Curs – Metodologia cercetarii psihologice

Prof. Beatrice Manu

Metodologia este stiinta efectuarii cercetarii. Cunoasterrea stiintifica este obiectiva, ppne un
studiu sistematic. Mai mult decat atat, prin stiudiu stiintific, dorim sa ajungem la rezultate cu
valoare stiintifica. La rezultate valide si fidele dpdv stiintific, adica tema de studiu sa fie
reprezentativa. Metodologia doreste sa dea riguare stiintifica demersului parcurs. Metodologia
este o stiinta generala, in care se dezvolta toate modalitatile de realizare a cunoasterii stiintifice.
De aceea, metodologia vizeaza nu doar modalitatea de alegere si aplicare a unei metode de lucru,
ci intregul demers teoretic si totodata ansamblul elementelor care intervin in cercetarea
stiintifica. Metodologia este cea care ne asigura cunoasterea autentic stiintifica a realitatii, prin
relatia pe care aceasta stiinta o dezolta intre teoria care sta la baza efectuarii cercetarii
(paradigma, corpusul teoretic) si cercetarea concreta, cercetarea direct observabila si
masurabila, cercetarea de teren (contactul direct dintre cercetator si problema cercetata).
O alta definitie a metodologiei: aceasta ppne analiza critica si obiectiva a activitatii de cercetare,
respectiv a aspectelor teoretice, conceptuale, precum si a metodelor si tehnicilor utilizate in
cercetare. Un sociolog (Paul Lazarsfeld), considera ca metodologia cuprinde 6 domenii majore de
interes. Acest aspect este valabil pt cercetarea in domeniu social-uman in general (sociologie,
stiintele educatiei).
1) Delimitarea obiectului de studiu (in cercetarea concreta, de teren, direct observabila);
2) Analiza conceptelor;
3) Analiza metodelor si tehnicilor de cercetare
4) Analiza raportului dintre metodele si tehnicile utilizate in cercetare;
5) Sistematizarea datelor obtinute in cercetarea de teren;
6) Formalizarea rationamentelor.

Fiecare domeniu propus de Lazarsfeld va fi discutat de catre noi in cursurile viitoare, si fiecare
domeniu va fi operationalizat, va fi ramificat, in demersuri si etape specifice de cercetare (pasi
urmati de cercetator). Primul lucru pe care trebuie sa il facem este ca din multitudinea de
fenomene, cercetatorul va decupa, va delimita un obiect de studiu, ca prima etapa de efectuare
a unui cercetari stiintifice. Nu vom putea cuprinde niciodata, printr-un singur studiu/investigatie,
toate elementele social umane care intra in sfera noastra de interes (atat dpdv social cat si
individual). Integarea fenomenului studiat ppne o analia metodologica riguroasa. Cercetarea unui
fapt/fenomen/realitati pleaca si se fundamenteaza pe teorie. Fara cunoasterea teoretica a
fenomenului studiat, nu putem pune in discutie demersuri metodologice clarer, pentru
efectuarear unei cercetari metodologice de teren.
Metodologia reprezinta analiza aparatului conceptual. Acest demers ppne clarificarea intelesului
conceptului, prin definire si analiza riguroasa a limbajului utilizat. Daca intr-un discurs teoretic,
pur speculativ, conceptele sunt definite cu mai putina rigurozitate, in cercetare lucrurile nu stau
asa. Este necesara analiza riguroasa a conceptelor prrin care se denumeste realitatea supusa
cercetarii, pt a deprinde un demers riguros de cercetare. Acest lucru ppne operationalizare,
delimitarea intregului spatiu de atribute, calitati, ce imbrarca conceptul ce denumeste realitatea
de cercetare. Metodologia se preocupa de analiza metodelor si tehnicilor de cercetare, de
respectarea regulilor de construire si aplicare a acestora in scopul eliminarii
distorsinuilor/erorilor, si prin aceasta, asiguarrea reprezentativitatii concluziilor de cercetare.
Metodologia are in vedere adecvarea unor tehnici/instrumente de cercetare, la obiectul cercetat.
Ca o concluzie la definirea conceptului de metodologie: este stiinta care ghideaza intregul act al
cunoasterii stiintifice, de la delimitarea obiectului de studiu, pana la reconstituirea in plan
teoretic a realitatii studiate (supuse cercetarii). Prin metoda se intelege modul de cercetare.
Acest lucru ppne un intreg sistem de reguli, de principii, pe care le respectam, tocmai pentru a
realiza cunoastere rigurroasa/stiintifica, a obiectului cercetat.
In practica se foloseste adesea termenul de metoda, pentru acel element care prescrie un mod
de a actiona in efectuarea unei cercetari. In stiintele social-umane, termenul de metoda se
utilizeaza in acceptiuni variate, avand fie un sens prea larg, fie prea restrictiv. Exista o legatura
puternica/mare intre termenii metoda de cercetare si tehnica de cercetare. Insa din
considerrente pedagocica, diferentierea se poate face ierarhic: intotdeauna metoda este mult
mai complexa decat tehnica. Pentru ca tehnicile de cercetare subsumate metodelor (adica
modului de actiune in realizarea unei cercetari) se refera la demersul concret, operational, al
abordarii fenomenelor de cercetare. In literatura, avem urmatorul exemplu: daca ancheta de
cercetare reprezinta metoda de cercetare, chestionarul, de exemplu, reprezinta tehnica de
cercetare. Chestionarul poate fi administrart (procedeul de lucru) prin mai multe variante:
administrat sau autoadministrat. Chestionarul tiparit ca atare reprezinta instrumentul
administrat prin intermediul operatorilor de ancheta. Procedeul reprezinta modalitatea de
aplicare a tehnicii, cat si de utilizare a instrumentelorr de cercetare, acestea fiind uneltele
materiale de care se foloseste cercetatorul pentru inregistrarea datelor de cercetare.
Raporturile de subordonare si supraordonare al componentelor de cercetare (metoda, tehnica,
procedee, instrument etc.), sunt generate de raportul in care se afla cu nivelul teoretic ca si de
nivelul concret al cercetarii (de la general catre elemente concrete de cercetare). Se face trecere
de la general/abstract, catre realitatea concreta, catre elementele concrete de cercetare. De
aceea, putem sa spunem, ca metodele, tehnicile, procedeele si instrumentele de cercetare, toate
se subordoneaza (subsumeaza) perspectivei teoretico-metodologice, astfel incat autonomia lor
nu este decat una relativa (conform Septimiu Chelcea). Este foarte importanta teoria de la care
plecam, in cercetare.
Principii metodologice:
1) Principiul unitatii dintre teoretic si empiric (in sens pozitivist, de cercetare concreta – cercetare
de teren, sau direct observabila si masurabila).
2) Principiul unitatii dintre cantitativ si calitativ.
3) Principiul unitatii dintre comprehensiune si explicatie.
4) Prinicipiul unitatii dintre judecati constative si judecati evaluative.
Unitatea dintre aceste notiuni se regasesc si sub forma de dublete conceptuale fundamentale in
metodologia cercetarii (nu neaparat sub forma de prrincipii). Se mai pot gasi sub forma de
interdependenta dintre teoretic si empiric, dintre calitativ si cantitativ etc.

Legat de temele de seminar, din BB: o parcurgem (note de curs si bibliografie), noi putem atasa
la tema de seminar, referate, recenzii, lucrari etc., pe baza bibliografiei parcurse. Tema de la
seminar #1: „Cunoaşterea comună – cunoaşterea ştiinţifică. Rolul paradigmelor în cercetarea
ştiinţifică.”. Fie integral, fie o parte a acesteia. In acea tema sunt practic 3 sub-teme: cunoasterea
comuna; cunoasterea stiintifica sau rolul paradigmelor in cercetarea stiintifica.

Material prezent in „Sinteza curs Metodologia cercetarii psihologice I” in BB.

https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/content/listContent.jsp?course_id=_39736_1
&content_id=_2029532_1&mode=reset