, introducerea automatizarii in productie si comercializare, uneori chiar a robotizarii ;
g) activitatea de alimentatie publica se particularizeaza si prin gradul ridicat de dotare cu fonduri fixe,
care impun cheltuieli mult mai mari cu intretinerea si repararea lor, dar si incadrarea cu personal de
stricta calificare, care sa dispuna de o pregatire profesionala adecvata ;
h) in sectorul de alimentatie publica se manifesta o diferentiere sensibila a categoriilor de personal pe
profesii si pe criterii stiintifice de organizare si management, atat in activitatea de productie, cat si in
cea de comercializare si de prestari de servicii ;
i) stabilirea colectivelor de lucru, ca si a orarelor si programelor de desfasurare a activitatii prezinta un
specific aparte, deosebind-o radical de activitatea comerciala propriu-zisa.
Rezulta din cele prezentate faptul ca o parte din particularitatile alimentatiei publice deriva din insusi
continutul activitatilor desfasurate in unitatile alimentatiei publice ( forme, metode si instrumente de
evidenta si control mult mai complexe, criterii deosebite si stricte de amplasare, dimensionare si
profilare, cerinte igienico-sanitare foarte ridicate, structura cheltuielilor de circulatie mai eterogena,
etc. ).
Cunoasterea unor asemenea particularitati, dar mai ales a modului lor de manifestare prezinta o mare
importanta pentru stabilirea principiilor si criteriilor de conducere si organizare a activitatii de
alimentatie publica, deoarece ,, ele se reflecta in mod nemijlocit asupra tuturor indicatorilor de
eficienta obtinuti nu numai la nivelul societatilor comerciale de alimentatie publica, ci si la nivelul
celui mai mic agent economic din acest domeniu '.
Revenind la interferenta dintre turism si alimentatia publica, trebuie mentionat faptul ca realizarea
rolului pe care aceasta din urma il are in determinarea calitatii prestatiilor turistice in ansamblul ei si in
influentarea continutului si atractivitatii ofertei turistice presupune ca serviciile de alimentatie publica
sa intruneasca o serie de trasaturi specifice, in conditiile in care un asemenea raport este unul complex,
profund, de interconditionare reciproca, de dezvoltare sincronica. Potrivit literaturii de specialitate,
asemenea trasaturi specifice ale serviciilor de alimentatie publica sunt urmatoarele :
                             prezenta lor in toate momentele-cheie ale consumului turistic : puncte de
imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie si sejur, locuri de agrement. O data indeplinita
aceasta conditie, serviciile de alimentatie publica asigura procurarea hranei necesare turistilor, ele
reprezentand modalitatea principala de satisfacere a nevoilor cotidiene de hrana pentru toate categoriile
de turisti, indiferent de modul in care au angajat prestatia turistica si de particularitatile acesteia ;
                             existenta unei diversitati structurale a serviciilor de alimentatie publica, asigurate
prin prezenta unei tipologii largi de unitati de alimentatie publica, capabile sa satisfaca o larga paleta
de trebuinte, astfel incat aceasta sa raspunda nevoilor de hrana si divertisment, dar si sa-l poata
satisface pe turist in orice imprejurare, mai ales in cazul unor actiuni orientate expres spre aceasta
componenta a activitatii turistice ;
                             particularizarea serviciilor de alimentatie publica, mai ales in cazul unor forme
specifice de turism, prin care sa poata contribui la satisfacerea motivatiei ce a determinat optiunea
pentru un asemenea consum turistic. In aceste cazuri trebuie asigurat un regim de hrana special,
potrivit prescriptiilor medicale, regimurile dietetice tinzand sa devina nu o moda, ci o necesitate pentru
existenta populatiei, inclusiv in calitatea acesteia de turist ;
                             necesitatea de a corespunde in egala masura exigentelor turistilor autohtoni si
straini, bunurile ce fac obiectul serviciilor de alimentatie publica trebuind sa fie reprezentate de
preparate din bucataria nationala si internationala, din cea specifica anumitor tari si zone. Practic,
componentele specifice si cele comune de materie gastronomica se definesc in raport cu formele de
turism, cu locul si momentul de desfasurare a activitatii.
2. Organizarea activitatii de alimentatie publica
In organizarea activitatii de alimentatie publica criteriul de baza ramane eficienta. In acest scop este
necesara structurarea sectorului, in general, si a fiecarui agent economic, in particular.
Sectorul de alimentatie publica este un sector aproape prin excelenta privat, bine organizat,
manifestandu-se o diversificare accentuata a profilarii unitatilor, in functie de categoria de incadrare,
de preturile practicate, de amplasarea unitatilor si dimensiunea acestora.
In prezent, in functie de forma de proprietate a capitalului social, structura agentilor economici ce-si
desfasoara activitatea in sectorul de alimentatie publica se prezinta astfel :
   societati comerciale de interes public, avand deci capital de stat, in prezent foarte putine, ele
trecand in proprietatea privata incepand chiar din primii ani de existenta a economiei de piata ;
  agenti economici cu capital privat, acestia detinand cea mai mare pondere in totalul societatilor si
unitatilor comerciale cu activitate de alimentatie publica ;
  unitati comerciale cooperatiste, formate prin reorganizarea cooperatiei de consum;
  agenti economici cu capital mixt.
Desfasurand in mod simultan activitati de productie, de desfacere si de prestari de servicii aflate intr-o
stransa interdependenta, agentii economici ce-si desfasoara activitatea in sectorul de alimentatie
publica au de rezolvat probleme deosebit de complexe, referitoare la organizarea si conducerea
proceselor desfasurate la nivelul unitatilor de baza, fie de productie, fie de servicii, acestea trebuind sa
asigure satisfacerea cerintelor tot mai exigente ale consumatorilor.
Activitatile de profil in alimentatia publica se desfasoara in urmatoarea structura :
  unitati pentru servirea consumatorilor ( saloanele propriu-zise ale restaurantelor) ;
  unitati de productie ( bucataria centrala, sectiile de preparate si semipreparate, carmangerie,
laboratoarele de patiserie - cofetarie, etc ) ;
  unitati de depozitare si pastrare ( camere frigorifice, magazii, etc. ).
Organizarea sectorului de servire a consumatorilor are in vedere in primul rand organizarea interioara a
unitatii intr-un cadru cat mai adecvat, prin dotarea corespunzatoare cu mobilier si obiecte de inventar
adecvate, pregatirea si servirea unor preparate si produse culinare, precum si a bauturilor la nivelul
pretentiilor consumatorilor, asigurarea si respectarea tuturor conditiilor igienico-sanitare, alegerea
celor mai adecvate forme de servire si manifestarea din partea tuturor lucratorilor a unui comportament
impecabil caracterizat prin solicitudine, cinste si respect pentru consumatori.
Asigurarea unei bune serviri a consumatorilor impune existenta unei bune dimensionari si amplasari a
spatiilor de servire, care trebuie sa includa :
                             spatiul de acces si iesire ( vestibul, hol, garderoba ) ;
                             sala de consumatie, compartimentata cat mai atragator ;
                             spatii de legatura cu bufetul, barul si bucataria ;
                             grup sanitar pentru consumatori ;
                             biroul sefului de sala ( unitate ).
Totodata un rol deosebit in organizarea sectorului de servicii il are practicarea formelor de organizare
care sa asigure un nivel cat mai inalt de satisfacere a cererii de consum. In acest sector se practica o
gama deosebit de variata a formelor de vanzare, cum sunt :
                             vanzarea prin ospatari ;
                             vanzarea prin vanzatori ;
                             vanzarea prin autoservire ;
                             vanzarea pe baza de comenzi prealabile ;
                             vanzarea prin case de comenzi ;
                             vanzarea prin automate comerciale, etc.
In cadrul unei unitati comerciale, in functie de organizarea interioara a acesteia, de profilul activitatii,
de amplasarea si dimensionarea spatiilor de care dispune, se poate practica una sau mai multe dintre
formele de vanzare mentionate.
In functie de formele de vanzare practicate, precum si de sectorul de evidenta si control, de gradul de
modernizare si automatizare a formelor de evidenta, se pot practica mai multe forme de plata, dintre
care mentionam :
                             plata la ospatar, pe baza de nota de plata ;
                             plata prin casier. Casierul intocmeste nota de plata, pe care ospatarul o prezinta
clientului ;
                             plata prin casa de marcaj ;
                             plata direct la vanzator.
In cadrul bunei desfasurari a activitatii de alimentatie publica la nivelul unitatilor de servire, un loc
important il detine stabilirea programelor de functionare si organizarea formatiilor de lucru. Acestea au
in vedere o multitudine de criterii bine fundamentate, bazate mai ales pe  cercetarea preferintelor,
gusturilor si opiniilor cumparatorilor.
Asa cum am mentionat, in cadrul activitatii de alimentatie publica atat programele, cat si formatiile de
lucru imbraca un specific aparte, fapt ce reclama luarea in considerare a tuturor factorilor de care
depinde buna organizare atat a activitatii de productie, cat si a celor de servire a clientilor.
In buna desfasurare a sectorului de productie un rol de baza il detin bucataria si anexele sale, care,
dupa modul de amplasare, pot fi :
                             in incinta unitatilor de alimentatie publica ;
                             independente, in cadrul unor bucatarii centrale, laboratoare de productie,
carmangerii, etc.
Indiferent de modul de amplasare, pentru buna organizare interioara a unei bucatarii ( sau a unui sector
de productie ) se are in vedere asigurarea conditiilor necesare realizarii unui circuit continuu si
neingradit al tuturor operatiunilor necesare procesului de productie, privind :
                             primirea si receptionarea marfurilor si materiilor prime ;
                             depozitarea si conservarea acestora ;
                             producerea preparatelor culinare ;
                             livrarea acestora catre sala de consumatie si conservarea celor neconsumate ;
                             inlaturarea deseurilor alimentare ;
                             depozitarea ambalajelor.
Pentru a asigura o activitate corespunzatoare in spatiile de productie, acestea trebuie sa dispuna in
principal de :
                             spatii de receptie a marfurilor si a materiei prime ;
                             spatii de prelucrari primare ;
                             spatii de productie propriu-zisa ;
                             spatii anexe ;
                             spatii de aprovizionare, etc.
3. Tipologia unitatilor de alimentatie publica
Desi activitatea de alimentatie publica se desfasoara printr-o retea de o mare complexitate si
diversitate, unitatile pot fi totusi clasificate in trei grupe mari :
A)    unitati pentru servirea consumatorilor ;
B)     unitati de productie culinara ;
C)    unitati pentru depozitarea, sortarea, conservarea si pastrarea marfurilor si a materiilor prime.
Fiecare dintre cele trei grupe de unitati prezinta caracteristici proprii si o tipologie la fel de complexa.
A) Prin unitate de servire a consumatorilor se intelege localul format din una sau mai multe
incaperi dotate cu utilaje, mobilier si obiecte de inventar corespunzatoare profilului si categoriilor in
care se incadreaza unitatile, in conformitate cu care se stabileste si regimul de preturi practicate :
unitati cu grad de confort si regim de preturi de lux, de categoriile I, II si III si unitati cu grad de
confort si regim special de frecventare: cantine - restaurant.
Functionalitatea unitatilor de alimentatie este determinata de diversitatea activitatilor de productie,
respectiv de activitatea de transformare a materiilor prime agroalimentare in preparate culinare,
produse de cofetarie si patiserie, aplicandu-se diferite procedee tehnologice, potrivit retetelor stabilite,
si de vanzarea acestora prin sectiile si saloanele de servire.
Restaurantele presteaza servicii de alimentatie publica atat pentru consumatorii individuali, cat si
pentru diferite grupuri. Consumatorii individuali isi pot comanda preparatele culinare si bauturile
preferate dupa sistemul ,, à la carte ', consultand listele-meniu, ce contin preparatele culinare pregatite
pentru ziua respectiva, existand insa si posibilitate pregatirii unor asemenea preparate ,, pe loc ', la
comanda clientului. In cazul existentei unor grupuri de consumatori, serviciile de alimentatie publica
sunt prestate pe baza unor meniuri convenite anterior.
Sectorul de alimentatie publica este deci un sector complex, serviciile de specialitate fiind asigurate
printr-o tipologie la fel de complexa de unitati de servicii, fiecare dintre acestea distingandu-se printr-o
serie de caracteristici functional-comerciale.
 UNITATILE DE INCINTA, in aceasta categorie intrand cantinele-restaurant si bufetele de incinta.
B. Unitatile de productie culinara se pot grupa in :
                             complexe independente de productie culinara ;
                             laboratoare independente de preparate si semipreparate culinare ;
                             laboratoare de carmangerie ;
                             laboratoare independente de cofetarie-patiserie ;
                             laboratoare integrate unitatilor de alimentatie publica ;
                             bucatarii integrate unitatilor de alimentatie publica ;
                             bucatarii centrale integrate unor unitati mai mari, care deservesc si alte unitati.
C. Unitatile pentru depozitarea, sortarea, conservarea si pastrarea marfurilor si a materiilor
prime sunt organizate atat ca unitati independente, cat si ca anexe pe langa restaurante si laboratoare,
incluzand depozitele, magaziile, pivnitele, camerele frigorifice, etc.
6.4. Baza tehnico-materiala a sectorului de alimentatie publica
Modernizarea activitatii de alimentatie publica este un proces dinamic si mai ales complex, acest lucru
presupunand o baza tehnico-materiala adecvata si moderna.
Dupa anul 1990, baza tehnico-materiala din sectorul de alimentatie publica s-a dezvoltat si s-a extins
fara precedent si in tara noastra, acest lucru datorandu-se conditiilor determinate de actiunea
mecanismelor economiei de piata.
Baza tehnico-materiala a sectorului de alimentatie publica cuprinde totalitatea mijloacelor fixe si a
obiectelor de inventar necesare desfasurarii activitatii de productie si de servire. Desigur, elementul
principal al bazei tehnico-materiale a acestui sector il constituie unitatile de servire sau de productie.
Trebuie precizat, ca dupa anul 1990, numarul unor asemenea unitati a crescut foarte mult, intr-un mod
exagerat chiar, unitati a caror amplasare, dimensionare si profilare s-au realizat ignorandu-se de multe
ori criteriile de fundamentare a investitiilor in acest domeniu, ca si cele de urbanism comercial. Baza
tehnico-materiala a sectorului analizat se caracterizeaza in principal prin urmatoarele elemente :
                             numarul unitatilor de care se dispune ;
                             tipul cladirilor ( constructii independente sau la parterul blocurilor, inzidite sau
improvizate, din diferite materiale de constructie, etc ) ;
                             dimensionarea unitatilor ( suprafata comerciala utila, de vanzare, de productie si
de depozitare, numarul de locuri la mese, etc. ) ;
                             profilarea unitatilor ( pe categorii de preturi, specificul activitatii, servicii oferite,
etc. ) ;
                             locul de amplasare al unitatilor;
                             gradul de dotare cu mobilier, utilaje si instalatii adecvate.
Modernizarea bazei tehnico-materiale a alimentatiei publice este conditionata de particularitatile
proceselor de munca  ce se desfasoara in acest sector, si avem in vedere in principal faptul ca actul de
vanzare-cumparare se imbina cu procesele de productie, dar si cu asigurarea unor servicii distractive si
de agrement.
Pe de alta parte, baza tehnico-materiala din sectorul de alimentatie publica se particularizeaza prin
faptul ca ea trebuie sa fie complexa, de randament ridicat, in functie de specificul activitatii
desfasurate. Pentru buna desfasurare a activitatii de alimentatie publica, la nivelul cerintelor
consumatorilor, este necesara indeplinirea unor criterii, care se materializeaza in conditii obligatorii.
Avem in vedere in principal urmatoarele astfel de cerinte :
a) o buna repartizare si organizare a suprafetelor comerciale de care dispune unitatea de alimentatie
publica. In acest sens spatiile comerciale se repartizeaza de regula astfel :
                             spatii pentru productie ( spatii pentru prelucrarea primara a materiilor prime, spatii
pentru preparare la cald, spatii pentru bucataria rece, spatii pentru prepararea produselor de cofetarie si
patiserie ) ;
                             spatii pentru sectii de productie si servire ;
                             spatii anexa ;
                             spatii pentru primirea-receptia si depozitarea marfurilor ( spatii pentru primirea si
receptia materiilor prime si a celorlalte marfuri, pentru pastrarea produselor de bacanie, precum
pastrarea alimentelor perisabile, pentru pastrarea legumelor si fructelor, pentru pastrarea bauturilor
alcoolice si nealcoolice, pentru ambalaje, pentru obiecte de inventar, pentru pastrarea utilajelor si
mobilierului de rezerva, ca si pentru pastrarea veselei, paharelor si tacamurilor, pentru depozitarea
unor bunuri cu destinatie speciala, etc. ) ;
                             spatii strict necesare personalului unitatii ;
                             spatii cu caracter tehnic ;
                             spatii auxiliare.
Amplasarea spatiilor in cadrul suprafetei comerciale de care dispune unitatea de  alimentatie publica
trebuie sa asigure satisfacerea judicioasa a conditiilor si normelor tehnologice si functionale,
urmarindu-se in principal utilizarea integrala a suprafetei comerciale, asigurarea conditiilor de
productie, de servire si de pastrare a materiilor prime, semipreparatelor si preparatelor culinare,
prelucrarea materiilor prime in spatii separate si realizarea productiei de preparate culinare, cu sectii
distincte, cu respectarea unor reguli igienico-sanitare clare si precis reglementate.
b) dotarea corespunzatoare cu mobilier, utilaje si instalatii, care se va realiza tinand seama de o serie de
elemente, precum tipul de unitate, numarul de locuri la mese, sortimentul de preparate culinare ce se
desface prin unitate, buna desfasurare a activitatii de productie si de desfacere, realizarea unor
consumuri reduse de energie si combustibil, apa, materii prime si materiale, obtinerea unor produse de
calitate superioara, usurinta in manipulare, intretinere si montare, grad ridicat de fiabilitate,
rentabilitate, mentenabilitate, revizii si reparatii necostisitoare.
Modelul mobilierului, felul, caracteristicile si numarul pieselor de mobilier, utilajelor si instalatiilor
din dotarea unitatilor de alimentatie publica se determina in functie de mai multi parametri, precum
tipul si categoria unitatii, sistemul de vanzare practicat, marimea, amplasamentul si profilul unitatii,
specificul preparatelor oferite la vanzare, orarul de functionare, etc.
5. Inventarul, utilajele si instalatiile din sectorul de alimentatie publica
Prin destinatia lor, inventarul, utilajele si instalatiile din sectorul de alimentatie publica trebuie sa
asigure servirea corespunzatoare a consumatorilor, sa realizeze o productivitate inalta a muncii, sa
creeze conditiile obtinerii unor cantitati sporite de preparate culinare de buna calitate intr-un timp scurt
si cu eforturi cat mai mici din partea lucratorilor. In acelasi timp, in alimentatia publica trebuie sa se
manifeste o preocupare permanenta pentru modernizarea intregii tehnologii si dotarea corespunzatoare
cu mobilier si utilaj comercial.
Indiferent de natura lor, inventatul, utilajele si instalatiile folosite in sectorul de alimentatie publica
trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :
   sa fie moderne si rezistente la utilizare intensiva ;
  sa aiba o capacitate mare de productie, in conditiile unor costuri cat mai mici de exploatare ;
  sa fie multifunctionale, usor de exploatat si de intretinut ;
 sa aiba o linie moderna si un design atragator ;
  dimensiunile sa fie cat mai mici, adaptabile spatiilor si conditiilor de prelucrare intr-un cadru
normal.
Inventarul, utilajele si instalatiile din dotarea unitatilor de alimentatie publica pot fi catalogate si
diferentiate in functie de destinatia lor si de spatiile in care sunt amplasate. Intr-un context este
recomandat ca dotarea cu obiecte de inventar, utilaje si instalatii sa se realizeze corespunzator
activitatilor desfasurate ( de productie, desfacere sau prestari de servicii ). Astfel, in functie de
categoria unitatilor de alimentatie publica, de specificul activitatii, de marimea si profilul lor, dotarea
cu obiecte de inventar, utilaje si alte instalatii speciale, in functie de destinatia spatiilor, cuprinde :
a)      Pentru spatiile destinate servirii consumatorilor sunt necesare :
    mobilier pentru holurile de primire si garderoba, respectiv fotolii, canapele, masute, cuiere,
suporturi etc. ;
  mobilier pentru salile de servire : mese de servit de diferite forme si din materiale diverse, scaune,
mese de serviciu, mese gheridon ;
 inventar textil, respectiv fete de masa, naproane, servetele de panza, etc.;
    alte obiecte de inventar, putandu-se aminti aici caruciorul de prezentare si servire, console mobile
cu instalatii frigorifice, frapierele etc. ;
  vesela ;
  tacamuri.
b) Pentru magaziile destinate materialelor de intretinere si celor textile sunt necesare mai ales rafturi,
stelaje, cutii de protectie, masa de calcat, scaune simple.
c) Pentru spatiile de productie, dotarea se face in functie de destinatia concreta a acestora. Astfel :
                             pentru carmangerii sunt necesare spalatoare, mese de lucru, butuc pentru transat
carne, masini de tocat carne, malaxoare, masini de spritat carnati, ferastrau pentru oase, cuier pentru
carne, dulapuri si camere frigorifice ;
                             pentru spatiile de prelucrat legume sunt necesare spalatoare cu apa calda si rece,
mese de lucru, masina de curatat cartofi, masini de divizat legume si zarzavat ;
                             pentru laboratorul de cofetarie sunt necesare malaxoare, roboti, laminoare pentru
coca, masina pentru fabricat fondante, mixere etc. ;
                             pentru dotarea si functionarea bucatariei: robotul fix universal, masini de gatit,
tigai basculante, marmite, fripteuze, cuptoare, gratare, rotisoare, masa calda, ustensile de bucatarie,
vesela specifica etc. ;
                             pentru dotarea laboratoarelor de cofetarie-patiserie sunt necesare mese, dulapuri,
rastele, tavi de copt, roboti de cofetarie, cuptoare de coacere, vesela si ustensile specifice ;
                             pentru sectia bufet, dotarea cuprinde spatii si vitrine frigorifice, masini de
portionat, masina de fabricat inghetata, mese de lucru, vesela si ustensile de lucru, cantare, aragazuri,
resouri etc. ;
                             pentru sectia bar sunt necesare: agregate frigorifice celulate, cazi de racire,
tejghea-bar cu instalatie de apa calda si rece, pahare si diferite ustensile speciale, instalatii pentru
pregatirea cafelei, eventual instalatii pentru desfacerea berii etc. ;
                             pentru desfacerea propriu-zisa a preparatelor culinare sunt necesare: linie de
autoservire, linie snack-bar, linie de distributie cu program, linie de bar, vitrina frigorifica etc.
De asemenea, in desfasurarea procesului de productie si de servire, unitatile de alimentatie publica
utilizeaza o diversitate de mijloace de transport.     
d) In ceea ce priveste instalatiile necesare procesului de productie si de servire a consumatorilor prin
unitatile de alimentatie publica, este de precizat ca, in conditiile actuale, acestea trebuie sa fie moderne,
de inalta productivitate. In principal, este vorba de:
                             instalatii de energie electrica ;
                             instalatii de incalzire ;
                             instalatii de ventilatie.
La toate acestea se adauga instalatiile sanitare, ascensoarele, instalatiile telefonice, etc. De asemenea,
din dotarea sectorului de alimentatie publica mai fac parte aparatele de casa si de marcat, aparatele de
masurat si cantarit, dotarile birotice etc.