Ministerul Educatiei ,Culturii si Cercetarii RM

Colegiul Tehnic Feroviar din Balti

Lucrare practica nr.3

Referat
TEMA: Structura elementelor de active si pasive. Bilant
contabil.

A ELABORAT: Noroc Valeria

A VERIFICAT : RUSNAC Cristina
Bilanţul contabil reflectă în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre
bunurile economice şi sursele de finanţare a acestora. Bilanţul se prezintă sub forma
unui tabel, format din două părţi: partea stîngă, denumită activ, care reflectă bunurile
economice şi partea dreaptă, denumită pasiv care reflectă sursele de finanţare a
bunurilor economice reflectate în activ.

În forma cea mai simplă bilanţul contabil se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la data___________________

Activ Suma Pasiv Suma

(lei) (lei)

Denumirea elementelor Denumirea elementelor

patrimoniale de activ patrimoniale de pasiv

Total activ Total pasiv

Condiţia principală a bilanţului contabil este egalitatea activului cu pasivul. Această

egalitate se datorează faptului că în bilanţ este prezentată aceeaşi masă de
mijloace, dar privită sub două aspecte.

Bilanţul contabil este sursa principală de informaţie pentru utilizatorii interni şi externi
ai întreprinderii. În baza bilanţului contabil se apreciază valoarea şi structura
patrimoniului întreprinderii, gradul de îndatorare a întreprinderii, capacitatea de
plată, coeficienţii de lichiditate, rezultatul financiar şi mulţi alţi indicatori necesari
pentru luarea de decizii manageriale. Informaţia din bilanţul contabil se foloseşte pe
larg de către băncile comerciale şi organele fiscale.
În baza caracteristicilor descrise mai sus se poate de formulat următoarea definiţie a
bilanţului contabil:

Bilanţul contabil reprezintă gruparea mijloacelor întreprinderii pe tipuri şi surse de

formare a acestora în expresie bănească la un moment dat.

Tipurile şi funcţiile bilanţului contabil

Există mai multe tipuri de bilanţuri care pot fi clasificate după următoarele criterii:

● după statutul juridic al întreprinderii

● după perioada de întocmire
● după sfera de cuprindere

În funcţie de primul criteriu de clasificare se deosebesc:

● bilanţ contabil iniţial – se întocmeşte la înfiinţarea întreprinderii

● bilanţ contabil curent – se întocmeşte pe parcursul activităţii în termenele
stabilite de legislaţie
 ● bilanţ contabil final – se întocmeşte la momentul încetării activităţii sau
lichidării întreprinderii.

În funcţie de perioada de întocmire deosebim:

● bilanţ contabil anual – se întocmeşte la sfîrşitul anului

● bilanţ contabil trimestrial – se întocmeşte trimestrial.

În dependenţă de sfera de cuprindere cunoaştem:

● bilanţ contabil primar – se întocmeşte la nivel de întreprindere

● bilanţ contabil consolidat – generalizează informaţia despre cîteva
întreprinderii (părţi legate)
● bilanţ contabil centralizat – se întocmeşte la nivel de ramură sau la nivelul
economiei naţionale în ansamblu.

Bilanţul contabil îndeplineşte următoarele funcţii:

● Funcţia de generalizare a informaţiilor contabile – se manifestă prin faptul că

bilanţul contabil grupează şi sistematizează informaţiile despre elementele
patrimoniale după o structură bine determinată obligatorie pentru toate
întreprinderile.
● Funcţia de informare – se datorează importanţei pe care o are informaţia
inclusă în bilanţul contabil care, prin prelucrarea informaţiei date, se
transformă într-un instrument de gestionare eficientă şi conducere a
întreprinderii.
● Funcţia de analiză – este strîns legată de funcţia precedentă şi constă în
faptul că în baza informaţiei din bilanţ se calculează o serie de indicatori care
caracterizează situaţia economico-financiară a întreprinderii.

Conţinutul şi structura bilanţului

Elementele bilanţului contabil
(posturile), atît cele de activ, cît şi cele de pasiv, se grupează după anumite criterii,
formînd o structură bine determinată a bilanţului.

Astfel, elementele de activ se grupează în funcţie de termenul de utilizare a acestora

în active pe termen lung şi active curente. În pasiv elementele sînt grupate în
dependenţă de gradul de exigibilitate în următoarele capitole: capital propriu, datorii
pe termen lung şi datorii pe termen scurt. După cum s-a menţionat în temele
precedente pasivul reprezintă sursele de finanţare a întreprinderii şi poate fi privit ca
datoriile întreprinderii faţă de fondatori, instituţii financiare, furnizori, salariaţi, buget
etc.

Gradul de exigibilitate a unei datorii exprimă termenul de scadenţă, adică termenul

de achitare a acestei datorii. De exemplu: capitalul propriu are cel mai mic grad de
exigibilitate, deoarece aporturile fondatorilor se repartizează între aceştea doar la
lichidarea întreprinderii. Pe de altă parte, datoriile faţă de personal privind retribuirea
muncii au un grad de exigibilitate înalt, deoarece salariile se achită, de regulă, lunar.
De menţionat, că activele se grupează în sensul creşterii termenului de utilizare, iar
pasivele – în sensul descreşterii gradului de exigibilitate.

Din cele menţionate mai sus rezultă că bilanţul contabil constă di cinci capitole: două
de activ – active pe termen lung şi active curente; şi trei de pasiv – capital propriu,
datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt.

Capitolele bilanţului contabil se divizează în subcapitole. De exemplu: capitolul

datorii pe termen lung se divizează în următoarele subcapitole: datorii financiare pe
termen lung şi datorii pe termen lung calculate.

Fiecare subcapitol conţine anumite posturi. De exemplu: subcapitolul mijloace

băneşti conţine următoarele posturi: casa, contul current în valută naţională, cont
valutar şi alte mijloace băneşti.

Bilanţul contabil se prezintă în felul următor:

Bilanţul contabil la___________________

(lei)

Nr. ACTIV Sum Nr. PASIV Sum

n.s. a n.s. a

1. Active pe termen lung 3. Capitalul propriu

1.1 Active nemateriale 3.1 Capital statutar şi

suplimentar

Active nemateriale Capital statutar

Amortizarea activelor Capital suplimentar

nemateriale

Valoarea de bilanţ a Capital nevărsat

activelor nemateriale

1.2 Active materiale pe Capital retras

termen lung

Active materiale în 3.2 Rezerve

curs de execuţie
 Terenuri Rezerve stabilite de
legislaţie

Mijloacele fixe Rezerve prevăzute de

statut

Resurse naturale Alte rezerve

Uzura şi epuizarea 3.3 Profit nerepartizat

activelor materiale pe (pierdere neacoperită)
termen lung

Valoarea de bilanţ a Corectarea rezultatelor

activelor materiale pe perioadelor precedente
termen lung

1.3 Active financiare pe Profitul nerepartizat

termen lung (pierderea neacoperită)
al anilor precedenţi

Investiţii pe termen Profitul net (pierderea) al

lung în părţi nelegate perioadei de gestiune

Investiţii pe termen Profit utilizat al anului de

lung în părţi legate gestiune

Modificarea valoni 3.4 Capital secundar

investiţiilor pe termen
lung

Creanţe pe termen Diferenţe din reeva-

lung luarea activelor pe
termen lung

Active amânate Subvenţii

privind impozitul pe
venit

Avansuri acordate Datorii pe termen lung

1.4 Alte active pe termen Total capitolul 3

lung
 Total capitolul 1 4 Datorii pe termen lung

4.1 Datorii financiare pe

termen lung

2. Active curente împrumuturi pe termen

lung

2.1 Stocuri de mărfuri şi Alte datorii financiare pe

materiale termen lung

Materiale 4.2 Datorii pe termen lung

calculate

Animale la creştere şi Datorii de arendă pe

îngrăşat termen lung

Obiecte mică valoare Venituri anticipate pe

şi scurtă durată termen lung

Producţia în curs de Finanţări şi încasări cu

execuţie destinaţie specială

Produse Avansuri primite

Mărfuri Datorii amânate privind

impozitul pe venit

2.2 Creanţe pe termen Alte datorii pe termen

scurt lung calculate

Total capitolul 4

Creanţe aferente 5. Datoriile te termen scurt

facturilor comerciale

Corecţii la creanţe 5.1 Datorii financiare pe

dubioase termen scurt
 Creanţe ale părţilor Credite bancare pe
legate termen scurt

Avansuri acordate împrumuturi pe termen

scurt

Creanţe privind Cota curentă a datoriilor

decontările cu pe termen lung
bugetul

Taxa pe valoare Alte datorii financiare pe

adăugată de termen scurt
recuperat

Creanţe ale 5.2 Datorii comerciale pe

personalului termen scurt

Creanţe privind Datorii privind facturile

veniturile calculate comerciale

Alte creanţe pe Datorii faţă de părţile

termen scurt legate

2.3 Investiţii pe termen Avansuri primite

scurt

Investiţii pe termen 5.3 Datorii pe termen scurt

scurt în părţile calculate
nelegate

Investiţii pe termen Datorii privind retribuirea

scurt în părţile legate muncii

Diminuarea valorii Datorii faţă de personal

investiţiilor pe termen privind alte operaţii
scurt

2.4 Mijloace băneşti Datorii privind asigurările

Casa Datorii privind

decontările cu bugetul
 Conturi curente în Datorii preliminate
valută naţională

Conturi curente în Datorii privind plăţile

valută străină extrabugetare

Alte mijloace băneşti Datorii faţă de fondatori

şi alţi participanţi

2.5 Alte active curente Rezerve pentru cheltuieli

şi plăţi preliminare

Total capitolul 2 Alte datorii pe termen

scurt

Total capitolul 5

TOTAL GENERAL TOTAL GENERAL

-ACTIV -PASIV
Gruparea elementelor activului şi pasivului bilanţului contabil permite de a calcula
uşor indicatorii care caracterizează situaţia financiară a întreprinderii şi de a efectua
analiza acestora.

Modificările bilanţiere sub influenţa operaţiilor economice În

procesul activităţii economice are loc un flux permanent de mijloace care determină
anumite modificări în structura şi volumul activului şi pasivului bilanţului contabil.
După modul cum influenţează activul şi pasivul bilanţului contabil operaţiile
economice se clasifică în patru tipuri.
Primul tip de modificări are loc în cazul cînd valoarea unui activ creşte, iar valoarea
altui activ scade. De exemplu: din casă a fost eliberat un avans spre decontare. În
acest caz are loc majorarea posturii de activ „Creanţe pe termen scurt ale
personalului” şi micşorarea posturii de activ „Casa”. Dacă să notăm valoarea
activului cu „A”, valoarea pasivului cu „P” şi valoarea modificării cu „a”, atunci,
pornind de la egalitatea bilanţieră A = P, operaţiunea economică menţionată anterior
poate fi reprezentată în felul următor:

A+a–a=P

Aceasta înseamnă că nu a avut loc modificarea totalul activului şi pasivului, ci doar

modificarea structurii activului.
Al doilea tip de modificări se produce atunci cînd valoarea unui pasiv creşte, iar
valoarea altui pasiv descreşte. De exemplu: din contul unui credit bancar pe termen
scurt a fost achitată datoria faţă de un furnizor. Această operaţie este analogică
primului tip de modificări, numai că ea afectează pasivul bilanţului. Dacă vom nota
valoarea modificării cu „p” şi vom păstra notările anterioare, atunci egalitatea
bilanţieră va fi:

A = P +p –p

Cel de-al treilea tip de modificări are loc atunci cînd se majorează atît posturile de
activ cît şi cele de pasiv. De exemplu: la întreprindere au intrat materiale, plata
pentru care încă nu a fost efectuată. În cazul dat are loc majorarea posturilor
„Materiale” şi „Datorii privind facturile comerciale” ale bilanţului contabil. Dacă e să
notăm suma acestei operaţiuni cu „c”, ecuaţia bilanţieră va avea forma:

A+c=P+c

Al patrulea tip de modificări se produce atunci cînd, în urma unei operaţii economice
se micşorează atît activele, cît şi pasivele întreprinderii. De exemplu: din contul
curent în valută naţională se achită datoria faţă de furnizor. În acest caz se
diminuează postura de activ „Conturi curente în valută naţională” şi postura de pasiv
„Datorii privind facturile comerciale”. Dacă vom nota suma acestei operaţiuni cu „d”,
atunci egalitatea bilanţieră va avea forma:

A – d = P – d…..Din cele expuse rezultă că, indiferent de tipul de operaţiei

economice care are loc la întreprindere, întotdeauna se păstrează echilibrul dintre
active şi pasive: A = P.