Sunteți pe pagina 1din 166

PREVENIREA ABANDONULUI

ȘCOLAR ÎN RÂNDUL
ELEVILOR
Material suport
pentru cadre didactice și părinți

Ştef, 2017
Autori:

Brânză Ecaterina Felicia

Bujoreanu Nicoleta

Hardulea Anca

Oghină Ionela

Moraru Simona

Șavlovschi Rodica

Tamaş Ana – Camelia

Tamaș Nicoleta

Țabără Aura

Vameșu Cristina Emanuela

Acest material a fost publicat în cadrul proiectului Erasmus + Alfabetizarea


emoțională – instrument pentru consilierea profesorilor și părinților. 2016-1-
RO01-KA104-024042

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a


Uniunii Europene sau a Guvernului României.

2
CUPRINS

1. Abandonul școlar – aspecte teoretice p. 5


2. Program de consiliere - Prevenirea abandonului școlar p. 37
în rândul elevilor din ciclul primar

2.1. Intercunoaștere, formarea coeziunii grupului ”Despre p. 38


mine, despre noi...”

2.2. Percepția elevilor asupra școlii ”Hai la școală!” p. 41


2.3.Întărirea motivației pentru participarea la activitățile școlii p. 47
După o zi împreună...

2.4. Asumarea responsabilităților în grupul școlar ”Sunt un p. 50


elev responsabil!”

2.5.Dezvoltarea motivației pentru învățare, ”Meseria mea” p. 53

2.6. Evaluarea impactului programului – Școala – o provocare! p. 60

3. Program de consiliere - Prevenirea abandonului școlar p. 65


în rândul elevilor de gimnaziu

3.1. Identificarea și formarea grupului țintă p. 68

3.2.Intercunoaștere – formarea coeziunii grupului - A stăzi e p. 75


despre mine!

3.3.Stresul și școala - Învăţăm despre stres p. 77

3.4.Stimularea capacității decizionale - Decizia este a mea! p. 81

3.5.Comunicare și conflict - A rborele conflictului p. 85

3
3.6. Pași pentru transmiterea unui mesaj asertiv - Păpuşa p. 89
Ioana

3.7. Tehnici eficiente de studiu- Taxi, du-mă unde vreau p. 93

3.8. Evaluare finală - Ghici cine sunt? p. 96


4. Program de consiliere - Prevenirea abandonului p. 99
școlar în rândul elevilor de liceu

4.1. Auto și inter-cunoaștere Cum mă văd eu? Cum mă văd p. 101


ceilalți?
4.2. Strategii și tehnici generale de învățare p. 105
4.3. Managementul stresului p. 110
4.4. Strategii motivaționale p. 113
4.5. Planuri de viitor p. 117
4.6. Absenteismul p. 121
5. Prevenirea abandonului școlar – material suport p. 131
pentru părinții copiilor din ciclurile şcolare preprimar şi
primare

5.1. Autocunoaștere și intercunoaștere p. 133


5.2. Dezvoltarea stimei de sine p. 137
5.3. Exprimarea emoțională p. 141
5.4. Comunicarea asertivă p. 144
5.5. Învățarea prin metode alternative p. 146
6. Prevenirea abandonului școlar – material suport p. 150
pentru părinții copiilor din ciclul şcolar gimnazial

6.1. Autocunoaștere și intercunoaștere p. 152


6.2. Dezvoltarea stimei de sine p. 154
6.3. Exprimarea emoțională p. 156
6.4. Comunicarea asertivă p. 160
6.5. Învățarea prin metode alternative p. 162

4
Abandonul școlar – aspecte teoretice

1. Abandonul școlar – precizări conceptuale

În literatura de specialitate au fost propuse mai multe definiții


ale abandonului școlar printre care amintim: ”formă de eșec școlar”,
,,părăsirea sistemului de educaţie înainte de finalizarea învăţământului
obligatoriu”, “părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), indiferent de nivel,
fără obţinerea diplomei care să ateste finalizarea studiilor” sau “ieşirea
din sistemul de învăţământ fără un act care să-l certifice pe individ pe
piaţa muncii”.

Definiţia oficială dată abandonului şcolar este detaliată în


Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ
Preuniversitar, art. 68 alin. (5) (ROFPREU, 2005). Mai exact, conform
acestuia, se află în situaţie de abandon şcolar elevul care nu
frecventează cursurile de zi ale unei clase din învăţământul
obligatoriu, depăşind cu mai mult de doi ani vârsta clasei respective.

Cercetările realizate în deceniile şapte şi opt referitoare la


abandonul şcolar pot fi grupate în trei mari categorii, corespunzătoare
perspectivelor de abordare / interpretare:

1. Abordarea psihosocială a ur măr it să demonstr eze că aceia car e


abandonează şcoala diferă de cei care îşi finalizează studiile în ceea ce
prieşte unul sau mai multe atribute psihosociale sau trăsături de
personalitate; numeroase studii de această factură au investigat rolul
motivaţiei, inteligenţei, imaginii de sine şi agresivităţii în decizia de-a
abandona şcoala.

5
2. Perspectiva interacţionistă inter pr etează abandonul ca pe o
consecinţă a interacţiunii dintre caracteristicile individuale ale elevilor
şi cele ale mediului educaţional, în care se includ ceilalţi actori sociali
(profesori, colegi) şi variabile ale programelor educative. Tinto
argumenta în 1979 că „abandonul şcolar este rezultatul unei
interacţiuni personale insuficiente cu ceilalţi membri ai colectivităţii”
ceea ce reprezintă o consecinţă directă a sistemului de aspiraţii al
individului.

3. Teoria constrângerii externe afir mă că abandonul şcolar nu este


atât un produs al sărăciei, cât un produs al presiunii factorilor de mediu
pe care individul nu îi poate controla. Factorii care au un impact
deosebit asupra menţinerii elevilor în şcoală sunt cei legaţi de sănătate
şi obligaţiile profesionale şi familiale.

Literatura de specialitate contemporană consemnează două


perspective explicative ale abandonului şcolar:

a) Concepţia şcolii dominante sau tradiţionale plasează întreaga


responsabilitate a abandonului şcolar asupra elevilor şi operează cu
termenul de drop-out, care sugerează că decizia de a abandona
şcoala, independentă şi definitivă, îi aparţine individului.

b) Cea de-a doua concepţie îi vede pe cei care abandonează şcoala ca


pe nişte excluşi, pornind de la premisa că un număr mare de elevi sunt
„expulzaţi” din şcoală din cauza experienţelor traumatizante de eşec şi
frustrare trăite în mediul şcolar. Termenul cu care operează această
abordare este push-out, responsabilitatea pentru abandonul şcolar
fiind plasată la nivelul instituţiei şcolare.

6
Teoria excluderii interpretează variabilele conexe statutului
şcolar, determinat de performanţele şcolare ale elevilor, ca fiind
simptomele şi nu cauzele directe ale abandonului şcolar; numeroase
studii de specialitate au demonstrat că inegalităţile economice,
politice, structura socială, precum şi unele practici şcolare cum ar fi
exmatricularea sau eliminarea din şcoală pe perioade determinate de
timp urmăresc descurajarea, stigmatizarea şi excluderea elevilor.

Atât concepţia şcolii tradiţionale, cât şi teoria excluderii


recunosc faptul că o anumită rată a eşecului, factor cauzal în abandon,
există în majoritatea şcolilor/sistemelor şcolare şi că şcoala
ierarhizează în mod inevitabil elevii, ceea ce vine în contradicţie cu
baza ei democratică.

2. Cauze ale abandonului școlar

Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple și diverse: lipsa


accesibilității în general și a adaptării rezonabile în învățământ, lipsa
tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive în
procesul de învățământ, insuficiența serviciilor de sprijin oferite, lipsa
transportului adaptat, slaba conștientizare a familiei cu privire la
importanța dezvoltării potențialului copilului/tânărului, atitudini
discriminatorii sau negative cu privire la incluziunea școlară a copiilor
și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe eductive speciale și altele.

Cauzele abandonului școlar pot fi evaluate din trei perspective:

1.Cauze psihologice - care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a


elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută
în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută,

7
imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale
reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie
la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor);

2. Cauze sociale care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale


familiei: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice,
părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate;

3. Cauze psihopedagogice care ţin de contextul şcolar specific


(inclusiv relaţia profesor-elev):

presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă


elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica
de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi
ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile,
trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare
– împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici
proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale (în şcolile de
”elită”).

Cauzele psihologice ale abandonului școlar

Cauzele psihologice sunt acele cauze care ţin de elev, de


structura lui particulară şi se referă la:

- anumite probleme grave de sănătate de natură anatomico-fiziologice


(malformaţii corporale sau defecte senzoriale, inclusiv handicapul
fizic) care dau naştere unor complexe de inferioritate şi în cazul în care
acest copil nu este susţinut afectiv de către cei din jur, el va deveni tot

8
mai suspicios şi timorat în situaţiile şcolare evitând pe cât posibil
acţiuni de grup şi în final să abandoneze şcoala;

- cauze psihologice care ţin de deficienţe ale dezvoltării psiho-


intelectuale (nivel redus al inteligenţei, autismul infantil, profunda
interiorizare a ideilor, a sentimentelor proprii, îndepărtarea de realitate,
hipersensibilitate sau irascibilitate, toate acestea stau la baza crizelor
impulsive şi a reacţiile de abandon şcolar de tot felul, inclusiv al celui
şcolar).

Cauzele sociale ale abandonului școlar

Alături de şcoală, familia reprezintă un instrument esenţial de


reglare a legăturilor copilului cu mediul. Familia este unul din factorii
hotărâtori care contribuie la formarea personalităţii acestuia,
pregătindu-l astfel pentru viaţă. De felul în care se achită de sarcinile
care-i revin, de modul în care-şi asumă propriile-i roluri depinde
dezvoltarea ulterioară a copilului.

Familia trebuie să asigure copilului propriu un mediu favorabil


dezvoltării şi învăţării. Scopul principal al educaţiei părinteşti este
acela de a pregăti copilul pentru existenţa independentă ca adult. Un
copil îşi începe viaţa printr-o stare de totală dependenţă. Dacă educaţia
lui este reuşită, tânărul sau tânăra se va desprinde din acea dependenţă,
devenind o fiinţă umană cu respect de sine, responsabili faţă de sine şi
capabilă să răspundă cu entuziasm şi competenţă la provocările vieţii.
Viitorul adult va deveni "independent" nu numai din punct de vedere
financiar, ci şi intelectual şi psihic.

9
Există o veche şi excelentă maximă care spune că o educaţie
părintească eficientă constă în primul rând în a-i da copilului rădăcini
să se dezvolte şi apoi aripi să zboare.

Studiile de specialitate au arătat că situaţia concretă în care se


dezvoltă copilul, cu alte cuvinte situaţia familiei în care creşte copilul
şi tot ceea ce derivă din această situaţie, reprezintă principala cauză a
abandonului şcolar.

Probleme economice ale familiei

Starea materială bună a familiei este un factor important al


reuşitei şcolare, disponibilităţile financiare existente putând susţine
şcolarizarea (taxe, rechizite, cărţi etc.) şi crearea condiţiilor necesare
studiilor de lungă durată şi pentru profesii solicitate imediat pe piaţa
forţei de muncă.

Putem vorbi de adevărate bariere socio-economice care reduc


şansele familiilor sărace de a-şi trimite copiii la şcoală, cum ar fi:

1. asigurarea hranei zilnice şi a pacheţelului cu mâncare


pentru şcoală,

2. lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei sezoniere,

3. lipsa condiţiilor locative necesare studiului,

4. costurile / cheltuielile educaţionale ridicate.

Climatul familial

Familia, prin tonalitatea şi atmosfera sa afectivă, prin


dimensiunea sa culturală şi gradul ei de integrare socială, constituie un

10
mediu educativ determinant. Orice dezacorduri şi tensiuni existente în
mediul familial vor genera în conştiinţa copilului îndoieli, reticenţe sau
reacţii neadaptative.

Analiza succintă a rolului climatului familial în ceea ce priveşte


abandonul şcolar se bazează pe câteva repere printre care amintim:

a) dezorganizarea familiei

b) divergenţele educative dintre membrii adulţi ai familiei

c) grupul fratern non-suportiv etc.

Absența controlului parental

Şcoala obligă părinţii să exercite asupra copiilor un control


accentuat. Familiile copiilor care abandonează şcoala sunt deficitare
sub aspectul controlului parental exercitat, acest deficit manifestându-
se prin:

- lipsa ajutorului la învăţătură din partea părinţilor. Lipsa sprijinului


părinţilor în pregătirea şcolară a copiilor contribuie într-o mare măsură
la randamentul şcolar scăzut al acestora.

- lipsa controlului asupra activităţii copiilor în timpul liber; aceasta se


datorează fie mediului familial dezorganizat, caracterizat de violenţă şi
consum de alcool, fie faptului că părinţii sunt mult prea ocupaţi,
neputând astfel să-şi supravegheze copiii.

Nivel cultural scăzut

Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiază,


chiar de la începutul şcolarităţii, de un "tezaur cultural" identic sau
foarte apropiat de cultura vehiculată de şcoală, ceea ce îi va asigura

11
succesul şcolar şi, ulterior, cel profesional. Totodată, copilul
aparţinând unei astfel de familii este stimulat să frecventeze diferite
instituţii culturale şi să participe la realizarea unor activităţi culturale
intrafamiliale. Prin comparaţie cu aceste familii, cele cu un

mediu defavorizant nu pot să asigure copiilor referinţele culturale


minime, necesare pentru a valorifica eficient oferta şcolară existentă.

Abandonul şcolar ţine, în primul rând, de abandonarea şcolii în


contextul mentalităţii, acţiunilor şi nevoilor sociale. Şcoala a ajuns sa
fie abandonată, înainte de toate, pentru că, în ziua de azi, nu contează
în ierarhii, nu e percepută ca valoare în sine. Drept urmare, "reţeta
succesului", "exemplele de succes" ori alte sinonime din această
categorie par a constitui apanajul unor neduşi la şcoală sau, în orice
caz, la şcoala calificării pentru reuşita dobândită. Pe trepte inferioare
ale vârstei şi parvenirii, se bucură de mare trecere mediatică, bănească,
admirativă cei care şi-au legat performanţele de abandonarea şcolii,
văzută drept opţiune binevenită în atingerea succesului. Folclorul
foarte nou a impus vorbe de felul "ai carte, n-ai parte" şi "tocilarii", ca
semn depreciativ al celor care încă sunt convinşi că e bine să scrii şi să
citeşti ca lumea.

Cauze psihopedagogice ale abandonului școlar - Cadrele didactice,


stilul didactic, programa școlară

G. Stor, cercetând fenomenul abandonului şcolar în Germania


constată că profesorii, când se confruntă cu acest fenomen, tind să
caute cauzele lui doar în afara şcolii, deoarece nu acordă atenţia
cuvenită fenomenului, neglijând activitatea cu elevii slabi, solicitând la
lecţii mai ales elevii cu rezultate bune şi foarte bune. C. Kupisiewicz a
12
organizat o cercetare pe doi ani în vederea elaborării metodelor celor
mai adecvate pentru combaterea insuccesului şcolar şi implicit a
abandonului şcolar. Analiza datelor a evidenţiat că „la abandon şcolar
contribuie cel mai mult greşelile pe care le comit profesorii prin faptul
prin faptul că nu cunosc suficient ştiinţele pedagogice că studiază
puţin personalitatea elevului”. După C. Kupisiewicz există trei cauze
didactice principale de care sunt responsabile cadrele didactice şi care
determină abandonul şcolar:

- Greşelile metodice ale cadrelor didactice în timpul predării;

- Cunoaşterea insuficientă a elevilor de către cadrele didactice care


predau la clasă;

- Absenţa, în cadrul şcolii a unei griji permanente a cadrelor didactice


pentru „elevii slabi” la învăţătură.

Probleme ale școlii

Factorii generali de ambianţă educaţională atrag atenţia asupra


rolului contextului social în care se face educaţia, respectiv asupra
valorii şi importanţei pe care statul şi diferite alte instituţii o acordă
învăţământului în ceea ce priveşte integrarea, succesul profesional şi

social al elevilor.

a) Probleme de ordin financiar: resurse insuficiente alocate pentru


învăţământ (repararea şcolilor, dotarea claselor şi a şcolilor cu grupuri
sanitare, instalaţie termică, etc.).
b) Probleme privind capitalul uman ce se referă la calitatea resurselor
umane de care dispune școala: problema cadrelor didactice din mediul
rural și rolul cadrelor didactice, în general.
13
3. Factori care determină abandonul școlar/părăsirea
timpurie a școlii

a. Factori care influențează elevul/familia în privința cererii de


educație

- Nivelul scăzut al venitului per familie, ca o constrângere financiară


pentru a suporta costurile colaterale ale educației, în special în rândul
familiilor sărace și dezavantajate

- Accesibilitatea teritorială scăzută a serviciilor de educație în zonele


rurale izolate

- Implicarea copiilor în activități de muncă sezonieră și de îngrijire a


fraților mai mici

- Migrația părinților din unele comunități, în străinătate (conduce la


retragerea temporară de la școală)

- Nivelul de educație al părinților, în special nivelul de educație al


mamei

- Modul de a percepe beneficiile școlarizării în familie

- Copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale

- Sănătatea, căsătoria timpurie și/sau sarcina, alte motive personale

- Sărăcia, posibilitățile reduse de angajare și participarea scăzută la


educație a părinților în multe comunități rurale/suburbane; rata
părăsirii timpurii a școlii ridicată în rândul copiilor romi este, de
asemenea, asociată sărăciei și, în unele cazuri, factorilor culturali.

14
b. Factori care influențează oferta de educaţie

- Numărul insuficient de locuri și disponibilitatea limitată a


programelor tip A Doua Șansă și Școală după Școală în zonele rurale
și în comunitățile sărace

- Numărul insuficient de locuri pentru ucenicie/ stagii de practică

- Lipsa infrastructurii la nivelul creșelor, în special în zonele rurale

- Insuficienta corelare între oferta educațională și specificul economic


local

- Calitatea, procesele și practicile educaționale: probleme


comportamentale la nivel de școală, în special în ceea ce privește
atitudinea cadrelor didactice față de elevi (și reciproc) sau a atitudinii
cadrelor didactice față de părinți

- Sprijinul insuficient pentru elevii aparținând grupurilor minoritare

- Calitatea proceselor de predare și învățare: abilitățile și metodele de


predare ale cadrelor didactice nu sunt corelate cu metodele moderne și
sunt inadecvate pentru a răspunde nevoilor grupurilor aflate în situație
de risc; metodele de predare sunt inadecvate; lipsa resurselor de
învățare disponibile în școli; elevii sunt incapabili să promoveze
examenul național de la sfârșitul clasei a VIII-a; cadrele didactice nu
sunt motivate

- Mediul școlar – lipsa de comunicare între diferitele niveluri ale


sistemului educațional și părinți/ comunitate și alte instituții relevante
la nivel local

15
- Lipsa disponibilității resurselor financiare suplimentare la nivelul
MECS: alocările bugetare și de personal pentru abordarea PTȘ au fost
insuficiente; condițiile din școli sunt inadecvate

- Lipsa consilierilor școlari sau a psihologilor pentru a-i ajuta pe copiii


cu cerințe educaționale speciale; elevii cu dizabilități nu primesc
sprijinul adecvat

- Lipsa unor date fiabile, transparente și în timp util împiedică


capacitatea sectorului de a monitoriza adecvat tendințele de părăsire
timpurie a școlii

- Corelația slabă între oferta educațională și nevoile de competențe și


cunoștințe de pe piața muncii

- Alocarea financiară limitată per elev din bugetul școlii (căci numărul
de elevi este mic), care acoperă doar costurile administrative de bază și
salariile cadrelor didactice, fără a exista fonduri disponibile pentru
măsurile specifice privind PTȘ.

4. Fenomenul abandonului școlar la nivel național

Abandonul școlar sau părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) este


definit în România ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24
de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior (echivalentul
clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare
sau formare profesională. În ultimii zece ani, rata de PTȘ a mai scăzut
la noi în țară și România și-a propus să atingă ținta de 11,3% în 2020.
Totuși, rata PTȘ a crescut, fapt ce a coincis cu criza financiară globală
din 2008-2009, anulând progresul anilor anteriori. Rata PTȘ a fost de

16
17,3% în 2013, plasând România în urma a numai patru țări cu rate ale
PTȘ mai mari: Italia, Portugalia, Spania și Malta.

În România, părăsirea timpurie a școlii predomină mai ales în


rândul anumitor grupuri aflate în situație de risc, în special tineri din
comunitățile rurale, tineri provenind din familii cu venituri modeste,
romi și alte minorități și elevi care au repetat cel puțin un an sau care
au abandonat școala. PTȘ este o problemă pregnantă, mai ales în
mediul rural.

La nivelul învățământului secundar, rata de abandon este mult


mai mare în școlile din mediul rural, decât în cele din mediul urban.
Elevii săraci rămân în urma celor mai înstăriți, iar accesul lor la
învățământul secundar superior și post-secundar este limitat. Această
discrepanță conține și un factor spațial important, din moment ce o
mare parte dintre familiile sărace provin din două dintre cele mai
sărace regiuni: nord-estul si sud-vestul României.

Elevii de etnie romă se află în situație de risc din cauza


condițiilor precare de trai și a sărăciei; situația este și mai gravă pentru
fetele de etnie romă, în parte din cauza tradițiilor culturale. Cu toate
acestea, lipsa unor statistici de încredere privind situația romilor în
general este un obstacol important pentru estimarea corectă a
magnitudinii acestei probleme. Elevii cu cerințe educaționale speciale
și elevii din alte minorități sunt, și ei, în situație specială de risc de
părăsire timpurie a școlii. Ratele de repetenție, unul dintre cei mai
importanți predictori ai PTȘ sunt mari în România, mai ales în rândul
băieților și al elevilor din mediul rural din școlile din învățământul
secundar inferior.

17
Elevii din România părăsesc timpuriu școala din diferite
motive, inclusiv a unor factori de natură personală, familială, școlară și
socială. Datele internaționale privind PTȘ indică faptul că, în mod
tipic, există mai mult de un factor care determină tinerii să părăsească
timpuriu școala. În general, este rezultatul unui proces progresiv și
cumulativ de scădere a implicării. Din punct de vedere al cererii, PTȘ
poate fi declanșată de: probleme personale, de sănătate sau emoționale
etc. cu care se confruntă tinerii. Totodată, PTȘ poate fi asociată cu
mediile cu probleme socio-economice sau familiale ale elevilor. În
cazul unora dintre tineri, costul de oportunitate de a rămâne în școală
este prea mare și, în acest context, pornesc în căutarea unui loc de
muncă sau a altor oportunități specifice în afara școlii. Factorii privind
oferta explică, de asemenea, fenomenul PTȘ. Accesul limitat la
învățământul de calitate sau la forma de studiu preferată îi poate
determina pe tineri să abandoneze. Problemele cu mediul școlar sau
disciplinele de studiu, în special relația cu cadrele didactice și cu alți
elevi sunt, de asemenea, importante.

Grupurile vulnerabile aflate în situație de risc de abandon


școlar în România sunt:

- minoritățile și alte grupuri marginalizate

- copiii din comunitățile rurale

- elevii care repetă sau care abandonează școala

- copiii/tinerii cu cerințe educative speciale.

18
5. Costurile economice și sociale ale abandonului școlar
timpuriu

Părăsirea timpurie a școlii are implicații sociale și economice


importante. PTȘ este un factor major care contribuie la excluziunea
socială ulterioară în viață. Tinerii care părăsesc prematur școala sunt
mai predispuși riscului asociat șomajului sau al celui de a câștiga mai
puțin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de
competențe necesare în Europa sugerează că, pe viitor, doar 1 din 10
locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit
timpuriu școala. Iar această problemă generează o serie de costuri
publice și sociale, sub forma unor venituri și a unei creșteri economice
mai mici, a unor venituri fiscale mai reduse și a unor costuri mai
ridicate pentru serviciile publice, cum sunt cele din sănătate, justiție și
plata prestațiilor sociale.

Tinerii care abandonează timpuriu școala sunt mult mai probabil să


depindă de prestațiile sociale și au un risc mai mare de excluziune
socială. De asemenea, nivelul scăzut de educație le afectează acestor
tineri câștigurile lor pe durata de viață, bunăstarea și sănătatea, în
general.

Un al aspect important asociat cu abandonul școlar este faptul că


aceste persoane tind să participe mai puțin la procesele democratice
ceea ce determină implicit o scădere a șanselor acestora de a participa
și influența activ viața politică și socio-economică a țării, izvorul
resurselor, credințelor, atitudinilor și valorilor ce mențin în mișcare
sistemul socio-politic rămânând doar o resursă neutilizată.

19
Abandonul școlar timpuriu are efecte negative pe termen lung
asupra dezvoltării sociale și a creșterii economice. Inovarea și
creșterea economică se bazează pe o forță de muncă calificată.
Reducerea ratei medii europene a abandonului școlar timpuriu cu doar
1 punct procentual ar oferi economiei europene în fiecare an, cu
aproape o jumătate de milion de potențiali angajați tineri suplimentari
calificați.

6. Obiectivele UE privind abandonul școlar

Reducerea PTȘ este esențială pentru atingerea mai multor


obiective europene și naționale cheie. Este important să fie luate în
considerare obiectivele identificate de strategia Europa 2020: creștere
inteligentă, prin îmbunătățirea nivelurilor de educație și formare și
creștere incluzivă, prin sublinierea PTȘca factor de risc major pentru
șomaj, sărăcie și excluziune socială. Inclusiv obiectivul de creștere
susținută, care pune accent pe eficiența resurselor, sustenabilitatea și
competitivitatea mediului este afectat de PTȘ, care va compromite
competitivitatea oricărei economii dacă nu este ținută sub control.
Îmbunătățirea abilităților cetățenilor și reducerea părăsirii timpurii a
școlii continuă să fie prioritățile cheie ale României. România susține
principiul egalității de șanse în educație, indiferent de caracteristicile
individuale. În acest sens, provocarea țării este de a îmbunătăți
performanța educațională în rândul tuturor copiilor pentru a satisface
cerințele unei economii bazate pe cunoaștere.

20
7. Prevenirea abandonului școlar – tipuri de strategii de
intervenție

Activitatea de prevenire este complexă, deoarece presupune


intervenţii concrete care să ducă la reducerea cât mai mult a
fenomenului de abandon şcolar, prin acţiuni menite să limiteze sau să
înlăture unde este posibil cauzele abandonului şcolar. De aceea este
nevoie ca să existe preocupări reale pentru prevenirea abandonului
şcolar, atât din sfera politică, cât şi din partea societăţii civile. Astfel,
prevenirea abandonului şcolar s-ar îmbunătăţii prin:

- existenţa unor programe guvernamentale care să vizeze prevenirea


abandonului şcolar. La noi, există preocupări în acest sens, dar este
nevoie ca aceste programe să fie mereu îmbunătăţite, să se ţină cont de
toţi factorii care pot determina abandonul şcolar şi în consecinţă
programele să conţină măsuri concrete de limitarea acţiunii factorilor
de risc.

- existenţa unor programe iniţiate de ONG, care să urmărească


reducerea sau chiar eradicarea fenomenului de abandon şcolar;

- acţiuni eficiente ale organismelor locale care se ocupă cu


prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, precum şi cu ajutarea
copilului aflat în situaţia de abandon şcolar;

- promovarea şi încurajarea cercetărilor în domeniul prevenirii şi


combaterii abandonului şcolar;

Intervenția trebuie să se centreze pe:

- Evaluarea nevoilor - din această perspectivă rolul consilierului


şcolar este acela de a realize studii şi cercetări care să identifice
21
nevoile elevilor , atat din perspectriva adaptării la cerinţele şcolii cît şi
al opiniilor şi atitudinilor faţă de comportamentele de evaziune/
devianţă şcolară. Intervenţia ar trebui să vizeze şi identificarea copiilor
care se află în situaţie de risc de abandon;
- Suport educațional - Intervenţia consilierului ar trebui bazată pe
suportul oferit cadrelor didactice pentru a realiza planuri de intervenţie
personalizate , programe de sprijin educaţional şi de remediere, ore de
pregătire suplimentară etc.
- Identificarea scopurilor personale - realizată prin consiliere
individuală şi de grup, participări la ore de dirigenţie pe teme privind
orientarea în carieră, susţinerea motivaţiei, autocunoaştere şi
dezvoltare personală, dezvoltare de abilităţi sociale;
- Implicarea părinților și a altor adulți semnificativi din comunitate -
rolul consilierului fiind acela de a acţiona pentru consilierea părinţilor,
activităţi de educaţie parental dar şi acţionarea ca o interfaţă pentru
identificarea şi mobilizarea reţelei de suport. Intervenţia presupune
colaborarea cu învăţătorul, dirigintele dar şi cu asistenţii sociali şi
mediatorii şcolari;
- Coordonarea intervenției acordate de alte organizații/agenții - prin
contactarea şi colaborarea asistenţilor sociali, ai Direcţiei de Asistenţă
Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, ONG-uri, IPJ, CEPCA,
Agenţia de Combatere a Traficului de Persoane, medici etc.;
- Realizarea de oferte de învățare extrașcolară și realizarea de
programe de tip ”Școala de vară/”Școala Altfel” – consilierul
colaborând cu ceilalți profesori, cu diriginții, învăţătorii şi oferind
consiliere pentru a realize activităţi extraşcolare cu acţiune centrată pe

22
nevoile elevului/elevilor, în care acesta să poată fi valorizat,
recompensat;
- Programe de advocacy, monitorizare și de fallow-up - ce vizează
monitorizarea factorilor de risc a elevilor influenţaţi de aceştia,
campanii media şi comunitare pe această problematic, activităţi de
training pentru cadrele didactice pentru a le sensibiliza şi creşte
competenţele de intervenţie ale acestora, monitorizarea elevilor după
finalizarea procesului de consiliere individuală.
Experienţele de la nivelul şcolilor care se confruntă cu
problematica abandonului școlar demonstrează faptul că activităţile de
prevenire au un mai mare succes în ceea ce priveşte participarea
şcolară, decât cele de intervenţie propriu-zisă. După ce un elev renunţă
la studii o perioadă de timp, este mai dificil să se reîntoarcă la şcoală şi
să-şi continue studiile. De aceea, pentru o prevenţie corectă a
abandonului, specialiştii în educaţie recomandă politici educaţionale
care să sporească gradul de atractivitate al şcolii prin:
- familiarizarea profesorilor cu tehnici de învăţare activă si interactivă;
- cunoașterea si utilizarea de către cadrele didactice a unor strategii de
adaptare curriculară
- stimularea motivaţiei învăţării şi adaptarea la necesitățile mediului
școlar eliminând: plictiseala, tensiune psihică negativă, monotonia
informaţiei, irelevanţa sau neaplicabilitatea informaţiei primite,
competiţia artificială cu un singur învingător la final, mediul impropriu
de învăţare, lipsa unui traseu de carieră identificabil, lipsa unui sistem
de atractori pe pasiunea cunoaşterii pentru elevi, inexistenţa unor
trasee compensatorii ce pot acorda o adoua şansă etc.

23
Plictiseala: cel mai important program al momentului la nivel
mondial este “no child be bored”, adică nici un copil să nu se
plictisească. Eforturile didactice de a aduce informaţii interesante şi
relevante ce împiedică plictiseala trimit însă obligatoriu către
exploatarea bazelor de date de pe internet, manualul devenind doar o
sursă comună de informare şi nu principala sursă. Pentru a rezolva
problema plictiselii este necesar ca profesorii să fie instruiţi în
utilizarea calculatorului şi în identificarea resurselor de pe Internet, dar
şi în modul de organizare al informaţiei care permite crearea de lecţii
interactive şi interesante, precum şi în stilurile de predare optime.
Tensiune psihică negativă: abuzul emoţional este cel care
conduce automat la violenţa în şcoală, dezinteres total asupra învăţării
şi abandon educativ.În concluzie un sistem care atrage şi nu impune,
care oferă o a doua şansă şi răsplăteşte excelenţa acolo unde apare este
soluţia optimă de motivare a elevilor.
Monotonia informaţiei: Curba monotoniei este invers
proporţională curbei rezultatelor achiziţiei de informaţii, de câte ori
este mai mare monotonia de atâtea ori sunt mai scăzute rezulatele. Cea
mai monotonă situaţie de predare este desigur citirea informaţiei din
carte sau din power point-uri. Din această cauză metoda didactică
optimă de lucru cu elevii ce conduce la achiziţii procentuale foarte
mari este metoda feedback-ului în care li se cere părerea elevilor
despre diversele subiecte sau probleme apărute, elevii având astfel
prilejul să afle unii de la alţii diferite informaţii şi să contribuie cu
propria viziune şi experienţă.
Irelevanţa sau neaplicabilitatea informaţiei primite: Deseori
de dragul logicii sau tradiţiei istorice sunt predate la clasă informaţii

24
irelevante din punctul de vedere al elevilor sau inaplicabile imediat în
practică. Transmiterea informațiilor pornind de la experienţă
personală/practică permite analizarea teoretică a acesteia, dezvoltarea
instrumentului analitic pe logica fenomenului prezentat şi aplicarea
ulterioară, practică a rezultatelor, în alt context.
Lipsa unui sistem de atractori pe pasiunea cunoaşterii pentru
elevi: Programul atractor ce se remarcă la nivel internaţional ca
fiind cel mai plin de potenţial şi cu cele mai mari succese este
programul enrichment, ce poate fi tradus ca ,,învăţămâmtul altfel,
şcoala fără catalog” prin care elevii şi profesorii explorează câmpuri
noi de cunoaştere şi se antrenează pe domenii ce nu sunt cuprinse în
planul cadru.
Existenţa unor trasee compensatorii ce pot acorda o a doua
şansă: Sistemul de corigenţe şi repetenţie este mai degrabă utilizat
cu scop punitiv decât cu scopul acordării unei a doua şanse, ceea ce
demotivează enorm elevii. O a doua şansă se poate realiza prin
formele de educaţie non-formală sau informală unde ne-existând note
cantitative, se poate urmări evoluţia calitativă a elevilor.
Existenţa unor senzori calitativi privind dinamica mentală a
elevilor în şcoală: Actul pedagogic este în esenţă bazat pe relaţia
profesorului cu elevul, unde treaba profesorului este să înţeleagă
modul de gândire al elevului şi să remedieze greşelile de logică, să
aducă cunoştinţele necesare dezvoltării mentale, psihice, emoţionale
sau motivaţionale ale elevilor.
Existenţa unor direcţii alternative de creştere a competenţelor
elevilor: Este binecunoscut faptul că pierderea succesului pe un
domeniu poate fi compensată prin câştigarea succesului pe un alt

25
domeniu, diferit de primul domeniu. Grav este când elevii consideră
şcoala un duşman ce trebuie învins şi eliminat, un fel de închisoare din
care vor să evadeze, în loc să o considere un templu al cunoaşterii şi
dezvoltării personale. Astfel de direcţii alternative sunt create de către
programele educaţionale dedicate unor subiecte sau domenii
neacoperite de planurile cadru şi de curricula formală.
Managementul informațiilor și al procesului de învățare
Sarcina majoră a instruirii rezidă în a educa şi a creşte
curiozitatea elevilor şi de a o cultiva considerînd-o potenţial motiv de
învăţare. Oferirea unor stimuli inediţi, dar nu foarte diferiţi de ceea ce
ştiu deja elevii, stimulează mult curiozitatea. Prezentarea stimulilor
care sunt nefamiliari elevilor poate produce mai curând anxietate, decît
curiozitate. De aceea este necesar să se asigure un echilibru între
complexitatea stimulilor şi claritatea acestora.
Modalităţile de intervenție în vederea prevenirii abandonului la
nivel de profesor au în vedere:
- oferirea explicaţiilor: Profesorii ar trebui să acorde mai mult timp
explicării: de ce învăţăm ceea ce învăţăm; de ce o anumită abordare /
teorie / activitate este importantă, utilă şi interesantă etc.
- oferirea recompenselor: Elevii care nu au încă consolidat un set
motivaţional intrinsec de a învăţa pot fi ajutaţi prin motivaţie
extrinsecă - remunerarea (psihologică sau materială).
- umanizarea acţiunilor şi comportamentelor: Elevii sunt mai
motivaţi să comunice cu profesorii care sînt mai „umani” şi cărora
pare să le pese de ei, de interesele şi scopurile lor. Profesorii pot
„apropia” elevii povestindu-le diverse istorioare de viaţă,
recunoscându-şi greşelile pe care le-au făcut când erau copii sau chiar

26
fiind adulţi deja. O astfel de personalizare a relaţiei profesor – elev îi
ajută pe aceştia să perceapă profesorii ca fiinţe umane apropiate, şi nu
ca figuri autoritare şi neplăcute.
- implicarea elevilor în activităţi: Unul din factorii majori ai
motivaţiei este implicarea elevilor în propriul proces de instruire.
Elevilor le place să se simtă utili.
- predarea inductivă: Cercetătorii susţin că prezentarea mai întâi a
concluziilor, iar apoi oferirea exemplelor lipsesc elevii de plăcerea de
a descoperi noul în mod individual.
- satisfacerea nevoilor elevilor: Satisfacerea nevoilor este o metodă
primară de menţinere a interesului elevilor şi a stării lor de bine.
Profesorul trebuie să identifice nevoile cele mai importante pentru
fiecare elev şi să ţină cont de ele.
- utilizarea emoţiilor pozitive pentru a creşte productivitatea şi
motivaţia: O memorie bună şi de lungă durată este în relaţie directă
cu starea emoţională trăită de subiect în momentul memorării, susţin
psihologii. Astfel, elevii învaţă mai bine atunci cînd învăţarea este
„acompaniată” de emoţiile plăcute. Utilizarea umorului, atunci cînd e
cazul, fără exagerări, poate stimula motivaţia elevului pentru
activitatea şcolară.
Modalităţile de intervenție la nivel de familie susțin:
- constituirea unor asociaţii a părinţilor cu copii aflaţi in situaţia de
risc / sau abandon şcolar care să vizeze:
 consiliere privind cariera: învățarea unor strategii de găsire a
unui loc de muncă;
 tehnici de rezolvare a situaţiilor de criză;

27
 strategii de monitorizare și gestionare a traseului educaţional
al propriului copil;
 participarea la târgurile de oferte educaţionale în scopul
informării cu privire la variantele optime de şcolarizare,
târguri de job-uri și orientarea părinţilor spre cursuri de
formare in calificările de pe piaţa forţei de muncă:
 sprijin financiar sub forma de rechizite, îmbrăcăminte;
Strategiile de intervenţie la nivelul comunităţii urmăresc:
- Informarea comunităţii cu privire la starea de fapt;
- Atragerea atenţiei asupra gravităţii si consecinţelor în plan socio-
economic la nivelul judeţului, dat fiind faptul că abandonul datorat
sărăciei generează la rândul său sărăcie;
Pregătirea şcolară şi profesională deficitară creează premise
pentru rata ridicată a şomajului şi a situaţiei financiare precare. Cei
care abandonează şcoala nu vor avea formaţia morală si civică
necesară rolului de părinte şi a celui de cetăţean al comunităţii. Pe de
altă parte, demersurile de prevenire şi reducere a abandonului şcolar
din mediul rural din România angrenează nu doar autorităţi şi actori
cheie de la nivelul fiecărei comunităţi, ci şi actori transnaţionali,
europeni. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, României i s-a
oferit posibilitatea de intervenţie în prevenirea şi stoparea abandonului
şcolar la scară largă prin proiecte cofinanţate de Fondul Social
European şi realizate prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane.
Iată câteva astfel de programe implementate sau în curs de
implemetare:
„Vreau să termin şcoala şi eu!”

28
„Şcoala, şansa mea!”
„Parteneriatul multiregional pentru prevenirea părăsirii timpurii a
şcolii”
,,VISE-Valorizarea Inovaţiei în Suportul Sectorial-Centre de Educaţie
şi Producţie Media pentru Prevenirea Abandonului Şcolar”.
„Alege şcoala!”
„Împreună vom reuşi!”
„Să învăţăm împreună!”
„Educaţie pentru toţi, educaţia este şansa ta!”
,,Educaţia, şansa de a-ti scrie propriul viitor!”
,,Împreună pentru copii!”etc.
Deşi în multe localităţi, abandonul şcolar nu reprezintă o
problemă gravă, se fac totuşi eforturi pentru recuperarea elevilor care
au ieşit prematur din sistemul de învăţământ. Cu toate acestea, însă,
lipsa fondurilor face ca unele dintre eforturile depuse să nu aibă
rezultatul scontat. Atragerea unor fonduri europene, respectiv
derularea unor programe confinanţate, este, în opinia managerilor
instituţiilor de învăţământ, soluţia cea mai eficientă în prevenirea şi
reducerea abandonului şcolar, dar şi a părăsirii timpurii a şcolii.
Prevenirea și combaterea abandonului şcolar necesită din
partea cadrelor didactice:

√ o atenţie susţinută pentru a descoperi din timp elevii în situaţie de


risc;

√ exigenţă în analizarea fiecărui caz în parte;

√ mult tact psiho – pedagogic pentru a–i îndrepta pe calea cea bună pe
elevii aflaţi în derivă.

29
Ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea
fenomenului.Importantă este cunoaşterea acestor cauze, descoperirea
lor în situaţii concrete si căutarea de modalităţi eficiente pentru
combaterea cauzelor și, implicit, a absenteismului/ abandonului școlar.

Strategii concrete de intervenție

√ Stabilirea unui parteneriat şcoală-familie, cu acţiuni concrete;

√ Eficientizarea comunicării profesor–elev prin instituirea unor teme


la orele de consiliere și orientare (dirigenţie) cu tematici precum:
expectanţele elevilor legate de conduita profesorilor, probleme pe care
le întâmpină cu diferiţi profesori, modalităţi de realizare a unor lecţii,
centre de interes ale elevilor etc;

√ Organizarea unor activităţi extraşcolare menite sa atragă elevii spre


activitatea şcolii;

√ Vizite la domiciliul elevilor şi discuţii cu părinţii elevilor celor care


absentează;

√ Stabilirea şi aplicarea unui program de recuperare a materiei şcolare


pentru elevii care absentează;

√ Stabilirea regulilor clasei/regulilor de conduită în mediul școlar la


începutul anului școlar;

√ Prelucrarea legislației și a Regulamentului de Ordine Interioară;

√ Sancţionarea elevilor care absentează nemotivat, în conformitate cu


legislaţia ţării și ROI;

√ Efectuarea serviciului pe şcoală cu mai multă vigilenţă;

√ Intocmirea unui plan de monitorizare a absențelor elevilor;


30
√ Realizarea unei baze de date cu elevii aflați în risc de abandon
școlar;

√ Solicitarea sprijinului profesorului consilier şcolar în alegerea


programului/ activităţilor de intervenţie-prevenţie şi aplicarea la
clasele de elevi cu un absenteism ridicat;

√ Includerea elevilor care absentează/ aflați în situație de risc într-un


program de consiliere psihopedagogică de specialitate.

-Mentoratul/ Tutoriatul

Mentoratul este o relație de suport și grijă de tip unu la unu, bazată pe


încredere. Tutoriatul este tot o activitate unu la unu, focalizată pe
informație academică, pe dezvoltarea de competente de scris, citit și de
alt tip.

- Invățare aplicată

Aceasta se referă la conectarea învățării academice cu realitatea, cu


nevoile comunității.

-Utilizarea oamenilor resursă din comunitate

Aceste metode de predare/învățare promovează creșterea


personală și socială, dezvoltarea carierei, a responsabilității civice.
Aceasta poate provoca un pas înainte în reforma sistemului de
învățământ.

-Programe școlare alternative Adresate persoanelor aflate în situație


de risc de abandon școlar, acestea trebuie să satisfacă nevoile sociale
ale elevilor și să răspundă cerințelor academice necesare pentru
obținerea unei diplome.

31
- Programe extrașcolare (programe de după-amiază și școli de vară)
pentru a elimina întârzierile și a « trezi » interesul spre domenii
diverse. Aceasta este extrem de importantă pentru elevii aflați în
situație de eșec școlar.

-Educația timpurie a copiilor, oferirea de oportunități educaționale

Cercetările au demonstrat că îmbogățirea educației, oferirea de


oportunități, de experiențe diverse de învățare poate modifica IQ-ul.
Cel mai eficient drum de a reduce numărul de copii care abandonează
este de a le oferi cea mai bună instruire în clasă, încă de la începutul
școlarității.

-Implicarea familiei

Cercetările au demonstrat că implicarea familiei are un impact pozitiv


asupra achizițiilor și dezvoltării copilului și este cel mai bun predictor
pentru succesul școlar al elevului.

-Programe de citire şi scriere

Intervenția timpurie pentru a ajuta elevii cu achiziții scăzute trebuie să


se focalizeze pe abilitățile de citire/scriere deoarece acestea sunt baza
pentru învățarea efectivă în orice domeniu.

Modalităţi de profilaxie

√ Menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea


trebuinţei de siguranţă/ securitate pentru toţi elevii;

√ Metode de predare – învăţare atractive;

√ Promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe


şcolare modeste să experimenteze succesul; evitarea constituirii unor

32
elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin
elitei;

√ Sistem echitabil de sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a


elevilor;

√ Nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate


de sancţionare a elevului;

√ Comunicarea eficientă și asertivă profesor-elevi (evitarea


etichetărilor, focalizarea pe recompensă);

√ Diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare;

√ Realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la


şcoală;

√ Inițierea unui forum al părinţilor;

√ Programe de consiliere a părinţilor;

√ Colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de


proximitate, jandarmeria, alte asociaţii şi ONG – uri).

Limite ale prevenirii abandonului școlar

Prevenirea fenomenului de abandon şcolar comportă anumite


limite. Oricât de bine gândită şi de fundamentată ştiinţific ar fi,
limitele ei apar datorită multitudinii de fenomene care condiţionează
prin interacţiunea lor abandonul şcolar.

Dintre limitele externe putem enumera:

- abandonul şcolar a existat şi există în orice tip de societate, deci el nu


poate fi eliminat;

33
- eliminarea tuturor cauzelor care determină abandonul şcolar este
practic imposibilă;

- măsurile de prevenire nu-şi pot propune decât intervenţii asupra


factorilor responsabili de abandonul şcolar în vederea limitării acţiunii
lor nocive;

- deseori măsurile preventive nu sunt bine coordonate şi ele nu-şi ating


scopul.

Limitele interne se referă la:

- scăderea eficacităţii acţiunilor preventive, datorită neimplicării în


acţiunea preventivă a tuturor forţelor sociale interesate;

- nu toţi actorii sociali reacţionează la metodele de prevenţie, mai ales


datorită caracteristicilor de personalitate;

- prevenţia nu poate depăşi anumite concepţii şi comportamente pe


care societatea le construieşte prin promovarea anumitor valori şi
practici sociale;

- activităţile preventive fac apel la diverse tehnici, dar nu toate din cele
utilizate sunt pertinente. Unele solicită costuri prea ridicate ceea ce le
face greu aplicabile.

Concluzii

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană,


investiţiile în educaţie au devenit o prioritate majoră. Astfel, au fost
implementate sau sunt în curs de implementare proiecte finanţate sau
cofinanţate din fonduri europene, proiecte ce au obiectivul de a reduce

34
rata părăsirii şcolii înaintea obţinerii unei calificări adecvate care să
permită includerea tinerilor pe piaţa muncii.

Cu toate acestea, în România abandonul şcolar este, încă, o


problemă socială cu care se confruntă cel mai mult comunităţile din
mediul rural. În aceste comunităţi, nevoia de intervenţie este foarte
mare. Specialiştii sunt de părere că responsabilitatea soluţionării
problemei abandonului şcolar trebuie asumată de jos în sus, de la
nivelul părinţilor, al cadrelor didactice şi al conducerii şcolii, până la
nivelul inspectoratelor şcolare judeţene şi al Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Părinţii şi cadrele didactice au impactul cel mai mare asupra


copiilor. Tocmai de aceea şi implicarea lor în reducerea
absenteismului şi părăsirii timpurii a sistemului de educaţie ar trebui să
fie mai mare. Este indicat ca ei să desfăşoare activităţi şcolare
atrăgătoare împreună cu elevii pentru a face timpul petrecut la şcoală
plăcut şi pentru a creşte atractivitatea şcolii.

Pe de altă parte, este nevoie ca atât copiii, cât şi părinţii să fie


consiliaţi şi informaţi despre beneficiile unei educaţii corespunzătoare,
respectiv despre riscurile la care se expune o persoană care a părăsit
timpuriu sistemul de educaţie. De asemenea, profesorii trebuie să fie
mai atenţi la problemele copiilor cu care lucrează şi să-i sprijine mai
mult în înţelegerea importanţei educaţiei pentru viitorul lor.

Surse Internet:

35
1. Articol ”Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în
România” - https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/
InvatamantPreuniversitar/2015/Strategie-PTS/Strategia-PTS-2015.pdf

2. Articol ”Prevenirea abandonului școlar - strategii de intervenție” –


prof. Ana-Maria Bușoiu Școala Gimnazială "Mihai Viteazul" Craiova,
Școala Gimnazială "Elena Farago" Craiova - https://www.scribd.com/
document/339926856/Prevenirea-abandonului-scolar-pdf

3. Articol ”Prevenirea și combaterea abandonului școlar” - https://


cie.roedu.ro/index_htm_files/2h.%20Prevenirea%20si%
20combatarea%20abandonului%20scolar%20lb%20romana.pdf

4. ”Studiu-diagnostic privind situaţia abandonului şcolar şi părăsirea


timpurie a şcolii în mediul rural” - http://www.fundatia.ro/sites/
default/files/Parte%20de%20Carte-Raport%20de%20Cercetare.pdf

5. Mapă de intervenție ”Rămâi la școală! Școala este șansa ta!” -


C.J.R.A.E. Galați, M.E.C.Ș.T. - https://www.scribd.com/
document/218591265/Mapa-absenteism-2011-2012

6. ”Ghid de lucru pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar -


Ghid pentru directori de școli” - http://www.unicef.ro/wp-content/
uploads/Ghid-de-lucru-pentru-prevenirea-si-combaterea-abandonului-
scolar-ghid-pentru-directori-de-scoli-2012.pdf

36
PROGRAM DE CONSILIERE

Prevenirea abandonului școlar în rândul elevilor din ciclul primar

Motivaţie:

Abandonul şcolar este, conform opiniei actuale a cercetătorilor,


un fenomen complex, cu cauze multiple, ce țin atât de caracteristicile
individuale ale elevilor, dar și de contextul familial, școlar și social în
care se află. Studiile pe termen lung arată că procesele prin care un
copil începe să se distanţeze de instituţiile de învăţământ apar adesea
în grădiniţă, când copiii se confruntă cu respingerea socială ca urmare
a comportamentului lor, considerat „inadecvat” sau deranjant. Având
în vedere că procesul de distanţare de şcoală se produce de-a lungul
unei perioade mai lungi, măsurile se dovedesc cu atât mai eficiente cu
cât sunt implementate mai devreme în sistemul de învăţământ (prin
programe înalt calitative de educaţie şi îngrijire a preşcolarilor și
școlarilor mici).

Programul de prevenire a abandonului școlar în rândul elevilor


din ciclul primar vizează dezvoltarea unei atitudini pozitive a elevilor
faţă de şcoală, prin identificarea resurselor personale care favorizează
obținerea performanețelor dorite, dar și identificarea valorilor,
resurselor importante furnizate de şcoală. Activitățile de consiliere
psihopedagogică propuse contribuie la dezvoltarea stimei de sine a
elevilor, construirea unei imagini de sine pozitive prin autocunoaştere
și dezvoltare personală și la creşterea motivaţiei şcolare prin
clarificarea scopurilor școlare și personale.

37
Scopul programului: Cr eșter ea nivelului de adaptar e și integr ar e
școlară a elevilor aflați în risc de abandon școlar

Metode de realizare: jocul didactic, desenul, povestir ea, explicaţia,

conversaţia, brainstorming, problematizarea, jocul de rol, lucru pe


grupe

Durata: 6 activități

Materiale utilizate: foi, cr eioane color ate, fișe de lucr u individual


și pe grupe, flipchart, markere

Desfăşurarea programului pe şedinţe:

Evaluarea programului:

-fișe de satisfacție cu privire la participarea la program

-evaluarea comparativă pre și postintervenție a indicatorilor


comportamentali ai adaptării și integrării școlare: absenteism, rezultate
școlare, relațiile în grupul școlar, respectarea normelor grupului.

Şedinţa 1 – Intercunoaștere, formarea coeziunii grupului

”Despre mine, despre noi...”

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii din ciclul pr imar aflați în r isc de abandon

Tema: ”Despre mine, despre noi...”

Scop: Dezvoltar ea abilităților de auto și inter cunoașter e în veder ea


formării unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți

38
Obiective:

O1 - să identifice caracteristici personale pozitive

O2- să identifice cât mai multe caracteristici pozitive ale colegilor

O3 - să descopere caracteristici prin care se aseamănă/se deosebesc de


colegi

O4 – să exerseze deprinderi de comunicare activă în grup

Strategii:

· Metode şi procedee: jocul didactice, conversația, explicația

· Mijloace: fișe de lucru, flipchart, markere, post-it- uri

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale

Resurse:

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate.
2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc de
spargerea gheții

Exercițiul ”Eu sunt...!”

39
Procedură: Fiecar e elev aduce la şcoală o jucăr ie de pluş sau
pânză pe care o prezintă în faţa grupului spunându-i numele şi o
asemănare cu propria persoană. Elevii aplaudă după fiecare prezentare.

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Profesorul anunță elevii că, în cadrul primei ședințe de consiliere,


vor avea ocazia să se prezinte și să îi cunoască pe ceilalți membri ai
grupului, să afle cât mai multe lucruri unii despre ceilalți. Tema
activității este ”Despre mine, despre noi...”

4. Desfăşurarea activităţii

Exercițiul ”Floarea”

Fiecare participant primește câte o fișă pe care este desenată o floare


și își scrie numele pe ea. În fiecare petală, fiecare elev notează câte o
caracteristică despre sine. Cei care doresc își pot colora florile. După
prezentări, este organizată o expoziție de flori.

Exercițiul ”Să ne strângem mâna”

Profesorul va enunţa câte un criteriu iar elevii se vor grupa


respectând criteriul şi îşi vor strânge mâna ca şi cum atunci s-ar vedea
prima oară.

Exemple de criterii:

1. Grupaţi-vă câte trei şi vă strângeţi mâna.

2. Grupaţi-vă cei cu bluze/ cămăşi de aceeşi culoare şi vă strângeţi


mâna.

40
3. Grupaţi-vă cei cu aceeaşi culoare a părului şi vă strângeţi mâna.

4. Grupaţi-vă cei cu aceeaşi culoare a ochilor şi vă strângeţi mâna.

5. Grupaţi-vă cei al căror nume începe cu acelaşi sunet şi vă strângeţi


mâna.

6. Faceţi un cerc mare, prindeţi-vă de vecini cu degetele mici, faceţi


valuri şi strigaţi: “Boboceii, hip, hip, ura!”.

Elevii sunt solicitaţi să aprecize dacă au reuşit sau nu să respecte


criteriile.

Fiecare elev va spune cum s-a simţit atunci când grupul a reuşit să se
grupeze pe criteriile precizate.

4. Evaluare/Asigurare feedback

Activitatea ”Cum mă simt acum?”

Folosind o minge sau un balon, fiecare participant care prinde


mingea, va spune starea emoțională pe care a resimțit-o în timpul
activității. Activitatea se termină după ce toți participanții au prins
mingea.

Şedinţa 2 – Percepția elevilor asupra școlii

”Hai la școală!”

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii din ciclul pr imar aflați în r isc de abandon

Tema: ”Hai la școală!”

41
Scop: Identificar ea per cepţiei elevilor asupr a şcolii, a cogniţiilor și
emoţiilor asociate spațiului școlar

Obiective:

O1 - să identifice gânduri și emoții ale personajelor date

O2- să identifice personajul cu care se aseamănă

O3 – să exprime gânduri și emoții personale asociate mediului școlar

O4 – să exerseze deprinderi de comunicare activă în grup

Strategii:

· Metode şi procedee: desenul, povestirea, jocul didactic,


conversația, explicația

· Mijloace: fișe de lucru, creioane colorate

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale, analiza


produselor activității individuale

Resurse:

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e

desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate.

2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc


de spargerea gheții
42
Jocul ”Vijelia”

Copiii pot sta in picioare sau asezati pe scaune sau jos, formand
un cerc. Profesorul începe frecându-și palmele pentru a imita sunetul
ploii. Participantul din dreapta profesorului face același lucru, apoi
următorul și așa mai departe. Când a fost inclus și ultimul participant,
profesorul lansează altă mișcare pentru a face ploaia să sune mai tare,
pocnind din degete. Apoi profesorull bate din palme pentru a imita
vijelia, pe urmă se lovește cu palmele peste coapse. Când bate din
picioare, ploaia se transformă în uragan. Pentru a indica sfârșitul
furtunii, profesorul inversează ordinea mișcărilor, iar copiii îi urmează
unul câte unul lovindu-se peste coapse, apoi bătând din palme,
pocnind din degete, lovind palma cu un deget, frecându-și palmele și
încheind cu tăcerea.

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Introducerea activității se face prin întrebări adresate elevilor:


„Vă plac desenele animate?” „Care este desenul tău preferat” „Ce
personaj îţi place cel mai mult?” Li se prezintă participanților faptul
că vor realiza o călătorie spre școală, alături de personajele preferate
din desenele animate.

4. Desfăşurarea activităţii

Se prezintă elevilor imaginea din Fişa de lucru nr. 1, înfăţişând


trei personaje din desenele animate care merg către şcoală.

· Elevii sunt invitaţi să identifice emoţiile, gândurile, trăirile


personajelor

43
· Elevii sunt invitaţi să coloreze personajul cu care seamănă cel
mai mult atunci când merg către şcoală

· În funcţie de abilităţile de comunicare ale elevilor, activitatea


poate fi continuată pe grupe, încurajându-i să realizeze o
poveste, pornind de la imaginea prezentată (Fișa de lucru nr.2)

· Elevii care doresc prezintă fişele completate sau citesc


povestea

5. Evaluare/Asigurare feedback

- Când elevii prezintă fişele urmărim clarificarea motivelor alegerii


personajului din fişa de lucru;

- După citirea unor poveşti concluzionăm cu privire la tematica


întâmplărilor, valorile personajelor etc.

 Discuţii cu privire la modul în care s-au simţit elevii pe parcursul


activităţii.

Fișa nr. 1:

1. Scrie deasupra personajelor ce gândesc ele în drumul spre


şcoală.

2. Scrie în inimioare ce emoţii/trăiri au personajele, cum se simt


ele.

3. Colorează personajul cu care semeni cel mai mult, atunci când


mergi către şcoală.

44
Fișa nr. 1:

Prenume ......................................

Fişa nr. 2: Pr iveşte imaginea de mai jos şi scr ie o poveste despr e


cele trei personaje.

45
...........................................................................................
(Titlul poveştii)

............................................................. (Autori)

„A fost odată un căţel pe nume ...................................... El


avea doi prieteni buni: pe pisicuţa ..................................... şi pe
şoricelul .................................

Într-o zi, pe când cei trei prieteni mergeau către şcoală,


.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................

SFÂRŞIT

46
Şedinţa 3 – Întărirea motivației pentru participarea la activitățile
școlii, După o zi împreună...

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii din ciclul pr imar aflați în r isc de abandon şcolar

Tema: ”După o zi împreună”

Scop: Dezvoltar ea motivaţiei şcolar ă, pr in întăr ir ea exper ienţelor


pozitive trăite în spațiul școlar

Obiective:

O1 - să identifice gândurile și emoțiile legate de mediul școlar

O2- să exprime dificultăți întâlnite în mediul școlar

O3 – să identifice emoții pozitive trăite în mediul școlar

O4 – să exerseze gânduri funcționale legate de mediul școlar

O5 – să exerseze deprinderi de comunicare activă în grup

Strategii:

· Metode şi procedee: conversația, explicația, problematizarea,


jocul de rol

· Mijloace: fișe de lucru, creioane colorate, marionete


confecţionate din pânză sau jucării de pluş pentru fiecare elev

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual

47
Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale, analiza
produselor activității individuale

Resurse:

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e
desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la
activitate.

2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc de


spargerea gheții

Jocul ”Pământ, apă, aer, foc”

Copiii stau în cerc. Profesorul anunță că, atunci când va rosti


cuvântul „ pământ”, toți participanții trebuie să lase mâinile jos; dacă
va rosti cuvântul „ apă”, toți vor întinde mîinile înainte; „ aer” – vor
ridica mâinile sus; „ foc” – vor roti mâinile de la coate. Cine greșește,
se așază.

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Profesorul le-a solicitat, în prealabil, elevilor să aducă la școală,


pentru o zi, jucăria de pluș preferată. Va preciza faptul că împreună
vor crea povești despre viața de elev în care personajele principale vor
fi jucăriile de pluș.

48
4. Desfășurarea activității

Elevii se vor aşeza în cerc. În interiorul cercului, câte două până


la cinci marionete se vor întâlni şi vor purta un dialog despre cum este
să fii elev. Profesorul va intra sporadic în joc pentru a dirija dialogul
sau pentru a dezvolta comunicarea. Împreună vor căuta soluţii pentru
dificultăţile întâmpinate de marionetele lor.

Se va urmări ca fiecare elev să se exprime.

Exercițiul ” După o zi împreună...”

Elevii primesc o fișă de lucru pe care este desenat un cerc (un


chip) și elevii îl vor completa pentru a surprinde o star e
emoţională trăită în timpul programului şcolar. Copiii vor exprima
stările emoţionale pozitive sau negative, asociindu-le cu experienţele
care le-au generat.

● Cum v-aţi simţit astăzi? ● Care a fost cea mai plăcută activitate?

● Ce ţi-a plăcut cel mai mult?

Alte precizări: Acest exer ciţiu se poate or ganiza la sfâr şitul


programului şcolar şi constituie o formă de evaluare a satisfacţiei
elevilor cu privire la participarea la activităţi, dar şi o formă de
stimulare motivaţională, prin întărirea experienţelor pozitive.

5. Evaluare/Asigurare feedback

- Discuţii cu privire la modul în care s-au simţit elevii pe parcursul


activităţii.

49
Ședința 4 -

Asumarea responsabilităților în grupul școlar ”Sunt un elev


responsabil!”

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii din ciclul pr imar aflați în r isc de abandon

Tema: ”Sunt un elev responsabil!”

Scop: Dezvoltar ea r esponsabilității și asumar ea de r olur i în gr upul


școlar

Obiective:

O1 - să identifice regulile ce trebuie respectate în mediul școlar

O2- să definească rolurile specifice activității școlare

O3 – să identifice sarcinile atribuite rolurilor din mediul școlar

O4 – să exerseze deprinderi de comunicare activă în grup

O5 - să lucreze în echipă în realizarea sarcinilor la nivelul clasei

Strategii:

· Metode şi procedee: exercițiul, jocul didactic, explicația,


conversația

· Mijloace: fișe de lucru, creioane colorate, fotografii, cartonaşe


cu simboluri pentru diferite responsabilităţi la nivelul clasei

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

50
Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale, analiza
produselor activității individuale

Resurse:

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate.

2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc


de spargerea gheții

Jocul ”Și noi avem reguli”

Profesorul va prezenta pe rând câte o fotografie. Elevii vor


descrie imaginea şi vor formula regula. Aceasta, formulată pozitiv, pe
înţelesul elevilor, va fi scrisă de învăţător pe o coală flipchart iar
elevii vor lipi fotografia/ fotografiile asociate regulii.

Procesul de stabilire a regulilor este unul viu, activ, care


continuă pe tot parcursul anului. Lista rămâne mereu deschisă,
disponibilă pentru a fi revizuită, îmbogăţită sau completată la nevoie.

51
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Profesorul va face o introducere legată de importanța respectării


regulilor stabilite și de asumarea responsabilităților în grupul școlar,
după care va anunța tema și obiectivele activității.

4. Desfășurarea activității

Jocul ” Sunt un elev responsabil!”

Elevii vor forma un cerc. Pe un fond muzical vor dansa


deplasându-se în jurul celor două scaune aşezate în centrul cercului.
În momentul în care se opreşte muzica elevii din dreptul scaunelor se
vor aşeza. Elevii de pe scaune vor primi câte un ecuson reprezentând o
responsabilitate la nivelul clasei pentru săptămâna respectivă. Ex.: udă
florile, şterg tabla, împart colegilor mărul sau cornul, aranjează
jucăriile, distribuie fişele de lucru, rechizite etc.

Elevii responsabili pentru săptămâna în curs vor forma


perechile, se vor aşeza în centrul cercului şi vor fi aplaudaţi de colegi.

La sfârşitul săptămânii va fi apreciată activitatea


responsabililor. Clasa va folosi pentru fiecare elev în parte una dintre
următoarele formule: A i fost un elev responsabil! sau Poţi să fii un
elev responsabil!

Exerciţiul se poate relua săptămânal.

52
ANEXA

5. Evaluare/Asigurare feedback

- Discuţii cu privire la modul în care s-au simţit elevii pe parcursul


activităţii.

Ședința 5

Dezvoltarea motivației pentru învățare, ”Meseria mea”

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii din ciclul pr imar aflați în r isc de abandon

53
Tema: ”Meseria mea”

Scop: Dezvoltar ea abilităților decizionale cu pr ivir e la pr opr ia


evoluție școlară și profesională

Obiective:

O1 - să se familiarizeze cu lumea meseriilor

O2 - să identifice meserii de interes

O3 – să exerseze deprinderi de comunicare activă în grup

O4 - să lucreze în echipă în realizarea sarcinilor la nivelul clasei

Strategii:

Metode şi procedee: jocul didactic, problematizarea, conversația,


explicația

Mijloace: o cutie în care vor fi introduse obiectele preferate aduse


de fiecare elev, imagini ( cartonaşe ) decupate care să ilustreze
diferite meserii, fişa cu ghicitori cu meserii

Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale, analiza


produselor activității individuale

Resurse:

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 minute

54
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează

prezența elevilor la activitate.

2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc


de spargerea gheții

Jocul ”Obiectul preferat”

Fiecare elev va aduce la şcoală (într-o pungă opacă) un obiect


preferat (care exprimă cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă).
Toate obiectele vor fi adunate într-o cutie mare. Copiii vor ieşi pe rând
şi vor extrage un obiect din cutie. Vor avea sarcina de a-l identifica pe
acel coleg căruia îi aparţine obiectul selectat. Vor preciza ce anume i-a
condus la persoana respectivă. Cel care va ghici va câştiga o strângere
de mână de la copilul identificat.

● Sunt obiectele aduse de colegi identice?

● De ce unele obiecte se aseamănă?

● De ce unele obiecte se deosebesc?

● Este important să ştim ce obiecte preferă colegii noştri? Din ce


motiv?

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Profesorul va face o corelație între preferințele elevilor pentru


obiecte și activități și posibile trasee profesionale. Va anunța tema
și obiectivele activității.

55
4. Desfășurarea activității

Activitatea ”Meseria mea”

· Imaginile cu diferite meserii sunt aşezate într-o cutie


colorată cât mai atractiv.

· Cereţi unui elev să extragă o imagine din cutie, apoi să


mimeze pentru ceilalţi colegi meseria respectivă.

· Elevul care recunoaşte meseria mimată va veni în faţă


şi va extrage o altă imagine.

· Pentru fiecare meserie mimată, elevii vor preciza


caracteristicile esenţiale ale acesteia (ex: este o meserie grea?
poţi realiza această meserie fără nici un instrument?).

Jocul ” Ghici ce este?

· Li se comunică elevilor că li se vor citi nişte ghicitori


despre diverse meserii şi că sarcina lor este de a recunoaşte
meseria prezentată.

· Li se citeşte copiilor câte o ghicitoare ( anexa „Ghici ce


este?”) şi, în cazul răspunsurilor corecte, se discută cu copiii şi
despre alte detalii legate de meseria respectivă (unelte utilizate
în meseria descrisă, locul unde se desfăşoară activitatea, în
interior sau în aer liber, aspecte legate de programul
persoanelor care practică meseria respectivă etc.).

Evaluare/feed-back: Discuţii cu pr ivir e la meser iile pr efer ate de


elevi, daca le-a atras atenția în mod deosebit un domeniu de activitate.

56
ANEXA 1 „Meseria mea”

ANEXA 2 „Ghici ce este?”

Cumpăna şi cu mistria De n-ar fi el să umble la motor,

Îi arată meseria. N-ai sui în ascensor.

(Zidarul) (Mecanicul)

57
Cine-i harnic, muncitor Cu ciocan, clei şi rindea

Pe tarla şi pe ogor, Face mobila aşa,

Pentru hrana tuturor? Ca să-ţi placă mie,


ţie, (Agricultorul) Să ghicească cine ştie.

(Tâmplarul)

Toată ziua el tot sapă Poartă pistol şi baston

Din adâncuri ca să scoată Hoţii îi prinde uşor

Pentru ţară mult cărbune Girofarul îl porneşte

Cine ştie cum îi spune? Atunci când e o urgenţă.

(Minerul) (Poliţist )

Cine îşi câştigă banul Nu ştiu cum de reuşeşte

Mânuind atent volanul? Cum e vremea ne vesteşte


(Şoferul) ( Meteorologul)

In clasă pe orişicine, Toată ziua el vopseşte

Îl învaţă ce e bine? Pereţii îi împodobeşte.

(Învăţătorul) ( Zugravul)

Cum îi spune celui care Cine vrea o haină bună

58
Pune trenul în mişcare? E destul numai să spună

( Mecanicul de locomotivă) Iară tata de îndată

Iscusinţa şi-o arată.

( Croitorul)

Ne învaţă să citim, Multe prăjituri gustoase

Să scriem, să socotim, Cu pricepere le face

Vorbe bune să rostim Când mergem la cofetărie

Şi cuminţi mereu să fim. Avem o mare bucurie.

(Învăţătoarea) ( Cofetar )

Te ascultă, te consultă Cine coase cu mult spor

Şi-apoi pe un bileţel Stofă, pânză şi mătase

Îţi prescrie-un siropel În folosul tuturor ?

Să te faci bine cu el. ( Croitor )

(Doctor)

Maşina ţi s-a stricat? Ciorbe, supe, sărmăluţe

Ţi-o repară imediat! Sosuri calde, chifteluţe

E defectă la motor, Pregăteşte iscusit

La roţi sau radiator, Că e meşter la gătit.

El îţi e de ajutor! ( Bucătar )

(Mecanic)
59
Orice vreme-ar fi afară Case-nalţă cu mistria

El, cu tolba subţioară Îşi arată meseria

Ne aduce ziare noi, Cărămida potriveşte

Telegrame şi scrisori. Gata-i casa, ia priveşte!

( Poştaşul ) ( Constructor )

Un incendiu dacă e Cum îi spune celui care

Imediat el şi soseşte Alb halat îmbracă,

Cu o maşină utilată În spital cînd vine,

Pentru a stinge focul îndată. Şi dacă-i spui ce te doare

( Pompierul ) El te poate face bine?

( Medicul)

Ședința 6 – Evaluarea impactului programului

„Școala – o provocare!”

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii aflați în r isc de abandon

Tema: Școala – o provocare!

Scop: Identificar ea r esur selor per sonale în veder ea optimizăr ii


adaptării școlare

60
O1- să identifice caracteristici necesare pentru succesul școlar

O2- să identifice beneficiile participării la activitățile școlare

O3- să dezvolte abilități de comunicare eficientă în grup

· Strategii:

· Metode şi procedee: povestirea, desenul, conversația, explicația

· Mijloace: jetoane cu legume/fructe/flori (anexa)

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale, por tofoliul

Resurse:

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate.

2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc de


spargerea gheții

Jocul ”Coşuleţul rupt”

· Elevii stau în semicerc, pe scăunele şi fiecare va primi un jeton


pe care este desenată o legumă (morcov, cartof, ardei, roşie).

61
În mijlocul semicercului se aşază un scaun şi se alege un copil
(conducătorul jocului).

· Conducătorul jocului se învârte în jurul scaunului, spunând:


"Eu mă duc, mă duc la piaţă să cumpăr nişte legume!". Se
aşează pe scaun şi rosteşte denumirea unei legume ("morcov").
Copiii care au primit jetonul cu imaginea unui morcov, se
ridică şi se învârt în jurul conducătorului cu mâinile pe şolduri.
Conducătorul jocului denumeşte alte legume (cartofi, roşii,
ardei etc.) şi alţi copii se ridică.

· Când sunt foarte mulţi copii care se învârt, conducătorul


jocului spune: "Coşuleţul s-a rupt, toate legumele au căzut!",
iar copiii care se învârteau în jurul lui cad uşor pe covor.

· După ce se ridică şi revin toţi la locurile lor, conducătorul


jocului desemnează alt copil care să îi ocupe locul.

Cum v-aţi simţit în timpul jocului?

Dar pe măsură ce se aglomerau legumele în coş?

Au fost respectate regulile jocului?

62
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Elevii sunt anunțați că este ultima ședință și că în această ultima


activitate vor lucra pe grupe pentru a realiza o poveste despre lumea
cărților și a școlii, o lume provocatoare, cu multe încercări, dar și
multe bucurii.

4.Desfăşurarea activităţii

1. Propunem elevilor să realizeze în grupuri de câte 4-5 persoane o


poveste, pornind de la imaginea dată. Ca sprijin, elevii primesc
următoarele întrebări:

- Cine sunt personajele poveștii?

- Ce caracteristici are cartea? Dar cei doi copii?

- Cum evoluează relația dintre personaje?

- Prin ce întâmplări trec personajele din poveste?

- Care este finalul poveștii?

Elevii citesc scenariul realizat.

63
Discuțiile au în vedere sublinierea importanței școlii ăn evoluția
fiecărui personaj.

2. Elevii sunt rugați să lipească la flipchart un post-it pe care să noteze


ce reprezintă școala pentru ei.

5.Evaluare/Asigurare feedback

Se realizeaza aprecieri verbale adresate individual și fiecare elev


primește diploma pentru participarea la curs.

Bibliografie

1. Băban, Adriana (2001), Consiliere Educaţională Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere Editura „Ardealul” Cluj
Napoca;

2. Drugaș, Ioana, (2010), 101 aplicații artterapeutice în consilierea


copiilor, Editura Primus, Oradea

3. Gavrilă, Camelia, Vlasie, Elena Manuela, Hardulea, Anca coord.


(2013) , 99 activităţi de dezvoltare personală – ghid metodologic
pentru cadrele didactice care predau la clasa pregătitoare,
Editura Spiru Haret, Iași

4. Ionescu, Ofelia, Culbec, Magda, Ionescu, Bogdan, (2002),


Consiliere părinţi. Ghid metodologic pentru consilierea părinţilor,
Editura Junimea, Iaşi;

5. Schneider, Meg, (2007), Educaţia copilului meu în 25 de tehnici


(care nu dau greş), Editura Humanitas, Bucureşti;

64
6. Waters, Virginia, (2003), Poveşti raţionale pentru copii.
Recomandări pentru părinţi şi educatori, Editura RTS, Cluj
Napoca;

PROGRAM DE CONSILIERE

Prevenirea abandonului şcolar în rândul elevilor de gimnaziu

Motivaţie:

Dificultățile din societate şi din familia contemporană


(problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi
copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul
social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau
munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme de adaptare
la copii decât în trecut. Presiunea grupului, metodele educative slabe,
inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare,
frica de examene etc. se constituie în adevăraţi stresori pentru elevi
care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de
la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă
socială, un comportament care reflectă atitudinea structurată a lipsei de
interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.

Scopul programului: Acest mater ial se dor eşte a fi un supor t


pentru diriginţii care se confruntă cu problema absenteismului.

Metode de realizare: Implementar ea pr ogr amului se va r ealiza


prin intermediul ședințelor de consiliere de grup. Elevii vor fi implicați
atât la nivel individual, frontal cât și pe grupe.

Durata: Pr ogr amul este sr uctur at în 8 ședințe cu o fr ecvență de 1


ședință/ săptămână

65
Materiale utilizate: foi, cr eioane color ate, fișe de lucr u individual
și pe grupe, flipchart, markere, bilețele post-it, mape de plastic.

Desfăşurarea programului pe şedinţe:

Nr. Tema Modalităţi de realizare Modalităţi de Observaţii


crt. activităţii de evaluare
consiliere
1. Identificarea Identificarea elevilor cu un Chestionar
grupului țintă număr mare de absențe.
Aplicarea unui chestionar
pentru a evalua riscul de
abandon.
2. Intercunoaște · Prezentarea de către Observarea
re – formarea profesorul diriginte a sistematică
coeziunii de motivelor constituirii
grup- Astăzi e grupului și a obiectivelor Autoevaluarea
despre mine! generale ale activităților Aprecieri
care urmează verbale
· Autoprezentarea elevilor
· Stabilirea regulilor
grupului
3. Stresul și · Identificarea surselor Fișe de lucru
școala- generatoare de stres în
Învățăm cadrul spațiului școlar Observarea
despre stres sistematică
· Identificarea
modalităților de Aprecieri
managemnet eficient al verbale
stresului
4. Stimularea Identificarea rolului Fișe de lucru
capacității grupului de prieteni în Aprecieri
decizionale- luarea deciziei verbale
Decizia este a Conștientizarea de catre
mea! elevi a efectelor negative
ale presiunilor grupului
Asumarea deciziilor

66
Nr. crt. Tema Modalităţi de realizare Modalităţi Observaţii
activităţii de de evaluare
consiliere

5. Comunicar · Exersarea abilităților de Fișe de


e și conflict- comunicare lucru

Arborele · Identificarea surselor Aprecieri


conflictului conflictului și a modalităților de verbale
management eficient al acestuia

6. Pași pentru · Înţelegerea impactului cuvintelor Fișe de


transmitere negative asupra celor din jur lucru
a unui
· Recunoaşterea consecinţelor pe Aprecieri
mesaj
termen lung şi scurt a verbale
asertiv-
comportamentelor
Păpuşa
Ioana · Identificarea elementelor
componente ale unui mesaj asertiv.

7. Învățarea- · Conștientizarea rolului învățării în Fișe de lucru


Tehnici viața de elev și nu numai
Aprecieri
eficiente de
· Stabilirea corelațiilor dintre verbale
studiu- Taxi,
învățare și obținerea succesului
du-mă unde
vreau! · Identificarea unor tehnici de
studiu care să ducă la o învățare
eficientă

8. Ședința de Se vor completa chestionare finale, se Analiza


final- Ghici va discuta impactul programului până SWOT
cine sunt? în acest moment și care sunt avantajele
Portofoliul
și dezavantajele resimțite la nivel
individual.

67
Evaluarea programului: se va r ealiza pr in inter mediul matr icei
SWOT și a metodei portofoliului.( fiecare elev va avea portofoliu
personal) .

1. Ședință preliminară- Identificarea și formarea grupului


țintă:

Chestionar pentru evaluarea riscului de abandon:

Şcoala:

Data:

CHESTIONAR

Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări:

1. Care sunt după părerea voastră motivele pentru care o parte


dintre colegi absentează?

a. nu le place ora

b. nu-i interesează şcoala

c. nu le place profesorul

d. dacă absentează nu li se întâmplă mare lucru

e. se plictisesc la şcoală

f. îşi rezolvă absenţele făcând rost de scutiri

g. evită în felul acesta luarea unei note mici

h. nu doresc să intre în conflict cu ceilalţi colegi

i. programul este prea încărcat

j. altele, care? .................


68
2. Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai
mult timp?

a. i se scade nota la purtare

b. îi sunt chemaţi părinţii la şcoală

c. este exmatriculat

d. nu i se întâmplă mare lucru

e. altceva, ce? .........

3. Vă rugăm să menţionaţi care au fost motivele care v-au


determinat să absentaţi:

a. nu mă interesează şcoala

b. nu-mi place profesorul

c. mai bine absentez decât să iau o notă mică

d. dacă nu chiulesc am de-a face cu unii colegi

e. mă descurc, fac rost de scutiri

f. alt motiv, care? ....................

4. Propuneţi trei lucruri care, după părerea voastră, pot face mai
plăcute orele:

a. ...................................

b. ...................................

c. ...................................

5. Cât de des absentezi nemotivat de la ore:

69
a. deloc

b. 1-3 ore/ săptămână

c. 3-6 ore/ săptămână

d. 6-9 ore/ săptămână

e. 9-12 ore/ săptămână

f. 12-15 ore/ săptămână

g. peste 15 ore/ săptămână

6. Ce crezi că te-ar determina să ai o prezenţă mai bună la ore:

a. încurajarea colegilor

b. aprecierea profesorilor

c. relaţia cu dirigintele/ diriginta

d. altele ......................................

7. Care sunt în opinia ta caracteristicile orei la care ai fi prezent ?

a. atmosfera e plăcută

b. se lucrează pe grupe

c. sunt implicat în desfăşurarea orei

d. nu mă plictisesc

e. altele.
Care ? ....................................................................

8. Care sunt disciplinele la care absentezi mai frecvent de la


şcoală? ...............................................................................

70
9. Care este motivul plecării tale de la şcoală? Ce dificultăţi
întâmpini la materia respectivă? (încercuieşte variantele care se
potrivesc şi precizează materia).

a. materia este prea grea, nu o înţeleg

b. nu-mi place materia respectivă

c. nu mi-am făcut tema de casă

d. ora e plictisotoare

e. cerinţele profesorului sunt prea mari

f. relaţia cu profesorul (mi-e frică să nu fiu umilit în faţa


colegilor)

g. frica de notă, mă simt nepregătit, aş vrea să evit o notă mică

h. conflicte cu un coleg/ colegii de clasă

i. oboseala

j. alt motiv. Care? ...................................................

10. Unde mergi când fugi de la şcoală?

a. acasă

b. în parc

c. la Internet cafe

d. în bar

e. altele. Care? ..............................................................

11. Cu cine îţi petreci timpul când absentezi de la şcoală?

71
a. cu prietenii

b. cu prietenul/ prietena

c. cu colegii

d. cu nimeni, rămân singur

e. cu altcineva. Cu cine?...............................................

12. Părinţii ştiu că ai lipsit de la şcoală?

a. da, ştiu de la mine

b. da, ştiu de la altcineva (cine anume)..........................

c. nu

13. Ce soluţii propui pentru rămâne la şcoală? Ce te-ar putea ajuta


să nu mai pleci de la şcoală înainte de terminarea
orelor? .........................................................................................
....................................................................................................

CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

1. Cunoaşteţi situaţia absenţelor copilului dumneavoastră de la


şcoală?

DA NU

2. De câte ori a lipsit nemotivat săptămâna aceasta?

a. deloc

b. 1-5 ore

c. 5-10 ore

d. mai mult de 10 ore


72
3. Care este motivul pentru care lipseşte nemotivat copilul
dumneavoastră?

a. se lasă influenţat de colegi

b. se lasă influenţat de prieteni

c. nu îi place ora

d. nu îi place profesorul

e. este obosit

f. mai bine o absenţă decât o notă proastă

g. nu îl influenţează nimic

h. altele ..................................................................

4. Care sunt persoanele cu care copilul dumneavoastră petrece


timpul când lipseşte?

a. cu colegii

b. cu prietenii din şcoală

c. singur

d. cu prieteni din afara şcolii

e. alte persoane ..............................................................

5. Ce activităţi îl atrag mai tare pe copil când pleacă de la ore?

a. merge acasă

b. merge în parc

c. merge într-un bar/ club

73
d. merge la internet

e. merge la un coleg acasă

f. altele ..........................................................................

6. Ce modalitate de motivare a absenţelor foloseşte copilul


dumneavoastră?

a. motivări reale

b. motivări medicale false

c. motivări false de la părinţi

d. comunicând cu profesorul

e. nu le motivează

f. nu ştiu

7. Care este atitudinea copilului dumneavoastră faţă de absentarea


nemotivată de la şcoală?

a. e bine să chiulească din când în când

b. chiulul e provocat de profesori

c. nu face nici un rău dacă lipseşte de la anumite ore

d. chiulul poate avea consecinţe grave asupra reuşitei


şcolare

e. chiulul duce la scăderea notei la purtare

f. altele ...........................................................................

74
Şedinţa 2 - Intercunoaștere – formarea coeziunii grupului-

Astăzi e despre mine!

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii aflați în r isc de abandon şcolar

Tema: Astăzi e despr e mine!

Scop: Exer sar ea capacității de comunicar e și a abilităților de


lucru în grup

Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:

O1- să identifice propriile resurse

O2- să comunice deschis despre propria persoană

O3- să rețină cât mai multe caracteristici ale colegilor

O4- să descopere trăsăturile comune ale colegilor lor.

Strategii:

· Metode şi procedee: conversația, explicația, expunerea,


dezbaterea

· Mijloace: fișe de lucru, flipchart, markere, post-it- uri

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale

Resurse:

75
· bibliografice: BĂBAN, Adriana (2001) Consiliere Educaţională
Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere Ed.
„Ardealul” Cluj Napoca;

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 min.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate.

2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc


de spargerea gheții

Eu sunt......( elevii vor fi așezați în cerc și primul elev își va spune


numele și va saluta grupul printr-o mișcare a corpului, urmatorul va
avea sarcina să își spună prenumele și să imite mișcarea corpului
colegului anterior și să genereze o noua mișcare- jocul va continua
până ce fiecare elev se va prezenta )

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Profesorul anunță elevii că, în cadrul primei ședințe de consiliere vom


încerca să ne cunoaștem mai bine, să aflăm cât mai multe lucruri unii
despre ceilalți. Tema activității este- Astăzi e despre mine!

4. Desfăşurarea activităţii

Exercițiul 1- Regulile grupului. Se desenează pe o foaie de flipchart un


cerc. Elevii sunt împărțiți în diade și astfel fiecare grup de doi copii

76
primește un post-it pe care este invitat să noteze o regulă general
valabilă pentru toți membrii. După ce toți copii își rezolvă sarcina se
caută un nume reprezentativ pentru grup.

Exercițiul 2- Emisiunea tv. Elevii sunt invitați să își imagineze că sunt


invitați la o emisiune tv în cadrul careia fiecare trebuie să se prezinte
într-o lumină cât mai bună( primesc consemnul de a genera cât mai
multe informații despre propria persoana și cât mai multe trăsături
pozitive de personalitate)

Exercițiul 3- Dacă aș fi animal, aș alege să fiu.......deoarece. Elevii


sunt solicitați să raspundă la următoarea întrebare- Dacă nu ai fi fost
copil și te-ai fi nascut animal, ce animal alegi să fii? Justifică
răspunsul.

5. Evaluare/Asigurare feedback

Se poartă o discuție dirijată în legatură cu activitățile primei sedințe de


consiliere.

Fiecare copil va nota câte un cuvânt care să descrie activitatea.

Şedinţa 3 - Stresul și școala- Învățăm despre stres

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii aflați în r isc de abandon

Tema: Învățăm despr e str es

77
Scop: Dezvoltar ea capacității de management al str esului;
identificarea propriilor resurse în gestionarea situațiilor stresante.

Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:

O1- să definească în termeni cunoscuți lor noțiunea de “stres”;

O2- să identifice factorii declanșatori ai stresului;

O3- să enumere efectele stresului asupra propriei persoane;

O4- să identifice modalități sănătoase de gestionare a stresului.

Strategii:

· Metode şi procedee: brainstorming, conversatia, explicatia,


problematizarea, jocul, expunerea, dezbaterea, jocul de rol

· Mijloace: fișe de lucru, flipchart, post-it- uri

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale

Resurse:

· bibliografice:

1. BĂBAN, Adriana (2001) Consiliere Educaţională Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere Ed. „Ardealul” Cluj Napoca;

2. Coord. Călineci Marcela Claudia; Crina David, Florentina


Marcinschi, Alina Mihaela Munteanu, Ioana Şandru Drept la ţintă/
Ghid de dirigenţie şi consiliere educaţională Ed. Educaţia 2000,
2008, Bucuresti

· spaţiale: sala de clasă

78
· temporale: 50 min

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la
activitate.

2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr u- un joc


de spargerea gheții

“ABC-ul meu”( 10 min)- Ai fost angajat de catre Compania pentru


Lecții Creative pentru a ilustra un poster care să-i ajute pe copii să
învețe ABC-darul. Printr-o fericită coincidență, prenumele tău este
subiectul posterului.

· Mai întâi, notează- ți numele pe verticală, în partea din stanga jos


a paginii.

· Apoi, găsește câte un cuvânt care să înceapă cu fiecare literă din


numele tău. Cuvântul trebuie să spună ceva despre tine.

· Apoi, după ce ai scris cuvintele, desenează o imagine care să te


reprezinte pe tine.

· Prezintă posterul

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Astăzi vom discuta despre stres (si mai ales despre stresul de la școală)
și cum acesta ne poate influența viața pozitiv sau negativ. Se
precizează elevilor pe scurt o definiție simplistă a stresului și a

79
modului cum acesta ne poate mobiliza sau demobiliza în activitățile
noastre.

4. Desfăşurarea activităţii

Exercițiul 1: Se citește textul următor (o pagină din jurnalul unui


adolescent ) elevii primind sarcina de a fi atenți : Dragă jurnal, astăzi
m-am trezit devreme. Am de studiat, de învățat mult la română. Sunt
obosit și încep să nu dau randament. Nesiguranța pune stăpânire pe
mine: oricât de mult aș învăța, simt că nu știu nimic. Cred că acestea
sunt simptome de om stresat. Am dureri de cap deseori și nu mă pot
concentra. Mi-e teama. Oare ce se va întâmpla?Se notează pe o coală
de flipchart cuvintele cheie ale acestui text, cuvinte care să descrie
starea de spirit a elevilor.

Exercițiul 2: Elevii sunt solicitați să asociaze stresul cu diverse culori,


forme geometrice, acțiuni, mirosuri sau obiecte, metafore despre stres.
Toate acestea se notează la tablă/ flipchart.

Exerciţiul 3: Activitatea „Cărămizile stresului” (desenul unui zid de


caramidă) pentru determinarea factorilor generatori de stres. Se
notează pe post-it- uri ceea ce provoacă starea de stres la școală. Se
aseaza post-it-ul ăn „cărămizile zidului”. Se dă un titlu zidului.

Se discută răspunsurile elevilor urmărind: cauze ce țin de organizarea


învățării, managementul timpului, managementul emoțiilor, suportul
afectiv al familiei, alte cauze.

Exercițiul 4: Consecințele stresului pentru sănătatea voastră

Fișa de lucru în diade : Elevii identifică consecințele stresului la școală


și în viață în general.
80
Se organizează informațiile în funcție de :

1. Simptome fizice: (ex: insomnie, dureri de cap, dureri musculare


etc)

2. Simptome psihice: (ex: frustrare, anxietate, depresie etc)

3. Simptome comportamentale: (ex: izolare, agresivitate, violenţă,


consumul de substanţe, absenteism etc)

5. Evaluare/Asigurare feedback

Se realizează prin intermediul unui brainstorming colectiv pentru


identificarea modalitatilor de gestionare sanatoasa a stresului. Toate
ideile generate sunt notate de către elevi.

Şedinţa 4 - Stimularea capacității decizionale- Decizia este a mea!

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii aflați în r isc de abandon

Tema: Decizia este a mea!

Scop: Dezvoltarea capacității de evaluare în termini de cost-beneficiu


a relațiilor ce se stabilesc în lumea adolescenților.

Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:

O1 - să definească prietenia, pornind de la o dezbatere ce are ca suport


experiențele lor de viață;

81
O2 - să precizeze rolul grupului de prieteni evidențiind avantajele și
dezavantajele apartenenței la acesta;

O3 - să exemplifice tipuri de presiuni ce pot fi exercitate de prieteni;

O4 - să prezinte moduri concrete în care elevii pot rezista presiunilor


exercitate de grup;

O5 - să evidențieze avantaje / dezavantaje ale rezistenței la presiunile


prietenilor.

Strategii:

· Metode şi procedee: conversația, brainstorming,


problematizarea, dezbaterea în grup, explicația, jocul de rol

· Mijloace: fișe de lucru, flipchart, post-it- uri

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale

Resurse:

· bibliografice:

1. BĂBAN, Adriana (2001) Consiliere Educaţională Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere Ed. „Ardealul” Cluj Napoca;

2. Călineci Marcela Claudia (Coord.), Crina David, Florentina


Marcinschi, Alina Mihaela Munteanu, Ioana Şandru Drept la ţintă/
Ghid de dirigenţie şi consiliere educaţională Ed. Educaţia 2000,
2008, Bucuresti

· spaţiale: sala de clasă

82
· temporale: 50 min

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate

2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr -un


brainstorming: “Ce este prietenia?” Ce alți termeni mai folosesc
pentru a identifica un prieten?

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Elevii sunt anunțați că vor analiza rolul prietenilor în viața lor,


avantajele și dezavantajele prieteniilor

4. Desfăşurarea activităţii

Exercițiul 1- Se realizează portretul ideal al prietenului, se enunță


exigențe pe care trebuie să le satisfacă o persoană pentru a primi
statutul de prieten. Se analizează actualele prietenii prin prisma
tiparului realizat. Elevii, împărțiți pe grupe vor schița portretul generic
al “prietenului” și vor analiza câți dintre cei pe care îi numesc prieteni
corespund tiparului.

Exercițiul 2- Dezbatere: (se realizează pe trei grupe) “Grupul


de prieteni”

- rolul grupului in viata copilului;

- modul de functionare (reguli, ierarhii)


83
Se analizează relația elevului cu cele două microgrupuri sociale
semnificative: familia și grupul de prieteni. Se evidențiază nevoi ce
sunt satisfacute mai degrabă de familie / grup de prieteni și a
similitudinii organizărilor din cadrul familiei, respectiv în cadrul
grupului de prieteni (existența regulilor, sancțiunilor,
responsabilităților). La sfârșit, fiecare grupă își va nota răspunsurile
pe un tabel dat și le va prezenta celorlalți.

Nevoi ale adolescentului Satisfacute de fam/grup

Exercițiul 3- Dezbatere: Este grupul de covarstnici prieten


sau dusman? Se exemplifica situatii in care poate sa fie in una din
situatii. Elevii identifică în experiența proprie sau a altora situații în
care grupul i-a ajutat sau i-a “forțat” să adopte anumite
comportamente / atitudini. Elevii inventariază modalități în care au
rezistat în timp presiunii grupului (se notează pe fișă).

Exercițiul 4- Joc de rol: elevii “joaca” situații în care trebuie să reziste


la presiunile unui grup. (“presiunile” sunt furnizate de către profesor)

5. Evaluare/Asigurare feedback se realizează prin intermediul unei


dezbateri - rentabilitatea apartenentei la un grup doar de teama
unei izolari / marginalizări. Elevii analizează costurile și
beneficiile relațiilor de prietenie în grupuri care exercită presiuni.

84
Şedinţa 5 - Comunicare și conflict- Arborele conflictului

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii aflați în r isc de abandon

Tema: Ar bor ele conflictului

Scop: Dezvoltar ea capacitatii de medier e a conflictelor pr in


exersarea comportamentelor dezirabile.

Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:

O1- să reprezinte metaforic conflictul;

O2- să identifice cauze posibile ale unui conflict;

O3- să exerseze poziția de agresor/agresat;

O4- să descrie comportamentele agresive/ asertive;

O5- să identifice modalități de mediere și rezolvare a conflictelor.

Strategii:

· Metode şi procedee: conversația, brainstorming,


problematizarea, dezbaterea în grup, explicația, jocul de rol

· Mijloace: fișe de lucru, flipchart, post-it- uri

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale, obser var ea


sistematică

Resurse:

85
· bibliografice:

1.BĂBAN, Adriana (2001) Consiliere Educaţională Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere Ed. „Ardealul” Cluj Napoca;

2. Coord. Călineci Marcela Claudia; Crina David, Florentina


Marcinschi, Alina Mihaela Munteanu, Ioana Şandru Drept la ţintă/
Ghid de dirigenţie şi consiliere educaţională Ed. Educaţia 2000,
2008, Bucuresti

· spaţiale: sala de clasă

· temporale: 50 min

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate
2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr -un
exercițiu de spargerea gheții- „Eu întotdeauna... eu niciodata...”Pe
rând, fiecare participant aduce în fața celorlalți câte o acțiune
personală despre care poate să spună că o realizează întotdeauna sau
pe care nu o realizează niciodată.

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Astăzi ne vom juca foarte mult, vom identifica cauzele conflictului


și modalitățile de rezolvare a acestuia. Activitatea noastra de astăzi se
numește: “ Arborele conflictului”

4. Desfăşurarea activităţii

86
Exercițiul 1: “Metafora conflictului”- fiecare elev desenează pe
o fișă o imagine prin care putem reprezenta conflictul( pumn, lacrimi,
ceapă, pistol,etc.) Ce culoare are conflictul?Ce miros?

Exercițiul 2: “Sculptura conflictului”- joc de rol.

Voi solicita unor voluntari să participe la formarea unei


sculpturi vii care să ilustreze conflictul. Un regizor îi va așeza pe
ceilalți în poziții fixe, ca într-un tablou, care să simbolizeze indivizii,
posturile, relațiile și emoțiile din cadrul conflictului. Regizorul va fi
sfătuit să se simtă liber să repartizeze roluri, să mute participanții, și să
-i pună să ilustreze anumite emoții și acțiuni.

(De exemplu, o scenă poate arăta doi elevi prinși în timp ce se


băteau și părinții lor în biroul directorului. Doi elevi pot fi puși să stea
unul în fața celuilalt cu pumnii ridicați. Un părinte este în spatele
copilului propriu tot cu pumnii ridicați, iar celălalt părinte stă cu fața
întoarsă de la copilul propriu și dă mâna cu directorul.) Regizorul se va
retrage iar participanții vor fi rugați să se mute ușor în direcția în care
cred ei că fiecare parte implicată s-ar muta. Le voi cere participanților
să rămână tăcuți și să folosească doar mișcări și gesturi pentru a
exprima emoții și acțiuni. Acțiunea se oprește în momentul în care
patternurile sunt evidente. Toți „ actorii” vor ieși din roluri și fiecare
va povesti ce a simțit în timpul jocului de rol.

Exercițiul 3: “Arborele lui Sapiro”- se lucrează în grupe de câte


3-4 elevi. În limita timpului disponibil 1,2 grupe prezintă fișa de lucru.
Elevii primesc sarcina de a analiza un conflict real/ imaginar pe baza
cerințelor din fișa de lucru.( anexa 1)

87
5. Evaluare/Asigurare feedback - Se revine la fișa de lucru
inițială și se găsește un cuvânt sau o idee, un desen care să ajute
la schimbarea perspectivei asupra conflictului(pentru un pumn-
un steag alb, pentru lacrimi o floare, un fluture,etc.).

Se fac aprecieri verbale asupra implicării elevilor în activitate.

Anexa

88
Şedinţa 6 - Pași pentru transmiterea unui mesaj asertiv

„Păpuşa Ioana”

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii aflași în r isc de abandon

Tema: Păpuşa Ioana

Scop: Demonstr ar ea efectelor negative ale compor tamentelor şi


limbajului negativ asupra celor din jur.

Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:

O1- să exemplifice impactul cuvintelor negative (jigniri) asupra celor


din jur.

O2- să identifice pașii pentru transmiterea unui mesaj asertiv.

O3- să colaboreze şi să lucreze în echipă.

Strategii:

· Metode şi procedee:

Pași pentru transmiterea unui mesaj asertiv

89
Paşi Descriere Cuvinte pe care le-ai putea Mesaje
·
spune

1. Explică Spune ce simţi faţă de “Mă simt frustrat când…” “Nu-mi place când îți
sentimentele comportament sau faţă de “Mă simt nefericit când împrumut lucrurile
tale şi problemă. Descrie …” mele, iar tu nu mi le
problema. comportamentul sau “Mă simt…când…” înapoiezi la timp!”
problema care te “Mă răneşte când …”
deranjează. “Nu-mi place când…”

2. Exprimă-ţi Spune clar ceea ce ţi-ai “Mi-ar plăcea mai mult “Mi-ar plăcea ca
cererea. dori să se întâmple. să…” atunci când
“Mi-ar plăcea ca tu…” împrumuţi rolele de
“Ai putea, te rog, să…” la mine să le dai
“Te rog nu…” înapoi cât mai curând
“Aş vrea ca tu …” posibil”.

3. Întreabă Invită cealaltă persoană să “Ce simţi despre …?” “Este OK pentru
cealaltă -şi exprime sentimentele, “Este în regulă şi pentru tine?”
persoană ce gândurile în legătură cu tine?”
simte în cererea ta. “Ce crezi?”
legătură cu “Care sunt ideile tale?”
cererea ta.

Răspunsul Cealaltă persoană îşi face Cealaltă persoană răspunde. “Da, cred că ai
cunoscute sentimentele dreptate. Nu sunt
sau gândurile despre prea rapid la
cererea ta. returnarea rolelor,
dar le voi înapoia
mai devreme data
viitoare”.

4. Acceptă, Dacă cealaltă persoană “Mulţumesc” “Mulţumesc pentru


mulţumind este de acord cu cererea ta, “Foarte bine, apreciez înţelegere. Hai să
mulţumindu-i este cea mai asta”. mergem să ascultăm
bună metodă de a încheia “Sunt fericit că eşti de nişte muzică
discuţia. acord”.
“Minunat!”

90
Mijloace: Coli albe, creioane colorate, post-it-uri colorate,
păpuşa de hârtie, bandă scoci

· Forme de organizare a activităţii:

Metode de evaluare a activităţii:

Resurse:

· bibliografice:

· spaţiale: sala de clasă

· temporale: 50 min.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la
activitate.

2. Captarea şi orientarea atenţiei: Se împar te gr upul în echipe


de câte doi. Fiecare membru al mini-echipei va avea ca sarcină să
deseneze un anumit lucru: unul va trebui să deseneze un elefant
iar celălalt o casă. Nici unul dintre cei doi nu va putea vorbi. Vor
trebui să folosească acelaşi creion şi aceeaşi foaie de hârtie şi să
deseneze în acelaşi timp. Indicaţiile despre ce vor desena le vor
primi în aşa fel încât celălalt coechipier să nu audă.

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor: Astăzi vom


discuta despre efectele cuvintelor asupra noastră și asupra celor
din jur.

91
4. Desfăşurarea activităţii

· Se confecţionează o păpuşă din hârtie (o bucată mai mare de


hârtie sau din mai multe bucăţi de hârtie ). Ioana va fi aşezată pe
un scaun şi va fi prezentată grupului. Se vor spune atât lucruri bune
despre ea cât şi lucruri mai puţin bune. (ex: dragi participanţi, v-o
prezint pe prietena mea, Ioana. Ne simţim bine împreună, cu
excepţia momentelor în care Ioanei îi miroase foarte urât
respiraţia.) Când se spune acest lucru , se rupe o bucată mare din
păpuşă. Se va cere participanţilor să facă şi ei cât mai multe
comentarii. Când despre Ioana se vor spune lucruri negative, se va
rupe câte o bucată din păpuşă.

După ce toată lumea a terminat comentariile se va trece la


următoarea etapă. Li se va spune participanţilor că, acum că Ioana
e bucăţele, nu ne rămîne altceva de făcut decât reasamblarea ei.

Discuţii:

a. Oricât de mult ne-am strădui Ioana nu va mai fi niciodată la fel.


Va avea cicatrici care vor rămâne pentru totdeauna

b. Dacă „lipiturile” ar fi fost făcute pe dinauntru ar fi fost mai bine


sau ar fi fost mai daunătoare?

· 5. Evaluare/Asigurare feedback

Fiecare elev va fi solicitat să noteze câte un mesaj asertiv- real sau


ipotetic.

Se fac aprecieri verbale cu referire la participarea elevilor la activitate.

92
Ședința 7- Învățarea- Tehnici eficiente de studiu- Taxi, du- mă
unde vreau!

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii aflați în r isc de abandon

Tema: Taxi, du- mă unde vreau!

Scop: Identificar ea existenței unei str ânse cor elații dintr e învățar e
și obținerea succesului și însușirea unor tehnici de studiu care să
conducă la eficentizarea învățării

Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:

O1- să își organizeze timpul de studiu și timpul liber

O2- să identifice resursele externe ce pot fi de folos în procesul de


învățare

O3- să identifice obstacolele ce intervin în procesul de studiu

O4- să exerseze tehnici de studiu

Strategii:

· Metode şi procedee: conversația, explicația, expunerea,


dezbaterea

· Mijloace: fișe de lucru, flipchart, markere, post-it- uri

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale

93
Resurse:

· bibliografice: BĂBAN, Adriana (2001) Consiliere Educaţională


Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere Ed.
„Ardealul” Cluj Napoca;

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 min.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1.Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate.
2.Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc de
spargerea gheții Nu manca bomboana! Elevii primesc un bol plin cu
bomboane și sunt invitați sa servească câte bomboane doresc. Fiecare
dintre participanți va spune tot atatea lucruri pozitive despre propria
persoana câte bomboane a luat. După finalizarea exercițiului elevii
sunt rugați să așeze bomboanele în geantă, precizând faptul că vom
reveni la acestea la sfarșitul activității.

3.Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Elevii sunt anunțați că, pe parcursul acestei sedințe vor învăța cum să
învețe, iar titlul activității este Taxi, du- mă unde vreau!

4.Desfăşurarea activităţii

Exercițiul 1- Ușa- Fiecare membru al grupului va primi un desen cu o


uşă întredeschisă. Profesorul o poate expune pe flipchart şi pentru

94
întregul grup. Participanţii se proiectează în mod imaginar în faţa
acestei uşi care va însemna ceva pentru fiecare.

· “Vă aflaţi în faţa unei uşi întredeschise. Ce poate reprezenta


ea? Cum vă simţiţi în faţa uşii?”

· “Ce credeţi că se află dincolo de uşă? Vizualizaţi!”

· “Ce vă vine să faceţi?”

· “Spuneţi şi acţionaţi ca şi cum vă aflaţi în faţa uşii!”

Exercițiul 2- Taxiul meu- Elevii sunt rugați să își imagineze ca urcă


într-un taxi. Ce spunem șoferului? Îi dăm indicii cât mai clare
referitoare la destinația noastă.....exact așa se întâmplă și în viața de zi
cu zi- cel mai bine este să ne stabilim ținte clare pentru a ști exact care
este traseul și ce avem de facut.

Care sunt ostacolele întâmpinate la școală?

· Materii dificile, profesori exigenți, teste grele, probleme în


familie, prietenii nepotrivite, managementul defectuos al
timpului și învățatului.

Care sunt resursele externe pe care ne putem baza în depașirea acestor


obstacole?

· Părinții, dirigintele, profesorii, prietenii, consilierul școlar

Exercițiul 3- Prezentarea unor soluții concrete pentru îmbunătățirea


procesului de învățare

 Aplicăm planificarea inversă- reprezintă stabilirea unui plan pe


termen lung și împărțitea acestuia în pași mici.

95
 Sublinierea materialelor de studiat pentru a evidenția aspectele de
reținut- Regulă de bază- nu subliniem la prima citire un text

 Începem studiul cu ceva ușor, continuăm cu ceea ce e dificil și


încheiem tot cu ceva ușor

 Luăm pauze prestabilite și respectăm timpul de studiu

 Repetăm materialul înainte de test, examen, evaluare

Pentru a fixa cât mai bine aceste reguli simple, profesorul prezintă
elevilor tehnica STING

Sar cina – Stabilește-ți sarcina de lucru

Timp – Stabilește-ți timpul de lucru necesar pentru relizarea


sarcinii

Ignor – Ignoră orice se întâmplă în jurul tău

Nici o pauză – Nu lua nicio pauză în timpul stabilit de lucru.

Gr atificar e – La final oferă-ți o gratificare/o răsplată/un premiu

5.Evaluare/Asigurare feedback

Elevii sunt rugați să își servească bomboanele din geantă. Se identifică


și alte tipuri de recompense- joacă în parc, plimbare, timp petrecut la
calculator, etc.

Ședința – Evaluare finală- Ghici cine sunt?

Data:

Tipul activităţii: consilier e de gr up

Grup ţintă: elevii aflați în r isc de abandon

96
Tema: Ghici cine sunt?

Scop: Dezvoltar ea capacității de autoevaluar e și cr eșter ea stimei


de sine

Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:

O1- să se descrie în termeni cât mai obiectivi

O2- să identifice colegii în funcție de informațiile din scrisori

O3- să comunice deschis referitor la participarea la program

Strategii:

· Metode şi procedee: conversația, explicația, expunerea,


dezbaterea

· Mijloace: fișe de lucru, flipchart, markere, post-it- uri

· Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

Metode de evaluare a activităţii: apr ecier i ver bale, por tofoliul

Resurse:

· bibliografice: BĂBAN, Adriana (2001) Consiliere Educaţională


Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere Ed.
„Ardealul” Cluj Napoca;

· spaţiale: sală de clasă

· temporale: 50 min.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric sunt pr egatite mater ialele necesar e


desfașurării activității, se efectuează prezența elevilor la activitate.
97
2. Captarea şi orientarea atenţiei se r ealizează pr intr - un joc de
spargerea gheții Vânătoarea de oameni- Fiecare participant va primi
sarcina de a gasi pe cineva care să.......aibă ochii albasti, să mearga la
pian, să joace fotbal, să fie un bun prieten, etc.

3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor

Elevii sunt anunțați că este ultima ședință și că, deoarece acest


program a început cu o activitate în care fiecare a vorbit mult despre
propria persoana, ultima activitate va avea tot această temă, doar că
altfel organizată. Titlul activității este- Ghici cine sunt?

4.Desfăşurarea activităţii

Exercițiul 1- Elevii primesc coli de scris şi sunt solicitaţi să scrie o


scrisoare despre ei înşişi.

Scrisoarea va cuprinde: numele şi prenumele, cea mai importantă


realizare personală și școlară de până acum, calităţi personale și
abilităti evidente, slăbiciuni și abilităti pe care trebuie să le dezvolte
astfel încât să obțină succes personal și școlar, care este lucrul cel mai
important învățat în timpul ședințelor de consiliere.

Dupa realizarea scrisorilor, profesorul strange lucrarile și le citește,


fară a menționa numele. Elevii trebuie să ghicească cine este colegul
care s-a descris și după ce aspecte a fost identificat.

Discuțiile au în vedere sublinierea rolului pe care îl au procesul de


autocunoaștere și respectiv de intercunoaștere în stabilirea scopurilor
personale și profesionale.

98
Exercițiul 2- Elevii sunt rugați să lipească la flipchart un post-it pe
care să noteze print-un singur cuvânt activitatea de consiliere. Nu
trebuie să noteze cu o notă ci cu un cuvânt.

5.Evaluare/Asigurare feedback

Se completează matricea SWOT pentru programul parcurs. Se


realizeaza aprecieri verbale individual și fiecare elev primește diploma
personalizată .

PROGRAM DE CONSILIERE

Prevenirea abandonului şcolar în rândul elevilor la nivel liceal

Motivaţie: Complexitatea și amploar ea fenomenului de păr ăsir e


timpurie a școlii necesită o abordare multidimensională, ce trebuie să
se adreseze principalelor categorii de factori care cresc riscul de
abandon şcolar. Cercetările şi experienţele anterioare din aria analizei
determinanţilor fenomenului relevă faptul că acţiunea factorilor
individuali, sociali și școlari afectează negativ, cel mai frecvent,
evoluţia şcolară a elevilor, generând, în ultimă instanţă, abandon
şcolar. În categoria factorilor individuali intră cel mai adesea
dificultăţile de învăţare, demotivarea şcolară, demodulările
comportamentale etc. Principalele categorii de factori sociali care
cresc riscul de părăsire timpurie a școlii fac trimitere la dificultățile de
integrare în grupul școlar, statutul socio-economic și tipul familiei,
pattern-ul educațional al părinților ș.a. La nivelul factorilor şcolari,
cercetările au demonstrat că absenteismul, insuccesul și eșecul școlar
reprezintă premise importante pentru riscul de abandon şcolar. Însă, de
99
cele mai multe ori, părăsirea timpurie a şcolii este rezultanta unei
combinaţii de cauze interne și externe, fiind în fapt un proces
progresiv de dezangajare/detaşare şcolară, care poate începe cu mult
timp înaintea părăsirii propriu-zise a şcolii. Toate aceste realități

Scopul

Luna 1 Luna 2 Luna 3

- S1 - S1 - S1
- S2 - S2 - S2
- S3 - S3 - S3
- S4 - S4 - S4

subliniază importanţa rolului abordării preventive a abandonului


şcolar, care se poate concretiza într-un demers educațional structurat.

Scopul programului: Cr eşter ea par ticipăr ii școlar e pentr u elevii


din clasele IX – XII care se află în situații de risc de abandon școlar

Metode de realizare: Dezbater ea, explicaţia, conver saţia eur istică,


jocul didactic, expunerea, problematizarea etc

Durata: Pr ogr amul este or ganizat în 6 şedinţe, desfăşur ate


săptămanal, cu durata de o oră

Desfăşurarea programului pe şedinţe:

100
Nr. Tema activităţii de Modalităţi de realizare
crt. consiliere
1. Cum mă văd eu. Cum Consiliere de grup/colectivă
mă văd ceilalți
2. Strategii și tehnici Consiliere de grup/colectivă
generale de învățare
3. Managementul stresului Consiliere de grup/colectivă
4. Strategii motivaționale Consiliere de grup/colectivă
5. Planuri de viitor Consiliere de grup/colectivă
6. Absenteismul Consiliere de grup/colectivă

Evaluarea programului: Evaluăr ile per iodice se va r ealiza pr in


analiza fişelor individuale de lucru și a activităţilor propuse iar
evaluarea finală se va face prin intermediul unor chestionare de
evaluare a programului.

Şedinţa 1

Tipul activităţii: consilier e de gr up/colectivă

Tema: Cum mă văd eu. Cum mă văd ceilalți

Scop: Dezvoltar ea capacității de auto și inter -cunoaștere și a


atitudinii pozitive față de sine

Obiective:

§ Obiectiv 1: Dezvoltarea coeziunii și dinamicii de grup;

101
§ Obiectiv 2: Optimizarea capacităţilor de autocunoaştere,
relaţionare şi comunicare;

§ Obiectiv 3: Dezvoltarea abilităților de înțelegere a modului


cum ne văd alții în relație cu modul în care ne vedem noi
înșine;

§ Obiectiv 4: Creşterea încrederii în sine, a spontaneităţii şi


expresivităţii personale.

Strategii:

§ Metode şi procedee: dezbaterea, explicaţia, conversaţia


euristică, jocul didactic, expunerea, problematizarea, exemplul,
exerciţiul evaluativ;

§ Mijloace: post-it-uri, flipchart / tablă, markere / cretă, fișe de


lucru, foi sau caiete şi instrumente de scris

§ Forme de organizare a activităţii: frontal, independent-individual.

Metode de evaluare a activităţii: obser vaţia, fișele de lucru, analiza


psihopedagogică a activităţilor şi a realizărilor elevilor, feed-back-ul
oferit de elevi.

Resurse:

Ø bibliografice:

o Băban, A., (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Imprimeria “Ardealul”, Cluj
Napoca.

102
o Lemeni, G., Miclea, M., (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de
educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj Napoca.

o Manes, S., (2008). 83 de jocuri psihologice pentru animarea


grupurilor, Editura Polirom, Iași.

Ø spaţiale: sala de clasă

Ø temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Crearea climatului:

„Eu întotdeauna... eu niciodată...”

Pe rând, fiecare participant aduce în faţa celorlaţi membri câte o


caracteristică personală despre care pot să spună că o realizează
întotdeauna sau pe care nu o realizează niciodată.

2. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor: „Ora de astăzi se


vrea un prim pas în cunoașterea caracteristicilor care vă definesc,
urmând ca în cadrul întâlnirilor viitoare să ne cunoaștem mult mai bine
unii pe ceilalți. Toate activităţile pe care le vom realiza împreună au
scopul de a vă ajuta să vă descurcați mai bine la școală și în viață”.

3. Desfăşurarea activităţii:

3.1. Prezentarea programului, obiectivelor, calendarului de


desfăşurare

103
3.2. Stabilirea regulilor de grup - fiecare dintre membrii grupului
elaborează „reguli” pe care consideră că trebuie respectate, toţi ceilalţi
membri ai grupului exprimându-şi acordul / dezacordul în legătură cu
propunerile audiate. La formularea regulilor participă toţi membrii.

3.3. Stabilirea aşteptărilor şi ameninţărilor - Participanţilor li se


oferă posibilitatea să-şi exprime aşteptările şi să spună ce-i preocupă.
Ei pot adresa întrebări la care aşteaptă să primească răspuns pe
parcursul defăşurării activităţilor. Se fac înregistrările respecive pe
post-it-uri distribuite la fiecare participant, iar apoi acestea sunt afişate
pe coala de flipchart pentru a fi analizate. Prof. coordonator prezintă
pe scurt planurile şi aşteptările personale, făcând paralele cu aşteptările
participanţilor.

3.4. „Cum mă văd eu. Cum mă văd ceilalți”

- Pe o fișă de lucru (a se vedea anexa 1), fiecare elev își va scrie


numele și prenumele, precum și cât mai multe abilităţi / aptitudini,
calităţi, interese, valori personale. Foaia de hârtie este dată să fie
completată de unui coleg, notând calităţi, aptitudini, interese etc. ale
„proprietarului” fişei, după cum consideră.

- Ultima etapă constă în compararea realizată individual de către


fiecare elev între cele două foi, analizarea diferenţelor şi asemănărilor
între ele: Vă surprind asemănările şi deosebirile dintre cele două liste?
Ce a corespuns? Ce nu a corespuns? Ce vă spune aceasta despre
acurateţea autoevaluării? Cum vă percep ceilalţi?

- Discuţia finală este esenţială pentru atingerea obiectivelor activităţii,


în cadrul acesteia analizându-se posibilele explicaţii ale diferenţelor

104
între cele 2 liste, faptul că uneori alţii văd în noi unele calităţi,
aptitudini pe care noi poate nu le conştientizăm etc.

4. Evaluare/Asigurare feedback: Li se cer e elevilor să specifice: un


lucru învăţat astăzi, o întrebare referitoare la subiect, un comentariu.

Şedinţa 2

Tipul activităţii: consilier e de gr up/colectivă

Tema: Strategii și tehnici generale de învățare

Scop: Dezvoltar ea abilităţilor de (auto)cunoaşter e din per spectiva


învățării eficiente

Obiective:

§ Obiectiv 1: Analizarea factorilor (interni/externi) care


determină învățarea;

§ Obiectiv 2: Identificarea unor soluţii pentru depăşirea


dificultăţilor de învăţare;

§ Obiectiv 3: Identificarea unor strategii specifice de motivare.

Strategii:

§ Metode şi procedee: dezbaterea, explicaţia, conversaţia


euristică, jocul didactic, expunerea, problematizarea, exemplul,
exerciţiul evaluativ;

§ Mijloace: post-it-uri, flipchart / tablă, markere / cretă, fișe de


lucru, foi sau caiete şi instrumente de scris

105
§ Forme de organizare a activităţii: frontal, independent-
individual, pe grupe mici.

Metode de evaluare a activităţii: obser vaţia, fișele de lucru, analiza


psihopedagogică a activităţilor

Resurse:

Ø bibliografice:

o Băban, A., (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Imprimeria “Ardealul”, Cluj
Napoca.

o Lemeni, G., Porumb, M. (coord.), (2011). Consiliere și


orientare: ghid de educație pentru carieră. Editura ASCR, Cluj-
Napoca.

o ***Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Ghid al activităţilor pentru


a învăţa să înveţi în şcoli.

Ø spaţiale: sala de clasă

Ø temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Crearea climatului: „Ochiul furtunii în creier: motivele pentru


care învăţ...”

- Profesorul solicită elevilor să spună repede primele motive care le


trec prin minte şi care consideră că stau la baza învăţării lor. Este

106
foarte probabil să apară un amestec de motive – unele pozitive, altele
negative, unele provenind din exterior (ex. pentru a face pe plac
părinţilor), altele din interior (ex. pentru că vreau să am succes, pentru
că îmi place să învăţ).

- Se propune elevilor să atribuie valoare pozitivă sau negativă


diferitelor motive enumerate. Se notează semnul (+) sau (-),
evidenţiindu-se calitatea superioară a motivelor pozitive. Se identifică
şi motivele interioare (de simţul datoriei, din plăcerea de a învăţa,
pentru a-şi forma personalitatea) şi motivele exterioare (frica de note,
dorinţa de a lua premiu, etc.). Profesorul va evidenţia faptul că
motivele care dau mai multă putere în învăţare sunt cele pozitive și
cele care vin din interior. Învăţarea sub presiunea motivelor exterioare
sau negative dispare odată cu stimulul care a generat-o (pedeapsa,
recompensa, nota, examenul). Se subliniază rolul motivelor (motorul,
mobilul general al activităţii umane – „Nimic nu realizăm dacă nu
avem un impuls, un mobil, un imbold”).

2. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor: „Astăzi vom discuta


despre modul în care învățați și vom încerca să găsim soluţii pentru a
depăşi dificultăţile de învăţare”.

3. Desfăşurarea activităţii:

3.1. „Cum învăţ eu?”

Elevii primesc o listă de propoziţii incomplete (a se vedea anexa 2), pe


care urmează să le continue, în funcţie de modul în care învaţă, îşi
însuşesc diferite cunoştinţe, deprinderi, abilităţi. Se comentează
răspunsurile cu ceilalţi colegi, scoţând în evidenţă aspectele comune şi

107
deosebirile.

3.2. „Cum să învăț?”

- Elevii sunt întrebați, apoi, dacă știu ce înseamnă „a învăţa să înveţi”


și sunt invitaţi să descrie ce înseamnă acesta. Profesorul evidențiază că
a învăţa să înveţi se referă la două mari categorii: a dori să înveţi (a fi
motivat) şi a şti cum să înveţi (strategii de învăţare). Sunt invitați să
reflecteze asupra strategiilor lor de învăţare. În ce mod învaţă? Au
anumite metode preferate? Studiază în mod diferit la materii diferite
(ex. la limba română faţă de matematică)? Se insistă pe faptul că se
poate învăţa cum să înveţi, deci dacă nu eşti foarte bun la şcoală acum,
poţi să îţi îmbunătăţeşti performanţele depunând efort şi folosind
strategii adecvate. Oricine poate învăța mai repede decât o face în
momentul de față, spre exemplu dacă:

a) face din orice o poveste

- Poveștile sunt cel mai simplu mod de a ține minte ceva. Magicienii,
matematicienii țin minte numere, cărți sau formule întregi folosind
aceasta tehnică. „Imaginați-vă că trebuie să învățați urmatoarea frază:
Două picioare stă pe trei picioare și mănâncă un picior. Deodată
apare patru picioare care îl apucă pe două picioare de un picior.
Două picioare se enervează și îl lovește pe patru picioare cu trei
picioare. Dacă începem să o repetăm în fața oglinzii ca pe o poezie,
vom reuși în 10 – 20 de minute să o ținem minte, fără greșeală datorită
memoriei de scurtă durată. Cu toate acestea, peste o săptămână șansele
să o mai știm sunt foarte mici. Dar dacă se vor face asocieri între ceva
ce nu are sens și alceva care ne este familiar și cu care putem face o
poveste imaginară?
108
- un picior = un copănel de pui
- două picioare = un om (are două picioare în majoritatea
cazurilor)
- trei picioare = un scăunel cu trei picioare
- patru picioare = un câine fioros
Cum sună acum fraza dacă înlocuim cuvintele? Un om stă pe un
scăunel și mănâncă un copănel de pui. Deodată, apare un un câine
fioros care îl apucă pe om de un picior. Omul se enervează și îl lovește
pe câine cu scăunelul.”
b) învață învățând pe alții
Foarte multe lucruri complicate pot fi învățate rapid dacă încercăm să
explicăm altei persoane ceea ce nici noi nu știm foarte bine. Sună
paradoxal, dar explicația e simplă: încercând să explici un lucru
complicat în cuvinte simple, mintea noastră reține mult mai repede
lucrurile de bază.
c) intercalează două sau mai multe subiecte!
Vrei sa înveți la română? După o lecție oarecare, fă ceva și la
matematică. Este tot o formă de spațiere, care ajută la fixare. Este bine
să se alterneze două subiecte înrudite, dar nu foarte apropiate, pentru a
nu produce confuzia formulelor, a conceptelor etc.
4. Evaluare/Asigurare feedback: Li se cere elevilor să evalueze or a
de consiliere scriind pe foaia de flipchart un adjectiv, câţiva elevi fiind
rugaţi să motiveze alegerea acestui adjectiv.
Şedinţa 3

Tipul activităţii: consilier e de gr up/colectivă


109
Tema: Managementul stresului

Scop: Dezvoltar ea abilităților de gestionar e eficientă a str esului

Obiective:

§ Obiectiv 1: Identificarea situațiilor generatoare de stres;

§ Obiectiv 2: Cunoaşterea reacțiilor la stres şi descifrarea


semnificaţiilor acestora;

§ Obiectiv 3: Dezvoltarea încrederii în forţele proprii.

Strategii:

§ Metode şi procedee: dezbaterea, explicaţia, conversaţia


euristică, jocul didactic, expunerea, problematizarea, exemplul,
exerciţiul evaluativ;

§ Mijloace: flipchart / tablă, markere / cretă, fișe de lucru, foi


sau caiete şi instrumente de scris.

§ Forme de organizare a activităţii: frontal, independent-


individual, pe grupe mici.

Metode de evaluare a activităţii: obser vaţia, fișele de lucru, analiza


psihopedagogică a activităţilor

Resurse:

Ø bibliografice:

o Băban, A., (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Imprimeria “Ardealul”, Cluj
Napoca.

110
o Lemeni, G., Porumb, M. (coord.), (2011). Consiliere și
orientare: ghid de educație pentru carieră. Editura ASCR, Cluj-
Napoca.

o ***Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Ghid al activităţilor


pentru a învăţa să înveţi în şcoli.

Ø spaţiale: sala de clasă

Ø temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Crearea climatului:

- Profesorul solicită elevilor ca timp de 5 minute să noteze pe o foaie


tot îi deranjează sau supără. Apoi, îi roagă să-și imagineze cum s-ar
simţi dacă s-ar întâmpla concomitent 7- 8 lucruri din cele enumerate.
La final se poartă discuţii despre alegerile lor iar profesorul
concluzionează că, de obicei, asemenea situaţii generează stres.

2. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor: „Astăzi vom vorbi


despre situațiile în care nu reuşim să găsim soluţii la probleme pentru
că mintea noastră este blocată de presiunea stresului și cum să folosim
stresul în favoarea noastră.”

3. Desfăşurarea activităţii:

3.1. „Semnele stresului”

- Profesorul analizează împreună cu elevii conceptul de „stres” (a te


simţi copleşit de circumstanţe, fără a şti însă ce să faci în mod
adecvat). Se subliniaază că stresul este ceva obişnuit şi că atunci când
111
este stresată, unei persoane îi este mult mai greu să-şi rezolve
problemele sau să ia decizii. Se distribuie fișele de lucru pentru
„Semnele stresului” (a se vedea anexa 3) şi se solicită elevilor să
citească şi să pună un semn în dreptul acelor itemi / situaţii pe care le-
au trăit în mod frecvent, uneori sau deloc. Se prezintă exemple în
cadrul unor grupuri mai mici (4 - 5 elevi).

 Se discută apoi pe marginea unor întrebări, precum: Aţi fost


conştienţi de aceste semne ale stresului? Aţi fost surprinşi de
frecvenţa acestor semne? Sunt şi alte semne care ar putea fi
adăugate listei? Ce părere aveţi referitor la numărul de semne pe
care le-aţi bifat? Ce reprezintă faptul că întâlniţi adesea aceste
semne? În ce măsură v-ar putea fi utile aceste informaţii?

3.2. „Reacţii la stres”

- Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grup notează


timp de 5 min. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test,
teză, examen etc.), după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota
reacţiile fizice/ fiziologice (ex: transpiraţii excesive, dureri de cap ș.a.),
cognitive (ce au gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale
(cum s-au comportat). După ce grupurile finalizează activitatea, se vor
expune în plen rezultatele analizelor specifice fiecărui grup, iar
profesorul va nota pe tablă reacțiile identificate de elevi. În final, se
vor identifica câteva modalităţi de reevaluare a evenimentului
considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.

3.3. „Cubulețele de zahăr”

112
- Profesorul precizeză că fiecare elev poate alege unul sau mai mulți
membri ai grupului pentru care să scrie bilețele cu anumite încurajări,
impresii sau gânduri bune. După completare, bilețelele se oferă celor
pentru care au fost scrise, regula fiind ca citirea acestora să fie amânată
până când fiecare membru al grupului va ajuge acasă.

4. Evaluare/Asigurare feedback
Fiecare participant va descrie pe o foiae ce anume i-a plăcut, ce nu i-a
plăcut, ce a învăţat în urma şedinţei, respectiv ce va face pe viitor, cum
va utiliza informaţiile obţinute.

Şedinţa 4

Tipul activităţii: consilier e de gr up/colectivă

Tema: Strategii motivaționale

Scop: Cr eșter ea nivelului motivaţiei în difer ite situaţii de învăţar e

Obiective:

§ Obiectiv 1: Identificarea principalilor factori motivaționali care


contribuie la învățare

§ Obiectiv 2: Îmbunătăţirea randamentului şcolar.

Strategii:

§ Metode şi procedee: dezbaterea, explicaţia, conversaţia


euristică, jocul didactic, expunerea, problematizarea, exemplul,
exerciţiul evaluativ;

§ Mijloace: flipchart / tablă, markere / cretă, fișe de lucru, foi


sau caiete şi instrumente de scris.

113
§ Forme de organizare a activităţii: frontal, independent-
individual.

Metode de evaluare a activităţii: obser vaţia, fișele de lucru, analiza


psihopedagogică a activităţilor

Resurse:

Ø bibliografice:

o Băban, A., (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Imprimeria “Ardealul”,
Cluj Napoca.

o Lemeni, G., Porumb, M. (coord.), (2011). Consiliere și


orientare: ghid de educație pentru carieră. Editura ASCR, Cluj-
Napoca.

o ***Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Ghid al activităţilor


pentru a învăţa să înveţi în şcoli.

Ø spaţiale: sala de clasă

Ø temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Crearea climatului: „Povestea noastră”

Profesorul roagă elevii să compună pe rând câte o frază sau un


paragraf scurt care se încheie cu „apoi...” sau „dar...”, acesta fiind
semnalul pentru următorul elev care trebuie să continue. Nimeni nu

114
ştie dinainte cum va evolua povestea. Participanţii pot introduce şi alte
cuvinte-semnal: „deodată...”, „imediat...”, „surprinzător...” etc.

2. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor: „Astăzi vom discuta


despre modelele care ne motivează, despre principalii factori
motivaționali care contribuie la învățare și despre ce putem face pentru
a combate factorii care contribuie la blocarea învățarii”.

3. Desfăşurarea activităţii:

3.1. „Care este modelul tău în viață?”

 Pentru început, profesorul roagă elevii să facă o listă cu 4-5


persoane pe care le admiră, precizând că pot fi din familie sau din
afară, reale sau “inventate” (personaje reale, imaginare,
personalităţi mass-media), pe care le-a cunoscut direct sau nu.
După întocmirea listei, profesorul îi roagă să se gândească la
câteva motive pentru care au ales acele modele. Urmează o
discuţie colectivă al cărei obiectiv principal este evidenţierea
legăturii dintre model şi persoană şi a modului în care pot fi
identificate caracteristicile unei persoane cunoscute fiind modelele
la care se raportează.

3.2. „Motive, motive”

- Profesorul împarte participanții în patru grupe de lucru și distribuie


fiecărui grup coli de flipchart și markere. Grupele de lucru vor avea ca
sarcină să discute și să identifice principalii factori care contribuie la
motivația de a învăța, pe patru categorii (fiecare grup va alege una din
categorii):

115
- Factori interni care motivează învățarea

- Factori externi care motivează învățarea

- Factori interni care blochează (demotivează) învățarea

- Factori externi care blochează (demotivează) învățarea.

- Înainte de a începe lucrul pe grupe, profesorul menționează că


factorii motivaționali sunt cei care activează, energizează,
direcționează comportamentele de învățare și subliniază că motivaţia
pentru învăţare influențează procesul de învăţare în sine, şi, implicit,
rezultatele acestui proces. La final, grupele vor delega un reprezentant
care să prezinte rezultatele la care au ajuns. Se analizează în grupul
mare, pornind de întrebări precum: La ce ne ajută să cunoaștem
factorii motivaționali ai învățarii?, Cine au o pondere mai importantă
în învățare: factorii interni sau cei externi?, Ce putem face pentru a
combate factorii care contribuie la blocarea învățarii?

4. Evaluare/Asigurare feedback

„Candela aprecierilor”

- La final, profesorul ţine în mână o candelă aprinsă şi împărtăşeşte


grupului ce anume a apreciat de-a la un anumit participant, fără să
specifice despre cine este vorba. Apoi oferă lumânarea persoanei pe
care tocmai a apreciat-o. Activitatea continuă până ce fiecare
participant a primit şi oferit candela cel puţin o dată, profesorul fiind
atent să aprecieze el participanţii care riscă să ramână neapreciaţi.

116
Şedinţa 5

Tipul activităţii: consilier e de gr up/colectivă

Tema: Planuri de viitor

Scop: Dezvoltar ea atitudinii pozitive față de sine și față de viitor

Obiective:

§ Obiectiv 1: Identificarea acţiunilor şi barierele în îndeplinirea


scopurilor de viitor;

§ Obiectiv 2: Dezvoltarea abilităţilor de proiectare pozitivă în


viitor;

§ Obiectiv 3: Dezvoltarea competenţelor de (auto)prezentare şi


comunicare.

Strategii:

§ Metode şi procedee: dezbaterea, explicaţia, conversaţia


euristică, jocul didactic, expunerea, problematizarea, exemplul,
exerciţiul evaluativ;

§ Mijloace: flipchart / tablă, markere / cretă, fișe de lucru, foi sau


caiete şi instrumente de scris.

§ Forme de organizare a activităţii: frontal, independent-


individual.

Metode de evaluare a activităţii: obser vaţia, fișele de lucru, analiza


psihopedagogică a activităţilor

Resurse:

117
Ø bibliografice:

o Bogorin, V., Tudose, R., (2003). Jocul de-a viața. Exerciții


pentru orele de dirigenție, Editura Eikon, Cluj-Napoca.

o Mitrofan, I., (coord), (2010). Studii de validare și cercetări


aplicative ale psihologiei și psihoterapiei unificării: în educație,
dezvoltare personală și clinică, Editura Universității București,
București.

Ø spaţiale: sala de clasă

Ø temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Crearea climatului: „Secvențe din viața mea”


- Profesorul roagă elevii să împartă o coală de hârtie în 3 secţiuni.
Sarcina este de a descrie în fiecare secţiune, utilizând cuvinte sau
imagini, simboluri cum era viaţa lor în urmă cu 10 ani, în prezent,
respectiv cum îşi imaginează propria viaţă peste 10 ani. După ce au
terminat de completat cele 3 secţiuni, sunt antrenaţi să împărtăşească şi
colegilor ceea ce au scris sau desenat. Elevii sunt solicitaţi să motiveze
sau să explice căror fapte se datorează perspectiva pe care au ilustrat-
o, dacă sunt asemănări sau deosebiri între cele 3 momente ale vieţii
prezentate şi ce ar putea face pentru a-şi croi viitorul pe care-l doresc.

2. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor: „Pe parcursul acestei


ore vom discuta despre deciziile pe care le-ați luat în trecut, vom
încerca apoi să ne proiectăm în viitor iar în cele din urmă vom încerca

118
să revenim în prezent şi să analizăm ce puteți face azi pentru a avea
viitorul pe care vi-l doriți”.

3. Desfăşurarea activităţii:

3.1. „Decizii, decizii, decizii”

- Profesorul invită elevii să se întoarcă ipotetic în trecutul lor și să


încerce să înțeleagă drumul pe care l-au parcurs până acum, cu
suișurile și coborâșurile sale, cu schimbările de direcție și întâmplările
care le-au ieșit în cale. „Uitați-vă la viața ta de până acum și
identificați cele mai importante trei decizii pe care le-ați luat până în
prezent. S-ar putea să vă apară în minte imediat. Nu vă gândiți prea
mult: dacă v-ați gândit instantaneu la un moment anume, probabil că
este important; notați-l. Acum, pentru fiecare dintre cele trei decizii,
descrieți felul în care a influențat cursul ulterior vieții voastre. Ce s-a
schimbat ca urmare a deciziei respective? Ce a rămas la fel? Ce poți
învăța din acele momente – care te poate ajuta pe viitor? Notează cel
puțin două idei.”

3.2. „Salt în viitor”

- „În continuare vom apăsa butonul care ne duce în viitor! Închideți


ochii, apasăți butonul și traversați următorii 10 ani din viața voastră
într-o secundă. Suntem în 2027. Deschideți ochii și uitați-vă în jur.
Unde sunteți? Cu ce vă ocupați? Unde lucrați? Care sunt persoanele
care vă sprijină? Care este cel mai recent motiv de bucurie? Cum arată
o zi obișnuită din viața de acum? Cum îţi petreci timpul liber? Ce
temere v-ați depășit și cum ați făcut asta? Ce realizări importante ați

119
avut în acești zece ani și ce a contribuit la ele? Dacă ar fi să transmiteți
persoanelor care erați în 2017 un lucru important, care ar fi acela?

- După ce elevii au terminat de răspuns la întrebări, câţiva voluntari


vor împărtăşi colegilor imaginea pe care o au despre propriul viitor,
ulterior se va purta o discuţie despre ce ar putea face pentru a-şi croi
viitorul pe care-l doresc. Profesorul formulează concluzia: “Viitorul
aparţine celor ce cred în frumuseţea propriilor vise.” (Eleanor
Roosevelt)

3.3. „Cu picioarele pe pământ”

- Profesorul propune elevilor să se întoarcă în prezent: „Acum reveniți


în prezent. Notați câteva dintre ideile care v-au trecut prin minte după
ce ați apăsat butonul și ați făcut saltul”.

- „V-a plăcut ce ați văzut? Dacă da, ce ar trebui să faceți în 2017 ca să


vă apropiați de imaginea respectivă? Daca nu, ce ați putea schimba
acum, pentru ca ceea ce veți vedea în următoarea călătorie să vă placă
mai mult?”

- La final, se accentuează importanţa gândirii pozitive pentru obţinerea


succesului şi a dezvoltării personale optime, condiţie relevată de un
proces numit “autoprofeţia care se împlineşte”. Li se explică că
gândurile şi acţiunile noastre prezente pot determina anumite
comportamente care să confirme aşteptările noastre. Elevii sunt
încurajaţi să discute ce greşeli din prezent/trecut nu ar dori să se repete
în viitor, ce pot face pentru ca acest lucru să nu se întâmple, ce calităţi

120
şi-au remarcat pe care se pot baza în a realiza ceea ce-şi doresc în
viitor.

4. Evaluare/Asigurare feedback

Participanții vor preciza ce anume le-a plăcut, ce nu le-a plăcut, ce au


învăţat în urma şedinţei, respectiv ce vor face pe viitor, cum vor utiliza
informaţiile obţinute.

Şedinţa 6

Tipul activităţii: consilier e de gr up/colectivă

Tema: Absenteismul

Scop: Reducer ea absenteismului școlar și cr eșter ea par ticipăr ii


școlare

Obiective:

§ Obiectiv 1: Identificarea factorilor care influențează succesul


școlar;

§ Obiectiv 2: Dezvoltarea capacităţii de analiză personală;

§ Obiectiv 3: Îmbunătățirea participării la activitățile școlare.

Strategii:

§ Metode şi procedee: dezbaterea, explicaţia, conversaţia


euristică, jocul didactic, expunerea, problematizarea, exemplul,
exerciţiul evaluativ;

§ Mijloace: flipchart / tablă, markere / cretă, fișe de lucru, foi


sau caiete şi instrumente de scris.

121
§ Forme de organizare a activităţii: frontal, independent-
individual, în grup.

Metode de evaluare a activităţii: obser vaţia, fișele de lucru, analiza


psihopedagogică a activităţilor

Resurse:

Ø bibliografice:

o Bogorin, V., Tudose, R., (2003). Jocul de-a viața. Exerciții


pentru orele de dirigenție, Editura Eikon, Cluj-Napoca.

o Mitrofan, I., (coord), (2010). Studii de validare și cercetări


aplicative ale psihologiei și psihoterapiei unificării: în educație,
dezvoltare personală și clinică, Editura Universității, București.

Ø spaţiale: sala de clasă

Ø temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Crearea climatului:
„Lampa magică”

- Profesorul roagă elevii să-și imagineze că tocmai au găsit o lampă


magică din care apare un duh fermecat. Duhul poate îndeplini trei
dorinţe. „Aveţi posibilitatea să faceţi trei schimbări la şcoală. Te poţi
schimba pe tine, profesorii, dirigintele, directorul şcolii, colegii,
şcoala, absențele sau notele din catalog etc”. Apoi profesorul împarte
elevii în grupuri de 3 - 4 elevi şi le va da câte o foaie de filpchart.
Când elevii s-au gândit vor scrie lista de dorinţe pentru duh. Când au
terminat vor lipi lista pe perete.
122
2. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor: „Vom discuta astăzi
despre absenteism și motivele pentru care, de regulă, elevii aleg să
absenteze și despre cum se poate îmbunătăți participarea la activitățile
școlare”.
3. Desfăşurarea activităţii:
3.1. „Chiulul”
- Se solicită elevilor completarea individuală a unei fișe de lucru (a se
vedea anexa 4) iar apoi câțiva elevi vor prezenta câteva dintre ideile
enunțate în scris.
3.2. „În clasă”
- Profesorul solicită cinci voluntari în vederea participării la un joc de
rol având ca temă situaţia la învăţătură şi posibilităţile de viitor pe care
le are un elev cu multe absenţe, şi în pragul corigenţei, din clasa a XI-a
a unui liceu. Cele cinci personaje care discută sunt: directorul liceului,
elevul, mama, tata (părinţii lui), dirigintele clasei a XI-a, un coleg -
şeful clasei. Ei vor constitui o echipă care încearcă să găsească soluţii
pentru reabilitarea elevului. Observatorii sunt rugaţi să discute
observaţiile făcute, la sfârşitul exerciţiului. Se analizează activitatea
pornind de la următoarele întrebări: Cum a decurs discuţia?, Care a
fost maniera de comunicare?, Cine a fost liderul echipei? Cum s-au
distribuit rolurile membrilor?, Au reuşit ei să fie o echipă care lucrează
împreună pentru atingerea unui scop?

3.3. „Absenteismul sub lupă”

- Elevii se împart în patru echipe. Prima descoperă cauzele care


determină absenteismul școlar, a doua descoperă consecințele

123
absenteismului, a treia caută soluţii pentru îmbunătățirea participării
elevilor la activitățile școlare, a patra desenează elevul care absentează
şi exprimă prin imagini gândurile acestuia. Se solicită refacerea
grupului şi prezentarea rezultatelor la care au ajuns echipele. La final,
se accentuează necesitatea finalizării studiilor pentru obţinerea
succesului profesional şi a dezvoltării personale optime.

4. Evaluare/Asigurare feedback

- Activitatea se încheie prin completarea de către elevi a unei fișe de


evaluare a întregului program.

- Profesorul printează și decupează în avans bilețelele de evaluare (a se


vedea anexa 5), pe care sunt scrise propoziții nefinalizate (ex: Astăzi
am învățat …, Am descoperit…, Am realizat că…, Am fost surprins
când…, Am fost puțin dezamăgit…, Îmi propun să…, Săptămâna
viitoare aș vrea să…, Am simțit că…, Un lucru pe care am să-l fac de-
acum diferit este…, Ceea ce a fost interesant pentru mine a fost…
etc.). Bilețelele vor fi introduse într-o cutiuță, iar fiecare participant va
fi invitat să ia un bilețel şi să-și ia un minut de reflecție, după care să
împărtășească cu restul grupului continuarea propoziției, așa cum și-o
imaginează, în urma experienței de învățare avute.

Anexa 1: Fișă de lucru – „Cum mă văd eu”

Anexa 2: Fișă de lucru

124
„Cum învăț eu?”

Completați spațiile libere:

a) Învăţ greu atunci când….......................................................

b) Învăţ uşor atunci când….........................................................


Numele și prenumele

Lucruri importante Lucruri la care mă Lucruri la care nu mă


pentru mine (Valorile pricep prea pricep
mele)

Lucruri pe care îmi Lucruri pe care nu Calităţi


place să le fac prea îmi place să le
fac

c) Cred că învăţarea este uşoară atunci când…............................

125
d) Cred că învăţarea este grea atunci când…..............................

Numele și
prenumele

Lucruri care cred Lucruri la care cred că Lucruri la care cred că


că sunt importante ………… se pricepe ………… nu se prea
pentru ……….. pricepe

Activităţi care cred Activităţi care cred că Ce calităţi cred că are


că îi plac lui nu îi plac lui ……………
…………. ………….

e) În grup, învăţ…......................................................................

126
f) Singur (ă) învăţ…...................................................................

g) Din cărţi învăţ….....................................................................

h) Învăţ uşor de la o persoană care…........................................

i) Învăţ greu de la o persoană care…..........................................

j) Învăţ rapid şi cu plăcere atunci când….......................................

k) Tehnicile pe care le folosesc atunci când învăţ sunt…...............

l) Sloganul personal (deviza proprie) pentru învăţare este

…......................................................................................................

Anexa 3:

Fișă de lucru

„Semnele stresului”

Bifaţi categoria potrivită, în funcţie de cât de des întâlniţi acel semn.

127
Nr. Semnul frecvent uneori deloc
crt.
1. Incapacitatea de a dormi sau somn
fără odihnă
2. Iritabil, mai indispus decât de
obicei
3. Creşteri sau scăderi ale apetitului
alimentar
4. Creşteri în consumul de
medicamente
5. Stări bruşte de plâns
6. Îngrijorare pentru multe lucruri
7. Lipsa controlului şi a răbdării;
ţipatul la alţii
8. Confuzie, nesiguranţă
9. Dureri de cap, corp tensionat
10. Comportament agitat, nerăbdător
11. Declin în obţinerea realizărilor
12. Dificultate de conlucrare cu
ceilalţi
13. Nemulţumiri constante,
sentimentul că lucrurile nu sunt în
regulă
14. Pierderea interesului în general
15. Cerinţă constantă de perfecţionare
pentru sine sau ceilalţi

128
Anexa 4: Fișă de lucru

„Chiulul”

Completează următoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

Chiulul.................................................................................................

Când chiulesc mă simt.........................................................................

Numai dacă chiulesc...........................................................................

Aş putea să nu mai chiulesc dacă.......................................................

Anexa 5: Fișă de evaluare a activităților

129
Am învățat... Am descoperit... Am realizat că...

Am fost surprins Am fost puțin Cel mai interesant a


când... dezamăgit când... fost...

Îmi propun să... Săptămâna viitoare aş Am simțit că...


vrea să...

Un lucru pe care am Cel mai important Mi-aș dori ca...


să-l fac diferit de- pentru mine a fost...
acum înainte...

Mi-a plăcut când... Ceea ce aș vrea să Ceea ce aș vrea să


schimb este... aplic în viața mea
este...

Pentru mine, Cea mai importantă Cred că ceea ce pot


concluzia întâlnirilor lecție pe care o iau cu aplica în viața mea de
este... mine este... -acum înainte este...

130
PROGRAM DE CONSILIERE PENTRU PĂRINŢI

Prevenirea abandonului şcolar în rândul elevilor din ciclurile


şcolare preprimar şi primar

Motivaţie: Spr ijinul acor dat păr inţilor pentr u a-şi creşte mai bine
copiii a existat dintotdeauna, societăţile având, fiecare în parte, reguli
proprii cu privire la viaţa de familie. Unul dintre drepturile copiilor
este cel de a avea dreptul la familie, care să le asigure un start bun în
viaţă, inclusiv dreptul la dezvoltare fizică, spirituală şi socială. Acest
lucru a determinat o regândire a modului în care trebuie înţeles rolul
părinţilor şi relaţia pe care ei o dezvoltă cu copiii. Astfel, la nivel
internaţional se au în vedere trei componente care conturează
dimensiunile principale ale educaţiei părinţilor:

Construirea comportamentelor adecvate;

Respectarea drepturilor copilului;

Educaţia în beneficiul sănătăţii.

Organismele şi organizaţiile internaţionale care se ocupă de


sănătatea şi educaţia familiei (ca UNICEF, UNESCO sau OMS) şi
care îşi desfăşoară activitatea atât în Europa cât şi în America,
Australia sau Asia au făcut o sinteză a principiilor care stau la baza
programelor de educaţie a părinţilor (cf. Ecaterina Vrăşmaş, 2009, p.
68):

Grija faţă de calitatea influenţelor şi coeziunea grupului în


viaţa de familie; Eficienţa programelor care sprijină părinţii să-şi
descopere propriile lor capacităţi parentale; Educaţia părinţilor
131
înţeleasă ca parte firească a ciclului vieţii; Nevoia de abordări
preventive; Importanţa situaţiilor şi mediilor în care are loc educaţia
părinţilor; Abordarea multidimensională, folosindu-se metode diferite
cum ar fi media, grupuri de lucru ş.a.; Nevoia de a profesionaliza în
educaţia părinţilor.
Un program de educaţie pentru părinţi mai are nevoie, pe lângă
principii sau obiective, şi de o anumită strategie, care să asigure
succesul, eficienţa unei astfel de intervenţii. Amintim doar câteva
dintre acestea: programele să fie interactive şi să implice efectiv
familiile, să se construiască pe valorile culturii în care sunt crescuţi
copiii în familie sau programele să fie multi-dimensionale:
psihologice, cognitive, emoţionale şi sociale.
Un astfel de program propunem în continuare, cu mențiunea că
acesta respectă o structură specifică din considerente didactice. El
poate fi redimensionat în funcţie de factorii conjuncturali în care se
aplică. Nu se adresează unei anumite categorii de părinţi, fie că ne
referim la problemele pentru care părintele are nevoie de intervenţie, la
vârsta acestora, statut social sau economic. Acest lucru a fost
menţionat deoarece, conform specialiştilor, nici o şcoală de psihologie
nu are un răspuns total la întrebarea „cum se cresc copiii mai bine şi
mai eficient?” Există mai multe căi de a oferi educaţie, iar combinarea
de strategii şi metode într-un mod eficient şi original poate găsi calea
spre soluţiile dorite.

Scopul programului: familiar izar ea păr inților cu un set de


instrumente de lucru cu copiii preșcolari și școlari mici în vederea
stabilirii unor relații pozitive: căldură și afecțiune, stabilirea clară a

132
limitelor, recunoaşterea rapidă a nevoilor, acceptarea defectelor,
respectarea individualităţii, recunoaşterea calităţilor etc.

Metode de realizare: jocul, colajul, pictur a, expuner ea, exer cițiul


creativ, problematizarea, organizatorii grafici, jocul de rol,
brainstorming, completarea de fraze lacunare, carduri cu întrebări/
răspunsuri.

Teme abordate:

1) Autocunoaştere şi intercunoaştere

2) Stima de sine

3) Exprimarea emoţională

4) Comunicarea asertivă

5) Învățarea prin metode alternative

Fișe de lucru pentru părinți

1) Autocunoaştere şi intercunoaştere

Perspective developmentale: Comunicar ea inter per sonală şi auto-


dezvăluirea sunt surse de informaţii privind modul în care ne
cunoaştem, felul în care ne percep ceilalţi, dar şi surse de reflecţie
atunci când descoperim lucruri pe care alţii le cunosc despre noi şi noi
nu le conştientizăm.

Obiective:

 Să-şi realizeze propriul profil cât mai realist;

 Să observe şi să descrie portretul partenerului cu care lucrează


(părintele/fratele)

133
 Să emită judecăţi de valoare la adresa personală şi a celorlalţi
într-o manieră pozitivă;

 Să utilizeze în exprimarea verbală elemente ale comunicării


asertive, non-violente;

Preșcolari (3-5 ani)

Cine ești tu? – colaj

Timp: la dispoziția par ticipanților

Obiectiv: adunar ea infor mațiilor necesar e pentr u cunoașter ea


mai bună a copilului și a eventualelor probleme cu care se confruntă
acesta

Materiale: 2 coli de car ton de culoar e închisă, pentr u a r ealiza


contrastul între fundal și colajul propriu-zis, decupaje diverse din
reviste care să reprezinte elemente din diverse zone: grădiniță, spațiul
de joacă, familie, serviciu, prieteni, mâncare, îmbrăcăminte etc.,
foarfece, lipici

Etape:

· părintele va expune în fața copilului elementele decupate deja


(copiilor mai mari, de 5-6 ani, li se poate solicita decuparea
acestor elemente) și va discuta despre cele care îl atrag în mod
deosebit

· copilul va alege dintre hârtiile de pe masă doar pe cele pe care


le consideră mai reprezentative pentru el: ce jucării îi plac, ce
personaje se aseamănă cu restul membrilor familiei, ce
mâncare îi place, ce haine ar prefera etc.

134
- lipirea imaginilor selectate într-un colaj original și discutarea
rezultatului final:

o Ce ți-a plăcut mai mult să faci? Ce a fost mai greu?

o Ce ai mai fi adăugat colajului tău? etc.

· părintele va face același lucru și va încuraja copilul să-i


adreseze întrebări despre colajul realizat.

Școlari mici (6-10 ani)

Cine sunt eu: pe dinăuntru şi pe dinafară

Obiectiv: adunar ea infor mațiilor necesar e pentr u cunoașter ea mai


bună a copilului și a eventualelor probleme cu care se confruntă acesta

Timp: la dispoziția par ticipanților

Materiale: foi de hâr tie, cr eioane color ate

Etape:
· adultul/părintele va completa în paralel cu copilul fișa de lucru:
ambii vor avea de desenat un portret uman iar în dreptul
fiecărui element desenat vor răspunde la câteva sarcini, așa
cum reiese din modelul de mai jos:

135
Cea mai interesantă idee pe care am auzit-o...

Filmul care Cel mai fru-


mi-a plăcut mos lucru pe
Muzica cel mai mult care l-am Cel mai cristalin
văzut lucru pe care
preferată
l-am auzit

Mâncarea preferată

Cel mai înfricoşător mo-


ment din viaţa mea a
fost…..

- după ce fiecare își termină ”autoportretul” se pot iniția discuții


pe baza acestora:
o Care au fost lucrurile pe care le-ai completat cel mai ușor?
o A fost greu să alegi doar un singur element?
o Ce ai mai spune despre tine? Dar despre mine? Ce ai aflat nou?

136
 în completarea acestei activități se poate utiliza și lista de fraze
lacunare de mai jos, în vederea întăririi coeziunii dintre cei doi, dar
și pentru realizarea unui profil mai amplu, mai complet al copilului,
care se dezvăluie mult mai ușor prin desen sau joc.
 Mă simt mândru de mine pentru că …
 Sunt o persoană agreabilă pentru că…
 Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt …
 Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt …
 Lucrul pe care îl fac cel mai bine este …
 Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este ....

 Îmi place mult să…

 Îmi doresc să…

 Îmi propun să …

 Ştiu că pot să …

2) Stima de sine

Perspective developmentale: Stima de sine este o dimensiune


fundamentală pentru orice fiinţă umană, indiferent dacă este copil,
adult sau vârstnic, indiferent de cultură, personalitate, interese,
statut social, abilităţi. Ea se referă la modul în care ne evaluăm pe noi
înşine, cât de buni ne considerăm comparativ cu propriile aşteptări sau
cu alţii. Stima de sine este dimensiunea evaluativă şi afectivă a
imaginii de sine, este sentimentul de autoapreciere şi încredere în
forţele proprii.

137
Obiective:

 Să construiască experienţe alături de copil care să ajute la


dezvoltarea unei stime de sine pozitive;

 Să accepte existenţa sentimentelor negative şi să le controleze;

 Să identifice sursele de suport social, emoţional, instrumental şi


informaţional care duc la formarea unei stime de sine crescute;

Preșcolari (3-5 ani)

Șnurul în trei culori

Obiectiv: conștientizar ea calităților pr in stimular ea explor ăr ii


personale

Timp: la dispoziția par ticipanților

Materiale: tr ei șnur ur i de gr osime medie, de culor i difer ite – se


aleg culorile în funcție de cele preferate de către copil.

Etape:

· discutarea problemei pe care copilul a dezvoltat-o (legată de stima


de sine scăzută)

· diminuarea cognițiilor nesănătoase care au apărut (de exemplu:


”Nu sunt bun la nimic!”, ”Ceilalți copii râd de mine pentru că…”,
”Sunt un copil rău…”) prin exemplificarea unor situații concrete:

o o realizare pe care a avut-o în trecut – ex. a reușit să recite


toată poezia învățată la grădiniță, a ajutat-o pe mama la
strâns jucăriile etc.

o să spună ce anume l-a ajutat să realizeze acel lucru,


evidențiind astfel calitățile sale
138
 să analizeze critic celelalte persoane din jur – copii, frați, bunici,
părinți etc. – și să observe că acestea nu au numai calități, au și
puncte slabe

 alegerea a trei gânduri pozitive legate de propria persoană sau cu


caracter general (de exemplu: ”Eu sunt bun la…”, ”Toți avem și
calități și defecte”, ”Nimeni nu este perfect” etc.) pe care să le
asocieze cu câte un șnur;

· se vor împleti cele trei șnururi, respectiv cele trei gânduri pozitive
și se va realiza o brățară pe care o va primi copilul și o va așeza pe
mână;

· purtarea brățării îi va reaminti copilului mereu de cele trei gânduri


pozitive legate de propria persoană, crescând astfel stima de sine a
lui;

· vor avea loc niște discuții finale despre felul în care s-a simțit
copilul pe parcursul activității și ce anume a învățat.

Școlari mici (6-10 ani)

Planetele

Obiectiv: conștientizar ea calităților pr in stimular ea explor ăr ii


personale

Timp: la dispoziția par ticipanților

Materiale: plastilină de difer ite culor i, imagine color cu Sistemul


Solar

139
Etape:

analiza elementelor componente ale Sistemului Solar prin numirea


fiecărei planete în parte, precum și a culorilor acestora

· precizarea locului ocupat de fiecare planetă

· prezentarea câtorva caracteristici despre fiecare planetă în parte

· modelarea Sistemului Solar, respectând forma și culorile


fiecărei planete în parte

· așezarea planetelor în Sistemul Solar și numirea celei mai


importante planete din acest sistem (se urmărește numirea unui
singur element al Sistemului Solar, fie Pământul, fie Soarele,
neglijând implicit celelalte elemente)

· părintele va face o asociere între ceea ce dorește copilul să aibă


(aici fiind specificată cauza pentru care are o stimă de sine
scăzută – de exemplu dorește să fie mai frumos, mai slab, cu
rezultate mai bune la școală, să fie iubit de toată lumea, să aibă
mai mulți prieteni etc.) și elementele importante ale Sistemului
Solar

· urmează o serie de întrebări:

o Ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi planeta Venus?

o Dacă ar dispărea planeta Marte?

· Venus și Marte vor fi asociate cu calitățile pe care le are


copilul, dar nu le dă atenție, accentuând astfel importanța
conștientizării și punerii în evidență a calităților existente

140
· vor avea loc discuții finale cu privire la modul în care copilul s-
a simțit pe durata activității și ce anume a învățat.

· Notă: jocul se mai poate utiliza și în cunoașterea copilului


(modelarea fiecărei planete va fi însoțită de câteva informații
despre copil – desenele animate preferate, emisiunile TV
preferate etc.)

3) Exprimarea emoţională

Perspective developmentale: Expr imar ea emoţională este o


modalitate de ameliorare a comunicării prin abilitatea de recunoaştere
şi exprimare efectivă a emoţiilor, în vederea realizării unei comunicări
eficiente. De multe ori părinţii înşişi au dificultăţi în exprimarea
emoţională datorită unor stereotipuri sociale şi refuză sau nu acceptă
nici din partea copiilor să îşi exprime emoţiile.

Obiective:

· Să identifice şi să recunoască diferite tipuri de emoţii;

· Să descopere situaţiile, evenimentele care provoacă emoţia;

· Să găsească modalităţi eficiente de exprimare comportamentală


a emoţiilor;

·Preșcolari (3-5 ani)

Baloane vesele, baloane triste


Obiectiv: identificar ea tr ăir ilor afective de bucur ie sau supăr ar e,
experimentate în diferite situații

Timp: la dispoziția par ticipanților

141
Materiale: baloane difer it color ate, fotografii care conțin diferite
expresii afective, acuarele în tub, pensule de diferite mărimi, pahar cu
apă, șervețele

Etape:

· analiza imaginilor din fotografii, prin discutarea emoțiilor pe


care le simt persoanele din imagini

· asocierea fiecărei emoții cu o culoare a baloanelor

· pictarea baloanelor respectând câteva trăsături generale


specifice fiecărei emoții: poziția ochilor, a gurii, a sprâncenelor
etc.

· discutarea posibilelor gânduri ce ar putea să le treacă prin


minte balonașelor proaspăt pictate.

o Ce s-a întâmplat de este așa de vesel balonașul galben?

o Din ce motiv plânge balonul verde?

o Cine l-a înfuriat pe balonul roșu? etc.

Notă: jocul se mai poate utiliza și în r ezolvar ea de pr obleme


(de ex. copilul va fi rugat să găsească modalități diferite prin
care baloanele supărate să devină fericite), sau în situații
privind relaționarea ( de ex. ce anume își spun baloanele când
sunt vesele, ce anume poate discuta un balon vesel cu unul
fericit etc.)

142
Școlari mici (6-10 ani)

Șervețele colorate

Obiectiv: identificar ea emoțiilor mixte

Timp: la dispoziția par ticipanților

Materiale: un pachet de șer vețele umede, patr u pahar e de unică


folosință umplute trei sferturi cu apă colorată – roșu, galben, albastru
închis și negru

Etape:

 analiza celor patru emoții: bucurie, frică, tristețe, furie

 asocierea fiecărei emoții cu o culoare dintre cele 4 prezente în


paharele cu apă (roșu-bucurie, galben-frică, albastru închis-tristețe,
negru-furie)

 discutarea manifestărilor fiziologice trăite în timpul celor 4 emoții

 îmbibarea unui șervețel umed în paharul cu apă roșie (doar vârful


șervețelului), apoi discutarea despre existența unei emoții primare cum
este ”bucuria”
 copilul va povesti o întâmplare în care s-a simțit fericit/bucuros
 se va proceda la fel pentru celelalte 3 emoții, respectiv pahare
colorate
 pentru a reliefa existența emoțiilor mixte, se va lua un nou șervețel
umed și se va îmbiba prima dată în apa roșie, apoi în apa galbenă,
apărând astfel o nouă culoare: portocalie
 se analizează noua culoare obținută
 asocierea între culoarea portocalie și emoțiile mixte, momente în
143
care nu știi foarte bine dacă simți bucurie sau frică (de ex. – un copil
este bucuros pentru că va merge la bunici, dar îi este teamă că
deoarece va trebui să zboare cu avionul)
 exemplificarea unei situații pe care a experimentat-o copilul și care
a presupus trăirea unor emoții mixte
 părintele va încuraja copilul să-și exprime trăirile, făcând și el, la
rândul lui, același lucru
la final se va discuta despre modul în care copilul s-a simțit pe
parcursul activității și ce anume a învățat

4. Comunicarea asertivă
Preșcolari (3-5 ani): Ciorăpeii certăreți
Obiectiv: dezvoltar ea comunicăr ii aser tive și a compor tamentelor
prosociale
Timp: la dispoziția par ticipanților
Materiale: un ur suleț de pluș, o per eche de cior ăpei plușați,
frumos colorați, un ciorăpel diferit de perechea existentă, bucăți de
materiale textile, nasturi, lipici
Etape:
 părintele prezintă povestea ursulețului de pluș:
”Ursulețul de pluș este foarte supărat azi pentru că nu și-a găsit
perechea la unul dintre ciorăpeii preferați, și așa a fost nevoit să vină la
ușa mea cu ei desperecheați. Oare ce s-a întâmplat? se întreabă
ursulețul. Cred că știu eu, îi va spune părintele: de fapt, cei doi
ciorăpei s-au certat seara trecută pentru faptul că fiecare dorea să fie
cel care va fi încălțat primul de dimineață, când ursulețul se va trezi și
va merge la grădiniță. Nu au putut ajunge la o înțelegere, astfel că unul
dintre ei a plecat de acasă. De dimineață l-am găsit la ușa dormitorului,
144
tare supărat. Mi-a spus că nu vrea să îl mai vadă pe fratele său, fiind
încă furios pe el.”
 se realizează asocierea între situațiile conflictuale ale copilului –
cu fratele/sora dacă există, cu mama/tata, cu colegul – și cearta
dintre cei doi ciorăpei

 se aduc cei doi ciorăpei împreună (cel găsit de părinte și cel din
piciorul ursulețului) și i se cere copilului să găsească soluții prin care
se vor personaliza ciorăpeii (se vor lipi nasturii pe post de ochi, se
lipesc bucăți textile diferite pentru a simboliza limba, urechile, etc.
 vor avea loc discuții finale cu privire la modul în care copilul s-a
simțit pe parcursul activității și ce anume a învățat
Școlari mici (6-10 ani)
Roata vorbăreață
Obiectiv: dezvoltar ea compor tamentelor pr osociale pr in
conștientizarea impactului celor trei tipuri de comunicare: asertivă,
pasivă, agresivă
Timp: la dispoziția par ticipanților
Materiale: o bucată de lemn ca supor t pentr u mor ișcă, o bucată
de hârtie pătrată (15/15cm), lipici, pioneze, instrumente de scris
Etape:
 prezentarea celor trei tipuri de comunicare cu exemplificări din
viața proprie
 confecționarea moriștii împreună cu copilul
 personificarea moriștii în ”Roata vorbăreață” prin notarea pe cele
4 elice a următoarelor situații
1. comunicăm asertiv/vorbim frumos

145
2. comunicăm agresiv/vorbim urât
3. comunicăm pasiv/nu prea spunem ce simțim
4. tăcem
 copilul va da exemplu o situație când s-a certat cu mama/colegul/
prietenul/învățătoarea etc.
 se va scrie pe un bilețel numele persoanei respective și se va lipi la
baza moriștii
 se analizează fiecare situație în parte și se stabilesc avantajele și
dezavantajele adoptării celor trei tipuri de comunicare; la final se
discută despre modul în care s-a simțit copilul pe parcursul activității și
ce anume a învățat.

5) Învățarea prin metode alternative


Perspective developmentale: Despre creativitate se poate spune că
este o rezultantă a funcţionării optime a întregii personalităţi, fiind în
acelaşi timp sinteza unor factori multipli de natură intelectuală şi
aptitudinală. Activitatea creativă este una din cele mai mari
provocări ale vieţii, indiferent de etapa de dezvoltare în care ne aflăm,
şi atrage după sine cele mai mari recompense. Şi de ce să nu
beneficieze de acestea şi părinţii, care sunt în căutare permanentă de
soluţii la provocările cotidiene?
Obiective:
 Să înţeleagă importanţa creativităţii în viaţa oamenilor;
 Să adopte comportamente creative în rezolvarea de probleme;
 Să cunoască metode de stimulare a creativităţii şi să le aplice în
relaţionarea cu membrii familiei;

146
Să încurajeze şi să aprecieze comportamentele creative ale propriilor
copii;
Preșcolari (3-5 ani)
Omul minge
Obiectiv: dezvoltar ea gândir ii cr eative pr in r ezolvar ea unor
situații problemă
Timp: la dispoziția par ticipanților
Materiale: imagini cu elementele componente ce tr ebuie utilizate
în realizarea colajului, carton A4, foarfece, lipici, acuarele, pensule de
diferite mărimi
Etape:
 analiza imaginilor componente și o scurtă definire a acestora
 decuparea imaginilor de pe foaia de lucru
 stabilirea modalității de realizare a colajului ”Omul minge” cu
ajutorul imaginilor prezentate
 realizarea colajului prin lipirea imaginilor pe carton
 colorarea imaginilor din cadrul colajului, copilul fiind încurajat să
adauge alte elemente dacă decide că e nevoie
 discuții finale asupra materialului finit și despre modul în care s-a
simțit copilul în timpul activității
Notă: este foar te impor tant ca imaginile să fie așezate în colaj
după modul în care își imaginează copilul, părintele având doar rol de
supraveghetor.

147
Școlari mici (6-10 ani)
Cofragul cu surprize
Obiectiv: dezvoltar ea imaginației pr in cr ear ea unei machete
folosind doar cuvintele date (minge, picioare, casă, gard, broscuță, fân)
Timp: la dispoziția par ticipanților
Materiale: un cofr ag mic în car e sunt așezate 6 bilețele cu
cuvintele cerute, plastilină, pastă pentru modelaj, alte materiale de
modelat
Etape:
 analiza imaginilor din cele 6 bilețele
 stabilirea materialelor necesare pentru modelarea obiectelor
desenate pe bilețele
 modelarea obiectelor și așezarea lor într-o machetă tematică –
numele ei va fi ales de către copil în funcție de rezultatul obținut
discuții finale cu privire la modul cum a lucrat, ce a fost mai greu/mai

148
ușor în confecționarea obiectelor cerute, ce soluții a găsit etc.
Bibliografie
1. Drugaș, Ioana, 2010, 101 aplicații artterapeutice în consilierea
copiilor, Editura Primus, Oradea
2. Ginott, Haim G., 2006, Între părinte şi copil. Ghid de
comunicare, Editura Humanitas, Bucureşti;
3. Ionescu, Ofelia, Culbec, Magda, Ionescu, Bogdan, 2002,
Consiliere părinţi. Ghid metodologic pentru consilierea părinţilor,
Editura Junimea, Iaşi;
4. Schneider, Meg, 2007, Educaţia copilului meu în 25 de tehnici
(care nu dau greş), Editura Humanitas, Bucureşti;
5. Vernon, Ann, 2003, Programul Paşaport pentru Succes, în
Dezvoltarea Emoţională, Socială, Cognitivă şi Personală a
copiilor din clasele I – V, Editura RTS, Cluj Napoca;
6. Waters, Virginia, 2003, Poveşti raţionale pentru copii.
Recomandări pentru părinţi şi educatori, Editura RTS, Cluj
Napoca;
Resurse online:
http://adrianamitu.com/4-jocuri-pentru-dezvoltarea-emotionala-
a-copilului/
http://www.jurnaluluneimame.ro/articol/306/41-de-idei-de-joaca,
-jocuri-si-activitati-pentru-copii,-desfasurate-in-casa/

149
PROGRAM DE CONSILIERE PENTRU PĂRINŢI
Prevenirea abandonului şcolar în rândul elevilor de gimnaziu

Motivaţie: " Nu tr ebuie să-ţi fie frică de nimic în viaţă. Trebuie doar
să înţelegi." – Marie Curie

În societatea contemporană, părinţii adesea spun că nu reuşesc


să-i înţeleagă pe copii. Vârsta şcolarului de gimnaziu se
caracterizează prin anumite transformări fizice, afective, socio-morale
şi cognitive, ca de exemplu: puseuri de creştere, selectivitate în
alegerea prietenilor, frecvenţa mai mare a conflictelor de idei
manifestate verbal şi fizic, apariţia unor comportamente de risc prin
influenţa negativă a anturajului; unii elevi doresc impresionarea
colegilor prin sfidarea sau ignorarea adultului şi astfel putem întâlni
cazuri de delicvenţă juvenilă sau tulburări de comportament.
De aceea, acest program este cu atât mai important cu cât
doreşte dezvoltarea unor relaţii parentale necesare elevului pentru o
adaptare mai rapidă la nivelul gimnazial.
Dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi abilităţilor de inter-
cunoaştere este necesară, mai ales în condiţiile în care principalele
probleme şi conflicte care apar în familie sunt datorate predominant,
lipsei unei comunicări eficiente.
O mai bună autocunoaştere dezvoltă atitudinea pozitivă faţă
de propria persoană, respectul faţă de sine, necesare pentru sănătatea
fizică şi psihică a elevului, un rol important în prevenirea unor posi-
bile conduite deviante sau comportamente de risc (fumat, consum de
alcool).
Activităţile de învăţare sunt astfel alese încât, prin metodele
150
pe care le utilizează (desen, joc didactic, joc de rol, metafora terapeu-
tică), să ducă la dezvoltarea proceselor psihice, dezvoltarea unei
stimei de sine pozitive, a relaţiilor armonioase cu ceilalţi, la dezvol-
tarea personalităţii elevului, la adoptarea unor comportamente re-
sponsabile.
Prin structura şi conţinutul său, acest program presupune un
demers flexibil şi aplicativ, care contribuie la dezvoltarea unei relaţii
armonioase familiale în situaţiile cu risc de abandon şcolar.

Scopul programului: Cr eşter ea gr adului de implicar e a păr inţilor


în realizarea sarcinilor şcolare pentru elevii din clasele gimnaziale
care se află în situații de risc de abandon școlar

Metode de realizare: jocul, exer cițiul cr eativ, pr oblematizar ea,


organizatorii grafici, jocul de rol, completarea de fraze lacunare, etc.

Teme abordate:
1) Autocunoaştere şi intercunoaştere
2) Stima de sine
3) Exprimarea emoţională
4) Comunicarea asertivă
5) Învățarea prin metode alternative

151
Fișe de lucru pentru părinți
1) Autocunoaştere şi intercunoaştere
Obiective:
• Să cunoască expectanţele, aşteptările copilului;
• Să identifice propriile aspiraţii legate de copil;
• Să conştientizeze imaginea pe care copilul despre
cerinţele parentale.
Tema: Piramida dorinţelor
Timp: la dispoziția par ticipanților
Obiectiv: conştientizar ea aspir aţiilor per sonale
Materiale: 3 coli de hâr tie pe car e este desenată anexa 1, cr eioane
colorate
Etape:
 Părintele va împărţi tuturor membrilor familiei fişa anexată;
 Copilul şi părinţii săi vor completa fiecare pe fişa sa individuală
opinia personală; Nu vor discuta între ei pe parcursul completării fişei.
 La sfârşitul completării fişei se vor discuta aspectele:
Ce corespunde cu ideile tale?
Ce a fost mai greu de auzit?
Ce ai mai fi adăugat la dorinţele auzite?
Care sunt diferenţele cele mai mari? etc.
 Părintele va răspunde la aceleaşi întrebări și va încuraja copilul să-i
adreseze întrebări despre conţinutul piramidei.

152
ANEXA

A. Ce doresc părinţii mei de la mine

Cea mai mică dorinţă

Cea mai mare dorinţă

B. Ce doresc eu de la doresc părinţii mei

Cea mai mică dorinţă

Cea mai mare dorinţă

153
2) Stima de sine
Obiective:
• Să identifice situaţiile de reuşită şi să le controleze;
• Să identifice resursele care conduc la formarea unei stime de
sine crescute.
Tema: Steaua respectului de sine
Obiectiv: conștientizar ea succesului per sonal pr in r ecunoaşter ea
familială
Timp: la dispoziția par ticipanților
Materiale: fişe de lucr u, cr eioane color ate
Etape:
1. Descrierea de situații concrete în care nu s-a simţit apreciat,
valorizat corepunzător;
2. Completarea fişei anexe ;
3. Vor avea loc niște discuții finale despre felul în care s-a simțit
copilul pe parcursul activității și ce anume a învățat;
4. Părinţii vor completa şi ei fişa, şi vor împărtăşi din experienţa
personală.

154
ANEXA
STEAUA RESPECTULUI DE SINE

3 lucruri pozitive care te caracterizează

2 realizări de care ești mândru 2 lucruri pentru care


te apreciază oamenii

2 lucruri pe care ti le propui pe 2 lucruri pe care le aduci într-


o viitor prietenie

155
3) Exprimarea emoţională
Obiective:
 Să identifice şi să recunoască diferite tipuri de emoţii;
 Să descopere comportamentele disfuncţionale;
 Să găsească modalităţi pozitive de exprimare comportamentală a
emoţiilor;
Să accepte responsabilitatea a ceea ce face.

Tema: Ce mai fac EU?


Obiectiv: identificar ea tr ăir ilor afective de bucur ie sau supăr ar e,
experimentate în diferite situații
Timp: la dispoziția par ticipanților
Materiale: fotogr afii car e conțin difer ite expr esii afective, acuar ele
în tub, pensule de diferite mărimi, pahar cu apă, șervețele
Etape:
 analiza imaginilor din fotografii, prin discutarea emoțiilor pe care
le simt persoanele din imagini
 asocierea fiecărei emoții cu o culoare
 discutarea posibilelor gânduri ce ar putea să le treacă prin minte
personajelor.
Acum urmăreşte comportamentele pe care le-ai făcut mai mult de o
data şi le-ai marcat cu “X”. Te caracterizează?
Notă: jocul se mai poate utiliza și în r ezolvar ea de pr obleme

156
Anexa 1: Comportamentul meu

Face jocuri cinstite Aruncã gunoi Este politicos

peste tot

Face diverse Rãneşte animalele Ajută familia la


treburi
lucruri pentru alţii

Spune minciuni Porecleşte și se Arată respect față de


strîmbã la alți copii ceilalți copii

157
Oferă ajutor celor- Este grijuliu cu ani- Se comportă urât cu
lalți malele colegii și copiii

Se bate cu ceilalți Se ceartă cu ceilalţi Respectă regulile pe


copii copii de la jocuri sau care le stabilește
obiecte învățătoarea

Este neatent la Este agresiv cu ceilalţi Ascultă de sfaturile


doamna învățătoare copii părinților

158
Este neatent la Este agresiv cu ceilalţi Ascultă de sfaturile
doamna învățătoare copii părinților

Este mulţumitor Râde de alți copii care Se împrietenește ușor


trec prin situații
neplăcute sau grele

Se joacă civilizat Își face temele și Îi jigneşte pe ceilalţi


împreună cu alți învață copii
copii

159
4) Comunicarea asertivă
Obiective:
 Să cunoască modalităţile de exprimare asertivă;
 Să facă diferenţa între comportamentele asertive, pasive şi
agresive;
 Să recunoască şi să utilizeze în practică drepturile asertive;
Să aplice scenarii de modificare a comportamentelor nonasertive;

Tema: Familia Adams


Obiectiv: dezvoltar ea comunicăr ii aser tive și a compor tamentelor
prosociale
Timp: la dispoziția par ticipanților
Materiale: fişa de lucr u cu situaţiile pr ezentate
Etape:
 analiza răspunsurilor prin discutarea soluţiilor găsite
 discutarea avantajelor unui comportament asertiv
Restructurarea soluţiilor passive şi agresive în soluţii asertive

ANEXA 1
Situaţii
1.Fratele tău/ta îţi mănâncă desertul preferat fără să îţi ceară voie, dar
ţie îţi este foarte foame.Ce îi vei spune?
Răspunsul pasiv :

Răspunsul agresiv :

160
Răspunsul asertiv :

2. Aţi stabilit că mergeţi cu familia la film la o anumită oră şi zi, dar


părinţii au modificat între timp ziua fără să te anunţe şi pe tine. Tu
i aşteptat degeaba la film. Ce faci?
Răspunsul pasiv :

Răspunsul agresiv :

Răspunsul asertiv :

3. În ultima perioadă sora ta geamănă copie des de la tine și îți cere în


mod constant temele. De curând îi ceri să îți dea ultimele lecții la
care ai lipsit pentru că ai fost bolnav, dar aceasta îți spune că nu
vrea. Cum reacționezi?
Răspunsul pasiv :

Răspunsul agresiv :

Răspunsul asertiv :

4. Mama ta îți spune că pentru a putea avea bani de buzunar trebuie să

161
citeşti în fiecare zi 10 pagini. Ce îi răspunzi?
Răspunsul pasiv :

Răspunsul agresiv :

Răspunsul asertiv :

5) Învățarea prin metode alternative

Obiective:

 Să cunoască metode de stimulare a creativităţii şi să le aplice în


relaţionarea cu membrii familiei;

 Să încurajeze şi să aprecieze comportamentele creative ale


propriilor copii;

Tema: Detectiv lingvistic

Obiectiv: dezvoltar ea gândir ii cr eative pr in r ezolvar ea unor


situații problemă

Timp: la dispoziția par ticipanților

Materiale: r ebus, cr eioane

Etape:

 Se caută cuvintele date în text

 Se compune o poveste de la lista de cuvinte

162
163
Tema: Rebus
Obiectiv: dezvoltar ea gândir ii cr eative pr in r ezolvar ea unor
situații problemă
Timp: la dispoziția par ticipanților
Materiale: r ebus, cr eioane
ANEXA 1

1. Cel care în primii ani de şcoală îi învaţă pe copii să scrie, să


citească, să socotească şi multe altele.
2. Cel care cântă la nai.
3. Cel care vinde, la magazin.
4. Cel care joacă pe scenă sau în filme.
5. Cel care face sau repară lemnăria.
6. Cel care se ocupă cu creşterea albinelor.
164
7. Şoferul tractorului.
8. Cel care serveşte la masă, în restaurant.
9. Cel care munceşte în agricultură.
10. Cel care regizează piese de teatru sau filme.

Bibliografie

1. Băban, Adriana (2001), Consiliere Educaţională Ghid metodologic


pentru orele de dirigenţie şi consiliere Editura „Ardealul” Cluj Napoca;

2. Vernon, Ann, 2003, Programul Paşaport pentru Succes, în


Dezvoltarea Emoţională, Socială, Cognitivă şi Personală a copiilor
din clasele I – V, Editura RTS, Cluj Napoca.

165
Acest material a fost publicat în cadrul proiectului Erasmus + Alfabetizarea emoțională –
instrument pentru consilierea profesorilor și părinților. 2016-1-RO01-KA104-024042

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii


Europene sau a Guvernului României.

166

S-ar putea să vă placă și