Maturitatea şcolară, expresia unei forme de dezvoltare a copilului, marcând acel nivel al

dezvoltării la care activitatea de tip şcolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a
personalităţii sale și reprezintă trecerea de la copilăria preşcolară, dominată de structurile şi
motivele activităţii ludice, la copilăria şcolară, dominată de structurile şi motivele activităţii de
învăţare, se face sub impactul maturizării unor premise psihice interne, cum ar fi: dezvoltarea
motivelor şi a intereselor de cunoaştere, capacitatea copilului de a desfăşura acţiuni variate, nu
numai în plan obiectual, dar şi în plan mintal, creşterea ponderii momentelor verbale, în analiza
reprezentărilor, sub impactul descrierilor şi povestirilor celor din jur – premisă a dezvoltării
memoriei logice şi a gândirii abstracte, creşterea indicelui independenţei proceselor intelectuale,
care iau forma unor acţiuni teoretice speciale (raţionamente), ce vor juca un rol deosebit în
medierea demersurilor cognitive solicitate de învăţare.
Daca grădiniţa este prima experienţă a vieţii în societate a copilului iar începerea şcolii este un
moment semnificativ pentru copil, trecerea de la grădiniţă la şcoală este etapa însoţită de
importante modificări motivaţionale, trecere marcată de tranziţii şi înlocuiri dinamice ale
motivaţiei ludice cu motivaţia de tip şcolar. Momentul intrării în şcoală presupune un anumit
nivel de dezvoltare psiho-fizică.Aptitudinea pentru şcolaritate presupune dobândirea unor
capacităţi,abilităţi şi deprinderi.Copilul are aptitudine pentru şcolaritate când dovedeşte că poate
să facă faţă exigenţelor şcolare, evitându-se astfel eşecul.
Dintre laturile esenţiale ale maturităţii şcolare putem menţiona maturitatea intelectuală şi
maturitatea socială a copiilor. Cea intelectuală se poate aprecia pe baza unor probe de inteligenţă
verbală sau nonverbală, precum şi pe baza reuşiteor, nereuşitelor observate în activităţi
grafomotorii, de joc etc.

Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în ajunul şcolarizării cere importanţă în

primul rând atunci când se urmăreşte departajarea anormalilor de normali. Datete referitoare la
inteligenţă, obţinute cu ajutorul probelor psihologice , au, de regulă, o valoare predictivă în
sensul că permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de
citire şi de scriere. Dar pentru ca indicii obţinuţi prin aplicarea acestor probe de inteligenţă nu se
referă şi la factorii nonintelectuali, care, de asemenea, au o pondere mare în adaptarea şcolară,
formularea prognozei şcolare generale presupune şi cunoaşterea trăsăturilor nonintelectuale ale
copilului.

În perioada 07 iunie - 26 august 2016 au fost evaluăți 64 copii din r.Orhei, dintre care 53 au
fost înscriși în clasa I-i, pentru 11 copii a fost recomandat fregventarea grupei pregătitoore.
(Anexa Nr.1, Registru de evidență a evaluării maturității școlare).

Au fost identificați:

6 copii- nivel mai sus de mediu

30 copii- nivel mediu

17 copii- nivel mai jos de mediu

Evaluarea maturității școlare s-a realizat obligatoriu în prezența părintelui, prin aplicarea
metodelor și tehnicilor relevante și optime pentru fiecare copil, iar aprecierea gradului de
maturitate școlară s-a făcut în raport cu standardele de învățare și dezvoltare a copiilor și a
instrumentului de monitorizare a pregătirii copilului pentru școală.

Pentru realizarea maturităţii şcolare este necesară pregătirea copilului preşcolar în plan:

- Cognitiv
- Afectiv
- Volitiv

Pe parcursul evalării au fost folosite diferite metode și tehnici de evaluare a maturității școlare
cum ar fi:
 metoda convorbirii;
 metoda observării;
 metoda biografică;
 discuția cu copilul și părintele acestuia;
 metoda testelor: asemănări și deosebiri, clasificarea;
 proba de orientare spațială Piaget-Head;
 Al 4-lea de prisos;
 metoda chestionării;
 Chestionarul Informații, listă de control/ întrebări (anotimpurile, zilele săptămînii,
lunile anului, locul și anul nașterii, noțiune oraș-sat, numărarea crescătoare și
descrescătoare, culorile, formele geometrice);

Astfel, s-a observat:

 Dezvoltarea armonioasă a copilului depinde în mare măsură de mediul familial și
intervenția părintelui în formarea personalității copilului: acești copii au fost mai
deschiși spre comunicare, mai degajați emoțional și relaționau cu psihologul, sînt
capabili să se dezvolte armonios și în continuare la școală.
 O parte din copii nu sînt obişnuiţi să-şi însoţească cererile cu te rog, să răspundă
cu mulţumesc şi să salute.
 Nu toți copiii sînt obișnuiți să exploreze imaginile, să le explice, să identifice titlul
poveştii.
 La solicitare ei pot relata povești din cele pe care le cunosc respectînd
succesiunea evenimentelor.
 Întârzieri în organizarea şi dezvoltarea limbajului.
 Majoritatea copiilor nu au formate îndeajuns deprinderile de autoindependență,
sînt timizi și așteaptă permanent sprijinul și ajutorul părintelui.
 Copii deja sint mai bine pregătiți pentru înscrierea în clasa a I-i, comparativ cu
anul 2015.
 Părinții au fost mai insistenți ca copii lor să meargă la școală.

În caz de necesitate au fost consiliați părinții care au solicitat încrierea copilului în clasa I-îi
pînă la împlinirea vîrstei de 7 ani, ca să poată lua mai ușor decizii în interesul educațional al
copilului. În unele cazuri s-a recomandat părinților înscrierea copilului în grupa mare /
pregătitoare a instituției de învățămînt preșcolar. De asemenea, au fost informați părinții cu
privire la responsabilitățile și obligațiile lor în cazul cînd copilul va fi înscris în clasa I-i să ofere
sprijin și ajutor copilului permanent pe parcursul întregului an școlar.
În urma evaluării s-a constatat că în unele instituții de învățămînt preșcolar nu se pune
accent pe abilitățile generale ale copilului și nu se lucrează îndeajuns de a predispune copilul
pentru a putea relaționa și comunica în orice situație, cît și pregătirea copiilor pentru școală.
 Astfel, s-a observat că de multe ori se pune accent pe învățarea literelor, citire, scriere iar
cunoștințele de bază cum ar fi orientarea în spațiu (stînga/ dreapta), culorile, zilele săptămînii,
lunile anului, anotimpurile, localitatea unde s-a născut, țara, orașul, copiii nu le cunosc.