CELE

100 DE REGULI
ALE EDUC~RII
COPILULUI
 CELE
100 DE REGULI
ALE EDUC~RII
COPILULUI
Codul t`u personal pentru a
cre[te copii ferici]i [i
\ncrez`tori \n for]ele proprii

RICHARD TEMPLAR

Traducere: Antoaneta Paraschiv

 © Richard Templar 2008
Edi]ia romåneasc` 2008 © RENTROP & STRATON

Aceast` traducere – The Rules of Parenting, edi]ia \ntåi este publicat` \n \n]elegere cu
PEARSON EDUCATION LIMITED.

ISBN: 978-973-722-327-2

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat`
sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, foto-
copiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului.

© RENTROP & STRATON Publishing House

All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval sys-
tem, or transmitted in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying,
recording or otherwise, without either the prior written permission of the copyright holder
for which application should be addressed in the first instance to the publishers.

Editor-Director General: George Straton

Traduc`tor: Antoaneta Paraschiv
Redactor: Manuela }årloaic`
Manager editorial: Manuela }årloaic`
Art director: Cristina Straton
Tehnoredactare: Dana Seg`rceanu
Corectur`: Elvira Panaitescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romåniei

TEMPLAR, RICHARD
Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului /Richard
Templar; trad.: Antoaneta Paraschiv – Bucure[ti: Rentrop
& Straton, 2008
ISBN 978-973-722-327-2

I. Paraschiv, Antoaneta (trad.)

37.018.1

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, bloc 107 A, sector 5, Bucure[ti

Tel.: (021) 317.25.86; Fax: (021) 205.57.30
E-mail: carti@rs.ro; Internet: www.rs.ro.
 Pentru Rich

«Suntem bunul Pamåntului care [i-a \nv`]at lec]ia aici.

Via]a este strig`tul nostru.
Ne-am men]inut credin]a!»*

* Citat din poezia „The Hill“ a poetului Rupert Brooke (1887-1915).

Cuprins
Prefa]` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .XIII

REGULI PENTRU A R~MÅNE CU MINTEA

|NTREAG~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Relaxeaz`-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Nimeni nu e perfec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Con[tientizeaz` lucrurile la care e[ti bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Orice regul` poate fi \nc`lcat` cånd [i cånd . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Nu \ncerca s` faci totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Nu trebuie s` urmezi fiecare sfat pe care \l prime[ti
(inclusiv acesta) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
E normal s` vrei s` evadezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Ai voie s` te ascunzi de copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
P`rin]ii sunt [i ei oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Nu ignora rela]ia cu partenerul t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

REGULI PRIVIND ATITUDINEA . . . . . . . . . . . . . . 25

Iubirea nu e suficient` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Pentru fiecare re]et` ai nevoie de alte ingrediente . . . . . . . . . . . 30
Bucur`-te c`-i vezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Trateaz`-]i copiii cu respect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Simte-te bine \n compania lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
S` fii ordonat nu e atåt de important pe cåt crezi . . . . . . . . . . . . 38

VII
S` fii un bun p`rinte \nseamn`
s`-]i asumi riscuri calculate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
P`streaz`-]i grijile pentru tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere . . . . . . . . . . . . . . . . 44
A fi p`rinte nu e o competi]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

REGULI DE ZI CU ZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Las`-i s` se descurce singuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

|nva]`-i s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Folose[te laudele \n]elept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Respect` valoarea limitelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Mita nu este neap`rat un lucru r`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Toanele sunt molipsitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a . . . . . . . . . . 64
Comunic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Fixeaz` scopuri clare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Nu fi cic`litor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

REGULI PRIVIND DISCIPLINA . . . . . . . . . . . . . . . 73

Forma]i front comun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Vorba dulce mult aduce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Fii consecvent! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Folose[te umorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Concentreaz`-te asupra problemei,
nu asupra persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Dac`-]i pierzi cump`tul, tu e[ti cel care pierde . . . . . . . . . . . . . 90
Cere-]i scuze dac` ai gre[it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Prime[te-i \napoi cu c`ldur` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Dreptul la exprimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

VIII
REGULI PRIVIND PERSONALITATEA . . . . . . . . 99

Descoper` stimulentele care func]ioneaz`

pentru copiii t`i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu
\n care s` [tie c` exceleaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
|nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care
\]i amintesc de altcineva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Caut` similitudinile dintre voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Las`-i s` fie mai buni decåt tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile . . . . . . . . . . 115
P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine . . . . . . . . . . . . 117
Ai grij` la „programare“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Nu \ncerca s` ai un copil perfect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

REGULI PENTRU FRA}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

D`ruie[te-i unul altuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
|nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Lucra]i ca o echip` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt . . . . . . . . . . . . 139
Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Nu trebuie s` ai un favorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
F` combina]ii [i permut`ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

REGULI PENTRU {COAL~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

{coala nu e acela[i lucru cu educa]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

{coala vine „la pachet“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

IX
Fii de partea copilului t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase . . . . . . . . . . . . . . . 160
|nva]`-i s` se apere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
Nu-i cocolo[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
Mic[oreaz` presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze . . . . . . . 175

REGULI PENTRU ADOLESCEN}I . . . . . . . . . . . . 177

Nu intra \n panic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180

Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
D`-i drept de vot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
Nu te uita sub saltea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile . . . . . . . . . . . 188
Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
Urlatul nu e o solu]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
Orice lucru vine la pachet cu condi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
Arat` un pic de respect pentru
lucrurile care-i intereseaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex . . . . . . . . . . . . . . . . . 198

REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~ . . . . . . . . 201

Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204

Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207
A fi mai tån`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile . . . . . . . . . . . 209
{ocul poate dura pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212
Spune-le ce se \ntåmpl` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
|nva]`-i s` e[ueze cu succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
E mai bine s` fii de acord decåt s` ai dreptate . . . . . . . . . . . . . . 219
Faptele tale vorbesc mai tare decåt orice cuvinte . . . . . . . . . . . 221

X
Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1 . . . . . . . . . . . . . 223
Nu po]i repara totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225

REGULI PENTRU ADUL}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227

Retrage-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
A[teapt` pån` cånd \]i cer sfatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234
Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
|ncurajeaz`-i orice-ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
Renun]` la condi]iile suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
Nu-i face s` se simt` vinova]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Nu este vina ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
Odat` p`rinte, pentru totdeauna p`rinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250

XI
Prefa]`
Nimic nu te poate preg`ti pentru a fi p`rinte. Cånd devii p`rinte
\]i sunt testate rezisten]a, nervii, emo]iile [i uneori chiar s`n`tatea
mintal`. |ncepi s` te fr`mån]i \n leg`tur` cu schimbarea scutecului
sau cu modul \n care s`-i faci baie bebelu[ului f`r` a-l \neca [i, nu
dup` mult timp, descoperi c` acestea sunt cele mai mici provoc`ri
c`rora trebuie s` le faci fa]`. {i tocmai cånd te gånde[ti c` ai reu[it
s` treci cu bine peste o perioad` a copil`riei, copiii cresc pu]in [i sce-
nariul e cu totul altul. Primii pa[i, [coala, prietenul sau prietena,
[coala de [oferi – nu se termin` niciodat`. Din fericire, recompense-
le sunt uria[e – distrac]ia, \mbr`]i[`rile [i apropierea. Chiar mul]u-
mirile, dac` e[ti foarte norocos. {i bine\n]eles, pl`cerea de a-i vedea
devenind genul de persoan` de care po]i fi måndru.

De-a lungul drumului, cu siguran]` vor fi din bel[ug frustr`ri,

angoas`, confuzie [i introspec]ie pentru a g`si lucrurile potrivite pe
care s` le spui sau s` le faci [i care s`-l conduc` pe copilul t`u pe
calea devenirii unui adult fericit [i echilibrat. Despre asta este vorba
\n aceast` carte.
Poteca pe care p`[e[ti acum este bine b`t`torit` – milioane de
oameni au fost p`rin]i \naintea ta [i, prin \ncerc`ri [i gre[eli, unii
dintre ei au realizat lucruri care ar putea sa-]i fie utile ]ie acum. Am
fost p`rinte de dou` ori. Am avut dou` familii „\ntinse“ pe o peri-
oad` de aproape 30 de ani. Asta \nseamn` c` am avut ocazia s` fac
majoritatea gre[elilor clasice de cåteva ori. Dar asta \nseamn` [i c`,
prin prietenii mei [i prin copiii prietenilor mei, am avut [ansa s`
privesc [i s` observ alte familii, s` v`d cum se comport` al]i p`rin]i.
Este un studiu fascinant.

XIII
 Unii p`rin]i par s` [tie instinctiv cum s` abordeze orice situa]ie.
Al]ii dau gre[ uneori, dar alteori se descurc` folosind metode
geniale. Dac` studiezi al]i p`rin]i suficient de mult, a[a cum am f`-
cut eu, \ncepi s` identifici tiparele – tactici, tehnici [i principii de
comportament care reu[esc s` scoat` ce-i mai bun din fiecare copil
[i care pot fi adaptate la personalitatea copilului. Tocmai aceste ati-
tudini [i principii sunt cele pe care le-am distilat transformåndu-le
\n Regulile Educ`rii Copilului, pentru a te ghida \n momentele difi-
cile, pentru a te ajuta s`-]i cre[ti copiii cåt de bine se poate [i pentru
a \mbun`t`]i rela]ia dintre tine [i copiii t`i.

Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului nu inten]ioneaz` s`

produc` o revela]ie – sunt doar o trecere \n revist`. Multe sunt de
bun sim], dar e u[or s` le pierzi din vedere atunci cånd ai de-a face
cu un ]ånc de doi ani \n plin` criz` de nervi sau cu un adolescent
convins c` \ntreaga lume, cu tot ce e-n ea, exist` pentru unicul scop
de a-i face lui pe plac.
A[a c` pån` [i regulile care par evidente merit` s`-]i fie reamin-
tite. La urma urmei, treaba pe care o ai de dus la bun sfår[it, [i
anume educarea copilului t`u, este prea important`.

100 de Reguli par a fi cam multe la o prim` privire. Dar gån-

de[te-te c` [i 18 ani este un timp destul de \ndelungat. Mai mult de
18, dac` ai mai mul]i copii.* Trebuie s` treci cu copiii t`i prin
scåncete, scutece, primii pa[i, primele cuvinte, citit-scris-socotit,
[coal`, prieteni, sex [i droguri [i rock-’n-roll. De fapt, 100 de Reguli
nu sunt deloc multe.

Mie \mi e cåt se poate de clar cum po]i identifica un bun p`rinte –
un P`rinte (cu „P“ mare, a[a cum \l voi numi de-acum \ncolo).

* Da, [tiu, nu [i dac` sunt gemeni. Mul]umesc.

XIV
 Trebuie doar s` te ui]i la copiii lui. Unii copii trec prin perioade
dificile din tot felul de motive, multe dintre ele f`r` leg`tur` cu
p`rin]ii. Dar am descoperit c` dup` ce copiii pleac` de acas`, \]i dai
imediat seama ce fel de treab` au f`cut p`rin]ii lor. {i m` gåndesc c`
p`rin]ii ai c`ror copii sunt \n stare s` aib` grij` de ei \n[i[i, s` se
bucure de via]` [i s`-i fac` pe cei din jurul lor ferici]i, s` fie aten]i [i
amabili [i s`-[i sus]in` opiniile – acei p`rin]i sunt cei care [i-au f`cut
treaba bine. De-a lungul anilor am v`zut ce fel de p`rin]i „produc“
acest gen de adul]i.

Numai gåndul la uria[a responsabilitate pe care o ai ca p`rinte

te poate face s` \nghe]i [i s` ]i se taie respira]ia. Da, ceea ce spui [i
faci de-a lungul anilor va avea o imens` influen]` asupra procesului
prin care copilul t`u devine un adult ratat sau unul perfect echili-
brat. Vestea bun` e c`, gåndindu-te la toate astea acum, pe m`sur`
ce cite[ti aceast` carte, vei \ncepe automat s` corectezi multe dintre
proastele tale obiceiuri [i \n acela[i timp \]i vei forma obiceiuri noi,
mult mai utile (utile pentru tine [i pentru urma[ii t`i).

{i mai am \nc` o veste bun`. Exist` o mul]ime de metode

nepotrivite de a-]i cre[te copiii, dar exist` [i o mul]ime de metode
potrivite. |n aceast` carte vei g`si principii pe care le po]i adapta
pentru a se potrivi ]ie [i copiilor t`i. Cartea nu este o list` cu
instruc]iuni pe care trebuie s` le urmezi cu sfin]enie dac` nu vrei ca
pu[tiul t`u s` sfår[easc` prin a fi un ratat. Am v`zut p`rin]i care au
g`sit tot felul de moduri originale, creative [i neobi[nuite de a inter-
preta cu succes aceste Reguli. Ideea e s` urmezi spiritul, [i nu litera
Regulilor. De exemplu, am cunoscut p`rin]i excelen]i care [i-au
educat copiii acas`, p`rin]i minuna]i ai c`ror copii au urmat insti-
tu]ii de \nv`]`månt de stat [i p`rin]i la fel de buni ai c`ror copii au
fost educa]i \n institu]ii particulare. Dac` ai atitudinea potrivit`,
restul vine de la sine.

XV
 Eu personal garantez c` e imposibil s` urmezi cele 100 de Reguli
zi de zi, timp de 18 ani. {i tot eu [tiu cu certitudine c` pån` [i cei mai
buni p`rin]i pe care i-am v`zut au mai [i gre[it din cånd \n cånd. E
adev`rat, n-au f`cut gre[eli mari [i nici foarte dese [i \ntotdeauna
[i-au dat seama cånd au gre[it. E foarte important s` recuno[ti cånd
ai gre[it [i s` te str`duie[ti mai mult data viitoare. Asta e tot ce poate
cere cineva unui p`rinte. {i, dac` ar fi s` m` iau dup` copiii pe care
i-am urm`rit crescånd, este suficient.

Pot, de asemenea, s`-]i spun ([i parc` v`d cåt e[ti de u[urat cånd
cite[ti asta) c` niciuna dintre Reguli nu-]i cere s` piepteni copilul cu
religiozitate sau s` te asiguri c` are [osete imaculate \n fiecare zi.
Sunt sigur c` toate astea sunt foarte dr`gu]e, dar am v`zut p`rin]i
care au crescut copii excep]ionali cu p`rul \ncålcit [i f`r` [osete.

Aceste Reguli sunt despre lucrurile importante. Lucruri care au

de-a face cu atitudinea [i cu valorile [i cu respectul de sine al copilu-
lui t`u, nu cu [osetele lui. Sunt Reguli care te vor ajuta pe tine [i pe
copilul t`u s` v` sim]i]i bine \mpreun`, s` v` bucura]i de via]` [i
s`-i trata]i pe cei din jur cu respect. Sunt principii generale care se
aplic` atåt familiilor tradi]ionale, cåt [i familiilor monoparentale sau
celor cu p`rin]i vitregi.

Nu sus]in c` trebuie s` urmezi exact 100 de Reguli [i c` nu vor

mai fi niciodat` altele. Departe de mine. Acestea sunt Regulile care
mi s-au p`rut cele mai importante, dar sunt interesat s` aflu [i s`
colectez mai multe Reguli pentru educarea copilului. A[a c`, dac` ai
vreun as \n månec`, te rog s` mi-l trimi]i [i mie prin e-mail la
Richard.Templar@RichardTemplar.co.uk.

Richard Templar

XVI
 REGULI
PENTRU
A R~MÅNE
CU MINTEA
|NTREAG~
 Cartea este \mp`r]it` \n zece sec]iuni [i am hot`råt s` \ncep cu
Regulile pentru a r`måne cu mintea \ntreag`. Pån` la urm`, dac`
asta nu-]i reu[e[te, celelalte 90 de Reguli nu prea-[i mai au rostul.

Dac` e[ti un foarte proasp`t p`rinte – sau e[ti pe cale s` devii

p`rinte pentru prima dat` – nu vreau s` te alarmez dåndu-]i impre-
sia c` ]inerea la distan]` a nebuniei este principala \ndeletnicire a
p`rin]ilor [i c` o s`-]i petreci urm`torii 18 ani \ntr-un echilibru pre-
car, gata-gata s` o iei razna. Nici vorb`. Vor fi doar momente \n care
vei sim]i c` cedezi nervos, momente pe care trebuie s` fii preg`tit s`
le gestionezi cu succes. Uneori aceste momente vor fi – din fericire –
rare [i suficient de distan]ate unul de altul. Dar crede-m` pe cuvånt
cånd spun c` to]i trecem prin astfel de clipe. Sincer, sunt momente
care-i pun la \ncercare [i pe cei mai buni dintre cei mai buni p`rin]i.

Ideea e c` totul va fi mult mai distractiv dac` vei fi s`n`tos psi-

hic. S`n`tatea ta mintal` nu e important` numai pentru c` tu e[ti
important, ci [i deoarece copiii t`i au nevoie de p`rin]i s`n`to[i.
Sunt doar cåteva Reguli care, odat` ce le vei prinde sensul, te vor
ajuta s` r`måi cu capul pe umeri atunci cånd to]i ceilal]i [i-l pierd
pe-al lor.

3
REGULA 1

Relaxeaz`-te
A[adar, care sunt cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti? Cei care
par a avea o abilitate instinctiv` de a spune [i de a face lucrurile care
vor duce la copii ferici]i, \ncrez`tori \n for]ele proprii, echilibra]i?
Te-ai \ntrebat vreodat` ce-i face pe ace[ti p`rin]i a[a de buni? Acum
gånde[te-te la cei pe care \n sinea ta nu-i consideri ni[te p`rin]i
nemaipomeni]i. De ce oare?

To]i p`rin]ii excelen]i pe care-i [tiu au un lucru-cheie \n comun.

Sunt relaxa]i. {i to]i cei care pic` la acest examen sunt stresa]i. Poate
c` nu-i preocup` \ntrebarea „Sunt oare un bun p`rinte?“ (poate ar fi
bine s`-i preocupe), dar \i streseaz` ceva [i asta le afecteaz` abili-
tatea de a fi cu adev`rat p`rin]i buni.

Cunosc un cuplu de p`rin]i care sunt excesiv de preocupa]i de

cur`]enie [i de ordine. Copiii lor trebuie s`-[i scoat` pantofii la u[`
sau \ntreaga lume se pr`bu[e[te. Chiar dac` pantofiorii sunt cura]i.
Se \nfurie \ngrozitor dac` bie]ii copii las` ceva nelalocul lui sau fac
vreun pic de dezordine. Copiilor le e imposibil s` se relaxeze [i s` se
simt` bine dac` cumva se p`teaz` de iarb` pe pantaloni sau dau din
gre[eal` peste sticla de ketchup.

Am un alt prieten care este atåt de obsedat de competi]ie \ncåt

copiii lui suport` presiuni uria[e pentru a cå[tiga orice joc prietenesc
\n care sunt angrena]i. {i un altul care se fr`månt` exagerat de mult
ori de cåte ori copilul lui \[i jule[te genunchii la joac`. Pun pariu c` [i
tu ai o mul]ime de astfel de exemple printre oamenii pe care-i cuno[ti.

P`rin]ii cu adev`rat buni pe care i-am \ntålnit, pe de alt` parte,

4
se a[teapt` ca pu[tii lor s` fie g`l`gio[i, dezordona]i, neaståmp`ra]i,
plång`cio[i [i plini de noroi. Ei se descurc` f`r` probleme. {tiu c` au
la dispozi]ie 18 ani pentru a transforma aceste mici creaturi \n adul]i
respectabili [i merg mai departe \n ritmul lor. Nicio grab` \n a-i
determina s` se poarte ca ni[te oameni mari – o s` ajung` [i acolo,
la momentul potrivit.
|ntre noi fie vorba, aceast` Regul` devine din ce \n ce mai u[oar`
cu timpul, de[i unii nu reu[esc niciodat` s-o st`påneasc` a[a cum
fac adev`ra]ii P`rin]i. E mult mai dificil s` te relaxezi pe de-a \ntre-
gul cu primul bebelu[ decåt cu ultimul adolescent care pleac` din
casa p`rinteasc`. Cu bebelu[ii, concentreaz`-te asupra lucrurilor
esen]iale – s` ai un bebelu[ s`n`tos care nu este \nfometat [i nici
nu-l deranjeaz` ceva \n mod deosebit – [i nu te stresa prea tare pen-
tru restul. Nu conteaz` dac` nasturii sunt stråmb \ncheia]i sau dac`
n-ai avut timp s`-i faci baie azi, sau ai plecat \n weekend f`r`
pij`m`lu]` pentru copil (da, am o prieten` care a f`cut asta [i nu, nu
s-a stresat, fiind un P`rinte).
Cu atåt mai bine dac` reu[i]i ca la sfår[itul zilei s` v` pune]i
picioarele pe mas` [i cu un pahar de vin sau de gin tonic \n mån`*
s` v` spune]i veseli unul altuia: „Ce naiba... sunt to]i \n via]`, a[a c`
se pare c` ceva tot am f`cut bine.“

P~RIN}II CU ADEV~RAT BUNI

SE A{TEAPT~ CA PU{TII LOR S~
FIE G~L~GIO{I, DEZORDONA}I,
NEASTÅMP~RA}I, PLÅNG~CIO{I
{I PLINI DE NOROI.
* Nu, nu-i \ncurajez pe p`rin]i s` foloseasc` alcool pentru a o scoate la cap`t. Numai
s` se relaxeze!

5
REGULA 2

Nimeni
nu e perfect
Te-ai gåndit vreodat` cum ar fi fost dac` ai fi avut p`rin]i per-
fec]i? Ei bine, gånde[te-te acum. Imagineaz`-]i c` p`rin]ii t`i n-ar fi
f`cut nicio gre[eal` (pun pariu c` au f`cut)*. S` presupunem c` ar fi
fost p`rin]i „de manual“ – c` mama ta ar fi avut \ntotdeauna drep-
tate. Sun` distractiv? Bine\n]eles c` nu.

Copiii au nevoie de cineva cu care s` se confrunte atunci cånd

cresc. Au nevoie de cineva pe care s` dea vina [i mi-e team` c` tu
vei fi acela. A[a c` ai putea foarte bine s` le dai motive s` te \nvi-
nov`]easc`.

COPIII T~I VOR DA VINA

PE TINE DIN CÅND |N CÅND.
A{A E DE CÅND LUMEA.

{i cam ce motive ai putea s` le dai? Nimic crud sau abuziv,

bine\n]eles – trebuie s` alegi ceva care nu e nerezonabil [i care
sugereaz` un pic de fragilitate uman`.

* Te rog, nu-mi scrie acuzåndu-m` c` ]i-am insultat mama. Vreau doar s`-mi ilus-
trez punctul de vedere.

6
 Poate ai un pic mai pu]in` r`bdare decåt ar trebui? Sau poate ai
tendin]a de a pune un pic prea mult` presiune asupra lor? S` fie
oare faptul c` le ceri prea mult` ordine [i cur`]enie? Sau hai s`-]i
spun eu cum s` faci: cel mai bine, de ce s` te obose[ti s` cau]i? Mergi
pe imperfec]iunile tale naturale [i nu mai trebuie s` faci niciun efort.
Sunt toate [ansele s` ai unul sau dou` cusururi care s` se potriveas-
c` m`nu[` aici.

Bine\n]eles, nu \nseamn` c` ai sc`pat [i c` nu mai trebuie s`

\ncerci s`-]i \mbun`t`]e[ti abilit`]ile de p`rinte. Oricum, asta ar face
tot restul c`r]ii inutil. |nseamn` doar c` nu trebuie s` te \nvino-
v`]e[ti prea tare dac` la[i un pic mai jos standardele pe care ]i le-ai
fixat. Pån` la urm`, ce fel de exemplu ai fi pentru copiii t`i dac` nu
ai da gre[ niciodat`, nici m`car un pic? Mie nu mi-ar fi pl`cut s` fiu
nevoit s` fac fa]` unor astfel de p`rin]i [i cred c` nici copiilor t`i nu
le-ar pl`cea.

Pu[tii t`i vor da vina pe tine din cånd \n cånd. A[a e de cånd
lumea. Dac` ai fi perfect, ei ar avea toate motivele s` te \nvinov`-
]easc` pentru asta. Nu po]i cå[tiga. Po]i doar s` speri c` odat`, mai
ales dac` devin ei \n[i[i p`rin]i, o s` ajung` la concluzia c`, de fapt,
ar trebui s`-]i fie recunosc`tori pentru c` nu ai fost perfect.

7
REGULA 3

Con[tientizeaz`
lucrurile
la care e[ti bun
Cånd copiii mei cei mari erau mici, eram \ntotdeauna gelos pe
ceilal]i ta]i care petreceau ore \ntregi jucånd fotbal cu copiii lor. M`
sim]eam vinovat c` eu nu puteam face asta decåt pentru cåteva
minute [i nici acelea din toat` inima. Pur [i simplu nu era genul meu.

Apoi mai era prietenul care construise o c`su]` superb` pentru

copiii lui \n copacul din spatele casei („Tati, de ce nu putem [i noi avea
o c`su]` ca a lor?“). {i mama care organiza vån`tori de comori com-
plexe [i interesante la fiecare petrecere. {i cea care \[i ducea fiica la
aceea[i or` de balet ca [i mine \n fiecare s`pt`mån`, dar care reu[ea s`
arate ca [i cum acest lucru chiar i-ar fi pl`cut; [i... a[ putea continua.

Probabil c` ai prins ideea. M` concentram asupra lucrurilor pe

care ei le puteau face, [i eu nu puteam, cånd de fapt erau [i o mul]ime
de lucruri pe care eu le puteam face, [i ei nu – lucruri pe care le con-
sideram de la sine \n]elese, dar care erau la fel de valoroase.

De exemplu, mie \mi place enorm s` le citesc copiilor. {i fiind un

individ destul de extrovertit (OK, la limita exhibi]ionismului), ado-
ram s` petrec ore \ntregi citind pove[ti lungi pe diferite voci, cu
accente diferite [i imita]ii, [i efecte sonore, [i [oapte dramatice, [i tot

8
tacåmul. Dar asta mi se p`rea ceva atåt de natural, \ncåt au trecut
ani pån` s` realizez c` cititul meu era la fel de valoros ca fotbalul
sau construc]ia de c`su]e \n copaci.

|n din ce \n ce mai rarele ocazii cånd b`team mingea cu copiii,

era cåt se poate de clar c` f`ceam asta numai pentru c` sim]eam c`
a[a trebuie, nu pentru c` asta mi-a[ fi dorit s` fac. Nu zic c` acesta
n-ar fi un motiv bun, dar nu voi fi niciodat` ca prietenul meu al
c`rui entuziasm pentru joc era aproape palpabil [i care-i inspira pe
copiii s`i. Dar probabil c` nici el nu poate citi o poveste a[a cum o
fac eu. Sau s` g`teasc` a[a o minun`]ie de spaghetti bolognese.

Ideea e c` noi, P`rin]ii, [tim la ce ne pricepem cel mai bine. Nu

renun]`m la toate celelalte, dar punem accent pe calit`]ile noastre.
Dac` suntem varz` la fotbal, citim mai multe pove[ti; facem mai
multe pr`jituri delicioase de cas`; avem o nesfår[it` r`bdare cu copiii
cånd \nva]` s` cånte la pian; le ar`t`m cum s` repare ma[ini; le
\mp`rt`[im entuziasmul pentru Star Wars sau motociclete, sau My
Little Pony (da, [tiu, va trebui s` munce[ti din greu la punctul `sta).

E important s` [tii la ce e[ti bun [i s` ai \ncredere \n propriile

tale puncte forte. Astfel, \i po]i urm`ri pe ceilal]i p`rin]i f`cånd
lucruri pe care tu n-ai putea niciodat` s` le faci f`r` s` te sim]i vino-
vat. La urma urmelor, amåndoi [tim c` nici ceilal]i p`rin]i nu pot
face de toate. A[a c`, atunci cånd sim]i un ghimpe de gelozie
\n]epåndu-te, opre[te-te [i reaminte[te-]i la ce e[ti bun.

P~RIN}II BUNI NU RENUN}~

LA TOATE CELELALTE, DAR PUN
ACCENT PE CALIT~}ILE LOR.

9
REGULA 4

Orice regul`
poate fi \nc`lcat`
cånd [i cånd
Cu to]ii [tim c` exist` reguli, sisteme, proceduri [i politici care
trebuie urmate dac` e[ti p`rinte. {tii la ce m` refer: nu-i hr`ni la fast-
food, nu-i l`sa s` se culce prea tårziu, nu le da voie prea mult la tele-
vizor, nu le permite s` \njure pån` cånd n-au vårsta potrivit`
(\nainte de a \ntreba, cite[te Regula 76).

Noi, P`rin]ii, \n]elegem c` sunt foarte pu]ine regulile pe care nu

le po]i \nc`lca pentru un motiv suficient de bun. OK, ar trebui s` le
dai numai måncare s`n`toas` [i recomandatele „5 mese pe zi“, dar
cånd ajungi acas` obosit dup` o zi lung`, nu-i sfår[itul lumii dac` le
dai o dat` semipreparate.

Gånde[te-te: ce se poate \ntåmpla dac` \ncalci o dat` o anumit`

regul`? Sigur, dac` \ncalci regula privind prinderea centurii de si-
guran]` \n ma[in`, consecin]ele pot fi cumplite, a[a c` pe asta ar fi
bine s-o respec]i \ntotdeauna. Dar dac` sari peste baia de sear` pen-
tru c` sunte]i amåndoi extenua]i – ei bine, cåt de r`u poate s` fie?

Aminte[te-]i, sec]iunea asta este despre Regulile pentru a r`måne

\ntreg la minte. {i ideea acestei Reguli este s`-]i dai seama c` e mai

10
important pentru copiii t`i s` aib` p`rin]i s`n`to[i [i relaxa]i decåt s`
nu m`nånce niciodat` semipreparate. Unii p`rin]i \[i complic` mult
prea mult via]a gåndindu-se c` e esen]ial s` respecte fiecare regul`
\ntotdeauna. Consum` o mul]ime de energie pentru lucruri m`runte.

Odat` am plecat cu doi dintre copiii no[tri \ntr-o excursie de o

zi care \ncepea cu o c`l`torie cu un tren cu aburi. Cel mic avea doar
cåteva s`pt`måni, iar cel mare avea 2 ani. Abia cånd am coboråt din
ma[in`, la gar`, ne-am dat seama c` cel mare nu avea pantofi.
Acum, bine\n]eles, exist` o regul` nescris` care spune s` nu-]i iei co-
pilul \n excursii de o zi cu trenul cu aburi f`r` pantofi. Aveam dou`
op]iuni: s` abandon`m c`l`toria cu trenul sau s` continu`m cu
copilul descul]. Copil care, bine\n]eles, prefera varianta a doua [i
care pornise deja hot`råt spre tren.

Ceea ce ne-a l`sat \n continuare cu dou` op]iuni: s` ne \mpotrivim

sau s` ced`m. Dup` cum [i tu, [i eu [tim, singura op]iune rezonabil`
este s` te la[i dus de val. Ori ne bucur`m de o zi distractiv` \n picioarele
goale, ori ne stres`m pentru ceva ce nu putem schimba [i ne stric`m
ziua, [i pe a noastr`, [i pe a copilului. A fost unul dintre momentele
cånd o regul` a trebuit \nc`lcat` (dar, bine\n]eles, nu cea mai potrivit` zi
pentru a \nc`lca [i regula privind baia dinainte de culcare).

Morala pove[tii este c`, dac` insi[ti s` respec]i \ntotdeauna

fiecare Regul`, atunci \ncalci Regula 4. Ha!

DUP~ CUM AMÅNDOI {TIM,

SINGURA OP}IUNE REZONABIL~
ESTE S~ TE LA{I DUS DE VAL.

11
REGULA 5

Nu \ncerca
s` faci totul
Ce-ai vrea s` se fac` pu[tii t`i cånd vor fi mari? Jocheu campion?
Balerin`? Om de [tiin]`? Fotbalist profesionist? Violonist de concert?
Actor? Greu de spus cånd sunt mici, a[a c` poate ar trebui s` le
p`strezi toate op]iunile deschise, asiguråndu-te c` beneficiaz` de
cursuri suplimentare \n toate domeniile pentru care arat` vreun pic de
interes. |n felul `sta nu se vor putea plånge mai tårziu c` n-au reu[it
din vina ta, pentru c` nu i-ai \ncurajat cånd erau suficient de mici.

|ntr-adev`r, se ajunge la un program cam \nc`rcat. Fotbal luni,

actorie mar]i, clarinet miercuri – [i dup` aceea \not. Joi ai balet, [i
vineri gimnastic`. {i c`l`rie \n weekend. {i asta pentru un singur
copil. Adev`rata distrac]ie \ncepe cånd ai doi sau trei.

Hopa! Opre[te-te! Ceva lipse[te. Unde este joaca fericit` [i f`r`

griji \n gr`din`? Cum \nva]` copiii `[tia s` se distreze singuri?
Unde, \n rigurosul program s`pt`månal, reu[esc ei s` r`sfoiasc` o
revist` de benzi desenate sau doar s` umble creanga, uitåndu-se la
nori, f`r` s` se gåndeasc` la ceva anume? Acestea sunt [i ele ele-
mente vitale ale dezvolt`rii copilului.

Cuno[ti copii a c`ror via]` este un [ir ne\ntrerupt de lec]ii [i exer-

ci]ii [i medita]ii? Ai v`zut ce se \ntåmpl` cånd le ceri s` se descurce
singuri timp de cåteva zile? S` presupunem c` merg \n vacan]`
\ntr-un loc frumos [i lini[tit – la munte, la mare sau la ]ar`. Sunt
deruta]i. N-au nici cea mai vag` idee cum s` fac` s` se simt` bine –

12
n-au avut timp s` \nve]e. Acest lucru va face via]a cu adev`rat dificil`
pentru ei. Nu se vor putea relaxa niciodat`, pentru c` nimeni nu i-a
\nv`]at cum.

Nu te panica, nu sugerez s` le interzici copiilor toate activit`]ile

extra[colare. Asta ar fi o prostie. Dar sugerez s` le limitezi la, s`
zicem, dou` pe s`pt`mån`. {i s`-i la[i pe ei s` le aleag` pe acestea
dou`. Nu-i obliga s` \nve]e vioara doar pentru c` tu ai \nv`]at cånd
erai copil [i ]i-a pl`cut la nebunie. Sau pentru c` n-ai \nv`]at nicio-
dat`, de[i ]i-ar fi pl`cut. Dac` ei vor s` se apuce de altceva, vor tre-
bui s` renun]e la una dintre activit`]ile curente pentru a face loc
celei noi. (Da, d`-i voie s` renun]e la balet dac` nu-i place, chiar
dac` profesoara a decretat c` e un adev`rat talent.)

DA, D~-I VOIE S~ RENUN}E

LA BALET DAC~ NU-I PLACE,
CHIAR DAC~ PROFESOARA
A DECRETAT C~ E
UN ADEV~RAT TALENT.
|]i aduci aminte de p`rin]ii aceia relaxa]i [i bine dispu[i de la
Regula 1? Cå]i dintre cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti \[i duc
copiii la diferite cursuri \n fiecare zi a s`pt`månii? Nici m`car unul.
|i las` la vreo dou` activit`]i de care sunt cu adev`rat interesa]i, iar
\n restul timpului copiii lor se amuz` costumåndu-se, f`cånd
puzzle-uri, murd`rindu-se, jucåndu-se cu cutii [i pungi goale de
cereale, c`utånd gåndaci \n gr`din`, a[ezånd \ntr-o anumit` ordine
to]i dinozaurii, citind c`r]i pentru care sunt prea mici, f`cånd toate
celelalte lucruri pe care copiii ar trebui s` le fac` pentru c` e bine
pentru ei [i ca s` nu stea tot timpul pe capul t`u.

13
REGULA 6

Nu trebuie s`
urmezi fiecare sfat
pe care \l prime[ti
(inclusiv acesta)
Ce-]i spunea mama ta? Trebuie s` \ntorci copilul la fiecare zece
minute \n timpul al`pt`rii. Oh, [i soacra ta zicea c` e musai s`
cumperi numai h`inu]e descheiate \n fa]`. {i, bine\n]eles, prietena ta
cea mai bun` te-a sf`tuit s` nu cumperi un co[ule] de ma[in`. De[i
cumnatul ]i-a spus c` al lor pur [i simplu le-a salvat via]a... Aaaaah!

{i acesta e doar \nceputul. Cantitatea de sfaturi care te love[te

cånd ai un nou copil este \nsp`imånt`toare. Iar peste 18 ani \nc` nu
se va fi oprit: „Oh, doar nu vrei s` dea la facultate. Pierdere de
vreme – spune-i s`-[i ia o slujb`.“ Sau: „Ai face bine s`-l sco]i din
cas` pån` s` \mplineasc` 18 ani; dac` nu, va fi \nc` acolo [i cånd va
avea 30.“ Sau: „Nu-i cump`ra ma[in`. Mai bine s` economiseasc`
pentru a-[i cump`ra singur. Noi a[a am f`cut.“

Ascult` o singur` persoan`: pe tine \nsu]i. Dac` ai un partener, pro-

babil c` e \n]elept s` ]ii cont [i de p`rerea lui. Dar limiteaz`-te la asta, altfel
o iei razna. {i tocmai asta trebuie s` nu se \ntåmple, dac`-]i aduci aminte.

14
 Nu zic s` nu ascul]i ce au de spus cei din jurul t`u, dac` asta vrei.
Ai putea chiar s` selectezi unul sau dou` ponturi utile. Dar chiar
dac` au dreptate, tot nu trebuie s` faci ceea ce spun ei. Doar pentru
c` o anumit` abordare, stratagem`, aparat, sistem, tehnic` sau orice
altceva a func]ionat pentru altcineva nu \nseamn` c` va func]iona [i
pentru tine. To]i copiii sunt diferi]i [i to]i p`rin]ii sunt diferi]i, a[a c`
e greu de presupus c` sfatul lor va func]iona pentru tine.

DOAR PENTRU C~ O ANUMIT~

ABORDARE A FUNC}IONAT
PENTRU ALTCINEVA NU
|NSEAMN~ C~ VA FUNC}IONA
{I PENTRU TINE.

Vecina mea mi-a cerut p`rerea \ntr-o zi, \ntrebåndu-m` dac` ar

trebui s` \ncerce s`-i fac` bebelu[ului ei un program de hr`nit/dor-
mit. De fapt, \ntrebarea ei n-avea niciun rost – eram firi total diferite.
Ea era foarte ordonat`, riguroas` [i organizat` [i se stresa imediat
dac` ceva nu era exact la fel. Eu, pe de alt` parte, sunt mult mai
relaxat [i sunt fericit l`såndu-mi copiii s` doarm` cånd le e somn [i
s` m`nånce cånd le e foame.

Adev`ra]ii P`rin]i au suficient` \ncredere \n ei cåt s` resping`

sfaturile care nu li se par potrivite. A[a c` ascult`, apoi trece totul
prin filtrul t`u personal. Iar dac` sfatul `sta nu ]i se pare potrivit,
atunci probabil c` nu este. Zåmbe[te politicos [i spune: „Mul]u-
mesc, am s` ]in minte.“

15
REGULA 7

E normal
s` vrei s` evadezi
Hai s` vorbim despre tabuuri. Moarte, droguri, sex... sau ce zici
de cel mai tare dintre toate: s` admi]i c` sunt momente \n care ai
vrea ca pu[tii t`i s` dispar` pur [i simplu?

Bine\n]eles, este strict interzis s` admi]i vreodat` c` dr`g`la[ii

t`i \ngera[i se pot dovedi a fi mici terori[ti. Po]i glumi cu autoironie
pe tema asta, dar nu po]i declara serios c` sunt momente cånd tot
ce-]i dore[ti este s` scapi de ei. Cum ai putea? Treaba ta e s`-i iube[ti
[i, dac`-i iube[ti, rezult` c` iube[ti tot ce ]ine de ei. Ar trebui s`
zåmbe[ti cu indulgen]` cånd \]i cer s` le cite[ti aceea[i poveste plic-
tisitoare care nu se mai termin`, sear` de sear`, timp de trei luni,
s`-i prive[ti cu adora]ie cum url` cåt \i ]in pl`månii \n timp ce
alearg` bezmetici [i s` råzi cu ei cånd repet` pentru a 25-a oar`
aceea[i glum` nes`rat`.

Partea amuzant` e c` este perfect acceptabil s` te irite copiii alto-

ra (nu c` ar trebui s` le [i spui p`rin]ilor respectivi \n fa]` lucrul `sta).
{tim cu to]ii cåt de enervan]i pot fi copiii. Iat` de ce mi se pare firesc
ca [i copiii no[tri s` ne calce pe nervi din cånd \n cånd. Este OK.

De fapt, copiii no[tri chiar exceleaz` \n a ne c`lca pe nervi. |ncep

cam imediat ce se nasc. }ip`tul nou-n`scutului e f`cut pentru a-]i
penetra creierul pån` cånd decizi s` ac]ionezi \ntr-un fel. {i ma-
m```, ce mai func]ioneaz`! Din momentul acela te calc` pe nervi sis-

16
tematic. Uneori nici nu e vina lor. De fapt, `sta e cazul \n care te
sim]i cel mai vinovat – cånd [tii c` nu e vina lor. Dar cånd `la micu’
nu te-a l`sat s` dormi trei nop]i la rånd pentru c`-i iese un dinte, e
greu s` mai fii \n]eleg`tor. {tii c` a[a ar trebui, dar de fapt nu vrei
decåt s` tac` [i s` te lase s` dormi. La urma urmelor, e doar un
dinte!

Ei bine, am ve[ti pentru tine. To]i p`rin]ii simt la fel din cånd \n
cånd. De fapt, vor fi etape \n care se va \ntåmpla doar o dat` sau de
dou` ori pe s`pt`mån`. Nu trebuie decåt s` accep]i c` e ceva natu-
ral, iar orice p`rinte care nu admite asta minte. Nu po]i s`-]i
\mpiedici copilul s` te calce pe nervi, dar asta nu trebuie s` vin` la
pachet cu sentimentul de vin`.

{i mai e ceva: gånde[te-te \ntotdeauna [i la reversul medaliei. |]i

aduci aminte cånd erai [i tu copil? Indiferent cåt de mult te \nne-
bunesc copiii, sunt [anse foarte mari ca [i tu s`-i calci pe ei pe nervi
cel pu]in la fel de mult. A[a c` sunte]i chit.

ESTE PERFECT ACCEPTABIL

S~ TE IRITE COPIII ALTORA.
{TIM CU TO}II CÅT
DE ENERVAN}I POT FI COPIII.

17
REGULA 8

Ai voie s` te
ascunzi de copii
Dac` Regula 7 spune c` pu[tii au voie s` te aduc` la disperare,
trebuie s` ai [i tu voie s` faci ceva \n sensul `sta. Personal, sunt pen-
tru a fugi [i a te ascunde. Nu, serios, mi s-a \ntåmplat s` m` strecor
\n cel mai apropiat dulap [i s`-mi ]in respira]ia pån` cånd au ie[it
din camer`.

Cuno[ti sentimentul. |i auzi apropiindu-se, spunånd: „Te spun!“

„Ba nu, eu te spun pe tine!“ Nu [tii decåt c` tu e[ti acela c`ruia inten-
]ioneaz` s`-i spun` [i n-ai nici cea mai vag` idee cine ce a f`cut sau
dac` avea dreptate. Ce-ar trebui s` fac` un P`rinte? Ei bine, mie
r`spunsul mi se pare evident: S` se ascund`. {i [tii ceva? Cånd nu te
g`sesc, aproape \ntotdeauna se descurc` singuri.

MI S-A |NTÅMPLAT
S~ M~ STRECOR
|N CEL MAI APROPIAT DULAP
{I S~-MI }IN RESPIRA}IA
PÅN~ CÅND
AU IE{IT DIN CAMER~.

18
 O mul]ime de c`r]i pentru p`rin]i \]i vor vorbi despre folosirea
„pauzei“ cånd copiii se poart` uråt. {tii, \i trimi]i \n camera lor sau
pe „treapta neascult`torilor“* (O, nu \ncepe cu asta!) pån` se
calmeaz`. Poate s` func]ioneze foarte bine, dar de ce s` se aleag`
copiii cu toat` distrac]ia? Ar trebui s` ai [i tu voie s` zici „pauz`“.
Cånd sim]i c` trebuie s` te calmezi, po]i s`-]i oferi singur un premiu.
Asta \nseamn` s` evadezi de lång` copii oriunde po]i – inclusiv s`
te ascunzi.

Am o prieten` care mi-a spus – cu mul]i ani \n urm`, cu pu]in

\nainte de na[terea primului meu copil – c` sunt momente cånd,
stånd cu bebelu[ul, e atåt de extenuat` [i de frustrat` \ncåt \i vine s`
ia pe cineva la b`taie. Perspectiva asta m-a cam \ngrijorat, a[a c` am
\ntrebat-o ce face \n astfel de momente. Mi-a m`rturisit c` ea a g`sit
o singur` solu]ie. Pune bebelu[ul pe jos \n mijlocul camerei, unde
nu poate s` p`]easc` nimic r`u, apoi se duce undeva de unde nu
aude plånsetele [i st` acolo pån`-[i vine \n fire.

De ce oare sim]im c` n-ar trebui s` facem a[a ceva, chiar [i

atunci cånd [tim c` suntem la cap`tul puterilor? Ni se pare c` e[u`m
\ntr-un fel ca p`rin]i, cånd de fapt alegem cea mai logic` solu]ie exis-
tent`. Ei bine, P`rin]ii \n]eleg c` suntem cu to]ii oameni [i c` avem cu
to]ii nevoie s` fugim [i s` ne ascundem uneori. |n felul `sta putem
face o treab` mult mai bun` cånd ne \ntoarcem cu for]e proaspete.

* |ntotdeauna pare nedrept s` particularizezi o singur` treapt`. Cum poate fi

caracterizat` o treapt` drept a „neascult`torilor“, iar celelalte nu?

19
REGULA 9

P`rin]ii
sunt [i ei oameni
Cånd ai luat ultima dat` masa \n ora[ f`r` copii? Cånd ai petre-
cut o sear` cu prietenii [i n-ai men]ionat copiii nici m`car o dat`?
Cånd te-ai \mb`tat ultima oar`? Sau ai me[terit la un motor, sau ai
gr`din`rit, sau orice obi[nuiai s` faci pentru a te destinde [i a te
sim]i bine \nainte de a ap`rea copiii?

Sper c` n-a trecut prea mult timp. Dac` a trecut, atunci rolul de
p`rinte \]i poate acapara via]a. Noi, P`rin]ii, trebuie s` [tim cånd s`
ne deconect`m. Bine\n]eles c`, de fapt, r`månem \n standby, nu ne
deconect`m total, prin scoatere din priz`, dar po]i s` te distrezi de
minune [i \n standby.

Fii atent, Regula asta este cu adev`rat important` pentru c`, \n

cazul \n care copiii sunt totul pentru tine, ei sunt supu[i unei pre-
siuni uria[e. |ntr-un fel sau altul realizeaz` c` succesul t`u personal
se bazeaz` \n \ntregime pe rezultatele lor [i pe cåt de bine reu[esc ei.
{i asta e o povar` prea mare pentru umerii unui copil.

Regula 9 e mai greu de respectat \n primele luni de via]` ale

bebelu[ului – de fapt \]i dau dispens` \n primele trei luni –, dar tre-
buie s` \ncepi cåt de devreme po]i. Copiii t`i au nevoie ca tu s` ai
via]a ta separat` de a lor, altfel le va fi extrem de greu s` aib` pro-
priile lor vie]i cånd vor cre[te mari. {i oricum, dac` te baricadezi [i
\]i construie[ti \ntreaga via]` \n jurul orelor de mas` [i de somn ale

20
copiilor, peste cå]iva ani o s` deschizi u[a [i o s` descoperi c` nu mai
ai niciun prieten. {i cu ce o s` te ajute asta?

Am observat de-a lungul timpului c` P`rin]ii pe care-i admir

cel mai mult au \ntotdeauna interese care nu au nimic de-a face cu
copiii. Fie au cariere de succes, fie au o dat` pe an o vacan]` doar a
lor, fie nu lipsesc niciodat` de la tenis joia, sau se plimb` cu barca \n
fiecare såmb`t`, sau nu rateaz` finala Cupei, sau merg \n fiecare an
\n aprilie la Paris, sau orice \i men]ine s`n`to[i psihic.

Hei, [tiu c` e dificil [i c` ai atåt de pu]in timp. Bine\n]eles c` vei

ie[i mai rar \n cluburi [i vei lua mai pu]ine droguri* decåt \nainte s`
apar` copiii. Dar trebuie s` te asiguri c` mai faci m`car acele lucruri
care \]i plac cel mai mult. Altfel, cånd copiii vor p`r`si casa p`rin-
teasc` la 18 ani, nu vei [ti ce s` faci cu tine \nsu]i.

P~RIN}II PE CARE-I ADMIR

CEL MAI MULT AU
|NTOTDEAUNA INTERESE
CARE NU AU
NIMIC DE-A FACE CU COPIII.

* Glumesc – nu m` denun]a!

21
REGULA 10

Nu ignora rela]ia
cu partenerul t`u
Regula asta este destul de evident`. Mai greu e s-o respec]i. O
mul]ime de p`rin]i se declar` de acord cu ea, dar mult, mult mai
pu]ini o respect` \ntr-adev`r. Dar tu [i cu mine [tim c` este o Regul`
vital`, asta dac` nu vrei s` sfår[e[ti punånd singur \n practic` cele-
lalte 99 de Reguli.

Ai iubit persoana asta suficient de mult \ncåt s` ai copii cu ea.

Asta \nseamn` ceva. Ar trebui s` fie \n continuare cea mai impor-
tant` persoan` din via]a ta. Probabil c` \]i ocup` mai pu]in timp [i
\]i solicit` mai pu]in` aten]ie decåt copiii, dar trebuie s` constituie \n
continuare obiectul dragostei tale.
Copiii au schimbat rela]ia voastr` mai mult decåt ai crezut c` e
posibil, dar peste 20 de ani ve]i fi din nou, tu [i partenerul t`u, exact
cum era]i la \nceput. {i dac` nu este cea mai important` persoan`
din via]a ta, vei fi devastat cånd copiii vor pleca. {i la fel vor fi [i
copiii – e suficient de greu c` pleci de acas`, nu trebuie s` mai sim]i
[i c` lumea p`rin]ilor t`i se pr`bu[e[te. Copiii au nevoie s` [tie c`
voi v` iubi]i unul pe altul mai mult decåt pe oricine altcineva. Asta
le va da libertatea de a-[i vedea de vie]ile lor [i, eventual, de a g`si
un partener pe care s`-l iubeasc` mai mult chiar decåt pe voi.

O parte a solu]iei este de natur` pur organizatoric`. Propune-]i

s` ie[i]i \mpreun` o dat` pe s`pt`mån`. Dac` nu v` pute]i permite
o bon`, g`si]i al]i p`rin]i dornici s` ave]i grij` de copii cu schimbul.

22
Apoi, pur [i simplu, ie[i]i la o plimbare sau månca]i chipsuri \n parc.
Ceva. Orice. Numai s` v` asigura]i c` perpetua]i acel „doar noi doi“
pe care-l \mp`rt`[ea]i \nainte.

AI IUBIT PERSOANA ASTA

SUFICIENT DE MULT
|NCÅT S~ AI COPII CU EA.
ASTA |NSEAMN~ CEVA.

Dac` nu reu[i]i [i pace (dac` ai mai mul]i copii, [tii la ce m`

refer... oooofff, unde oare au disp`rut toate ofertele alea de baby-
sitting?), atunci ie[i]i la plimbare \n parc \mpreun` cu cei mici, dar
vorbi]i despre voi doi \n loc s` tr`nc`ni]i la nesfår[it despre ce a mai
f`cut bebelu[ul ieri.

{i apoi, mai este sexul. Da, sigur c` da, [tim cu to]ii c` e greu
s`-]i faci timp cånd e[ti extenuat, ocupat cu sugarul, fug`rit, cånd te
sim]i oricum numai sexy nu [i cånd bebelu[ul prive[te din p`tu]ul
de lång` patul vostru. {tiu c` a-]i cere s` v` da]i hu]a pe candelabru
ar fi un pic cam mult. Dar po]i s` planifici o sear` pentru o mas`
special` sau un film romantic, urmat de un masaj sexy. {tiu c` ai
mai auzit toate astea \nainte, dar, crede-m`, chiar au efect. Dac`
face]i un efort [i v` oferi]i unul altuia dragoste [i aten]ie, nu ve]i
regreta. Concentra]i-v` pe calitate \n locul cantit`]ii pentru o vreme,
dac` asta ajut`. {i dup` ce copiii se fac un pic mai mari, poate can-
delabrul va reveni \n meniu.

23
 REGULI
PRIVIND
ATITUDINEA
 A fi P`rinte \nseamn` \n mare parte a avea atitudinea potrivit`.
Odat` ce ai \nv`]at s` gånde[ti a[a cum trebuie despre copiii t`i [i
despre ceea ce faci tu, totul cap`t` contur.

A[adar, aceast` sec]iune este despre cum s` ob]ii atitudinea

potrivit` pentru a fi un bun p`rinte. Atitudinea fa]` de copiii t`i [i
atitudinea fa]` de slujba ta, aceea de a fi p`rinte. Trebuie s`-]i vezi
copiii \n cea mai bun` lumin` pentru a te bucura de ei la maximum
[i pentru a le da tot ce le trebuie. Dac`-i vezi ca pe ni[te demoni sau
ca pe ni[te \ngeri, sau ca pe orice altceva negativ, sau nerealist,
urm`torii ani ]i se vor p`rea extrem de duri.

Totul se reduce la a construi rela]ia potrivit` din start, pentru ca

pu[tii s` creasc` [i s` devin` din ce \n ce mai independen]i [i pen-
tru ca atåt tu, cåt [i ei s` profita]i la maximum de tot ce fiecare ave]i
de oferit.

27
REGULA 11

Iubirea
nu e suficient`
De cåte ori ai auzit cli[eul „cel mai important lucru pe care-l po]i
oferi copiilor t`i este iubirea“? Da, sigur, evident c` iubirea este
esen]ial`. Cred c` suntem cu to]ii de acord \n privin]a asta. Dar dac`
asta e tot ce le oferi, atunci se dezvolt` cu lipsuri mari.

P`rin]ii stil hippy ([tiu bine despre ce vorbesc – am fost unul

dintre ei o vreme) sunt deseori de p`rere c` pu[tii ar trebui s` aib`
voie s` alerge liberi [i f`r` restric]ii, cu våntul \n plete [i cu ]`råna
sub picioare, ferici]i fiindc` [tiu c`-i iube[ti. Fereasc` Sfåntul s`
\ncerci s` le impui restric]ii (c`ci astfel i-ai controla) sau s` le limitezi
comportamentul (i-ai \nconjura cu gratii metaforice)!

Scuz`-m` o clip`.

Ah, a[a e mai bine. M-am dus s` mestec ni[te l`måie. Acum am
revenit.

Am locuit \n Glastonbury*, a[a c` am avut ocazia s` v`d mul]i

copii hippy crescånd astfel. Odat` deveni]i adul]i se luptau pentru
a-[i g`si locul \n lumea real` [i se luptau pentru a avea rela]ii normale
cu prietenii [i cu colegii.

* Or`[el \n Somerset, Anglia, loc de desf`[urare a unui mare festival de muzic` [i

teatru organizat \n aer liber. Glastonbury a fost puternic influen]at de stilul hippy
\n anii ‘70.

28
 Unii dintre ei se luptau s` \nghit` o mas` normal` dup` ce
fuseser` hr`ni]i numai cu n`ut \ncol]it timp de 18 ani.
{tiu cå]iva care s-au mutat \n str`in`tate doar pentru a sc`pa de
p`rin]i.
Da, da, da – trebuie s` le oferi dragoste copiilor t`i. Dar mai sunt
[i alte cåteva lucruri pe care trebuie s` le oferi: disciplin`, autodisci-
plin`, valori, capacitatea de a dezvolta [i a p`stra bune rela]ii, un
mod de via]` s`n`tos, o educa]ie decent`, o minte deschis`, abilitatea
de a gåndi pentru ei \n[i[i, \n]elegerea valorii banilor, capacitatea de
a se impune, abilitatea de a \nv`]a – [i din cånd \n cånd o tunsoare.

Hei, nimeni n-a zis c` va fi u[or. }i-ai asumat o sarcin` dificil`

cånd ai decis s` ai copii [i va trebui s` munce[ti din greu tot restul
vie]ii tale. A[a c` nu te gåndi c` tot ce ai de f`cut este s`-i iube[ti [i
po]i bifa c`su]a cu „Sunt un p`rinte excelent“. Dac`-i la[i s` fac` ce
vor cånd vor, nu e bine pentru ei; trebuie s` te implici [i asta \nseam-
n` sånge, lacrimi [i sudoare. Dar hei, uit`-te \n jurul t`u; o mul]ime
de p`rin]i se descurc`, a[a c` nu poate s` fie chiar atåt de greu – dar
trebuie s` recuno[ti c` ai de dus la bun sfår[it o \ndatorire dificil`.
Noroc c` ai la dispozi]ie 18 ani pentru a o scoate la cap`t.

}I-AI ASUMAT O SARCIN~

DIFICIL~ CÅND AI DECIS
S~ AI COPII {I VA TREBUI S~
MUNCE{TI DIN GREU TOT
RESTUL VIE}II TALE.

29
REGULA 12

Pentru fiecare
re]et` ai nevoie de
alte ingrediente
Regula 11 spune c` trebuie s` faci mult mai mult decåt s`-i
iube[ti. Deci, ce ai de f`cut? Ei bine, la aceast` \ntrebare nu exist` un
singur r`spuns, [i acela simplu. Exist` mai multe r`spunsuri, \n
func]ie de personalitatea copilului t`u [i de circumstan]e. Despre
asta vorbe[te aceast` Regul`.

Nu po]i s` urmezi un set de instruc]iuni [i s` le aplici oric`rui

copil f`r` s` te gånde[ti deloc. Cu copiii nu merge a[a. Am ni[te
prieteni care au crescut 3 copii folosind aceea[i abordare [i totul a
mers ca uns. Apoi a ap`rut copilul num`rul 4 [i abordarea lor s-a
dus pe apa såmbetei. Mezinul era cu totul diferit. Vedea lumea alt-
fel. Nu putea accepta autoritatea [i nu reu[ea s`-i \n]eleag` pe
oameni. Era minunat, dar ciudat r`u. De exemplu, persevera \n a se
culca \mbr`cat \n fiecare sear` pe motiv c` n-avea rost s`-[i scoat`
hainele de vreme ce urma s` [i le pun` la loc imediat ce se trezea.

Prietenii mei erau \n permanent conflict cu fiul lor pentru c` nu

se califica la nivelul de copil binecrescut a[a cum o f`cuser` ceilal]i
trei copii. Dar au avut atåta minte \ncåt s` se a[eze odat` amåndoi
[i s` discute ce a mers [i ce n-a mers cu el, de ce, [i s` se gåndeasc`
dac` e corect – sau productiv – s`-i fixeze acelea[i standarde pe care

30
le fixaser` pentru ceilal]i. {i-au adaptat unele reguli [i au renun]at
la altele. Nu conteaz` care – ideea e c` au stat [i s-au gåndit ce ur-
meaz` s` fac` [i de ce.

{i [tii ce-au mai f`cut? Au \nceput s`-[i pun` \ntreb`ri [i s` se

gåndeasc` [i la modul \n care \i trataser` pe ceilal]i trei copii [i au
reu[it s` aib` rela]ii chiar mai bune decåt \nainte cu ei. Au fost mai
aten]i la conflictele ap`rute, iar dac` unul dintre copii era sup`rat
sau \ngrijorat, \ntrebau de ce [i dac` pot fi de ajutor.

Ideea e c` dac` nu te gånde[ti la ceea ce ai de f`cut, e greu de

presupus c` vei face totul cum trebuie. Dac` nu te gånde[ti la ceea
ce ai de cump`rat \nainte de a pleca la cump`r`turi, probabil c` te
vei \ntoarce de la supermarket cu o adun`tur` de lucruri inutile.
Dac` nu te gånde[ti la ce-]i dore[ti de la o vacan]` \nainte de a pleca,
pu]ine [anse s` te sim]i bine. La fel, dac` nu te gånde[ti la modul \n
care vrei s`-]i cre[ti copiii, degeaba te vei str`dui, c`ci nu vei face tot
ce st` \n puterile tale s` faci pentru ei.

DAC~ NU TE GÅNDE{TI
LA CEEA CE AI DE CUMP~RAT
|NAINTE DE A PLECA
LA CUMP~R~TURI,
PROBABIL C~ TE VEI |NTOARCE
DE LA SUPERMARKET
CU O ADUN~TUR~
DE LUCRURI INUTILE.

31
REGULA 13

Bucur`-te c`-i vezi

Uite, asta e o chestie care chiar m` scoate din s`rite. Am v`zut
nenum`ra]i p`rin]i f`cånd-o. Vin copiii de la [coal` sau de la joac`
[i nici nu intr` bine pe u[` c` sunt \ntåmpina]i cu: „Scoate-]i imediat
pantofii `ia plini de noroi“ sau: „La teme, acum! Nu te apuci de
nimic altceva.“

Am o prieten` care s-a \ntors acas` de la [coal` \n mijlocul zilei

cu un cucui uria[ \n frunte dup` ce c`zuse la ora de sport. Asta era
pe vremea cånd aveai voie s` te duci acas` de unul singur dup` un
astfel de eveniment. Mama ei era ocupat` s` spele podeaua buc`t`-
riei cånd prietena mea apare \n cadrul u[ii. Mama se uit` la ea, ridi-
c` o språncean` [i zice: „Nu intra \nc`l]at`. Tocmai am sp`lat pe
jos.“

Cum s`-[i dea seama ace[ti copii c` sunt iubi]i? La urma urme-
lor, p`rin]ii lor \i salut` mai c`lduros pe c`]el, pe bunici, pe prietenii
copiilor, chiar [i pe po[ta[*.

Al]i p`rin]i obi[nuiesc s`-[i ignore copiii atunci cånd intr`, de

parc` ar face parte din mobil`. Asta e la fel de grav, de vreme ce a nu
le acorda copiilor niciun pic de aten]ie este cam acela[i lucru cu a le
acorda aten]ie negativ` (`sta e un eufemism pentru „a ]ipa la ei“).

* Nu inten]ionez s`-l jignesc pe po[ta[. De fapt, avem doi po[ta[i pe care chiar m`
pot baza, \n sensul c`-mi \ncep ziua cu un salut prietenesc din partea lor.
Sunt cunoscu]i sub numele de „Viermele“ (totdeauna \[i face apari]ia devreme) [i
„Larva“, de[i acest lucru nu are leg`tur` cu aspectul lor.

32
 |n zilele lucr`toare, toat` lumea este gr`bit` la ora micului
dejun. Dar cåt timp \]i trebuie ca s` fii prietenos?

{i sincer, orice \i poate face pe cei mici mai pu]in \mbufna]i \n

timp ce tu \ncerci s` le descålce[ti p`rul sau s` le \nde[i pe gåt \nc`
o \mbuc`tur` merit` orice efort, nu-i a[a?
Cåt de greu poate s` fie s` le oferi un zåmbet, poate [i o
\mbr`]i[are (dac` n-au ajuns \nc` la vårsta la care nu te mai las`
s`-i \mbr`]i[ezi)? E un lucru atåt de mic, dar \nseamn` atåt de mult
pentru pu[tii t`i. Lor le e de ajuns s` [tie c` te bucuri c`-i vezi.

CÅT DE GREU POATE S~ FIE

S~ LE OFERI UN ZÅMBET,
POATE {I O |MBR~}I{ARE?

{i dac` pantofiorii lor sunt din cale-afar` de murdari [i tu toc-

mai ai sp`lat pe jos (am putea s` ne \ntreb`m de ce te-ai mai obosit,
din moment ce a[teptai din clip`-n clip` s` intre copiii cu pantofiorii
murdari), po]i s` folose[ti umorul pentru a-i opri la intrare [i apoi \i
po]i recompensa pentru cooperare cu \mbr`]i[`ri [i cu pupici.

33
REGULA 14

Trateaz`-]i
copiii cu respect
Cunosc o mam` care comunic` cu copiii ei numai prin instruc-
]iuni: „M`nånc`“, „Treci \n ma[in`“, „Spal`-te pe din]i“. Acum cåte-
va zile am auzit-o plångåndu-se apropo de cåt de greu \i este s`-i
determine pe copiii ei s` spun` „te rog“ [i „mul]umesc“. P`i da, tu
[i cu mine [tim care e problema ei, dar uite c` ea nu [tie.

|ns` ai grij`! E de speriat cåt de u[or po]i gre[i. Copiii trebuie s`

fac` ce le ceri, pe cånd adul]ii nu. A[a c` pe adul]i \i rogi frumos, dar
copiilor le spui ce au de f`cut. Problema e c` pu[tii nu percep lu-
crurile a[a. Ei nu observ` cum vorbe[ti cu cei din jur (doar [tii c` nu
sunt niciodat` aten]i). Ei \]i vorbesc a[a cum le vorbe[ti tu lor. Simplu.

|ntotdeauna copiii vor fi mai aten]i la ceea ce faci decåt la ceea

ce spui. A[a c` nu-i po]i \nvinov`]i pentru c` sar peste amabilit`]i
dac` a[a faci [i tu. De fapt, ar trebui s`-i felici]i pentru c`-]i urmeaz`
exemplul.

Bine\n]eles, copiii t`i merit` respect pur [i simplu pentru c` sunt

oameni. Dar mai mult decåt atåt, dac` tu nu-i respec]i, la råndul lor
nu te vor respecta. Stai lini[tit, faptul c` le vorbe[ti frumos nu-]i va
submina autoritatea. Copiii vor \n]elege repede c` „Te rog spal`-te
pe din]i“ sau „E[ti dr`gu] s` pui masa?“ sun` ca o rug`minte, dar
de fapt n-au de ales. Nu faci decåt s`-i \nve]i s` se poarte frumos \n
cel mai eficient mod posibil – prin demonstra]ie.

34
 BINE|N}ELES, COPIII T~I
MERIT~ RESPECT PUR {I SIMPLU
PENTRU C~ SUNT OAMENI.

{i nu numai bunele maniere trebuie s` le \nve]e prin puterea

exemplului. Nu-]i \nc`lca niciodat` promisiunile, nu-i min]i nicio-
dat` (Mo[ Cr`ciun nu se pune) [i nu \njura niciodat` \n fa]a lor dac`
nu vrei s` te copieze. Altfel, practic le spui copiilor t`i clar [i r`spi-
cat c` ei sunt mai pu]in importan]i pentru tine decåt al]i oameni [i
c` ei nu conteaz` pentru tine. Acum, noi [tim c` asta nu e adev`rat.
Dar e important ca [i copiii t`i s` [tie.

Dac`-]i iube[ti copiii mai mult decåt pe oricine altcineva (poate

cu excep]ia partenerului t`u), atunci ei au dreptul la respectul t`u
mai mult decåt oricine altcineva, nu mai pu]in. Astfel, vor \nv`]a
s`-i trateze [i pe ceilal]i cu respect. {i uite-a[a se va rezolva [i pro-
blema cu „copiii din ziua de azi“.

35
REGULA 15

Simte-te bine \n
compania lor
Dac` te-ai \nverzit pu]in cånd ai citit Regula asta, te \n]eleg. Eu
voi fi primul care s` admit` c` treaba asta poate fi dur`. Dar nu-i a[a
c` sunt [i momente cånd n-ai chef de relaxare – filmul t`u favorit
sau pu]in` muzic` sau ni[te ciocolat`*?

Nu intra-n panic`. Regula asta nu presupune s` fii dispus s`-]i

petreci tot timpul cu copiii. Vreau doar s` spun c` atunci cånd e[ti
cu ei – \n weekend-uri, \n vacan]e, cånd le cite[ti seara \nainte de
culcare – e important s` te sim]i bine \n compania lor.

{i de ce nu te-ai sim]i bine? Poate pentru c` te gånde[ti mereu la

ce altceva ai putea face sau la lista nesfår[it` de treburi casnice care
te a[teapt` \n timp ce tu ascul]i intriga episodului de ieri din Fami-
lia Simpson repovestit` (f`r` pic de savoare). Sau poate pentru c` \]i
faci griji c` supa de legume va da \n foc, sau recapitulezi mintal
prezentarea pe care o vei sus]ine måine la serviciu.

Opre[te-te! Tocmai te ocupi de cea mai important` sarcin` de pe

lista ta de \ndatoriri – te bucuri de compania copilului t`u. Nu te mai
gåndi la nimic altceva [i concentreaz`-te cu adev`rat asupra lui, asu-
pra a ceea ce spune [i face.

* Bine, bine, scoatem din list` ciocolata.

36
 Recunoa[te c` asta e la fel de important ca schimbatul scutecului,
sau preg`titul cinei, sau revizuirea prezent`rii. A[a c` poart` o con-
versa]ie normal` cu el. Dac` pu[tiul \]i spune: „Ghici ce-am f`cut? Am
omoråt 17 balauri“, nu morm`i: „Oau“. |ncearc` ceva gen: „Ooo, asta
\nseamn` c` ai r`mas f`r` s`ge]i?“
Secretul pentru a te sim]i bine \n compania copiilor este s` te
concentrezi asupra timpului petrecut cu ei ca asupra unui obiectiv
\n sine. OK, nu-]i face nicio pl`cere s-o \mbraci pe Barbie succesiv \n
14 ]inute de sear` sau s` discu]i despre fiecare echip` de fotbal din
Lig`, sau s` ascul]i relatarea cadru cu cadru a unei b`t`lii imaginare
\ntre for]ele luminii [i un batalion de extratere[tri invadatori. Nici
nu trebuie. Toate astea sunt doar mijlocul de a atinge un scop. {i
scopul este acela de a petrece timp cu copilul t`u, de a \n]elege cum
vede el lumea [i ce-l amuz`, sup`r`, r`ne[te, distreaz`, fascineaz`,
plictise[te [i intrig`.

SECRETUL PENTRU A TE SIM}I

BINE |N COMPANIA COPIILOR
ESTE S~ TE CONCENTREZI
ASUPRA TIMPULUI PETRECUT
CU EI CA ASUPRA UNUI
OBIECTIV |N SINE.

Odat` ce ai \nv`]at s` te opre[ti [i s` te sim]i bine, \]i va pl`cea

din ce \n ce mai mult s` petreci timp cu copiii t`i [i chiar vei \ncepe
s` \nve]i de la ei. {i dac` sim]i c` te descurci bine, vei fi mai \n]ele-
g`tor cu tine \nsu]i \n rarele ocazii cånd chiar nu mai faci fa]` unei
jum`t`]i de or` de My Little Pony.

37
REGULA 16

S` fii ordonat nu
e atåt de important
pe cåt crezi
Cånd am \ntålnit-o prima dat` pe so]ia mea (evident c` la
momentul respectiv nu era so]ia mea), mi-amintesc c` am fost oare-
cum intimidat de casa ei. }in minte [i acum mese cu aproape nimic
pe ele, suprafe]e de lucru imaculate, por]iuni mari de podea
str`lucitoare, f`r` cea mai mic` pat`. Puteai lua \n mån` orice obiect
din casa so]iei mele [i dac-o \ntrebai unde e locul lui, \]i spunea cu
precizie. Da, toate lucrurile – absolut toate – aveau locul lor.

Acesta era un concept relativ nou pentru mine, te asigur. Am

f`cut parte \ntotdeauna din curentul las`-l-s`-]i-cad`-pe-jos-[i-nu-te-
mai-gåndi-nicio-clip`-la-el. Trebuie s`-]i m`rturisesc c`, atunci cånd
ne-am decis s` avem copii, mi-am f`cut griji pentru felul \n care so]ia
mea va face fa]`. {tiam c` stilul ei de a \ntre]ine casa nu era compa-
tibil cu genul relaxat de copii pe care amåndoi ni-i doream*.

La momentul potrivit s-a adaptat admirabil, a[a cum fac mul]i

p`rin]i. Dar nu to]i.

Unii persist`, precum Knut,** \n a \ncerca s` re]in` valul de mi-

zerie, dezordine, praf, c`r]i, juc`rii, debandad` [i dezorganizare
* Trebuie s` spun \n ap`rarea so]iei mele c`, \n ciuda obsesiei ei pentru ordine, nu
c`lca niciodat` nimic, iar aspiratorul era pentru ea doar o cuno[tin]` \ndep`rtat`.

38
care vine la pachet cu copiii. Plus acea categorie de obiecte pe care
nu le po]i arunca pentru c` habar n-ai la ce folosesc, deci nicio spe-
ran]` s`-]i dai seama unde ar putea fi locul lor.
Aici ai doar dou` op]iuni. Op]iunea unu e s`-]i ie[i din min]i \ncer-
cånd cu disperare imposibilul, [i anume s` p`strezi casa ordonat`, \n
timp ce copiii t`i se transform` \n ni[te pseudo-adul]i crispa]i [i artifi-
ciali, care n-au voie s` se comporte natural [i care nu intr` niciodat`
\nc`l]a]i \n cas`. Op]iunea doi este s` cedezi, s` te relaxezi, s` le
permi]i copiilor t`i s` fie copii [i s` ai o cas` fericit` cu copii lini[ti]i [i
calmi \n ciuda podelei uneori plin` de noroi sau a camerei dezordo-
nate. Cred c` amåndoi [tim care este op]iunea adoptat` de un P`rinte.
Nu spun c` pu[tii nu trebuie s` fac` niciodat` curat. Dar
las`-i s` se simt` bine mai \ntåi [i abia pe urm` s` fac` ordine. Nu
conteaz` dac` masa de buc`t`rie e plin` de urme de dege]ele sau
dac` pantalona[ii cei noi sunt plini de noroi. Se spal`. Dar conteaz`
dac` nu li se permite s` se distreze [i s` se relaxeze.

NU SPUN C~ PU{TII NU TREBUIE

S~ FAC~ NICIODAT~ CURAT.
DAR LAS~-I S~ SE SIMT~ BINE
MAI |NTÅI {I ABIA PE URM~
S~ FAC~ ORDINE.

** Te rog, nu te obosi s`-mi explici c` nu asta \ncerca Knut s` fac`. {tiu c` nu vroia
decåt s` ilustreze o idee. {i exact asta \ncerc [i eu s` fac. (Knut cel Mare a fost rege
al Angliei, Danemarcei, Norvegiei [i al unei p`r]i a Suediei \ntre 1016 [i 1035.
Legenda spune c` regele Knut [i-a a[ezat tronul pe plaj` la \nceputul mareei [i a
poruncit valurilor s` nu se mai apropie. Cum valurile nu l-au ascultat, Knut a
dovedit curtenilor s`i faptul c` regele are puteri limitate.

39
REGULA 17

S` fii un bun
p`rinte \nseamn`
s`-]i asumi
riscuri calculate
Cånd eram adolescent, fratele meu mai mic – avea cam 8 ani –
s-a urcat \ntr-un copac \nalt din gr`din`. Ajunsese aproximativ la
\n`l]imea acoperi[ului casei cånd creanga pe care st`tea a cedat. S-a
apucat de o creang` de deasupra lui cu ambele måini [i a r`mas
atårnat la vreo 25 de picioare deasupra p`måntului (dac` gånde[ti
doar \n sistemul metric, te asigur c` e o distan]` mare). Deloc sur-
prinz`tor, a \nceput s` r`cneasc` din toate puterile.

Mama a ie[it \n gr`din` s` vad` care era necazul. Probabil c`

stomacul i s-a f`cut ghem cånd l-a v`zut pe frate-meu a[a de sus [i a[a
de nesigur, dar n-a ar`tat absolut nimic. Pur [i simplu l-a ghidat cu
calm [i siguran]`: „E-n regul`, e un ciot mititel cam la 8 cm de piciorul
t`u stång. Acela. Acum mi[c`-]i måna dreapt` \n jos c`tre creanga
aceea...“ [i a[a mai departe, pån` cånd l-a v`zut teaf`r pe p`månt.

Poate te gånde[ti c` mama i-a interzis s` se mai ca]ere \n copaci

dup` acea \ntåmplare, cel pu]in pentru cå]iva ani, dar n-a f`cut-o. A
\n]eles c` fratele meu a \nv`]at o lec]ie util`.

40
 Deci, care e morala? Ei bine, copiilor trebuie s` li se permit` s`
\nve]e propriile lec]ii, s` fac` propriile gre[eli, s` se dea cu capul de
pragul de sus. Dac` nu-[i asum` niciodat` riscuri, nu \nva]` nicio-
dat`. Oamenii care nu fac gre[eli nu fac nimic. Asta \nseamn` c` [i tu
trebuie s`-]i asumi riscuri. Ca P`rinte, trebuie s`-i la[i pe copii s` se
ca]ere \n copaci [i s` plece \n prima lor drume]ie cu rucsacul \n spate.

Bine\n]eles, tu e[ti cel care trebuie s` calculeze riscul. Uneori

miza va fi prea mare [i vei spune nu. Dar nu po]i s` iei tot timpul
decizii presupunånd c` se va \ntåmpla cel mai r`u lucru posibil.
Dac` faci a[a, o s` spui \ntotdeauna „nu“ din start, pentru c` nimic
nu este 100% sigur. |n concluzie, copiii t`i nu vor \nv`]a nimic [i nu
vor fi preg`ti]i s` ia decizii bune atunci cånd vor pleca de lång` tine.
{i \n cazul `sta tu nu ]i-ai f`cut treaba cum se cuvine.

NU PO}I S~ IEI TOT TIMPUL

DECIZII PRESUPUNÅND
C~ SE VA |NTÅMPLA
CEL MAI R~U LUCRU POSIBIL.

A[a c` asum`-]i riscuri. {i evident, dac`-]i asumi riscuri, unele

lucruri vor merge prost. S-ar putea ca pu[tiul t`u s` se aleag` cu o
\ncheietur` fracturat` sau cu o not` mic` la examen. Dar, hei, a
\nv`]at atåt de mult din experien]a asta. Alternativa este absolut
niciun risc, ceea ce-i va aduce mult mai multe neajunsuri pe termen
lung.

41
REGULA 18

P`streaz`-]i grijile
pentru tine
E clar c` vei fi \ngrijorat atunci cånd copiii t`i \[i vor asuma
riscuri. |]i va fi team` pentru ei cånd se vor c`]`ra \n copaci, cånd
vor \nv`]a s` conduc` [i cånd vor pleca \n vacan]` f`r` tine. De fapt,
chiar [i cånd nu-]i asumi riscuri te temi. |]i faci probleme cånd nu
sunt sub privirile tale pentru prima dat`, cånd \ncep [coala, cånd
dorm prima dat` la prieteni, cånd \i vezi \mbujora]i [i febra nu le
scade, cånd dau examene.

Ceea ce trebuie s` ]ii minte este faptul c` nu e[ti singurul \ngri-

jorat. Copiii t`i se tem [i ei. Pu[tiul t`u poate fi \ngrozit de gåndul
c` va \ncepe [coala, adolescentul t`u poate fi incredibil de agitat la
gåndul c` va pleca \n vacan]`, dar sunt hot`rå]i s` mearg` mai
departe.

CEEA CE TREBUIE
S~ }II MINTE ESTE FAPTUL C~
NU E{TI SINGURUL |NGRIJORAT.
COPIII T~I SE TEM {I EI.

42
 Rolul t`u este s`-i lini[te[ti. D`-le \ncredere pentru a merge mai
departe. F`-i s` simt` c` totul e \n regul`. E un chin, nu-i a[a?
Iat`-te, amor]it de fric` [i cu stomacul stråns de emo]ie, [i trebuie s`
zåmbe[ti lini[titor [i s` te prefaci c` totul e \n regul`. Mda, mi-e
team` c` asta ai de f`cut. E greu, dar cineva trebuie s-o fac`. {i acel
cineva e[ti tu.

Singura ta consolare este c` po]i s` te duci [i s` \mpar]i grijile cu

al]i adul]i. Poate cu partenerul. Sau, [i mai bine, cu p`rin]ii. Pentru
c`, da, chiar [i la vårsta ta, rolul lor este \nc` acela de a te lini[ti
spunåndu-]i c` totul va fi bine cånd e[ti \nsp`imåntat.

{i pentru c` veni vorba, \ncearc` s` nu mai spui: „Fii atent!“ de

fiecare dat` cånd copilul iese pe u[`. Nu numai c` asta implic` o
lips` de \ncredere \n el, dar un copil c`ruia i se spune s` „fie atent“
cånd car` un obiect fragil este mult mai probabil s` scape obiectul
decåt dac` nu i s-ar fi spus nimic. „Fii atent“ poate determina
copilul s`-[i imagineze c` ceva va merge prost. Un P`rinte va spune
„Distrac]ie pl`cut`!“ sau „Petrecere frumoas`!“ {i tu e[ti acum un
P`rinte, bine\n]eles.

43
REGULA 19

Prive[te lucrurile
din punctul
lor de vedere
To]i copiii au o uria[` [i ve[nic` nemul]umire. Sunt convin[i c` noi,
adul]ii, nu prea ]inem cont de sentimentele lor, doar pentru c` sunt
copii. Consider` c`-i ignor`m, c` le neglij`m dorin]ele, c` nu ne pas`
dac` deciziile noastre \i nec`jesc. {i [tii ceva? Au perfect` dreptate.

Cu to]ii facem gre[eala asta. Nu tot timpul, bine\n]eles, dar o

facem mult prea des. Eu unul fac aceast` gre[eal` [i n-am \ntålnit
\nc` un p`rinte care s` n-o fac`. Ne spunem nou` \n[ine (asta dac`
ne gåndim vreun pic la acest subiect) c` noi [tim mai bine ce e bine
pentru copiii no[tri. Uneori e adev`rat, dar nu \ntotdeauna.

Pån` la un punct este de neevitat. Vreau s` spun c` majoritatea

copiilor vor s` se culce mai tårziu decåt e bine pentru ei. Majoritatea
ar vrea s` tr`iasc` exclusiv cu \nghe]at` [i ciocolat` [i ar vrea s` trag`
chiulul de la [coal` urm`torii 11 ani [i, \n loc de ore, s` mearg` la
plaj`. Bun, noi [tim c` asta nu e o idee prea bun` [i trebuie s`-i deter-
min`m s` fac` ce vrem noi, ceea ce nu \nseamn` c` nu putem vedea
lucrurile din punctul lor de vedere. De fapt, am vaga b`nuial` c`,
l`sa]i s` se descurce singuri, majoritatea copiilor s-ar comporta destul
de curånd mult mai rezonabil decåt credem noi c` ar fi \n stare.

44
 Copiii v`d deseori lumea altfel decåt o vedem noi. Alteori o v`d
la fel, dar noi nu ne gåndim deloc la perspectiva lor. Oricum ar fi,
devin tare dificili cånd cred c`-i ignor`m (lucru perfect de \n]eles,
dup` p`rerea mea). Este ceva ce ]ine de Regula 14 – Trateaz`-i cu
respect. E important ca ei s` [tie c` tu le cuno[ti punctul de vedere.
(Iar dac` n-ai habar care e acesta, sunt sigur c` e suficient s`-i \ntrebi
[i te vor pune la curent.)

COPIII DEVIN TARE DIFICILI

CÅND CRED C~-I IGNOR~M.

Acum cåteva zile eram pe punctul de a ie[i cu copiii, [i unul din-

tre ei se uita la televizor. A[a c` i-am spus s`-l \nchid` [i s` se urce
\n ma[in`. S-a \nfuriat. I-am spus ferm c` trebuie s` lu`m pe cineva
de la gar` [i c` asta e mult mai important decåt televizorul. Ne-am
contrazis. Amåndoi ne-am \nfierbåntat. M-am \ntrebat dac` nu
cumva exist` un mod mai \n]elept de a proceda.

Apoi mi-am amintit de Regula 19. A[a c` l-am rugat pe b`iat

s`-mi spun` care e problema. Mi-a explicat c` e programul lui favorit
[i c`-l pierduse ultimele dou` s`pt`måni. I-am dat dreptate [i m-am
oferit s` i-l \nregistrez. Problem` rezolvat`. {i de fapt n-avea nicio
leg`tur` cu programul \n sine, problema s-a rezolvat pentru c`
pu[tiul meu a sim]it c`-mi pas` de sentimentele lui. Ar fi fost [i mai
bine dac` mi-a[ fi amintit mai devreme de Regula 19 – dar eram prea
ocupat s` urmez Regula 2 (Nimeni nu-i perfect). Ei, asta-i scuza mea.

45
REGULA 20

A fi p`rinte
nu e o competi]ie
Vorbeam acum cåteva zile cu o m`mic` despre obiceiurile ali-
mentare ale copiilor no[tri. Eu am comentat faptul c` ai mei ar ciuguli
non-stop napolitane [i biscui]i dac` i-am ]ine \n cas` (motiv pentru
care prefer`m s` stea mai mult afar`). „Oh, eu sunt norocoas`“, zice
vecin`-mea, „ai mei prefer` fructele [i legumele crude.“ Acum, dac`
iau \n calcul modul \n care pu[tii ei au dat iama \n biscui]ii cu care
i-am tratat deun`zi, m` \ndoiesc c` e vreun strop de adev`r \n decla-
ra]ia de mai sus. Dar ideea e c` aceasta este o declara]ie competitiv`
clasic`, menit` pur [i simplu s` ne pozi]ioneze pe mine [i pe copiii
mei undeva jos, [i prin asta s`-i \nal]e pe ea [i pe copiii ei.

Unul dintre exemplele clasice de competi]ie \ntre p`rin]i este

f`cutul la oli]`. {tiu p`rin]i care au \nceput s`-[i pun` bebelu[ii pe
oli]` \nc` de la cåteva luni, doar-doar le-or lua-o \nainte copiilor
prietenilor lor. Sau i-au ridicat pe bie]ii bebelu[i \n picioare
str`duindu-se s`-i fac` s` mearg` cåt mai devreme. Sau se laud` \n
stånga [i-n dreapta despre cåt de tari sunt copiii lor la sport sau la
muzic`, sau la examene. Dar cei mai necinsti]i p`rin]i competitivi
sunt aceia care nici m`car nu se laud` pe fa]`, ci ambaleaz` lauda
\ntr-un alt fel de remarc` – gen: „Sunt norocoas`, copiii mei prefer`
s` m`nånce fructe decåt biscui]i.“ (bine\n]eles c` tu nu trebuie s`
crezi nici pentru o secund` c` asta are ceva de-a face cu norocul).

46
 Noi, P`rin]ii, nu juc`m jocul `sta competitiv. Noi avem sufi-
cient` \ncredere \n propriile noastre abilit`]i – [i ne accept`m sufi-
cient de relaxa]i imperfec]iunile – \ncåt s`-i l`s`m pe copii s` evo-
lueze \n ritmul lor. Vezi tu, nu numai c` p`rin]ii competitivi au ra-
reori prieteni adev`ra]i (cu copii); dar, de obicei, copiii lor, din cauza
presiunii la care sunt supu[i, se simt datori s` se descurce din ce \n
ce mai bine, astfel \ncåt p`rin]ii s` se poat` l`uda mai departe cu ei.
Bie]ii copii ajung s` cread` c` nu pot ob]ine aprobarea p`rin]ilor
decåt dac`-[i \ntrec prietenii \n tot ce fac. Probabil vor cre[te excesiv
de competitivi, ceea ce le va distruge rela]iile cu prietenii, ca s` nu
mai vorbim de fra]i. Sunt o gr`mad` de oportunit`]i \n care copiii
pot \nv`]a s` fie competitivi \n mod s`n`tos (atåt cåt trebuie, nu mai
mult), f`r` s` le impui o competi]ie permanent`, nes`n`toas`, care
s` se \ntoarc` \mpotriva lor.

P`rin]ii competitivi sunt de fapt \ncorda]i, crispa]i [i nesiguri pe

calit`]ile lor. De aceea simt nevoia de a te pozi]iona pe tine undeva
jos, astfel \ncåt s` se simt` ei mai sus. A[a c` nu te enerva. Com-
p`time[te-i. Asta chiar c` \i va scoate din pepeni.

SUNT O GR~MAD~ DE
OPORTUNIT~}I
|N CARE COPIII POT |NV~}A
S~ FIE COMPETITIVI
|N MOD S~N~TOS.

47
 REGULI
DE ZI CU ZI
 Sigur, e foarte bine s` ai principii generale virtuoase cu ajutorul
c`rora s`-]i cre[ti copiii, dar cea mai mare parte a muncii de a fi
p`rinte o reprezint` truda de zi cu zi de a-i trezi, de a-i \mbr`ca, de
a le schimba scutecele, de a-i preg`ti pentru [coal`, de a-i convinge
s` m`nånce ceva cåt de cåt s`n`tos, de a te contrazice cu privire la
ora de culcare sau de a dezbate dac` le vei cump`ra sau nu perechea
de \nc`l]`ri noi pe care au pus ochii.

A[a c` presupun c` ceea ce \]i trebuie de fapt sunt cåteva Reguli

utile pentru truda asta de zi cu zi, ni[te Reguli care s` fac` interac-
]iunile zilnice mai u[oare [i mai pl`cute [i care s` transforme faptul
de a avea copii \n distrac]ia care ai sperat c` va fi.

Acestea sunt Regulile care asigur` transformarea copiilor t`i \n

adul]ii inteligen]i, curio[i, amabili la care speri. Cel pu]in \ntr-o zi
bun`...

51
REGULA 21

Las`-i s` se
descurce singuri
Nu vreau s` te sperii, dar pån` cånd pu[tiul t`u face 18 ani –
dac` nu mai devreme – el trebuie s` devin` un adult pe deplin
func]ional, \n]elept [i capabil s` ia propriile decizii, s`-[i fac` pro-
priii prieteni, s` aib` propria via]`, s`-[i fac` singur patul [i s` se
descurce singur prin Bucure[ti cu metroul. {i da, atunci vei putea
spune c` munca ta a luat sfår[it.

Dac` \nc` \]i mai hr`ne[ti copilul de 4 ani sau dac` \i faci tu
ghiozdanul pentru a doua zi cånd el are 14 ani, o s` se lupte pentru
a supravie]ui cånd va fi singur. A[a c` nu mai face nimic \n locul lui
dac` poate face singur lucrul respectiv. {i nu m` refer doar la
ordinea din camera lui sau la f`cutul lec]iilor (personal, am senza]ia
c` de pe la 8 ani copiii mei \[i fac temele mai bine decåt a[ face-o eu
pentru ei). Las`-]i copiii s` preg`teasc` din cånd \n cånd masa pen-
tru toat` familia de pe la 10 ani, chiar dac` vor alege s` g`teasc`
fasole cu påine pr`jit`. Las`-i s` pun` uneori rufele la sp`lat, s`-[i
pun` singuri ceasul s` sune pentru a doua zi, s`-[i fac` singuri baga-
jul pentru vacan]`.

Dar nici `sta nu este lucrul cel mai important. O, nu! Au mare
nevoie de alte dou` abilit`]i, pe care ar fi bine s` le \nve]e cåt mai
devreme: abilitatea de a-[i gestiona banii [i abilitatea de a lua sin-
guri decizii.

52
 Vezi, dac` tu le controlezi to]i banii [i le dai doar cåte pu]in de
cheltuial`, nu \nva]` nimic. Mult mai bine ar fi ca, pe m`sur` ce
cresc, s` le dai responsabilitatea gestion`rii unor bani pentru haine,
de exemplu, sau s` le dai un minimum de bani de buzunar [i s`-i
convingi s` cå[tige singuri dac` vor [i al]ii. Am un prieten care este
ca o „banc`“ pentru copiii lui – le d` o dobånd` generoas` la eco-
nomii astfel \ncåt ei prefer` s` economiseasc` decåt s` cheltuiasc`.
Sunt o mul]ime de moduri \n care po]i s`-i \nve]i pe cei mici s`-[i
gestioneze banii. Important e s` le g`se[ti pe acelea care se potrivesc
cel mai bine ]ie [i copiilor t`i.

{i, bine\n]eles, trebuie s`-]i \nve]i copiii s` ia decizii pentru ei

\n[i[i. De la hainele cu care s` se \mbrace azi, dac` au 2 ani, pån` la
materiile la care s` dea examen, trebuie s` \nve]e s`-[i planifice via-
]a. Asta \nseamn` inclusiv s` simt` consecin]ele lu`rii unor decizii
gre[ite, deci nu te b`ga atunci cånd \i vezi c` sunt pe cale s` fac` o
gre[eal`. Bine\n]eles c` po]i s` dai sugestii [i sfaturi – de[i pe m`-
sur` ce cresc va trebui s` a[tep]i s` fii \ntrebat – dar f`r` presiune,
da? Este via]a lor. Gånde[te-te c` numeri anii/lunile pån` la data
cånd \mplinesc 18 ani [i dup` aceea sunt pe cont propriu...

TREBUIE S~ |NVE}E
S~-{I PLANIFICE VIA}A.
ASTA |NSEAMN~ INCLUSIV
S~ SIMT~ CONSECIN}ELE
LU~RII UNOR DECIZII GRE{ITE.

53
REGULA 22

|nva]`-i s`
gåndeasc` pentru
ei \n[i[i
Nu numai c` pu[tii t`i trebuie s` ia propriile lor decizii (Regula
21), dar trebuie s` fie capabili s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i. Dac` fiul
t`u te contrazice, de[i este frustrant, cel pu]in arat` c` gånde[te
independent. {i asta este exact ceea ce dore[ti (mda, e posibil s` nu
sim]i c` vrei asta chiar acum).

Cu ceva vreme \n urm` eram cu o prieten` al c`rei copil de 5 ani

era inten]ionat agasant, a[a cum [tiu s` fie copiii de 5 ani. Prietena
mea s-a enervat [i-a certat-o, iar feti]a s-a sup`rat. Am fost pl`cut
impresionat cånd am auzit-o pe prietena mea \ntrebåndu-[i fiica:
„De ce crezi c` m-am sup`rat pe tine?“ Feti]a s-a gåndit un pic, apoi
a morm`it: „Pentru c` nu m-am oprit cånd mi-ai spus s` m`
opresc.“ Probabil c` nu s-ar fi gåndit nicio clip` la motivul pentru
care s-a sup`rat mama ei dac` n-ar fi fost \ntrebat`. Dar mama o
\nv`]a s` gåndeasc`.

Prietena mea a folosit singura tehnic` util` pentru a-i \nv`]a pe

copii s` gåndeasc`: aceea de a le pune \ntreb`ri. Nu conteaz` cu
adev`rat dac`-i \ntrebi de ce prefer` fotbalul gimnasticii sau care
cred ei c` este cea mai bun` metod` de a hr`ni 100 de oameni la o
nunt`, sau cum am putea reduce efectele \nc`lzirii globale, sau dac`

54
ei consider` c` politica american` \n Orientul Mijlociu este corect`
(poate totu[i o p`strezi pe asta pentru cånd vor fi mai m`ricei).
Trebuie doar s`-i determini s` gåndeasc`.

{i pune-le la \ncercare judecata. Nu \n mod agresiv, dar

\ntreab`-i: „De ce crezi asta?“ La 2 ani po]i s`-i \ntrebi de ce cred ei
c` latr` c`]elul. La 12 ani \i po]i \ntreba dac` pre]ul mare al unor
haine de firm` se justific`. ({i dac` nu, atunci de ce se a[teapt` ca tu
s` pl`te[ti atåt de mult pentru o hain`. Ah – Regula 21 – d`-le pe
mån` o sum` de bani din care s`-[i cumpere haine).

LA 2 ANI PO}I S~-I |NTREBI

DE CE CRED EI
C~ LATR~ C~}ELUL.
LA 12 ANI |I PO}I |NTREBA
DAC~ PRE}UL MARE
AL UNOR HAINE DE FIRM~
SE JUSTIFIC~.

Continu` s`-i provoci [i s` le pui \ntreb`ri. Determin`-i s` dez-

bat` [i s` contrazic`, [i s` justifice, [i s` pun` \ntreb`ri. Iar din
momentul \n care vor face toate astea instinctiv, f`r` ca tu s` tre-
buiasc` s`-i provoci cu \ntreb`ri, vei [ti c` st`påne[ti Regula 22.

55
REGULA 23

Folose[te
laudele \n]elept
Felicit`ri! Ai reu[it s` ajungi la Regula 23. E[ti la aproape un
sfert din drumul c`tre a fi un P`rinte cu norm` \ntreag`.

Sper c` asta te-a \ncurajat – `sta e scopul laudelor. {i noi, P`rin-

]ii, [tim c` dac` ne facem treaba bine, laudele noastre vor fi unele
dintre cele mai motivante lucruri pentru copiii no[tri. N-ai l`sa s`
treac` ziua lor de na[tere f`r` s` le faci un cadou, a[a c` nu l`sa nici
realiz`rile lor s` treac` f`r` s`-i lauzi.

Da, dar nu-i a[a de simplu, nu? Cå]i p`rin]i cuno[ti care nu [tiu
s` foloseasc` laudele? Trebuie s` lauzi cåt trebuie, cum trebuie, pen-
tru ceea ce trebuie.

Expresia „Un lucru bun nu-i niciodat` destul“ categoric nu se

aplic` \n cazul laudelor. Nu \nseamn` c` trebuie s` fii zgårcit, dar e
mai bine s` lauzi propor]ional cu realiz`rile copilului. Dac` \l lauzi
prea mult [i prea des, moneda se devalorizeaz`. Dac`-i spui c` este
extraordinar [i nemaipomenit cånd face ceva mai degrab` medio-
cru, ce-o s`-i mai spui cånd face ceva cu adev`rat deosebit? {i dac`
fiecare lucru mic care-i reu[e[te este recompensat cu laude m`re]e,
atunci copilul o s` fie terifiat de gåndul c` te va dezam`gi. Copiii nu
merit` genul `sta de presiune.

Te-ai gåndit vreodat` la motivele pentru care \]i lauzi copiii?

Dac`-i lauzi \ntotdeauna pentru rezultatele ob]inute la [coal`, dar

56
niciodat` pentru c` s-au comportat frumos, ce le comunic` asta
despre valorile tale? E[ti tentat s`-i lauzi mai mult pentru c` au
cå[tigat decåt pentru c` s-au str`duit? Nu, bine\n]eles c` nu, doar
e[ti un adev`rat P`rinte. Dar mul]i al]i p`rin]i fac asta.

{i o mul]ime de p`rin]i uit` s`-[i laude copiii pentru c` s-au com-

portat frumos, deoarece consider` c` „a[a e firesc“. O fi firesc, dar
copiii chiar vor s` aud` c` ai observat cåt de buni au fost: „Bravo, am
observat c` nu te-ai scobit \n nas \n fa]a m`tu[ii Mariana“ sau: „Cred
c` e[ti tare obosit`, dar v`d c` reu[e[ti s` nu te plångi. Asta e mi-
nunat.“ A[a \i vei convinge s` se poarte frumos [i data viitoare.

Acum, un ultim lucru despre laude [i pe urm` po]i spune c`

st`påne[ti [i Regula asta. Care dintre urm`toarele laude crezi c` i-ar face
mai mare pl`cere unui copil? „Ce desen dr`gu]!“ sau „Ce desen dr`gu]
– \mi place mult felul \n care ai reu[it s` faci calul s` par` c` se mi[c`.
Cum ai f`cut?“ Exact – fii specific atunci cånd lauzi [i dac` se poate,
pune [i \ntreb`ri. Asta chiar \i va face s` str`luceasc` de måndrie.

E{TI TENTAT S~-I LAUZI

MAI MULT PENTRU C~
AU CÅ{TIGAT DECÅT PENTRU
C~ S-AU STR~DUIT?
NU, BINE|N}ELES C~ NU, DOAR
E{TI UN ADEV~RAT P~RINTE.

57
REGULA 24

Respect`
valoarea limitelor
Acum cå]iva ani vorbeam cu o vecin` \n timp ce copilul ei de 4
ani a s`rit pe gardul care-i \nconjura gr`dina [i a \nceput s` alerge
pe el. Poate c` nu sun` atåt de grav, dar de cealalt` parte a gardului
era un gol de 4,5 metri pån` la o parcare de beton aflat` dedesubt.
Probabil c` ar`tam \ngrozit \ntrucåt vecina mi-a sesizat reac]ia [i a
spus: „{tiu. I-am spus de o mie de ori s` nu se mai urce, dar pur [i
simplu m` ignor`. Ce pot s` fac?“ Am fost atåt de [ocat \ncåt nu
i-am r`spuns. (Oricum, chiar dac` i-a[ fi r`spuns, probabil c` pur [i
simplu m-ar fi ignorat.)

{tii la fel de bine ca mine c` r`spunsul la \ntrebarea ei este:

„Spune-i NU [i vorbe[te serios.“ Este un exemplu elocvent despre
cum copiii au nevoie de limite – \n acest caz pentru siguran]a bietu-
lui b`ie]el. De fapt, acest copil a fost un exemplu tipic de ce se poate
\ntåmpla cånd nu le fixezi copiilor limite clare. |n cartier, b`ie]elului
i se spunea „s`lbaticul“ (atunci cånd familia lui nu era de fa]`) din
cauza felului s`u de-a fi. |n permanen]` for]a pentru a vedea cåt de
departe poate merge [i, aparent, nu existau limite.

„S`lbaticul“ se purta \ngrozitor, avea foarte pu]ini prieteni [i

probabil credea c` p`rin]ilor lui nu le pas` de el nici cåt negru sub
unghie. La urma urmelor, dac` le-ar fi p`sat, i-ar fi dat voie s` alerge
pe un gard situat la 4,5 metri \n`l]ime? I-ar fi permis s` se poarte a[a
cum vrea, f`r` s`-i dea aten]ie, indiferent ce-ar fi f`cut?

58
 Lumea \nconjur`toare poate fi \nsp`imånt`toare cånd e[ti copil.
De multe ori, aceasta se dovede[te \nsp`imånt`toare [i cånd e[ti
adult. Cel mai bun lucru pentru siguran]a unui copil este s`-i fie
fixat un set de reguli [i limite clare. Evident, copiii vor testa limitele
\n mod constant, mai ales cånd sunt mici, nu pentru c` ar vrea s` le
dep`[easc`, ci pentru c` vor s` se asigure c` limitele nu s-au mi[cat.
Rolul t`u este s` le comunici cåt mai clar care sunt aceste limite [i s`
te asiguri c` ele r`mån neschimbate \n timp. A[a c` vei spune „nu“
ori de cåte ori copilul se va urca pe gard [i, dac` va fi cazul, \l vei da
jos pentru a-i ar`ta c` vorbe[ti serios [i pentru a \nt`ri regula. |n
felul `sta vei avea un copil \ncrez`tor, fericit [i \n siguran]`, care va
[ti exact ce are de f`cut, va \nv`]a despre lumea din jurul lui (pen-
tru c` aceasta nu va fi mereu schimb`toare) [i care va [ti c`-l iube[ti.

{i, apropo, asta v` prive[te pe amåndoi (dac` nu e[ti p`rinte sin-

gur). N-a]i rezolvat nimic dac` un p`rinte \nt`re[te regulile, [i
cel`lalt nu – asta nu face decåt s` genereze confuzie \n mintea copi-
ilor. Trebuie s` juca]i amåndoi rolul poli]istului dur (mai multe des-
pre asta la Regula 31). Nu conteaz` dac` un detaliu variaz` (poate
Tati \i las` mereu s` stea la el \n bra]e \n timp ce le cite[te pove[ti, \n
timp ce lui Mami \i place s`-i vad` ghemui]i sub p`turic`). Dar pen-
tru toate Regulile importante, amåndoi trebuie s` \nt`ri]i limitele
dac` v` dori]i copii ferici]i [i \ncrez`tori.

AMÅNDOI TREBUIE
S~ |NT~RI}I LIMITELE
DAC~ V~ DORI}I
COPII FERICI}I {I |NCREZ~TORI.

59
REGULA 25

Mita nu este
neap`rat
un lucru r`u
Mam``, ce reputa]ie proast` are mita printre p`rin]i... Este con-
siderat` a fi unul dintre cele mai rele lucruri pe care le po]i face \n
calitate de p`rinte. Dar stai o clip` – hai mai \ntåi s` definim mita,
vrei? S` presupunem c` pu[tiul t`u este \ngrozitor de obraznic, [i tu
\i spui c` o s`-i dai 10 lei dac` tace din gur` [i se poart` frumos. Ei
da – asta, \]i garantez, este mit`. Evident c` nu vom proceda a[a.

Dar ce zici despre situa]ia asta? Copilul t`u se poart` exemplar

pe moment, dar suspectezi c` n-o s` mai dureze mult. Poate ur-
meaz` s` intri cu el \ntr-un magazin sau s`-i spui s`-[i fac` lec]iile,
s`-[i fac` ordine \n camer`, s`-[i m`nånce fructele, s` \nchid` tele-
vizorul, s` mearg` la culcare, sau s` fac` orice altceva genereaz` de
obicei o reac]ie negativ`. |i spui c` o s`-l recompensezi cumva dac`
se comport` frumos \n continuare. }i se pare c` asta e mit`?

Mie nu. {i o s`-]i spun de ce. Am lucrat un timp \n cåteva orga-

niza]ii mari. Acolo mi se spunea tot timpul c` dac` fac fa]` respon-
sabilit`]ii cutare o s` fiu promovat, sau c` dac` ating targetul cutare
o s` primesc un bonus. Nu v`d diferen]a. Managerii nu numeau
asta mit`, ci motivare. {i era considerat un Lucru Bun.

60
 Atåta timp cåt oferi recompense \nainte de a \ncepe comporta-
mentul uråt, este o abordare foarte rezonabil`.
Bine\n]eles, o s` fii atent cu genul de recompense pe care-l oferi.
Dac` folose[ti \ntotdeauna bani, transmi]i copiilor t`i un mesaj de-
primant despre modul \n care func]ioneaz` lucrurile pe lume. Ca s`
nu mai vorbim c` o s` sfår[e[ti lefter. {i o s` mai fii atent ca recom-
pensa s` fie propor]ional` cu r`spunsul pe care-l a[tep]i. Nu le
cump`ra o garderob` nou` drept recompens` pentru c` [i-au pus
pe umera[e cåteva h`inu]e.

|n mod ideal, o s` oferi o recompens` care se potrive[te perfect

solicit`rii. Dac` se poart` frumos \ntotdeauna \n magazin, dup` ce
faci cump`r`turile o s` merge]i \n parc. Dac` reu[esc s` se scoale din
pat diminea]a f`r` ca tu s` trebuiasc` s` torni o g`leat` de ap` rece
peste ei, o s`-i la[i s` se culce seara cu 15 minute mai tårziu. Dac`
p`streaz` ordinea \n camera lor timp de dou` luni, o s` le m`re[ti
„aloca]ia pentru haine“.

|N MOD IDEAL,
O S~ OFERI O RECOMPENS~
CARE SE POTRIVE{TE PERFECT
SOLICIT~RII.
{i nu-i a[a c` n-ai uitat de cea mai potrivit` recompens` dintre
toate? Sigur c` n-ai uitat. Copiii t`i vor face mult mai multe lucruri
gratis dac` vor [ti c` la sfår[it ob]in aprobarea ta. A[a c` nu trebuie s`
concepi cåte o duzin` de recompense \n fiecare zi; de cele mai multe
ori, copiii vor fi foarte \ncånta]i/impresiona]i/ferici]i s` aud`: „A[ fi
cu adev`rat mul]umit dac` ai vrea s`...“ {i apoi asigur`-te c`-]i aduci
aminte s` le spui dup` aceea cåt de \ncåntat/impresionat/fericit e[ti.

61
REGULA 26

Toanele sunt
molipsitoare
Din momentul \n care ave]i copii deveni]i o familie. Nu mai e[ti
un spirit liber, nu mai forma]i un cuplu intim. Sunte]i o familie. {i
\ntr-o familie toat` lumea interac]ioneaz` cu toat` lumea. Ceea ce
\nseamn` c` toanele fiec`ruia \i afecteaz` pe to]i ceilal]i. E-adev`rat,
unii oameni reu[esc s` fie veseli chiar [i atunci cånd to]i cei din jurul
lor sunt isterici, dar majoritatea trebuie s` recunoa[tem c` toanele
noastre se schimb` odat` cu toanele celor din jurul nostru.
Ca P`rinte, trebuie s` \n]elegi c` e[ti responsabil pentru st`rile
de spirit ale familiei tale. Nu vreau s` spun c` e vina ta ori de cåte
ori cineva e nefericit. |ncerc doar s` spun c` dac` v` l`sa]i cu to]ii
prad` disper`rii sau dac` \ncepe]i cu to]ii s` ]ipa]i unul la altul,
n-are rost s` a[tep]i ca unul dintre ceilal]i s` \nceteze v`ic`reala sau
urlatul, sau bosumflarea, sau ciorov`iala. Dac` te gånde[ti c` ar
prinde bine ca cineva s` se opreasc` [i s` dea un bun exemplu,
atunci ar fi bine ca acel cineva s` fii chiar tu.

Copiii nu \n]eleg c` toanele sunt molipsitoare. Lor nici nu le

trece prin minte c` tu e[ti a[a de iritat tocmai pentru c` ei te-au
c`piat toat` ziua. Sigur, po]i s` \ncepi s`-i \nve]i despre asta, dar o
s` treac` ani buni pån` s` poat` face ceva. Pån` atunci, imediat
ce-or s` se simt` prost se vor purta \ngrozitor pentru a te pedepsi,
chiar dac` [tiu c` o s` te sim]i [i tu la fel. „Acum o s` se \nve]e
minte“, vor gåndi ei. E nevoie de un adult care s` \mpiedice perpe-
tuarea toanelor proaste. {i `sta e[ti tu, precum am mai spus.

62
 |n special unul dintre copiii mei (e mai bine s` nu spun care)
obi[nuia s` intre permanent \n conflict cu mine cånd era mai mic.
Ceea ce m` scotea din min]i era faptul c` nu ceda niciodat`, nici chiar
cånd \mi pierdeam cump`tul cu el. |n cele din urm`, so]ia mea –
alegåndu-[i cu grij` momentul – mi-a dat de \n]eles c` poate asta are
ceva de-a face cu faptul c` nici eu nu cedez niciodat`. Mi-am dat
seama c` prin for]a exemplului reu[isem s`-l \nv`] un mod total
nefolositor de a rezolva conflictele.

Mda, nu e neap`rat pl`cut, dar e adev`rat: p`rin]ii care ]ip` la

copiii lor vor avea copii care ]ip`. P`rin]ii care se bosumfl` tot tim-
pul \i \ncurajeaz` pe copii s` se bosumfle. P`rin]ii care se plång toat`
ziua vor avea probabil copii plång`cio[i. Nu chiar tot timpul, dar cu
mult mai des decåt ar fi \n alte condi]ii. Se mai poate \ntåmpla [i
altceva, \n func]ie de personalitate: copiii pot ajunge \n cealalt` ex-
trem` [i, \n loc s` fie moroc`no[i ca tine (de exemplu), se vor sup`ra
foarte tare ori de cåte ori cineva din preajma lor va deveni moro-
c`nos. Dac` vrei ca pu[tiul t`u s`-[i gestioneze \n mod matur st`rile
de spirit, trebuie s` ]i le gestionezi \n primul rånd tu \n mod matur
pe ale tale. {i, bine\n]eles, se poate [i mai bine de-atåt. Po]i s` influ-
en]ezi \n bine toanele copilului t`u – [i modul \n care le gestioneaz`.
Iar aceast` schimbare va aduce dup` sine schimb`ri \n bine printre
to]i membrii familiei tale.

NU E NEAP~RAT PL~CUT,
DAR E ADEV~RAT:
P~RIN}II CARE }IP~ LA COPIII
LOR VOR AVEA COPII CARE }IP~.

63
REGULA 27

Le fixezi obiceiurile
alimentare
pentru toat` via]a
Nu urmeaz` s`-]i spun ce s` le dai s` m`nånce copiilor t`i.
Habar n-am. Poate e[ti vegetarian sau poate e[ti dependent de
gogo[i (a[ putea \n]elege asta), sau poate ai o problem` vizavi de
salat`. Este treaba ta s` decizi cum \]i hr`ne[ti copiii \n mod respon-
sabil [i exist` o mul]ime de diete s`n`toase din care po]i alege, ca [i
altele \n mod evident nes`n`toase pe care s` le evi]i (cum ar fi
gogo[ile, din p`cate).

Dar indiferent de tipul de måncare cu care-i hr`ne[ti, modul \n

care m`nånc` pu[tii t`i va deveni o obi[nuin]` pe care le va fi foarte
greu s-o schimbe, a[a c` asigur`-te c`-i \nve]i cu obiceiuri bune. Altfel
spus, cu obiceiuri care le vor permite s` se bucure de o via]` s`n`toas`.

MODUL |N CARE M~NÅNC~

PU{TII T~I VA DEVENI
O OBI{NUIN}~ PE CARE LE VA FI
FOARTE GREU S-O SCHIMBE.

64
 Eu am crescut \ntr-o perioad` \n care obiceiurile alimentare erau
foarte diferite de cele de azi. Genera]ia mamei mele tr`ise un r`zboi,
trecuse prin ra]ionalizare, [i obezitatea era lucru rar. Drept urmare,
multe dintre obiceiurile care mi-au fost insuflate i se p`reau fire[ti
mamei, dar nu [i mie.

De exemplu, mi se cerea s` m`nånc totul din farfurie. N-aveam

voie s` m` ridic de la mas` pån` nu-mi terminam por]ia. Totul era
\n regul` cånd eram mic, [i por]iile erau [i ele mici, dar pe m`sur`
ce cre[team era din ce \n ce mai r`u pentru greutatea mea. Chiar [i
atunci cånd voiam cu adev`rat s` sl`besc, \mi era aproape imposibil
s` las måncare \n farfurie. Acum copiii mei trebuie s` m`nånce atåt
cåt le trebuie, iar dac` au \n farfurie mai mult decåt pot månca,
nu-i nicio problem` dac` le r`måne.

Iat` un alt exemplu. Cånd eram copil nu primeam budinc` pån`

cånd nu terminam felul principal. Ce m-a \nv`]at asta? C` budinca
(cea plin` de zah`r [i nes`n`toas`) este scopul, iar måncarea este
doar purgatoriul prin care trebuie s` treci pentru a ajunge la ]elul
t`u cel dulce [i lipicios. |]i spun cu måna pe inim` c` nici asta nu
m-a ajutat prea mult \n a-mi men]ine o greutate optim`. Cum pro-
cedez cu copiii mei? Aproape niciodat` nu månc`m budinc`, cu
excep]ia cazurilor cånd avem musafiri, [i, bine\n]eles, copiii nu tre-
buie neap`rat s` termine felul principal pentru a c`p`ta budinca.

Sau, alt exemplu: mama obi[nuia s`-mi dea un dulce cånd m`

r`neam sau ca r`splat` cånd m` purtam foarte frumos. Asta e alt`
obi[nuin]` care atårn` [i azi de gåtul meu ca o piatr` de moar`. Ori
de cåte ori sunt pu]in deprimat, m` r`spl`tesc cu un baton de Mars.
|mi promit c` imediat ce termin grupul `sta de Reguli voi månca o
pr`jitur`.

65
 Cu ce obiceiuri \i porne[ti la drum pe copiii t`i? Poate c` pu[tii
t`i de]in o garan]ie genetic` cum c` nu vor avea niciodat` probleme
cu greutatea sau alte probleme de s`n`tate asociate cu dieta
nepotrivit`. Poate copiii t`i au nevoie de cu totul alte obiceiuri decåt
ai mei. Poate ai metode mai bune decåt mine de a evita genul de
probleme pe care tocmai le-am descris. Aici nu de]in toate r`spun-
surile. |]i atrag aten]ia doar s` ai grij` cu ce obiceiuri alimentare \]i
\nve]i copiii [i s` te asiguri c` sunt cele pe care vrei s` le capete.

66
 REGULA 28

Comunic`
Este a[a u[or pentru p`rin]i s`-i elimine pe copii din „bucla co-
munic`rii“. La \nceput sunt prea mici ca s` \n]eleag`. Pe urm`, cånd
cresc, ]i-ai pierdut deja obi[nuin]a [i, oricum, este doar o compli-
ca]ie \n plus s`-i implici [i pe ei. P`i da, dar este, de asemenea, un
pas \n plus spre o familie unit` care func]ioneaz` ca o echip`.

Despre ce fel de comunicare vorbesc? Ei bine, stai s`-]i dau cåte-

va exemple. |]i aminte[ti s` le spui \ntotdeauna pu[tilor t`i cånd
a[tep]i musafiri? Probabil c` le spui cånd urmeaz` s` vin` cineva de
care sunt \ncånta]i, dar dac` vine o persoan` pe care nici n-o cu-
nosc? Poate vine cineva s` ia m`suri pentru o nou` hus` pentru ca-
napea sau s` repare ma[ina de sp`lat. |i spui pu[tiului t`u de un an
unde merge]i ori de cåte ori \l pui \n ma[in`? Pentru tine e evident,
dar nu [i pentru el.

{i nu uita un lucru important: comunicarea func]ioneaz` \n

ambele sensuri. Da, trebuie s`-i spui echipei tale ce se \ntåmpl` (ideal
ar fi s`-i spui [i de ce), dar trebuie s` ceri la råndul t`u s` fii informat
[i chiar s` ascul]i atunci cånd ]i se r`spunde.
Te consul]i cu copiii atunci cånd stabile[ti unde o s` pleca]i \n
vacan]`? Dac` sunt adolescen]i, probabil c`-]i spun f`r` s`-i \ntrebi,
dar dac` au 6 sau 7 ani?

Dar atunci cånd \]i schimbi ma[ina? Le ceri p`rerea pu[tilor t`i?
OK, n-o s` cumperi un Lamborghini doar pentru c` ei vor unul, dar
po]i s`-i \ntrebi ce conteaz` pentru ei – mai mult loc pe bancheta din
spate, CD player care cite[te mp3-uri, trap` pe acoperi[. Fii sigur c`,

67
dac` le-ai cerut p`rerea, sunt mai multe [anse s` fie \ncånta]i de
alegerea ta final`.

Dac` procedezi a[a \ntotdeauna, nota 10 pentru tine. De fapt, tu

ar trebui s` scrii cartea asta, [i nu eu. Pentru c` eu nu-mi amintesc
de fiecare dat`. Dar \mi amintesc suficient de des \ncåt s` v`d cåt de
mult \nseamn` pentru copii s` se simt` b`ga]i \n seam`, s` simt` c`
fac parte din familie. Plus c` se pot dovedi chiar utili dac` [tiu ce se
\ntåmpl`. Sunt plini de idei care, e-adev`rat, trebuie cernute cu
aten]ie, dar printre ele po]i descoperi lucruri cu adev`rat utile care
]ie altminteri nu ]i-ar fi trecut prin cap.

68
 REGULA 29

Fixeaz`
scopuri clare
Iat` o Regul` pe care am cules-o din lumea afacerilor, o Regul`
excelent`. Managerii buni \[i fixeaz` \ntotdeauna obiective [i lucrea-
z` pentru atingerea unor scopuri concrete. {i au absolut` dreptate
s` procedeze astfel. Este foarte demoralizant ca [eful s`-]i spun`:
„Vinde mai mult!“ Habar n-ai dac` va fi dezam`git sau uluit de cei
10% pe care i-ai ob]inut \n plus la vånz`rile pe luna asta. {i \]i ima-
ginezi c` nici el n-are nici cea mai vag` idee, altfel ]i-ar fi spus:
„Vinde cu 10% mai mult!“

A[a c` [tim cu to]ii de la serviciu c` scopurile clare sunt bune –

[tii ce se a[teapt` de la tine, sim]i c` [efului t`u chiar \i pas` de per-
forman]ele tale. P`i atunci de ce le spunem copiilor „P`streaz`
ordine \n camera ta“ sau „F`-i baie mai des iepura[ului“, sau „Nu
mai sta atåta \n fa]a computerului“?

Nu realizezi c` dai de \n]eles c` de fapt nu-]i pas` atåt de mult

precum spui? Care variant` ]i se pare mai conving`toare: „Nu mai
sta atåta \n fa]a computerului“ sau: „Ai voie s` stai la computer cel
mult dou` ore pe zi“? {i care ]i se pare mai u[or de \n]eles de c`tre
copilul t`u?

Uneori nu ne str`duim suficient, dar alteori pur [i simplu nu ne

oprim s` ne gåndim dac` pu[tiul va \n]elege ce \ncerc`m s`-i
spunem. Poate c` ]ie: „F`-i baie mai des iepura[ului“ ]i se pare un

69
enun] cåt se poate de clar, dar poate copilul chiar nu pricepe ce vrei
de la el. Oare vrei s` spele animalul o dat` pe s`pt`mån`? Sau o dat`
pe lun` ar fi suficient? Oare s`-i dea fån proasp`t de dou` ori pe
s`pt`mån` [i s`-i schimbe rumegu[ul la dou` s`pt`måni? Trebuie
s` te exprimi clar dac` vrei ca pu[tii s` fie motiva]i [i s` simt` c`-]i
pas`. {i – cel mai important – s` fac` \ntr-adev`r ceea ce le ceri.

Regula asta mi-a venit \n minte acum cå]iva ani, cånd am

rugat-o pe feti]a mea s`-[i fac` ordine \n camer`. Cånd m-am dus s`
verific un pic mai tårziu am g`sit camera aproape la fel de dezor-
donat`. Am \nceput s-o dojenesc pe fiic`-mea, iar ea mi-a spus
r`nit`: „Dar am f`cut ordine. Uite!“ De fapt, ea strånsese totul de pe
podea... [i atåt. Dar credea sincer c` asta am vrut. Atunci am realizat
c` era vina mea [i c` urmarea era nu numai o \nc`pere r`mas` \n
dezordine, dar [i o atitudine incorect` fa]` de fiica mea.

UNEORI NU NE STR~DUIM
SUFICIENT,
DAR ALTEORI PUR {I SIMPLU
NU NE OPRIM S~ GÅNDIM.

70
 REGULA 30

Nu fi cic`litor
Am citit de curånd un articol despre rezultatul unor cercet`ri
referitoare la cic`leal` (m` \ntreb cåt timp au fost cic`li]i cercet`torii
respectivi cu privire la acest subiect pån` s` se apuce de treab`). Ei
au descoperit c`, dac` cic`le[ti oamenii, ace[tia sunt \nclina]i s` fac`
chiar mai pu]in decåt ]i-ai fi \nchipuit. Mai bine nu-i cic`le[ti.

P`i [i cum \i determini pe copii s` fac` ceea ce dore[ti dac` nu

prin cic`leal`? Ei bine, cic`leala presupune un ton care sugereaz`
iritarea [i tocmai asta o face atåt de nesuferit`. {i cic`leala devine
de-a dreptul de nesuportat – asta e ceva ce P`rin]ii trebuie s` se asi-
gure c` nu fac niciodat` – atunci cånd \]i cer]i copiii pentru ceea ce
sunt \n loc s` te referi la ceea ce fac. De exemplu: „N-ai \nchis u[a“
este o remarc` rezonabil`, dar: „Niciodat` nu \nchizi u[a aia“ este
cic`leal`. {i mai r`u e cånd le pui \n discu]ie caracterul: „Niciodat`
nu te gånde[ti la ceilal]i“ sau „Of, e[ti a[a de \mpiedicat“. Dac` le
faci asta copiilor t`i, nu faci decåt s` \nr`ut`]e[ti situa]ia. {i po]i
s`-i condamni pentru asta?

Nu e nevoie s` folose[ti un ton iritat sau fraze cu caracter per-

sonal. Tot ce trebuie s` faci este s` fii ferm [i s` spui clar ce se va
\ntåmpla dac` nu te ascult`. Cam a[a: „Te rog s`-]i faci lec]iile. Dac`
nu sunt gata pån` la ora 6, o s` \nchid computerul pån` cånd le vei
termina.“ Apoi nu mai zici nimic pån` la ora 6 [i, dac` e cazul,
\nchizi computerul. Dac` asta este abordarea ta standard, nu le va
lua mult copiilor pån` s`-[i dea seama c` nu glume[ti.

71
 Am fost odat` la cineva \n vizit` la prånz [i masa din buc`t`rie,
unde urma s` månc`m, era plin` de juc`rii, desene, dulciuri, buc`]i
de Lego, c`r]i de joc [i alte chestii asem`n`toare. M-am oferit (oare-
cum enervat) s` o cur`]. „Oh, nu“, a replicat gazda, „nu e nevoie. O
s-o cure]e copiii.“ M-am \ntrebat cum Dumnezeu \i va convinge pe
copii s` cure]e masa \nainte ca måncarea s` se ard` pe foc, de vreme
ce ei erau foarte prin[i cu alte activit`]i, dar ea a ie[it \n u[a buc`-
t`riei [i a strigat pe un ton vesel: „Peste exact 10 minute, tot ce e pe
masa din buc`t`rie ajunge la co[ul de gunoi!“ |n mod clar obi[nui]i
cu asta – [i convin[i \n råndurile anterioare, cånd mama trecuse la
fapte –, copiii au ap`rut cu to]ii instantaneu [i \n cinci minute masa
era preg`tit` pentru prånz. Nici un pic de cic`leal` – mama a spus
o singur` dat` ce avea de spus [i s-a asigurat c` pu[tii [tiu ce
urmeaz` s` se \ntåmple dac` o ignor`.

NU E NEVOIE S~ FOLOSE{TI
UN TON IRITAT SAU
FRAZE CU CARACTER PERSONAL.

Mai e ceva ce merit` s` fie spus cu privire la cic`leal`, [i anume

c` este o perioad` de cå]iva ani \n care copiii pot face singuri anu-
mite lucruri, dar e nerezonabil s` le pretinzi s`-[i aminteasc` sin-
guri. A[a c` \n loc s` fii sup`rat c` pu[tiul t`u a uitat iar s` hr`neasc`
hamsterul [i s` fii tentat s`-l cic`le[ti, toat` lumea va fi mai fericit`
dac` prive[ti \n]elegerea astfel: copilul se achit` de datorie dac`
hr`ne[te hamsterul, cu condi]ia ca tu s`-i aduci aminte. Acum mai
ai nevoie doar de cineva care s` te cic`leasc` pe tine pentru a-]i
aduce aminte.

72
 REGULI
PRIVIND
DISCIPLINA
 Nu [tiu cum e[ti tu, dar mie nu-mi place cuvåntul „disciplin`“.
Implic` ceart`, pedeaps`, chiar [i (fereasc` Sfåntul!) b`taie. „Copiii
ar trebui s` fie atåt de cumin]i \ncåt s`-i vezi, dar s` nu-i auzi“ –
chestii din astea.

{i totu[i, odat` ce ai trecut peste cuvåntul \n sine, descoperi c` e

vorba, de fapt, despre un lucru esen]ial [i care \]i e la \ndemån`.
Astfel, am v`zut deja care este valoarea limitelor (Regula 24), iar
disciplina este despre cum s` \nt`re[ti aceste limite. Dac` \n]elegi
totul cum trebuie referitor la disciplin` este mult mai u[or s` fii
p`rinte [i este mult mai u[or s` fii copil. Da, pu[tii t`i vor beneficia
enorm de pe urma unei bune discipline. Cånd totul merge bine, nu
e nevoie de niciun pic de ceart`, pedeaps` sau b`taie. {i atunci toat`
lumea este fericit`.

75
REGULA 31

Forma]i
front comun
Dac` i-ai cere [efului t`u o zi \n plus de concediu [i el ar zice nu,
ai fi dezam`git, dar te-ai resemna. La urma urmelor, nu e vorba de
ceva ce ]i se cuvine. Dar s` presupunem c` apoi l-ai \ntreba [i pe
[eful [efului t`u, care ar r`spunde: „Da, sigur, nicio problem`.“
Acum ce mai crezi?

Nu e[ti sigur dac` e-n regul` s`-]i iei ziua de concediu sau nu.
Dar e[ti sigur c` opinia [efului t`u nu conteaz` prea mult. {i dac`
[eful t`u \]i va spune alt` dat` „nu“, [tii ce s` faci. De fapt, poate
chiar e mai bine ca data viitoare s` treci peste [eful t`u din start. |n
timpul `sta, [eful t`u se simte subapreciat [i frustrat, probabil c` e
sup`rat pe [eful lui [i [tie c` a pierdut respectul t`u. Iar [eful [efu-
lui t`u descoper` c` a pierdut respectul [efului t`u.

E[ti confuz? Nu m` mir`. Inconsecven]a celor doi p`rin]i duce

la confuzia copiilor, la frustrare [i la subminarea respectului lor.
Dac` [eful [efului t`u l-ar fi sus]inut pe [eful t`u, totul ar fi fost cåt
se poate de simplu.

Trebuie s` \n]elegi c`, dac`-]i subminezi partenerul \ncercånd s`

fii dr`gu] cu copilul t`u astfel \ncåt el s` te iubeasc` mai mult (da,
admite, la asta se reduce totul), nu reu[e[ti decåt s`-l z`p`ce[ti pe
copil [i s`-i subminezi atåt respectul pentru voi amåndoi, cåt [i
\ncrederea \n atåt de importantele limite.

76
 Dac` e[ti p`rinte singur, s` nu crezi c-ai sc`pat! Acela[i lucru se
aplic` ori de cåte ori exist` cineva cu care \mpar]i responsabilitatea
pentru copil. P`rin]ii t`i, atunci cånd merg cu voi \n vacan]`, sau
bona, sau prietena ta care are grij` de el \n fiecare mar]i dup` [coal`.

Dac` vre]i ca pu[tiul vostru s` se simt` \n siguran]`, trebuie s`

v` sus]ine]i unul pe cel`lalt. {i asta \nseamn` inclusiv s` juca]i
amåndoi rolul poli]istului dur. Merit`: copilul va fi mai fericit, va fi
mai sigur \n privin]a limitelor [i v` va respecta ([i iubi) pe amåndoi
pentru asta. |n cele din urm`.

Bine\n]eles, nu trebuie s` c`de]i de acord dinainte asupra

fiec`rei minuscule reguli posibile – cånd e vorba de detalii trebuie
doar s` conveni]i c` indiferent ce spune unul dintre voi, cel`lalt \l va
sus]ine dac` va fi \ntrebat. „Dac` Tati a spus nu, atunci r`spunsul e
nu“. Este crucial s` \n]elegi c`, \n afar` de treburile importante
asupra c`rora a]i c`zut deja de acord dinainte (Regula 12), faptul c`
e[ti de acord cu partenerul este mult mai important decåt lucrul
asupra c`ruia e[ti de acord.

FAPTUL C~ E{TI DE ACORD

CU PARTENERUL
ESTE MULT MAI IMPORTANT
DECÅT LUCRUL ASUPRA C~RUIA
E{TI DE ACORD.

77
REGULA 32

Vorba dulce
mult aduce
|]i aminte[ti cum erai cånd erai mic? Hai, gånde[te-te – sigur c`
po]i. Acum imagineaz`-]i c` \nv`]`toarea ]i-ar fi promis o stelu]`
aurie/o ciocolat`/un pix la alegere din dul`piorul cu papet`rie dac`
te vei descurca bine la urm`toarea dictare. Acum imagineaz`-]i c`, \n
loc de asta, te-ar fi amenin]at c` dac` nu te descurci la dictare o s`
r`måi \n clas` toat` ziua \n timpul recrea]iilor/o s` prime[ti o bil`
neagr`/n-o s` mai ai voie la ora de sport (sau o s` mergi mai des la
sport, \n func]ie de \nclina]iile tale sportive). Cu care dintre aceste
abord`ri ai fi ob]inut rezultate mai bune la dictare?

Dac` semeni cu mine, ai fi avut [anse destul de mici s` faci bine

la vreo dictare. Dar cu siguran]` eu m-a[ fi str`duit mai mult pentru
recompens` (abordarea pozitiv`). {i la fel ai fi f`cut [i tu, dac` e[ti o
persoan` cu comportament tipic. Cercet`rile moderne \n psihologie
infantil` au stabilit cu certitudine c` abordarea pozitiv` este mai efi-
cient` \n a-i determina pe copii s` coopereze.

Asta nu \nseamn` c` trebuie s`-]i recompensezi copiii ori de cåte

ori spun „te rog“ sau s`-i pl`te[ti pentru c` [i-au f`cut curat \n camer`.
De cele mai multe ori, ei ar fi ferici]i doar s` [tie c` le-ai observat efor-
turile [i c` le apreciezi. A[a c` spune-le: „Mi-a pl`cut cum ai mul]umit
la magazin“ sau „Oau, ]i-ai f`cut ordine \n camer` f`r` s`-]i spun eu.
Bravo!“, sau „Mul]umesc pentru c` ai fost a[a de lini[tit azi-diminea]`
[i m-ai l`sat s` mai dorm un pic.“ Acum vor vrea s` repete figura ast-

78
fel \ncåt s`-]i ob]in` laudele din nou. E vital ca pu[tii s` [tie c` ai obser-
vat ce au f`cut bine, a[a c` aminte[te-]i s`-i lauzi de fiecare dat`, altfel
abordarea pozitiv` nu va mai func]iona ([i-o s` te trezeasc` ciorov`-
iala lor duminica la 6 diminea]a).

E VITAL CA PU{TII S~ {TIE

C~ AI OBSERVAT CE AU F~CUT
BINE, A{A C~ AMINTE{TE-}I
S~-I LAUZI DE FIECARE DAT~.

Cånd e vorba despre lucruri importante, despre care ai discutat

cu ei \nainte, e important s` folose[ti promisiuni \n loc de amenin-
]`ri. Promite-le c` o s` primeasc` cina favorit` dac` se poart` foarte
frumos \n parc sau promite-le o m`rire a „aloca]iei pentru haine“
dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de o lun` \ntreag`.

Nu spun c` amenin]`rile nu au [i ele rolul lor, dar \ntr-o lume

ideal` ele ar exista doar undeva \n fundal, f`r` s` fie vreodat` puse
\n practic`. Amenin]`rile sunt pentru lipsuri serioase \n comporta-
ment, dar, chiar [i-a[a, ar trebui folosite \ntotdeauna \mpreun` cu
promisiuni. De exemplu, \i po]i spune adolescentului t`u c` dac` se
\ntoarce \n continuare tårziu acas` nu va mai avea voie s` ias`
weekendul viitor; \n schimb, dac` vine acas` la ora stabilit` timp de
o lun`, vei da \nainte ora de intrare \n cas` cu 15 minute.

O singur` aten]ionare aici (doar nu trebuie s`-]i fie prea u[or).

Ai grij` s` nu creezi o presiune prea mare pe copii fixåndu-le stan-

79
darde prea \nalte [i promi]åndu-le recompense prea substan]iale.
Dac` \i promi]i adolescentului t`u propria lui ma[in` pentru o not`
de peste 9,90 la examen, creezi o presiune dubl`. Pu[tiul se va sim]i
pedepsit de dou` ori dac` nu reu[e[te. O dat` pentru c` va sim]i c`
a e[uat (de[i poate a luat o not` foarte bun`, dar sub 9,90), [i apoi
pentru c` nu va avea ma[in`.

80
 REGULA 33

Fii consecvent!
Cånd eram copil, \ntr-o zi \i puteam r`spunde mamei obraznic
[i ea rådea [i-mi spunea c` e mul]umit` c` \mi pot lua singur ap`-
rarea. A doua zi puteam s`-i r`spund exact la fel [i s-o \ncasez.
Niciodat` nu aveam vreun indiciu despre cum va reac]iona. Asta se
aplica nu numai la r`spunsuri insolente, ci \n orice alt` situa]ie.
Mi-am petrecut o mare parte din copil`rie „mergånd pe sårm`“
\ntr-un echilibru precar, f`r` s` [tiu la ce reac]ie s` m` a[tept din
partea ei.

|n plus, nu aveam nici cea mai vag` idee ce \mi este permis [i ce
nu – p`rea c` de fiecare dat` o loterie secret` la care nu am dreptul
s` particip decide cum ar fi trebuit s` m` comport. A[a c` nu prea
era cazul s` \ncerc s`-mi \mbun`t`]esc comportamentul. Puteam s`
dau de necaz, dar erau tot atåtea [anse s` nu p`]esc absolut nimic.
|n general, riscul p`rea justificat – cel pu]in pentru mine.

Copiii t`i trebuie s` [tie ce este [i ce nu este acceptabil. Ei sta-

bilesc asta \n func]ie de ceea ce a fost acceptabil ieri [i alalt`ieri.
Dac` nu primesc un mesaj consecvent, nu au niciun indiciu despre
cum trebuie s` se comporte [i prea importantele limite (din nou
Regula 24) nu sunt bine men]inute. Prin urmare, ace[ti copii vor fi
confuzi, nesiguri [i, probabil, se vor sim]i neiubi]i.

S`-]i spun care e cel mai important lucru \n cadrul acestei

Reguli: nu ai voie s` \ncalci regulile nici chiar atunci cånd vrei. Pur
[i simplu nu e corect fa]` de copii. Dac` ai decis c` nu au voie s`
doarm` cu tine \n pat, trebuie s` respec]i regula (cu excep]ia cazului

81
cånd e[ti preg`tit s` o schimbi definitiv). Numai pentru c` mezinul
t`u a fost cam trist ast`zi [i e a[a de c`ldu], [i pufos, [i miroase fru-
mos dup` b`i]`, [i tu e[ti la råndul t`u un pic deprimat... nu, nu,
NU! Opre[te-te chiar acum! Dac`-l la[i o dat` \n patul t`u va fi de
zece ori mai greu s`-i spui „nu“ data viitoare, plus c` nu va \n]elege
de ce. Spune „nu“ acum (cu blånde]e [i cu o \mbr`]i[are \n plus) [i
e[ti crud doar ca s` fii bun (atåt cu tine, cåt [i cu el).

Ai observat c` un pic mai devreme am spus „cu excep]ia cazu-

lui \n care e[ti preg`tit s` schimbi regula definitiv“? Bine\n]eles,
schimbarea regulilor este mereu o op]iune. Poate realizezi brusc c`
via]a ar fi mult mai dulce dac` copilul ar dormi cu tine \n fiecare
noapte [i chiar nu \n]elegi de ce i-ai interzis asta ini]ial. Ei bine, da,
po]i schimba regula (consult`-te cu partenerul mai \ntåi), dar odat`
schimbat`, trebuie s-o respec]i pe termen lung. Copiii vor fi la fel de
z`p`ci]i dac` le schimbi regulile lunar ca [i dac` le schimbi zilnic.
Deci cåt timp trebuie s` respec]i noua versiune a regulii? Dac` nu
permanent, atunci m`car pån` cånd pu[tii t`i au uitat c` a fost
vreodat` altfel. {i cu cåt copiii sunt mai mari, cu atåt uit` mai greu.

CEL MAI IMPORTANT LUCRU

|N CADRUL ACESTEI REGULI:
NU AI VOIE
S~ |NCALCI REGULILE
NICI CHIAR ATUNCI CÅND VREI.

82
 REGULA 34

Folose[te umorul
Adolescent fiind, o ajutam odat` pe mama s` preg`teasc` masa
(folosesc termenul „ajutam“ \ntr-un sens foarte imprecis, a[a cum vei
vedea). Mama g`tea, iar eu am scos maz`rea din congelator. Dintr-un
motiv pe care nu reu[esc s`-l justific, am ]inut punga de maz`re de
col]ul de sus [i am folosit foarfeca pentru a t`ia col]ul, chiar sub ni-
velul degetelor cu care ]ineam punga. Predictibil, \ntreg pachetul (mai
pu]in col]ul care a r`mas \ntre degetele mele) a c`zut pe podea [i
maz`rea \nghe]at` s-a r`spåndit prin toat` buc`t`ria – sub frigider,
sub aragaz, sub ma[ina de sp`lat [i sub picioarele noastre.

M-am uitat \ngrozit la mama, care era deja cam tensionat` (\n-
cercånd s` tran[eze carnea, s` fiarb` legumele [i s` nu ard` sosul,
toate \n acela[i timp), \n a[teptarea inevitabilei predici... Dar, \n
schimb, mama era coco[at` de rås.

{i [tii ceva? N-am mai f`cut niciodat` aceea[i gre[eal` (da, [tiu,
majoritatea oamenilor reu[esc s` treac` prin via]` f`r` s` fac`
aceast` gre[eal` de fel). Ideea e c` n-a fost nevoie s` fiu certat pen-
tru a-mi \nv`]a lec]ia. Faptul c` mama a izbucnit \n rås \n loc s`-mi
spun` c` nu sunt prea de[tept (ceea ce, sincer, era oricum mai mult
decåt evident) a \nsemnat mult mai mult pentru mine [i pentru
rela]ia noastr`.

Bine\n]eles, atunci a fost vorba despre un accident, oarecum stu-

pid. Dar cum te descurci atunci cånd copiii te c`piaz` \n mod deli-
berat sau \]i r`spund obraznic? Chiar [i atunci po]i s` transformi cu
u[urin]` sup`rarea \n distrac]ie. Dac` faci o glum` sau dac`-i

83
tachinezi \ntr-un mod prietenos [i afectuos, deseori le distrugi
hot`rårea de a-]i face via]a mizerabil` \n urm`toarele cinci minute.
|n plus, o s` v` distra]i mai bine \mpreun` [i o s` ave]i o rela]ie mai
bun`.

Exist` o carte excelent` pentru copii scris` de John Burningham –

„Ai prefera...?“. Copiii sunt \ntreba]i dac` ar prefera, de exemplu, s`
fie stropi]i cu ap` sau tårå]i \n noroi de c`tre un c`]el, sau månji]i cu
dulcea]`? (Apropo, o recomand din toat` inima. Cartea, evident, nu
månjirea cu dulcea]`.) Copiii mei mai mici o ador` [i uneori, cånd
\ncep s` se poarte uråt, dezamorsez conflictul \ntrebåndu-i: „Ai
prefera... s` te opre[ti chiar acum, s` fii trimis \n camera ta pentru
cinci minute, sau s` fii gådilat f`r` mil` timp de 30 de secunde?“ De
obicei, asta-i face s` chicoteasc` [i le distrage aten]ia de la ceea ce
urmau s` fac`, iar pe de alt` parte copiii par s` aprecieze faptul c` au
fost opri]i f`r` s` fie certa]i. Acum, c` stau [i m` gåndesc la asta, [tiu
[i cå]iva adul]i cu care ar merita s` \ncerc aceea[i strategie.

FOLOSE{TE UMORUL...
O S~ V~ DISTRA}I
{I VE}I AVEA
O RELA}IE MAI BUN~.

84
 REGULA 35

Concentreaz`-te
asupra problemei,
nu asupra persoanei
{tiu o doamn` foarte cumsecade care a f`cut un curs de psi-
hologie a copilului sau ceva de genul `sta. Stånd odat` de vorb` cu
ea, ne-a spus c` a \nv`]at la curs un principiu vital: „Nu e un copil
r`u, e un copil bun care a f`cut un lucru r`u.“ Ei bine, nou` ni s-a
p`rut unul dintre cele mai amuzante exemple de psihologie politi-
cally correct dus` la extrem pe care am auzit-o \n via]a noastr` [i nu
pierdeam nicio ocazie de a parodia acest sfat absurd de siropos.

Chestia jenant` este c` de fapt trebuie s` admit c` doamna avea

dreptate 100%. |nc` mai iau \n rås exprimarea aceasta („Nu e un
computer prost, e doar un computer bun care a f`cut un lucru
prost.“), dar \nghi]indu-mi orgoliul trebuie s` recunosc c` principiul
\n sine este cåt se poate de corect.

Odat` ce i-ai spus unui copil c` e r`u, obraznic, egoist, lene[,

gras, prost, necioplit, neatent sau orice altceva, i-ai pus o etichet`. {i
dac` el ia de bun` acea etichet` ([i de n-ar lua-o – nu este el instru-
it s` ia de bun tot ce-i spui?), va \ncepe s` se comporte ca atare.
Va spune: „N-are rost s` fac eforturi, a[a sunt eu – lene[.“ Sau:
„Ce-am de pierdut? Oricum, ei m` consider` obraznic.“ Bine\n]eles,
nu e vorba despre un gånd con[tient, cel pu]in nu atunci cånd sunt

85
mici. Dar dac` le pui copiilor o etichet`, ei se vor conforma a[tep-
t`rilor tale.

Ceea ce trebuie s` faci este s` le condamni comportamentul, nu

pe ei ca persoane. Po]i spune: „Faci un lucru egoist“ sau: „E foarte
nepoliticos s` for]ezi nota a[a.“ |n felul `sta nu faci un comentariu
la adresa lor, ci la adresa comportamentului lor. {i dac` citind aces-
te rånduri \]i vine s` strigi: „Dar e lene[!“, nu-]i spun c` gre[e[ti, de[i
ar fi cam incorect din partea mea s` admit c` ai putea avea dreptate.
Spun doar c` n-ar trebui niciodat`, dar niciodat` s` spui asta \n fa]a
copilului sau a altcuiva (\n caz c` ajunge cåndva la urechile lui).
P`streaz`-]i comentariul pentru gåndurile tale cele mai intime chiar
[i cånd se ridic` de la mas` pentru a treia oar` la rånd f`r` s`
strång` masa (nici vorb` s` te ajute s` speli vasele...).

CEEA CE TREBUIE S~ FACI

ESTE S~ LE CONDAMNI
COMPORTAMENTUL,
NU PE EI CA PERSOANE.

Etichetele pozitive sunt cu totul alt` måncare de pe[te. Atåta

timp cåt exprim` adev`rul (nu pune prea mult` presiune pe copilul
t`u f`cåndu-l s` \ncerce s` ating` ni[te standarde inaccesibile pen-
tru el), etichetele pozitive \l vor \ncuraja pe copil s` se comporte \n
conformitate cu ele – atent, grijuliu, curajos sau harnic.

86
 De fapt, uneori po]i folosi etichetele pozitive pentru a consolida
un comportament bun \ntr-un moment cånd acesta tocmai a lipsit:
„Am fost chiar surprins s` v`d c` te por]i atåt de necioplit. |ntot-
deauna te-am considerat o persoan` foarte politicoas`.“ |i reasigur`
c` n-ai renun]at la p`rerea bun` pe care o ai despre ei, deci nu-i tår-
ziu s` se comporte conform etichetei „politicos“.

87
REGULA 36

Nu te pune \n
situa]ii f`r` ie[ire
Of, sunt groaznic la Regula asta. {i numai pentru c` sunt o per-
soan` foarte spontan` (asta-i scuza mea). Vorbesc, vorbesc [i la un
moment dat – bang! Pån` s`-mi dau seama ce mi-a ie[it pe gur`, am
[i f`cut o amenin]are idioat` pe care nu o pot respecta nicicum. De
curånd i-am spus fiului meu c`, dac` se poart` \n continuare uråt, \i
interzic s` se mai uite la televizor pentru un an \ntreg. Evident,
amenin]area e foarte greu de pus \n practic`, absolut dispropor-
]ionat` fa]` de gre[eala copilului, iar respectarea ei n-ar fi \n intere-
sul nim`nui. Pe unde s` sco]i c`ma[a?*

Din fericire, nu sunt aici ca s`-]i spun s` fii ca mine. Nu fac decåt
s`-]i comunic ceea ce am \nv`]at urm`rind al]i p`rin]i, mul]i dintre
ei mai buni decåt mine. |mi dau seama cånd gre[esc [i sunt mult mai
bun decåt eram \nainte (ei, am zbårcit-o \n cazul `sta, cu televi-
zorul). {i, precum [tii, asta e cheia pentru a fi un P`rinte – [tim cånd
mai avem de \nv`]at [i continu`m s` ne str`duim.

Bine\n]eles, marea problem` cu interzicerea accesului la televizor

pentru un an este aceea c` amenin]`rile sau pedepsele promise trebuie
\ntotdeauna respectate. Dac`-i spui copilului c` va sta toat` seara \n
cas` dac` nu pune piesele de puzzle \n cutiile lor, asigur`-te c`,
\ntr-adev`r, dac` nu pune piesele la loc nu iese afar` sub nicio form`.

* Pentru r`spuns, cite[te Regula 38.

88
 Altfel, evident, n-o s`-]i mai ia \n seam` amenin]`rile din mo-
ment ce va descoperi c` sunt simple vorbe.
Un prieten de-al meu nu reu[ea s`-[i respecte niciodat` promi-
siunile [i, drept urmare, copiii lui cam sc`paser` de sub control.
Dup` o conversa]ie cu un prieten \n]elept care l-a luminat pu]in, a
\ncercat o alt` abordare. |n timpul unei vacan]e, l-a amenin]at pe
fiul s`u: „Dac` nu \ncetezi, måine nu mai mergi cu noi la surf.“
Pu[tiul probabil c` s-a gåndit: „Ha, ba o s` merg, tata nu face nicio-
dat` ce spune, plus c` dac` eu nu merg la surf, cineva va trebui s`
stea acas` cu mine.“

Ceea ce pu[tiul nu [tia era c` tat`l lui chiar vorbea serios. A[a
c`, dup` ce copilul a continuat s` se poarte \n acela[i fel, tat`l s-a
]inut de cuvånt. {i a r`mas acas` cu el. Nu numai c` pu[tiul a pier-
dut ziua de surf, dar a trebuit s`-[i petreac` \ntreaga zi cu un t`tic
cu capsa pus`, c`ruia nu-i convenea deloc c` st` acas` din cauza
comportamentului fiului s`u. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c`
lec]ia a fost foarte eficient`, iar prietenul meu s-a sim]it \ncurajat
s`-[i respecte amenin]`rile \n continuare.

A[a c` \ntotdeauna du-]i amenin]`rile la bun sfår[it [i nu te

pune \n situa]ii f`r` ie[ire f`cånd promisiuni pe care nu e[ti sigur c`
le po]i respecta. Gånde[te \nainte de a vorbi (not` pentru mine
\nsumi: trebuie s` m` str`duiesc mai mult pentru Regula asta).

COPILUL N-O S~-}I MAI IA

|N SEAM~ AMENIN}~RILE
DIN MOMENT CE VA DESCOPERI
C~ SUNT SIMPLE VORBE.

89
REGULA 37

Dac`-]i pierzi
cump`tul, tu e[ti
cel care pierde
Copiii no[tri \nva]` s` se comporte privindu-ne pe noi. Dac`
spunem „mul]umesc“ [i „te rog“, vor \nv`]a s` fac` le fel (\n timp).
Dac` ne \mb`t`m pulbere \nainte de micul dejun, vor considera c`
a[a e normal. Iar dac` ne pierdem cump`tul cånd al]ii nu fac ceea ce
vrem noi s` fac`, vor gåndi c` acesta este comportamentul corect.

|n majoritatea cazurilor e destul de u[or s` ne purt`m a[a cum

vrem s` se poarte [i copiii no[tri. Dar exemplul pe care-l oferi este
critic atunci cånd tensiunea \ncepe s`-]i creasc` – adic` tocmai cånd
e a[a de greu s` fii un bun exemplu (fir-ar s` fie!). Deci cum reac-
]ionezi atunci cånd copilul te contrazice? Reu[e[ti s` r`måi calm, s`
nu ridici vocea [i s` ascul]i ce are de spus? Nu e u[or, Dumnezeu ne
e martor, dar e singurul mod \n care po]i ob]ine o reac]ie similar`.

|n majoritatea cuplurilor, habar n-am din ce motiv, unul dintre

p`rin]i e mai \nclinat spre a-[i pierde cump`tul cu copiii decåt cel`-
lalt. Dac` acela e[ti tu, n-o lua ca pe un e[ec – comportamentul t`u
e cåt se poate de normal. Dar trebuie s` \n]elegi c` ori de cåte ori \]i
pierzi firea cu copiii, de fapt aprobi \n felul `sta reac]iile de acela[i
fel din partea lor. De fapt tu e[ti cel care pierde. De asemenea, de
fiecare dat` distrugi cåte pu]in din rela]iile lor viitoare – copiii cresc

90
gåndindu-se c` urlånd ob]ii ceea ce vrei [i c` acesta este modul stan-
dard de gestionare a conflictelor.

Acela[i lucru se aplic`, apropo, loviturilor. Indiferent care e

opinia ta despre b`taie, un lucru e clar: nu func]ioneaz`. Transmite
copiilor mesajul c`, \n final, lovindu-i pe oameni ob]ii ceea ce vrei.
Dac`-]i love[ti copiii luat de val, \i la[i s` vad` c` ]i-ai pierdut con-
trolul. Asta e destul de \nsp`imånt`tor pentru copii, la fel cu a le
transmite c` e \n regul` s`-]i pierzi controlul [i s` fii agresiv. Dac` \i
love[ti cu sånge rece, asta arat` c` te-ai gåndit [i ai ajuns la concluzia
c` agresiunea este solu]ia.

Dac`-]i love[ti copiii des, \i vei distruge emo]ional [i \i vei trans-

forma \n b`t`u[i. {i dac` te-ai hot`råt s` nu-i love[ti decåt foarte rar,
de ce s`-i mai love[ti de fel? P`rerea mea e c` dac` ai \nceput s`-]i
love[ti copilul, e greu s` hot`r`[ti unde s` te opre[ti. P`rin]ii nu au
nevoie s`-[i loveasc` copiii pentru a se \n]elege cu ei.

DAC~ AI |NCEPUT
S~-}I LOVE{TI COPILUL,
E GREU S~ HOT~R~{TI
UNDE S~ TE OPRE{TI.

Cum procedezi dac` sim]i cum te umpli de furie [i [tii c` e[ti pe

cale s` izbucne[ti? |nva]` s` recuno[ti semnele cåt mai de timpuriu,
astfel \ncåt s` po]i alege un alt tip de reac]ie. Dac` nu reu[e[ti, fugi!
Repede, dac` e nevoie. Ie[i onorabil din situa]ie atåta timp cåt mai
po]i – eu numesc asta „pauz` pentru p`rin]i“. Dac` ai copii mici,

91
asigur`-te c` r`mån \n siguran]` (dac` e nevoie, ia-i [i pune-i
\ntr-un loc sigur) [i apoi retrage-te – dac` e cazul la o distan]` sufi-
cient de mare \ncåt s` nu-i mai auzi – pån` te calmezi [i \]i recape]i
for]ele pentru a intra din nou pe „cåmpul de lupt`“. Pån` atunci,
probabil c` pu[tii \[i vor fi dep`[it oricum momentul de rebeliune.

92
 REGULA 38

Cere-]i scuze
dac` ai gre[it
Unul dintre lucrurile pe care ar trebui s`-l fi re]inut pån` acum*
este acela c` modul \n care ne purt`m este cel mai puternic model
pe care copiii no[tri \l au pentru propriul lor comportament. Spu-
neam mai devreme c` dac` nu vrei ca pu[tii t`i s`-[i piard` cum-
p`tul, nici tu nu trebuie s` ]i-l pierzi pe al t`u, iar dac` vrei s` spun`
„te rog“ [i „mul]umesc“ trebuie s` fii la fel de politicos cu ei. Ei bine,
acum este vorba despre un alt lucru pe care trebuie s` fii capabil
s`-l faci cu copiii t`i, un lucru care li se pare teribil de dificil unor
p`rin]i (ai fi uimit s` afli cåt de mul]i).

B`nuiesc c` sentimentul este c` dac` admi]i c` ai gre[it,sub-

minezi \ncrederea copilului \n atotputernicia ta. Dac` spui „\mi pare
r`u“, el va realiza c` nu e[ti perfect. Ei bine, am nout`]i! E doar
o problem` de timp pån` cånd copiii \[i dau seama singuri de lucrul
`sta. Ai putea la fel de bine s`-i „dezam`ge[ti“ cu blånde]e ar`tån-
du-le, din cånd \n cånd, c` nu e[ti Dumnezeu [i c` faci [i tu gre[eli.

Cu cåt e[ti mai dispus s`-]i ceri iertare cånd gre[e[ti, cu atåt pu[tii
t`i vor observa c` nu te desconsider` nimeni dac` admi]i c` n-ai avut
dreptate. {i vor vedea, de asemenea, c` oricine face gre[eli [i c` nu tre-
buie s`-]i fie ru[ine s` recuno[ti cånd ai gre[it. Da, trebuie s` fii
con[tient de gre[eal`, s` fii capabil s` o \ndrep]i, dar s` nu-]i fie ru[ine.

* Presupun c` cite[ti cartea \n ordine [i nu \ncepi de aici.

93
 Copiii t`i trebuie s`-[i cear` instinctiv iertare atunci cånd \[i dau
seama c` au r`nit, ofensat, sup`rat sau deranjat pe cineva.

COPIII T~I TREBUIE

S~-{I CEAR~ INSTINCTIV
IERTARE ATUNCI CÅND
|{I DAU SEAMA C~
AU R~NIT, SUP~RAT
SAU DERANJAT PE CINEVA.

A[ putea ad`uga c` unii adul]i au probleme \n a-[i cere iertare

oricui, cu atåt mai mult copiilor lor. Dac` ai o problem` \n a-]i recu-
noa[te gre[elile, ocup`-te de problem` acum, \nainte ca pu[tii t`i s`
ajung` s` te imite.* Perioada \n care e[ti p`rinte este minunat` pen-
tru a-]i dep`[i punctele slabe \nainte de a le transmite mai departe
genera]iilor urm`toare.

|]i aminte[ti c` \n Regula 36 povesteam cum i-am interzis fiului

meu s` se uite la televizor un an de zile? Singurul mod de a ie[i cu
fa]a curat` a fost s`-i spun drept: „|mi pare r`u, am f`cut o gre[eal`.
M-am enervat, ceea ce n-ar fi trebuit s` fac, [i ]i-am dat o pedeaps`
absurd`. Ar fi trebuit s`-]i spun c` n-o s` ai voie la televizor o
s`pt`mån` dac` ai s` continui s` fii nepoliticos cu mine.“ Poate
pu]in umilitor, dar m`car am dres-o!

* Realizez acum c`, prin defini]ie, dac` a[a e[ti tu, nu vei admite c` gre[e[ti. |ns`
am \ncredere \n faptul c` e[ti suficient de P`rinte \ncåt s` \ncepi de undeva. Hai!
{tii c` po]i...

94
 REGULA 39

Prime[te-i \napoi
cu c`ldur`
OK, deci te-ai certat cu copilul. Poate te-ai descurcat bine, poate
nu (e[ti om [i tu...). Dar e[ti un P`rinte, deci prea r`u nu poate s` fie.
Pu[tiul t`u, pe de alt` parte, a fost exilat \n camera lui.
Ce se \ntåmpl` \n continuare? Este foarte important [i am creat
o Regul` distinct` pentru c` am v`zut prea mul]i p`rin]i gre[ind.
Copilul vine \napoi plin de remu[c`ri, chiar ceråndu-[i iertare, iar
p`rintele se repede din nou asupra lui reamintindu-i cåt de uråt s-a
purtat. Urm`torul lucru pe care-l face copilul este s` intre \n defen-
siv`, s` dea contraargumente [i s` sfår[easc` prin a fi trimis iar \n
camera lui. Eventual, p`rintele nu mai vorbe[te deloc cu el [i st`
\mbufnat.

Procedånd astfel \i r`pe[ti copilului posibilitatea de a sc`pa de

remu[c`ri. Am auzit recent un p`rinte spunåndu-i copilului care-[i
ceruse iertare: „Important nu e s`-]i ceri iertare. Important e s` nu
mai faci asta din nou.“ Adev`rat, bine\n]eles, dar nu era momentul
potrivit s` spun` asta. Bietul copil sim]ea \n mod evident c` \nc`
n-a sc`pat de necazuri [i c` nu este iertat [i i-am v`zut fe]i[oara
\ncre]indu-se de plåns.

De departe, lucrul cel mai important este ca pu[tiul t`u s` simt`

c`-l iube[ti \n continuare. El trebuie, de asemenea, s` [tie c` are un
rost s`-[i cear` iertare [i s` doreasc` s`-[i schimbe comportamentul.
Dac` tu e[ti \n continuare sup`rat pe el, de ce s` se mai osteneasc`?

95
A[a c`, atunci cånd lupta s-a sfår[it, arat`-i c` e iubit [i ofer`-i afec-
]iunea ta. {i arat`-i c` apreciezi scuzele lui [i capacitatea sa de a
recunoa[te c` este responsabil (m`car par]ial) de disputa voastr`.

DE DEPARTE, LUCRUL
CEL MAI IMPORTANT ESTE CA
PU{TIUL T~U S~ SIMT~
C~-L IUBE{TI |N CONTINUARE.

Bine\n]eles, s-ar putea s` sim]i nevoia s` mai discu]i despre pro-

blema respectiv` cu copilul – fie despre subiectul din cauza c`ruia
v-a]i contrazis, fie despre modul \n care a reac]ionat. |n regul`, dar
nu o face acum. P`streaz` discu]ia pentru mai tårziu, cånd prietenia
voastr` va fi restabilit`. Dac` copilul este mai mare, \i po]i spune c`
o s` discuta]i mai tårziu sau po]i pur [i simplu s` ataci subiectul alt`
dat`, \ntr-un moment mai potrivit – \n ma[in` (n-are unde s` fug`),
sau poate la culcare. Dar niciodat` \n fa]a altei persoane care n-a fost
implicat` – fra]i/surori, alte rude sau prieteni.

Dac` te [tii unul dintre aceia c`ruia \i place s` despice firul \n patru,
rezist` tenta]iei de a aborda din nou [i din nou subiectul certei, cu
excep]ia cazurilor \n care este strict necesar, mai ales cu adolescen]ii.
Majoritatea copiilor [tiu foarte bine unde au gre[it [i discu]iile nes-
får[ite de dup` fiecare ceart` nu vor face decåt s`-i såcåie. Pentru ei, o
astfel de discu]ie nu e un lucru u[or de suportat, a[a c` nu-i face s`
treac` prin asta decåt dac` este cu adev`rat necesar. Bine\n]eles, trebuie
\n continuare s` rezolvi problema ini]ial`, dar p`streaz` rezolvarea
pentru un moment \n care ve]i fi amåndoi mai veseli.

96
 REGULA 40

Dreptul
la exprimare
Poate c` sim]i c` via]a ta ar fi mai u[oar` dac` copiii s-ar com-
porta mereu rezonabil. Nu tu certuri, nu tu lacrimi, nu tu accese de
furie. Ai dreptate, ]i-ar fi mult mai u[or. Dar pentru copii n-ar fi bine
s` fie a[a tot timpul. Ei au emo]ii puternice [i trebuie s` fie capabili
s` [i le exprime. Cånd sunt sup`ra]i, trebuie s` li se permit` s` ex-
prime faptul c` sunt sup`ra]i. Treaba ta este s`-i \nve]i s` se exprime
\ntr-un mod acceptabil, [i nu s`-[i reprime sentimentele indiferent
de situa]ie.

Cunosc familii \n care copiii sunt certa]i pentru c` sunt sup`ra]i,

indiferent de modul \n care [i-au manifestat sup`rarea. Sigur, ei tre-
buie s` \nve]e s` fie sup`ra]i f`r` a fi agresivi, abuzivi sau amenin-
]`tori, dar totu[i trebuie s` li se permit` s` se simt` sup`ra]i [i s`
spun` acest lucru. Furia poate fi justificat`, iar copiilor trebuie s` le fie
clar c` \[i pot exprima astfel furia f`r` s` fie certa]i pentru asta. Ei au
nevoie s` aud`: „|mi dau seama exact de ce e[ti sup`rat, dar nici chiar
\n aceste condi]ii nu ai voie s-o \njuri pe sora ta.“

Un copil c`ruia nu i se permite s`-[i exprime sentimentele nu va fi

\n stare s` se debaraseze de ele – chiar [i adul]ii se lupt` cu problema
asta. Tot ce poate face un copil este s` [i le \nfråneze, ceea ce poate
duce la probleme emo]ionale [i chiar fizice. Mai mult, copilul va de-
veni un adult care nu poate spune ce simte, ceea ce se poate dovedi
extrem de d`un`tor \n tot soiul de rela]ii, mai ales \n cele apropiate.

97
 Oamenii care au crescut f`r` certuri nu pot \n]elege c` dup` o
ceart` totul poate fi din nou \n regul`. A[a c` nu-[i contrazic parte-
nerul de team` c` acesta \i va p`r`si. Ceea ce \nseamn` c` proble-
mele r`mån necomunicate [i prin urmare nerezolvate, apar resenti-
mente, sentimentele sunt reprimate [i [tim bine c` toate astea sunt
nes`n`toase.

{tiu c` suntem \nc` la sec]iunea despre disciplin`, dar fiindc`

tot discut`m despre exprimarea sentimentelor, vreau s` subliniez
cåt de important este plånsul pentru copii. {i pentru adul]i, apropo.
Nu sunt mul]i p`rin]ii care-[i apostrofeaz` copiii cånd plång, dar
am auzit destui spunånd: „Nu te mai purta ca un bebelu[“ sau
„Haide, nu-i chiar a[a r`u.“ Ei bine, evident c` pentru ei chiar este
a[a r`u, altfel n-ar plånge, nu-i a[a? Vor \nv`]a curånd, la [coal`, s`
nu plång` atunci cånd nu e cazul, a[a c` nu-]i mai face griji pentru
asta. Am \nv`]at cu mul]i ani \n urm` de la un prieten foarte drag c`
reac]ia corect` atunci cånd cineva plånge (inclusiv un adult) nu este:
„Haide, gata, nu mai plånge“, ci: „A[a. Plångi [i descarc`-te.“

UN COPIL C~RUIA
NU I SE PERMITE
S~-{I EXPRIME SENTIMENTELE
NU VA FI |N STARE
S~ SE DEBARASEZE DE ELE.

98
 REGULI
PRIVIND
PERSONALITATEA
 |ntreab` pe oricine are mai mul]i copii [i-]i va spune c` ace[tia
sunt, clar, diferi]i. Da, copiii pot avea aceia[i p`rin]i biologici, pot
cre[te \n aceea[i familie, se pot duce la aceea[i [coal`, pot merge \n
acelea[i vacan]e [i totu[i s` fie persoane complet diferite.

Asta are implica]ii asupra modului cum \i cre[ti. Scopul t`u e s`

le sco]i la iveal` individualitatea, nu s`-i transformi \n ceea ce ai
vrea tu s` fie. Ei, dar [tii deja asta, doar e[ti un P`rinte. Bun, dar cum
procedezi? Despre asta este vorba \n urm`torul grup de Reguli.
Urmeaz`-le [i le vei permite copiilor t`i s` devin` oamenii mi-
nuna]i, independen]i, siguri pe sine, cu gåndire liber`, a[a cum au
fost \ntotdeauna predestina]i s` devin`.

101
REGULA 41

Descoper` stimulentele
care func]ioneaz`
pentru copiii t`i
Unul dintre copiii mei poate fi convins s` fac` aproape orice, dac`
el crede c` te va dezam`gi nef`cånd lucrul respectiv. Este cu adev`rat
util, de[i trebuie s` am mare grij` s` nu-l [antajez emo]ional.* Vrea cu
disperare s` plac`, iar eu pot folosi asta ca s`-l motivez. Bine\n]eles,
dup` ce a terminat ce a avut de f`cut, trebuie s` nu uit s`-i spun cåt
de mul]umit, impresionat, \ncåntat, mi[cat sunt de el.

Altuia dintre copiii mei nu-i pas` nici cåt negru sub unghie de
\ncåntarea sau dezam`girea mea. Din partea lui, asta e doar proble-
ma mea. |n schimb, \[i dore[te foarte mult s` par` matur [i s` fie
privit ca fiind responsabil. A[a c` asta-i pårghia pe care o folosesc
pentru a-l motiva.

Copiii mei sunt motiva]i de lucruri diferite, nu neap`rat acelea[i

lucruri care m` motiveaz` pe mine (de[i v`d c` ciocolata merge
aproape la oricine – dar sigur c` nu ne putem motiva copiii folosind
dulciuri, Regula 27).

* Fir-ar s` fie, n-am inclus Regula „Nu-]i [antaja emo]ional copilul“. Hai s-o numim
Regula 411/2. {i descoper` tu singur de ce e atåt de r`u s` n-o respec]i.

102
 Unele sunt stimulente emo]ionale – aprobarea, s` fii privit ca un
adult, aprecierea. Altele sunt stimulente mai specifice care s`-l \ncu-
rajeze pe pu[tiul t`u s` fac` ceea ce vrei – mai mult` responsabili-
tate, prestigiu, bani, libertate. Cu alte cuvinte, copiii pot fi r`spl`ti]i
prin a fi l`sa]i s` g`teasc` pentru toat` familia, prin ni[te haine noi
care cred ei c` le vor spori prestigiul printre prieteni sau printr-o or`
de culcare mai \naintat`.

Ideea e c` nu po]i folosi acelea[i vechi stimulente cu fiecare copil,

pentru c` nu vor func]iona. Nu numai c` nu vei ob]ine ceea ce are
fiecare mai bun de oferit, dar nici ei nu vor c`p`ta ceea ce \[i doresc
cu adev`rat. A[a c` trebuie s` te gånde[ti care stimulente func]io-
neaz` pentru fiecare dintre copiii t`i [i s` descoperi modalit`]i de a
le folosi. Recompensele pe care le folose[ti se vor schimba pe m`sur`
ce copiii cresc, dar probabil vei descoperi c` pu[tiul t`u de 2 ani care
iube[te libertatea s-a transformat \ntr-un adolescent care iube[te li-
bertatea. De[i s-ar putea s` nu-l mai motiveze faptul c` \i permi]i s`
urce sc`rile f`r` ca tu s`-l ]ii de mån`.

|n parantez` fie spus, \n rarele ocazii cånd vei considera necesar

s` folose[ti „motivarea negativ`“, copiii t`i vor reac]iona la amenin-
]`ri diferite. Unuia s-ar putea s` nu-i pese c` nu-i mai dai bani de
buzunar timp de o s`pt`mån`, \n timp ce altul ar putea fi devastat.
Va fi vorba despre acelea[i principii pe care le valorifici \n cazul
motiv`rii pozitive: libertate, bani, prestigiu, aprobare.

|n concluzie, nu presupune c` pu[tii t`i sunt la fel unul cu cel`-

lalt sau la fel cu tine. Uneori dureaz` destul de mult pån` s` desco-
peri care este stimulentul potrivit pentru fiecare, dar dac` te gån-
de[ti [i experimentezi suficient, vei g`si \ntotdeauna ceva.

103
 NU PO}I FOLOSI
ACELEA{I VECHI STIMULENTE
CU FIECARE COPIL,
PENTRU C~ NU VOR FUNC}IONA.

104
 REGULA 42

Fiecare copil ar
trebui s` aib` un
domeniu \n care
s` [tie c` exceleaz`
Am un v`r care are dizabilit`]i severe de \nv`]are [i o coordona-
re slab` din punct de vedere fizic, ceea ce face ca arta, sportul sau
chiar joaca s` fie extrem de dificile pentru el. Sincer, mul]i ani a fost
greu s`-mi dau seama care este punctul lui forte. Fratele lui era un
muzician foarte talentat, c`ruia \i pl`cea s` asculte muzic` [i, cu tim-
pul, a devenit clar c`, de[i John nu putea s` cånte la un instrument,
a[a cum f`cea fratele lui, avea un sim] special pentru muzic`, \n sen-
sul c` recuno[tea extrem de u[or orice melodie. Dac` puneam o ca-
set` \n ma[in`, dup` dou` m`suri \ncepea s` cånte primul vers al
melodiei. A[adar iat` c` [i el este foarte bun la ceva – ar putea ori-
cånd cå[tiga „Recunoa[te melodia!“, \mpotriva oricui.

Majoritatea copiilor sunt mult mai noroco[i – ei nu au soarta atåt

de potrivnic`. Dar exemplul de mai sus demonstreaz` faptul c` pån`
[i copiii cei mai n`p`stui]i au punctele lor forte. Copilul t`u are
nevoie s` [tie c` e bun la ceva, pentru respectul fa]` de sine. Dac` vrei
ca el s` creasc` sim]ind c` poate aduce ceva concret, pozitiv, \n lumea
din jurul s`u [i s` fie måndru de asta, atunci de aici trebuie s` \ncepi.

105
Pe m`sur` ce trece timpul, va c`p`ta \ncrederea de a g`si alte lucruri
la care este, de asemenea, bun. Unii pu[ti sunt buni la o gr`mad` de
lucruri, al]ii doar la unul sau dou` care conteaz` cu adev`rat pentru
ei. Treaba ta este s`-]i urm`re[ti continuu copiii pån` g`se[ti lucrul
acela \n care ei exceleaz` [i s` te asiguri c` sunt con[tien]i de el.

G~SE{TE LUCRUL ACELA

|N CARE EI EXCELEAZ~...
NU TREBUIE S~ FIE CEVA
ACADEMIC
SAU |N LEG~TUR~ CU {COALA.

Nu trebuie s` fie ceva academic sau \n leg`tur` cu [coala

(muzic`, sport, art`), de[i acestea sunt domenii foarte potrivite. Ar
putea fi faptul c` are o memorie excelent` [i \]i poate aminti toate
lucrurile pe care ai uitat s` le pui pe lista de cump`r`turi. Sau poate
c` este persoana cea mai organizat` din familie [i singurul care
reu[e[te s` p`streze DVD-urile \n ordine. Sau poate g`te[te ni[te
macaroane cu brånz` delicioase, sau se \n]elege foarte bine cu ani-
malele. Ai gij` ca el s` [tie c` exceleaz` \n domeniul respectiv [i –
aproape mai important – asigur`-te c` [tie c` tu [tii c` exceleaz`.

Apropo, \n cazul fra]ilor mai mici din cadrul unei familii, Re-
gula devine mai important`. Copiii cei mari fac \n general o mul]i-
me de lucruri mai bine decåt fra]ii lor mai mici, pentru mult timp.
Dac` ai mai mul]i copii, este destul de greu pentru cei mici s`
str`luceasc` (eu am fost num`rul cinci, a[a c` [tiu despre ce vor-
besc). Deci asigur`-te c` cei mici reu[esc [i ei s`-[i g`seasc` ni[a.

106
 REGULA 43

|nva]` s` apreciezi
tr`s`turile de
caracter care \]i
amintesc de altcineva
Cånd fiica mea era mai mic`, \mi amintea de ambele ei bunici.
(De defectele lor.) Nu vreau s-o jignesc \n niciun fel, dar, dac` a[ fi
avut posibilitatea de a alege, nu cred c` asta a[ fi ales s` creez (cel
pu]in nu s` semene cu AMÅNDOU~). Pe m`sur` ce cre[tea \mi
amintea din ce \n ce mai mult de bunicile ei. Bine\n]eles c` mo[te-
nise [i unele dintre calit`]ile lor, dar nu observam asta. Defectele
erau cele care se aruncau ostentativ \n fa]a mea.

Cu toate astea, era fiica mea. {i o iubeam necondi]ionat. A[a c`

am \nv`]at s` iubesc la ea acele tr`s`turi pe care la \nceput era greu
s` le remarci. {tiu, nu e u[or, dar trebuie s` faci asta \ntrucåt nu-]i
po]i \nvinui copiii pentru mo[tenirea lor genetic`. M`car am deve-
nit mai \n]eleg`tor fa]` de bunicile ei...

Cel mai greu e s` \nve]i s` iube[ti o calitate care \]i aminte[te de

fostul t`u partener. Dac` e[ti divor]at sau desp`r]it, copiii \]i vor
aduce mereu aminte de „fostul“, iar tu trebuie s` \nve]i s` iube[ti
aceast` latur` a lor, chiar dac` o ur`[ti \n cel`lalt p`rinte.

107
 Nici eu nu am toate r`spunsurile, iar subiectul `sta este unul
dificil. Dar pot s`-]i spun ce m` ajut` pe mine. Mi-am dat seama,
\ntr-un final, c` nu exist` tr`s`turi de caracter 100% negative; con-
teaz` cu adev`rat doar felul \n care oamenii \[i folosesc \nclina]iile
naturale. Cunosc o doamn` care, copil fiind, era incredibil de \nc`-
p`]ånat`. Vreau s` spun – din cale-afar` de \nc`p`]ånat`. A crescut
[i a devenit ap`r`toare a drepturilor celor nevoia[i. Trebuie s` fii
incredibil de \nc`p`]ånat [i de hot`råt ca s` reu[e[ti s` schimbi ceva
\n lumea politicienilor c`rora se pare c` nu le pas`. |ntre timp, \n
via]a personal` s-a \mblånzit [i a devenit o tån`r` \ncånt`toare. De
obicei, spunem c` \nc`p`]ånarea este o tr`s`tur` negativ`, nu-i a[a?
Ei bine, nu [i \n cazul ei.

NU EXIST~
TR~S~TURI DE CARACTER
100% NEGATIVE.

Doar pentru c` pu[tiul t`u \]i aminte[te de mama lui sau de tat`l
t`u, sau de m`tu[a Betty nu \nseamn` c` \[i va folosi \n acela[i fel
\nsu[irile. A[a c` nu e nevoie s` le respingi. {tii ce ai de f`cut:
insufl`-i valorile care \i vor asigura folosirea \n]eleapt` a talentelor
sale naturale.

108
 REGULA 44

Caut` similitudinile
dintre voi
Mda, cu anumi]i copii po]i s` sari direct la Regula urm`toare.
Uneori, copilul \]i aminte[te de tine \n mod constant, iar greutatea
\n cazul `sta e doar s`-]i aduci aminte c` el nu gånde[te chiar \ntot-
deauna la fel cu tine.

Dar unii copii sunt exact pe dos. Te ui]i la ei [i te \ntrebi serios

cum e posibil s` fie ai t`i. Nu ai absolut nimic \n comun cu ei [i n-ai
nici cea mai vag` idee despre modul \n care func]ioneaz` mintea lor.
De cele mai multe ori nu le \n]elegi comportamentul [i pace. De ce
ar izbucni cineva \n lacrimi atunci cånd te \nfurii, te \ntrebi tu, \n loc
s`-]i r`spund`? Cum de prefer` s` se joace cu molu[te [i cu p`ian-
jeni cånd tu nu supor]i nici s` te gånde[ti la aceste creaturi?

Evident, n-ai niciun motiv s` \i iube[ti pe ace[ti copii mai pu]in

decåt pe ceilal]i. Dar uneori s-ar putea s`-]i fie greu s` faci fa]` mo-
mentelor lor mai emo]ionale atunci cånd acestea sunt de ne\n]eles
pentru tine. Poate c` partenerul t`u se descurc` mai bine pentru c`
se identific` mai u[or cu ei, dar asta nu face decåt s` sublinieze
diferen]a.

Eu [tiu exact ce sim]i \n astfel de cazuri, pentru c` am fost \n

aceast` situa]ie. Gånde[te-te c` 50% din genele copilului provin de
la tine, a[a c` trebuie s` recuno[ti ceva tr`s`turi de caracter. G`se[te
aceste similitudini pentru c`, dac` nu le g`se[ti, copilul ar putea

109
interpreta lipsa ta de empatie cu lipsa dragostei. Mai ales dac` are
fra]i sau surori, ar putea realiza, incon[tient, c` pari mai apropiat de
cel`lalt/ceilal]i copil/copii. Poate fi dificil, mai ales dac` e[ti [i de
sex opus lui.

Oricine are un copil adoptat \]i va spune cåt e de important s` g`-

se[ti o lungime de und` comun`. Mul]i p`rin]i adoptivi se str`duiesc
foarte mult \n sensul `sta, pentru c` sunt suficient de de[tep]i \ncåt
s`-[i dea seama c` e vital s` g`seasc` un teren comun cu copiii lor. E
adev`rat, unii dintre noi ne sim]im atåt de diferi]i de copiii no[tri
biologici \ncåt trebuie s` facem acela[i efort pentru a ne conecta cu ei.

Prin urmare, continu` s` cau]i pån` g`se[ti. Bine\n]eles, copiii se

schimb` [i uneori un copil cu care \]i era foarte greu s` te identifici
ajunge s`-]i semene din ce \n ce mai mult pe m`sur` ce cre[te. Dar nu
conta pe asta. G`se[te interese comune, descoper` c` v` plac acelea[i
c`r]i, \ntreab`-]i p`rin]ii ce asem`n`ri observ` \ntre voi. Str`duie[te-te
s`-]i faci timp numai pentru voi doi [i vezi dac` ave]i ceva gusturi
comune, chiar dac` personalit`]ile voastre par total opuse.

Dac` faci toate astea, copilul t`u se va sim]i iubit [i va sim]i c` face
parte din familie, ceea ce este foarte important. Iar bonusul va fi c`
deseori de la copiii cei mai diferi]i de tine ai cele mai multe de \nv`]at.

50% DIN GENELE COPILULUI

PROVIN DE LA TINE,
A{A C~ TREBUIE
S~ RECUNO{TI CEVA
TR~S~TURI DE CARACTER.

110
 REGULA 45

G`se[te la ei
calit`]i pe care
s` le admiri
N-are niciun rost s` tr`ie[ti dac` nu \nve]i permanent. Ai putea
foarte bine s` dai ortul popii acum. Unul dintre cele mai bune lu-
cruri care ]i se \ntåmpl` ca p`rinte este acela c` po]i \nv`]a atåt de
multe de la copiii t`i.

Ar fi tare plictisitor dac` pu[tii t`i ar fi exact ca tine. Unde ar mai

fi distrac]ia? Deci nu te a[tepta s` fie ca tine, pentru c` nu vor fi. {i
nici lor nu le vor conveni lucrurile pe care le faci tu. Dac` \]i place
cricketul, ei vor fi microbi[ti. Dac` e[ti \nnebunit dup` haine, ei nu
vor mai ie[i din blugii lor nesp`la]i de 4 luni. Asta e meseria lor.
Sunt programa]i s` se separe de tine [i vor face asta din ce \n ce mai
intens pe m`sur` ce cresc, ac]ionånd diferit [i petrecåndu-[i timpul
\n alte moduri decåt o faci tu.

AR FI TARE PLICTISITOR
DAC~ PU{TII T~I
AR FI EXACT CA TINE.

111
 A[adar, \n loc s`-]i par` r`u v`zånd cum copiii merg pe o alt`
cale decåt tine, bucur`-te pentru ceea ce po]i \nv`]a de la ei. Pu[tii
t`i \]i pot ar`ta lucruri de care n-ai auzit, la care nu te-ai gåndit – [i
ce \ncånta]i sunt s` te poat` \nv`]a ceva ce tu nu [tii sau nu po]i s`
faci! Te pot \nv`]a lucruri cu adev`rat interesante ([i m` refer aici
mai ales la tehnologie). {i, cel mai pl`cut, copiii t`i se pot purta a[a
cum ]i-ar pl`cea [i ]ie s` te por]i. Da, pu[tii se pot descurca de mi-
nune \n situa]ii cu care tu te-ai luptat dintotdeauna.

Sunt atåtea de admirat la orice copil, iar admira]ia ta va \nsem-

na mai mult pentru el decåt a oricui altcuiva (chiar dac` nu vrea s`
recunoasc`). Unul dintre copiii mei spune oamenilor \n fa]`, deschis
[i franc, ceea ce gånde[te, f`r` s`-i pese dac` ceilal]i \l plac sau \l
aprob`. Mie lucrul `sta mi se pare cåt se poate de natural, dar mama
lui, c`reia i-a fost \ntotdeauna greu s` se impun` [i care a fost
blestemat`* cu o puternic` nevoie de a se face pl`cut` chiar [i de
c`tre oameni de care nu-i pas`, \l admir` enorm pentru abilitatea sa
de a fi clar [i de a se impune. (Destul de amuzant este c` ea nu mai
e la fel de admirativ` cånd eu fac exact acela[i lucru.)

Mai am [i un alt copil, care este diplomatul suprem. Eu m`

sfor]ez s` fiu cåt de cåt diplomat atunci cånd este cazul, dar nu m`
simt confortabil. Pe cånd la el totul vine natural [i sunt deseori uimit
de tacticile pe care le adopt` pentru a dezamorsa poten]iale con-
flicte. Dac` nu reu[esc s` \nv`] de la el, n-am s` mai \nv`] niciodat`,
pentru c` el este cel mai bun exemplu pe care-l [tiu [i mai e [i per-
manent sub nasul meu.

* Sunt vorbele ei, nu ale mele.

112
 REGULA 46

Las`-i s` fie mai

buni decåt tine
|mi amintesc c` \ntr-o vacan]` am v`zut odat` un p`rinte str`-
duindu-se cu disperare s`-[i bat` la tenis fiul adolescent. B`iatul \n-
cerca s` cå[tige, dar taic`-s`u era [i mai hot`råt s` reziste. Tat`l era
ro[u la fa]`, gåfåia [i asuda, dar trebuia s` loveasc` mingea \napoi
peste plas` cu orice pre]. {i a reu[it. |n cele din urm` a cå[tigat [i au
p`r`sit terenul, tat`l ar`tånd stors de puteri, dar infatuat, [i fiul –
resemnat. |mi imaginez c` era obi[nuit.

Mi-a p`rut r`u pentru el. Pentru tat`, vreau s` spun. Satisfac]ia
de moment a cå[tigului nu se compar` cu satisfac]ia de durat` de a
vedea \ncåntarea pe fa]a copiilor atunci cånd te \ntrec. M-am conso-
lat cu gåndul c` era doar o problem` de timp. Pu[tiul juca bine [i,
mai devreme sau mai tårziu, pe m`sur` ce el va deveni mai puter-
nic, iar tat`l lui va \mb`tråni, \i va veni [i lui råndul.

Acum, [i tu, [i eu [tim c` acesta nu era un P`rinte. {i \nc` nu

]i-am spus c` nici m`car nu-[i \ncuraja fiul – b`nuiesc c` era prea
\ngrijorat c` ar fi putut fi \nvins. Sigur, nu-i po]i l`sa \ntotdeauna pe
copii s` te \ntreac` la absolut orice – ar fi \ngrozitor de arogant din
partea ta. Po]i s-o faci cånd au 2 ani, dar nu-i mai po]i p`c`li cånd
au 12. Dar pot [i ei cå[tiga din cånd \n cånd; tot ceea ce trebuie s`
faci este s` nu te str`duie[ti atåt de absurd de tare ca tat`l cu tenisul.
{i \i po]i \ncuraja atunci cånd pierd: „Cånd o s` ai lovitura de rever
la fel de bun` ca forhendul, n-o s` mai am nicio [ans`.“

113
 Iar dac` la tenis nu sunt \nc` a[a de buni ca tine, du-te [i
ca]`r`-te \n copaci cu ei. Sau \noat`. Sau face]i \mpreun` pr`jituri.
Sau cånta]i la pian. Sau juca]i jocul preferat la PlayStation. G`se[te
ceva ce ei fac mai bine decåt tine [i face]i \mpreun` lucrul acela. Este
cu mult mai distractiv decåt s` cå[tigi (cel pu]in cånd e vorba despre
copilul t`u).

{i \nc` ceva. Ce crezi c` l-a \nv`]at tat`l tenisman pe copilul lui

despre cum s` piard`? Nimic. Zero. Canci. Tot ce i-a comunicat a
fost: „Ai grij` ca asta s` nu ]i se \ntåmple niciodat`.“ {i-a ratat [ansa
de a-i demonstra copilului cum s` piard` cu gra]ie. De fapt, nu-i a[a
de r`u s` pierzi atåta vreme cåt [tii cum s` pierzi.

NU-I A{A DE R~U

S~ PIERZI ATÅTA VREME
CÅT {TII CUM S~ PIERZI.

114
 REGULA 47

Atitudinea este la
fel de important`
ca realiz`rile
Pentru ce-]i lauzi cel mai mult copilul? Note bune la [coal`?
Rezultate bune la examene? O medalie la sport? Cå[tigarea con-
cursului la muzic`?

Bravo! Dac` e[ti un P`rinte, te-ai prins c` asta este o \ntrebare-

capcan` [i c` r`spunsul ar trebui s` fie: pentru niciuna dintre cele de
mai sus. Bine\n]eles c` este important s`-]i felici]i copiii pentru toate
aceste realiz`ri. Conteaz` pentru ei [i ar fi cu adev`rat nec`ji]i dac` nu
]i-ar p`sa. Dar lucrurile pentru care merit` cele mai multe laude au
de-a face cu atitudinea [i cu comportamentul lor, nu cu realiz`rile.

{tiu o feti]` care chiar se lupt` s` se poarte frumos. Vrea cu ade-

v`rat, dar este a[a de plin` de energie \ncåt uneori pur [i simplu nu
poate fi cuminte. Din nefericire pentru ea, are o sor` mai mare care
se comport` perfect. Uneori, oamenii le compar` [i remarc` ce dife-
ren]` e \ntre cele dou` surori [i cåt de frumos se poart` cea mare spre
deosebire de cea mic` (\mi face pl`cere s` spun c` p`rin]ii lor au
atåta minte \ncåt s` nu fac` astfel de comentarii). |mi pare r`u pen-
tru cea mic`, v`d c` se str`duie[te atåt de mult s` fie cuminte. Sora
ei, \n schimb, nu se str`duie[te deloc. Deci, care merit` mai multe
laude? (Apropo, \ntorcåndu-ne la Regula 32, acesta este un exemplu

115
excelent de eficien]` a motiv`rii pozitive. Feti]a se str`duie[te mult
mai mult atunci cånd oamenii remarc` ce frumos s-a purtat.)

Lucrurile pentru care \l lauzi sau \l recompensezi pe copil \i spun

multe despre ceea ce tu consideri c` este important \n via]`. |l ajut`
s`-[i defineasc` valorile. A[adar, dac` \i lauzi realiz`rile, rezultatele
[colare, premiile, succesul, \i comunici c` acestea sunt lucrurile care
conteaz` ([i \l presezi s` continue s` ob]in` rezultate tot mai bune,
premii, succes). |n timp ce dac` lauzi efortul, perseveren]a, progresul,
diploma]ia, integritatea, onestitatea – iat` \n ce va crede copilul t`u.

LUCRURILE PENTRU CARE |L

LAUZI SAU |L RECOMPENSEZI PE
COPIL |I SPUN MULTE DESPRE
CEEA CE TU CONSIDERI
C~ ESTE IMPORTANT |N VIA}~.

Evident c` ai nevoie de o combina]ie. Nu spun c` trebuie s`

ignori realiz`rile copilului. Spun doar c` e bine s` te asiguri c` recu-
no[ti toate lucrurile care vrei s` conteze pentru el [i c` te gånde[ti
pu]in la echilibrul pe care-l urm`re[ti.

116
 REGULA 48

P`streaz`-]i temerile
[i nesiguran]a
pentru tine
Uite un scenariu care s-ar putea s`-]i par` cunoscut – eu, unul,
l-am v`zut de nenum`rate ori. E[ti la gr`dina zoologic`, \n pavilionul
reptilelor. O familie prive[te un [arpe frumos, cu solzi ce formeaz` un
model superb, cum se mi[c` gra]ios de-a lungul unei ramuri. Cu ochii
la [arpe, mama* spune: „|\\\h! E oribil!“ La fel se \ntåmpl` de obicei \n
fa]a p`ianjenilor [i din nou la bazinul scorpionilor.

Din fericire, majoritatea pu[tilor sunt suficient de de[tep]i \ncåt

s` nu dea aten]ie acestui tip de remarc`. ({i majoritatea mamelor
sunt suficient de de[tepte \ncåt s` nu fac` acest tip de remarc`.) Dar
sunt [i unii copii sensibili sau influen]abili care vor \nv`]a s` zic`
„|\\\h!“ reptilelor [i insectelor tåråtoare doar pentru c` ni[te adul]i
au fost atåt de neinspira]i \ncåt s` dea un prost exemplu. De fapt,
aceste creaturi sunt frumoase, [i copiii ar trebui \ncuraja]i s` le apre-
cieze sau cel pu]in s` ajung` singuri la o opinie negativ`, \n loc s`
primeasc` \ncuraj`ri energice.

Copiii sunt puternic influen]a]i de noi, a[a c` dac` nu e[ti atent

\i po]i \mpov`ra cu tot felul de griji inutile. De vreme ce oricum sunt
* M-am gåndit serios [i \ndelung dac` s` spun asta, pentru c` e o remarc` sexist`,
dar z`u c` \ntotdeauna mama este cea care vorbe[te!

117
constrån[i s` aib` propriile lor temeri, chiar nu mai au nevoie [i de
ale tale. A[a c` faci mai bine s` le p`strezi pentru tine.

Unei Mame pe care o cunosc \i este foarte fric` de p`ianjeni. O fric`

la limita fobiei. Dar pentru c` nu vrea ca feti]a ei s` simt` la fel, dac` un
p`ianjen se r`t`ce[te cumva \n camera fetei, mama \[i face apari]ia
imediat cu o m`tur` \n mån` pentru a prinde creatura ofensatoare [i
pentru a o da afar` pe geam. Dup` aceea tremur` ore \ntregi, dar feti]a
habar nu are, deoarece mama este hot`råt` s`-[i p`streze spaimele pen-
tru ea. (Ei, de cele mai multe ori totul merge strun`, dar o dat` mama a
sc`pat din gre[eal` p`ianjenul, [i-a dat seama, dar pur [i simplu nu a
fost \n stare s`-l caute. A[a c` s-a pref`cut c` d` p`ianjenul afar` pe fe-
reastr`, ca de obicei. Animalul a fost g`sit abia cånd feti]a s-a dus la
culcare [i a dat la o parte p`tura ca s` se bage \n pat; iar acolo, \n
mijlocul patului, ai ghicit, trona p`ianjenul. Hopa!)

Bine\n]eles c` nu vorbesc doar despre p`ianjeni sau [erpi.

Vorbesc [i despre temeri ca, de exemplu, teama de a fi r`pit. Sigur
c` vrei s` le insufli copiilor t`i o pruden]` s`n`toas`, dar nu o fric`
excesiv`, dispropor]ionat` fa]` de riscuri. O astfel de fric` le poate
limita enorm [i inutil via]a social`. Sau s` vorbim despre teama de
e[ec? {tiu un tat` care [i-a descurajat copiii \n asemenea hal \ncåt
s`rmanii n-au mai dat la facultate pentru c` ar fi fost atåt de sup`ra]i
dac` n-ar fi intrat...

Uneori e greu s`-]i mu[ti limba [i s` taci. Cu siguran]`, uneori

copiii vor prinde semnalele ascunse pe care tu nu vrei s` le trans-
mi]i. Dar cu cåt \ncerci mai mult s`-]i ascunzi temerile personale, cu
atåt ai mai multe [anse s` reu[e[ti. Asta le va da copiilor t`i liber-
tatea de a se bucura de via]` [i de a-[i descoperi propriile temeri,
f`r` ajutorul t`u.

118
 DE VREME CE ORICUM
SUNT CONSTRÅN{I S~ AIB~
PROPRIILE LOR TEMERI,
CHIAR NU MAI AU NEVOIE
{I DE ALE TALE.

119
REGULA 49

Ai grij` la
«programare»
Am fost coleg la [coal` cu un pu[ti al c`rui tat` a \nc`run]it
devreme, pe la 30 de ani. Tat`l era teribil de jenat din cauza asta [i
o ]inea \ntr-una despre cåt de \ngrozitor este s` fii c`runt a[a de
tån`r. Ghici ce s-a \ntåmplat? Exact, fiul lui a \nc`run]it [i el pe la
30 de ani. {i cum toat` copil`ria sa i s-a spus numai cåt e de jenant
[i de groaznic s` ]i se \ntåmple un astfel de lucru, evident c` [i el se
sim]ea \ngrozitor de jenat. Tat`l lui a \ncercat s`-l \ncurajeze, dar
bine\n]eles c` totul suna acum fals – nu po]i s` spui timp de 25 de
ani c` un lucru este \ngrozitor pentru ca deodat` s` te r`zgånde[ti [i
s` te a[tep]i s` fii credibil.

Ce anume nu-]i place la tine? E[ti gras (dup` p`rerea ta)? Chel? Ai
un nas ilar? Genunchi ciuda]i? Te bålbåi? Dac` da, atunci te rog
p`streaz`-]i p`rerile pentru tine. Dac` nu aduci vorba despre ele,
copiii t`i nu vor avea motive s`-[i formeze o p`rere negativ` referitoare
la aceste tr`s`turi. S-ar putea ca ei s` le mo[teneasc`. Tot ceea ce spui
acum despre tine va avea ecou \n urechile lor peste 20 sau 30 de ani.

TOT CEEA CE SPUI ACUM

DESPRE TINE VA AVEA ECOU
|N URECHILE LOR
PESTE 20 SAU 30 DE ANI.

120
 S` presupunem acum c` tat`l colegului meu ar fi fost måndru
de p`rul s`u c`runt (sau cel pu]in ar fi pretins c` e måndru). S` pre-
supunem c` ar fi glumit cu fiul lui: „Eu cred c` m` face s` ar`t mult
mai distins, tu ce zici?“ Colegul meu ar fi avut o cu totul alt` impre-
sie despre sine cånd ar fi \nc`run]it la råndul lui.

Nu ar trebui s` ne critic`m unul pe cel`lalt \n fa]a copiilor (da,

a[a e, nici atunci cånd copiii nu sunt prin preajm`), pentru c`,
evident, se aplic` acela[i principiu. Nu-]i tachina partenerul pentru
c` poart` ochelari, nu-i spune „cheliu]`“, nici m`car cu afec]iune,
nu-l critica pentru c` s-a \ngr`[at. |]i programezi copiii subliminal [i
nu vei descoperi r`ul pe care l-ai f`cut decåt cånd va fi prea tårziu.
Nu-i vei convinge cånd vei schimba placa peste 30 de ani: „Oh, dra-
gule, dar nu m` refeream la tine. Tu ar`]i mult mai bine chel decåt
mine.“

Dac` [tii c` e foarte probabil ca pu[tii t`i s` mo[teneasc` o anu-

mit` tr`s`tur`, ai face bine s` le-o prezin]i \ntr-o lumin` favorabil`.
Spune-i partenerului cåt de intelectual \l fac s` arate ochelarii sau
scoate \n fa]` avantajele pe care le are o femeie \nalt`, \n loc s` sub-
liniezi dezavantajele. Nu [tii niciodat`, s-ar putea s` te convingi [i
pe tine \nsu]i.

121
REGULA 50

Nu \ncerca s` ai
un copil perfect
Regula 2 era despre tine, care nu e[ti perfect. Ei bine, acum e
råndul copilului t`u. Dac` \ncerci s` cre[ti un copil perfect, vei e[ua
lamentabil. |n plus, \]i vei supune copilul unei presiuni incorecte [i,
a[a cum noi, P`rin]ii, [tim deja, este foarte u[or s` supui copilul unei
prea mari presiuni, [i acesta este un Lucru R`u.

|n orice caz, cine vrea un copil perfect? De fapt, ca s` fim mai

concre]i, ce este un copil perfect? Nu-mi pot imagina a[a ceva. To]i
copiii \ntålni]i care se comportau impecabil – care nu f`ceau nicio-
dat` vreo gre[eal`, care se chinuiau permanent s`-[i mul]umeasc`
p`rin]ii [i profesorii, \nv`]au din greu la [coal` [i aveau \ntotdeauna
lec]iile gata la timp – erau \ngrozitor de plictisitori [i lipsi]i de per-
sonalitate.

Copiii care mi-au pl`cut cel mai mult, care aveau personalit`]i
calde [i puternice aveau [i defecte cu nemiluita. Fie aveau tendin]a
de a fi exagerat de pozna[i, fie se \nfuriau cam repede cånd erau
sco[i din pepeni, ori aveau un sim] al umorului care uneori mergea
cam prea departe, sau o \nclina]ie c`tre lene (pe care, \n general, o
compensau cu [arm). Am cunoscut nenum`ra]i copii fabulo[i de-a
lungul timpului, care au devenit adul]i nemaipomeni]i, dar cu måna
pe inim` pot spune c` absolut niciunul dintre ei nu era perfect.
Slav` Cerului!

122
 Nu a[tepta de la copii s` fie mini-adul]i. Ei trebuie s` aib` toate
acele imperfec]iuni pe care cre[terea [i dezvoltarea sunt menite s` le
elimine. Dac` ar fi perfec]i la 10 ani, ai putea s`-i expediezi s` fie
bancheri. Dar ai z`d`rnici scopul urm`torilor cå]iva ani. Copil`ria
este pentru a fi copil [i, personal, cred c` pu[tii se descurc` cel mai
bine atunci cånd nu dispar chiar toate acele imperfec]iuni despre
care am vorbit un pic mai sus. Cine \[i dore[te un copil adult care
n-are niciodat` o sclipire juc`u[` \n ochi sau un strop de \nfl`c`rare,
sau un sim] cam stupid al umorului, sau un pic de sim] s`lbatic al
aventurii r`mas \n el?

Unicul tip de copil pe care merit` s`-]i propui s`-l cre[ti este
copilul care este capabil s`-[i dezvolte propria personalitate cu si-
guran]` de sine [i care \n]elege c` nu trebuie s` r`neasc` al]i oameni
\n tot acest timp. ~sta e cel mai bun lucru posibil. M` bucur s` spun
c` \n aceast` categorie intr` o gr`mad` de copii. {i sunt sigur c`
niciunul dintre ei nu e perfect.

COPIII CARE MI-AU PL~CUT

CEL MAI MULT,
CARE AVEAU PERSONALIT~}I
CALDE {I PUTERNICE
AVEAU {I DEFECTE CU NEMILUITA.

123
REGULI
PENTRU
FRA}I
 Dac` ai mai mult de un copil, ]i-ai dat deja seama singur c` s-au
schimbat datele problemei [i c` e nevoie de un set special de Reguli.
|l cunosc pe directorul unei [coli de b`ie]i care a fost rugat de un
]`ran din zon`, cu multe decenii \n urm`, s`-i \mprumute unul din-
tre studen]i pentru a-l ajuta pu]in la ferm`. Directorul a zis c` poate
g`si cu siguran]` mai mul]i voluntari dornici s` ajute. Dar ]`ranul a
refuzat politicos, spunånd: „Un b`iat e un b`iat, doi b`ie]i \nseamn`
o jum`tate de b`iat, iar trei b`ie]i \nseamn` niciun b`iat.“

F`r` \ndoial` c` ar fi spus cam acela[i lucru [i despre fete. Cu cåt

pui laolalt` mai mul]i copii, cu atåt e mai dificil s`-i ]ii pe to]i sub
control. Nu atåt din cauza num`rului lor, cåt din cauza interac]iu-
nilor dintre ei. A[adar, aceast` sec]iune cuprinde cele mai impor-
tante Reguli care s` te scoat` la liman dac` ai doi sau mai mul]i
copii. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` toate Regulile se aplic` la
fel de bine [i \n cazul fra]ilor vitregi.

127
REGULA 51

D`ruie[te-i
unul altuia
Cred c` aceasta este cea mai important` Regul` pentru fra]i [i
este Regula c`l`uzitoare pentru toate celelalte. A[a c` fii atent. Cel
mai important lucru pe care po]i s`-l faci pentru copiii t`i este s` le
oferi cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei.

Po]i cre[te fra]i \n multe feluri – \i po]i separa \n mod deliberat

sau \i po]i uni. {i dac` scopul t`u este acela de a-i uni, vei avea pro-
babil bucuria de a-i vedea pe copiii t`i fiind cei mai buni prieteni pe
via]`. Odat` ce au devenit adul]i, vor avea nevoie de fra]ii lor cu
care sunt pe picior de egalitate la fel de mult cum vor avea nevoie [i
de p`rin]i, dar care, inevitabil, nu le sunt egali (nu c` le-am fi supe-
riori, dar rela]ia nu este [i nici nu ar trebui s` fie echilibrat`; \nainte
de a m` contrazice, cite[te Regula 94). |n plus, probabil c` fra]ii le
vor fi aproape mult timp dup` ce tu nu vei mai fi.
Cunosc familii ai c`ror membri sunt risipi]i prin toat` lumea, dar
cånd unul dintre ei are necazuri, fra]ii sunt cei pe care pot conta, chiar
dac` sunt la continente distan]`. Dac` asta-]i dore[ti pentru copiii t`i
([i ca P`rinte bine\n]eles c` asta-]i dore[ti), preg`tirea \ncepe acum.

Exist` o mul]ime de metode care s` te ajute s`-i une[ti pe copiii

t`i. Pentru \nceput, po]i refuza s` \ncurajezi påra („Chiar dac` sora
ta a l`sat robinetul deschis, tu n-ar trebui s-o pår`[ti. A[a ceva nu se
face, este un lucru uråt.“). Astfel transmi]i un mesaj clar cum c` nu
apreciezi faptul c` se poart` uråt unul cu cel`lalt.

128
 Apoi \i po]i \ncuraja s` se ajute reciproc: „Eu nu sunt prea tare
la matematic`, dar sunt sigur c` Sam te poate ajuta la lec]ii.“ Dac`
se poart` frumos \i po]i recompensa pe to]i \n grup – fiecare pri-
me[te o por]ie de trata]ie pentru c` au preg`tit masa \mpreun` sau
deoarece cåinele a fost scos la plimbare \n fiecare zi s`pt`måna asta.
Vorbe[te cu to]i odat`, \n timpul mesei sau \n ma[in`, spune-le
tuturor ce se \ntåmpl`: „Bunica [i bunicul vin la noi weekendul
viitor...“
Pe m`sur` ce cresc, implic`-i pe to]i \n luarea deciziilor referi-
toare la locul unde ve]i merge \n vacan]` sau la culoarea \n care ve]i
zugr`vi baia. Este la fel de important s` te str`duie[ti s` elimini din
fa[` orice prilej de rivalitate sau de gelozie \ntre copii. Mai multe
despre asta pu]in mai \ncolo, \n special \n Regula 56.

{i \nc` un lucru care leag` \ntotdeauna oamenii \ntre ei, fie ei

fra]i sau nu: permite-le s` se uneasc` \mpotriva unui du[man
comun. Cum ce du[man? Tu, fire[te. Nimic nu leag` fra]ii \ntre ei
mai rapid decåt posibilitatea de a se plånge \mpreun` de p`rin]ii lor.
Orice ne\n]elegeri m`runte dintre ei vor fi date uit`rii [i vor fi \n
deplin` \n]elegere unul cu cel`lalt. A[a c` data viitoare cånd iei o
decizie cu care niciunul dintre ei nu e de acord, gånde[te-te c` aju]i
la pecetluirea unei alian]e care va dura o via]`.

NIMIC NU LEAG~
FRA}II |NTRE EI MAI RAPID
DECÅT POSIBILITATEA
DE A SE PLÅNGE |MPREUN~
DE P~RIN}II LOR.

129
REGULA 52

Cearta e s`n`toas`
(\n limite rezonabile)
Dac` ai mai mul]i copii, sunetul ciorov`ielilor nu-]i e deloc
str`in – [i cu excep]ia cazului \n care ai \nceput direct cu
gemeni, ai sesizat diferen]a de la unul la doi sau mai mul]i.
Unii sunt mai cert`re]i decåt al]ii, dar to]i se ciorov`iesc. {i
jum`tate din frustrarea ta vine din faptul c`, de obicei, cearta
este atåt de lipsit` de sens. Sau nu e?

Conteaz` cu adev`rat al cui este jocul acela? Sau cine are panto-
fii mai cool? Sau cine iese primul pe u[a din fa]`? (Da, ai mei s-au
certat cu ferocitate pe tema asta.) R`spunsul este, evident, nu. Cel
pu]in nu pentru tine.

Dar conteaz` faptul c` pu[tii no[tri \nva]` s` se certe. De ce?

Pentru c` pån` nu vor [ti cum s` se certe corect nu vor \nv`]a cum
s` fac` s` nu se certe. {i noi vrem din toat` inima ca ei s` creasc`
fiind \n stare s` nu se certe. Ai observat c` adul]ilor care au crescut
f`r` fra]i (poate [i tu e[ti singur la p`rin]i) le e mai dificil s` fac` fa]`
conflictelor? Trebuie s` lupte cu tendin]a de a fi prea agresivi sau, \n
extrema cealalt`, prea timizi, \n timp ce majoritatea diploma]ilor
naturali pe care i-am \ntålnit au crescut cu fra]i sau surori.

Singurul mod de a \nv`]a despre diploma]ie, compromis [i toate

celelalte abilit`]ii similare la care copiii mici ([i mult prea mul]i
adul]i) nu sunt prea buni este cearta. Da, ciorov`iala te \nva]` cum

130
po]i [i cum nu po]i s`-i determini pe ceilal]i s` coopereze cu tine. |n
timp, copilul \nva]` c` fratele lui devine mult mai pu]in \ndatoritor
dac`-i d` un pumn \n fa]` sau c` sora sa nu-l las` s` intre \n camera
ei decåt dac` [i el, la råndul lui, o las` s` intre \n camera lui. Este
mult mai greu s` \nve]e toate astea exersånd cu prietenii, pentru c`
exist` riscul s` r`mån` curånd f`r` prieteni. Fra]ii, pe de alt` parte,
nu pot spune: „Dac` nu te joci cu mine n-o s` mai fiu fratele t`u.“ Ei
iart` la nesfår[it, fie [i numai pentru c` n-au de ales.

CIOROV~IALA TE |NVA}~
CUM PO}I {I CUM NU PO}I
S~-I DETERMINI PE CEILAL}I
S~ COOPEREZE CU TINE.

Certurile dintre fra]i sunt deseori lupte pentru putere. Ele sta-
bilesc ierarhia (statutul) sau cine ce spa]iu de]ine (teritoriul), sau cui
\i este permis s` ia propriile decizii (independen]a). Tu trebuie s`
adop]i o politic` de neinterven]ie \n aceste probleme de baz` (chiar
dac` trimi]i trupe speciale de men]inere a p`cii atunci cånd izbuc-
nesc violen]ele), deoarece nu po]i schimba caracterul inerent al copi-
ilor \ncercånd s`-l faci corect. Uit`-te \n Balcani, \n Orientul Mijlociu,
\n Vietnam – pur [i simplu nu merge s` \ncerci s` faci tu alegerile \n
locul lor. {i mam```, cum pot uneori copiii s` par` a aduce la fel de
multe necazuri ca na]iunile aflate \n r`zboi...
A[a c` data viitoare cånd copiii t`i se vor certa (nicio grij`, nu
cred s` ai prea mult de a[teptat), apreciaz` situa]ia. Of, bine, \]i cer
prea mult, dar m`car nu-]i imagina c` ai gre[it undeva sau c` ar tre-
bui s`-i opre[ti din ciorov`ial`. Pentru c`, de fapt, ei nu se ceart`, ci
\nva]` abilit`]i esen]iale pentru via]`.

131
REGULA 53

|nva]`-i s`-[i rezolve

singuri disputele
Ai sc`pat ieftin cu Regula trecut`. Nimic de f`cut decåt s` te
retragi [i s` te relaxezi. Asta este pu]in mai dificil`, dar reprezint` o
continuare esen]ial` a Regulii 52.

Odat` ce ai acceptat faptul c` cearta e un r`u necesar – parte a

lec]iei despre compromis [i cooperare –, va trebui s` accep]i [i c` nu
func]ioneaz` decåt dac`-i la[i pe copii s` continue. Altfel nu vor
\nv`]a decåt c` dac` url` suficient de tare sau lovesc suficient de
puternic, va ap`rea un adult care va rezolva problema pentru ei.
Vor fi foarte dezam`gi]i atunci cånd vor p`r`si c`minul [i nu se va
mai ivi ca prin minune un adult care s` le aplaneze conflictele.

ODAT~ CE AI ACCEPTAT
FAPTUL C~ CEARTA E UN R~U
NECESAR, VA TREBUI S~
ACCEP}I {I C~ NU
FUNC}IONEAZ~ DECÅT
DAC~-I LA{I PE COPII
S~ SE DESCURCE SINGURI.

132
 Din p`cate, o mul]ime de copii cresc astfel. Cu mul]i ani \n urm`
am fost la un seminar unde unui grup de manageri li s-a cerut s`
construiasc` un turn din c`r`mizi avånd forme care mai de care mai
ciudate. M-am speriat v`zånd cåt de repede s-a transformat totul
\ntr-un concurs de ]ipete. Ironic, cånd te gånde[ti c` ideea era s`
descopere cåt de bine pot coopera... Nu conta absolut deloc dac`
turnul st`tea \n picioare sau nu.

Nu, nu exist` o alt` solu]ie: dac` vrei ca pu[tii t`i s` creasc` fiind
\n stare s` reu[easc` la astfel de exerci]ii, ca s` nu mai vorbim de
succesul \n via]` \n general, va trebui s`-]i mu[ti limba [i s` te
obi[nuie[ti cu zgomotul [i cu certurile. Partea amuzant` e c`, taman
cånd te vei obi[nui, majoritatea certurilor vor fi rezolvate f`r` tine.

Bine\n]eles, cu to]ii avem zile \n care nu avem r`bdarea sau tim-

pul de a a[tepta ca pu[tii s`-[i rezolve singuri disputele. |n astfel de
cazuri, fii creativ [i \ncearc` s` intervii f`r` a le r`pi [ansa de a g`si
propria lor solu]ie. De exemplu, le po]i lua juc`ria pentru care se
lupt` sau po]i \nchide computerul, sau televizorul, spunåndu-le:
„V-o dau \napoi/\l deschid atunci cånd amåndoi (sau voi to]i)
c`de]i de acord asupra unei solu]ii.“

Cunosc un cuplu care folose[te un truc magistral. Merge foarte

bine \n cazul lor mai ales pentru c` au numai b`ie]i (sunt \ngrozitor
de competitivi). Organizeaz` ceea ce ei numesc „concursul cinstei“.
Solu]ia e foarte bun` \n special \n acele cazuri \n care nu po]i spera
s` afli cine a pornit cearta. Spui: „O s` organiz`m un concurs ca s`
vedem cine este cel mai cinstit.“ ({tii, `sta e momentul \n care b`ie]ii
cad \n plas` de fiecare dat`.) Apoi \i \ntrebi pe rånd: „Tu ce ai f`cut
[i n-ar fi trebuit s` faci?“ Regula e c` nu se pot referi la ceea ce a
f`cut (chipurile) cel`lalt. Copiii m`rturisesc tot soiul de lucruri [i

133
solicit` s` fie luate \n considerare \nc` 137 de ofense adresate celor-
lal]i, doar pentru a avea [ansa de a cå[tiga concursul. La sfår[itul
confesiunii \i rogi pe to]i s`-[i cear` iertare pentru lucrurile pe care
le-au recunoscut, apoi le dai drumul. „Concursul“ \i ajut` s` \n]e-
leag` c` e nevoie de cel pu]in doi pentru o ceart` – unde mai pui c`
te face s` te sim]i [i tu bine.

134
 REGULA 54

Lucra]i ca o echip`
Nu e vorba despre tine [i partenerul t`u, de[i evident c` [i voi
trebuie s` lucra]i ca o echip`. Dar suntem la sec]iunea despre fra]i,
iar aceast` Regul` este despre a face \ntreaga familie s` lucreze ca o
echip`. Este unul dintre lucrurile care te ajut` s` le oferi copiilor cea
mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei.

Lucrul ca o echip` poate \nsemna s` lucra]i \mpreun`, cot la cot,

sau poate \nsemna s` ave]i fiecare de \ndeplinit cåte o sarcin` pen-
tru ca \n final s` ob]ine]i cu to]ii rezultatul dorit. Nu conteaz` ce
variant` alegi atåta timp cåt copiii [tiu c` este un efort de echip`.

|n casa noastr` exist` o regul` potrivit c`reia la sfår[itul mesei

toat` lumea trebuie s` participe la stråns [i la cur`]at pån` cånd
buc`t`ria e lun`. Abia atunci ne oprim cu to]ii. Copiii s-au obi[nuit
[i se implic` \mpreun`. Unul pune farfuriile [i tacåmurile \n ma[ina
de sp`lat vase, \n timp ce altul pune untul la frigider sau pune res-
turile la co[, sau \n vasul cåinelui. Fiind o corvoad` \mp`r]it` (nici
adul]ii nu sunt scuti]i), cu cåt fiecare dintre noi \[i face treaba mai
repede, cu atåt cå[tig`m cu to]ii, iar copiii simt acest lucru pe pielea
lor. Deseori \[i spun unul altuia: „Uite, fac eu asta \n timp ce tu
stivuie[ti vasele“, pentru c` \[i dau seama c` este [i \n interesul lor.

|n activit`]ile voastre de zi cu zi vei descoperi o mul]ime de

[anse de a exploata munca \n echip`. Sigur c` ai putea s`-i \ns`rci-
nezi pe copii s` cure]e pe rånd buc`t`ria, dar astfel ai pierde opor-
tunitatea ca ei s` lucreze ca o echip`.

135
 Am \nv`]at de la ni[te prieteni de-ai no[tri un alt exerci]iu bun
de echip`. Cånd se duc la plaj`, copiii ajut` la adunarea tuturor
lucrurilor pe care trebuie s` le ia cu ei. Unul aduce prosoapele, cel`-
lalt pl`cile de surf, altul \ncrope[te un co[ de picnic pentru prånz.
Cu to]ii fac treburi separate, dar sunt con[tien]i de faptul c` trag
\mpreun` la aceea[i c`ru]`, [i anume \ncearc` s` ajung` la plaj` cåt
mai repede cu putin]`.

Crizele sunt de departe cele mai bune oportunit`]i pentru con-

solidarea echipei; [i cu cåt reu[e[ti s` faci lucrul \n echip` mai dis-
tractiv, cu atåt mai bine. Cånd eram mic, aveam o conduct` de
scurgere care se rev`rsa o dat` la un an sau doi, cånd era vreo ploaie
toren]ial`, [i care amenin]a s` inunde garajul (unde ]ineam tot felul
de chestii care nu trebuiau s` se ude, cum ar fi congelatorul). Imediat
ce ne d`deam seama ce se \ntåmpl`, ne \mbulzeam afar` \n ploaie,
deseori \n pijamale, peste care aruncam haine de ploaie [i cizme de
cauciuc, \narma]i cu m`turi pentru a da afar` apa de la intrarea gara-
jului, \n timp ce unul dintre noi scotea frunzele uscate din conducta
de scurgere. Munceam \mpreun` cam o jum`tate de or`, de obicei
råzånd cu poft`, dup` care alergam \napoi \n cas` [i ne pr`bu[eam
pe canapea cu cåte o can` de ciocolat` fierbinte. De[i nu eram atåt de
sentimentali \ncåt s` admitem lucrul acesta, eram cu to]ii mul]umi]i
de puternicul spirit de echip` de care d`dusem dovad`.

CRIZELE SUNT DE DEPARTE

CELE MAI BUNE
OPORTUNIT~}I PENTRU
CONSOLIDAREA ECHIPEI.

136
 REGULA 55

Las`-i s` se
distreze unul
pe cel`lalt
Orice p`rinte cu un singur copil [tie c` aceasta poate fi o munc`
tare dificil`. Trebuie s` fii persoana care-l distreaz`, cel mai bun
prieten [i tovar`[ de joac` [i \n acela[i timp p`rintele lui, pentru c`
de cele mai multe ori nu exist` altcineva prin preajm` care s` ocupe
toate aceste func]ii.

Din momentul \n care ai mai mul]i copii, ei pot juca aceste roluri
unul pentru cel`lalt, l`såndu-te pe tine liber s`-]i vezi de treaba ta
de a fi p`rinte ([i poate-poate s` cite[ti din cånd \n cånd ziarul cu
picioarele pe mas`). Nu, nu te eschivezi dac` procedezi astfel.
Dimpotriv`.

Este mult mai bine pentru copiii t`i s` se distreze unul pe

cel`lalt decåt ca tu s`-i distrezi tot timpul. Bine\n]eles, asta nu
\nseamn` c` n-o s` te mai joci niciodat` cu ei. Dar cånd tu te joci cu
ei, vii \n general cu mai multe idei sau m`car le ghidezi ideile. {i
dac` nu faci asta, atunci \i la[i s` fac` ce vor ei f`r` s` \nve]e s` fac`
compromisuri. Vezi, oricum ai lua-o, tot nu cå[tigi.

Pe de alt` parte, fra]ii se pot juca \mpreun` pe picior de egali-

tate. Sigur, unul dintre ei va fi dominant, iar cel`lalt va ceda mai des

137
(cu cåt sunt mai mul]i fra]i, cu atåt mai complicate devin interac]iu-
nile), dar trebuie s`-i la[i \n pace. Nu le po]i schimba caracterul [i,
\n plus, vei descoperi probabil, atunci cånd \n sfår[it vor fi mari, c`
cel care ceda \ntotdeauna este un mai bun diplomat [i un mai bun
juc`tor de echip`. A[a c` rezist` tenta]iei de a interveni pentru a
echilibra balan]a. E treaba lor [i o vor rezolva \n felul lor, cu certuri
[i tot dichisul.

E TREABA LOR {I O VOR

REZOLVA |N FELUL LOR,
CU CERTURI {I TOT DICHISUL.

Poate ai un copil care vrea s` se joace cu fratele lui, \n timp ce aces-

ta vrea doar s` fie l`sat \n pace. Trecånd peste prima solu]ie care-mi
vine \n minte, aceea de a avea un al treilea copil care s` rezolve pro-
blema (ceea ce chiar s-ar \ntåmpla, dac` diferen]a de vårst` n-ar fi prea
mare), aceasta este \nc` o situa]ie \n care trebuie s`-i la[i s`-[i rezolve
singuri disputa. Vor sfår[i printr-un compromis – singuraticul va
deveni un pic mai sociabil, iar mondenul va \nv`]a s` se simt` bine [i
singur. Nu cred c` iese cineva \n pierdere, nu-i a[a?

Deci nu te sim]i vinovat pentru cea[ca aceea de ceai [i pentru

ziarul citit cu picioarele pe mas`*, c`ci astfel faci ce-i mai bine pen-
tru copiii t`i – te retragi [i-i la[i s` se distreze unul pe altul.

* {tiu, [tiu, mai ai un morman de rufe de c`lcat \nainte de cea[ca de ceai, plus
buc`t`ria de cur`]at, de dat cu aspiratorul, de g`tit dou` feluri de måncare...

138
 REGULA 56

Niciodat` nu-]i
compara copiii
unul cu cel`lalt
Cunosc un cuplu care are doi copii – unul (a[a cum se \ntåmpl`
deseori) se poart` aproape \ntotdeauna frumos, iar cel`lalt este mai
mult neaståmp`rat. Pån` \ntr-un punct este [i vina p`rin]ilor. De ce?
Pentru c` tot timpul \i spun celui neaståmp`rat:* „De ce nu po]i [i
tu s` te por]i la fel de frumos ca sora ta?“ [i dac` asta nu e o cårp`
ro[ie agitat` \n fa]a unui taur, nu [tiu ce este.

Copiii t`i nu au cum s` dezvolte o rela]ie frumoas` dac` permi]i

ca \ntre ei s` se instaleze rivalit`]ile [i gelozia. A[a c` niciodat`
nu-i spune unuia c` \l consideri pe cel`lalt mai bun la sport, mai
de[tept, mai haios sau mai talentat. Nu, asta nu \nseamn` s` pre-
tinzi c` sunt exact la fel de buni \n toate. Ar fi prostesc. Dar nu e
cazul s` subliniezi diferen]ele la care poate c` ei nici nu s-au gåndit
[i nu trebuie s` comentezi niciuna dintre abilit`]ile lor \n rela]ie cu
ale celuilalt.

Acesta este punctul critic. |i spui copilului: „Chiar ai talent la

desen“, f`r` s`-i spui: „E[ti mai talentat la desen decåt fratele t`u.“

* Corect, ai dreptate, tocmai am \nc`lcat Regula 35. Dar copilul nu asculta.

139
 La urma urmelor, de ce s` te iei de s`racul frate-s`u? Faptul c`
unul are mai mult talent decåt cel`lalt n-are nicio relevan]`, \ns` d`
impresia c`-]i vezi copiii mai degrab` „la pachet“ decåt ca indivizi
de sine st`t`tori. Iar \n cazul `sta, fratele mai pu]in talentat r`måne
cu impresia c` el e umplutura din pachet.

Vom vedea la Regula 60 c` poate fi un lucru bun s` le spui copi-

ilor la ce sunt buni. Acum \ncerc s` spun doar c` n-ar trebui s` le
tratezi talentele [i sl`biciunile izolat de cele ale fra]ilor lor. Pån` la
urm`, nu conteaz` c` g`tesc, cånt`, socotesc, preiau mesaje telefo-
nice, vorbesc franceza, spun glume, \[i perie p`rul sau orice altceva
mai bine sau mai prost decåt fra]ii lor. Tot ceea ce conteaz` este c`
pot s-o fac`.

Sigur, copiii s-ar putea s` nu priveasc` lucrurile \n felul `sta.

B`ie]ii sunt, de obicei, mai competitivi, dar [i fetele pot oferi la rån-
dul lor o concuren]` serioas`. Probabil c` pu[tii te vor bate la cap cu
\nteb`ri gen: „Desenul meu e mai frumos decåt al ei, nu-i a[a?“ sau:
„Nu-i a[a c` eu alerg mai repede decåt el?“ Ei, ce-o s` le r`spunzi?

Ca r`spuns o s` faci ceea ce ai promis cånd erai copil c` nu vei

face niciodat` cånd vei fi mare, [i anume \i vei duce cu vorba. De
exemplu: „E greu de spus. Ai desenat superb copacii `[tia. Modelul
frunzelor e minunat. Pe de alt` parte, ea a folosit culori tare fru-
moase.“ Sau: „P`i tu e[ti cu doi ani mai mare, normal c` alergi mai
repede.“

140
 REGULA 57

Copii diferi]i
\nseamn` reguli
diferite
|n general vorbind, nu consider aceast` carte ca fiind una care s`
stårneasc` controverse. Nu `sta e obiectivul meu – eu \ncerc doar s`
atrag aten]ia asupra cåtorva principii-cheie, majoritatea de bun-
sim], de altfel. Doar c` probabil vor fi mai u[or de urm`rit odat` ce
au fost formulate \n cuvinte, plus c` la unele poate nici nu te-ai gån-
dit \n mod con[tient pån` acum. Cum am mai spus la \nceputul
c`r]ii – nu e o revela]ie. E doar un instrument care s` te ajute s`-]i
aminte[ti ce e important. Dar am o b`nuial` c`, dac` cineva vrea s`
m` contrazic`, asta este Regula pe care o va contesta. Pare s` con-
trazic` Regulile 24, 33, 54 [i, probabil, alte cåteva la care n-am ajuns
\nc`. Dar e doar o p`rere.

Regula 12 era despre a-]i adapta a[tept`rile cu privire la copiii

t`i la realitatea caracterului lor individual. Aceast` Regul` merge un
pas mai departe – uneori trebuie s` ai reguli diferite pentru fiecare
dintre copiii t`i.

Copiii t`i nu sunt identici unul cu cel`lalt [i de aceea cred c` o

abordare gen m`sur`-unic`-ce-se-potrive[te-oricui nu e corect`. Si-
gur c` pu[tii t`i ar putea crede c` sunt dezavantaja]i, a[a c` unele
reguli chiar trebuie s` se aplice oricui. Po]i s` le nume[ti „regulile

141
casei“ sau ceva de genul `sta. E cåt se poate de corect ca to]i s`
mearg` la culcare la ora stabilit` sau s` fac` ordine \n buc`t`rie
dup` mas`. Dar alte reguli vor trebui adaptate la personalitatea
fiec`rui copil.

O s` fiu sincer cu tine. Cånd mi-am \nceput cariera de p`rinte,

m` gåndeam c` nu e drept s` \ncalc regulile pentru un copil [i s` le
respect pentru cel`lalt. Mi se p`rea evident c` trebuie s` ai acelea[i
reguli pentru toat` lumea. Apoi copiii mei au \nceput s` creasc`. {i
am realizat c` unele reguli solicitau mult mai mult un copil decåt pe
cel`lalt. Iat` un exemplu. Unul dintre fiii mei este dezordonat aproa-
pe de patologic. Este dezordonat la scar` industrial`.* El habar
n-are c` e dezordonat, fiindc` are o maladie ciudat` care-l face inca-
pabil s` vad` haosul din jurul lui.
S`-i ceri lui s` fac` ordine nu e deloc acela[i lucru cu a le cere
fra]ilor lui s` fac` ordine. El ar trebui s` se str`duiasc` de 20 de ori
mai mult pentru c` a) nu percepe dezordinea, b) nu \n]elege de ce ar
fi asta o problem` (pe el nu-l deranjeaz`) [i c) i-ar lua cåteva ore pe
zi. A[adar, aplicarea aceleia[i reguli pentru to]i fra]ii ar fi teribil de
nedreapt` pentru el.

Bine\n]eles, nu scap` a[a u[or. Dar ne mul]umim cu mai pu]in

decåt \n cazul celorlal]i. Trebuie [i el s` fac` ceva ordine, iar noi \i
d`m o mån` de ajutor dac`-l vedem c` se str`duie[te. Oricum, pe
m`sur` ce cre[te, preia din ce \n ce mai mult r`spunderea ordinii
din jurul lui.

Acest fiu, trebuie s` spun, are o foarte bun` putere de concen-

trare; nu i se pare deloc dificil s` stea pe scaun [i s` lucreze la tema
pentru acas` o jum`tate de or` f`r` pauz`.

* Mda, iar`[i Regula 35. Dar nu spun care fiu.

142
 |ns` unuia dintre fra]ii s`i (foarte ordonat) \i e greu s` lucreze \n
etape mai lungi de 10 minute, a[a c` el are voie s` se \ntind` cu
temele pe tot weekendul, \n sesiuni mai scurte.

Cu alte cuvinte, uneori acelea[i reguli pentru toat` lumea repre-

zint` singura abordare corect`, dar sunt momente cånd aceast`
abordare este nedreapt` [i tu trebuie s` cau]i aceste momente. Im-
portant este cåt de mult ceri de la fiecare copil.

IMPORTANT ESTE
CÅT DE MULT CERI
DE LA FIECARE COPIL.

143
REGULA 58

Nu trebuie s` ai
un favorit
S` admi]i c` ai un copil favorit este unul dintre cele mai mari
tabuuri. O mul]ime de oameni \]i vor spune categoric: „|n niciun caz
nu trebuie s` ai un copil favorit.“ Da, sunt sigur c` a[a ar fi dr`gu],
dar ce te faci dac` nu reu[e[ti s` te \mpotrive[ti? Unii p`rin]i n-au
nicio problem` \n sensul `sta. A[a sunt ei, nu l-ar putea favoriza pe
unul dintre copii nici dac` ar \ncerca. Al]ii, \n schimb, nu se pot
\mpotrivi s` aib` o preferin]` [i dac` ar spune c` nu au un favorit,
ar min]i.

Dac` [i tu faci parte dintre ace[tia din urm`, solu]ia este, f`r`
urm` de \ndoial`, minciuna. |n nicio circumstan]` nu ai voie s` dez-
v`lui nim`nui care este copilul t`u favorit, poate cu excep]ia parte-
nerului. |mi amintesc c` bunica mi-a spus odat` c` sunt nepotul fa-
vorit al m`tu[ii mele. Bine\n]eles c` eu m-am luminat tot, dar faptul
c` bunica mi-a spus acest secret n-a fost \n ordine. Vezi, nu te po]i
baza pe faptul c` oamenii nu vor spune ceva \ntr-un moment de
sl`biciune.

{tiu un p`rinte care-mi spune c` nu se poate ab]ine s` aib` un

copil favorit, dar c` preferatul nu e tot timpul acela[i. To]i copiii lui
au fost favori]i de-a lungul timpului [i \nc` mai fac cu schimbul pen-
tru postul de favorit, f`r` ca ei s-o [tie. P`rintele \mi spune c`, de
fapt, \i iube[te \n mod egal. Doar c` deseori unul \i place mai mult.

144
 A[adar, ce po]i face dac` ai un copil favorit (\n afar` de a min]i)?
Ei bine, pentru \nceput po]i s` te gånde[ti dac` \l iube[ti mai mult
sau dac` doar \l placi mai mult. Poate c` te sim]i mai apropiat de el,
ceea ce nu e acela[i lucru cu a-l iubi mai mult. Poate c` de fapt \]i iu-
be[ti copiii \n mod egal, dar pån` acum nu ]i-ai dat seama.

Pentru unii va fi suficient, dar nu pentru to]i. Dac` sim]i totu[i

c` \l iube[ti mai mult pe unul dintre copii, trebuie s` lucrezi la
rela]ia ta cu cel`lalt/ceilal]i. Caut` \n mod con[tient calit`]ile pe care
le-ai putea iubi la ei, petrece mai mult timp cu ei, g`se[te un interes
comun [i f`-]i timp s` v` ocupa]i \mpreun` de el – trenule]e, pescuit,
cump`r`turi, filme de groaz` (aici vorbim despre copiii mai mari,
evident), plimb`ri, måncare, cai, fotbal, ce-o fi.

Apropo, copiii sunt \n permanent` c`utare de indicii care s` le

arate cine este favoritul t`u. S-ar putea s` te \ntrebe direct [i chiar
dac` din r`spunsul t`u nu r`zbate nici cea mai mic` aluzie cu
privire la vreun preferat, \]i pot r`st`lm`ci inten]ionat spusele doar
pentru a scoate de la tine aceast` pre]ioas` informa]ie. |n general,
dac` fiecare te acuz` c`-l preferi pe cel`lalt, probabil c` te descurci
bine. Dac` \ns` to]i cred c` ai acela[i favorit – indiferent dac` e
adev`rat sau nu – trebuie s` te \ngrijorezi cu privire la semnalele pe
care le transmi]i copiilor.

|N NICIO CIRCUMSTAN}~
NU AI VOIE S~ DEZV~LUI
NIM~NUI CARE ESTE
COPILUL T~U FAVORIT.

145
REGULA 59

F` combina]ii
[i permut`ri
Aceast` Regul` te ajut` s` consolidezi atåt rela]iile tale cu
copiii, cåt [i rela]iile dintre ei. De asemenea, e de mare ajutor, atunci
cånd e[ti \n pericol s` ai un copil favorit, s` respingi anumite calit`]i
la copiii t`i sau s` sim]i c` n-ai prea multe \n comun cu ei.

Multe familii tradi]ionale (\n special familiile de tip doi p`rin]i +

doi copii) au tendin]a de a petrece mult timp \mpreun`. Poate \n tim-
pul s`pt`månii unul dintre p`rin]i nu lucreaz`, poate \n weekenduri
ies cu to]ii la ]ar` sau la munte. Cunosc multe astfel de familii [i, \n
general, acesta este recunoscut ca a fi un lucru bun.

Ei bine, da... [i nu. Ce e prea mult stric`. E important s` te asiguri

c` petrece]i timp \n cåt mai multe permut`ri [i combina]ii posibile:
● Asigur`-te c` fiecare copil petrece suficient timp singur cu
fiecare p`rinte
● Ambii/to]i copiii \[i petrec timpul cu unul dintre p`rin]i
(cånd unul, cånd altul)
● Unul dintre copii st` cu ambii p`rin]i \n timp ce cel`lalt/
ceilal]i sunt \n alt` parte
● |n cazul familiilor cu trei sau mai mul]i copii, doi copii pot
petrece timp cu unul dintre p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ceilal]i
copii merg cu p`rintele num`rul doi. Nu v` \mp`r]i]i mereu
\n acela[i fel.

146
 Procedånd astfel ai ocazia s` dezvol]i rela]ii speciale cu fiecare
dintre copii. Poate Copilul 1 g`te[te cu un p`rinte [i merge la plim-
bare cu cel`lalt. |n timp ce Copilul 2 cite[te cu un p`rinte [i se joac`
\n parc cu cel`lalt. Dac` fiecare copil are propriul lui lucru special pe
care-l face singur cu fiecare p`rinte, cu to]ii se vor sim]i cu adev`rat
deosebi]i.

ASIGUR~-TE C~ PETRECI
TIMP |N CÅT MAI MULTE
PERMUT~RI {I
COMBINA}II POSIBILE.

Sistemul este \n special valoros dac` \n familia ta exist` copii sau

fra]i vitregi. Aceast` abordare \i d` fiec`ruia [ansa de a dezvolta
rela]ii individuale cu ceilal]i, \n loc s`-[i vad` p`rintele vitreg, de
exemplu, numai cånd fra]ii [i surorile lui vitrege sunt [i ei de fa]`.

Dac` e[ti p`rinte unic, bine\n]eles c` este mai dificil.* Dar,

totu[i, merit` s` valorifici fiecare oportunitate de a l`sa pe altcineva
cu unul sau cu unii dintre copii \n timp ce tu \]i petreci timpul cu
cel`lalt. {i atunci cånd e[ti singur cu unul dintre copii – poate c`
ceilal]i sunt cu prietenii sau la o petrecere – f` ceva special cu el \n
loc s` faci doar treab` \n gospod`rie, bucuråndu-te c` sunt mai
pu]ine certuri ca zgomot de fond.

* Sau dac` ai 12 copii, \mi imaginez. Dar \n cazul `sta probabil c` oricum n-ai g`sit
timp s` cite[ti aceast` carte.

147
REGULA 60

G`se[te
punctele forte ale
fiec`rui copil
Regula 42 a fost despre a te asigura c` pu[tiul t`u [tie la ce este
bun. Acest lucru este esen]ial, mai ales cånd ai mai mul]i copii. Un
lucru \]i pot garanta: fra]ii pot avea puncte forte diferite.

Talentele [i voca]iile sunt deseori mo[tenite \n familie.

S-ar putea foarte bine ca, dac` unul dintre copiii t`i are talent la
muzic` sau este deosebit de atletic sau are un sim] artistic foarte
dezvoltat, sau aptitudini deosebite pentru studiu, la fel s` fie [i fra]ii
lui. Dar chiar [i a[a, poate fi dificil s` fii un chitarist a c`rui sor` mai
mare este un chitarist mai avansat. Poate copilul t`u mai mic simte
c` ar avea mai mult succes ca violoncelist sau ca pianist. Trebuie s`
\ncurajezi aceste mici diferen]e, astfel \ncåt fiecare s` poat` str`luci.

Oricum, abia cånd vine vorba despre personalitate se arat` marile

diferen]e. |n ciuda genelor lor, fra]ii pot avea puncte forte complet
diferite [i tu trebuie s` \ncurajezi aceste diferen]e (f`r` a ignora Regula
56: Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt). Pe m`sur` ce
cresc, copiii t`i vor avea nevoie s` se dezvolte separat de fra]ii lor pen-
tru a-[i g`si propria individualitate. Ei nu vor s` creasc` fiind o copie
la indigo a fra]ilor sau surorilor lor, ci vor s` fie ei \n[i[i. Tu \i po]i ajuta
\ncurajåndu-l pe fiecare \n parte s` aib` propriile lui puncte forte.

148
 Acest lucru este valabil \n special pentru fra]ii mai mici, care
deseori se lupt` ani \ntregi pentru a fi mai buni la ceva decåt fra]ii
lor mai mari. Oricum, e mai u[or pentru ei s` aib` calit`]i legate de
caracter decåt calit`]i legate de abilit`]i. Cu alte cuvinte, e mai u[or
s` fii cel mai curajos cånd ai 3 ani decåt s` fii cel mai bun la dictare.
Sau – f`r` a-i compara unul cu altul – asigur`-te c` pu[tiul t`u de 3
ani [tie c` este cu adev`rat curajos sau bun, sau c` are o memorie
excelent` (unul dintre ai mei obi[nuia s`-mi reaminteasc` \ntreaga
list` de cump`r`turi la 3 ani, cu condi]ia ca lista s` nu fi fost prea
lung` – avea o memorie deosebit` pentru genul acesta de lucruri).

|ncrederea copilului t`u [i sentimentul c` joac` un rol important

\n familie cresc dac` el [tie c` are reale puncte forte \n cadrul
echipei. A[adar, ca P`rinte, trebuie s` descoperi care sunt calit`]ile
lui, \n special acele calit`]i de pe urma c`rora beneficiaz` \ntreaga
familie – fie c` se orienteaz` foarte bine \n excursiile lungi, g`te[te
foarte bine, [tie cum s`-i fac` pe to]i ceilal]i s` råd` atunci cånd
lucrurile merg prost, rezolv` cu u[urin]` probleme de logic`,
aplaneaz` conflicte, r`måne calm \n mijlocul situa]iilor de criz` sau
e \n stare s` urmeze instruc]iunile tehnice (\ntotdeauna sunt
recunosc`tor pentru asta, eu fiind practic incapabil s` citesc aceste
instruc]iuni).

O singur` men]iune aici: asigur`-te c` nu-l alegi \ntotdeauna pe

unul dintre copii pentru a fi „busola/buc`tarul/diplomatul fami-
liei“ dac` [i altuia i-ar pl`cea rolul respectiv. Dac` tu crezi c` te ori-
entezi bine \n spa]iu, dar fratele t`u este \ntotdeauna cel rugat s`
conduc` grupul [i ]ie nu ]i se ofer` nicio [ans` pentru a dovedi c`
po]i [i tu s-o faci, asta poate fi destul de demoralizant. A[a c` veri-
fic` dac` nu este nimeni trecut cu vederea, pur [i simplu din
obi[nuin]` [i f`r` voie.

149
 |NCREDEREA COPILULUI T~U
CRE{TE ENORM DAC~ {TIE
C~ ARE REALE PUNCTE FORTE
|N CADRUL ECHIPEI.

150
REGULI
PENTRU
{COAL~
 Fie c`-]i place sau nu, copilul t`u trebuie s` mearg` la [coal`. {i
de[i nu este cu tine atunci cånd e la [coal`, atitudinea ta va influen]a
enorm felul \n care el se descurc` – [i nu m` refer doar la acumula-
rea de cuno[tin]e.

Copilul t`u va petrece mai multe ore la [coal` decåt cu tine \n

timpul semestrelor, cel pu]in ore \n care e treaz (presupunånd c` la
[coal` st` treaz). Aceast` parte din via]a lui e deosebit de impor-
tant` pentru el [i are nevoie s` simt` c` [i pe tine te intereseaz`
subiectul, c` te preocup` [i c` te implici, chiar dac` de la distan]`.

De pe la 6 ani [i pån` cånd face 16 sau 18 ani, aceste cåteva

Reguli te vor ajuta [i pe tine, [i pe el/ei s` trece]i mai ferici]i prin
cariera de [colar.

153
REGULA 61

{coala nu e acela[i
lucru cu educa]ia
Cunosc oameni care au terminat [coala la 16 sau la 18 ani [i care
nu [tiu nimic – ei, poate c` [tiu unde este Burkina Faso [i care e
treaba cu abolirea legilor porumbului (pe mine, unul, asta m`
dep`[e[te)*. Cu alte cuvinte, informa]ie. Asta \]i ofer` [coala: infor-
ma]ie. OK, [i cåteva abilit`]i analitice cum ar fi extragerea r`d`cinii
p`trate [i gramatica limbii latine, pe care probabil c` le vei folosi
foarte pu]in sau deloc. Unele sunt utile, cum ar fi limbile str`ine, dar
altele aparent n-au nicio valoare.

ASTA |}I OFER~ {COALA:

INFORMA}IE.

Nu m` \n]elege gre[it, nu critic [coala. |]i pred` s` \nve]i – ceea

ce reprezint` o abilitate util` pentru tot restul vie]ii tale –, dar \i ia
10-12 ani pentru a face asta. {i gånde[te-te la toate lucrurile despre
care nu te \nva]` pe parcursul acestor ani formativi.

* Legile porumbului au fost taxe vamale create pentru a proteja pre]ul porumbului
britanic de competi]ia format` de importurile de gråne, mai ieftine. Legile porum-
bului (valabile \ntre 1815 [i 1846) au sporit profiturile [i puterea politic` asociate cu
de]inerea de p`månt.

154
 „Dar [coala te \nva]` s` pierzi [i s` cå[tigi“, parc` te aud
spunånd. „Pentru ce e ora de sport?“ Da, [tiu c` [coala \]i d` ocazia
s` exersezi multe lucruri ([i s` nu exersezi multe altele), dar nu te
\nva]` cum s` procedezi corect. Te las` s` pierzi uråt de fiecare dat`,
dac` asta este \nclina]ia ta natural`. |n orice caz, lucrurile pe care
copiii t`i le exerseaz` la [coal` sunt acelea[i pe care ar putea s` le
exerseze [i \n afara [colii. De fapt, petrecerea timpului printre copii
este cea care \i \nva]` ce tip de comportament este [i nu este accep-
tabil \n societate. Profesorii n-au nicio leg`tur` cu asta. Copiii ar
putea \nv`]a acelea[i lucruri \n orice grup de copii – printre vecini
sau la clubul de fotbal sau \n timpul recrea]iilor.

Ce vreau de fapt s` spun este c` a-]i duce copiii la [coal` nu este

acela[i lucru cu a-i educa. {coala e important`, dar nici pe jum`tate
atåt de important` ca o bun` educa]ie. Treaba [colii este s`-i [co-
leasc` (da, indiciul este chiar \n nume), dar r`måne treaba ta s`-i
educi. Nu a[tepta de la [coal` s` fac` asta \n locul t`u.

Cunosc copii care au fost educa]i acas`* [i care au devenit mai

capabili, mai comple]i [i mai maturi decåt copiii care au fost la
[coal`. Ceea ce demonstreaz` c` [coala nu este necesar` pentru o
bun` educa]ie. Nu te baza pe faptul c` [coala \i va da copilului t`u
altceva util \n afar` de informa]ie [i de cåteva cuno[tin]e stranii (de
exemplu, cum s` cån]i la mandolin` sau cum s` diseci o broasc`).
Restul e \n måna ta.

* |n Marea Britanie, educarea la domiciliu este o op]iune aleas` de unii p`rin]i;

majoritatea opteaz` totu[i pentru sistemul de \nv`]`månt clasic, de stat sau privat.

155
REGULA 62

{coala vine
«la pachet»
Nu exist` [coal` perfect`. {coala la care merg copiii t`i are cåte-
va sute, dac` nu chiar cåteva mii de p`rin]i; nu exist` modalitate
prin care cu to]ii s` fie de acord cu tot ceea ce face [coala. Dac`
fiecare politic` a [colii ar trebui stabilit` printr-o decizie comun` a
TUTUROR p`rin]ilor, ace[tia n-ar fi \n stare s` hot`rasc` nici la ce
or` s` \nceap` orele diminea]a.

A[adar, bine\n]eles c` nu vei fi de acord cu unele lucruri. Can-

titatea de teme pentru acas`, severitatea pedepselor – sau lipsa lor,
uniforma stupid` pe care trebuie s-o poarte, faptul c` sunt obliga]i
s` joace fotbal chiar dac` nu le place, faptul c` profesorii sunt prea
b`tråni, faptul c` profesorii sunt prea tineri, limba str`in` predat`,
care este spaniola, \n loc s` fie germana, faptul c` elevii se joac`
\n`untru atunci cånd plou`... etc.

N-ai ce face. Da, ai putea schimba [coala, dar urm`toarea va

avea exact la fel de multe lucruri care o s` te irite. Doar c` vor fi
altele. |n plus, copilul t`u nu poate face nimic. Ceea ce \nseamn` c`
dac`-l \ncurajezi s` submineze sistemul, nu reu[e[ti decåt s`-i faci
mizerabil` \ntreaga via]` de [colar. O s` aib` probleme cu profesorii
[i e posibil s` ajung` ]inta glumelor colegilor. Nu, categoric copiii
nu au nevoie de mesaje contradictorii de la [coal` [i de acas`.

156
 Ceea ce trebuie s` \n]elegi cu privire la orice [coal` este c` vine
„la pachet“. Sunt lucruri care-]i plac la ea [i lucruri care nu-]i plac.
Dac` cele care nu-]i plac dep`[esc plusurile, poate c` trebuie s` te
gånde[ti s` schimbi [coala – dar asta-i alt` problem`. Atåta timp cåt
ai optat pentru o anumit` [coal`, trebuie s` cumperi \ntregul pachet.
Asta \nseamn` c` trebuie s` sus]ii [coala, chiar [i lucrurile cu
care nu e[ti de acord. Trebuie s`-]i \ncurajezi copilul s`-[i fac`
temele, chiar dac` p`rerea ta e c` sunt prea multe. {i trebuie s`-l
convingi s` poarte uniforma aceea stupid` sau s` joace hochei sau
s`-[i respecte profesorii, chiar dac` ace[tia nu-l respect`.

CEEA CE TREBUIE S~ |N}ELEGI

CU PRIVIRE LA ORICE {COAL~
ESTE C~ VINE „LA PACHET“.

Poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul te \ntreab` direct:

„}i se pare corect s` avem atåtea teme pentru acas`?“ S`-l min]i? Ei
bine, \i po]i spune exact ce ]i-am spus [i eu un pic mai devreme: este
vorba despre un pachet [i, atåta timp cåt e[ti la aceast` [coal`,
respec]i toate regulile din pachet. Astfel \]i [i educi copilul (vezi
Regula 61), comunicåndu-i cum s` se comporte ca parte a unui grup
social. A coopera cu sistemul este mai important decåt a fi de acord
cu el.

{i dac` vrei s` m` contrazici, te rog, cite[te urm`toarea Regul`

\nainte de a \ncepe s`-mi scrii.

157
REGULA 63

Fii de partea
copilului t`u
Regula 62 a fost despre sus]inerea [colii, chiar [i atunci cånd nu
e[ti de acord cu tot ceea ce presupune ea. Dar nu trebuie s` faci asta
necondi]ionat. Da, trebuie s` sus]ii politicile [i sistemul \n general ca
fiind partea voastr` din \n]elegere. Dar pot ap`rea probleme ce ]in
strict de copilul t`u [i nu po]i l`sa [coala s` se ocupe de ele.

Copilul t`u trebuie s` [tie c` e[ti de partea lui. Cånd apar pro-
bleme serioase, tu e[ti singurul ap`r`tor al cauzei lui – [i uneori are
nevoie de un ap`r`tor puternic. Dac` [coala nu face destule pentru
a preveni b`t`ile dintre elevi sau dac` nu recunoa[te dislexia copilu-
lui sau dac` un anumit profesor \i face pu[tiului t`u via]a amar`,
bine\n]eles c` trebuie s` faci ceva \n sensul `sta. Copilul are nevoie
s` [tie c` e[ti lång` el atunci cånd lucrurile \i scap` de sub control.
~sta e rolul p`rin]ilor. Altfel, copilul \n]elege c` tu permi]i ca el s`
continue s` sufere.

COPILUL ARE NEVOIE

S~ {TIE C~ E{TI LÅNG~ EL
ATUNCI CÅND LUCRURILE
|I SCAP~ DE SUB CONTROL.

158
 Poate fi dificil, ca adult, s`-]i aminte[ti sentimentul de neputin]`
care te \ncerca uneori cånd erai copil. Situa]ii cu care acum ne des-
curc`m f`r` probleme erau \ngrozitor de descurajante cånd eram
copii. Iar dac` acum ]i se pare rezonabil s` supor]i un anumit lucru
timp de cåteva luni, aminte[te-]i c`, atunci cånd aveai 5 sau chiar 15
ani, ]i se p`reau nesfår[ite cele cåteva luni care se \ntindeau \naintea
ta. |mi amintesc senza]ia de r`u pe care o aveam \naintea unei lec]ii
\n care trebuia s` m`rturisesc c` nu mi-am f`cut tema (din nou).
Dac` m-ai pune acum \n fa]a aceluia[i profesor [i el ar \ncerca s` ]ipe
la mine a[a cum f`cea atunci, a[ fi suficient de puternic [i a[ avea
suficient` \ncredere \n mine \ncåt s`-l tratez a[a cum m` trata [i el pe
mine. Dar atunci nu puteam. Copiii sunt condi]iona]i s` accepte
autoritatea profesorului [i efectiv nu au capacitatea sau influen]a
necesar` pentru a se lupta cu sistemul. Aici intri tu \n scen`.

M` \ntreb dac` e bine c` am folosit cuvåntul „lupt`“ \n cadrul

acestei Reguli. Pentru c`, bine\n]eles, calea diplomatic` este mai
potrivit` decåt cea beligerant`, iar eu nu te sf`tuiesc s` dai buzna \n
biroul directorului f`cånd solicit`ri furioase. |ntotdeauna e mai efi-
cient s` ar`]i c` \n]elegi [i punctul de vedere al celuilalt, apoi s`-l
ghidezi delicat c`tre punctul t`u de vedere. |n aceast` situa]ie, un
P`rinte \[i dovede[te cu adev`rat m`iestria. Pentru c`, P`rinte fiind,
[tii s` abordezi situa]ia cu grij` pentru a te asigura c` nu pierzi spri-
jinul directorului \nc` \nainte de a-]i \ncepe pledoaria.
Merit` s`-]i atrag aten]ia c` Regula 63 func]ioneaz` mult mai
bine dac` respec]i Regula 62. Cu alte cuvinte, dac` [coala te prive[te
ca pe un p`rinte care de obicei nu se plånge, vei fi luat mai \n serios
atunci cånd vei fi nemul]umit. Dac` ai cårcotit [i ai criticat \n con-
tinuu de la \nceperea [colii [i pån` \n prezent, reprezentan]ii [colii
\]i vor fi pus eticheta de p`rinte din acela [i vor fi mult mai pu]in
dispu[i s` te asculte atunci cånd apare ceva cu adev`rat important.

159
REGULA 64

B`t`ile \ntre copii

sunt \ntotdeauna
serioase
{tiu un pu[ti pe care-l cheam` Nelu [i care \[i ur`[te numele
pentru c` rimeaz` cu prea multe, iar colegii lui de clas` au remarcat,
\n mod evident, lucrul acesta. „Nelu]u, Nelu]u \[i ud` p`tu]u’“ este
una dintre favoritele lor.* Pån` la un punct (patetic, oricum) e des-
tul de amuzant, dar lui Nelu nu i se pare la fel.

Pentru p`rin]i e foarte u[or s` ignore astfel de lucruri. Ei \i spun

copilului: „Nu l`sa ni[te simple cuvinte s` te r`neasc`.“ P`rin]ii, pe
de alt` parte, au mai mult` minte. Sigur c` e mai bine s` fii un pic
nec`jit cu ni[te rime nevinovate decåt s` fii zilnic lovit pentru a ]i se
lua banii de buzunar (acesta fiind nivelul de agresiune despre care
vom vorbi \n Regula urm`toare). Dar nu toate batjocurile verbale
intr` \n categoria „distrac]ie nevinovat`“. Unele pot fi foarte dure-
roase [i d`un`toare pentru copii.

Singurul lucru care conteaz` este ce simte copilul t`u. N-are im-
portan]` dac` un copil \i pune porecle sau \ntreaga clas` \l ocole[te.

* Bine\n]eles, sunt sigur c` ar fi g`sit alte rime echivalente dac` numele lui ar fi fost
Radu sau Marin, sau Drago[. De[i poate nu [i dac` l-ar fi chemat Erasmus sau
Quauhtli. Dar atunci ar fi avut o cruce [i mai mare de purtat.

160
 Nu conteaz` dac` un pu[ti l-a lovit ieri \n fluierul piciorului sau
dac` o band` \l maltrateaz` regulat. Nu conteaz` dac` tu personal
alegi s` nume[ti ceea ce i se \ntåmpl` b`taie de joc sau luat peste pi-
cior sau b`taie. Singurul mod \n care po]i judeca severitatea pro-
blemei este s` vezi cåt de mult \l afecteaz` pe copilul t`u.

{i dac` copilul este r`nit [i sup`rat, trebuie s` faci ceva. Vrei s`

faci ceva, evident. Atunci pune måna [i ac]ioneaz`. |n func]ie de cir-
cumstan]e, s-ar putea s` vrei s` discu]i cu copilul pentru a vedea
cum poate face fa]` situa]iei (vezi Regula 65) sau s-ar putea s` vrei
s` vorbe[ti cu un reprezentant al [colii. Sau poate ai un alt as \n
månec` (schimbarea pe cale legal` a numelui lui Nelu mi se pare
totu[i un pic cam drastic`). Dar trebuie s`-i ar`]i copilului c`, dac`
el ia lucrurile \n serios, atunci [i tu faci la fel.

A[ recomanda pruden]` \n abordarea direct` a celorlal]i p`rin]i.

Dac` ]i s-ar spune c` pu[tiul t`u a lovit al]i copii, probabil c` te-ai
gr`bi s`-i iei (instinctiv) ap`rarea, cel pu]in \n public, indiferent ce
i-ai spune dup` aceea \n particular. Majoritatea \ntålnirilor dintre
p`rin]i \n astfel de situa]ii se termin` cu sup`rare [i cu pozi]ii mai
ferme decåt la \nceput. Deci nu \ncerca, decåt dac` e[ti foarte sigur
c` vei \mbun`t`]i situa]ia \n loc s` o \nr`ut`]e[ti.

TREBUIE S~-I AR~}I COPILULUI

C~, DAC~ EL
IA LUCRURILE |N SERIOS,
ATUNCI {I TU FACI LA FEL.

161
REGULA 65

|nva]`-i
s` se apere
Nu, nu sugerez c` ar trebui s`-i spui copilului s` pocneasc` \n
nas pe oricine \i face zile fripte. Dar b`taia este o parte a naturii
umane [i se \ntåmpl` \n toate [colile (de[i unele se ocup` mai bine
decåt altele de aceast` problem`), a[a c` trebuie s` fii preg`tit. Dac`
pu[tiul t`u este lovit, am v`zut deja c` trebuie s` ac]ionezi. Eu sunt
aici ca s` vorbesc despre Reguli [i nu am suficient spa]iu pentru o
carte \ntreag` despre cum s` reac]ionezi \n caz de b`taie, dar s-ar
putea ca exact asta s`-]i trebuiasc`.*

Deci despre ce este vorba \n aceast` Regul`? Ei bine, dac` pu[-

tiul t`u se confrunt` – sau s-ar putea confrunta – cu b`taia, cel mai
important lucru pe care-l po]i face este s`-l \nve]i cum s` se com-
porte pån` nu se ajunge prea departe. {tii de ce sunt copiii lovi]i de
c`tre al]i copii? Pentru c` sunt diferi]i. Cercet`rile au demonstrat c`
75% din copii au fost cel pu]in o dat` lua]i peste picior sau lovi]i din
cauza aspectului lor. Iar unul din cinci a chiulit sau s-a pref`cut bol-
nav pentru a evita s` fie batjocorit pe seama felului \n care arat`.
Cam \nfrico[`toare cifre, a[a-i?

Cele dou` metode tradi]ionale de a te ocupa de problema b`t`ilor

\ntre copii sunt la extreme opuse.

* Dac` vrei s` aprofundezi subiectul, \]i recomand „Ajutor! Sunt b`tut“ de Dr. Emily
Lovegrove, scris` astfel \ncåt s` o po]i citi [i tu, [i copilul t`u.

162
 O [coal` de gåndire spune c` ar trebui s`-i spui copilului c` dac`
e lovit s` loveasc` [i el. Cu toate acestea, deloc surprinz`tor (de[i s-ar
putea ca metoda s` [i func]ioneze), metoda duce mai des la agravarea
situa]iei decåt la rezolvarea ei. Cel`lalt sfat popular este s` ignori
totul [i b`taia se va opri. ~sta e un sfat pe care p`rin]ii \l dau pentru
c` ei vor s` fie adev`rat. Dar nu este. Toate dovezile arat` c` se \ntåm-
pl` exact pe dos.

A[adar care-i r`spunsul? Tot ce poate face copilul t`u mai bun
este s` par` \ncrez`tor, s` se uite \n ochii atacatorului [i s`-l distrag`
pe acesta schimbånd subiectul. Sigur c` nu merge de fiecare dat`,
dar dac` copilul are o \ncredere \n sine natural`, are respect de sine
[i are grij` de felul cum arat`, pe jum`tate a sc`pat nelovit din start.
Iar tu po]i s`-i oferi toate acestea cu mult \nainte de a \ntålni primul
b`t`u[.

Nu spun c` e vina ta – sau a lui – dac` e lovit. {i categoric nu e

vina lui dac` poart` ochelari sau are o dizabilitate. Dar cunosc copii
care poart` ochelari sau care au dizabilit`]i sau care sunt desfigura]i
[i care nu sunt niciodat` lovi]i. Totul se rezum` la a nu le oferi celor-
lal]i copii ocazia de a pune ochii pe pu[tiul t`u. Sigur, un piept`nat
mai degrab` superficial nu va fi observat dac` apare ocazional, dar
ve[nica murd`rie sau mirosul nepl`cut sau p`rul \ncålcit vor fi. Am
avut un coleg c`ruia toat` lumea \i spunea „Stan mirositorul“. Nici
nu-mi aduc aminte care era numele lui de familie. Dar \mi amintesc
cum mirosea [i justificarea pe care o oferea tuturor de a se lua de el.

Po]i s` previi situa]iile \n care copilul t`u este lovit de al]i copii
asiguråndu-te c` are:
● \ncredere \n el
● greutatea optim` (mai bine zis, nu e supraponderal)

163
 ● un aspect pl`cut (curat [i \ngrijit, cu unghiile t`iate, cu p`rul
curat [i piept`nat etc.).

Este un \nceput excelent [i dac`, \n plus, \l \nve]i [i despre im-

portan]a de a-i privi pe ceilal]i \n ochi [i de a nu se l`sa intimidat,
vei [ti c` ai f`cut tot ceea ce ]i-a stat \n puteri pentru a-l proteja \nc`
\nainte de a \ncepe necazurile.

NU E VINA TA
– {I NICI A LUI –
DAC~ E LOVIT.

164
 REGULA 66

Tolereaz`-i
pe prietenii lui care
nu-]i plac
Au copiii t`i prieteni de care nu e[ti tocmai entuziasmat? Cel de
la gr`dini]` care-i trage pe ceilal]i copii de p`r atunci cånd nu se uit`
nimeni? Feti]a din clasa a 5-a care e prietena ei cea mai bun` azi [i
måine nici nu-i vorbe[te? Cel de 15 ani care toat` ziua chiule[te ([i
e[ti absolut sigur c` fumeaz`)?

Da, de-a lungul vie]ii de [colar a copilului t`u vor exista [i pri-
eteni pe care ]i-ai dori s` nu-i aib`. Poate sim]i c`-l nec`jesc sau c`
au o influen]` proast` asupra lui, ispitindu-l s` fie obraznic cu pro-
fesorii sau s` trag` chiulul. Mama nu suporta niciun prieten de-al
meu care nu vorbea „cum se cuvine“ (asta chiar era o problem` la
[coala din sudul Londrei la care m-a \nscris). Totu[i, cel pu]in n-a
aflat niciodat` despre cel care m-a \nv`]at s` fac bombe artizanale \n
magazia din gr`dina lui.

Ce po]i face? P`i, presupunånd c` ai citit titlul Regulii, [tii ce-o

s` spun. |ntr-adev`r – po]i s`-i tolerezi. Copilul t`u trebuie s` \nve]e
s`-[i aleag` singur prietenii, chiar dac` tu nu e[ti de acord cu alege-
rile lui. Trebuie s` decid` pentru el \nsu[i dac` s-a s`turat ca Julia s`
joace alba-neagra cu prietenia lor. Sau dac` chiulul cu Jake \n tim-
pul orei de francez` e \ntr-adev`r o idee bun`.

165
 |n final, deciziile lui vor fi influen]ate de valorile pe care ai reu[it s`
i le insufli. E nevoie de timp – trebuie s` experimenteze cu prieteni
nepotrivi]i pentru a-i recunoa[te pe cei potrivi]i. A[a c` nu te mai da de
ceasul mor]ii dac` \[i petrece timpul cu o „ga[c` s`lbatic`“ la 6 ani. Pån`
la urm`, faptul c` ai fost [i e[ti un bun p`rinte \[i va ar`ta roadele.

|ntre timp, el \nva]` o mul]ime de lucruri de la prieteni, fie ei

buni sau r`i. Faptul c` ai picat la francez` pentru c` n-ai ajuns nicio-
dat` la ore te \nva]` de fapt mult mai multe decåt dac` ai fi mers la
toate orele [i ai fi trecut f`r` probleme.* Prietenii nepotrivi]i \l pot
\nv`]a o gr`mad` de lucruri pe pu[tiul t`u.

Oricum, de unde [tii c` prietenii lui sunt nepotrivi]i? Poate

copilul t`u are o latur` s`lbatic` pe care are nevoie s` [i-o manifeste,
chiar dac` tu n-o \mp`rt`[e[ti sau nu-]i place. {i poate pu[tiul acela
care fumeaz` este extraordinar de loial. Iar copilul care se joac` cu
emo]iile fiicei tale o ap`r` de b`t`u[ul clasei. Sau e capabil s-o fac`
s` råd` atunci cånd are o zi proast`. Sigur c` nu trebuie s` tolerezi
ca pu[tiul t`u s` fumeze sau s` vandalizeze ma[ini, dar chiar [i prie-
tenii lui care fac a[a ceva pot fi totu[i valoro[i ca prieteni.

DE UNDE {TII C~ PRIETENII

LUI SUNT NEPOTRIVI}I?

Personal, de[i am favori]i printre prietenii copiilor mei, \i tolerez

cu pl`cere pe to]i. Chiar [i cei care-mi plac cel mai pu]in le ofer`
copiilor mei cåte ceva ce merit` s` aib`. Doar cu unii dintre p`rin]i
am o problem`.
* Ei, evident c` \n felul `sta nu \nve]i prea mult` francez`...

166
 REGULA 67

Aminte[te-]i
c` e[ti p`rinte,
nu profesor
Bine\n]eles c` vrei ca pu[tii t`i s` se descurce bine la [coal`,
s`-[i ia examenele cu note mari, ba poate chiar te gånde[ti deja la
viitor, cånd ai vrea s` prind` un loc la una dintre cele mai bune uni-
versit`]i. A[a c` poate fi realmente tentant s`-i implici cåt mai mult
\n activitatea [colar` – fie c` asta \nseamn` s` le verifici tot timpul
temele, fie s` vrei s` adaugi cuno[tin]ele tale la ale lor.

Un tat` pe care-l cunosc \[i \ntreab` \n mod regulat copiii despre

ce au \nv`]at la [coal` \n s`pt`måna care s-a \ncheiat, apoi petrece
jum`tate din weekend \ncercånd s` le spun` tot ceea ce [tie el des-
pre subiectele respective (ceea ce este convins c` reprezint` mai
mult decåt [tiu profesorii \n[i[i). Ce mod minunat de a-i determina
pe copii s` nu mai \nve]e [i de a-i suprasolicita!

Hai s` l`murim un lucru. Rolul profesorilor este acela de a-i

transmite copilului t`u informa]ii [i de a-l antrena pentru a-[i lua cu
bine examenele. Tu, pe de alt` parte, nu e[ti profesorul copilului
t`u. Tu \i po]i permite s` gre[easc` f`r` s`-l corectezi, pentru a-i da
[ansa de a \nv`]a din propriile-i gre[eli. Tu po]i accentua impor-
tan]a tuturor acelor tr`s`turi de caracter esen]iale pentru via]`
despre care am vorbit mai devreme (de exemplu, Regula 11), pen-

167
tru care [coala nu-l preg`te[te deloc, dar care sunt de fapt mult mai
importante decåt rezultatele [colare. |l po]i \ncuraja s` \ncerce
lucruri noi (vacan]e \n str`in`tate, cursuri de karate, naviga]ie),
s`-[i descopere interese noi, s` cunoasc` oameni noi. |l po]i \ncura-
ja s` citeasc` mult [i s` fie interesat de lumea din jurul lui, s` pun`
\ntreb`ri [i s`-[i formeze propriile opinii.

Sunt momente \n care [coala \i poate domina cu u[urin]` via]a,

iar copilul are nevoie ca tu s`-l men]ii ancorat \n realitate. Dac`
irose[ti timpul pe care-l petrece acas` cic`lindu-l cu f`cutul lec]iilor
[i \ntrebåndu-l \ntr-una despre teste [i insistånd s`-i spui tot ce [tii
despre Henric al VIII-lea, [coala va p`trunde \n toate ungherele
vie]ii lui. Iar dac` un profesor l-a certat pentru ceva, nu e cazul s`-l
cer]i [i tu din nou. O dat` e suficient. Nu trebuie s` subminezi [coala
(Regula 62), sugerånd c` profesorul a fost meschin, dar \i po]i spune
copilului: „Trebuie s` faci a[a cum ]i se cere la [coal` chiar dac` nu
e[ti \ntotdeauna de acord; dar de vreme ce ai fost o dat` mustrat
n-o s` te mai cert [i eu.“ Apoi schimbi subiectul.

Da, [tiu c` trebuie s`-[i fac` temele [i c` dac` nu-l \ntrebi unde
e echipamentul de sport n-ai cum s` i-l speli ([i c` n-ai de unde s`
[tii c` [osetele se odihnesc cumin]i \n penar), dar las`-l s` evadeze
cåt mai mult departe de [coal`. Cu cåt copilul e mai mare, cu atåt
mai dominant` devine [coala \n preocup`rile lui, cu ore mai multe
[i cu mai multe teme pentru acas` [i cu presiune mai mare \naintea
examenelor, a[a c` e important s`-i dai o [ans` s` scape de toate
astea atunci cånd sun` clopo]elul.

Ceea ce nu \nseamn` c` nu trebuie s` ar`]i un interes s`n`tos

pentru ceea ce face la [coal` sau c` nu trebuie s` discu]i cu el despre
subiectele de care se arat` interesat. Nu, \nseamn` doar s`-i oferi o

168
f`råm` de lini[te [i un pic de spa]iu [i s`-l aju]i s`-[i l`rgeasc` ori-
zonturile gåndindu-se sau f`cånd [i altceva.

SUNT MOMENTE |N CARE

{COALA |I POATE DOMINA
CU U{URIN}~ VIA}A,
IAR COPILUL ARE NEVOIE
CA TU S~-L MEN}II
ANCORAT |N REALITATE.

169
REGULA 68

Nu-i cocolo[i
Pun pariu c` [i \n clasa pu[tiului t`u sunt cå]iva copii care nu
sunt aproape niciodat` la [coal`. Mai ales iarna. Sunt mereu acas`
din cauza tusei sau a alergiei imaginare*, ]inu]i \n puf de p`rin]ii lor.
Iar cånd sunt la [coal` nu se joac` [i nici nu fac sport pentru c` \i
doare un deget sau le-a fost pu]in r`u ieri diminea]`. Am fost coleg
cu un tip care st`tea acas` ori de cåte ori alergia lui (avea febra fånu-
lui) se \nr`ut`]ea. Pierdea nenum`rate ore importante, iar prietenii
lui se obi[nuiau f`r` el toat` vara, a[a c` toamna cånd revenea nu
reu[ea s` se mai integreze. Toate astea – pentru ce? Avea acas` o
gr`din` uria[`, deci probabil c` starea lui ar fi fost mai bun` dac` ar
fi venit la [coal` unde aveam asfalt [i dale de piatr`.

S`-]i spun ceva ce am observat de-a lungul anilor. P`rin]ii

care-[i ]in copiii acas` de la primul str`nut sunt aceia[i care nu se
duc ei \n[i[i la serviciu fie pentru c`-i doare capul, fie pentru c` au
guturai. Iar copiii lor devin persoane din acelea care se vait` [i se
a[teapt` s` fie \ngrijite ori de cåte ori le curge pu]in nasul, adul]i
care cred c` nu trebuie s` mai lucrezi dac` e[ti pu]in ciupit de
r`ceal`.

Am ve[ti pentru acei p`rin]i (nu pentru tine, evident, tu n-ai

face a[a ceva): dac` e[ti r`cit, vei fi r`cit [i la serviciu [i acas`. A[a
c` po]i foarte bine s` te duci s` lucrezi. Acela[i lucru este valabil [i
pentru copiii t`i.

* Nu m` stårni. {tiu c` unele alergii sunt reale [i serioase. Tocmai de aceea m`

enerveaz` atåt de tare to]i pref`cu]ii care submineaz` credibilitatea celor ce sufer`
cu-adev`rat.

170
 Nu le faci niciun bine \nv`]åndu-i s` se a[tepte ca toat` lumea s`
se opreasc` \n loc pentru ei ori de cåte ori nu se simt \n apele lor. {i
viitorii lor [efi nu-]i vor mul]umi nici ei, de vreme ce, cu regret, \i
vor s`ri cu promovarea [i de data aceasta pentru c`, de[i munca lor
e minunat`, cu prezen]a stau cam prost.
Ce s-a \ntåmplat cu bunele [i demodatele valori ca rezisten]a
stoic` \n fa]a adversit`]ilor, sim]ul etic [i toate celelalte? Noi, P`rin-
]ii, vrem s` avem copii s`n`to[i [i duri, nu ni[te flutura[i suferinzi
[i ciud`]ei. Destul de interesant e c` am lucrat, \n timp, atåt cu
oameni pe care te puteai baza chiar [i atunci cånd nu le era bine, cåt
[i cu oameni care-[i luau liber la primul str`nut. {i [tii ceva? Cei care
mergeau \nainte se \mboln`veau mult mai rar decåt cei care-[i
plångeau toat` ziua de mil`.

CE S-A |NTÅMPLAT
CU BUNELE {I DEMODATELE
VALORI CA REZISTEN}A STOIC~
|N FA}A ADVERSIT~}ILOR,
SIM}UL ETIC
{I TOATE CELELALTE?

Sigur c` o s`-]i ]ii copilul acas` dac` este \ntr-adev`r bolnav, dar
altfel nu. Dac` e suficient de zdrav`n \ncåt s` \ntoarc` casa cu
susu-n jos, poate s` mearg` [i la [coal`. Trebuie s` stea acas` doar
atunci cånd este atåt de bolnav \ncåt zace \n pat sau pe canapea, sub
p`tur`. Altfel pierde [i lec]iile, [i distrac]ia cu prietenii, ceea ce nu-i
face niciun bine. {i hai s` l`s`m deoparte argumentul cu „s` nu
\mpr`[tie germenii la [coal`“.

171
 De unde crezi c` a luat microbul? Dac` acesta e suficient de
blånd \ncåt copilul s` mearg` la [coal` [i dac` doctorul nu spune
altceva, e clar c` nu va face niciun r`u restului clasei.

A[adar, nu-]i cocolo[i copilul. Fii \n]eleg`tor, bine\n]eles – nu e

foarte amuzant s` fii r`cit –, dar nu-l l`sa s` creasc` cu ideea c` a fi
r`cit e o scuz` pentru o zi liber`.

172
 REGULA 69

Mic[oreaz`
presiunea
Copilul t`u va dori s` aib` rezultate bune la [coal`. Fie c` e vor-
ba despre examene sau despre evaluare continu`, fie c` vrea pur [i
simplu s` se descurce bine sau c` are nevoie de rezultatele respec-
tive pentru a aprofunda un anumit domeniu sau pentru a ajunge la
cursul pe care-l dore[te – va trebui s` promoveze [i, probabil, nu
oricum, ci cu note bune.

El [tie acest lucru. Profesorii \i spun \ncontinuu acest lucru.

Prietenii \i spun \ncontinuu acest lucru. El \[i spune \ncontinuu acest
lucru. Z`u c` n-are nevoie s`-i mai spui [i tu acela[i lucru. Prea
mult` presiune poate fi contraproductiv` [i poate duce la reale [i
uneori serioase probleme psihologice pentru copii.

A[adar, ce ai tu de f`cut? Tu trebuie s` ai grij` ca el s` r`mån`

ancorat \n realitate. De exemplu, cånd ai 16 ani, probabil c` [coala
\]i d` impresia c` \ntreaga ta via]` atårn` de rezultatele la examene.
Ei bine, de cele mai multe ori nu e a[a. Cu excep]ia cazului \n care
e[ti absolut disperat s` devii doctor sau veterinar sau ceva de genul
`sta, caz \n care admit c` rezultatele bune la examene sunt destul de
utile. Eu am picat la o mul]ime de examene [i asta nu mi-a d`unat
cu nimic. Einstein a picat „cu brio“ la examenul de absolvire. (Ob-
serv` cum m-am plasat \n aceea[i categorie cu Einstein, numai pen-
tru a m` sim]i bine!)

173
 Trebuie s` te gånde[ti la stresul pe care-l suport` copilul t`u \n
leg`tur` cu examenele. Este foarte probabil ca el s` simt` deja o pre-
siune un pic prea mare, chiar [i f`r` contribu]ia ta. A[a c`, decåt s`
m`re[ti presiunea, mai bine adaugi un pic de perspectiv` \n via]a
copilului t`u. E greu s` prive[ti mai departe de sfår[itul [colii cånd
e[ti copil, a[adar treaba ta este s`-l asiguri pe pu[ti c` \n via]` exist`
lucruri mai importante decåt rezultatele la \nv`]`tur` [i c` [i cei care
pic` la examene pot deveni foarte bine adul]i ferici]i [i \mplini]i. Da,
dac` ob]in rezultate bune va fi minunat, dar dac` nu, lumea nu se va
pr`bu[i. Dac` bietul copil este deja suprasolicitat, atunci trebuie s`-i
spui ceva care s`-l relaxeze [i s`-i dea mai multe [anse s` reu[easc`
decåt s` aib` o c`dere nervoas`. Iar dac` asta \nseamn` s`-l asiguri
c` totul va fi \n regul` indiferent ce se \ntåmpl`, atunci asta vei face.

Dar s` presupunem c` ]ie ]i se pare c` pu[tiul nu e suficient de

stresat, c` nu ia problema examenelor prea \n serios [i c` nu rea-
lizeaz` adev`ratele implica]ii ale rezultatelor lui [colare. |n acest caz
po]i accentua implica]iile f`r` s`-i spui s` munceasc` mai mult [i f`r`
s`-l \ntrebi dac` \[i permite \ntr-adev`r s` se uite la televizor sau s`
ias` cu prietenii. Po]i face asta punåndu-i \ntreb`ri: Ce [anse crezi c`
ai s` iei examenul? Te-ai gåndit la ce-o s` se \ntåmple dac` pici?
|n final, el trebuie s` decid` dac` va munci din greu sau nu. Nu-l
po]i for]a. Chiar dac`-l \ncui \n camera lui, nu ai nicio garan]ie c` va
\nv`]a. A[a c` decåt s`-l stresezi [i mai mult, n-ar fi mai bine s` fii sal-
vatorul lui? Evadarea lui? {i odat` ce-[i va da seama c` nu-l pui s`
\nve]e, e mult mai probabil s` \nceap` s` se autodisciplineze.

|N FINAL, EL TREBUIE
S~ DECID~ DAC~ VA MUNCI
DIN GREU SAU NU.

174
 REGULA 70

Copiii trebuie s`
fac` propriile alegeri
[i s` le urmeze
Cånd aveam 16 ani am hot`råt c` vreau s` dau la Silvicultur`.
Am fost acceptat [i tocmai cånd s` \ncep cursurile am anun]at brusc
c`, de fapt, vreau s` merg la [coala de art`. Ei, o mic` schimbare...
Mama trebuie s` fi avut o p`rere despre toate astea, dar a p`strat-o
\n mod admirabil pentru sine [i mi-a sus]inut alegerea. Nici azi
n-am idee care dintre cele dou` variante credea ea c` e mai potrivit`
pentru mine (sau dac` credea c` mi se potrive[te vreuna).

Nu po]i s` nu ai o opinie despre majoritatea alegerilor pe care le

face copilul t`u, dac`-l iube[ti. |]i faci griji c` subiectul pe care l-a
ales pentru proiectul de licen]` i se va p`rea prea dificil sau c` va
regreta c` a renun]at la spaniol`, sau c` a ales fizica doar pentru
c`-i place profesorul. Dar n-ai ce face. Po]i s`-l aju]i (u[urel, f`r` pre-
siuni [i f`r` a-]i exprima preferin]a) s` ia cea mai bun` decizie posi-
bil` [i apoi trebuie s`-l sus]ii \n ceea ce prive[te decizia lui, chiar
dac` tu e[ti \ngrijorat c` nu e cea mai bun` alegere.

Pune-]i cåteva \ntreb`ri: „Ce-o s` se \ntåmple dac` nu face alege-

rile pe care eu cred c-ar trebui s` le fac`?“, „Vreau s` fac` aceast` ale-
gere pentru el sau pentru mine?“ {tiu c` e[ti un P`rinte [i c` n-ai \n-
cerca \n mod con[tient s`-]i \ndrep]i copilul spre o carier` sau spre un

175
drum \n via]` care n-a fost propria lui alegere, dar e foarte u[or s`
crezi c` tu [tii mai bine. Poate te gånde[ti c` te bazezi, \n alegerea ta,
pe ceea ce e mai bine pentru el, dar chiar [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti.

Treaba ta ca p`rinte, a[a cum repet \ntr-una, este mult mai am-
pl` decåt rolul [colii. Tu nu-l \nve]i chimie sau muzic`, sau englez`.
Tu-l \nve]i aptitudini utile pentru via]`. {i asta include lucruri ca
luarea de decizii. Iar dac` nu-l la[i s` ia propriile decizii [i s` le
urmeze, nu-i e[ti de niciun ajutor.

|ntåmpl`tor, n-am devenit silvicultor [i nici artist. Am f`cut o

groaz` de lucruri pån` s` m` potolesc [i s` devin scriitor. Am o pri-
eten` care la [coal` se chinuia s` se hot`rasc` dac` s` studieze lati-
na sau rusa [i care acum conduce o agen]ie de for]` de munc`. {i o
alta care nu se putea decide dac` s` dea la filozofie sau la sociologie.
Lucreaz` pentru o organiza]ie nonprofit de protec]ia mediului.
Cunosc doi oameni licen]ia]i \n chimie: unul este un bancher de suc-
ces, iar cel`lalt este un comic de succes (da, serios). {tiu chiar un
domn de 72 de ani care a p`r`sit [coala la 15 ani pentru a deveni
ofi]er vamal, iar la 60 de ani a dat la drept [i a devenit avocat.

Vezi tu, alegerile noastre pot avea ceva influen]` asupra cursu-
lui vie]ii noastre, dar nici pe departe influen]a pe care ne a[tept`m
s-o aib`. A[adar, copilul t`u poate foarte bine s` studieze ce subiecte
vrea el. Iar dac` tu i-ai dat \ncrederea \n sine [i aptitudinile de care
are nevoie ca adult, va fi capabil s` transforme orice op]iuni [colare
[i orice rezultate la examene \n cariera care s`-l fac` fericit.

TREBUIE S~-L SUS}II, CHIAR

DAC~ E{TI |NGRIJORAT C~
NU E CEA MAI BUN~ ALEGERE.

176
 REGULI
PENTRU
ADOLESCEN}I
 Dac` ai ajuns pån` aici, \nseamn` c` e[ti un P`rinte bine preg`tit
[i c` [tii ce faci \n majoritatea cazurilor. Dar adolescen]ii au un ta-
lent deosebit de a lansa noi provoc`ri [i de a te face s` sim]i c` habar
n-ai cum s` fii un bun p`rinte.

Odat` ce copilul t`u a devenit adolescent, ai trecut bini[or de

jum`tatea drumului cre[terii lui [i mai ai doar cå]iva ani \n care
s`-i bagi \n cap toate acele valori [i principii cu care vrei s` intre \n
via]a de adult. {i, deodat`, el pare c` arunc` la co[ toat` munca pe
care ai depus-o pentru el pån` acum.

Dar de fapt, dac` te ]ii tare [i urmezi aceste Reguli esen]iale pen-
tru adolescen]i, o s` descoperi c` ie[i la cel`lalt cap`t al „tunelului
adolescen]ei“ cu un adult nemaipomenit de care po]i fi cu adev`rat
måndru.

179
REGULA 71

Nu intra
\n panic`
Adolescen]ii. Am trecut [i eu prin asta. {i e cumplit. Dintr-o
dat`, copila[ul t`u cel scump [i adorabil s-a transformat \ntr-o per-
soan` pe care n-o mai recuno[ti. |n cel mai bun caz e ursuz [i neco-
municativ, \n cel mai r`u caz e un monstru venit direct din iad.

A[a c` prima Regul` e: nu te panica. A[a trebuie s` fie. Nu e[ti

singurul p`rinte care trece prin asta – cei mai mul]i dintre noi tre-
cem. Unii scap` u[or, dar dac` ai mai mul]i copii, e aproape de ne-
conceput s` treci cu to]i prin adolescen]` f`r` probleme. {i probabil
c` nici nu e s`n`tos.

|]i aduci aminte cånd copilul t`u era la vårsta critic` de doi ani? Ei
bine, acum a revenit – [i de data asta e mult mai mare [i mult mai \n-
frico[`tor. La doi ani, copila[ul care a \nceput s` mearg` [i-a dat seama
c` nu este o extensie de-a ta, a[a c` for]eaz` limitele pentru a vedea ce
poate [i ce nu poate s` fac`, acum c` are propria lui minte. Adolescen]ii
reprezint` o versiune mult \mbun`t`]it` a aceluia[i program.
Copilul t`u trebuie s`-[i g`seasc` propriul drum \n via]` [i tre-
buie s` fie \n stare s-o fac` singur.

A REVENIT – {I DE DATA ASTA

E MULT MAI MARE
{I MULT MAI |NFRICO{~TOR.

180
 Deci acesta e momentul \n care devine liber. {i \n care nu e \ntot-
deauna de acord cu tine asupra distan]ei pån` la care poate s` se
aventureze.

Adaug` la asta tot soiul de salturi [i de izbucniri, [i de fluctua]ii

hormonale, dintre care unele \i afecteaz` func]ionarea creierului [i
abilit`]ile de comunicare (uit`-te la c`ut`rile pe care le face pe Inter-
net dac` nu m` crezi) [i nu mai e de mirare c` te po]i a[tepta la cåte-
va belele serioase.

Cunosc copii care trecuser` deja de toat` angoasa adolescen]ei

pån` la 16, 17 ani [i cunosc al]ii care nu o dep`[iser` \nc` nici la 20,
dar cu to]ii trec prin asta la un anumit moment [i \ntr-un grad mai
mare sau mai mic. |n general vorbind, cei c`rora le place s` fie copii,
poate c`rora le place s` fie alinta]ii familiei dac` sunt cei mai mici,
ajung la adolescen]` mai tårziu decåt cei care abia a[teptau s`
devin` adul]i \nc` de la 2 ani. Dar cu to]ii trebuie s` treac` prin asta
dac` e s` se elibereze de tine.

Am o prieten` care a r`suflat u[urat` crezånd c` a sc`pat basma

curat` cånd fiica ei a \mplinit 18 ani f`r` a da vreun semn de angoas`
adolescentin` sau de \nd`r`tnicie. Apoi – bang! {ase luni mai tårziu a
devenit ursuz` [i ]åfnoas` [i a f`cut toate acele lucruri pe care le fac
de obicei adolescen]ii, exact a[a cum cei din genera]ia ei tocmai ter-
minaser` de f`cut. Vezi – nu po]i s`-]i iei ochii de la ei niciun moment.

Vestea bun` e c` odat` ce a ie[it pe partea cealalt` a „tunelului ado-

lescen]ei“, persoana familiar` pe care o cuno[teai va reveni. Schimbat`,
bine\n]eles – mai \n vårst` [i mai \n]eleapt` –, dar avånd intacte toate
acele valori [i idealuri la care ai muncit atåt de mult. Trebuie doar s`
continui s` speri [i s` rabzi pentru cå]iva ani, [i apoi totul va fi \n regul`.

181
REGULA 72

Aminte[te-]i Legea
a 3-a a lui Newton
Chestia e c`-]i iube[ti copilul cu disperare. A[a c` e incredibil de
greu s`-l prive[ti f`cånd gre[eli care tu crezi c` se vor \ntoarce \m-
potriva lui mai tårziu. De-a lungul anilor te-ai obi[nuit s`-l la[i s`
fac` mici gre[eli – s` se serveasc` cu prea mult` budinc` sau s`
mearg` prea repede cu bicicleta la vale. Dar pe m`sur` ce el se m`-
re[te, [i gre[elile se m`resc.

Acum trebuie s`-l prive[ti cum bea prea mult la petrecerea dat`
de colegul lui sau cum poart` haine mult prea decoltate, sau prea
scurte. Poate trebuie s` te ab]ii cånd decide s` p`r`seasc` [coala la
16 ani, pe cånd tu sperai s` mearg` la facultate, sau s` renun]e la o
excelent` slujb` de såmb`t` pentru c` e un efort prea mare s` se
scoale diminea]a. Sunt chestii mult mai importante decåt s`-l la[i pe
copilul de 2 ani s` m`nånce prea mult` budinc`. Mizele sunt din ce
\n ce mai mari.

Cel mai r`u e cånd trebuie s`-l urm`re[ti pe copilul t`u repetånd
gre[elile pe care le-ai f`cut [i tu. Renun]` la chimie pentru c` nu-i
place profesorul, de[i ar fi putut avea o carier` str`lucit` \n do-
meniu. Sau \[i economise[te to]i banii pentru un an de pauz` dup`
terminarea liceului [i apoi \i cheltuie[te pe to]i \ntr-un moment de
nebunie pe o ma[in` care nici m`car nu merge bine. Ai fi putut s`-i
spui. Probabil chiar i-ai spus. Foarte posibil vehement [i energic...
Dar, pe de alt` parte, tu ]i-ai ascultat p`rin]ii, cu mul]i ani \n urm`?

182
 Cu excep]ia cazului \n care copilul se pune serios \n pericol, tre-
buie s` te \mpaci cu situa]ia. Uneori, chiar dac` situa]ia devine pe-
riculoas`, tot n-ai ce face. Cu cåt \i spui mai multe, cu atåt \l \mpingi
\n direc]ia opus`. El caut` pe cineva cu care s` se confrunte, \mpo-
triva c`ruia s` se revolte, pentru c` a[a e programat. Cu cåt folose[ti
mai mult` for]`, cu atåt folose[te [i el mai mult`. |]i aminte[ti Legea
a 3-a a lui Newton, principiul ac]iunii [i reac]iunii? Pentru fiecare
ac]iune exist` o reac]iune egal` [i de sens opus. Ar fi putut foarte
bine s-o numeasc` Prima Lege a Adolescen]ilor.

Deci ce po]i face cånd vezi c` gre[e[te? Po]i s`-i spui care e
p`rerea ta, dar nu-i spune ce s` fac`. {i vorbe[te-i a[a cum ai vorbi
cu un adult [i cu un egal. Nu: „Stai c`-]i spun eu ce cred! Cred c` e[ti
un prost!“ Mai degrab` ceva gen: „E decizia ta, dar te-ai gåndit cum
o s`-]i finan]ezi anul de pauz` dac` \]i cheltui to]i banii pe ma[ina
asta?“ Vorbe[te-i ca unui adult [i poate o s`-]i r`spund` ca un adult.
{i dac` nu de data asta, poate data viitoare. Cu siguran]` va fi mai
dornic s`-]i cear` sfatul dac` va [ti c` i-l vei da ca unui egal.

TU }I-AI ASCULTAT P~RIN}II,

CU MUL}I ANI |N URM~?

183
REGULA 73

D`-i drept de vot

Copilul t`u trebuie s` \nve]e s` ia decizii corecte. {i s` fac` com-
promisuri. {i s` lucreze \n echip`. {i s` negocieze. {i ce mod mai
bun exist` de a-l \nv`]a toate astea decåt s`-l implici \n deciziile fa-
miliei? Consult`-l asupra deciziilor care-l privesc, exact a[a cum
te-ai a[tep-ta [i tu s` fii consultat, dac` ai fi \n locul lui.

Bine\n]eles, nu va avea \ntotdeauna votul decisiv. Trebuie s`

\n]eleag` faptul c`, fiind \n casa ta, pe banii t`i, tu ai drept de veto.
Pån` la urm` nu te po]i l`sa convins de copiii t`i s` construie[ti o
anex` cu trei dormitoare doar pentru c` ei \[i doresc cåte un dormi-
tor [i un birou fiecare. Totu[i, te po]i consulta cu ei despre cum s`
modifica]i spa]iul existent pentru a-l valorifica la maximum.

Pe m`sur` ce copiii cresc, trebuie s` exerseze luarea deciziilor,

trebuie s` fie consulta]i [i s` fie trata]i din ce \n ce mai mult ca ni[te
adul]i. De ce n-ar putea alege culoarea \n care s`-[i zugr`veasc` dor-
mitorul, mai ales dac` \l vor zugr`vi chiar ei? |mi amintesc c` unul
dintre copiii mei adolescen]i a vrut s` astupe o gaur` micu]` \n
peretele din camera lui – cånd a terminat, \n locul g`urii era o dita-
mai pata zgrun]uroas` [i neregulat` de vreo 15 cm. N-am nivelat-o.
Am p`strat-o ca amintire a primei lui \ncerc`ri de decorare. Fiul
meu a plecat de mult de-acas`, dar umplutura e \nc` acolo. Acum el
e foarte bun la zugr`veli, repara]ii [i decora]iuni, dar pata \mi
aminte[te c` trebuie s`-i la[i pe copii s` \nceap` de undeva.*

* N-am vrut s` sune a[a de sentimental [i de siropos. De fapt, p`strez „repara]ia“

ca s` am motiv s` mai råd de el din cånd \n cånd.

184
 {i ce zici de vacan]ele \n familie, cåt timp le mai ai? Tu va trebui
s` fixezi bugetul, dar dac` copiii t`i sunt adolescen]i, pute]i decide
\mpreun` unde s` merge]i. Po]i avea drept de veto dac` insi[ti, dar
la fel de bine pot avea [i ei.

Bine\n]eles c` nu e vorba doar despre a-i \nv`]a s` ia decizii,

lucru de altfel foarte important. Este [i despre a-i face pe copii s` se
simt` implica]i \n familie, inclu[i \n hot`rårile care v` afecteaz` pe
to]i. Po]i aplica asta [i la stabilirea regulilor. Membrii echipei de
rugby a Angliei cå[tig`toare a Cupei Mondiale s-au a[ezat cu to]ii [i
au convenit asupra regulilor care \i vor conduce spre succes, [i le-au
urmat – pentru c` to]i puseser` um`rul la formularea lor (cu alte
cuvinte, „erau proprietatea lor“, ca s` folosesc jargonul afacerilor).

ESTE VORBA DESPRE

A-I FACE PE COPII
S~ SE SIMT~ IMPLICA}I.

{i, bine\n]eles, cu cåt descoperi mai multe oportunit`]i de a-i

trata pe adolescen]ii t`i ca pe ni[te adul]i responsabili, cu atåt mai
bun` va fi rela]ia voastr` [i cu atåt mai \ncuraja]i vor fi s` se com-
porte ca ni[te adul]i responsabili. Ceea ce nu poate fi decåt o u[urare
pentru toat` lumea.

185
REGULA 74

Nu te uita
sub saltea
Adolescen]ii se dedau la unele lucruri despre care nici nu vrei s`
[tii. Sigur, de fapt, [tii despre ele, doar de asta e[ti \ngrijorat. Dac`
ai fi putut fi complet ignorant, ai fi fost mult mai fericit.

Uite, crede-m` pe cuvånt, fiica ta a mers mai departe cu prie-

tenul ei decåt ai fi vrut tu. Fiul t`u se uit` pe reviste sau pe site-uri
porno. Amåndoi au \ncercat cel pu]in un fum de ]igar` pån` acum.
{i aproape sigur li s-au oferit droguri, dar nu vei g`si nicio dovad`
\n camera lor, a[a c` n-are rost s` pierzi timpul c`utånd. Acum e[ti
fericit? Bun. Nu mai trebuie s` te ui]i sub saltea [i nici s` le cite[ti
jurnalul secret.

N-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce mii de al]i p`rin]i au

g`sit \naintea ta. De fapt, probabil c` n-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]`
de ceea ce au g`sit p`rin]ii t`i. {i ce-o s` faci dup` aceea? S`-l pui pe
copilul t`u adolescent \n fa]a dovezilor? Nu prea cred. O s`-]i dis-
trugi rela]ia cu el [i singura schimbare va fi c` o s`-]i strice podeaua
f`cåndu-[i ascunzi[ sub scåndurile du[umelei.

Poate ar trebui s` te gånde[ti \n urm`, la lucrurile pe care le-ai

f`cut, adolescent fiind, [i despre care n-ai vrut s` afle p`rin]ii. Vezi?
Copiii t`i sunt doar ni[te adolescen]i perfect normali. {i dac` tu nu
faci o tragedie din lucrurile acelea adolescentine [i perfect normale
pe care ei le fac, o s` fie mai \ncrez`tori \n a veni s`-]i spun` atunci

186
cånd ceva scap` de sub control sau devine o real` problem` pentru
ei. {i tocmai `sta e lucrul cel mai important. Dac` te vei comporta ca
[i cånd toate lucrurile de sub saltea ar fi normale, atunci [i ei o s`
simt` c` pot vorbi cu tine f`r` teama de a primi un r`spuns ira]ional.

Pur [i simplu n-are rost s`-]i faci griji. |n punctul `sta trebuie s`
te bazezi pe ceea ce i-ai \nv`]at \n ultimii aproximativ 12 ani. {i nu
uita Regula 72 – cu cåt le faci via]a mai amar`, cu-atåt vor fi mai difi-
cili. Concluzia e simpl` – nu le face via]a amar`.

Un alt avantaj – simplul fapt c` nu te ui]i sub salteaua lor [i c`

nu le cite[ti jurnalele secrete va \nt`ri rela]ia voastr`. Te vor respec-
ta pentru c` le respec]i intimitatea (evident c` nu-]i vor spune lucrul
`sta) [i pentru c` ai o atitudine suficient de realist` [i de modern`
\ncåt s`-i la[i s`-[i vad` nederanja]i de treaba lor de a fi adolescen]i.

187
REGULA 75

Valorific` timpul
r`mas pentru a
umple golurile
Ai \nceput avånd \n fa]a ta 18 ani de carier` ca p`rinte [i num`-
rånd \napoi pe m`sur` ce treceau anii. Acum cå]i au mai r`mas? Pen-
tru c`, odat` ce ai ajuns la zero, copiii t`i vor fi pe cont propriu. Asta
\nseamn` c` vor trebui s` [tie s` fac` cump`r`turi, s` g`teasc`, s`
fac` cur`]enie [i ordine (cel pu]in pån` la un punct), s` spele, s`-[i
pl`teasc` facturile, s` nu se \nglodeze \n datorii [i toate celelalte.

{tiu p`rin]i – [i f`r` s` vreau s` fiu sexist, aproape \ntotdeauna

e vorba despre mame – care au \nc` grij` de copiii lor [i la 18 ani. Iar
copiii, nefiind tåmpi]i, le las`. De fapt, am un prieten care la 35 de
ani \nc` \[i mai duce rufele la sp`lat la maic`-sa. {i nu vreau s` spun
c` \[i spal` el rufele folosind ma[ina ei de sp`lat, ceea ce ar fi oare-
cum de \n]eles. Nu, pur [i simplu \i d` rufele maic`-sii s` se des-
curce cu ele. E nevoie de doi pentru a juca jocul `sta.
Numeri ultimii ani pån` la independen]`. {i dac` copilul t`u
ajunge la 18 ani f`r` s` fi folosit vreodat` ma[ina de sp`lat sau f`r`
s` fi preg`tit o mas` decent`, ]i se pare corect fa]` de el?

NUMERI ULTIMII ANI

PÅN~ LA INDEPENDEN}~.

188
 Poate c` el nu realizeaz` ce handicap va avea, dar tu [tii foarte
bine, ca P`rinte, c` un copil cocolo[it nu e preg`tit pentru lumea
real` (vezi Regula 68).

Ca fiecare p`rinte, [i tu cuno[ti punctele tari [i punctele slabe ale

copilului t`u. A[a c` gånde[te-te ce ar mai trebui s` \nve]e [i asi-
gur`-te c` va \nv`]a \n timpul care ]i-a mai r`mas. Dac` nu se des-
curc` deloc cu banii, \nva]`-l s` [i-i planifice [i s` [i-i gestioneze.
Las`-l pe el s` fac` cump`r`turile familiei timp de o s`pt`mån` cu
condi]ia s` se \ncadreze \n bugetul t`u obi[nuit sau fii ferm asupra
faptului c` nu vei pl`ti din factura lui la mobil mai mult decåt suma
convenit`.

F`-l responsabil cu sp`latul rufelor familiei pentru o s`pt`mån`

(eventual elibereaz`-l, drept compensare, de sp`latul vaselor pentru
s`pt`måna respectiv`), astfel \ncåt s` \nve]e s` foloseasc` ma[ina [i
s`-[i dea seama ce pl`cere e s` trebuiasc` s` sortezi rufele, s` le \n-
tinzi la uscat, s` le \mp`ture[ti pentru c`lcat (poate de-acum se va
gåndi de dou` ori \nainte s` mai pun` rufe abia purtate \n co[ul cu
rufe de sp`lat).

Ai putea chiar s`-]i la[i adolescentul mai mare s` stea singur

acas` timp de cåteva zile. Da, [tiu ce gånde[ti. {i da, va trebui s` sari
cu un stimulent suficient de bun \ncåt s`-l determine s` reziste ten-
ta]iei de a-[i invita to]i prietenii pentru o petrecere s`lbatic`.
Oricum, ajut` s`-i spui c` un vecin sau un prieten e cu ochii pe el.

Hai, po]i fi inventiv \n g`sirea de moduri interesante \n care

s`-l \nve]i lucrurile vitale. {i sigur vei reu[i s` le faci [i amuzante –
cel pu]in pån` dispare elementul de noutate, dar oricum pån`
atunci va fi \nv`]at ceva.

189
REGULA 76

Nu sta \n fa]a unui

tren \n plin` vitez`
{tii deja c` trebuie s` le permi]i copiilor t`i s` fac` propriile lor
gre[eli (Regula 72). Pån` aici, totul e clar. Acum, pentru cåte dintre
urm`toarele decizii \i vei l`sa pe ei s` hot`rasc`:

● S` mearg` cu motocicleta?
● S` chiuleasc`?
● S` foloseasc` cuvåntul cu „f“?*
● S` \ncerce droguri?
● S` fumeze?
● S` fac` sex \nainte de 16 ani?

Hmmm, da, spinoase probleme. E din ce \n ce mai dificil, a[a-i?

Chiar trebuie s`-i la[i pe ei s` decid` toate astea? P`i, hai s` privim alt-
fel problema: cum o s`-i \mpiedici? Op]iunile tale sunt destul de limi-
tate \n zilele noastre. Po]i s` ]ipi la ei (vezi Regula 77), dar asta nu-i mai
deranjeaz` ca atunci cånd aveau 5 ani. {i, oricum, ei pot s` ]ipe mai
tare. Po]i s`-i pedepse[ti nedåndu-le voie s` ias` din cas`, dar orice
adolescent care se respect` va ie[i pe fereastr` sau va fi ca un mielu[el
pån` cånd \l vei l`sa din nou s` ias` [i pe urm` va face acela[i lucru
fiind \ns` mai atent, ca s` nu-l mai prinzi.

* Mama avea un sistem excelent. La 14 ani aveai voie s` folose[ti \njur`turi blånde,
la 16 aveai voie s` folose[ti cuvåntul cu „f“, iar la 18 puteai folosi cuvintele cele
mai dure. Cred c`-i era destul de greu s` ]in` eviden]a tuturor (eram 6 fra]i), dar
se descurca.

190
 Po]i s` refuzi s` le mai dai bani, dar sunt suficient de mari ca s`-[i
cå[tige propriii bani.
Cunosc un individ al c`rui tat` l-a dezmo[tenit (erau o familie
foarte bogat`) doar pentru c` s-a ras \n cap. Nici m`car asta nu l-a
determinat s`-[i lase p`rul s` creasc`. ~[tia sunt adolescen]ii – dac`
nici faptul c` era deposedat de o avere cu [apte cifre n-a reu[it s`-l
motiveze, atunci nimic n-ar fi reu[it. (Dac` e[ti curios s` afli urma-
rea, s-a \ntåmplat c` tat`l a murit subit \nainte de a se calma sufi-
cient \ncåt s`-l treac` din nou pe fiul lui \n testament, a[a c` b`iatul
chiar a pierdut acea avere uria[`.)

A[a c`, una peste alta, n-ai de ales. Adolescentul t`u se va com-
porta ca un adolescent indiferent ce vei face. Po]i fie s` accep]i
situa]ia, fie s` te opui, dar dac` alegi ultima variant` probabil c`-l
vei \mpinge s` ia tocmai deciziile pe care nu vrei s` le ia.

ADOLESCENTUL T~U
SE VA COMPORTA
CA UN ADOLESCENT
INDIFERENT CE VEI FACE.

Oh, dar, bine\n]eles, mai este un lucru pe care-l po]i face: s` ai

\ncredere \n el. Tuturor copiilor le sunt oferite lucruri pe care p`rin]ii
nu vor ca ei s` le fac` – sex, droguri, ]ig`ri. Dar dac` ai \ncredere \n
faptul c` pu[tiul t`u va lua decizii responsabile, ai o [ans` destul de
mare ca acest lucru chiar s` se \ntåmple. {i dac` nu se \ntåmpl`, nu
te mai agita: oricum, nimic altceva n-ar fi func]ionat. Crede-m`.

191
REGULA 77

Urlatul
nu e o solu]ie
S` presupunem c` adolescentul t`u a f`cut toate lucrurile des-
pre care am vorbit \n Regula 76. |ntr-adev`r, e prea groaznic, nici nu
te po]i gåndi. Hai atunci s` presupunem c` n-a f`cut decåt unul sau
dou`. {i lucrurile au mers prost. Nu se mai poate l`sa de fumat sau
are o boal` cu transmitere sexual`, sau e pe punctul de a fi exma-
triculat de la [coal`. Ai prefera s` vin` s`-]i cear` ajutorul sau nu?

Sigur c` ai prefera s` vin` la tine. F`r` \ndoial`, vrei s`-l aju]i. Dar
e[ti sigur c` va veni s`-]i spun`? Cum se va decide dac` s` vin` la tine
sau nu? R`spunsul e c` se va hot`r\ \n func]ie de felul \n care ai
reac]ionat \n trecut cånd ai descoperit anumite lucruri. Probabil, lucruri
mai pu]in importante – cånd a v`rsat vopsea pe covorul din dormitor
sau cånd ]i-a promis c` a aranjat s` fie adus \napoi de la petrecere de
c`tre un p`rinte [i pe urm` ai aflat c`, de fapt, a f`cut autostopul.

Cum ai reac]ionat atunci? Ai urlat [i ai ]ipat, [i ai strigat, [i i-ai

spus c` te-a dezam`git [i c` nu po]i avea \ncredere \n el? Sau a]i dis-
cutat serios, calm [i i-ai explicat de ce e[ti atåt de \ngrijorat?

Problema e c` urlatul, ]ipatul [i faptul c` i-ai spus c` te-a deza-

m`git s-ar putea s` fi fost complet justificate, DAR au avut exact efec-
tul opus celui scontat de tine. Dac` vrei s` vin` la tine cånd are pro-
bleme, trebuie s` [tie c` vei lua lucrurile \n serios, dar nu vei urla la
el. S-ar putea s` nu-]i plac` asta, dar este purul adev`r. Probabil c` [i

192
tu ai sim]it cam la fel cånd erai adolescent. Dac` p`rin]ii t`i obi[-
nuiau s` ]ipe, pun pariu c` nu le-ai spus nici jum`tate din lucrurile
pe care prietenii t`i cu p`rin]i calmi le-au spus alor lor.

Vezi tu, exist` [anse ca el s` [tie deja c` a f`cut ceva gre[it sau
stupid [i poate c`-i e ru[ine [i se simte prost din cauza asta. Chiar
nu mai e nevoie s` ]ipi [i tu la el [i s` intensifici umilin]a. De fapt,
dac` reac]ia ta e calm` [i nu-l subapreciezi, s-ar putea s`-]i fie pate-
tic de recunosc`tor. {i cu asta chiar c` ai adunat puncte \n favoarea
ta pentru data viitoare cånd va mai face ceva aiurea.

Aminte[te-]i, copiii t`i \]i vor evalua reac]ia \n func]ie de felul cum
reac]ionezi la problemele minore azi [i måine, [i luna viitoare. |n
esen]`, odat` ce copiii au ajuns la o anumit` vårst`, trebuie s`-]i
schimbi stilul de educa]ie. Nu po]i s` le spui mereu ce trebuie [i ce nu
trebuie s` fac`. Trebuie s` te transformi \ntr-un fel de mentor, un
sf`tuitor. Astfel, cånd vor ajunge la 18 ani \i vei trata deja ca pe ni[te
egali. Sigur, atåta vreme cåt sunt \n casa ta, se aplic` regulile casei tale.
Dar acelea[i reguli ar trebui s` se aplice [i prietenilor t`i, chiar [i
p`rin]ilor t`i. Cåt despre ce vor face copiii t`i cu via]a lor, nu ai niciun
control [i n-are rost s` pretinzi c` ai. A[adar, cam de cånd copiii
\mplinesc 16 ani, renun]` la ]ipete [i \ncepe s` le vorbe[ti ca unor
adul]i. Poate fi foarte greu, dar e singura metod` care func]ioneaz`.

|N ESEN}~, ODAT~ CE COPIII

T~I AU AJUNS LA O
ANUMIT~ VÅRST~,
TREBUIE S~-}I SCHIMBI
STILUL DE EDUCA}IE.

193
REGULA 78

Orice lucru vine la

pachet cu condi]ii
Unul dintre lucrurile esen]iale pe care copiii t`i trebuie s` le
\nve]e \n via]` este c` drepturile [i responsabilit`]ile sunt unite \n
mod inextricabil. {i este treaba ta s`-i \nve]i. Sau ar fi mai bine s`
spun c` este responsabilitatea ta?

De exemplu, copiii pot pretinde dreptul de a fi trata]i ca ni[te

adul]i. Dar trebuie s` \n]eleag` c` dreptul vine \mpreun` cu respon-
sabilitatea de a se purta ca ni[te adul]i. Dac` se eschiveaz` de la
responsabilitate, pierd dreptul.

Odat` ce copiii devin adolescen]i, principiul poate fi aplicat cu

mare succes. Pentru fiecare drept pe care-l cer ([i mam`, ce de drep-
turi cer adolescen]ii...), tu le po]i indica responsabilitatea care vine
\mpreun` cu el. Am prieteni care aplic` principiul cu banii de buzu-
nar. Copiii lor au dreptul la o anumit` sum` s`pt`månal`, dar p`rin]ii
le explic` faptul c` au, de asemenea, o responsabilitate \n cadrul gos-
pod`riei. Copiii [tiu deja de mult c`, pentru ca totul \n gospod`rie s`
mearg` bine, trebuie rezolvate anumite treburi casnice – cur`]area
buc`t`riei dup` fiecare mas`, men]inerea dezordinii la minimum etc.
Dac` pu[tii nu se achit` de responsabilitate, pierd banii de buzunar.

Acela[i lucru merge [i pentru dreptul de a fi tratat cu respect. Vine

la pachet cu responsabilitatea de a-i trata pe ceilal]i cu respect. Dac`
copiii t`i \]i vorbesc uråt sau ]ip` la tine, pierd dreptul la respectul t`u

194
 PERIOADA ADOLESCEN}EI
REPREZINT~ OPORTUNITATEA
PERFECT~ PENTRU
A |NV~}A RELA}IA DINTRE
DREPTURI {I RESPONSABILIT~}I.

Po]i s` nu-i mai ascul]i (sau cel pu]in s` \ncerci s` nu-i mai auzi)
pån` cånd se pot dovedi respectuo[i.

Odat` copiii intra]i \n lume pe cont propriu, vor avea nevoie s`

cunoasc` aceste lucruri. Nu pot a[tepta nimic pe gratis. {i perioada
adolescen]ei reprezint` oportunitatea perfect` pentru a \nv`]a rela]ia
dintre drepturi [i responsabilit`]i. Tot ce vor copiii trebuie s` vin`
\nso]it de condi]ii: respectul, banii, independen]a, libertatea, statutul.
Ba chiar responsabilitatea \ns`[i vine \nso]it` de responsabilit`]i.

Ai s` vezi c` adolescen]ilor chiar le plac lucrurile astea. Serios.

Arat` c` \]i pas`. Cånd le spui c` n-au voie s` vin` acas` mai tårziu
decåt de obicei decåt dac` arat` c` sunt suficient de responsabili
\ncåt s` te sune [i s`-]i spun` unde sunt [i cånd s`-i a[tep]i \napoi,
\n secret sunt de fapt mul]umi]i c`-]i pas` (doar nu te a[tep]i s`-]i [i
spun` asta!). |]i vor spune cånd s`-i a[tep]i acas`, pentru c` vor rea-
liza c` altfel vor pierde dreptul de a mai sta alt`dat` pån` tårziu.

A[a c` f`-le pu[tilor t`i o favoare [i nu-i l`sa s` scape ieftin. De

cåte ori vor ceva de la tine, spune-le ce a[tep]i \n schimb. Vor \nv`]a
valoarea drepturilor [i vor fi preg`ti]i pentru viitor. {i via]a ta va fi
mult mai u[oar`.

195
REGULA 79

Arat` un pic de
respect pentru
lucrurile care-i
intereseaz`
{tiu un b`rbat care \n adolescen]` a \nceput s` dezvolte pro-
bleme psihice. Obi[nuia s`-[i petreac` tot timpul liber \n camera lui
ascultånd muzic`, acesta fiind singurul lucru care-i pl`cea cu
adev`rat. |n timp, lucrurile s-au agravat. Problemele au continuat [i
dup` ce a plecat din casa p`rinteasc`. Mul]i ani mai tårziu mi-a spus
un lucru foarte interesant. Mi-a explicat c` unul dintre lucrurile care
i-au spulberat \ncrederea \n sine a fost modul \n care p`rin]ii lui
f`ceau haz de muzica oribil` pe care o asculta.

Vezi tu, cånd critici alegerile f`cute de adolescentul t`u, \l

critici pe el. Este o vårst` la care ego-ul e fragil, respectul de sine e
u[or de demolat [i e foarte u[or s`-l faci pe adolescentul t`u s` simt`
c`-l dezaprobi sau chiar c` nu-l placi. Fie c` e vorba despre muzica
pe care o ascult` sau despre felul \n care \n]elege politica, sau despre
modul cum se \mbrac`, sau despre decizia lui de a deveni vegetari-
an, are nevoie s` [tie c` e[ti de acord.

196
 Este unul dintre multiplele paradoxuri ale adolescen]ilor. Pe de o
parte, vor s` fie rebeli, s` te [ocheze, s` fac` lucruri care s` te scoat`
din pepeni, iar pe de alt` parte, \]i doresc aprobarea [i bun`voin]a.
{tiu c` e[ti confuz, dar pentru ei e [i mai r`u. Sunt prin[i \n interiorul
unor min]i [i al unor trupuri care \ncearc` s` fac` tranzi]ia de la
copilul dependent la adultul independent [i de cele mai multe ori
habar n-au ce vor de fapt. Acum vor s` creasc` repede, cåt mai repede
posibil, iar peste un minut totul devine \nsp`imånt`tor [i vor s-o lase
mai moale. Tu trebuie doar s` accep]i [i s` te la[i dus de curent.

{TIU C~ E{TI CONFUZ,

DAR PENTRU EI E {I MAI R~U.

|n timpul `sta, intereseaz`-te de lucrurile care le plac. Nu e cazul

s` \ntreci m`sura – chiar te rog s` n-o faci, c`ci nu e nimic mai r`u
decåt un tat` de patruzeci [i ceva de ani care pretinde c` e „super-
cool“. Nu te str`dui prea tare – trebuie doar s` ar`]i un oarecare
interes. Nu trebuie s` pretinzi c` e[ti un fan uria[ al muzicii sau al
stilului lor de \mbr`c`minte, dar nu e bine nici s` nu le acorzi nicio
aten]ie.

S-ar putea chiar s` descoperi tot felul de noi lucruri de care s` te

bucuri. Aceasta este unul dintre multiplele avantaje de a avea copii
adolescen]i: sunt suficient de aproape de vårsta adult` \ncåt s` aib`
interese destul de sofisticate [i po]i \nv`]a de la ei o mul]ime de
lucruri dac` e[ti suficient de deschis la minte. {i bine\n]eles c` e[ti.

197
REGULA 80

Adopt` o
atitudine s`n`toas`
fa]` de sex
Nu, nu e vorba despre via]a ta sexual`. Sper c` aceea e deja
s`n`toas`. M` refer la sex \n general [i, \n particular, la via]a sexu-
al` a adolescentului t`u. Poate c` \nc` nu are una (e[ti sigur?), dar
mai devreme sau mai tårziu va avea. {i vrei s` te asiguri c` atunci
cånd va avea, va fi fericit` [i sigur`, [i satisf`c`toare, nu furi[at` [i
murdar`, [i dezordonat` (oh, bine, e tot timpul dezordonat`).

Ce anume crezi c`-i poate oferi adolescentului t`u \ncrederea \n

sine care s`-l determine s` amåne prima experien]` sexual` pån` cånd
va fi preg`tit? Exact: faptul c` se simte confortabil cu subiectul. Cu cåt
copilul t`u [tie mai multe despre sex [i \i vine mai u[or s` discute
despre el, cu atåt va fi mai capabil s` spun` NU sau s` insiste asupra
folosirii prezervativului, sau s` respecte sentimentele partenerului.

Po]i s` m` crezi pe cuvånt: cu cåt vorbi]i mai mult acas` despre

sex (e valabil [i pentru droguri, alcool, ]ig`ri [i toate celelalte), cu
atåt adolescentul va avea mai mult` \ncredere \n el [i \n capacitatea
lui de a lua decizii mature atunci cånd va veni momentul. Chiar [i
p`rin]ii deschi[i, care consider` c` au rela]ii strånse cu adolescen]ii
lor, spun \n general c` acesta este subiectul despre care le e cel mai
greu s` discute confortabil; [i adolescen]ii sus]in acela[i lucru. Dar

198
este r`spunderea ta s` demonstrezi c` sexul reprezint` un lucru per-
fect acceptabil [i normal despre care se poate discuta.

{coala \l va \nv`]a pe copil despre mecanica sexului [i poate cåte-

va lucruri de baz` despre HIV [i boli cu transmitere sexual` sau cum
s` folose[ti un prezervativ. Dar copiii o s` chicoteasc` de zor \mpre-
un` cu colegii. Plus c` la [coal` n-o s` \nve]e nimic despre faptul c`
sexul este o parte normal` a vie]ii de adult [i c` are o rela]ie complex`
cu emo]iile. Tu va trebui s`-i spui toate astea – nu te baza pe [coal`.

Nu \ncerc s` spun c` ar trebui s` stai jos cu copilul [i s` ave]i o

discu]ie formal` despre sex. Eu am \ncercat o dat` s` abordez su-
biectul formal cu unul dintre copiii mei – probabil mult prea tårziu,
dup` cum am \n]eles ulterior – [i la sfår[it l-am \ntrebat dac` mai
vrea s` [tie ceva. El a r`spuns: „Nu, mul]umesc, tat`. {i oricum,
s-au schimbat multe de pe vremea ta.“ Am fost surprins [i intrigat,
dar a refuzat \n mod frustrant s` continue discu]ia.

Nu e nimic \n neregul` cu o discu]ie formal`, dac` po]i s`-i faci fa]`

f`r` s` te sim]i prost. Totu[i, sexul trebuie s` fac` parte din conversa]ia
de fiecare zi atunci cånd vine vorba despre el – cånd comenta]i un film
sau o [tire, sau ispr`vile unui prieten. |n loc s` schimbi repede subiec-
tul \n prezen]a adolescentului t`u, continu` [i chiar cere-i p`rerea.
Asigur`-te doar c` transmi]i \ntotdeauna un punct de vedere respon-
sabil. Nu m` refer neap`rat la „f`r` sex pån` la c`s`torie“, ci la faptul
c` nu e corect s` te joci cu emo]iile altora sau s` le ri[ti s`n`tatea.

ASIGUR~-TE C~ TRANSMI}I
|NTOTDEAUNA UN PUNCT
DE VEDERE RESPONSABIL.

199
 REGULI
PENTRU
SITUA}II
DE CRIZ~
 Ar fi superb dac` ai putea s`-]i cre[ti copiii f`r` s` te confrun]i
nici m`car o dat` cu o criz` adev`rat`. Dar, din nefericire, foarte
pu]ini p`rin]i reu[esc. Poate fi divor], \mboln`vire grav`, criz` fi-
nanciar`, moartea cuiva din familie, b`t`i serioase la [coal`, conce-
diere, punerea casei sub sechestru. Acest gen de situa]ii sunt \n ge-
neral o problem` major` pentru tine ca p`rinte, dar ele \]i dau [i
motive de \ngrijorare cu privire la copil.

Po]i avea tot soiul de strategii minunate, tehnici, reguli ale casei
[i politici cu ajutorul c`rora navighezi lin printre majoritatea pro-
blemelor de zi cu zi cu copiii. Dar cånd te love[te genul `sta de criz`,
deseori e[ti complet nepreg`tit [i sistemele normale nu mai sunt
suficiente. Plus c` po]i fi \n stare de [oc sau panicat sau \ntr-o pu-
ternic` stare de depresie, poate chiar trebuind s` te descurci deodat`
singur cu copiii, caz \n care vei avea probabil nevoie de ajutor pen-
tru a dep`[i momentul.

A[adar, dac` se \ntåmpl` ce-i mai r`u, iat` cåteva Reguli care s`
te ajute s` faci fa]` situa]iei [i s`-]i dea siguran]a c` e[ti din nou pe
calea cea bun`. O s` treci [i peste asta, fie [i numai pentru c` n-ai
\ncotro, iar copiii vor \nv`]a ceva din \ntreaga experien]`. Asigur`-te
c` \n urma crizei vor r`måne mai puternici [i mai \n]eleg`tori fa]` de
problemele altor oameni.

203
REGULA 81

Nu-]i folosi copiii

pe post de muni]ie
Desigur, se aplic` \ndeosebi p`rin]ilor care trec printr-un divor],
dar este o capcan` \n care po]i c`dea [i dac` rela]ia voastr` este
\ncordat` \n timpul altui tip de criz` (financiar`, de exemplu). Cånd
emo]iile se intensific`, totul \n jur are tendin]a de a se intensifica.
A[a c`, fie c` e[ti extrem de sup`rat, \ngrijorat pån` la disperare,
serios deprimat sau insuportabil de trist, probabil c` ori de cåte ori
te sim]i furios o s` te sim]i aproape incontrolabil de furios. {i cånd
e[ti \ntr-o astfel de stare te sim]i \ndrept`]it s` recurgi la orice argu-
ment sau tactic` la care po]i recurge.

Din p`cate, una dintre cele mai puternice tactici la care po]i
apela este s` speculezi dragostea partenerului (sau fostului parte-
ner) pentru copiii lui. Copiii t`i. Po]i fi \n stare s`-i restric]ionezi
accesul la ei. Sau s`-i permi]i accesul doar \n perioade \n care [tii
sigur c` nu are cum s` se elibereze. Sau s`-i comunici despre pla-
nurile tale \n ultimul moment. Sau chiar s` le „arunci“ copiilor mici
remarci menite s` submineze sentimentele lor pentru cel`lalt
p`rinte. Sau s` le ar`]i copiilor \n mod subtil c` fericirea ta depinde
de ei.

Poate c` tocmai astfel de tactici a folosit partenerul t`u \mpotri-

va ta. Ceea ce face ca r`zbunarea, evident tot prin folosirea lor, s` fie
foarte tentant`. Doar el a \nceput, nu-i a[a?

204
 De fapt, chiar conteaz` cine a \nceput? Nu pentru tine, ci pentru
copii. Le pas` lor cine a \nceput? Tot ceea ce-i intereseaz` e s` pune]i
cap`t acestui joc. Nu sunt pro[ti, a[a c` [tiu ce se \ntåmpl`, cel pu]in
par]ial. {tiu c` sunt prin[i la mijloc, \ntre doi p`rin]i pe care-i iubesc,
[i c` situa]ia era [i a[a destul de dificil` [i f`r` toate astea. Ceea ce
nu [tiu ei este cum s` fac` fa]` unui conflict serios, dar \nva]` rapid
privindu-v` pe tine [i pe cel`lalt p`rinte. E[ti sigur c`-i \nve]i ceea
ce ai vrea ca ei s` [tie?

E incredibil de greu s` evi]i genul `sta de jocuri cånd partenerul

sau fostul t`u partener le joac`. Dar trebuie s` rezi[ti tenta]iei. Este
esen]ial s`-]i p`strezi ]inuta moral` [i s` nu-]i tr`dezi valorile (vezi
Regula 88 din „Cele 100 de Reguli ale vie]ii“*). Da, [tiu, pe cåt este de
important, pe atåt e de dificil. Dar e[ti un P`rinte, deci po]i s-o faci.
Trebuie s-o faci. R`spunde oric`rui [iretlic r`ut`cios [i agresiv cu calm,
decen]`, onestitate [i integritate. F` astfel \ncåt s` fii måndru de tine.

CHIAR CONTEAZ~
CINE A |NCEPUT?
NU PENTRU TINE,
CI PENTRU COPII.
LE PAS~ LOR CINE A |NCEPUT?

O prieten`, care din fericire se \ntåmpl` s` fie un P`rinte des`-

vår[it, traversa o perioad` foarte dificil` cu so]ul ei.

* Publicat` \n 2007 de editura RENTROP & STRATON.

205
 |ntr-o zi, fiul ei a anun]at-o din senin c` tat`l lui i-a spus c` va
c`p`ta o motociclet` pentru motocros cånd va \mplini 14 ani; tre-
buie s` spun c` ambii p`rin]i fuseser` \ntotdeauna de acord c` acest
lucru trebuie s` a[tepte pån` la 18 ani.
Era \n mod clar o stratagem` prin care tat`l dorea s-o enerveze
pe ea [i s` [i-l apropie pe b`iat cump`råndu-i afec]iunea. Pe mo-
ment, prietena mea a fost \ngrozitor de tentat` s`-i spun` fiului ei
exact ce gåndea despre josnicul lui tat`. A reu[it totu[i, printr-o
uria[` st`pånire de sine, s` se ab]in` [i nu i-a spus b`iatului nimic,
dar a discutat separat cu so]ul ei. Folosind mult` diploma]ie [i cu
limba sångerånd de-atåta mu[cat, a rezolvat situa]ia printr-un com-
promis: copilul urma s` primeasc` motocicleta cånd \mplinea 16
ani, iar \ntre timp so]ul ei putea s`-[i duc` fiul la cursele de
motocros un weekend pe lun`.

{i care e avantajul de a proceda astfel? Copiii t`i vor \n]elege –

\ntr-o zi, dac` nu acum – c` ai f`cut totul pentru ei. Acest lucru va
consolida rela]ia voastr` [i, cel mai important, \i va face mult, mult
mai ferici]i. Cu siguran]` c` `sta este un sentiment mai pl`cut decåt
orice satisfac]ie m`runt` ai putea avea \ntorcåndu-i \mpotriva
celuilalt p`rinte.

206
 REGULA 82

Las`-i s` fac` fa]`

situa]iei \n felul lor
Cånd am divor]at de prima mea so]ie, cu mul]i ani \n urm`,
m-am trezit un p`rinte singur cu aproape de niciunele. Copiii [i cu
mine st`team \ntr-o cas` \nchiriat`, cu foarte pu]in` mobil`. |ntr-o
sear` vorbeam cu unul dintre fiii mei – st`team amåndoi pe cutii, iar
eu eram cople[it de vinov`]ie pentru ceea ce trebuiau s` \ndure
copiii mei. I-am spus: „|mi pare tare r`u, prietene. |mi pare a[a de
r`u c` trebuie s` treci prin toate astea.“ {tii ce mi-a r`spuns? „De ce,
tati? E formidabil! Ne distr`m excelent!“

Sigur, nu vroia s` spun` c`-i pare bine c` p`rin]ii lui s-au des-
p`r]it. Dar eu \mi f`ceam griji pentru condi]iile \n care locuiam, \n
timp ce el se sim]ea ca \ntr-o permanent` tab`r` de vacan]`. Eu pre-
supusesem c` [i el simte la fel ca mine, dar f`cusem o mare gre[eal`.

|ns` poate s` se \ntåmple [i exact pe dos. Copiii simt unele lu-

cruri mult mai acut decåt noi. Poate-]i aminte[ti c` atunci cånd ai fost
poreclit prima dat` la [coal` ai ignorat porecla cu senin`tate. Dar
asta nu \nseamn` c` [i copilul t`u poate face la fel. Poate c` ]ie nu-]i
pas` c` trebuie s` te mu]i din cauza noii slujbe, dar s-ar putea ca fiica
ta adolescent` s` fie devastat`. Trauma ei emo]ional` e real`, a[a c`
trebuie s-o iei \n serios. Nu e suficient s`-i spui c` trebuie s` fie tare
sau c` o s`-[i fac` prieteni noi, sau c` exist` e-mail-ul, messenger-ul
[i SMS-urile („[i eu n-am avut toate astea cånd eram ca tine“).

207
 Cånd ai de-a face cu emo]iile copilului t`u [i \n special \n timpul
oric`rui fel de criz`, ceea ce sim]i tu este complet irelevant. Senti-
mentele lui sunt tot ce conteaz`. Concentreaz`-te asupra copilului
t`u [i uit` de tine. Am o prieten` foarte drag` al c`rei partener a
murit subit. Copiii au reac]ionat cu diferite grade de durere evi-
dent` cånd le-a spus, dar pu]in mai tårziu \n aceea[i zi to]i rådeau [i
se jucau. Mi-a spus c` ini]ial a fost aproape la fel de dureros s`-i
vad` ferici]i pe cåt a fost s`-i vad` neferici]i. Dar copiii fac fa]`
durerii \n mod diferit [i n-are niciun sens s` \ncerci s` pui reac]ia lor
pe picior de egalitate cu reac]ia ta.

Cånd vine vorba despre lucruri importante \n via]`, nu face

nicio presupunere despre cum se vor descurca pu[tii t`i. Conteaz`
pe ei ca s`-]i spun` ce simt [i nu presupune c` vor avea nevoie de
acela[i sprijin de care ai avea tu nevoie. Poate c` ei vor s` fie \ncon-
jura]i de prieteni \n timp ce tu ai vrea s` fii singur. Poate c` ei vor s`
mearg` \ntr-o vacan]` cu care tu nu te po]i confrunta sau s` renun-
]a]i la petrecerea cu care tu vroiai s` mergi mai departe. Dac` ai mai
mul]i copii, probabil c` nu vor sim]i cu to]ii la fel. Toate acestea pot
solicita alegeri dificile [i compromisuri; numai tu po]i decide dac`
s` faci lucrurile a[a cum vor ei sau cum vrei tu atunci cånd nu dori]i
acela[i lucru. Dar este vital s` le tratezi sentimentele cu toat` serio-
zitatea cu care le tratezi pe ale tale sau pe ale oricui altcuiva.

CONTEAZ~ PE EI CA S~-}I
SPUN~ CE SIMT {I NU
PRESUPUNE C~ VOR AVEA
NEVOIE DE ACELA{I SPRIJIN
DE CARE AI AVEA TU NEVOIE.

208
 REGULA 83

A fi mai tån`r
nu gr`be[te
\ntotdeauna lucrurile
O ciudat` [coal` de gåndire de care m-am izbit deseori pare a fi
de p`rere c` copiii dep`[esc mai repede problemele decåt adul]ii.
Habar n-am de unde le-a venit ideea, dar, \]i spun, e o mare prostie.

E adev`rat, unii copii dep`[esc anumite probleme mai rapid

decåt unii adul]i. Dar la fel de adev`rat e [i c` o traum` din copil`rie
\[i poate ar`ta efectele mul]i ani mai tårziu. La urma urmei, copiii se
dezvolt` permanent [i evenimente din trecutul lor \[i pot schimba
semnifica]ia. Un copil care ini]ial a p`rut c` suport` foarte bine
moartea cuiva din familie poate suferi enorm din cauza mor]ii res-
pective peste cå]iva ani. Ceva ce i-a fost spus copilului t`u acum
cinci ani \l poate \nc` båntui. Sau poate c` el sper` \n secret c` p`-
rin]ii lui se vor \mp`ca [i este devastat ori de cåte ori se \ntåmpl`
ceva care pare s`-i \ndep`rteze visul.

Noi, adul]ii, suntem departe de a fi perfec]i, dar majoritatea, de

cele mai multe ori, reu[im s` ne rezolv`m problemele pe loc [i s`
trecem peste ele. Poate c` triste]ea sau durerea nu ne p`r`sesc nicio-
dat`, dar \nv`]`m s` tr`im cu ele. Pentru copii este mult mai greu.
Ei se schimb`, iar evenimentele din trecut \i pot afecta \n moduri
noi. Poate c` ei \[i revin din [ocul ini]ial mai repede decåt noi (sau

209
poate nu), dar au foarte pu]in` experien]` \n a face fa]` emo]iilor [i
le poate lua mai mult decåt nou` s` \n]eleag` ce simt [i s`-[i dea
seama cum s` ac]ioneze.

A[a c` hai s` nici nu mai men]ion`m nonsensul `sta cu copiii

care trec peste probleme mai repede decåt adul]ii. P`rin]ii [tiu bine
c` nu e niciun cuvånt adev`rat, deci nu l`sa pe nimeni s` se ascund`
\n spatele unei asemenea banalit`]i absurde.

NOI, ADUL}II,
SUNTEM DEPARTE
DE A FI PERFEC}I,
DAR DE CELE MAI MULTE ORI
REU{IM S~ NE REZOLV~M
PROBLEMELE PE LOC
{I S~ TRECEM PESTE ELE.

Copiii vor avea nevoie de ajutorul t`u. Dac` veniturile tale scad
brusc, de exemplu, aceasta poate avea un impact uria[ asupra copi-
ilor t`i. Ei nu mai pot ]ine pasul cu prietenii lor \n ceea ce prive[te
vacan]ele, hainele, telefoanele mobile, ma[ina cu care sunt lua]i de
la [coal` – pentru unii copii, toate astea pot fi devastatoare. Tu te
str`duie[ti s` te descurci cu un buget mai mic, dar ei [i-au pierdut
jum`tate din prieteni, \ncrederea \n ei, statutul, demnitatea [i vacan-
]a. Le va trebui timp pentru a-[i reveni, chiar dac` familia \[i va
rec`p`ta stabilitatea financiar`.

210
 Arat`-le copiilor t`i c` \n]elegi faptul c` sentimentele [i pro-
blemele lor pot fi diferite de ale tale, [i c` le tratezi grijile cu aceea[i se-
riozitate cu care le tratezi pe ale tale. Nu le po]i da \napoi bugetul, p`-
rin]ii cu o c`s`torie fericit`, fratele sau p`rintele care a murit, s`n`tatea
sau orice altceva au pierdut, dar le po]i ar`ta c`-i iei \n serios [i c` nu
te a[tep]i ca ei s`-[i revin` la fel de repede cum \]i revii tu.

211
REGULA 84

{ocul poate dura

pentru totdeauna
Sigur, \n cele din urm` copilul t`u ar trebui s` treac` peste criz`
sau m`car s` se \mpace cu lucrurile. |n timp, va ajunge s` accepte –
a[a cum facem cu to]ii – c` p`rin]ii lui sunt divor]a]i sau c` cineva
drag a murit. Dac` pu[tiul a fost grav bolnav, va \nv`]a s` fac` fa]`
faptului c` acum nu mai poate månca tot ce pot månca prietenii lui.
Dac` a trebuit s` se mute \ntr-un alt ora[, mai devreme sau mai tår-
ziu \[i va face prieteni noi [i se va obi[nui la noua [coal`.

Dar asta nu \nseamn` c` totul s-a terminat. Unele crize trec [i te

las` acolo unde erai cånd au \nceput, dar majoritatea te las` \ntr-un
alt loc. Uneori \ntr-un loc foarte diferit. Un copil poate c` s-a \mp`-
cat – pe cåt posibil – cu moartea unui p`rinte, dar el va fi pentru tot-
deauna un copil care cre[te f`r` mam` sau f`r` tat`. Asta \l face
deosebit [i implic` noi dezavantaje fa]` de trauma ini]ial`. Fiecare
meci important la [coal`, fiecare ceremonie de premiere va fi dife-
rit` pentru el; fiec`rei anivers`ri, fiec`rui Cr`ciun sau eveniment \n
familie \i va lipsi ceva.

Acela[i lucru este valabil [i pentru divor]. Chiar dac` pu[tiul t`u
accept` c` nu mai sunte]i \mpreun` [i poate chiar a trecut peste
etapa acut` a desp`r]irii, el va trebui s`-[i petreac` restul copil`riei
cu p`rin]i care tr`iesc \n case diferite [i care nu comunic` la fel de
bine cum comunicau odat`. Vacan]ele nu vor mai fi la fel. Serb`rile
de la [coal` vor implica aranjamente stånjenitoare pentru ca p`rin]ii

212
s` nu se \ntålneasc` sau \ntålniri stånjenitoare dac` totu[i dau ochii
unul cu altul. Eventual, copilul va trebui s` \nve]e s`-i accepte pe
noii parteneri ai p`rin]ilor lui, poate chiar pe p`rin]ii vitregi.

Poate copilul t`u a suferit de o boal` grav` sau a fost r`nit.

Cunosc un copil de 3 ani c`ruia a trebuit s`-i fie amputat piciorul \n
urma unui accident de ma[in`. Pare c` s-a \mp`cat \n mod remarca-
bil [i curajos cu situa]ia, dar va fi \ntotdeauna un copil cu un singur
picior. Ceea ce va afecta activit`]ile \n care se va putea implica – pe
unele, practic, nu le va putea aborda, \n altele va \ncerca mereu s`-i
dep`[easc` pe ceilal]i din dorin]a de a se afirma. Indiferent de efecte,
fie c` acestea vor fi pozitive sau negative, via]a lui va fi diferit` de
cea a unui copil care se folose[te de ambele picioare.

Ca p`rinte, tu vei fi f`r` \ndoial` con[tient (deseori dureros de

con[tient) de schimb`rile pe termen lung pe care criza le-a adus
pentru copilul t`u. Dar nu toat` lumea va fi con[tient` de aceste
schimb`ri. Uneori va trebui ca tu s` le indici [i uneori va trebui s`-i
oferi copilului t`u mai mult sprijin [i s`-i ar`]i c` [tii. Crizele impor-
tante \]i vor afecta copilul pe via]`, dar te asigur c` unele schimb`ri
vor fi pozitive, chiar dac` ini]ial pare greu de crezut. Copilul poate
deveni mai independent sau mai empatic, sau mai puternic, [i asta
poate fi \n final spre binele lui.

UNELE CRIZE TREC

{I TE LAS~ ACOLO UNDE ERAI
CÅND AU |NCEPUT,
DAR MAJORITATEA TE LAS~
|NTR-UN LOC DIFERIT.

213
REGULA 85

Spune-le
ce se \ntåmpl`
Copiii pot fi foarte naivi. {tiu, nu e deloc surprinz`tor. |n special
copiii mici s-ar putea s` nu \n]eleag` sau s` nu [tie ce \nseamn`
divor] sau faliment, sau moarte. {i totu[i, ei sunt inexplicabil de
abili \n a percepe emo]ii r`t`cite care plutesc \n jurul lor. Ei [tiu cånd
se \ntåmpl` ceva, chiar dac` nu [tiu exact despre ce e vorba.

Fie c` cineva este foarte bolnav, fie c` te cer]i cu partenerul

(chiar [i numai \n [oapt` sau doar cånd copiii nu sunt de fa]`) sau
c` e[ti teribil de \ngrijorat din cauza banilor sau a serviciului, copiii
vor [ti. Sigur c` nu vor [ti toate detaliile – dac` tu nu le spui –, dar
vor prinde esen]ialul.

De aceea e mai bine s` le spui tu. Altfel \[i vor construi propri-
ile lor explica]ii, care, deseori, vor fi mai grave decåt realitatea.
Adolescen]ii pot interpreta certurile dintre p`rin]ii lor [i o atmosfer`
\nc`rcat` ca pe un divor] iminent – cånd, de fapt, p`rin]ii se ceart`
din cauza banilor [i nici nu le d` prin cap s` divor]eze. Copiii ar
putea prinde din zbor faptul c` cineva este grav bolnav [i se pot
gåndi c` e vorba despre tine, cånd \n realitate este vorba despre
unul dintre bunici. Ceea ce, sigur, este grav, dar din punctul lor de
vedere este mult mai bine decåt s` fii tu foarte bolnav.

Dac` nu le spui copiilor cånd se \ntåmpl` ceva grav, nu faci

decåt s` \nr`ut`]e[ti lucrurile. Nu te po]i ascunde de ei, a[a c` mai

214
bine nici nu \ncerca. Bine\n]eles, nu trebuie s` le dai chiar toate
am`nuntele dac` nu e cazul, dar cel pu]in pune-i \n tem`.

Folose[te-]i judecata pentru a decide cånd [i cåt s` le spui, iar

aici vårsta are o mare importan]`. Nu-i vei spune copilului de 2 ani
tot ce-i spui celui de 15. Ca regul` general`, spune-le minimumul
necesar [i apoi r`spunde-le la \ntreb`ri. Cu cåt sunt mai mari, cu atåt
vor pune mai multe \ntreb`ri. Dac` situa]ia este cu adev`rat dure-
roas` pentru ei, nu le da mai multe informa]ii decåt \]i cer – proba-
bil c` nu \ntreab` pentru c` nu vor s` afle mai mult. Vor \ntreba
cånd vor fi preg`ti]i s` aud` r`spunsul.

DAC~ NU LE SPUI COPIILOR

CÅND SE |NTÅMPL~ CEVA
GRAV, NU FACI DECÅT
S~ |NR~UT~}E{TI LUCRURILE.

Cåt despre momentul \n care s`-i informezi, trebuie s` le spui

imediat ce au observat c` se \ntåmpl` ceva. Nu te p`c`li gåndindu-te
c` n-au observat nimic doar fiindc` tu nu vrei s` abordezi subiectul –
fii brutal de sincer cu tine \nsu]i. Copiii mai mari o s`-]i dea o
gr`mad` de indicii, de la comentarii caustice („Eu sunt ultimul care
afl` orice“) la \ntreb`ri directe („E totul \n regul`?“). {i dac` vestea
proast` e inevitabil` – de exemplu, cineva din familie are o boal`
incurabil` –, d`-le timp s` se obi[nuiasc`, \n loc s` le spui \n ultimul
moment.

215
 Cei mai buni p`rin]i pe care-i cunosc [i-au f`cut un principiu
din a nu ascunde nimic fa]` de copiii lor. |i ]in la curent [i le dau
informa]ii simple, corecte despre ceea ce se \ntåmpl`. Bine\n]eles,
este decizia ta [i po]i alege s` \ncerci s` le p`strezi vie]ile neafectate,
dar riscul e prea mare. |n cele din urm`, ei tot afl` [i poate pentru ei
va fi mai greu s` fac` fa]` unui [oc acut, \n loc s` se obi[nuiasc` \n
timp cu ideea. Copiii t`i fac parte din familie [i orice afecteaz` fami-
lia \i va afecta [i pe ei. A[a c` p`rerea mea e c` au dreptul s` [tie.

216
 REGULA 86

|nva]`-i s` e[ueze
cu succes
Nim`nui nu-i place s` dea gre[, dar pentru copii este uneori mai
r`u decåt pentru adul]i. E trist c` exist` copii care se sinucid din
cauza fricii de a pica la examene, \n vreme ce noi, adul]ii, [tim c` un
examen picat nu e chiar a[a o tragedie. Inevitabil, copilul t`u va
pierde la un moment dat, mai devreme sau mai tårziu. Poate c` se
descurc` excelent la [coal`, dar pic` examenul de conducere auto
sau nu reu[e[te s` intre \n echipa de fotbal, sau nu este inclus \n
trupa rock pe care au format-o prietenii lui fiindc` n-are ureche
muzical` (am trecut [i prin asta).

Cum spuneam mai devreme, tu \]i dai seama c` nu e sfår[itul

lumii. Dar motivul pentru care aceast` Regul` este \n sec]iunea cu
„crize“ este acela c` pentru copilul t`u s-ar putea s` se dovedeasc`
a fi o veritabil` criz`. {i dac` tocmai a acumulat a treia corijen]`,
s-ar putea s` fie o situa]ie de criz` [i pentru tine. Dar chiar dac` e[ti
u[urat \n secret c` n-a fost selectat pentru echipa de rugby, tot tre-
buie s` prive[ti problema din punctul lui de vedere, dac` vrei s`-l
aju]i s` dep`[easc` momentul.

Dac`-i spui copilului c` nu e a[a de important, c` de fapt nu

conteaz`, c` \[i poate lua corijen]ele \n toamn`, c` sunt o mul]ime de
alte lucruri pe care le poate face... de fapt \i spui c` ceea ce simte el
e gre[it [i c` n-ar trebui s` fie atåt de sup`rat. Faptul c`-i minima-
lizezi sentimentele \l va face s` se simt` r`nit [i izolat. Nu, n-o s`-l

217
fac` s` gåndeasc`: „Sigur c` da, ce fraier am fost... Bine\n]eles c` på-
n` la urm` nu conteaz`.“

A[adar, ce-ar trebui s` faci? S`-i spui c` are dreptate s` se simt`

devastat [i c`, da, chiar e sfår[itul lumii? Nu tocmai, dar ceva de
genul `sta. Trebuie s`-i permi]i s` se simt` exact a[a cum se simte,
spunåndu-i c` \]i dai seama ce distrus trebuie s` fie [i c` nu e[ti sur-
prins c` se simte a[a. Fii \n]eleg`tor [i plin de compasiune. {tii tu –
cåteva \mbr`]i[`ri [i cåteva c`ni de ceai. {i un biscui]el cu ciocolat`,
dac` ai. Poate preg`te[ti pentru cin` felul lui de måncare preferat,
ca s` vad` c` te gånde[ti la el. Odat` ce i-ai permis s` se simt` mi-
zerabil pentru o vreme, dup` aceea va fi gata s` ias` din mla[tina
disper`rii; iar cånd va ie[i, tu vei fi acolo pentru a-i oferi o mån` de
ajutor [i pentru a-i indica ni[te compensa]ii – dar numai \n ritmul \n
care vrea el s` le aud`.

Fie c` pu[tiul t`u de 6 ani a ratat premiul I la \ntrecerea sportiv`

sau c` fiica ta de 17 ani n-a intrat la facultatea unde-[i dorea, dac` ei
percep asta ca pe o criz`, atunci a[a trebuie s-o vezi [i tu.

FAPTUL C~-I MINIMALIZEZI

SENTIMENTELE |L VA FACE
S~ SE SIMT~ R~NIT {I IZOLAT.

218
 REGULA 87

E mai bine s` fii

de acord decåt s`
ai dreptate
Divor]ul este probabil cea mai frecvent` criz` major` pentru
copii, cel pu]in \n lumea occidental`; aceast` Regul` este scris` spe-
cial pentru p`rin]ii afla]i \n proces de divor] (sau echivalentul, dac`
nu sunte]i c`s`tori]i). E foarte u[or s` vezi divor]ul ca pe ceva ce se
\ntåmpl` \ntre doi oameni care erau \mpreun` [i acum nu mai sunt.
Sigur, [tii c` [i copiii reprezint` un factor, dar ei par s` fie \n alt`
sfer`, nu \n cea din jurul evenimentului central.

E mult mai realist s` prive[ti divor]ul ca pe ceva ce se \ntåmpl`

\ntregii familii, iar copiii sunt la fel de importan]i ca oricine altci-
neva. Poate c` nu ei sunt cei care iau deciziile, dar [i ei sunt la fel de
implica]i. Mai mult, oricåt de r`u este divor]ul, majoritatea p`rin-
]ilor aleg aceast` variant` pentru c` este mai bun` decåt varianta \n
care ei ar r`måne \mpreun`. Cu toate acestea, pentru copii s-ar pu-
tea s` nu existe niciun avantaj al desp`r]irii p`rin]ilor lor. S-ar putea
s` li se par` de departe cea mai proast` alegere dintre toate cele
posibile.

A[a c` este esen]ial s` faci divor]ul cåt mai suportabil pentru

copii, care sunt prin[i f`r` ap`rare \n focul \ncruci[at al deciziilor
voastre. {i cel mai important lucru pe care-l po]i face pentru ei e s`

219
cazi de acord \n cåt mai multe privin]e cu partenerul t`u. Fie c` dis-
cuta]i cine ce ia, ce se \ntåmpl` cu casa, cu custodia copiilor sau orice
altceva, f` tot posibilul s` ajunge]i la o \n]elegere. Da, chiar dac` [tii
c` \n]elegerea nu e corect`.

S-ar putea s` ai tot dreptul s`-l u[urezi pe „fostul“ de bani, s`

lup]i cu el pentru fiecare leu], s`-i ceri s`-]i lase ]ie casa, s`-l obligi
s` m`reasc` aloca]ia lunar` pentru copii..., dar de fapt nimic din
toate astea nu conteaz` atåt de mult ca \n]elegerea cu el [i g`sirea
unui aranjament care s` v` convin` amåndurora. Doar a[a \i vei l`sa
pe copii s` se \ntoarc` la refacerea vie]ilor lor.

Poate fi foarte greu, mai ales cånd sim]i – [i de cele mai multe ori
ai perfect` dreptate, [tiu – c` ai fost tratat \n mod \ngrozitor de c`tre
fostul partener. {tiu c` r`zbunarea [i dreptatea pot fi foarte dulci, dar
e[ti sigur c` merit` s` le ai pe seama copiilor t`i? Sigur c` nu merit`.
Acesta este unul dintre lucrurile care \i diferen]iaz` pe P`rin]i de non-
P`rin]i. |nainte de a face sau de a spune ceva nes`buit, opre[te-te [i
gånde[te-te dac` lucrul acela \i va ajuta pe copii. {i dac` nu po]i s`
r`spunzi cu sinceritate „da“, atunci nu-l face.

R~ZBUNAREA {I DREPTATEA
POT FI FOARTE DULCI,
DAR E{TI SIGUR C~
MERIT~ S~ LE AI
PE SEAMA COPIILOR T~I?

220
 REGULA 88

Faptele tale
vorbesc mai tare
decåt orice cuvinte
Iat` o Regul` care nu se aplic` numai \n situa]ii de criz`, dar
atunci devine extrem de important`. {tii ce se spune – „copiii nu
ascult` niciodat`“? Ei bine, nu e adev`rat, dar e adev`rat c` dau mai
pu]in` aten]ie cuvintelor pe care le spui decåt modului \n care te
compor]i. Copiii pot depista ipocrizia de la 100 de pa[i [i nu o to-
lereaz`. Or s` te judece pe baza faptelor tale.

Nu vorbesc doar despre cuvinte [i fapte negative. S`-]i dau un

exemplu. S` presupunem c` ai atåta minte \ncåt \n]elegi c` e bine
s`-]i la[i emo]iile s` r`bufneasc` [i s` tragi din cånd \n cånd cåte un
plåns zdrav`n. Po]i s` le spui asta copiilor de o mie de ori, dar dac`
ei te urm`resc trecånd prin diferite traume [i niciodat` plångånd, o
s` le fie mult mai greu s`-]i urmeze cuvintele decåt le-ar fi dac`
faptele tale le-ar fi sus]inut. Dac` este \ntr-adev`r OK s` plångi ([i
este, bine\n]eles), atunci arat`-le acest lucru. Las`-i s` te vad` \nl`-
crimat [i nestånjenit de faptul c` plångi.

COPIII VOR URM~RI REAC}IA TA

|N SITUA}II DIFICILE {I
O VOR LUA DREPT MODEL.

221
 Am ni[te prieteni care au avut de dep`[it o perioad` dificil`
acum cå]iva ani, cånd so]ul [i-a pierdut slujba. Ei le spuneau
\ntr-una copiilor (ambii adolescen]i) c` nu e nicio ru[ine s` ai bani
mai pu]ini decåt al]ii [i c` nu trebuie s` se simt` prost fiindc` nu-[i
pot permite unele dintre lucrurile pe care prietenii lor le au. Familia
a fost invitat` \ntr-o zi la mas` de ni[te prieteni foarte boga]i, iar p`-
rin]ii au parcat ma[ina dup` col], astfel \ncåt gazdele s` nu vad` cu
ce hårb vechi [i ruginit au venit. |]i garantez c` adolescen]ii au
depistat instantaneu ipocrizia. {tiu sigur, pentru c` ei mi-au
povestit \ntåmplarea.

Este un exemplu al clasicului \ndemn p`rintesc: „F` cum spun

eu, nu cum fac eu.“ Nu exist` scuz` pentru a-i spune asta vreodat`
copilului t`u. Dac` po]i face tu \nsu]i lucrul respectiv, atunci f`-l. Iar
dac` nu po]i, de ce-i ceri copilului s`-l fac`?

Copiii vor urm`ri reac]ia ta \n situa]ii dificile [i o vor lua drept

model. Fie c` e[ti gelos, furios, meschin, cert`re], necontrolat sau ru-
[inat, ei vor cre[te crezånd c` acesta este un comportament accepta-
bil, indiferent dac` tu le-ai spus cu totul altceva. Pe de alt` parte,
dac` te compor]i cu demnitate, cu integritate, dac` dai dovad` de
bun`voin]`, considera]ie [i curaj, asta \i va influen]a mai mult decåt
orice le-ai putea spune.

222
 REGULA 89

Asigur`-te c` ei
[tiu c` sunt
prioritatea ta nr. 1
Tu [tii c` pe primul loc sunt copiii, sigur c` da. Dar ei [tiu asta?
|n cea mai mare parte a timpului nu e greu s` le oferi dragostea [i
aten]ia ta, dar atunci cånd mintea [i emo]iile tale sunt \n cu totul alt`
parte, e foarte dificil. Cånd te confrun]i cu o imens` sup`rare, cu
griji sau cu o mare durere, nu e u[or s`-]i aminte[ti s`-i pui pe copii
pe primul plan.

|n momentele cele mai \ntunecate, aten]ia [i r`bdarea ta obi[-

nuit` sunt puse la grea \ncercare. Deodat` e foarte greu s` mai g`-
se[ti timp pentru o poveste \nainte de culcare sau pentru o \mbr`]i-
[are, ca s` nu mai vorbim despre un tur de cump`r`turi sau despre
un meci de fotbal. Tocmai cånd lucrurile stau mai prost, copiii
primesc brusc din partea ta mai pu]in decåt de obicei. Poate primesc
din partea ta mai mult` grab` [i mai mult` ner`bdare, de vreme ce
e[ti mai stresat [i mai tensionat decåt \n mod normal, dar categoric
primesc mai pu]in din aten]ia [i din timpul t`u.

{tiu c` nu po]i face mare lucru. Sunt lucruri \n via]` care \]i
r`pesc tot timpul [i care te las` iritabil [i deloc amuzant. Dac` mama
ta e grav bolnav` sau casa \]i e pus` sub sechestru, sau [eful e pe cale
s` te dea afar`, sau unul dintre copii e \n spital, sigur c` nu po]i fi tu
cel vesel [i amuzant dintotdeauna. Nimeni nu se a[teapt` s` fii.

223
 Unele crize au via]` scurt`, \n timp ce altele dureaz` s`pt`måni,
luni sau chiar ani. Uneori, abia mai reu[e[ti s` ai grij` de tine. {i
totu[i, cel mai bun lucru pe care-l po]i face este s`-i pui pe copii pe
primul plan – \]i ofer` un centru al interesului din exteriorul t`u, nu
te las` s` te complaci \n durere [i reprezint` motivul pentru care s`
continui s` lup]i.

Cel mai bun mod \n care s` te asiguri c` pu[tii t`i [tiu c` sunt pe
primul loc \n via]a ta este s` te asiguri c`, \ntr-adev`r, sunt pe pri-
mul loc. Dac` e[ti prins \n capcana autocomp`timirii [i te gånde[ti
numai la tine, asta se vede. Indiferent cåte motive ai s` fii nefericit,
copiii vor [ti instinctiv dac` te pui \naintea lor. Dac` vrei ca ei s` [tie
c` sunt nr. 1, asigur`-te c` a[a [i sunt; la un anumit nivel, ei vor
\n]elege. S-ar putea s` se mai plång` din cånd \n cånd c` nu mai faci
asta sau ailalt` a[a cum obi[nuiai, dar vor [ti, \n adåncul fiin]ei lor,
c` sunt \nc` pe locul I.

DAC~ E{TI PRINS |N

CAPCANA AUTOCOMP~TIMIRII
{I TE GÅNDE{TI NUMAI LA TINE,
ASTA SE VEDE.

Sigur c` totul trebuie s` fie adev`rat. Nu ajut` dac` te complaci

\n depresie [i \]i spui ocazional: „Bine\n]eles c` pe primul plan sunt
copiii.“ Nu-]i va fi de niciun folos. Dar dac` ei au prioritate \n orice
decizie [i dac` te asiguri c` au tot ce le trebuie de cele mai multe ori,
chiar dac` e dificil pentru tine, vor cå[tiga \ncredere pentru c` vor
[ti instinctiv cåt de mult \i iube[ti.

224
 REGULA 90

Nu po]i repara
totul
Of, asta e o treab` grea. Noi, p`rin]ii, vrem din tot sufletul s`
facem totul perfect pentru copiii no[tri. Dac` se r`nesc, \i s`rut`m mai
dulce. Dac` dau de necaz, \i ajut`m s` ias` basma curat`. Dac` sunt
tri[ti, \i \mbr`]i[`m. Dac` cineva se poart` uråt cu ei, intervenim.

Dar uneori copiii trebuie s` fac` fa]` unor lucruri serioase pe

care noi nu le mai putem aranja pentru ei. {i sentimentul c` nu po]i
face nimic pentru a-i ajuta este groaznic. Sunt pu]ine lucruri \n via]`
mai rele decåt s`-]i vezi copilul suferind [i s` nu po]i s`-i alini du-
rerea. Dar se poate \ntåmpla. Cånd cineva moare, nu-l po]i aduce
\napoi indiferent cåt de mult l-a iubit copilul t`u [i cåt de mult \i
lipse[te. Uneori, copilul e bolnav [i tu nu-l po]i ajuta. Sau cel`lalt
p`rinte al lui pleac` [i nu este lång` el atunci cånd ar trebui s` fie.

Copiii trebuie s` \nve]e o lec]ie important`: unele lucruri pur [i

simplu se \ntåmpl` [i nimeni nu poate face nimic. E o lec]ie dur`,
dificil de \nv`]at prin experien]` cånd sunt atåt de mici. {i ]i se rupe
inima cånd \i prive[ti. Dar trebuie s-o \nve]e, mai devreme sau mai
tårziu, [i tu n-ai niciun control asupra momentului cånd via]a
decide s` le-o predea. Tot ce po]i face este s`-i \ncurajezi, dar nu po]i
opri durerea.

A[adar, Regula asta este despre a accepta c` nu po]i face nimic.

Nu e \ntotdeauna vina ta [i nimeni nu s-ar fi descurcat mai bine ca

225
tine. E pur [i simplu un chin, punct. Nu te \nvinov`]i, pentru c` nu
meri]i. Lucrurile sunt [i-a[a destul de dificile pentru tine. Poate
chiar treci [i tu prin aceea[i durere, \n plus fa]` de faptul c` trebuie
s`-l prive[ti pe copil suferind, [i chiar nu e cazul s`-]i mai arunci
\nc` o povar` \n cårc`. Ofer`-]i o \mbr`]i[are [i un strop de compa-
siune.*

{i adu-]i aminte, copilul nu a[teapt` de la tine miracole. Nu e

prost, [tie c` nu po]i face nimic. Tot ce po]i face pentru el \n clipa
asta este s`-i dai dragostea ta [i o mul]ime de \mbr`]i[`ri, a[a c`
d`-i drumul. Probabil c` v` ve]i sim]i amåndoi un pic mai bine.

E PUR {I SIMPLU UN CHIN,

PUNCT.

* {i poate ciocolat`.

226
REGULI
PENTRU
ADUL}I
 Nu ajungi s` ie[i la pensie din meseria de p`rinte. E o slujb` pe
via]` [i f`r` posibilitatea de pensionare. Chiar [i cånd o s` ai 100 de
ani, copiii t`i vor fi tot copiii t`i. {i dac` ]i-ai f`cut treaba corect
(sigur c` ]i-ai f`cut-o), \nc` vor mai dori aprobarea [i sprijinul t`u.

N-o s` mai vrea s` fie trata]i ca ni[te copii, totu[i. Chiar dac`,
pentru tine, \nc` mai sunt. Deci trebuie s` g`se[ti o cale de a avea o
rela]ie adult` cu ei, o rela]ie care s`-]i lase \nc` spa]iu pentru a fi
p`rintele lor. E un echilibru precar, dar cunosc destui p`rin]i care au
reu[it \n mod excep]ional, deci [tiu sigur c` se poate.

A[adar, iat` cele mai bune Reguli pe care le-am adunat de-a lun-
gul anilor pentru a te asigura c` vei fi un p`rinte la fel de bun cånd
copiii t`i vor avea 40 de ani precum ai fost cånd au avut 4 sau 14.

229
REGULA 91

Retrage-te
Ai avut la dispozi]ie 18 ani pentru a-i aduce pe copiii t`i acolo
unde ai dorit. Nu m` refer la o slujb` de avocat de top sau doctor,
sau fotbalist, sau mai [tiu eu ce. M` refer la faptul c` ai avut 18 ani
pentru a-i echipa cu tot ce ar putea avea nevoie pentru a avea o via]`
fericit`.

Ei bine, timpul s-a scurs. Ai avut cei 18 ani. Acum retrage-te.

Dac` n-au \nv`]at pån` acum, e prea tårziu. De aici \ncolo e treaba
lor [i nu mai po]i interveni. {tiu, dac`-i vezi f`cånd ceva ce nu-]i
place, ]i-e greu. Dar ar fi trebuit s` te gånde[ti la asta mai demult.
}i-ai irosit [ansa, prietene.

Un singur lucru po]i s`-i mai \nve]i: s` stea pe propriile lor

picioare f`r` s` se bazeze pe sprijinul t`u. {i singurul mod \n care-i
po]i \nv`]a lucrul `sta e s` te retragi. Cei 18 ani ar fi irosi]i dac` nu
le-ai da [ansa s` practice tot ce i-ai \nv`]at. Ce rost mai are s`-i \nve]i
s` fie independen]i, s` gåndeasc` pentru ei \n[i[i, s` ia decizii [i
toate celelalte, dac` nu-i la[i s` \nceap`?

{i [tii ceva? Dac` e[ti un P`rinte pe jum`tate atåt de bun pe cåt

cred eu c` e[ti, vor face o treab` a naibii de bun` f`r` tine agitåndu-te
\n jurul lor. Dac` intervii \n continuare, practic spui: „Nu mi-am f`cut
treaba bine, \nc` mai ai nevoie de ajutor.“

Pe lång` asta, cu to]ii [tim ce se \ntåmpl` cånd intervin p`rin]ii.

|n cel mai bun caz sunt condescenden]i, \n cel mai r`u – distructivi.
Practic, dac` intervii devine imposibil s` mai ai o rela]ie bun`, ca

230
\ntre adul]i, cu copiii t`i. De fiecare dat` cånd intervii, le spui c` nu
sunt capabili s`-[i tr`iasc` singuri vie]ile. Ceea ce nu face niciun
bine \ncrederii lor, plus c` m` \ndoiesc c` este adev`rat. S-ar putea
s` nu se descurce \n a tr`i via]a pe care o dore[ti tu pentru ei, dar
dac` e[ti un P`rinte decent, asta nu e valabil pentru tine.

Bine\n]eles c` nu ne oprim din \nv`]at cånd \mplinim 18 ani.

Sunt sigur c` pu[tii t`i mai au destule de \nv`]at. (Poate [i tu mai ai.)
Sper, c`ci altfel vor avea vie]i destul de plicticoase. Dar trebuie s`
\nve]e din alt` parte acum. Nu [tiu de unde – acum ei decid (asta e
ideea). Pot alege ce s` \nve]e [i cum, [i de unde, [i cu cine.

De acum \ncolo o s` ai un rol de fundal \n instruirea lor. Atåt de

departe \n fundal \ncåt nici n-o s` te observe. Pentru c` unica ta
slujb` de-acum e s` te retragi. Gata, sunt sigur c` ai prins [pilul. A[a
c` eu o s` m` retrag.

DAC~ N-AU |NV~}AT PÅN~

ACUM, ORICUM E PREA TÅRZIU.

231
REGULA 92

A[teapt` pån`
cånd \]i cer sfatul
Dup` ce ai citit Regula trecut`*, poate te \ntrebi ce-ar trebui s`
faci dac` copilul \]i cere sfatul. Nicio problem`, i-l po]i da.

P`i a fost destul de simplu. Nu era cazul s` fac o Regul` numai

pentru asta, nu? Tocmai de aceea, a[a cum observi, n-am l`sat restul
paginii gol. Sunt dou` lucruri pe care trebuie s` le [tii despre sfa-
turile date copiilor t`i adul]i ([i, de fapt, oricui altcuiva, dac` stau
bine [i m` gåndesc):

● Niciodat`, dar niciodat` nu le da sfaturi pån` nu ]i le cer.

● D`-le numai ceea ce au cerut.

Dac` \]i cer sfatul, \]i cer sfatul. Nu-]i cer instruc]iuni, recoman-
d`ri, ordine, comentarii asupra stilului lor de via]`, opinii, judec`]i
sau orice altceva. |]i cer doar sfatul, simplu [i clar. {i chiar [i atunci
trebuie s` fii precaut.

Hai s` \ncerc`m un mic exerci]iu. S` presupunem c` pu[tiul t`u

adult \]i cere sfatul cu privire la o slujb` care i-a fost oferit`. Iat`
cåteva dintre multele lucruri pe care ai putea alege s` le spui:

* Dac` cite[ti cartea \n ordine. Dac` nu, te rog f`-mi o favoare – f` un pas \napoi [i
cite[te Regula 91 \naintea acesteia.

232
 ● „Nu conteaz`. Oricum o s` la[i totul balt` peste trei luni, a[a
cum faci cu orice altceva.”
● „Ai fi un prost s` n-o accep]i.”
● „N-o s` \n]eleg niciodat` ce g`se[ti interesant la cur`]atul co-
voarelor.”
● „M`car `stora n-o s` le pese dac` apari cu inelele alea res-
ping`toare \n nas [i cu ]inte \n limb`.”

N-o s`-]i insult inteligen]a spunåndu-]i c` niciunul dintre aceste

r`spunsuri nu e OK.* Ideea e c` tot ceea ce trebuie s` faci este s` le
dai sfatul t`u. Cel mai bun mod \n care po]i face acest lucru f`r` s`
dep`[e[ti limitele este s` le pui \ntreb`ri: „Ce te atrage la slujba
asta?“, „Ce [anse de promovare ai?“, „Ce p`rere ai despre a face
naveta pe o distan]` atåt de mare?“ Genul `sta de lucruri. Cu alte
cuvinte, \i aju]i s`-[i g`seasc` propriile r`spunsuri [i s` ia propriile
decizii.

La atåt se limiteaz` sfatul, nu mai mult. Copiii nu sunt obliga]i

s`-l urmeze. A[a c` atunci cånd \n final s-au hot`råt s` fac` exact pe
dos de cum ai sugerat, e dreptul lor. Asta nu \nseamn` c` sfatul t`u
nu i-a ajutat s` ia decizia final`, deci n-ai de ce s` fii deranjat sau
sup`rat. Fii bucuros c` ai putut ajuta.

|I AJU}I S~-{I G~SEASC~

PROPRIILE R~SPUNSURI
{I S~ IA PROPRIILE DECIZII.

* Ei, na!

233
REGULA 93

Trateaz`-i ca pe
ni[te adul]i
Dac` \]i dore[ti o rela]ie adult` cu copiii t`i adul]i, trebuie s`-i
tratezi ca atare. Da, [tiu c` sun` clar, dar se poate dovedi destul de
greu. Au trecut atå]ia ani \n care le-ai dat instruc]iuni, sfaturi neso-
licitate, opinii, lec]ii de disciplin` [i a[a mai departe, \ncåt acesta a
devenit modul t`u natural de a interac]iona cu ei. Poate fi dificil
s`-]i aminte[ti s`-]i mu[ti limba pån` cånd noul tip de comporta-
ment \]i intr`-n obicei.

Sigur, cu cåt ai \nceput mai devreme s` sl`be[ti h`]urile, \nc` de

cånd au devenit adolescen]i, cu atåt \]i va fi acum mai u[or. Dar
chiar [i a[a trebuie s` treci printr-o perioad` de tranzi]ie. Nimeni nu
se a[teapt` s` reu[e[ti \nc` din prima zi. Important este s` [tii unde
vrei s` ajungi [i s` nu te opre[ti pån` cånd nu ajungi acolo.
Autoinstruie[te-te s` nu le mai spui ce s` fac`, s` nu le mai ar`]i c`
le dezaprobi gustul \n materie de \mbr`c`minte, prietene sau orice
altceva.

Dac` reu[e[ti s` \ncetezi s` mai faci anumite lucruri, de la a le

spune cum s` se poarte pån` la a le reaminti ce scumpi erau cånd
aveau 6 ani (z`u c` nu vor s` aud` din nou povestea aceea absolut
jenant`), ai parcurs deja jum`tate din drum.

Cealalt` jum`tate este despre lucruri pe care trebuie s` \ncepi s`

le faci. Vorbe[te cu ei despre lucrurile despre care vorbe[ti cu pri-

234
etenii t`i. Trebuie s` ignori diferen]a dintre genera]ii dac` vrei s`
comunici cu copiii t`i ca [i cu ni[te adul]i; ori asta \nseamn` s` le
apreciezi opiniile exact ca pe ale oricui altcuiva, indiferent c` e vor-
ba despre schimbarea climei sau despre Cupa Cupelor, sau despre
urm`toarele alegeri, sau despre plantarea prazului.

Cere-le copiilor t`i sfatul. Te asigur c` [tiu mai multe decåt tine
despre o gr`mad` de lucruri. Reparat ma[ini, mod`, fotografie, ma-
tlasat, machete de [ine de cale ferat`, ornitologie, ceramic` – nu [tiu
dup` ce te dai tu \n vånt. {i tehnologie, bine\n]eles, dar b`nuiesc c`
despre asta le-ai cerut sfatul \nc` de acum cå]iva ani buni.

Dup` un timp \]i va deveni o a doua natur`, dar pentru \nceput

trebuie s` faci lucrurile con[tient, altfel n-o s` se \ntåmple nimic. {i
nici n-ai idee ce måndri o s` se simt` copiii t`i cånd o s` le ceri
opinia [i o s`-i tratezi ca pe ni[te adul]i – doar dac` p`rin]ii t`i au
procedat la fel cu tine, c`ci atunci [tii deja cåt e de important.

PENTRU |NCEPUT TREBUIE

S~ FACI LUCRURILE
CON{TIENT, ALTFEL
N-O S~ SE |NTÅMPLE NIMIC.

235
REGULA 94

Nu \ncerca s` le fii
cel mai bun prieten
Uite, asta este o gre[eal` pe care o fac p`rin]i altfel excelen]i.
Este atåt de tentant! La urma urmelor, \]i iube[ti copiii mai mult
decåt pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u, care
\]i este deja prieten), a[a c` e de \n]eles s` vrei s` le fii cel mai bun
prieten.

O singur` problem`: copilul t`u nu vrea s`-i fii cel mai bun pri-
eten. Poate c` nu realizeaz`, dar chiar nu vrea lucrul `sta. Am o
cuno[tin]` care-mi spune cu måndrie c` e cea mai bun` prieten` a
fiicelor ei. {i chiar este. Nu vorbe[te aiurea. Le trateaz` pe fete ca pe
prietenele ei [i ele o trateaz` \n acela[i fel. Ea crede c` e minunat, dar
mie-mi pare r`u pentru fiice.

Vezi, ele au deja prietene bune. Multe – nu mai au nevoie de

altele. {i se au una pe alta. De fapt, ele au nevoie de o mam`. Dar
exist` o singur` candidat` pentru acest post, [i ea e prea ocupat` s`
le fie cea mai bun` prieten`.

{i totu[i, care e diferen]a? Ei bine, tu \mpar]i orice cu prietenul

t`u cel mai bun, de pe picior de egalitate. Toate grijile, temerile, gån-
durile cele mai intime. {i el face acela[i lucru cu tine. |n vreme ce un
p`rinte este o persoan` la care te ui]i \n sus – nu pentru c` \]i e supe-
rior, ci pentru c` e mai matur [i e demn de \ncredere. Cineva care te
poate proteja [i care poate avea grij` de tine, chiar dac` speri s` nu

236
fie niciodat` nevoie s`-i ceri ajutorul. La un nivel obi[nuit, pute]i
\ndr`gi acelea[i lucruri [i pute]i petrece cu pl`cere timpul \mpre-
un`, dar nu i-ai spune chiar totul [i n-ai vrea s` auzi totul de la el.

Dac`, de exemplu, e[ti teribil de \ngrijorat pentru c` nu [tii ce au

copiii t`i de gånd? O s` le spui lucrul acesta? I l-ai spune celui mai
bun prieten. S` presupunem c` e[ti p`rinte singur sau ai divor]at [i
\ntålne[ti pe altcineva. Sau poate ai o aventur`. O s` le spui copiilor
toate detaliile, a[a cum i-ai spune celui mai bun prieten? Sau dac`
copilul t`u se bag` \ntr-o treab` necurat` – droguri, s` zicem, sau o
aventur` cu o persoan` c`s`torit` – o s`-i dai acelea[i sfaturi pe care
le-ai da celui mai bun prieten? O s` te confesezi copiilor t`i, pe m`-
sur` ce cresc, m`rturisindu-le ce singur e[ti sau ce probleme ai cu
banii?

COPIII T~I
TREBUIE S~ SE SEPARE DE TINE
ATUNCI CÅND CRESC.
A{A E FIRESC.

Nu po]i fi cel mai bun prieten al copiilor t`i \n acest gen de cir-
cumstan]e decåt fie min]indu-i, fie [antajåndu-i emo]ional. Dac`
spui c` te sim]i singur, orice copil iubitor va sim]i c` trebuie s` pe-
treac` mai mult timp cu tine, iar tu te vei sim]i vinovat v`zåndu-l
cum se str`duie[te. Asta nu e o povar` pe care vrei s-o pui pe umerii
copilului t`u, nici chiar dac` el ar accepta-o bucuros. Iar dac` tu \l
min]i sau \l [antajezi emo]ional, cum o s` mai poat` veni la tine
atunci cånd va avea nevoie de un um`r pe care s` plång` sau de

237
cåteva cuvinte \n]elepte sau de cineva pe care s` se poat` baza? |]i
vei fi pierdut toat` credibilitatea ca p`rinte, atunci cånd va avea
nevoie de unul.

Nu spun c` nu po]i avea o leg`tur` apropiat` cu copiii t`i adul]i.

Chiar sper c` ve]i fi extrem de apropia]i, c` ve]i \mp`rt`[i interese
comune [i un s`n`tos sim] al umorului [i c` ve]i petrece o mul]ime
de timp \mpreun`. Sper c` v` ve]i iubi unul pe cel`lalt chiar mai
mult decåt amåndoi v` iubi]i prietenii. Dar nu va fi acela[i tip de
rela]ie.

Copiii t`i trebuie s` se separe de tine atunci cånd cresc. A[a e

firesc. Nu e corect fa]` de ei s` \ncerci s`-i ]ii lega]i de tine, chiar da-
c` faci asta prin intermediul prieteniei. {i mai [tii ceva? O rela]ie cu
adev`rat bun` p`rinte/copil e un lucru minunat [i face mai mult
decåt o duzin` de prietenii. A[a c` de ce s-o dai pe-o prietenie?

238
 REGULA 95

|ncurajeaz`-i
orice-ar fi
Cånd fiica mea a terminat liceul, a dat la facultate. Universitatea
pentru care a optat era \n Manchester [i-mi amintesc c` am mers s-o
vizit`m \mpreun`; eu speram s` n-o aleag`, \ns` ea a ales-o. Fiica
mea crescuse la ]ar` [i, pur [i simplu, nu mi-o puteam imagina
\ntr-un mare ora[, atåt de departe de cas`. Ei nu i-am spus nimic,
m-am str`duit doar s-o \ncurajez s` fac` exact cum crede ea c` e mai
bine. {i m` bucur c` am procedat a[a, fiindc` n-aveam deloc drep-
tate. S-a distrat de minune.

Ar fi stupid s` presupui c` vei considera ca fiind \n]elepte toate

alegerile tuturor copiilor t`i, de la slujbele pe care le aleg pån` la
persoanele cu care r`mån \mpreun` sau la felul \n care-[i cresc co-
piii. Dar acum sunt adul]i [i au tot atåtea [anse s` aib` dreptate cåte
ai [i tu. Ba chiar mai multe, probabil, pentru c` ei se cunosc mai bine
decåt \i cuno[ti tu. Iar exemplul pe care tocmai l-am descris ilus-
treaz` foarte bine unul dintre motivele pentru care ar trebui s`-]i
p`strezi p`rerile pentru tine [i s`-i \ncurajezi: altfel vei pica de fraier
cånd se va dovedi c` ai gre[it.

Sigur c` uneori vei avea dreptate. Dar dac` fac o alegere nein-
spirat`, cu atåt mai mult vor avea nevoie de \ncurajarea [i de spri-
jinul t`u. La urma urmelor, dac` urmezi Regulile 91 [i 92 n-o s` le
spui c` nu e[ti de acord cu decizia lor. A[a c` po]i foarte bine s`-i
sprijini. Ideea e c` e vorba de via]a lor [i de alegerea lor, a[a cum am

239
REGULA 1

stabilit deja; singurele tale op]iuni sunt de a-i sprijini sau de a le

submina decizia.

Iat` alt motiv suficient pentru a-i sprijini: faptul c` \i sus]ii te

scap` de oribila tenta]ie de a spune „]i-am zis eu“ dac` treaba merge
prost – ceea ce, sper c` [tii, este printre cele mai rele lucruri pe care
i le po]i spune copilului t`u [i e de neiertat \n absolut orice circum-
stan]`.

TE SCAP~ DE ORIBILA TENTA}IE

DE A SPUNE „}I-AM ZIS EU“
CÅND TOTUL MERGE PROST.

Unii copii sunt teribil de nec`ji]i atunci cånd cred c` nu le sus]ii

alegerile. Al]ii sunt rebeli [i fac exact pe dos de cum vrei tu dac`
simt chiar [i cea mai mic` presiune din partea ta. Chiar dac` nu cade
\n niciuna dintre aceste extreme, copilul t`u are nevoie s` [tie c` e[ti
de partea lui, de[i poate a plecat de mult de acas`. Iat` de ce nu e
suficient s` fii neutru; trebuie s`-l \ncurajezi \n mod activ.

{i dac` crezi cu adev`rat c` face o gre[eal`? E foarte bine. E \n

regul` s` gre[e[ti din cånd \n cånd. {i tu nu-l \ncurajezi pe copil s`
fac` un lucru gre[it. Tu-l \ncurajezi s` fac` ce crede el c` e mai bine,
indiferent c` e corect sau gre[it.

240
 REGULA 96

Renun]` la condi]iile
suplimentare
Una dintre prietenele mele are o familie \nst`rit` care a ajutat-o
s`-[i cumpere casa dåndu-i un \mprumut cu o dobånd` foarte mic`.
De curånd, ea s-a decis c` vrea s`-[i vånd` casa [i s` tr`iasc` \n
str`in`tate, deci s`-[i cumpere o cas` undeva \n Elve]ia. Familia ei
i-a spus c` \i vor retrage \mprumutul dac`-[i vinde casa, fiindc` ei
nu sunt de acord cu decizia ei. Dac` \ns` se va muta undeva unde
s` fie [i ei de acord, \i vor l`sa \n continuare \mprumutul.

Te rog nu le face asta copiilor t`i. Denot` arogan]`, dorin]` de a

controla [i cu cåt m` gåndesc mai mult la asta, cu atåt m` enervez
mai tare. Ori ai \ncredere \n copiii t`i \n privin]a banilor, ori nu ai.
Dac` nu ai, retrage-te [i las`-i s`-[i vad` singuri de vie]ile lor. Dac`
ai, d`-le banii [i las`-i s` fac` ce vor cu ei. Dar \n niciun caz nu \ncer-
ca s` le controlezi vie]ile dåndu-le daruri cu condi]ii suplimentare
ata[ate, fie c` e vorba despre bani sau despre orice altceva.

DENOT~ AROGAN}~, DORIN}~

DE A CONTROLA
{I CU CÅT M~ GÅNDESC
MAI MULT LA ASTA, CU ATÅT
M~ ENERVEZ MAI TARE.

241
 Din p`cate, cunosc p`rin]i care folosesc tot felul de mijloace de
constrångere pentru a controla vie]ile copiilor lor, iar banii sunt cel
mai comun (cel`lalt mijloc important de constrångere vine la Regula
97 – pun pariu c` abia a[tep]i*). Le pl`tesc nepo]ilor taxele [colare,
dar numai dac` se duc la [colile pe care ei le aleg. Sau \i ajut` cu o
cas` sau cu o ma[in`, dar numai dac` sunt ei de acord cu alegerea.
Al]ii merg doar pån` la jum`tatea drumului. Le dau copiilor
banii, dar pe urm` le spun: „Nu ]i i-a[ fi dat dac` a[ fi [tiut c` o
s`-i risipe[ti pe vacan]e de lux”, sau orice altceva. Pur [i simplu nu
le po]i face asta copiilor t`i. Procedånd astfel \i ]ii lega]i de tine [i le
comunici c` nu-[i pot tr`i propriile vie]i. P`i, dac` \ntr-adev`r nu
pot, e vina ta. Ce-ai p`zit 18 ani?
|mi pare r`u, m-am cam ambalat un pic, tu oricum e[ti un P`rin-
te, a[a c` nici prin gånd nu-]i trece s` faci a[a ceva. Dar d`-mi voie
s`-]i dau dou` exemple ale unor prieteni de-ai mei care au avut ceva
b`nu]i pentru a crea fonduri de investi]ii pentru nepo]ii lor, demon-
strånd modurile opuse \n care se poate proceda. Versiunea „cu con-
di]ii” arat` a[a: bunicii creeaz` fondul [i tot ei figureaz` ca benefi-
ciari. Cånd copiii \mplinesc 18 ani, bunicii controleaz` ceea ce fac ne-
po]ii cu banii – o ma[in`, un an de pauz`, plata taxelor universitare,
o cas`. P`rin]ii sunt l`sa]i complet pe dinafar`, iar \n unele cazuri nu
sunt deloc de acord cu alegerile bunicilor, dar n-au nicio putere.
Ceilal]i prieteni au creat [i ei un fond pentru nepo]i, dar nu
\nainte de a-i \ntreba pe copiii lor ce tip de fond ar vrea s` fie. Apoi
le-au respectat dorin]ele [i i-au pus ca beneficiari pe copii – nu pe ei
\n[i[i – astfel \ncåt dup` ce au creat fondul, ei, bunicii, nu mai au
niciun drept [i nicio putere de control asupra lui. {i ei nu impun
nicio restric]ie referitoare la cum [i cånd copiii lor dau acces nepo]i-
lor la fond. Asta e varianta „f`r` condi]ii” – [i asta numesc eu a fi un
P`rinte de nota zece.
* Nu trage cu ochiul acum!

242
 REGULA 97

Nu-i face s` se
simt` vinova]i
Acesta este cel`lalt mijloc important de constrångere pe care
unii p`rin]i \l folosesc pentru a-[i controla copiii adul]i: vina. Unii
exagereaz` de-a binelea, al]ii \ncearc` s` fie subtili, dar copiii no[tri
sunt creaturi sensibile [i chiar [i cea mai subtil` \ncercare de \nvi-
nov`]ire este perceput` ca atare.

Cel mai comun subiect al acestor \ncerc`ri de a-i face pe copii s`

se simt` vinova]i este cantitatea de aten]ie pe care „copilul” o acor-
d` p`rintelui. Comentarii de genul: „Sor`-ta m` sun` s`pt`månal”
sau: „{tiu c` e[ti foarte ocupat \n weekenduri. A[ vrea s` pot spune
[i eu acela[i lucru” sunt menite s`-l fac` pe copil s` se simt` prost
pentru c` nu acord` mai mult timp p`rin]ilor lui. Chiar [i: „Of, o s`
fie a[a pustiu aici cånd o s` pleci la casa ta...”

Uite, hai s` ne-n]elegem. Copiii nu-]i datoreaz` nimic. Nimic.

Nu-mi pas` cåt sånge, transpira]ie [i lacrimi ai v`rsat \n primii 18
ani ai vie]ii lor. Nu au cerut ei s` se nasc`, iar tu, odat` ce ai ales s`
ai copii, ai devenit responsabil pentru tot acest efort. Tu le datorezi
lor o mul]ime, dar ei nu-]i datoreaz` absolut nimic. A[a c` nu e ni-
ciodat` \n regul` s` le dai copiilor impresia c` \]i datoreaz` ceva –
timp, aten]ie, bani sau orice altceva.

Sigur, dac` e[ti un bun P`rinte, copiii vor vrea s` fac` o gr`-
mad` de lucruri pentru tine. {i faptul c` nu ]i le datoreaz` va face ca

243
aceste lucruri s` fie [i mai pre]ioase, atunci cånd ei vor alege s` ]i le
d`ruiasc`. Copiii buni vor avea grij` de tine la b`tråne]e pentru c`
]i-ai cå[tigat acest drept [i pentru c` ei te iubesc. Unii copii au grij`
de p`rin]ii lor pentru c` se simt vinova]i fa]` de ei, dar nu sunt feri-
ci]i [i le poart` resentimente p`rin]ilor, ori tu nu asta vrei. Tu vrei
timp [i aten]ie pe care copiii s` ]i le acorde de pl`cere, pentru c` le
meri]i. {i n-o s` le cape]i niciodat` f`cåndu-i s` se simt` vinova]i.

Sunt sigur c` ai prieteni care zic: „Trebuie s` m` duc s`-l v`d pe

tata \n weekendul `sta. Nu l-am v`zut de-o lun`” sau: „Sunt ocupat
\n seara asta. Mama m` sun` \n fiecare miercuri [i \ntotdeauna
dureaz` cel pu]in dou` ore pån` reu[esc s` \nchei convorbirea.”
Poate ai spus chiar tu lucruri de genul `sta. Dar nu vrei ca copiii t`i
s` vorbeasc` despre tine a[a. Tu vrei ca ei s` spun`: „Nu pot – abia
a[tept s`-i v`d pe-ai mei \n weekendul `sta” sau: „N-am mai vorbit
ca lumea cu mama de vreo dou` s`pt`måni [i chiar \mi lipse[te o
[uet` cu ea.” A[a c` las` deoparte vina, pentru c` indiferent cåt de
multe vor face copiii pentru tine din vin`, dac` nu se vor sim]i vino-
va]i vor face de dou` ori mai mult. |n plus, tu vei fi sigur c` fac totul
cu pl`cere.

De fapt, cel mai frumos dar pe care-l po]i face copiilor t`i este
independen]a. Nu a lor, a ta. Dac` tu e[ti independent din punct de
vedere emo]ional, social [i financiar, \i eliberezi de orice sentiment
de vin`. Astfel, tot ce vor face pentru tine vor face din dragoste.

COPIII NU-}I DATOREAZ~ NIMIC.

NIMIC.

244
 REGULA 98

Aminte[te-]i c`
\nc` mai au nevoie
de tine
Pe m`sur` ce copiii t`i cresc [i las` \n urm` copil`ria, vor avea
nevoie de tine din ce \n ce mai pu]in (pentru c` ai f`cut o treab`
excelent` crescåndu-i). Dar totu[i, din cånd \n cånd vor mai avea
nevoie de tine. S-ar putea s` fie vorba despre bani, mai ales \n pri-
mii cå]iva ani. Sau s-ar putea s` aib` nevoie de sfatul t`u. Sau s` aib`
nevoie s` ai grij` de copiii lor, sau de cåinele lor atunci cånd pleac`
\n vacan]`, sau de ajutor \n gr`din`. Poate au nevoie de experien]a
ta atunci cånd \[i vånd casa sau scriu un CV, sau cump`r` o ma[in`.

Apoi mai sunt toate acele lucruri mai pu]in tangibile. Copiii \nc`
mai doresc aprobarea ta. Vor s` le vezi noua cas` sau noua rulot`,
sau bebelu[ul nou-n`scut. {i de[i s-ar putea s` vrea ca [i prietenii lor
s` vad` toate astea, nu e acela[i lucru. Cånd erau mici \]i ar`tau \n-
totdeauna desenele lor sau castelele de nisip, sau noile haine. Acum
este exact acela[i lucru, dar la o scar` mai mare. Au nevoie s` le spui
c` se descurc` bine (de[i, bine\n]eles, c` n-ai voie s` spui c` asta fac,
de fapt – [i nici ei nu vor admite acest lucru).

{i, desigur, din cånd \n cånd vor avea nevoie de tine [i pentru
lucrurile cu adev`rat importante. Prezen]` de urgen]` cånd intr` \n
travaliu mai devreme, sprijin \n timpul unui divor], ajutor cånd

245
copiii se \mboln`vesc grav, ad`post cånd casa le e inundat`. Ocazii
din acelea cånd au nevoie ca cineva s` lase totul balt` pentru ei [i s`
amåne \ntreb`rile pentru mai tårziu. Dac` e[ti un P`rinte, vor [ti c`,
atunci cånd ceva r`u se \ntåmpl`, tu vei fi acolo pentru ei f`r` s` te
plångi sau s` faci mare caz (sau s` le sco]i ochii ulterior).

A[a cum spunea Robert Frost, „Acas` este locul unde, cånd tre-
buie s` te duci, trebuie s` te primeasc`”. Asta trebuie s` fii tu pen-
tru copiii t`i (cu ceva mai mult entuziasm). P`rin]ii buni sunt mån-
dri s` fie prima op]iune \n caz de nevoie pentru copiii lor [i sunt
ferici]i s` poat` fi de ajutor \n caz de criz`, f`r` s` se plång` c` pro-
priile lor vie]i sunt date peste cap.

Pe m`sur` ce copiii t`i cresc, te vor suna din ce \n ce mai rar.

Poate c` n-o s`-]i cear` nimic semnificativ cu anii, poate chiar cu ze-
cile de ani. Dar nu te l`sa p`c`lit de gåndul c` nu mai au nevoie de
tine, pentru c` de fapt au. Vor avea \ntotdeauna nevoie de tine. Doar
ai grij` s` nu afle niciodat` c` [tii lucrul `sta.

ACAS~ ESTE LOCUL UNDE,

CÅND TREBUIE S~ TE DUCI,
TREBUIE S~ TE PRIMEASC~.

246
 REGULA 99

Nu este vina ta
Unii oameni trec prin via]` fluierånd, iar al]ii se lupt` din greu.
Uneori exist` un motiv evident pentru care ace[tia din urm` se lup-
t`, alteori aparent nu exist` niciun motiv. Dar deseori la mijloc este
aluatul din care sunt pl`m`di]i.

Cunosc oameni, a[a cum f`r` \ndoial` cuno[ti [i tu, care provin
din medii teribile. Abuz, neglijare, tragedie, tot ce vrei. Mul]i dintre
ei au fost, inevitabil, afecta]i de toate groz`viile prin care au trecut,
dar mul]i al]ii au trecut prin toate [i au devenit mai puternici.
Cunosc un b`rbat care nu are måini — i-au fost amputate \nainte de
a \mplini 20 de ani din cauza unei boli — [i care este cel mai vesel [i
mai echilibrat tip pe care l-ai putea \ntålni. {tiu oameni care au avut
copil`rii groaznice [i care au devenit adul]i ra]ionali [i ferici]i. Cu-
nosc familii dezmembrate \n care unii copii au crescut serios afec-
ta]i, iar al]ii au reu[it s` r`mån` aproape neatin[i. {i, dimpotriv`,
cunosc oameni din familii minunate care beau, se drogheaz` sau
sufer` de boli mintale.

Sigur, trebuie s` recunosc c` [tiu mai mul]i adul]i cu probleme

proveni]i din familii dezmembrate decåt din familii stabile, dar
totu[i cunosc destui care au crescut \n c`mine frumoase, cu p`rin]i
excelen]i. Pentru c` p`rin]ii sunt numai o posibil` cauz` a pro-
blemelor unui adult. Sunt o mul]ime de alte motive pentru care co-
pilul t`u ar putea avea probleme (atåt motive interioare, cåt [i exte-
rioare), asupra c`rora n-ai niciun control.

Dac` [tii c` ]i-ai f`cut treaba a[a cum trebuie, ca un veritabil

247
P`rinte (aminte[te-]i [i c` oricum nu se a[teapt` nimeni s` fii per-
fect), nu e vina ta dac` lucrurile merg prost mai tårziu. Nu dispera
dac` copilul t`u e depresiv sau dac` nu poate sus]ine o rela]ie pe
termen lung, sau devine alcoolic, sau \nc` nu are o slujb` la 35 de
ani. Nu e vina ta. Da, e[ti responsabil pentru c` a stat o noapte afar`
\n ploaie cånd era mic, dar dac` doarme pe str`zi la 30 de ani tu nu
mai ai niciun amestec.

S-ar putea s` vin` momentul \n care s` sim]i c` nu ai alt` op]iu-

ne decåt s`-i \nchizi u[a \n nas copilului t`u. Expresia trendy
e „tough love”*? {i cu siguran]` exist` clipe \n care nu mai ai de ales.
Este crucial ca copilul t`u s` [tie, \ntr-un astfel de caz, c` abia a[tep]i
s`-i deschizi din nou u[a, imediat ce se va putea. Dac` pu[tiul a
luat-o razna r`u de tot, s-ar putea s` fii singura persoan` din lume
dornic` s`-i mai deschid` u[a. Probabil c` to]i prietenii l-au p`r`sit
deja. Dar tu \nc` mai e[ti acolo, \nc` \l mai a[tep]i, \nc` \i mai dai de
\n]eles c` cineva \l va iubi \ntotdeauna [i va fi \ntotdeauna de partea
lui.

Vina este o emo]ie egoist`, \ng`duitoare cu sine; cel mai bun

mod \n care po]i s` te aju]i pe tine [i s`-]i aju]i copilul este s` nu te
v`ic`re[ti c` totul este din vina ta, ci s` accep]i c` nu ai nicio vin` [i
s` te concentrezi asupra felului \n care \l po]i sprijini acum. Uit` tre-
cutul [i concentreaz`-te asupra prezentului. Da, chiar [i la dou`
diminea]a cånd nu po]i dormi de grija lui, nu te l`sa dus de val. {tiu
c` e greu, dar nu te duce nic`ieri. {i, de fapt, probabil c` nu te sim]i
vinovat pentru c` \ntr-adev`r este vina ta, ci din cauza fricii c` ar
putea fi.

* Dragoste dur` (engl.) Metod` de a ajuta pe cineva s`-[i schimbe comportamentul

pe termen lung, tratåndu-l \ntr-un mod foarte sever; presupune afec]iune, grij` fa]`
de persoana c`reia i se aplic` tratamentul.

248
 Ei bine, dac` e[ti un p`rinte numai pe jum`tate decent, nu e vina
ta. A[a cum spune expertul [i autorul de lucr`ri pentru p`rin]i Steve
Biddulph: „Treaba ta e pur [i simplu s` ai grij` de ei pån` cånd pot
c`p`ta ajutor.”

VINA ESTE O EMO}IE EGOIST~,

|NG~DUITOARE CU SINE.

249
REGULA 100

Odat` p`rinte,
pentru
totdeauna p`rinte
Ei bine, am ajuns la final. O sut` de Reguli. {i ultima Regul` \]i
spune c` de fapt n-o s` ajungi niciodat` la final. Ca P`rinte, ai construit
o rela]ie incredibil` cu o persoan` extraordinar`. O rela]ie care nu
seam`n` cu niciun alt tip de rela]ie [i care v` va aduce amåndurora
bucurie [i confort pentru tot restul vie]ilor voastre. Aceasta este re-
compensa, dup` to]i acei ani de munc` grea, scutece uråt mirositoare,
certuri, dezordine, scandal adolescentin, nop]i nedormite [i toate cele-
lalte. Dar \]i promit c` o s` merite cu prisosin]` efortul.

Vei descoperi deodat` c` ai copii maturi care vor s`-[i petreac`

timpul cu tine, care se simt bine \n compania ta, care vor s`-]i aud`
opinia. |nc` \]i mai caut`, \n secret, aprobarea, a[a cum am v`zut,
de[i nu vor sfaturi nesolicitate. Dar asta e \n regul`, c`ci tu vei fi
oricum c`zut \n admira]ie fa]` de felul \n care \[i tr`iesc vie]ile. Cei
mai buni p`rin]i de copii adul]i pe care-i cunosc petrec destul de
mult timp vorbind despre calit`]ile pe care le admir` la copiii lor [i
despre cåt de bine ar fi fost dac` ar fi avut la fel de mult` \ncredere
\n sine sau dac` ar fi fost la fel de organiza]i sau la fel de calmi sau
dac` ar fi gåndit la fel de limpede la vårsta lor. {i \ntotdeauna lucru-
rile astea sunt spuse f`r` cea mai mic` urm` de invidie sau de
gelozie. P`rin]ii spun aceste lucruri numai cu måndrie \n glas.

250
 Ei bine, cånd ajungi \n aceast` etap` [i te surprinzi gåndindu-te
ce oameni uluitori, incredibili, minuna]i sunt copiii t`i, nu uita s` te
ba]i prietene[te pe um`r. N-ar fi ajuns astfel f`r` tine.

Unul dintre deliciile artei de a fi P`rinte este acela c` copilul t`u

te va iubi \ntotdeauna, iar tu vei [ti \ntotdeauna acest lucru f`r` du-
biu. {i cånd va veni vremea ca tu s` trebuiasc` s` te bazezi pe altci-
neva, ei bine, iat`-i pe copiii t`i dornici s`-]i \ntoarc` dragostea pe
care le-ai d`ruit-o de-a lungul anilor. Nu pentru c` a[a trebuie, nu
pentru c` ]i-o datoreaz`, nu pentru c` le-o ceri, nu pentru c` se
gåndesc c` a[a ar trebui s` procedeze, ci pur [i simplu pentru c` a[a
doresc.

COPILUL T~U
TE VA IUBI |NTOTDEAUNA,
IAR TU VEI {TI
|NTOTDEAUNA ACEST LUCRU.

251
 C+r}i care te fac mai PERFORMANT
☛ Colec]ia „Ghidul managerului eficient“ – cum s` extragi maximum
de beneficii pentru cariera ta:

❒ Cum s` comunici ❒ Cum s` negociezi

❒ Cum s` \i „cite[ti“ pe ceilal]i ❒ Cum s` te organizezi
❒ Cum s` selectezi personalul ❒ Cum s` planifici
❒ Cum s` delegi ❒ Cum s` rezolvi problemele
❒ Cum s` fii un bun manager ❒ Cum s` conduci [edin]e
❒ Cum s` te impui ❒ Cum s`-]i organizezi timpul
❒ Cum s` motivezi ❒ Cum s` controlezi stresul

☛ Colec]ia „Gåndire rapid`“ – solu]ii rapide [i inteligente pentru situa]ii critice

cu care te po]i confrunta pe nea[teptate:

❒ Situa]iile de criz` ❒ Evaluarea

❒ Luarea deciziilor ❒ Autoevaluarea
❒ Bugetul ❒ Proiectele
❒ Supra\nc`rcarea \n munc` ❒ Propunerea
❒ Disciplina

☛ C`r]i practice pentru afaceri de succes – modele de succes \n afaceri,

preluate din mediul occidental [i autohton:

❒ Descoper` managerul din tine ❒ Cum s` g`se[ti rapid informa]ii pe

❒ Cum s` st`påne[ti reclama la
perfec]ie
❒ Arta r`zboiului de SUN TZU pentru
oameni de afaceri [i investitori
❒ Cum s` iei noti]e \n mod inteligent
❒ Contabilitatea [i finan]ele pe \n]elesul
tuturor
❒ Dic]ionar interna]ional de MAR-
KETING
❒ Cartea \ntreprinz`torului: LISTE DE
CONTROL
❒ Esen]ialul \n marketing
❒ 333 de idei, reguli [i tehnici pentru
cucerirea pie]ei
❒ Manual de e-marketing
❒ Managerul de produs
❒ Alege profesia care ]i-aduce succesul
❒ Securitatea firmei
Internet
❒ Cum de nu-]i \n]elegi contabilul?
❒ Cum s` fii propriul t`u consultant \n
management
❒ Cele 100 de reguli ale vie]ii
❒ Cele 100 de reguli ale reu[itei \n afaceri
❒ Cele 10 reguli ale carierei de succes
❒ Modele de contracte \n englez` + CD
❒ Cum s` concepi un plan de afaceri
❒ Cum s` concepi un plan de marketing
❒ Cum s` motivezi oamenii
❒ Stenograme de [edin]e
❒ Managementul proiectelor de succes
❒ Manualul secretarei de firm`
❒ Cum s`-]i (re)g`se[ti o slujb`
❒ Franciza sau Cum s` faci avere prin
metode testate de al]ii – ed. a II-a
❒ 576 scrisori de afaceri pentru anul 2008 –
CD
❒ Cum s` st`påne[ti managementul la
perfec]ie
❒ Managementul afacerilor de succes
❒ Managementul afacerilor de succes –
CD
❒ Cum s` faci prezent`ri eficiente
❒ Totul despre concuren]a neloial`
❒ Management financiar pentru mini-
afaceri
❒ Cum s` scrii rapoarte [i propuneri
❒ Ghidul prezent`rilor de succes

☛ Colec]ia „Instruire pas cu pas: VÅNZ~RILE“ – ca s` ai SUCCES COMERCIAL,

\nsu[e[te-]i secrete, tehnici [i trucuri nea[teptate de la cei mai buni consultan]i \n domeniu:
❒ Metode [i trucuri despre... cum s`-]i ❒ Metode [i trucuri despre... cum s`
gestionezi clien]ii: impune]i pre]ul dorit
❒ Metode [i trucuri despre... cum s` ❒ Metode [i trucuri despre... cum s`
face]i clien]ii s` semneze cucere[ti noi clien]i

☛ Colec]ia „Special pentru tine“ – tehnici practice pentru a te sim]i mai bine –
valabile pentru oricine, oricånd. Cu o via]` personal` armonioas` ne putem cl`di o carier` de
succes, f`r` efort [i f`r` pierderi importante (timp, bani [i energie):
❒ Cum s`-]i \mbun`t`]e[ti rapid via]a sexual` ❒ Cum s` tr`ie[ti mai simplu [i mai
❒ Simplific`-]i viata! fericit cu copiii t`i
❒ Copii n`scu]i sub o stea norocoas` ❒ Tehnici de supravie]uire pentru
antitalente tehnice
❒ Hop!
❒ Cele 100 de reguli ale bog`]iei
❒ Hibouk & Company

☛ Colec]ia „Diverse“
❒ Libertate [i Credin]` ❒ Cardiopatia ischemic`

☛ Colec]ia „Solu]ii MARI pentru taxe mici“ – textele complete ale celor dou`
acte normative, a[a cum au fost ele publicate \n Monitorul Oficial:

❒ Codul fiscal [i Codul de procedur` fiscal` ❒ Impozitarea veniturilor din \nchirieri

☛ Colec]ia „Consilier“. Aceast` colec]ie asigur`, \ntr-un limbaj accesibil, informa]ii

[i sfaturi practice, care fac din lucr`rile respective veritabile instrumente de lucru.
Ele acoper` o vast` plaj` de domenii. Toate lucr`rile sunt actualizate periodic cu informa]ii
valoroase, sfaturi, trucuri, nout`]i ale domeniului, formulare [i modele.

❒ Consilier – Taxe [i Impozite pentru de actualizare pe 6 luni

Contabili + serviciul de actualizare pe
6 luni
❒ Consilier – Raporturile de munc` [i
rezolvarea conflictelor cu angaja]ii +
serviciul de actualizare pe 6 luni
❒ Consilier – Contabilitate + serviciul
❒ Consilier – Management financiar +
serviciul de actualizare pe 6 luni
❒ Consilier – Manualul directorului de
SRL + serviciul de actualizare pe 6
luni
❒ Consilier – Legisla]ie [i Proceduri
 Vamale + serviciul de actualizare pe 6
luni
❒ Consilier Contracte comerciale [i acte
de comer], armonizate cu legisla]ia
european` + serviciul de actualizare
pe 12 luni
❒ Agenda Fiscal` a Contabilului
❒ Consilier – Managementul resurselor
umane + serviciul de actualizare pe 6
luni
❒ Consilier – Excel pentru afaceri +
serviciul de actualizare pe 6 luni
❒ Consilier – Asigur`ri sociale + serviciul
de actualizare pe 6 luni

☛ „Colec]ia «Afaceri la Cheie» – afaceri verificat profitabile v` conduc pas cu pas pe drumul
c`tre succes Afacerea care vi se potrive[te este aici [i este u[or de pus \n practic` pentru c` ave]i
acum toate instrumentele necesare demar`rii ei: informa]ii valoroase furnizate de cei mai buni
speciali[ti. Fiecare lucrare din colec]ie este \nso]it` de un set de instrumente utile, denumit
generic „Primele 100 de zile ale unui \ntreprinz`tor de succes“.
Informa]ii detaliate pe: www.afacerilacheie.ro

❒ Ghid practic – cultivarea legumelor \n ❒ Cre[terea prepeli]elor japoneze + CD

sistem ecologic
❒ Ghid practic – cultivarea plantelor
medicinale \n sistem ecologic
❒ Pensiune turistic` [i agroturistic` +
CD
❒ Ghid practic pentru executarea [i
montarea tåmpl`riei din PVC + CD
❒ Cultivarea ciupercilor Champignon +
CD
❒ Cultivarea ciupercilor Pleurotus + CD
❒ Cre[terea ra]elor [i a gå[telor
❒ Cresc`torie de g`ini (...) + CD
❒ Stand mobil de sucuri naturale
❒ Cre[terea chinchillelor pentru blan`
❒ Cre[terea viermilor de m`tase
❒ Ferm` pentru cre[terea melcilor
❒ Atelier pentru mic mobilier
❒ Ghid practic pentru confec]ionarea
lumån`rilor
❒ Ferm` pentru cre[terea stru]ilor
❒ Cultivarea arbu[tilor fructiferi

☛ Colec]ia „Afaceri la cheie – Proiecte“:

❒ Executa]i 99 de piese de mobilier
❒ Set de proiecte pentru cresc`toria de
prepeli]e
❒ Proiecte pentru construc]ia [i utilarea
cresc`toriilor ecologice de p`s`ri
❒ Proiecte [i utilaje pentru dotarea
f`bricu]ei de s`pun
❒ Set de proiecte – ser` modular` pentru
bonsai [i plante decorative

☛ |n preg`tire:
❒ Management [i inspira]ie ❒ Cum s` \ncepi o afacere de succes

Pentru a intra \n posesia lucr`rilor dorite, completeaz` talonul al`turat

[i trimite-l prin fax la nr. (021) 205.57.30.
Ne po]i contacta [i telefonic la nr. (021) 209.45.45,
prin e-mail la adresa: comenzi@rs.ro, pe site la www.rs.ro sau prin po[t` la adresa:
Ghi[eul extern 3 – O.P. 39, sector 3, Bucure[ti.
✄
FORMULAR DE COMAND~

❒ Da, doresc s` achizi]ionez lucarea/lucr`rile:

CORESPONDEN}~
... ex. ______________________________________________ R~SPUNS
CR
___________________________________________________ SE TAXEAZ~
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor) LA DESTINA}IE
RENTROP \ STRATON
... ex. _____________________________________________ Grup de Editur` [i
Consultan]`
\n Afaceri
___________________________________________________ Ghi[eul extern 3 – O.P. 39,
sector 3, Bucure[ti
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)

© RENTROP & STRATON

... ex. _______________________________________ ______ Bdul Na]iunile Unite nr. 4,
bl. 107A, Sector 5,
Bucure[ti
___________________________________________________ RCJ40/8371/1995
CUI R 7782311
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)

V` rog s` \mi expedia]i comanda mea \n sistem ramburs (voi pl`ti la ridicarea coletului
de la po[t`) la adresa de mai jos:

Numele________________________ Prenumele _________________Vårsta ________

Func]ia _____________________ Firma ____________________ ❒ de stat ❒ privat`
Dom. Activ. ___________ CUI _______ Cifra de afaceri _______ Nr. angaja]i _____
Banca _____________ Nr. cont. ____________________________________________
Localitate _______________________ Str. ______________________ Nr. _________
Bl. ___ Sc. ___ Et. ___ Ap. ___ Cod _______ Sector / Jude] _____________________
Telefon _____________________________ Fax _______________________________
E-mail ______________________
Pentru facturare, pl`titorul este: ❒ firm` / ❒ persoan` fizic`

Semn`tura [i [tampila _______________________ Cod surs`: 463508

Data comenzii _____________________________ DIV1PHOS2608
 R&S
RENTROP & STRATON
Grup de Consultan]` \n Afaceri

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Bl 107 A, sector 5, Bucure[ti

■ Tel.: (021) 209.45.45 ■ Fax: (021) 205.57.30
■ E-mail: comenzi@rs.ro ■ Internet: www.rs.ro

RENTROP & STRATON ofer` produse [i servicii (de consul-

tan]`) care se adreseaz` mediului de afaceri, \n toat` diversitatea
lui: de la \ntreprinz`torul particular \ncep`tor [i pån` la managerul
general al unei firme.

Domenii acoperite de publica]iile

RENTROP & STRATON

●
management (general, financiar) ● fiscalitate ● juridic
● economic ● comercial ● calculatoare/IT ● resurse umane
● financiar ● organizare personal`

PRODUSE:

● Consiliere (cu serviciile aferente de consultan]` \n afaceri)

● C`r]i ● Afaceri la cheie ● CD-uri
● Revista „Idei de AFACERI“ ● Newslettere

Servicii: consultan]` de afaceri oferit` de speciali[ti \n domeniu

pentru consilierele juridice, financiare, comerciale. Aceste servicii
sunt gratuite, f`cånd parte din abonamentul pe care clientul REN-
TROP & STRATON \l dobånde[te la achizi]ionarea unui Consilier.