SC INTAS INDUSTRIE SRL APROB ANGAJATOR

ALBA IULIA
……………………………………….

IPSSM

ATELIER CONFECTII METALICE

(stungar,frezor,sculer matriter,lacatus
,sablaj,vopsitor,sudor,masini de ridicat)

I. Generalitati
1. Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca pentru prelucratorul prin aschiere au fost
elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii precum şi pe baza studierii
proceselor de muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, normele să cuprindă cel
puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.
2. Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare tip de lucrare prevederile
urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de lucru.

II. Conţinut, scop

1 Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca pentru prelucratorul prin aschiere, cuprind măsuri de
prevenire a accidentelor de muncă.
2. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea factorilor periculoşi existenţi în
sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al acestuia (executant sarcină de muncă mijloace de
producţie mediu de muncă).

III. Domeniul de aplicare

1. Prezentele instrucţiuni se aplică pentru activitatea de prelucrare a metalelor prin aschiere.
2. Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile celorlalte acte normative din
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

IV. Încadrarea şi repartizarea personalului

pe locuri de muncă
1. Pentru prelucrarea metalalor prin aschiere vor fi repartizaţi numai persoane care cunosc echipamentele
tehnice, instalaţiile, au calificarea necesară şi au fost instruite din punct de vedere al protecţiei muncii.
2. La începerea programului angajaţii se vor prezenta odihniţi şi corect îmbrăcaţi.
3. La prelucrarea metalalor prin aschiere vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns controlului
medical obligatoriu, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.
4. La repartizarea în muncă a tinerilor, a femeilor gravide precum şi a persoanelor cu diverse infirmităţi
vor fi respectate prevederile în vigoare, privind angajarea acestor categorii de personal (Codul muncii, OUG
96/2003, etc.)
5. Instructajul de protecţie a muncii se va face pe faze in conformitate cu prevederile cap V din Normele
metodologice de aplicare ale Legii nr 319/2006.

V.Electrosecuritatea

1. Echipamentele si utilajele actionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc., astfel încât
elementele aflate normal sub tensiune sa nu poată fi atinse.
2. Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice,
chimice etc.
3. Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor apărătorilor etc. la echipamentele aflate sub tensiune.
4. Toate reparatiile, reglajele sau alte interventii asupra instalatiilor electrice se vor efectua numai după
întreruperea alimentării cu energie electrică si numai de către electricienii de întretinere, instruiti corespunzător
si autorizati. În zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil tăblite avertizoare de interdictie.
5. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă sau indirectă se vor lua măsuri tehnice
organizatorice, conform prevederilor Normelor specifice protectie a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
6. Circuitele de comanda, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-un
transformator separator, care sa separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare.
7. În dreptul utilajelor cu actionare electrică se va prevedea grătar din lemn sau covor de cauciuc.
8. Spălarea si curătarea utilajelor, la terminarea lucrului, se vor efectua numai după întreruperea
alimentării cu energie electrică a acestora.
9. La toate utilajele electrice, zilnic, înainte de începerea programului de lucru, va fi verificată legătura la
conductorul de nul.
10. În zona liniilor de cale ferate electrificate, orice operatii si activităti se vor efectua cu respectarea
reglementarilor specifice de securitate si sanatate in munca pentru transporturile pe calea ferată, precum si a
prevederilor normelor de securitate si sanatate in munca pentru transportul si distributia energiei electrice.
11. În cazul în care, mijloacele de transport utilizate în activitătile comerciale, functionează la tensiuni mai
mari de 42 V sau 60 V, platformele locurilor de conducere vor fi acoperite cu covoare electroizolante.
12. Electromotoarele si celelalte echipamente electrice vor fi protejate cu carcase de protectie si legături la
prizele de pământ si la conductorul de nul al instalatiei electrice.
13. Toate masinile de birou actionate electric (masini de scris, adunat, calculat si electrocontabile) vor fi
prevăzute cu legătura de protectie la priza de pământ.
14. Se interzice lucrul la masinile de birou când acestea au capacele demontate.
15. După terminarea lucrului, masinile de birou vor fi scoase de sub tensiune.
16. Prizele de alimentare vor fi tip "Schuco" cu legătura de protectie la priza de pământ.
17. Se interzice lucrul la masinile de birou actionate electric, cu mâinile umede sau murdare de grăsime.
18. Pentru blocarea masinilor de birou, se va proceda la scoaterea lor de sub tensiune iar pentru
interventie, va fi solicitat mecanicul de întretinere.
19. Pentru firmele de reclamă comercială, capacele de protectie de la instalatia electrică, a căror
îndepărtare scoate instalatia de sub tensiune, vor fi demontate numai cu scule speciale. Capacele vor fi
asigurate contra desfacerii lor întâmplătoare, în cazul producerii trepidatiilor, socurilor, conditiilor meteo
nefavorabile (temperatura sau umiditate).
20. Toate părtile metalice ale unei instalatii de reclame luminoase, care ar putea fi puse sub tensiune în
mod accidental, vor fi legate la o instalatie de protectie, legată la pământ sau la conductorul de nul.
21. Este interzisă montarea sigurantelor sau a prizelor cu sigurante la reclamele instalate în interiorul
vitrinelor.
22. La executarea diferitelor operatii de montare, verificare, reparare a reclamelor si firmelor comerciale,
salariatii vor fi dotati cu scule si echipament individual de protectie electroizolant, corespunzătoare. Formatia de
lucru, la efectuarea operatiilor de mai sus, va fi alcătuită din cel putin doi salariati care se vor supraveghea si
ajuta reciproc.
23. Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele si utilaje electrice vor fi respectate
reglementarile specifice de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea energiei electrice, precum si
standardele de electroprotectie în vigoare.

24. Se interzice :
a. folosirea in stare defecta a instalaţiilor electrice si a consumatorilor de energie electrica de orice fel,
precum si a celor uzate si improvizate
b. incarcarea instalaţiilor electrice(conductoare, cabluri, transformatoare, interuptoare, comutatoare) peste
sarcina admisa
c. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii electrici de alimentare
i. agăţarea sau introducerea pe si in interiorul panourilor , nişelor, tablourilor electrice a obiectelor de orice
fel, precum si adapostirea de obiecte sau materiale in posturile de transformare sau distribuţie
a. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate, in raport de mediu (etanş la praf, la umezeala
b. executarea lucrărilor cJc intretinere si reparaţii a instalaţiilor electrice de către
c. personal necalificat si autorizat
d. utilizarea lămpilor portative , alimentate prin cordoane improvizate sau uzate
e. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina(abajururi) improvizate
f. din carton, hârtie sau alte materiale combustibile
g. întrebuinţarea radiatoarelor si a resourilor electrice in alte locuri decât cele
h. stabilite si in condiţii care nu prezintă pericol de incendiu
i. folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoriilor electrici fara
j. stecher direct in priza
k. utilizarea consumatoarelor de energie electrica fara luarea masurilor de izolare faţa de materialele
combustibile din incaperi
l. aşezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile
m. lăsarea neizolata a capetelor conductoarelor electrice, in cazul demontării
n. parţiale a instalaţiei
25. Tablourile electrice de distribuţie vor fi permanent închise cu cheie, accesul la ele fiind permis doar
electricianului de serviciu. încăperea si elementele tabloului vor fi in perfecta stare de curăţenie (fara praf,
scame). La toate tipurile de tablouri, legaturile trebuie făcute regulamentar. In apropierea tablourilor se interzice
păstrarea materialelor si substanţelor combustibile si blocarea acestora. La tablourile capsulate, garniturile vor fi
in stare buna si bine fixate.
26. Se interzice legarea directa la bornele tabloului de distribitie a lămpilor de iluminat, a motoarelor
electrice sau a altor consumatori de energie electrica.
27. Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza:
a. tensiunea de 24 V, în cazul în care se lucrează în condiţii normale;
b. tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală excesivă, pe mase metalice sau
în locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze.
28. Utilajele, mecanismele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări trebuie -
obligatoriu - legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de cel mult 4 ohmi.
29. Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică şi la părţile componente ale instalaţiei electrice,
fără întreruperea circuitelor de alimentare şi legarea la pământ a instalaţiei.

VI. Utilaje portabile

1. Se consideră utilajele portabile acele utilaje construite special pentru a putea fi uşor purtate de una sau
două persoane şi cu care personalul muncitor în timpul lucrului are un contact îndelungat.
2. Aceste utilaje trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- izolaţia bobinajului să" reziste atît la şocuri mecanicecît şi mediului în care funcţionează;
- mînerele şi reazemele să se facă din materiale electroizolante;
- cablurile de alimentare cu energie electrică a acestor utilaje să fie foarte flexibile şi bine izolare electric;
- carcasele metalice a acestora să fie legate la priza de pămînt în. timpul lucrului.
3. Dacă în timpul lucrului personalul muncitor simte o acţiune cît de slabă a curentului electric, este obligat
să scoată utilajul din priză si să-l predea pentru verificare şi reparare.
4. Pentru prevenirea unor accidente de lucru trebuie să se ia următoarele măsuri:
- organele exterioare în mişcare trebuie prevăzute, cu apărători de protecţie;
- personalul de serviciu care lucrează cu aceste utilaje trebuie să poarte ochelari de protecţie, mănuşi de
protecţie, iar îmbrăcămintea să fie cît mai strimtă şi bine încheiată;
- Montarea pietrelor sau a discurilor abrazive la aceste utilaje, se face numai de personal specializat şi
instruitîn acest scop;
- Este interzis forţarea pătrunderii discului abraziv in materialul cu care se lucrează;
- Discurile abrazive se fixează cu flanşe, iar intre flanşe şi disc este de preferat sa se intercaleze, pe
ambele părţi, garnituri din material elastic;
- Piuliţele pentru fixarea discurilor sînt metalice şi trebuie infiletate in sensul invers de rotire a discului, iar
stringerea lor se face cu chei mecanice în stare bună ;
- Este interzisă prelucrarea pe suprafeţele laterale ale
5. discului abraziv;
- Polizorul portabil nu se porneşte numai dacă discul
6. abraziv nu este în contact cu un alt corp;
- Este interzis să se lase din mînă polizorul dacă nu a fost
7. oprit complet discul abraziv;
- Locul unde se lucrează cu polizoare trebuie înconjurat cu
8. panouri pentru a-i proteja pe cei din jur.

VII. Folosirea uneltelor manuale

1. Uneltele de mână de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare vor fi utilizate numai dacă sunt în bună
stare.
2. Este interzisă utilizarea fără mânere sau cu ele noduroase, crăpate, sparte, prinse în cuie ori legate cu
sârmă sau sfoară.
3. Fiecare unealtă va fi bine fixată în coadă, se interzice utilizarea unui singur mâner la mai multe scule.
Utilizarea aceluiaşi mâner se admite numai pentru trusele de scule construite în mod special cu mâner
detaşabil.
4. Dălţile, dornurile, ciocanele şi în general uneltele cu care se loveşte sau sunt lovite, nu pot fi
întrebuinţate dacă au capetele deformate sau crăpate. Aceste deformaţii vor fi rectificate zilnic la sculele şi
uneltele de mână; partea unde se loveşte cu ciocanul nu trebuie călită.
5. Este interzisă folosirea ciocanelor de orice greutate neprevăzute cu pană de fixare.
6. Cheile fixe sau tubulare cu profilul deformat cât de puţin sau crăpate vor fi scoase imediat din uz. Sunt
interzise înşurubarea sau deşurubarea piuliţelor prin interpunerea unor plăcuţe metalice între piuliţe şi cheie,
precum şi lungirea cheilor cu alte chei sau obiecte.
7. Sculele şi uneltele de tăiat se vor verifica dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul corect în raport cu
operaţia de executat. Pânzele de ferăstrău care au lipsă trei dinţi sau doi dinţi alăturaţi, nu pot fi întrebuinţate
sub nici un motiv.
8. În timpul lucrului cu dălţi sau pene ţinute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi cleşti cu lungime
de cel puţin 0,7m.
9. Uneltele utilizate la lucrările cu temperaturi înalte, de exemplu cleşti, vor avea mânerele suficient de
lungi la necesitate izolate şi orice deformaţii a acestor unelte din cauza temperaturii înalte, vor fi recondiţionate
imediat.
10. În timpul găuririi, când burghiul începe să străpungă metalul, se micşorează avansul, pentru a se evita
înţepenirea şi ruperea burghiului.
11. Pentru uneltele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului, ex: târnăcoape, topoare,
cuţite, etc., se vor lua măsuri potrivite pentru protecţia părţilor periculoase.
12. . În timpul lucrului este interzis a se aşeza uneltele pe treptele scărilor mobile, schelelor, tablourilor
electrice, etc. Lucrătorii care execută lucrări pe scări, schele în condiţiile care îl obligă să le lase din mână în
timpul lucrului, vor avea buzunare speciale pentru aşezat uneltele. Este interzisă efectuarea lucrărilor cu scule
şi unelte mecanizate de pe scările rezemate.
13. Menghinele de toate mărimile, mobile sau fixe nu vor fi utilizate decât cu bacurile, şuruburile centrale şi
mânerul în bună stare.
14. Aşezarea uneltelor pe mese de lucru, în dulapuri, cutii, panouri, se face cu respectarea reguli ca toate
uneltele să aibă partea de prindere îndreptată spre exterior, pentru a exclude contactul cu părţile tăioase sau
ascuţite..
15. . Zilnic înaintea începerii programului de lucru, şeful atelierului sau şeful de formaţie va controla să nu
se utilizeze unelte care nu întrunesc condiţiile din prezentele instrucţiuni.

VIII. Scule,unelte,echipament-aparataje

1. Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau căderea de la
înălţime.
2. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de siguranţă,
adaptate pentru fiecare unealtă în parte, astfel ca montorul să le aibă la îndemână, luându-se, totodată, măsuri
ca în timpul lucrului aceste scule să nu incomodeze şi să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi
deplasarea lui cu uşurinţă.
3. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către muncitorii însărcinaţi a
le folosi, împreună cu şeful echipei . Verificarea va urmări să constate dacă dispozitivele nu prezintă fisuri,
şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la cabluri, deformaţii sau dezaxări..
4. Toate dispozitivele vor fi bine întreţinute, curăţate de rugină, vopsite şi cu piesele filetate sau lagărele
scripeţilor bine unse.
5. La terminarea lucrului, toate dispozitivele se depozitează în locuri bine cunoscute sau se predau în
bună stare schimbului următor.
6. Se interzice lăsarea cârligelor sau dispozitivelor de ridicare în stare liberă, agăţate de cârligul macaralei,
la terminarea lucrului. Această grijă cade în sarcina macaragiului.

IX. Instrucţiuni proprii de securitatea

muncii la transport, utilizare şi deservire a maşinilor unelte

1. Subansamblele şi dispozitivele demontabile, precum şi accesoriile şi sculele cu masa mai mare de 20

kg., trebuie să fie prevăzute cu dispozitive (mânere, cârlige, orificii, bride, şuruburi cu ochiuri) pentru prinderea
cu uşurinţă şi siguranţă în vederea transportării nepericuloase cu mijloace de încărcare şi descărcare a
acestora.
2. Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor şi dispozitivelor demontabile, a accesoriilor, sculelor
şi pieselor de pe maşinile unelte, care depăşesc 20 kg., se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, avându-se
în vedere normele privind efortul fizic. De la caz la caz, în funcţie de frecvenţa operaţiilor de ridicare, se va
aprecia necesitatea dotării cu mijloace ajutătoare de ridicat şi transportat, chiar dacă sarcinile sunt mai mici de
20 kg.
3. La aşezarea pieselor grele pe masa maşinii cu ajutorul instalaţiilor de ridicat, elementele de legare de
cârlig se vor desface numai după ce piesa a fost fixată într-o poziţie stabilă.
4. Deservirea maşinilor unelte este permisă numai muncitorilor calificaţi sau instruiţi special pentru acest
scop. Muncitorii în formare (calificare) vor fi supravegheaţi o perioadă de timp 1...3 luni de zile, funcţie de
complexitatea lucrului, de un muncitor calificat şi vor lucra singuri numai după ce conducătorul locului de muncă
îi va testa practic şi teoretic asupra cunoaşterii normelor şi exploatării corecte a utilajului.
5. Ajutorul de lucrător va lucra numai în prezenţa lucrătorului.
6. Înainte de începerea lucrului, muncitorul trebuie să controleze starea maşinii, a dispozitivelor de
comandă ( pornire, oprire şi schimbarea sensului mişcării), existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie a
muncii, a grătarelor din lemn, a legăturii la centura de împământare, a sculelor de lucru, uneltelor de mână şi să
se convingă că punerea în funcţiune nu prezintă nici un pericol.
7. Îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie bine strânsă pe corp. Manşetele vor fi bine strânse, iar hainele se
vor purta încheiate. Părul va fi acoperit complet, după caz, cu bonetă sau basma, astfel încât să se prevină
prinderea de către părţile în mişcarea ale utilajului.
8. Se interzice muncitorilor care lucrează la maşini să execute reparaţii la maşini sau instalaţii electrice.
9. În mod obligatoriu maşina unealtă, agregatul, linia automată, trebuie oprită şi scula degajată din piesă
în următoarele cazuri:
a) la părăsirea locului de muncă sau zonei de poli deservire, chiar pentru un timp scurt;
b) la orice întrerupere a curentului electric;
c) la curăţirea, ungerea şi îndepărtarea aşchiilor;
d) la constatarea oricăror defecţiuni de funcţionare.
10. În cazul când, în timpul funcţionării, se produc vibraţii puternice, maşina se va opri imediat şi se va
proceda la constatarea şi înlăturarea cauzelor. în situaţia în care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se
va anunţa conducătorul procesului de muncă.
11. După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, muncitorul este obligat să cureţe şi să ungă
maşina, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor toate defecţiunile care au avut loc
în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente muncitorul care preia maşina.
12. Înlăturarea aşchiilor şi pulberilor de pe maşinile unelte producătoare de aşchii sau pulberi se va face cu
ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice înlăturarea aşchiilor cu mâna. Se interzice
suflarea aşchiilor sau pulberilor cu jet de aer; această operaţie este permisă numai cu justificări tehnologice
sau constructive şi cu folosirea aerului comprimat de max. 2 atm.
13. Evacuarea deşeurilor de la maşini se va face ori de câte ori prezenţa acestora este stânjenitoare pentru
desfăşurarea procesului de producţie, sau pentru siguranţa operatorului şi cel puţin o dată pe schimb.
14. Piesele prelucrate, materialele, deşeurile se vor aşeza în locuri stabilite şi nu vor împiedica mişcările
muncitorilor, funcţionarea maşinii şi circulaţia pe căile de acces. Piesele, materialele şi deşeurile cu dimensiuni
mai micise vor depozita în containere.
15. Grătarele de pe maşini vor fi menţinute curate şi în bună stare.
16. Se interzice spălarea mâinilor cu emulsii sau uleiuri de răcire, produse inflamabile (benzină, tetraclorură
de carbon, silicat de sodiu, etc.) precum şi ştergerea lor cu bumbac utilizat la curăţarea maşinii.
17. Maşina unealtă trebuie să fie însoţită, la livrare, de documentaţia tehnică, care în mod obligatoriu,
trebuie să cuprindă într-un capitol special, prescripţiile de tehnica securităţii la exploatarea acestora.
18. Se interzice lucrul la maşini unelte fără ca muncitorii să posede documentaţia necesară (desene, fişe
tehnologice, planuri de operaţii, etc).

X. NORME PENTRU PRELUCRARIMECANICE

1.Realizarea sarcinii de muncã

a) Deservirea masinilor-unelte este permisã numai lucrãtorilor calificaii si instruiti special pentru acest
scop.
b) Se interzice lucrul la magini-unelte fãrã ca lucrãtorii sã posede documentatia necesarã (desene, fise
tehnologice, planuri de operatii, schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu
prevederile din cartea tehnicã a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupã piese model.
c) Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriilor, sculelor si pieselor de
pe masini-unelte, care depãsesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinându-se cont de
prescriptiile HG1051/206. De la caz la caz, în functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia
necesitatea dotãrii cu mijloace ajutãtoare de ridicat si transportat, chiar dacã sarcinile sunt mai mici de 20 kg.

2.Deservirea masinilor-unelte

Înainte de începerea lucrului, lucrãtorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comandã (pornire-
oprire si schimbarea sensului miscãrii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a grãtarelor din lemn.
1 Lucrãtorul care deserveste o masinã-unealtã actionatã electricva verifica zilnic ;
a) integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc.) ;
b) starea de contact între bornele de legare la pãmânt si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteazã pãrtile mobile, cu caracter temporar, precum si
integritatea învelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legãturii la centura de împãmântare.
2 Se interzice lucrãtorilor care deservesc masinile-unelte sã execute reparatii la masini sau instalatii
electrice.
 3 În mod obligatoriu, masina-unealtã, agregatul, linia automatã vor fi oprite si scula îndepãrtatã din
piesã în urmãtoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cãnd masina nu este
dotatã cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii în timpul functionãrii masinii ;
b) la mãsurarea manualã a pieselor ce se prelucreazã ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor ;
d) la oprirea motorului transmisiei comune în cazul când masina este actionatã de la aceastã transmisie.
.4 În mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealtã,
agregatului, liniei automate în urmãtoarele cazuri :
a) la pãrãsirea locului de muncã sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice întrerupere a curentului electric ;
c) la curãtirea si ungerea masinii si la îndepãrtarea aschiilor;
d) la constatarea oricãror defectiuni în functionare.
.5 În cazul când în timpul functionãrii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la
constatarea si înlãturarea cauzelor. În situatia în care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta
conducãtorul procesului de muncã.
6 Dupã terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrãtorul este obligat sã curete si sã ungã
masina, sã lase ordine la locul de muncã si sã comunice schimbului urmãtor toate defectiunile care au avut loc
în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrãtorul care preia masina.
7Înlãturarea aschiilor si pulberilor de pe marsinile-unelte se va face cu ajutorul mãturilor, periilor
speciale sau cârligelor. Se interzice înlãturarea aschiilor cu mâna. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor
cu jet de aer; aceastã operatie este permisã numai cu justificãri tehnologice sau constructive si cu folosirea
aerului comprimat de maxim 2 atm.
7 Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de câte ori prezenta acestora este stânjenitoare
pentru desfãsurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o datã pe schimb.
8Piesele prelucrate, materialele, deseurile se vor aseza în locuri stabilite si nu vor împiedica miscãrile
lucrãtorilor, functionarea masinii si circulatia pe cãile de acces. Piesele, materialele si deseurile cu dimensiuni
mai mici se vor depozita în containere.
9 Grãtarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si în bunã stare, evitându-se petele de ulei.
10 Petele de ulei de pe grãtare sau paviment se înlãturã prin acoperire cu rumegus.
11 Se interzice spãlarea mâinilor cu emulsii sau uleiuri de rãcire, produse inflamabile (benzinã,
tetraclorurã de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curãtarea masini

12. Instrucţiuni proprii de securitatea muncii la strunguri paralele

a) Mandrinele, universalele şi platourile trebuie să fie protejate, cel puţin la partea superioară, cu apărători.
b) Funcţionarea strungului va fi condiţionată de poziţia de protecţie a ecranului.
c) Mandrinele şi platourile strungurilor nu vor prezenta părţi proeminente radiale, cu excepţia bacurilor de
strângere, iar acestea nu vor depăşi periferia mandrinei cu mai mult de 1/3 din lungimea lor.
d) Platourile vor avea marcată vizibil turaţia maximă până la care pot fi folosite în condiţii de securitate.
e) În cazul mandrinelor cu acţionare electrohidraulică sau pneumatică este necesar să se indice forţa de
strângere.
f) Construcţia mandrinelor cu acţionare electrohidraulică sau pneumatică nu trebuie să permită slăbirea
forţei de strângere a piesei în timpul lucrului şi trebuie să prevină posibilitatea introducerii degetelor între bacuri,
la strângere.
g) Pentru eliminarea pericolului de accidentare, în cazul scăderii presiunii sub limita maximă necesară
strângerii piesei, strungul se va opri în mod automat.
h) Cheile pentru strângerea bacurilor mandrinelor şi universalelor, vor fi cu dispozitiv care să le împingă
automat afară din găurile mandrinelor sau universalelor.
i) Strungurile trebuie prevăzute cu frâne care să asigure o frânare eficace şi rapidă a axului principal după
decuplare.
j) Strungurile trebuie să funcţioneze cu sistemul de frânare a axului principal în perfectă stare. Se
interzice frânarea mandrinei cu mâna.
k) Mandrinele, universalelor şi platourile de prindere trebuie bine fixate pe axul principal şi asigurate
împotriva deşurubării la inversarea sensului de rotaţie.
l) Înaintea începerii lucrului, strungarul trebuie să verifice starea de funcţionare a fiecărui bac de
strângere. Dacă bacurile sunt uzate (şterse), au joc, prezintă deformaţii sau fisuri, mandrina sau platoul trebuie
înlocuite.
m) Înainte de începerea lucrului, muncitorul trebuie să verifice dacă modul în care este ascuţit cuţitul şi
dacă profilul acestuia corespund prelucrării pe care trebuie să o execute, precum şi materialului din care este
confecţionată piesa. Se vor folosi pe cât posibil cuţite de strung cu prag special pentru sfărâmarea aşchiei.
n) La cuţitele de strung prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice se vor controla cu atenţie fixarea plăcuţei
pe cuţit, precum şi starea acesteia. Nu se permite folosirea cuţitelor de strung care prezintă fisuri, arsuri,
deformaţii. Cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de şocuri mecanice.
o) Fixarea cuţitelor de strung în suport trebuie făcută astfel încât înălţimea cuţitului să corespundă
procesului de aşchiere. Lungimea cuţitului care iese din suport nu trebuie să depăşească de 1,5 ori înălţimea
corpului cuţitului pentru strunjirea normală. Fixarea cuţitului în suport se va face cu cel puţin două şuruburi care
vor fi bine strânse.
p) Pentru prelucrarea pieselor lungi se vor utiliza linete.
q) La montarea şi demontarea mandrinelor, universalelor şi a platourilor pe strung este necesar să se
folosească dispozitive de susţinere şi deplasare.
r) La fixarea pieselor în mandrina universală se va respecta condiţia L < 3d, unde L şi d sunt lungimea,
respectiv diametrul piesei de prelucrat.
s) Piesa de prelucrat trebuie fixată bine în mandrina sau între vârfuri şi perfect centrată, pentru a nu fi
smulsă. La fixarea şi scoaterea pieselor di mandrina, se vor utiliza chei corespunzătoare, fără prelungitoare din
ţeava sau alte pârghii.
t) La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare) de tip protejat sau şaibe
de antrenare protejate.
u) La fixarea materialului între vârfuri, se va fixa rigid păpuşa mobilă, iar pinola se va bloca în poziţia de
strângere.
v) Slăbirea piesei din pinola păpuşii mobile se poate efectua numai după oprirea strungului.
w) La prelucrarea pieselor prinse în bucşe elastice, strângerea, respectiv desfacerea bucşei, se va face
numai după oprirea completă a maşinii.
x) Angajarea cuţitului în material, trebuie făcută lin, după punerea în mişcare axului principal. în caz
contrar, există pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cuţitului. La oprire se va îndepărta mai întâi
cuţitul şi apoi se va opri maşina.
y) Forţa pentru deplasarea manuală a păpuşii mobile nu trebuie să depăşească valoarea de 32 daN în
momentul pornirii strungului.
z) Timpul până la oprirea platoului inclusiv a universalului după decuplare trebuie să fie destul de scurt,
astfel încât să nu existe pericolul de accidentare.
aa) La operaţiile de prelucrare manuală a pieselor prinse pe strung, cu pila, şabărul sau pânza abrazivă se
vor avea în vedere următoarele:
• Respectivele operaţii se vor executa numai atunci când sunt prevăzute în planul de operaţii şi în acest
caz, se va acorda o atenţie deosebită în vederea evitării accidentelor;
• Se va îndepărta căruciorul port cuţit cât mai mult de piesă;
• La pilirea pieselor se va ţine mânerul pilei cu mâna stângă iar capătul pilei cu mâna dreaptă;
• La prelucrarea muchiilor pieselor cu şabărul sau pânza abrazivă, acestea se vor aplica pe partea piesei
care se roteşte dinspre muncitor(pe partea interioară a piesei);
• La prelucrarea interioară a pieselor cu pânză abrazivă aceasta se va înfăşură pe o bucată de lemn cu
secţiunea rotundă.

13. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii la maşina de frezat universală

a) Înainte de începerea lucrului trebuie verificată amănunţit starea maşinii, astfel ca punerea în funcţiune a
maşinii să nu prezinte nici un pericol.
b) Înainte de montarea frezei se va verifica ascuţirea acesteia, stabilindu-se dacă aceasta corespunde
materialului ce urmează să se prelucreze, precum şi regimului de lucru indicat în fişa de operaţie.
c) Suprafaţa axului port-freză sau coada frezei trebuie să fie netede, fără crestături; înainte de montarea
lor în alezajul conic al axului principal, acesta (alezajul) trebuie să fie bine curăţat.
d) Montarea şi demontarea frezei se face cu mâinile protejate.
e) Fixarea pieselor pe masa maşinii se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale sau cu menghine; în
timpul fixării, masa frezei va fi aşezată în aşa fel ca operaţia de fixare să se facă la o distanţă cât mai mare de
freză.
f) În cazul folosirii dispozitivelor de frezat pneumatice, hidraulice, electromagnetice sau combinate se vor
prevedea la acestea mecanisme care să împiedice desfacerea accidentală a dispozitivului şi să prevină
aruncarea piesei când se produce desfacerea.
g) Sensul de rotaţie al frezei trebuie să fie corespunzător poziţiei reazemelor dispozitivelor astfel ca
acestea să preia eforturile ce iau naştere în piesă datorită aşchierii; pentru o mai bună rezistenţă este necesar
ca reazemele şi dispozitivele de strunjire să fie cât mai aproape de suprafaţa de frezare.
h) În cazul pieselor neprelucrate, prinderea lor se va face în menghine cu fălci zimţate sau plăci zimţate de
reazem.
i) La operaţia de frezare, cuplarea avansului se face numai după pornirea în primul rând a frezei; la
oprirea maşinii de frezat se va decupla întâi avansul şi apoi se va opri axul frezei.
j) În timpul funcţionării maşinii de frezat, nu se permite ca pe masa ei să se găsească scule sau alte piese
nefixate.
k) Este interzisă măsurarea şi verificarea calităţii piesei prelucrate în timpul rotirii frezei.
l) În cazul când în timpul frezării se produc vibraţii puternice, maşina trebuie oprită pentru a se lua
măsurile necesare în vederea înlăturării acestora.
m) Înlăturarea aşchiilor se face cu ajutorul periilor.
n) Toate maşinile trebuiesc prevăzute cu grătar de lemn care se va păstra în perfectă stare de curăţenie.

14 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii la maşini de alezat

a) Maşinile de frezat trebuie să fie astfel concepute încât roţile de mână cu mâner ale avansurilor să nu se
rotească în timpul avansului rapid.
b) În timpul înlocuirii roţilor de schimb, maşina de frezat trebuie să fie deconectată de la reţea.
c) Înainte de montarea frezei se va verifica ascuţirea acesteia, dacă aceasta corespunde materialului ce
urmează să se prelucreze, precum şi regimul de lucru indicat în fişa de operaţii.
d) Frezele cu părţi proeminente vor fi prevăzute cu apărători pe partea nelucrătoare a frezei.
e) Fixarea dinţilor în corpul frezei, în cazul frezei cu dinţi demontabili, se va face cu ajutorul unor elemente
de strângere speciale, cu blocare contra autodesfacerii.
f) În cazul când fixarea dinţilor pe corpul frezei se face prin lipire, trebuie să se asigure o aderare bună a
suprafeţelor care se lipesc.
g) Montarea şi demontarea frezei se va face cu mâinile protejate.
h) După fixarea şi reglarea frezei se va regla şi dispozitivul de protecţie astfel încât dinţii frezei să nu poată
prinde mâinile sau îmbrăcămintea muncitorului.
i) Fixarea pieselor pe maşina de frezat trebuie să se execute cu dispozitive speciale de fixare sau în
menghină. Se interzic improvizaţiile pentru fixarea pieselor.
j) Dispozitivul de fixare trebuie să fie de construcţie rigidă, astfel ca la regimurile rapide de frezare să nu
se smulgă piesa.
k) Sensul de rotaţie al frezei trebuie să corespundă cu poziţia reazemelor dispozitivelor de fixare, astfel ca
acestea să preia eforturile ce iau naştere în timpul aşchierii. Pentru o mai bună rigiditate, trebuie ca reazemele
şi dispozitivele de fixare să fie cât mai aproape de suprafaţa de frezare.
l) La fixarea pieselor cu suprafeţele prelucrate, în menghine sau direct pe masa maşinii, se vor folosi
menghine cu fălci zimţate sau plăci de reazem şi de strângere zimţate.
m) În timpul fixării sau desprinderii piesei precum şi la măsurarea pieselor fixate pe masa maşinii de frezat,
se va avea grijă ca distanţa dintre piesă şi freză să fie cât mai mare.
n) Verificarea cotelor pieselor fixate pe masa maşinii, precum şi a calităţii suprafeţei prelucrate se va face
numai după oprirea axului principal al frezei.
o) În timpul funcţionării maşinii de frezat nu se permite ca pe masa ei să se găsească scule sau piese
nefixate.
p) La operaţia de frezare, cuplarea avansului se va face numai după pornirea prealabilă a axului principal
al frezei. La oprirea maşinii de frezat se va decupla întâi avansul, apoi se va opri axul frezei.
q) Maşinile de frezat trebuie să aibă un dispozitiv de frânare rapidă şi fără şocuri a axului principal al
frezei.
r) Capătul arborelui principal al maşinii de frezat opus frezei trebuie să fie protejat.
s) Tijele de tracţiune, componente ale sistemului de prindere a frezei, acţionate printr-o sursă de energie,
precum şi mecanismele de reţinere a frezei, nu trebuie să se desfacă în timpul rotirii axului principal al frezei
sau ca rezultat al pierderii de energie.
t) Lanţurile cinematice prin care se transmite mişcarea la accesoriile speciale, ca de exemplu de la masă
la capul divizor sau de la masa rotativă, vor fi protejate corespunzător.
u) La maşinile de frezat cu avansuri automate se vor respecta următoarele:
• Se recomandă ca mişcarea de avans să nu aibă loc fără mişcarea de rotire a axului principal al frezei;
• La oprirea generală a maşinii, mai întâi trebuie să se oprească mişcarea de avans şi după aceea
mişcarea de rotire a axului principal al frezei;
v) Dispozitivele şi accesoriile care constituie echipamentul normal al maşinii trebuie astfel construite încât
să prezinte deplină siguranţă la fixarea lor pe maşină, să nu limiteze operaţiile pe care le execută muncitorul şi
să fie protejate corespunzător.

15. Instrucţiuni proprii de securitate

a muncii la maşina de găurit

a) Înaintea fixării piesei pe masa maşinii se vor curăţa masa şi canalele ei de aşchii.
b) Curăţirea mesei de aşchii se face numai după oprirea maşinii cu ajutorul unui cârlig, perie sau măturică;
se interzice suflarea aşchiilor cu jet de aer.
c) Prinderea piesei pe masa maşinii şi desprinderea ei se face numai după ce axul principal s-a oprit
complet.
d) Piesa de prelucrat se va fixa rigid pe masa maşinii cu ajutorul dispozitivelor sau direct pe placa de bază
a maşinii cu şuruburi şi bride; fixarea piesei se va face cât mai aproape de aceasta în cel puţin două puncte.
e) Se interzice ţinerea piesei de găurit cu mâna.
f) Sculele introduse în capul arborelui principal sau în mandrină trebuie să fie corect centrate şi bine
fixate.
g) Cursa sculei trebuie să fie astfel reglată încât să se poată retrage cât mai mult la fixarea sau
desprinderea piesei.
h) Se interzice folosirea sculelor cu cozi uzate, sau care prezintă crestături, urme de ciocan, etc.
i) Este interzisă frânarea cu mâna a axului port mandrină sau burghiului la oprirea maşinii.
j) Mandrinele de prindere se vor strânge şi desface numai cu chei adecvate care se vor scoate înainte de
pornirea maşinii; scoaterea burghiului sau alezorului din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule
speciale.
k) Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în mandrinele universale ale maşinilor unelte.
l) Se interzice folosirea burghielor cu coadă cilindrică în bucşă conică.
m) Se interzice utilizarea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
n) La prelucrarea materialelor casante, muncitorul va purta ochelari de protecţie.
o) Se interzice folosirea îmbrăcămintei rupte sau cu mâneci largi; muncitorul va purta părul acoperit.
p) Se interzice lucrul la maşinile de găurit muncitorilor care nu au fost instruiţi în acest sens şi nu au
aprobarea şefului ierarhic superior.

3.Prelucrarea metalelor prin strunjire;

A. Instrucţiuni proprii de securitate

a) Deservirea strungurilor este permisă numai lucrătorilor calificaţi şi instruiţi special pentru acest scop,
fiindu-le interzisă executarea de reparaţii de natură mecanică sau electrică.
b) înainte de începerea lucrului strungarul va controla starea strungului, a dispozitivelor de comandă,
starea fizică a fiecărui loc de strângere, existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie, a grătarelor de lemn,
precum şi modul în care este ascuţit cuţitul, existenţa documentaţiei necesare.
c) Lucrătorul va verifica zilnic integritatea sistemelor de închidere a carcaselor de protecţie, starea de
contact între bornele de legare la pământ şi conductorul de protecţie, precum şi continuitatea legăturii la centura
de împământare.
d) Fixaţi cuţitele de strung în suport cu toate şuruburile din dispozitivul port sculă, astfel încât înălţimea
cuţitului să corespundă procesului de aşchiere.
e) Respectaţi condiţia L<3d la fixarea pieselor în universalul strungului, unde L reprezintă lungimea iar d
diametrul piesei de prelucrat.
f) Angajaţi bine cuţitul în material numai după punerea în mişcare a piesei şi opriţi strungul numai după
îndepărtarea cuţitului la sfârşitul prelucrării.
g) 7) Folosiţi dispozitive de susţinere şi deplasare la montarea şi demontarea mandrinelor,
universalelor şi platourilor pe strung şi utilizaţi lavete pentru susţinerea pieselor lungi.
h) Folosiţi antrenoare sau şaibe de antrenare de tip protejat la prelucrarea între vârfuri.
i) Utilizaţi chei corespunzătoare, fără prelungitoare din ţeava, la fixarea şi scoaterea din universal.
j) Opriţi imediat strungul, în cazul în care apar vibraţii în timpul funcţionării, constataţi şi înlăturaţi cauza
sau anunţaţi conducătorul procesului de muncă, dacă se constată cauze tehnice.
k) Deconectaţi motoarele electrice de antrenare, la părăsirea locului de muncă, la orice întrerupere a
curentului electric, la curăţirea şi ungerea strungului, la îndepărtarea aşchiilor, precum şi la constatarea
oricăror defecţiuni în funcţionare.
l) Opriţi strungul şi îndepărtaţi scula aşchietoare la fixarea, măsurarea manuală sau scoaterea piesei din
dispozitivele de prindere, la schimbarea sculelor şi dispozitivelor, precum şi la oprirea motorului transmisiei
comune.
m) Folosiţi mături, perii speciale sau cârlige pentru a înlătura aşchiile rezultate în urma prelucrării.
n) După terminarea lucrului, curăţaţi şi ungeţi strungul şi comunicaţi maistrului toate defecţiunile
constatate.

B. Fixarea si demontarea sculelor

a) Fixarea cutitelor de strung în suport se va face astfel încât înãltimea cutitului sã corespundã procesului
de aschiere.
b) Partea din cutit care iese din suport nu va depãsi de 1,5 ori înãltimea corpului cutitului pentru strunjirea
normalã.
c) Fixarea cutitului în suport se va face cu suruburile din dispozitivul portsculã.
d) La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor folosi dispozitive
de sustinere si deplasare.
C. .Fixarea si demontarea pieselor
a) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri si perfect centrate, pentru a nu fi
smulse.
b) La fixarea si scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei corespunzãtoare, fãrã prelungitoare din
teavã sau alte pârghii.
c) La fixarea pieselor în universalul strungului, se va respecta conditia L  3d, unde L si d reprezintã
lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
d) La prelucrarea pieselor lungi pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.
e) La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid pãpusa mobilã iar pinola se va bloca în pozitia de
strângere.
f) Slãbirea piesei din pinola pãpusii mobile se va efectua numai dupã oprirea strungului.
g) Înainte de începerea lucrului, lucrãtorul va verifica starea fizicã a fiecãrui bac de strângere. Dacâ
bacurile sunt uzate (sterse), au joc, prezintã deformatii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi înlocuite.
h) Înainte de începerea lucrului, lucrãtorul va verifica dacã modul în care este ascutit cutitul si dacã profilul
acestuia corespund prelucrãrii pe care trebuie sã o execute, precum si materialului din care este confectionatã
piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentru sfãrmarea aschiei continue.
i) La cutitele de strung prevãzute cu plãcute din carburi metalice se vor controla cu atentie fixarea plãcutei
pe cutit precum si starea acestuia. Nu se permite folosirea cutitelor la care plãcutele prezintã fisuri, arcuiri sau
deformatii. Cutitele cu plãcute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.
D. .Pornirea si exploatarea strungului
a) Angajarea cutitului în material va fi fãcutã lin, dupã punerea în miscare a piesei de prelucrat. În caz
contrar, existã pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.
b) La sfârsitul prelucrãrii se va îndepãrta mai întâi cutitul si apoi se va opri masina.
c) La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare) de tip protejat sau saibe
de antrenare protejate.
d) La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strângerea, respectiv desfacerea bucsei se vor face
numai dupã oprirea completã a masinii.
e) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cãt acesta este conectat la reteaua de
alimentare.
f) Se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou dacã utilajul este conectat la reteaua electricã de
alimentare.
g) Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.

4. Prelucrarea metalelor prin frezare

1Fixarea sculei
a) Înainte de fixarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, dacã aceasta corespunde materialului ce
urmeazã a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat în fisa de operatii.
b) Montarea si demontarea frezei se vor face cu mâinile protejate.
c) Dupã fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel încât dintii frezei sã nu
poatã prinde mâinile sau îmbrãcãmintea lucrãtorului în timpul lucrului.
2Fixarea pieselor
a) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau în menghinã.
b) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
c) La fixarea în menghinã sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi
menghine cu fãlci zimtate sau plãci de reazem si strângere zimtate.
d) În timpul fixãrii sau desprinderii piesei, precum si la mãsurarea pieselor fixate pe masa masinii de
frezat, se va avea grijã ca distanta dintre piesã si frezã sã fie cât mai mare.
3.Pornirea si exploatarea frezelor
a) La operatia de frezare, cuplarea avansului se va face numai dupã pornirea frezei.
b) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai întâi avansul, apoi se va opri freza.
c) În timpul functionãrii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa masinii sã se gãseascã scule sau
piese nefixate.
d) În timpul înlocuirii rotilor de schimb. masina de frezat va fi deconectatã de la retea.
e) Verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa masinii, precum si a calitãtii suprafetei prelucrate, se
vor face numai dupã oprirea masinii.

5. Prelucrarea metalelor prin rabotare mortezare si brosare

1.Fixarea sculelor
a) Înainte de fixarea cutitului în suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului, precum si dacã acesta
corespunde materialului care se prelucreazã si regimului de lucru indicat în planul de operatii.
b) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite în acest scop.
c) Este interzis a manevra brosa cu mâna liberã.
2.Fixarea pieselor
a) Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, în menghinã sau cu ajutorul dispozitivelor de
fixare.
3.Pornirea si exploatarea masinii
Înaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sã nu rãmânã chei sau
piese nefixate pe masa masinii.
a) Înaintea începerii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupã pomirea acestora, se vor executa
câteva curse de mers în gol pentru verificarea functionãrii.
b) În timpul functionãrii masinii de rabotat, este interzisã folosirea spatiului dintre ghidajele rabotezei
pentru pãstrarea sculelor sau a altor materiale.
c) În cazul prelucrârii prin rabotare a unei piese ale cãrei dimensiuni depãsesc masa mobilã a rabotezei,
pe toatã durata lucrului se va îngrãdi zona respectivã.
d) Masinile de brosat vor fi prevãzute cu dispozitive corespunzãtoare de rãcire a sculei. Brosele nu se vor
rãci cu bumbac sau cârpe ude.

6. Prelucrarea metalelor prin gãurire, alezare si honuire

1. Instrucţiuni proprii de securitate

a. Deservirea maşinilor-unelte este permisă numai lucrătorilor calificaţi şi instruiţi special pentru acest
scop.
b. Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va controla starea maşinii, a dispozitivelor de comandă,
existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie şi a grătarelor de lemn.
c. Lucrătorul care deserveşte maşina de găurit va verifica zilnic integritatea sistemului de închidere a
carcaselor de protecţie şi legarea la pământ.
d. Se interzice lucrătorilor care deservesc maşina de găurit să execute reparaţii la partea mecanică sau
electrică.
e. După terminarea lucrului, curăţaţi şi ungeţi maşina, comunicaţi toate defecţiunile constatate maistrului.
f. La înlăturarea aşchiilor şi pulberilor rezultate, folosiţi mături, perii speciale sau cârlige.
g. Stivuiţi semifabricatele aprovizionate şi piesele prelucrate în locuri stabilite şi asiguraţi colectarea şi
evacuarea deşeurilor, fără să afectaţi funcţionarea maşinii şi căile de acces.
h. Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, curăţaţi canalele de aşchii şi menţineţi curăţenia grătarului de
lemn pe toată durata programului de lucru.
i. Verificaţi ca burghiul sau alezorul din mandrina de prindere să fie bine fixate şi centrate, şi scoateţi
cheile de strângere înaintea pornirii maşinii.
j. Nu folosiţi burghie, alezoare sau scule de honuit care prezintă urme de lovituri, crestături sau cozi
uzate.
k. Înaintea pornirii maşinii, alegeţi regimul de lucru corespunzător operaţiei executate, sculelor utilizate şi
materialelor folosite.
l. Se interzice cu desăvârşire frânarea cu mâna sau cu mânuşa a axului port mandrina în timpul
funcţionării.

2. Fixarea si demontarea sculelor

a) Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strânge si desface numai cu chei adecvate,
care se vor scoate înainte de pornirea masinii.
b) Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat
c) Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrinã se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.
d) Se interzice folosirea burghielor cu coadã conicã în universalele masinilor.
e) Se interzice folosirea burghielor cu coadã cilindricã în bucse conice.
f) Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezintã
crestãturi, urme de lovituri etc.
g) Se interzice folosirea burghielor necorespunzãtoare sau prost ascutite.
h) Ascutirea burghielor se va face numai cu burghiul fixat în dispozitive speciale.
i) Cursa sculei va fi astfel reglatã încât aceasta sã se poatã retrage cât mai mult la fixarea sau
desprinderea piesei.
3. Fixarea piesei
a) Înaintea fixãrii piesei pe masa masinii, se vor curãta canalele de aschii.
b) Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii se vor face numai dupã ce scula s-a oprit
complet.
c) Fixarea piesei pe masa masinii se va face în cel putin douã puncte, fie cu ajutorul unor dispozitive de
fixare, fie cu ajutorul menghinei.
4. Pornirea si exploatarea masinii
a) Înaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzãtor operatiei care se executã, sculelor
utilizate si materialului piesei de prelucrat.
b) La operatia de honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate sculele, introducerea si
scoaterea în si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie, pentru a evita spargerea
plãcilor de honuire.
c) În timpul functionãrii masinii, se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrinã.
5. Masini de gãurit portative
a) Masinile de gãurit portative se vor porni numai dupã ce au fost ridicate de pe masã.
b) Masinile de gãurit portative se vor Iãsa din mânã (se vor depune) numai dupã oprirea burghiului.

7. Prelucrarea metalelor prin rectificare si polizare

A. Norme proprii de securitate

a) Montarea corpurilor abrazive se efectuează numai de muncitori special instruiţi şi autorizaţi de
conducerea unităţii.
b) Corpul abraziv va fi folosit numai la turaţia înscrisă pe acesta sau pe eticheta de fabricaţie.
c) Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic în cazul în care a trecut mai mult de un an
de la fabricarea lor.
d) Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
e) La începerea operaţiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.
f) In timpul lucrului se va evita uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se imediat la corectarea
sau înlocuirea celui uzat neuniform.
g) Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafaţa laterală a corpurilor abrazive.
h) Polizoarele fixe vor fi prevăzute cu ecran de protecţie mare cu vizor reglabil din geam securizat.
i) Pentru reţinerea pulberilor abrazive degajate în timpul lucrului, polizoarele fixe vor fi prevăzute cu
instalaţii de reţinere a acestor degajări nocive.
j) Reglarea suporturilor şi vizierelor de protecţie va fi executată numai dacă corpul abraziv este în stare de
repaus.
k) Suportul de sprijin va fi astfel reglat încât punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv să se
găsească în planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau mai sus cu cel mult 3 mm.
l) Distanţa dintre corpul abraziv şi suportul de sprijin nu va depăşi 3 mm.
m) Înainte de începerea lucrului, la polizor, lucrătorii vor verifica existenţa şi continuitatea legăturii la
centura de împământare a halei.
n) Se interzice ajustarea pieselor la polizor fără ca acestea să se sprijine pe suport.
o) Se interzice utilizarea polizoarelor dacă nu au montată carcasa de protecţie, executată conform STAS
6177/1-87.

B. .Fixarea sculelor
a) Alegerea corpului abraziv se va face în functie de felul materialului de prelucrat, de forma si
dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinutã, de tipul si starea masinii, de felul
operatiei de prelucrare.
b) Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de cãtre persoane bine instruite si 72 autorizate de
conducerea unitãtii sã execute astfel de operatii.
c) La montarea corpului abraziv pe masinã, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv
si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor în vigoare sau conform documentatiei tehnice de
produs.
d) Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfectã a acestuia în raport cu axa de rotatie.
• Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decât diametrul
arborelui) se fixeazã cu flanse fãrã butuc.
• Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeazã cu flanse cu butuc.
e) Flansa fixã (de sprijin) va fi solidarizatã cu arborele printr-un mijloc sigur de fixare ; flansa mobilã (de
strãngere) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat în STAS 9092/1-1983.
f) Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, în cazul flanselor fãrã butuc, respectiv pe flansa fixã si
pe cea mobilã, în cazul flanselor cu butuc abaterile limitã fiind cele indicate în STAS 9092/1-83.
g) Momentul de strângere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum si numãrul
suruburilor, diametrul si momentul lor de strângere, la flansele cu butuc, sunt cele indicate în STAS 6177/1-87 si
STAS 9092/1-83.
• Dacã jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferioarã, gaura va fi lãrgitã cu mare
atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executatã pe o masinã care sã permitã prinderea centricã a
corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).
• Nu este admisã lãrgirea gâurii prin spargere cu dalta.
• Dupã lãrgire, corpul abraziv se controleazã la sunet si la rezistenta de rotire.
h) La montajul corpurilor abrazive, între acestea si flansã se introduc garnituri din carton presat ale cãror
dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
i) Înainte de montare, toate suprafetele în contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor si flanselor vor
fi bine curãtate de orice corp strãin cu ajutotul aspiratorului, aerului comprimat sau periei.
• Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel, pentru a compensa
diferenta dintre diametrul alezajului corpului abraziv si diametrul arborelui.
o -Lungimea bucsei de otel nu va depãsi grosimea corpului abraziv în zona alezajului.
o -Înainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau începerea functionãrii în gol, ansamblul corp
abraziv-flanse cu butuc se echilibreazã static si, unde este posibil, se echilibreazã dinamic.
• Fixarea contragreutãtilor de echilibrare va fi asiguratã corespunzãtor.
• Este interzisã echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata acestora.
j) Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisã numai pentru masini
dotate cu aceastã posibilitate.
k) Atât persoana instruitã sã monteze corpul abraziv cât si utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi
corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) înscrisã pe acesta sau pe eticheta de fabricatie.
l) Nu este permisã utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale cãror turatii sau viteze periferice nu sunt
inscriptionate.
m) Este interzisã utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, în cazul în care a trecut mai mult de un an
de la fabricarea lor.
n) La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe
circumferintã, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
o) Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
p) Corpurile abrazive cu tijã vor fi astfel fixate încãt lungimea liberã a cozii sã nu depãseascã, pentru
turatia respectivã, pe cea indicatã de producãtor.
• -Se interzice utilizarea dornului port-piatrã dimensionat necorespunzãtor, ca lungime si diametru, în
raport cu partea de prindere.
• Se interzice folosirea dornului port-piatrã care prezintã vibratii sau excentricitãti (neechilibrat dinamic).
C. .Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizat
a) Masinile care utilizeazã corpuri abrazive nu se vor porni dacã corpul abraziv este în contact cu piesa de
prelucrat.
• La prelucrãrile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitãrile prin soc.
• Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv

b) La prelucrãrile cu corpuri abrazive este interzisã mãrirea artificialã a presiunii pe corpul abraziv prin
utilizarea de diverse elemente ajutãtoare (pârghii, greutãti, etc.).
c) În timpul lucrului va fi evitatã uzura neuniformã a corpului abraziv, procedãndu-se imediat la corectarea
(diamantarea sau înlocuirea celui uzat neuniform.
d) Nu este permisã prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cãnd masina nu a fost
construitã pentru astfel de prelucrãri sau când corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrãri.
• Operatia de îndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de îndreptat
(corectat). Corectarea se va face cu multã emulsie de rãcire.
• Dupã operatia de îndreptare, corpul abraziv va fi echilibrat.
• Se impune verificarea periodicã a echilibrãrii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.
• În cazul utilizãrii procedeului de rectificare umedã, lichidul va spãla corpul abtaziv pe întreaga suprafatã
de lucru si va fi evacuat la timp pentru a evita stationarea corpului abraziv în lichid.
• Sunt exceptate de la aceastã regulã rectificãrile executate pe masini special adaptate pentru prelucrare
în mediu umed.
e) Este interzisã utilizarea lichidelor de rãcire puternic bazice la rãcirea corpurilor abrazive cu liant organic.
f) La rectificarea uscatã a aliajelor de magneziu este interzisã utilizarea corpurilor abrazive care au fost
folosite în prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
g) Este interzisã utilizarea îmbinãrilor metalice la curelele masinilor de polizat la care se prelucreazã aliaje
de magneziu.
h) Lagãrele arborelui pe care se aflã montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea
supraâncãlzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.
i) Turatia arborelui pe care se monteazã corpul abraziv va fi controlatã periodic si în mod obligatoriu, dupã
fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat si regulatorul, tinându-se evidenta
acestor controale.
j) Arborii, flansele si celelalte pãrti ale masinii pe care se monteazã corpurile abrazive vor fi controlate
periodic si mentinute la cotele prescrise.
k) Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executatã cu corpul abraziv în stare de repaus.
l) Este interzisã modificarea masinilor în scopul utilizãrii unor viteze superioare de lucru sau a unor
diametre superioare de corpuri abrazive.
m) Corpul abraziv al cãrui diametru a fost micsorat datoritã uzurii poate fi utilizat la viteza perifericã de
lucru corespunzãtoare corpului abraziv nou obtinut.
n) Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteazã si se depoziteazã în vederea unei reutilizãri, se
supun acelorasi controale înainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi.
o) Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
p) Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
q) Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet, conform
prevederilor din STAS 6177/1-87, înainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
r) Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanicã vor fi încercate înainte de a fi
reutilizate, conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
s) Înainte de începerea lucrului, la fiecare montare pe masinã, corpurile abrazive vor fi încercate la rotirea
în gol.
t)
8.Polizarea manualã

a) Polizorul manual nu se va lãsa din mânã la întreruperea lucrului decât dupã oprirea completã a corpului
abraziv.
b) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la întreruperea lucrului, polizoarele manuale se
vor aseza în suporti special executati. Suportii orizontali nu vor fi falositi în stare uzatã.
c) Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioarã numai dacã corpurile abrazive
sunt protejate cu o carcasã de protectie corespunzãtoare.
d) Polizoarele manuale vor fi pornite numai dacã corpul abraziv nu este în contact cu un corp care sã
împiedice rotirea lui liberã.
e) La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depãsitã turatia maximã a corpului
abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si turatia maximã a
polizorului.

9.Marcarea corpurilor abrazive

a) Viteza perifericã maximã de lucru a corpurilor abrazive este cea care se aflã inscriptionatã pe suprafata,
eticheta, garnitura corpului abraziv sau este indicatã de producãtor.
b) Este interzisã utilizarea corpurilor abrazive fãrã marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu se poate
stabili cu precizie viteza perifericã de lucru sau turatia de lucru.
c) Marcarea corpurilor abrazive este fãcutã pe acestea si pe eticheta de control. Marcajul pe eticheta de
control va contine cel putin urmãtoarele date :
• -marca de fabricã a unitãtii producãtoare ;
• -numãrul standardului de formã si dimensiuni;
• -simbolul materialului abraziv ;
• -granulatia ;
• -gradul de duritate ;
• simbolul liantului ;
• -structura ;
• -turatia maximã de lucru în rotatii pe minut ;
• -viza controlului C.T.C. ;
• -data fabricatiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic.

d)Marcarea corpurilor abrazive este fãcutã pe acestea si pe eticheta de control. Marcajul obligatoriu turatia
maximã de lucru sau viteza perifericã maximã de lucru.

10.Polizarea cu pilã disc

a) Lucrãtorii care executã operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aluminiu, cu polizorul cu pilã
disc, vor fi instruiti si autorizati pentru ãceastã activitate.
b) Înainte de începerea lucrului, se controleazã starea tehnicã a pilelor disc, suportii de sprijin, carcasa de
protectie si instalatia electricã de alimentare.
c) Suportul de sprijin va fi astfel reglat, încât punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv sã se
gãseascã pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar distanta
dintre suport si pila disc sã nu depãseascã 3 mm.
d) Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau încãrcati cu aluminiu.
• -Pila disc va fi montatã corect, astfel încât sã nu aibã joc radial.
• -Dupã montare, înainte de începerea lucrului, polizorul va fi încercat prin functionare în gol la turatie de
regim.
e) Se interzice introducerea bruscã a pieselor în pila cu disc.
f) Se interzice ajustarea la polizorul cu pilã disc a pieselor turnate din alte materiale decât aliajele de
aluminiu.
g) Se interzice ajustarea pieselor fãrã ca acestea sã fie sprijinite pe suport.

11.Slefuirea mecanicã

a) Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun acelorasi reguli ca si

corpurile abrazive.
• La exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schimbarea saibelor, periilor sau benzilor
abrazive se va executa de cãtre personal instruit special si autorizat intern în acest scop.
• Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupã oprirea acestora.

12. Instrucţiuni proprii de securitate

a muncii pentru lucrări ajustaj, lăcătuşerie şi montaj

a) Bancurile de lucru trebuie să fie stabile şi de dimensiuni corespunzătoare operaţiilor care se execută,
iar înălţimea să asigure poziţia comodă de lucru a muncitorilor.
b) în dreptul bancurilor de lucru se vor aşeza pe pardoseală grătare de lemn.
c) Menghinele de banc vor fî bine fixate cu toate şuruburile, iar înălţimea lor trebuie să asigure lucrătorului
o poziţie comodă.
d) Locul de muncă stabilit pentru retezarea materialelor cu dalta trebuie protejat prin panouri mobile astfel
încât aşchiile metalice desprinse să nu lovească muncitorii din vecinătate.
e) Operaţia de cositorire şi de lipire cu cositor a pieselor se va face într-o compartimentare
special amenajată cu ventilaţie mecanică.
f) Operaţia de ajustare va începe numai după ce se verifică, de către muncitor, fixarea corectă a piesei în
dispozitivul de strângere.
g) Piesele grele se vor ridica pentru montaj numai cu ajutorul unui dispozitiv mecanic.
h) La montarea unor piese grele sau voluminoase care necesită mai mulţi muncitori, aceştia vor lucra în
echipă sub comanda unui şef de echipă, care va reprezenta fiecărui component al formaţiei sarcini specifice
calificării sale şi va stabili procedeele de lucru nepericuloase şi va da comenzile de lucru.
i) Muncitorii din atelierele de ajustaj, lăcătuşerie şi montaj nu vor fi admişi la lucru decât îmbrăcaţi cu
echipament de protecţie corespunzător operaţiilor pe care urmează să le execute.
j) Sculele utilizate de muncitori, precum şi dispozitivele mecanice de ridicare vor fi controlate zilnic de
către şeful de echipă.
k) La lucrările de reparaţii maşini şi instalaţii se vor întocmi instrucţiuni speciale de protecţia muncii, pe
baza datelor fabricantului înscrise în cartea tehnică.

XI. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SIGURENŢA MUNCII

PENTRU ACCESORII PENTRU SUDURA ŞI TĂIEREA CU GAZE

A. Organizarea locului de mnca

1. Lucrările de sudare se execută numai cu aprobarea conducătorului procesului de productie, după

cunoasterea documentatiei tehnice în legătură cu respectivele lucrări si după efectuarea instructajului cu privire
la modul de exploatare a echipamentului si cu privire la securitatea muncii.
2. Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea operatiilor va verifica dacă au fost
luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si îmbolnăvirilor.
3. La locurile de muncă permanente se vor afisa în mod obligatoriu instructiunile de folosire ale utilajului si
indicatoare de securitate conform STAS 297/1-88 si STAS 297/2-88, în vigoare, iar sudorii vor avea la dispozitie
scaune reglabile în înăltime, dispozitive de fixare, rotire si înclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru
aprinderea arzătoarelor, dispozitive pentru agătarea arzătorului sau a portelectrodului etc.; pentru a se putea
asigura o pozitie căt mai comodă de lucru.
4. Locurile de muncă în care se execută lucrări de sudare pot fi permanente sau temporare, fixe sau
mobile. Locurile de muncă fixe se organizează în întreprinderile existente, în încăperi special dotate sau în
spatii deschise. Locurile de muncă mobile se organizează în întreprinderile care se construiesc sau în
întreprinderile existente - la efectuarea lucrărilor temporare de constructii-montaj si alte lucrări cu caracter
temporar.
5. Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevăzuti cu tăblite avertizoare.
6. La efectuarea lucrărilor de sudare într-o încăpere în care se desfăsoară si alte activitâti vor fi luate
măsuri care să excludă posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si nocivi asupra lucrătorilor.
7. La locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la înăltime, începerea lucrului este permisă
numai după atestarea scrisă că sudorul este apt din punct de vedere medical să lucreze la înăltime;
8. Când lucrările de sudare se execută la înăltimi mai mari de 1 m, se vor folosi schele rezistente,
asigurate împotriva incendiilor;
9. Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de sigurantă pentru prevenirea căderii de la înăltime, asigurate
cu frânghie de elementele fixe ale constructiei;
10. Este interzisă stationarea si trecerea oricărei persoane în zona de lucru care va fi semnalizată prin
tăblite avertizoare.
11. În locurile de muncă unde există pericol de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere, începerea lucrărilor
este permisă numai după ventilatia fortată a spatiului si verificarea prin probe a atmosferei din spatiul respectiv.
12. Depozitare, manipulare, transport
13. La toate atelierele si sectiile de sudare, la generatoarele si statiile de acetilenă, depozitele de carbid,
depozitele sau magaziile de butelii sub presiune se vor respecta prevederile normelor în vigoare privind
manipularea, depozitarea, transportul si folosirea buteliilor sub presiune (PSI si ISCIR).
14. Amplasarea echipamentelor de muncă ;
a. locul de muncă al sudorului, gruparea si amplasarea diverselor organe de comandă manuală (pârghii,
întreruptoare etc.) si a mijloacelor de transmitere a informatiei vor satisface cerintele de ordin ergonomic.
b. furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenti hidraulici, cu acetilenă, gaze
combustibile, apă si cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi protejate împotriva actiunilor mecanice si
termice.
15. Protectia împotriva incendiilor si exploziilor
a. locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare sau tăiere se vor curăti de materiale inflamabile;
b. in cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere produc gaze nocive,
înaintea începerii operatiei respective, stratul de vopsea se va îndepărta pe o lătime de cel putin 100 mm de
fiecare parte, a tăieturii sau cusăturii.
c. se interzice sudarea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor aflate sub presiune.
16. Pentru evitarea răsturnării si deplasării pieselor în timpul executării lucrărilor de sudare si tăiere se vor
folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea butoaielor de carbid sau a altor recipiente
pline sau goale pentru sustinerea pieselor în timpul lucrului nu este permisă.
17. La executarea lucrărilor de sudare si tăiere a metalelor în apropierea elementelor de constructie
combustibile (grinzi de lemn, pardoseală de lemn) se:vor lua măsuri, pentru prevenirea incendiilor, prin
acoperirea acestora cu tablă sau plăci de azbest si pregătirea unor vase cu apă, stingătoare cu praf inert si
bioxid de carbon si cu spumă carbonică, pentru stingerea unui eventual început de incendiu. Locul de muncă si
zonele învecinate periculoase vor rămâne sub observatie atentă până cănd temperatura coboară în toate
punctele la valorile mediului ambiant.
18. În spatiile si încăperile în care se prelucrează sau se depozitează substante usor inflamabile sau unde
există pericol de explozie, executarea lucrărilor de sudare si tăiere a metalelor nu este permisă decât în cazul în
care a fost înlăturată în prealabil orice posibilitate de pericol de incendiu sau de explozie.
19. Lucrările de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie vor fi executate numai
după ce au fost luate toate măsurile pentru prevenirea acestora si se vor face în baza unui program întocmit de
conducătorul de sectie (sector), aprobat, de conducătorul tehnic al unitătii si avizat de seful protectiei muncii. În
acest program se vor înscrie toate detaliile privind operatiile ce se vor executa si măsurile de securitate a
muncii. Programul devine dispozitie de lucru si va fi semnat de luare la cunostintă de persoanele care
efectuează lucrările si de cei care au sarcina de supraveghere si control. Măsurile de securitate a muncii care
se impun a fi luate în astfel de cazuri sunt:
20. Sudorii, pe lângă calificarea profesională, vor fi autorizati special pentru aceste lucrări de către
conducerea unitătii, în baza verificării cunostintelor asupra modului de lucru si a măsurilor de tehnica securitătii;
21. Locul de muncă va fi supravegheat tot timpul desfăsurării lucrărilor;
22. Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi în spatii, de lucru prin
măsuri adecvate;
23. Se va asigura un grad de securitate sporită în apropierea locului de muncă (raza de actiune si
amănuntele vor fi stabilite de conducătorul procesului tehnologic) prin oprirea aparatelor care contin lichide,
gaze sau pulberi usor inflamabile. Se vor etansa perfect toate recipientete sub presiune care contin substante
usor inflamabile prin izolarea si montarea de flanse oarbe. Se vor introduce gaze protectoare împotriva focului
(bioxid de carbon sau azot) în recipientele ce contin sau au continut substante usor inflamabile;
24. Se interzice accesul persoanelor a căror prezentă nu este absolut necesară la locul de muncă;
25. Va fi pregătită o echipă PSI precum si dispozitivele de stingere necesare;
26. Se va îndepărta întreaga aparatură de sudare din încăperi, după terminarea lucrului.
27. Combaterea incediului apărut în cadrul sau în apropierea unei instalatii electrice de sudare aflată sub
tensiune va începe numai după ce instalatia respectivă a fost deconectată si s-a primit confirmarea orală a
efectuării acestei deconectări de către un lucrător specialist.
28. În cazul în care scânteile sau, stropii de metal topit împroscati pot produce incendii sau explozii în
încăperile aflate deasupra, lângă sau dedesubtul locului de muncă, se vor lua măsuri de izolare
corespunzătoare a acestor încăperi prin etansare, acoperirea deschiderilor din ziduri, respectându-se
prevederile normelor PSI în vigoare;
29. După terminarea lucrului, se vor supraveghea prin salariati nominalizati încăperile unde se efectuează
lucrări de sudare timp de cel putin 8 ore, pentru a preîntâmpina eventualele declansări de incendiu provocate de
stropii de metal topit împroscati.
30. Protectia împotriva electrocutării
a. echipamentul electric al instalatiilor pentru sudare va respecta urmatoarele măsuri ;
b. părtile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla în interiorul unor carcase.
c. deschiderea carcaselor (usilor, capacelor etc.) se va face numai prin utilizarea unor chei, scule
speciale, prin interblocări mecanice si/sau electrice între usile de acces si întreruptorul principal, în asa fel încât
să nu fie posibilă deschiderea fără deconectarea întreruptorului principal, sau, în cazul deschiderii usii, să se
deconecteze întreruptorul principal (STAS 8138/83 si STAS 11051/1-84);
d. gradul minim de protectie care este asigurat de carcasele echipamentelor de sudare va fi de minimum
IP 2x (STAS 5325-79).
e. părtile active accesibile, cu exceptia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu o izolatie care să
reziste la eforturi mecanice, electrice si termice la care poate fi solicitată în timpul functionării si care să le
protejeze împotriva atingerilor accidentale.
31. Pentru protectia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părti a circuitului de sudare,
instalatiile de sudare în curent alternativ vor fi prevăzute cu un dispozitiv care să întrerupă functionarea în gol a
instalatiei.
32. Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va face numai cu
utilizarea mănusilor de sudor, care vor fi complet uscate.
33. Pentru protectia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată tensiunii de alimentare, se va
asigura legarea la nul, drept protectie principală, suplimentată prin legare la păxn2nt, sau prin legaXe la pămtnt,
drept protectie principală, suplimentată de utilizarea unui dispozitiv pentru protectia automată la curentii de
defect (PACD), în functie de protectia adoptată în respectiva unitate industrială.
34. Legarea la pământ sau la conductorul de nul se va executa în conformitate cu prescriptiile în vigoare,
conform STAS 12604/4-89.
35. Instalatiile de sudare vor fi prevăzute cu cel putin două conductoare de protectie: unul cuprins în cablul
de alimentare legat la borna de protectie aflată lângâ bornele de alimentare si al doilea prin care se leagă vizibil
la borna de legare la pământ, protectie aflată în exterior pe carcasă si marcată vizibil cu simbolul grafic conform
STAS 11200/19-79.
36. Circuitul de sudare al instalatiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de alimentare de la retea.
Izolatia dintre cele două circuite va rezista la o tensiune de încercare de 4.000 Vef - 50 Hz, aplicată timp de 1
minut între bornele de legare la retea si bornele de sudare.
37. Rezistenta de izolatie între circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare va fi de minimum 2
MW, măsurarea făcându-se cu un megohmetru.
38. Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să nu se rotească
atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau destrânse în mod repetat. Verificarea fixării se va face prin
10 strângeri si destrângeri ale unui conductor cu sectiunea maximă si cu sectiunea minimă specificată pentru
borna respectivă.
39. Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorată este strict interzisă.
Starea izolatiei si a legăturilor la priza de pământ se va verifica de fiecare dată, înainte de începerea lucrului.
40. Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comandă se vor face numai după
întreruperea alimentării cu energie electrică, de către electricienii de întretinere instruiti si autorizati
corespunzător.
41. Pentru comanda de la distantă a surselor pentru sudare si a echipamentelor pentru sudare se vor utiliza
tensiuni reduse.
42. Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber, fără acoperis.
43. Verificarea protectiei împotriva electrocutărilor
44. Pentru mentinerea în conditii corespunzătoare a echipamentelor de sudare se vor efectua verificările
instalatiei astfel:
a. instalarea circuitului de sudare se va efectua conform prescriptiilor din documentatiile tehnice;
b. izolatia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare si dispozitivelor de conectare nu va fi
deteriorată, iar curentul admisibil în cabluri va corespunde curentului utilizat;
c. clemele de contact vor fi fixate în mod sigur conexiunile vor fi corect executate. Se va verifica special
dacă cablul de retur este corect si direct racordat de la borna corespunzătoare a echipamentului pentru sudare
la piesa de sudat sau la suportul acesteia, cât mai aproape de locul unde se efectuează lucrarea
45. Se interzice sudorilor si ajutorilor lor să efectueze interventii pentru depanarea unor defectiuni de natură
electrică sau mecanică. Elementele recunoscute a fi defecte vor fi reparate sau înlocuite de o persoană
desemnată în acest scop.
46. Periodic, în exploatare, se vor efectua următoarele verificări:
47. Verificări zilnice (executate de personalul care participă la operatia de sudare), înainte de punerea sub
tensiune a instalatiei;
a. verificarea vizuală a imposibilitătii atingerii pieselor aflate sub tensiune, verificarea integritătii cablurilor,
atât a celui de alimentare, cât si a celui de sudare, verificarea izolatiei portelectrodului, verificarea instalatiei si
integritătii fisei cablului de alimentare;
b. verificarea legării bornei de masă a circuitului de sudare, la masa de sudare sau la piesa de sudat
c. verificarea existentei suportului izolant pentru portelectrod, când instalatia de sudare este sau nu sub
tensiune;
d. verificarea integritătii echipamentului individual de protectie;
e. verificarea auditivă sau vizuală a dispozitivului pentru întreruperea functionării în gol a instalatiei de
sudare;
48. Verificarea săptămânală (efectuată de electricianul de întretinere):
a. verificarea legăturilor vizibile la pământ a instalatiei electrice, precum si a tabloului electric din care este
alimentată instalatia;
b. verificarea existentei sigurantelor fuzibile originale si calibrate corespunzător;
c. verificarea functionării dispozitivului de întrerupere automată a functionării în gol a instalatiei de sudare;
d. verificarea vizuală a gradului de protectie al instalatiei;
e. - verificarea existentei contactului de protectie la fisa de alimentare a instalatiei; - verificarea integritătii
cablurilor, existentei capacelor de borne si a apărătorilor instalatiei;
f. verificări lunare (executate de,electricianul de întretinere):
g. verificarea continuitătii electrice a conductorului de protectie din cablul de alimentare si a eficacitătii
contactului de protectie al fisei cablului;
h. verificarea strângerii bornelor de protectie;
i. verificarea rezistentei de izolatie dintre bornele de legare la retea si bornele circuitului de sudare;
49. Verificări semestriale (efectuate de serviciul specializat al unitătii):
50. verificarea eficacitătii protectiei utilizate împotriva pericolutui de electrocutare datorat tensiunii de
alimentare de la retea;
a. verificarea utilizării aceleiasi protectii la instalatiile de sudare cu cea folosită în toate, celelalte
echipamente electrice din unitatea respectivă, pentru înlăturarea pericolului de, electrocutare prin atingere
directă;
b. verificarea izolatiei portelectrodului;
c. verificarea protectiei împotriva electrocutării prin atingere indirectă.
51. La receptie, după fiecare reparatie sau modificare, în cazul în care instalatia nu corespunde la una din
probe, este strict interzisă punerea instalatiei sub tensiune.
52. La receptie sau după fiecare reparatie sau modificare, se vor executa următoarele verificări:
a. a valorii tensiunii care apare la functionarea în gol între electrod si masă;
b. a timpului de deconectare la functionarea în gol;
c. a rezistentei de izolatie între circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare cu megohmetrul si
prin aplicarea unei tensiuni de încercare (verificarea rigiditătii dielectrice);
d. a gradului de protectie de minimum IP 2x (STAS 5325-79);
e. a existentei celor două borne de protectie, una vizibilă în exterior si a doua lângă bornele de racordare
la retea;
f. a izolatiei portelectrodului prin măsurarea cu megohmetrul si aplicarea unei tensiuni de încercare
(verificarea rigiditătii dielectrice).
53. Conditii ale mediului de muncă,
54. La toate locurile de muncă se vor lua măsuri pentru ca, în încăpere să nu fie depăsite concentratiile
maxime admise stabilite pentru gaze, vapori si pulberi nocive; conform normelor elaborate de Ministerul
Sănătătii - Directia de Medicină Preventivă;
55. Periodic, se vor face determinări de gaze ori de câte ori se execută lucrări cu caracter deosebit;
56. În cazul în care instalatia de ventilatie nu functionează normal, nu se pot efectua lucriări de sudare si
tăiere a metalelor.
57. Încăperile în care se execută permanent lucrări de sudare si tăiere a metalelor vor fi bine aerisite, prin
ventilatie naturală si prin ventilatie mecanică, fără a permite formarea de pungi de aer neventilate. În încăperile
în care aceste lucrări nu se execută în mod permanent, gazele, vaporii si aerul ce se degajâ în timpul lucrului se
vor îndepărta printr-o aerisire corespunzătoare.
58. Iluminatul natural si artificial al sectiilor de sudare va corespunde valorilor stabilite prin hg1091/2006
59. Pentru iluminatul cu lămpi portative se vor utiliza lămpi electrice în bună stare; alimentate la tetasiunea
de maxim 24 V

B. Arzătorul de sudare
a) Arzătoarele de sudare trebuie să fie prevăzute cu elemente de închidere (robinete) pentru admisia
gazului combustibil sau a oxigenului.
b) Înainte de începerea lucrului trebuie să se verifice buna funcţionare şi etanşeitatea arzătorului, respectiv
a aparatului de tăiat.
c) Păstrarea arzătoarelor racordate la surse de gaz nu este permisă în sertare sau dulapuri, dacă acestea
nu sunt prevăzute cu deschideri suficient de mari pentru a preveni formarea de amestecuri explozibile în caz că
au loc scăpări de gaze.
d) La aprinderea arzătorului se va deschide cu 1/4 tură robinetul pentru oxigen, apoi cel pentru acetilenă
(respectiv, gazul combustibil), aprinzând imediat amestecul. Flacăra de lucru se reglează apoi cu ajutorul celor
două robinete. Stingerea se face închizând, mai întâi robinetul de acetilenă, iar după stingerea flăcării se
închide şi robinetul de oxigen.
e) La aprinderea aparatelor de tăiat se va deschide cu 1/4 de tură robinetul pentru oxigenul de încălzire,
apoi robinetul pentru acetilenă, aprinzându-se imediat amestecul. Reglarea flăcării, respectiv a jetului de oxigen
pentru tăiere, se va face în funcţie de grosimea materialului de tăiat. La stingere se vor închide mai întâi
robinetul pentru oxigenul de tăiere, apoi cel de acetilenă şi la urmă cel pentru oxigenul de încălzire.
f) Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins în afara zonei de lucru, urcarea pe scări sau schele sunt
interzise.
g) În timpul opririi lucrului, arzătorul de va stinge şi se va agăţa pe un suport special. Este interzisă
agăţarea arzătorului (chiar stins) de recipientele butelie, generatoarele de acetilenă sau pe corpuri goale în
interior. Arzătorul aprins nu se va lăsa din mână nici un moment.
h) La întreruperile de lungă durată, în afară de închiderea robinetelor de la arzător, se vor închide şi
robinetele cu ventil ale recipientelor butelii sau robinetul de la generatorul de acetilenă.
i) Dacă becul arzătorului se încălzeşte excesiv în timpul lucrului, se va închide robinetul pentru acetilenă
şi şi se va introduce aparatul într-un vas cu apă rece, curată, lăsând robinetul pentru oxigen puţin deschis.
j) În cazul astupării duzelor arzătorului, în urma întoarcerilor de flacără, la stingerea accidentală a flăcării
sau în cazul altor deranjamente, trebuie să se închidă imediat robinetele arzătorului. Dacă defecţiunea nu se
poate remedia prin simpla curăţare a duzei arzătorului cu ajutorul unei sârme din alamă moale, arzătorul trebuie
scos din uz.
k) La fiecare şoc produs de întoarcerea flăcării se vor închide robinetele arzătorului imediat. înainte de
reluarea lucrului se va răci arzătorul în apă rece curată (fără urme de ulei) şi se vor controla purja şi furtunurile.

C. Furtunele de cauciuc

a) Pentru lucrările de sudare şi tăiere cu gaze se vor folosi numai furtunurile produse special în acest
scop, care trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute în standardele în vigoare. Nu se permite folosirea furtunului
pentru oxigen la acetilenă şi invers.
b) Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective (regulator de presiune şi arzător) se face numai cu
coliere metalice bine strânse, pentru a nu se desprinde sau a se produce scăpări de gaze. Controlul etanşeităţii
la furtunurile pentru acetilenă se face cu apă şi săpun.
c) La montare, furtunurile nu vor fi deformate, răsucite sau îndoite. Ele vor fi astfel plasate încât să fie
ferite de scântei, stropi de metal topit, de contactul cu piesele grele sau încălzite puternic. Trecerea peste
furtunuri, fără protecţie, cu mijloace de transport, este interzisă.
d) Înainte de punerea în funcţiune, furtunurile trebuie purjate pentru îndepărtarea eventualelor impurităţi
interioare, probate sub presiune şi trecute printr-un vas cu apă pentru a se asigura că nu prezintă pori sau
crăpături. Numai furtunurile de oxigen pot fi suflate cu oxigen.
e) Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime. Nu se permite să se racordeze Ia furtun
derivaţii pentru alimentarea mai multor arzătoare.
f) Folosirea furtunurilor defecte precum şi înfăşurarea acestora cu bandă izolatoare sau alte materiale, nu
sunt admise. Locurile defecte se vor înlătura, iar porţiunile separate se vor îmbina cu nipluri duble. Nu se
permite folosirea unor ţevi netede în acest scop. Lungimea tronsonului de furtun va fi de minimum 5m.
g) Se interzice ca, în timpul lucrului, furtunurile să fie ţinute sub braţ sau să fie încolăcite pe picioare.

D. Reductoare de presiune

a) Supapele de siguranţă ale reductoarelor de presiune trebuie să aibă orificiile de evacuare orientate
vertical, în sus. Şurubul arcului de reglare a presiunii trebuie să fie orientat vertical în sus sau în jos. Capacele
arcurilor trebuie să fie prevăzute cu găuri de evacuare a presiunii orientate în jos sau în sus. Racordurile şi
niplurile pentru furtun trebuie să fie orientate oblic în jos, în direcţia opusă recipientului butelie. Folosirea
racordurilor de furtun îndoite este interzisă.
b) Reductoarele de presiune pentru oxigen trebuie să fie astfel construite încât să nu se poată aprinde la
deschiderea robinetelor cu ventil ale recipientelor butelie.
c) Prin construcţie, reductoarele de presiune pentru acetilenă nu trebuie să permită depăşirea presiunii de
1,5 atm. pentru acetilenă debitată din recipientul butelie.
d) În cazul reductoarelor de presiune pentru gaze combustibile, racordurile filetate pentru niplurile
furtunurilor trebuie să fie pe stânga.
e) Înainte de utilizare, reductoarele de presiune trebuie verificate. Ele trebuie să fie perfect etanşe.
Folosirea lor este interzisă dacă:
• prezintă urme de ulei sau grăsimi
• au garnituri de etanşare defecte
• au filetul piuliţei olandeze de racordare defect
• au manometrele de presiune defecte sau lipsă.
f) Manometrele trebuie să aibă sigiliul intact. Se pot folosi numai manometre de construcţie specială care
au inscripţia pe cadran „OXIGEN", respectiv „ACETILENĂ".
• presiunile maxime admise trebuie să fie marcate cu o liniuţă roşie pe cadranul manometrului.
• inainte de montarea reductoarelor de presiune, robinetul cu ventil al recipientului trebuie suflat cu o
mică cantitate de gaz sub presiune (purjat), pentru îndepărtarea particulelor străine.
• la executarea acestei operaţiuni nu se va sta în dreptul jetului de gaz.
g) Strângerea piuliţei de racordare a reductorului de presiune se execută numai cu robinetul cu ventil
închis.
• dacă se constată că reductorul de presiune este îngheţat, el trebuie dezgheţat numai prin aplicarea de
cârpe curate înmuiate în apă fierbinte.
• demontarea şi repararea reductoarelor defecte poate fi făcută numai de persoane special instruite
pentru astfel de lucrări.
• in cazul unor întreruperi mai îndelungate a lucrului, reductoarele de presiune trebuie să fie păstrate sub
cheie în locuri uscate, ferite de praf, în care nu există posibilitatea venirii în contact cu ulei sau substanţe grase.

E. Măsuri de prevenire
a exploziilor la exploatarea
recipientelor butelie pentru acetilenă

I. ACETILENA ( C2H2 ) PROPIETĂŢI

1. este un gaz incolor, insipid şi inflamabil în condiţii normale. Acetilena tehnică are un miros specific
neplăcut, foarte pronunţat datorită impurităţilor de hidrogen sulfurat, hidrogen arseniat, amoniac, etc. Acest
miros diferă la acetilena obţinută prin hidroliza carburii de calciu faţă de acetilena obţinută petrochimic din
hidrocarburi
2. Caracteristici fizice:
a) Masa moleculară...................26.038 kg/kmol
b) Densitatea...................................1.09kg/m3
c) Temperatura critică.....................36,5°C
d) Presiunea critică......................... 62,4 atm
e) Temperatura de inflamabilitate....-17,8°C
f) Solubilitatea în -apă= 1,15 dm3 N/dm3; - benzină= 5,70 dm3N/dm3;
g) acetonă= 23 dm3N/dm3
h) Lichefierea se produce la 63 atm. şi 100°C iar prin răcire se face şi la presiuni mai mici. în stare
lichefiată, acetilena este foarte sensibilă la şocuri şi foarte explozibilă, de aceia nu se utilizează în această
stare.
II. Temperatura de solidificare.......... -84,03 °C
3. Descompunerea acetilenei. Acetilena fiind o hidrocarbură nesaturată se poate descompune în
elemente: C2 H2 > 2C + H2 + 54,9 Kcal. Reacţia de descompunere este puternic exotermă şi poate duce la
explozii.
4. Acetilena se poate descompune prezentând un mare pericol de explozie atunci
5. când recipientul butelie este expus la temperaturi ridicate (peste 35°C) sau la întoarceri de flacără.
6. Descompunerea acetilenei poate fi evidenţiată prin creşterea temperaturii peretelui recipientului butelie
începând cu partea ogivală de sus, prin degajări de gaze, funingine şi fum la deschiderea robinetului cu ventil
sau prin apariţia unui miros anormal.
7. În cazul iniţierii unor descompuneri ale acetilenei, în urma întoarcerii flăcării, trebuie să se ia
următoarele măsuri:
a) să se închidă robinetul cu ventil
b) să se demonteze reductorul de presiune
c) să se deschidă din nou robinetul cu ventil pentru purjare
d) după purjare, dacă nu mai apare funingine sau miros nespecific de acetilena se poate lucra mai
departe.
8. Peretele recipientului butelie trebuie să aibă temperatura mediului ambiant (verificarea se va face prin
palpări repetate) iar în cazul apariţiei unui fenomen de descompunere a acetilenei, se vor lua următoarele
măsuri:
a) se va stropi cu apă, cu ajutorul unui furtun, de la distanţă şi intr-o poziţie ferită. Dacă nu avem această
posibilitate, se vor anunţa pompierii
b) recipientul butelie trebuie evacuat în aer liber, in cazul in care flacăra nu poate fi stinsă şi corpul mai
poate fi ţinut cu mâinile neprotejate. Se vor lua măsuri de stingere a oricărei surse de foc (ţigări,foc,)
c) zona în care se află recipientul încălzit trebuie evacuată rapid, existând pericolul de explozie
d) după golirea recipientului acesta va fi retras din exploatare
9. Recipientele butelie expuse la încălziri puternice se lasă să se răcească şi se ţin apoi sub observaţie timp
de 20 de ore, într-un loc sigur, la distanţă mare faţă de locurile de muncă sau de circulaţie. Temperatura trebuie
controlată tot timpul, ştiind faptul că o nouă descompunere este posibilă.
10. Recipientele butelii în care au avut descompunerea acetilenei vor fi marcate vizibil şi returnate fabricii de
încărcare pentru verificare. Nu se admite exploatarea recipientelor butelie la care:
a) A expirat termenul reviziei.
b) Lipsesc poansoanele reglementare (nr. de fabricaţie; capacitatea buteliei; masa buteliei iară capac dar
cu postament, inel de gât, robinet, masă poroasă şi dizolvant; spaţiul gol în cmc; presiunea de încărcare în bar).
c) Se constată defecţiuni la robinetul cu ventil.
d) Lipseşte vopseaua cu inscripţiile reglementare (tipul gazului, proprietarul, număr de ordine).
e) lipsesc capacele de protecţie şi inelele de cauciuc trase pe corp.
f) Recipientul butelie este ruginit, deteriorat sau cu postamentul strâmb, prezintă urme de lovituri.
g) Depozitarea recipientelor butelii de acetilenă se face numai în poziţie verticală,
h) cu capacele racordului robinetelor cu ventil şi capacul de protecţie înşurubate.
i) Este interzis depozitarea recipientelor pline împreună cu cele goale.
j) Este interzis depozitarea recipientelor butelie pline sau goale în afara spaţiilor special amenajate pentru
aceasta.
k) Este interzisă păstrarea oricăror materiale inflamabile, efectuarea unor lucrări cu foc deschis şi fumatul
pe o distanţă mai mică de 10m în jurul depozitului de recipiente butelii de acetilenă.
l) Este interzis a se depozita recipientele butelie pentru acetilenă în spaţii liber accesibile, pe scări, în
culoare, în camere cu circulaţie de persoane.

XII. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE

a muncii la sudura electrică

a) Sudorii şi ajutoarele de sudori sunt obligaţi să utilizeze echipamentul individual de protecţie.

b) Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane care vor fi prevăzute cu plăcuţe
c) semnalizatoare; paravanele au marginea superioară la înălţimea de 2m iar în partea inferioară
paravanele vor fi ridicate la 20cm
d) Cablurile de sudură vor fi protejate împotriva acţiunii mecanice sau termice.
e) Aparatul de sudură va fi legat la nul drept protecţie principală iar prin legare la pământ ca protecţie
suplimentară sau la legare la pământ drept protecţie principală şi utilizarea PACD drept protecţie secundară.
f) Instalaţiile de sudură vor fi legate cu cel puţin două conductoare de protecţie.
g) Este interzis ca legătura electrică între echipamentul de sudură şi piesa de sudat să se facă prin
utilizarea unor elemente conducătoare străine neizolate(şine, ţevi, schele, etc).
h) La întreruperea lucrului pentru părăsirea postului sau la terminarea lucrului instalaţia de sudare va fi
decuplată de la reţea.
i) Cablurile de sudură vor avea minim 10m iar cel de alimentare a instalaţiei de minim 2m.
j) Dacă cablurile sunt îmbinate este obligatoriu ca pe lângă izolaţia de pe cablu să se folosească şi bucşe
de protecţie din material izolant.
k) Portelectrodul trebuie să fie omologat( TipA sau TipB ); se interzice folosirea portelectrozilor
improvizaţi(tip furculiţă).
l) Sudorul nu are voie să facă reparaţii sau modificări la instalaţia electrică a instalaţiilor de sudură.
m) Bornele de legătură pentru tensiunea de primire şi cele de ieşire din secundar vor fi vor fi marcate
vizibil.
n) Este interzisă sudarea cu arc pe timp de ploaie.
o) Este interzisă sudarea instalaţiilor aflate sub presiune.

XIII. NORME PROPRII

de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire
a) La lucrările de vopsire vor fi repartizaţi numai salariaţi sănătoşi care nu prezintă alergii la solvenţi şi alte
substanţe;
b) Echipamentul individual de protecţie (îmbrăcăminte şi încălţăminte) va fi antistatizante, interzicându-
se echiparea cu îmbrăcăminte de corp din fire sintetice;
c) Se interzice purtarea echipamentului individual de protecţie în locurile amenajate pentru servirea
alimentelor sau în locuri pentru fumat;
d) Se interzice folosirea flăcării deschise precum şi a sculelor care produc scântei;
e) Operaţiile de degresare cu solvenţi organici se vor efectua numai în locuri special amenajate;
f) Degresarea suprafeţelor ce urmează a fi vopsite se va efectua numai în condiţii de atmosferă lipsită de
umiditate, surse de lumină, foc şi căldură puternică, temperatura fiind sub 25° C;
g) Se interzice degresarea cu benzină;
h) Se interzice desfăşurarea proceselor tehnologice de vopsire fără funcţionarea instalaţiilor de ventilare;
i) în încăperile de lucru, se interzice accesul persoanelor care nu au atribuţii în procesul tehnologic;
j) Materialele de vopsire se păstrează numai în vase bine închise, deschiderea capacelor urmând a se
face numai cu scule din bronz sau alama;
k) Se interzice aplicarea prin pulverizare a vopselelor pe bază de minimum de plumb;
l) Se interzice folosirea gazelor combustibile sub presiune precum şi a oxigenului, la lucrările de vopsire
prin pulverizare;
m) Se interzice vopsitorilor să îndrepte jetul pistolului de pulverizare către alte persoane;
n) Depozitarea furtunurilor şi echipamentelor tehnice de vopsire se face numai în locuri amenajate,
urmărindu-se ca eventualele scurgeri de materiale de vopsire să nu constituie sursă de declanşare a unui
incendiu;
o) Pentru lucrările de vopsire care se execută în aer liber, pe platforme, se vor întocmi reguli specifice
pentru perioada de timp în care se execută lucrările;
p) Toate lucrările de reparaţii şi întreţinere la echipamentele tehnice de vopsire se vor executa numai în
baza permisului de lucru cu foc.

XIV. INSTRUCŢIUNI SPECIFICE DE SECURITATE

A MUNCII LA INSTALAŢII DE RIDICAT

• Generalitati

A. Înainte de începerea lucrului se va verifica registrul de supraveghere al instalaţiei pentru a lua

cunoştinţă de eventualele defecţiuni apărute anterior.

B. Platformele de circulaţie pe pod, grinda căii de rulare şi cele de la scări să fie eliberate de resturi de
materiale şi să nu aibă pete de ulei sau alţi lubrifianţi.

C. Pentru orice defecţiune constatată se anunţă personalul de specialitate; maşinistul nu remediază

defecţiuni.

D. înainte de începerea lucrului se verifică dacă instalaţia răspunde la toate comenzile; prima verificare se
face fără sarcină la cârlig şi apoi cu sarcină.

E. Se va verifica:
a) starea bună a cablurilor de tracţiune;
b) dacă frânele funcţionează corect;
c) dacă limitatorii de cursă şi de sarcină funcţionează corect;
d) dacă dispozitivele de protecţie sunt în bună stare şi fixate la locul lor;
e) dacă funcţionarea este sigură şi fără smucituri;
f) dacă zona de lucru este iluminată corespunzător;
g) dacă sistemele de semnalizare răspund la comenzi; h) dacă există extinctoare şi scară de frânghie.
F. Inainte de începerea lucrului se identifică legătorii de sarcină privind codul semnalelor.
G. Este interzis lucrul cu instalaţii de ridicat te afli în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului
H. Este interzisă urcarea, circulaţia sau staţionarea pe podurile rulante, macaralelor şi a căilor de rulare, a
oricărei persoane, în timpul funcţionării.
I. Urcarea pe instalaţia de ridicat este permisă numai persoanelor autorizate şi instruite special în acest
scop; utilajul trebuie să staţioneze.
J. Este interzis ca în cabina instalaţiei să se păstreze îmbrăcăminte, materiale de şters sau uns,
inflamabile sau combustibile.

• Obligaţiile maşinistului
A. Să cunoască perfect instalaţia şi instrucţiunile de exploatare a acesteia.
B. Să cunoască şi respecte codul de semnalizare.
C. Să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există oameni pe instalaţie.
D. La primirea şi predarea serviciului să consemneze, în registrul de supraveghere a instalaţiei, starea
acesteia.
E. Să participe la operaţiile de întreţinere.
F. Să interzică accesul persoanelor străine pe instalaţie sau în cabina de comandă.
G. Să urce şi să coboare numai prin locurile special amenajate în acest scop.
H. Să aibă mâinile libere pentru a urca sau a coborî scările.
I. Să nu părăsească cabina cât timp macaraua se găseşte sub sarcină.
J. Să execute manevre numai la semnalul legătorului de sarcină sau a persoanei desemnate în acest
sens de către conducătorul locului de muncă, cu excepţia semnalului de oprire pe care trebuie să-1 respecte
indiferent de către ce persoană este dat
K. Să cunoască funcţionarea extinctorului din cabină.
L. Să semnalizeze orice deplasare a instalaţiei. 23.Să nu transporte sarcini deasupra oamenilor.
M. Să nu transporte persoane cu cârligul instalaţiei sau aşezate pe sarcina prinsă în cârlig.
N. Să nu transporte sarcini deasupra maşinilor unelte, tuburilor de oxigen şi a materialelor explozive.
O. Să nu folosească instalaţia pentru dezbaterea pieselor (în turnătorii) precum şi aruncarea sarcinilor care
sunt fixate în cârligul macaralei.
P. La terminarea lucrului trebuie:
a) să descarce sarcina şi să ridice cârligul în poziţia cea mai se sus;
b) să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus;
c) să aducă manetele în poziţia oprit, să deconecteze întrerupătorul principal şi să pună în funcţiune
iluminatul de balizare;
d) să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă;
e) să aducă marca macaralei la şeful ierarhic unde va depune şi cheile.
Q. Este interzis:
a) pendularea sarcinilor în timpul transportului pentru a le aşeza într-un punct ce nu poate fi deservit în
mod normal; sarcina se ridică şi se coboară numai pe verticală;
b) efectuarea mişcării de ridicare-coborâre, concomitent cu deplasarea pe orizontală;
c) deplasarea instalaţiei cu lanţurile, cablurile sau cârligele târâte pe sol;
d) a se târî sarcinile pe sol.

XV. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII

pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate, depozitarea materialelor

A. Obligaţiile persoanei juridice

1. Să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să folosească mijloace adecvate, în special

echipament mecanic, pentru a evita pe cât posibil manipularea şi transportul prin purtare a maselor de câtre
salariaţi.
2. în toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor,
conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie să organizeze locurile de muncă astfel încât la manipularea şi
transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
3. Obligaţiile persoanei fizice sau juridice:
a) Să evalueze în prealabil condiţiile de securitate şi sănătate în ce priveşte
a1. caracteristicile masei
- greutatea şi dimensiunile;
- dificultatea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasării;
- plasarea masei în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu flexie;
- pericolul de a produce unele leziuni datorită marginilor, sau eventualelor ciocniri;
a 2. efortul fizic depus
- prea mare;
- care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
- care se realizează atunci când corpul se află într-o poziţie stabilă;
a 3. caracteristicile mediului de muncă
- suprafeţe de lucru alunecoase sau instabile;
- imposibilitatea ridicării manuale la înălţime în siguranţă;
- manipularea maselor la mai multe niveluri;
- condiţii climatice sau de microclimat necorespunzătoare a 4.caracteristicile activităţii
- efortul fizic frecvent şi prelungit;
- insuficienţa repaosului fiziologic sau de recuperare;
- distanţe mari pentru transportul sarcinilor;
- ritm intens al procesului de muncă;
b) Persoana fizică sau juridică are obligaţia să instruiască adecvat salariaţii pentru ca aceste activităţi să se
execute corect; să efectueze controalele medicale periodice angajaţilor.

B. Obligaţiile salariaţilor
1. În timpul manipulării manuale a maselor salariatul trebuie să aibă vizibilitate; se interzice transportul
maselor care împiedică vizibilitatea.
2. Se interzice manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, ce pot
genera dezechilibrări.
3. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare.
4. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate între ele
corespunzător.
5. Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie cu obstacole,
instabil sau alunecos.
6. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini tăietoare sau care datorită naturii lor
pot provoca leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare sau mănuşi de protecţie.
7. La manipularea şi transportul maselor pe planuri înclinate, acestea trebuie să aibă stabilitate şi să fie
prevăzute cu parapete de protecţie.
8. Salariaţii sunt obligaţi să poarte echipamentul individual de protecţie corespunzător muncii pe care o
prestează în conformitate cu Normativul de acordare a echipamentului de protecţie.
9. În cazul utilizării mijloacelor nemecanizate (roabe, trolii, role, tărgi, cărucioare ), drumurile de acces vor
fi amenajate astfel încât să prevină alunecarea lucrătorilor.
10. În cazul lucrului pe timp de noapte se va asigura o iluminare artificială corespunzătoare locului de
muncă.
11. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare sau descărcare.
12. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisă capacitatea de transport a acestuia.
13. Manipularea materialelor pulverulente în aer liber se va face întotdeauna cu vântul în spate. Se
interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe plan înclinat; fiecare obiect se va coborî numai dacă
cel precedent a fost luat de pe planul înclinat şi numai la semnalul dat de către conducătorul formaţiei de lucru.
Se interzice staţionarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum şi oprirea materialelor cu
picioarele, cu ranga sau cu alte scule.
14. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către cel puţin două
persoane, prin utilizarea de funii, muncitorii stând în partea superioară.
15. Dacă materialele se transportă pe umeri, toţi salariaţii se aşează pe aceiaşi parte a piesei; coborârea
pieselor lungi în vederea depozitării nu se va face prin alunecare sau aruncare, ci prin luare pe braţe şi apoi
depunerea pe sol, la comanda conducătorului formaţiei de lucru; mersul cu piesa pe umeri se va face în acelaşi
pas.
16. Încărcarea-descărcarea şi deplasarea materialelor grele sau voluminoase se va executa de către o
formaţie de lucru, condusă de un şef de manevră cu respectarea următoarelor condiţii:
- terenul pe care se transportă materialele trebuie să fie eliberat de obiectele străine care pot să
împiedice deplasarea;
- în cazul când rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă, aceasta se va amenaja cu
dulapi, grinzi sau şipci de lemn astfel încât să se prevină alunecarea;
- pentru deplasarea materialelor pe role, acestea nu trebuie să depăşească cu mai mult de 30cm.
gabaritul piesei;
- se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură;
- în cazul deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din partea opusă
sensului de deplasare (spate) folosind răngi;
- în cazul în care este necesar o piesă să fie trasă în sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar
muncitorii vor sta la o distanţă mai mare de 1,5 ori lungimea cablului.
17. Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuarea operaţiilor manuale de încărcare,
descărcare şi transport, iar a tinerilor sub 18 ani la operaţiile cu materiale şi produse periculoase (toxice,
explozive, etc.).
18. Masele maxime admise de transportat, de susţinut sau de ridicat sunt prezentate în tab.l şi tab.2
19. Masele admise a fi transportate se reduc cu 75% pentru femei gravide până în luna a 6-a.
20. Distanţele de transportat manual nu pot depăşi 60m, iar diferenţele de nivel nu pot fi mai mari de 4m
(pe scară sau pe planuri înclinate ).
21. înălţimea maximă la care se pot ridica mase, manual, pe verticală este de 1,5m.
22. Transportul manual al maselor pe plan înclinat nu va depăşi 25-30 kg pentru bărbaţi şi 12 kg pentru
femei.
 MASELE DE TRANSPORTAT, DE SUSŢINUT SAU RIDICAT

FEMEI BĂRBAŢI
Vârsta[ani] Masa[kg] Vârsta[ani] Masa[kg]
16-18 5 16-18 12
19-21 8 19-21 25
22-40 12 22-45 50
41-50 10 46-55 30
Peste 51 8 Peste 56 20

MASELE MAXIME CE POT FI TRANSPORTATE PE PALN ÎNCLINAT

MIJLOC DE TRANSPORT MASA MAXIMA[KG] ÎNCLINAREA

TERENULUI
[PÂNĂ LA %]

Femei Bărbaţi
Cu roaba, pe teren consolidat sau pe scânduri 50 75 20%
Cu cărucioare prevăzute cu 3 sau 4 roţi împinse cu forţa braţelor pe teren neted 100 130 10%
Cu cărucioare cu 2 roţi pe teren neted 115 150 20%
Cu cărucioare cu 2 roţi pe teren accidentat 60 80 10%

Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în kg)

Tip de manipulare Frecventa operaţiilor Bărbati Femei

Vârstă (ani) Vârstă (ani)

16-19 19-45 peste 45 16-19 19-45 peste 45

Ridicare rar 35 55 50 13 15 13

frecvent25 30 25 9 10 9

foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Purtare rar 30 50 40 13 15 13

frecvent20 30 25 9 10 9

foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Tragere rar 15 10

frecvent10 7
Împingere rar 16 11

frecvent11 7,5
NOTĂ:
rar: sub 5% din durata schimbului;
frecvent: între 6 - 10% din durata schimbului;
foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.
XVI. INSTRUCŢIUNI SPECIFICE DE SECURITATE
a muncii pentru stivuitoare

A. Generalitati

a) Manipularea stivuitorului numai personalului instruit şi autorizat pentru lucru cu aceste utilaje ( PT R3-
2003) ( electrostivuitor, motostivuitor, stivuitor cu furci frontale, etc.)
b) Circulaţia stivuitoarelor se va face numai pe căile de acces stabilite şi marcate în acest scop.
c) Zonele de lucru cu stivuitorul vor fi delimitate şi semnalizate.
d) Viteza de deplasare nu va depăşi 10 km./h pe căile de acces şi 5 km./h în zonele de lucru.
e) La trecerea pe lângă grupuri de persoane, lângă uşi, la trecerea prin porţi se vor emite semnale
sonore.
f) Deplasarea stivuitoarelor se va face numai în sensul înainte; mersul înapoi este permis numai pentru
efectuarea întoarcerilor.

B. Stivuitorul ca mijloc de transport

■ Este interzis:
a) transportul persoanelor cu stivuitorul
b) ridicarea şi transportul sarcinilor numai pe vârful furcilor
c) oprirea stivuitorului pe liniile de cale ferată sau pe treceri de folosinţă comună
d) transportul prin târâre a maselor( materiale sau utilaje )
e) ridicarea sau coborârea sarcinii în timpul deplasării stivuitorului
f) coborârea cu sarcina în faţă; coborârea se face spatele
g) deplasarea peste 300mm,cu sarcina ridicată (în afara operaţiei de stivuire )
h) transportul substanţelor toxice, explozibile sau inflamabile în vase ca: damigene, găleţi, sau alte vase
descoperite

C. Stivuitorul ca mijloc de ridicat

■ Se interzice:
a) plecarea din staţia de încărcare ( garare ) dacă utilajul este în stare de întreţinere necorespunzătoare
(sistemul de frânare, semnalizare acustică şi optică, sistemul hidraulic)
b) sporirea contragreutăţilor în scopul măririi capacităţii de ridicare a utilajului
c) folosirea motostivuitorului în spaţii închise fără ventilaţie
d) pornirea motostivuitorului prin împingere cu furcile de către alt stivuitor
e) pornirea motostivuitorului dacă acesta s-a oprit datorită unei defecţiuni, având sarcina ridicată
f) pornirea sau frânarea bruscă a stivuitorului ca sarcina ridicată
g) conducerea stivuitorului cu o singură mână
h) părăsirea stivuitorului cu sarcina lăsată ridicată
i) ridicarea persoanelor pe furcile stivuitorului
j) manipularea stivuitorului de către conducătorul stând pe sol

D. Stivuitoare - cerinţe tehnice

a) Stivuitoarele trebuie prevăzute cu un dispozitiv pentru prevenirea răsturnării catargului înainte,

în cazul defectării mecanismului de înclinare (înclinarea 3°-5° pentru încărcare, 10°-15° pentru transport).
b) Stivuitoarele trebuie să aibă indicată Diagrama sarcinilor maxime admise.
c) Stivuitoarele care manipulează obiecte mici trebuie să aibă un grătar protector deasupra
conducătorului stivuitorului, care să aibă vizibilitate.
d) Dispozitivele de siguranţă obligatorii:
1. frâna de serviciu cu acţionare mecanică şi frâna de siguranţă la mecanismul de deplasare;
2. limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea sarcinii;
3. limitator de sfârşit de cursă pentru basculare în faţă şi în spate a catargelor;
4. limitator de sarcină;
5. cheie de contact;
6. supapă sau alt dispozitiv contra coborârii sarcinii în cazul căderii bruşte a presiunii ( spargerea
conductei);
7. dispozitiv de semnalizare acustică;
8. lămpi de semnalizare şi far pentru iluminare;
9. sistem de protecţie a conducătorului ( cabină, grătar).

XVII. Obligaţiile maiştrilor şi ale altor conducători ai punctelor de lucru

a) să respecte prevederile proiectelor de execuţie, prescripţiile tehnice, fişele tehnologice, sau

instrucţiunile de lucru, instrucţiunile de folosire şi întreţinere a utilajelor, instalaţiilor şi maşinilor de la punctul de
lucru, precum şi regulile de securitate şi sănătate în muncă, în vederea prevenirii accidentelor de muncă
b) să organizeze locurile de muncă şi să pregătească condiţiile de lucru pentru fiecare echipă, să
supravegheze şi să îndrume personalul din subordine pentru aplicarea corectă a regulilor de protecţia muncii.
c) să nu primească spre execuţie proiecte care nu au prevăzute detaliile de execuţie, măsurile şi
dispozitivele de protecţia muncii.
d) să execute toate lucrările din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului construit în condiţii
depline de securitate şi sănătate a muncii.
e) să urmărească menţinerea disciplinei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă precum şi menţinerea căilor
de acces libere.
f) să nu modifice soluţiile tehnice şi prevederile de protecţie a muncii din proiectele de execuţie fără
acordul proiectantului.
g) să instruiască conform prevederilor legale personalul din subordine pentru lucrările pe care acesta
urmează să le execute.
h) să verifice după fiecare instruire dacă muncitorii si-au însuşit regulile de protecţie a muncii.
i) să verifice zilnic înainte de începerea lucrului, dacă sunt asigurate dispozitivele de protecţie a muncii,
dacă ele sunt în bună stare, dacă sunt marcate cu avertizările de rigoare locurile periculoase
j) să nu primească la lucru muncitorii fără instructaj efectuat la zi, fără echipament de protecţie şi de lucru
corespunzător meseriei, muncitori bolnavi, în stare avansată de oboseală sau în stare de ebrietate.
k) să nu dea dispoziţii de lucru muncitorilor pe care îi conduc să execute lucrări pentru care aceştia nu au
calificarea necesară, nu sunt instruiţi sau care depăşesc capacitatea lor fizică
l) să instruiască personalul din subordine asupra modului de utilizare a echipamentelor individuale de
protecţie şi a dispozitivelor de protecţie a muncii.
m) să nu trimită să lucreze la înălţime muncitori care nu au aviz medical pentru lucrul la înălţime sau tineri
sub 18 ani.
n) să controleze în permanenţă dacă se respectă tehnologiile de lucru si regulile de protecţie a muncii.
o) când se lucrează în incinta altor societăţi comerciale în activitate, să ceară acestei societăţi să facă
instructajul de protecţie a muncii personalului din subordine conform riscurilor existente în această unitate, să
respecte regulile de protecţie a muncii stabilite prin convenţiile dintre cele două părţi.
p) să supravegheze funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor la lucrările pe care le conduc, urmărind să nu se
producă accidentarea muncitorilor din cauză lor, şi să nu permită intervenţia muncitorilor neautorizaţi să execute
reparaţii la ele.
q) . în cazul producerii unui accident de muncă, să organizeze imediat acordarea primului ajutor victimei,
să anunţe imediat conducerea societăţii, luând măsuri să nu fie modificată starea de fapt pâna la cercetarea
accidentului.

XVIII. Obligaţiile şefilor formaţiilor de lucru

a) să execute numai lucrările încredinţate de conducătorul punctului de lucru sau de conducerea societăţii
comerciale la care este încadrat, respectând prevederile proiectelor, prescripţiile tehnice şi regulile de protecţie
a muncii.
b) să nu execute nici un fel de lucrare pentru care nu s-au prevăzut măsuri de protecţia muncii s-au
prevăzut măsuri insuficiente sau s-au făcut improvizaţii.
c) este obligatoriu să anunţe conducătorul punctului de lucru sau de conducerea societăţii comerciale la
care este încadrat şi să ceară completarea măsurilor de protecţie a muncii ori de câte ori constată că acestea
sunt insuficiente şi pun în pericol securitatea muncitorilor din subordine.
d) să nu admită la lucru muncitori fără control medical efectuat la angajare sau control medical periodic,
oameni bolnavi, oameni în stare avansată de oboseală sau în stare de ebrietate, sau personal fără instructaj
corespunzător lucrărilor pe care urmează să le execute.
e) când se lucrează în incinta altor societăţi comerciale în activitate, să ceară acestei societăţi să facă
instructajul de protecţie a muncii personalului din subordine conform riscurilor existente în această unitate, să
respecte regulile de protecţie a muncii stabilite prin convenţiile dintre cele două părţi.
f) să nu execute lucrări la o înălţime mai mare de 1,5 m fără a avea asigurate măsurile de protecţie
adecvate (schele, platforme de lucru sau alte amenajări conforme cu normele specifice de protecţie a muncii).
g) să verifice înainte de începerea lucrului dacă muncitorii din subordine au echipamentul de lucru şi de
protecţie corespunzător, să verifice dacă dispozitivele de protecţie sunt în stare corespunzătoare şi dacă sunt
bine amenajate căile de acces.
h) să supravegheze muncitorii din formaţie să nu părăsească locul de muncă, să nu execute alte lucrări
decât cele încredinţate, să nu utilizeze procedee de lucru periculoase.

XIX Obligatiile lucratorilor.

a) să se prezinte la program, odihnit, îmbrăcat corect, cu echipamentul de protecţie adecvat.

b) să nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate, şi să nu consume băuturi alcoolice în timpul programului
de lucru.
c) . să participe la instructajul de protecţie a muncii şi să-şi însuşească regulile de protecţie a muncii
potrivit activităţii pe care o desfăşoară.
d) să nu execute lucrări pentru care nu este calificat şi instruit, precum şi lucrări de o tehnicitate sau de o
periculozitate care depăşesc nivelul său de calificare şi experienţă în muncă.
e) . să nu execute alte lucrări decât cele stabilite de maistru sau şeful de echipă, să nu intervină la
instalaţii sau utilaje în funcţiune şi să nu părăsească locul de muncă fără ştirea conducătorului locului de muncă.
f) să verifice înainte de începerea lucrului dacă uneltele de lucru, utilajele, maşinile, instalaţiile,
dispozitivele de protecţie şi echipamentul individual de protecţie sunt în stare bună.
g) . să păstreze curăţenia la locul de muncă, precum şi întreţinerea căilor de acces.

INTOCMIT ;
Ing.
DUMITRU GHETE