Sunteți pe pagina 1din 217
ee ie ie | Py oer tire individuala pentru proba 1rd i cane eu eli ~ ee ar t | educational SS Literatura romana ‘Pepi ned pnts proba ‘acalaureat ESEUL xionale prin Ordinul nr, 302 sisal Eau anent ‘Ordinului. pPrezental autor a sores in vigoare pent inceo1 2018 - baclaureat in vigoare pentry ates rece ae Ya Ordinal ministrulas eit incom Locrareeste ea 5/2013. ipa Lam ies ational nt. 49 jormitate ‘Tehnoredactare: Vasile Ardeleant Coperta ‘Alexandru Das Descrerea CIP a Biblioteci Nafionale a Romantei *AICU, LILIANA a , Bacalaureat: eseul - literatura romana: pregatire individuala pentru proba sriss/L Pacu, M. Lazir, M. Lupu. ~ Bucuresti: [Ant Educational, 2020 ISBN 978-406-003-3172 1 Lazar, M I Lapu, M. 521.1351.09 entra comenzi vi putefi adresa Departamentului Difuzare '634.719;0751 281.774; 021.796 73.83; 021.79673.80; fax: 021.369.31.99 ‘wwwarteducaionalro P12, OP 63, Bucuresti, sector 1 tele 074s ‘Toate drepturile asupra aceseilucrir su Nicio part a acestl lucriti na ant rezervate Editurii Art Educational. Sub niio forma (electronic, oate fi reprodusa, stocata ori transmis, Imecanic, fotocopiere,inregistrare sau altfel), Editurii Art Educational. © Ar Educational un imprint al Art Klett SRL, 2000 CUPRINS. Argument . ‘Cum citim programa pentru examenul de bacalaureat? Fundamente ale culturii romaine. Originile gi evolufialimbiiroméne Perioada veche. Formarea congtiinteiistorice ..... ‘Curente culturale/ literare in secolele XVI-XVIII: umanismul gi iluminismut Pagoptismul * Rolul literaturii in perioada pagoptist&: Dacia literard — Introductie . + Romania, intre Occident si Orient: Vasile Alecsandri, Balta-Albd, Chirita in provintie (un text, la alegere) ... + Romantismul: Romantismul in literatura = Poezia: Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea, La Cozia = Proza (nuvela romantict) :C. Negruzzi, Alexandru Lapugneanul |... Epoca marilor clasici * Studi de caz: Criticismul junimist, Junimea, Titu Maiorescu (un text) + Poezia romanticé Mihai Eminescu (trei texte, a alegere): Luceafairul, Oda (in metru antic), Serisoarea I, Floare albastri ‘+ Realismul, Proza realista (un text, laalegere) ~ Nuvela psihologici: LL, Caragiale, in vreme de ritzboi, loan Slavici, Moara cu noroc ~ Romanut: loan Slavici, Mara + Comedia (un text): LL. Caragiale, O scrisoare pierduta ‘+ Basmul cult (un text): lon Creanga, Povestea lui Harap-Alb .. Curente culturale/ literare la sfargitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului XX + Prelungiri ale romantismului gi ale clasicismului: Octavian Goga, Rugiiciune (un text) « Simbolismul - inceputurile modernismului: fon Minulescu, Acuarelii (un text)... Curente culturale/Titerare in perioada interbelici: modernism, tradifionalism, orientari avangardiste ‘*Poezia interbelici - modernismul (patru texte, la alegere — cate unul pentru fiecare autor canonic): = George Bacovia, Plumb, Lacustrit Tudor Arghezi, Testament, Psalm IIT Pagoptisth (un text, la alegere) .u 6 a Stes 8 B 100 120 BI 9 164 169 175 186 198 CUPRINS, ‘ " usin gs are corel Spc toa ge Cer seem Sena ee geralarl on iltAi<0 ce reat tematic ssh inpowsisnertetih * Ore se cai Pete, ina wooed ages alegere) rote de risbo, Pata ui Procest on text. a alee i a ete ies Eh, Maite, Nut {un text la alegere) _ oman east ce tp obec (an fx) Romanul realist balzacian (un text G. Calinescu, Enigm ~Romanul realist mitc: Mihail Sadovearu, Baltagul Stud deca: Modeleepice in romanul din perioada interbelicd ‘Tovestre: Mihail Sadovear, Ham Ancufei +Romanal in perioada postbelic en Jese Nasa Pe Moromei: Cel maitre pantnt (un text, la alegere) : 1 ~ dupa 1980: Mircea Nedelci, Zmenra de cmpie (un text) *Toezia in perioada postbelcd (patra texte, la alegere): Nichta Stinescu, Catre Galateea, in dulcele stl clasi, Lectia despre eub; Marin Sorescu, Pveste : *Teatral in perioada postbelica: Marin Sorescu, [ona (um text) ‘Curent clturale literare: postmodernismul; Mircea Cartirescu, Levantul(poezie epicd) (Curente literare:Clasiism ~ Romantism ~Realism nia lumi Scan Din ceas, dedis] Hinterbelic: Liviu Rebreanu, Ion 1a Otilied ‘Aneva I Despre studiile de caz si dezbateri ‘Anexa 2~ Indice ~ Concepte de istorie si teorie literard utilizate 209 20 230 235 254 276 303 318 333 341 - 368 389 396 415 419 426 431 431 ARGUMENT rentele literare studiate. Fiind apreciat cu redactare, asemenea tip de item solicit, intrun mod integr tore es 8 intr-un mod integrator, elemente corespun- tone fecirei competenfe de evaluat conform programe! de semen) Pe 1. Utilizarea corecta si adecvati a limbii romaine in diferite situatii de comunicare. 2. Utilizarea adecvata a strategiilor de comprehensiune si de interpretare, a moda- litatilor de analiza tematica, structurala gi stlistca in receptarea textelor literare sinonliterare, 3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/ literare. 4. Argumentarea in scris $i oral a unor opinii in diverse situafii de comunicare. Programele scolare de limba 5 literatura xomén pentru ciclul superior al iceului (clasele a XL-a si a Xil-a), care furnizeazé materialul cel mai consistent pentrt programa de bacalaureat, realizeazs un salt calitatv fata de ciclul inferior al liceului, de la analiza tematic’, structural gistilsticd a operelor literare, la comprehensiune interpretare si raportarea textelor studiate la contextul aparitiei (epoca sau curent cultural/literar), conform competentelor generale 2, 3. Se urmareste astielint3rirea coordonatei interpretative, dar sa celeiculturale, pentru infelegerea textelorliterare studiate. Ca element de noutate semnalim dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, dar nu ca inventar de informatii cu scop reproductiy, ci ca un instrument necesar pentru contextualizarea operelor literare studiate, la momentul aparitie’ lor (epoca sau curentliterar/ cultural) sila cadrul mai amplu a literaturii universal. Programele pentru clasele a Xl-a gia X1l-a valorificd gi actualizeazi, in realizarea propriilor competenge, elementele de analiza tematic’, structurala si stilistici a textelor literare gi nonliterare, asimilate in ciclul inferior al liceului. De asemenea, continua realizarea competentelor de comunicare si de argumentare (1 $14), Pentru redactarea unui eseu, fie elo tem’ pentru acasi sau un subiect de examen, este necesari armonizarea elementelor de continut (principalele componente de structurd, de compozitie side limba) specifice textului narativ, poetic sau dramatic; tema, motiy, viziune despre lume; punerea in context a textelor studiate prin raportare ARGUMENT de redactare (utilizarea nentelor ee constructia discur- 6 he ree) 512 es a curente courte! (ene Ingo 0 ua ition respectarea st ee sgreproducerea nor inform, mit i informati Saene ini siete ete ea fy exc Incercren reais JP orict de pert Telegere a relatiei acestuia Ee de ante egal “Ircontituie a propriulul punct de exon tre cents propre cunostinte slectur espe eit agen nore mires ase constitu int-un grupaj de po nite, pentra cele insele hile pentru fecare text, epock sa Wa ema intelegeri Te propuse nu potezova nici prob seri Er yin primal ind de ectura operelor pin contactal direct cu textulliterar, fucraea de fat nt I dea fi asimilate in aretate de cernte Pos seule propuse in texte prefabricae cu Sop ‘pot fer solute pent Curent iteroe Deasemenea seu fever tare pete et condom Unpunct de vedere persona se consttuie dost care rumizeazh argumentele necesare interpret Rowtul acestoreseui este de a exempliica modul in are continature si a pete specced in speci penta clasele XT 2X1; Pot valori- epior e texte liteare pe care le considera Feateint-o organizare logic, aplicat Ja unl eevotepentrilusraeaacelorsecvente ale programe! scolar, care au fost preluate de programa examenului de bacalaueat.P ct postin seletia operelor literare “Aint cd numérul minim de texte literare studiate la un anumit capitol este pectin programe clr find menjnit sin programa de examen. In prezenta ‘dite. am ilustratadesea capitolele cu mai multe operelterare dec&t este obligatoriu Seema en Privite din perspectiva examenului final de bacalaureat AUTORIL CUM CITIM PROGRAMA PENTRU, EXAMENUL DE BACALAUREAT? Pentru a alege operele lterare de pregatt pentru examen conform programei de bacalaureat, vom avea in vedere trei aspecte: 1. Clasificarea textelorliterare dupa gen si specie. 2, Autorii canonici 3, Evolutia literaturii roméne: epod gi curente culturale/ literare; cronologie. 1. Clasificarea textelor literare dupa gen si specie: “Textul poetic - speci: poezie epic’, poezie lirica; texte poetice care si ilustreze aspecte esenfiale ale genului; clasificare dupa curent literar. ‘Fextul narativ ~ specii epice: basm cult, nuvelé, roman; clasificare dupa curent literar, tema sau epoca ‘Textul dramatic ~ specii: comedia; o opera dramatic’ postbelic. “Elev tebuie si studieze in mod aprofundat cel pug rumaral minim de texte preozute fn programa scolar"! 2. Autorii canonici: Mihai Eminescu, lon Creangi, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, ‘G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, on Barbu, Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici, Marin Preda, Nichita Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E, Lovinescu, Stanescu, Marin Sorescu. ‘Conform programe’ scolae in vigoare, examen de bacalaureat mu implied stdin} monagrafic al seritoritrcamonic ct studiere cel putin unui ex din pera acestor, Texte Titerav la prima vedere pot apartne atitautorilorcanonic, cit $i altor autor sntate, in general, de autori canonict Barbu, Riga Crypto si iapona Enigel; Mircea Genuti si speci literare repreze G- Bacovia, Lucian Blaga, Tudor ‘Textul poetic: poezie epic (Ion Cartarescu, Letantul), poezie lirics (Mihai Eminescu, ‘Arghezi, lon Barbu, Nichita Stanescu, Marin Sorescu) ‘Textul narativ — specti epice: seven ceurtés baem cult (lon Creang®, Povestea lui Harap-AUD) nuveld (navela romantics itor C. Negnizzi, Alexandru Lapusneanl nuvela realist psibologic oan Slavici, Moara cu noroc; IL. Caragiale, in vreme de rzboi). “Timbo gtr ‘pacalaureat prevzuta in anexa entra examen de "Limba gi iteratura roman’ ~ Programs Pe snr-2 Lg Onigul ministrului educa nationale ne. 49292013 Idem CUM CITIM PROGRAM, a CUM CITIM PROGRAMA 8 « Romanul fon Slavic, Mita Sadovean, Live RePrean Camil Petrescu, a ; G.Calineseu, Marin Presa. 1. caragiale, 0 serisoare pierdut);0 opera Perak tikes | Peston ——— Tent dramatic—speci:comea Wivcnas - Comedia | Cultura $2 Sxolulal |» Cronicarii moldoveni | Istoriografia, cronicile Realismul + Proza realist: nuvela Tenures pedke —|XVTlea.al | (Grigore Ureche, Miron | (arta portretului, Prelungiri ale Feds Psihologici romana Mittcssl | Costin fon Neculce)si | descrieres,narafiunea) clasiismla gi ale eet: Gage Cue Lisa obiciv | imanisnat pra | mune Radu Popes, fomantismulut . avin Gone fumitatea | Radu Greeana) ive | RBtutral [Dime Catemir |» primol roman: Istoria Orient B 54 Delavran | |xvuriea | ieroglifica poporanismul si — [Cuttwrase 7 Goals Ardelan’ |» prima epopee een ‘iterate (Greorghe Sinci, Samuil| (ero-comick-satircs Simbolfamal = Aleandra |remodent | MicwKein Petru Maior, | Tiganiada ® ‘AL. Macedonski ~ Se eoett, | e gee | Jon Buda-Deleana) revista Litatord, | 182-1516 | Tnntinatecy, es | jimmie | tluminismul in Moldova art. Pozi itoralu George Boyt rso-asso | S19 Tara Romaneascs | Belpsiaeints Perioads Toezia Poezia epi (Balada) ; | interbetia a | i | (nceputuile poezeig click traditionalism (lon Pilla | poezia iid (arte | | ae proze) Talons Xasile Voielesc) oe deine | ~ Poezia (poetii Viciresti, (N. Crainic) ~ modernism | Costache Conach) - (George Bacovia Tudor | ey pices atch ee | + Perioada preromanticd |» elegia, meditatia, balad. revista Sburdtorul ~ avangardism (lon Vinea, | (Vasile Cétova, fon pa balsa a8 Tari Voronca) | seinsdh Heliade Radulescu, Avangarda 1919-190 | pyoza (Liviu Rebreans, | Prozaintericicis ca! Gh. Asaci) {lon Vinea, Cami Petrescu, romani (modele epic, ea Poioadspogopiss — |-varitate ae Mal'Stazvene, | ont tematce | Peas | rece at_|- Ya cde pei ie Manse | tage, | jars | Mate alcauna emantie gcse: ee cca. | scmanalosperersice)| lag ee | Ge Alexandrescu) poezia pick fabula, Bengescu, Mircea Eliade) |- drama? ‘Romantsmat | 1860 | Proz8 (C Negruza lai: Legenda cult) et + Dramaturgia | | TORN |_ poesia ee: | Vasile Alecsandg) | mela romantica, Lucian Blaga) | | Teatul Vase nvela storied, iL _ | ‘Alea ows, pros de | Perioada Cilétorie, memorialistica (Nicaae line PS | comedia ; | Alecandes cm | Fomana muvee, rama Drama apes dromats bine epee inspoc dares iat poy | Be tasdeuy examen. CUM CITIM PROGRAMA Specii literare Ss poesia postbelicd dedopt | Teer Nila pool p albeles Rata Since Mann Sores Monit Eni ots, Leonid Nome Dino lan alesandeu Ana Bandiana) ; sDroua(MarinPreda,_|-romancl postbelic | Engen Barbu, rs30-1990 | Petru Dir, | Stefan Binulesc, Farag Neaga, Sorin Tied + Daamaturga Marin |-teatral postbelic Sores, Eugen oes, | Theodor Mai fon | Bien) Neomodernisml Fostmademismal = Toxin trea Poca epic epopoea tomer 8) GirrecuAlsandra |" poesia Magna Florin an) +Prow ies + Proza curt, romani | seo (Cartérescu, loan Grogan, | postmodern | ‘Mircea Nedelciu) }* Teatrul postmodern + Dramatugia (Mats Vii) se an el nie predates un exten eu un ia 0 tes oui dre en aed ee a no sat sacs ine decedent per i tin cadralprotelor ore gi scrise, prin solicitaren sar (epraduse) pe marginen temelor respective. Fragment aecoate studite lr clas pin sau judecay de tare va exemplified prin texte “Tent just selectie 3 textelor iter * Berd consultarea Cuprinsului prezenteilucrat. 2 Limbs atta mins — Progr Ae 2b Ordinal ‘ministrului educa ona tO men de bacalay fm anexa 1) Me Boalaureat previzuta in ane FUNDAMENTE ALE CUL A -TURIT ROMANE ORIGINILE $i EVOLUTIA LIMBIT ROMANE I. Delimitiri terminologice Atfabet chirilic- vechi alfabet folosit a scrierea limbii slave, compus de fratit Chin si Metodiu in sec. al X-ea gi intrebuinfat in Tirle Romie and catre 1860, seuset vatietate teritorialé a une limb, ale cre tristurl earache ee, wee, Bratmaticae ec) odeosebesc de limba comuniaintregulul popor 9 de are amificatii teritoriale ale acestei limi rat varietate teritoriald de rang inferior a unei limb, subordonaté dlalectului, ‘lost pun tertoria rests 5 caracteriatlprint-un numa de tds ngwictes neesentiale. {mba lating vulgari/ popular~ limb italics vorbité de majortatea clase mifoc ‘in Imperiul Roman, ce se deosebea de latina clasicdutilizati de elite prin elemon de Sramaticd, vocabular si pronuntare. A constituit baza formariilimbilor romaniee, Limba literara - aspectul cel mai ingri al limbii unui popor, stabilit prin norme ‘unitare gi consolidat prin scris, Limba romana comund ~ stadiu al limbii romane premergitor aparitiei dialec- telor sud-dunarene: aroman, meglenoroman si istroroman (aprox. see. VILX). Limba romana potrvit lingvistului AL. Roset este limba latind vorbitd neintrerupt in partea orientald a Imperiului Roman, cuprinzind provincile dunrene (Dacia, Pannorea desu, Dardanta, Moesia Superioara si Inferioar), din momentul padtruncderi limbi: latine {in aceste provincii si pind tn zilele noastre” Norma literari/ norma limbii literare ~ are in vedes impus in comunicarea orald sau scris8. Desi nu imy bitive, precum norma lingoistod (ale cArei reguli,inregistrate in gramatici, dictonare xplicaive sau ortografice gi ortoepce, sunt abligatori pentra orice utilizator al limbii), norma literar8 impune anumite constrangeri ait asupra vorbitorilor, cat gi supra celor care o utilizeazi in sris. Chiar dac& are un caracteristori, ease schimba Jent, deoarece rolul siu este tocmai acela dea consacra un singur uz al limbit pent © perioada relativ lung’ de timp. Slavoni — varianta scrisi a limbii slava vecke. +e uN anumit uzaj lingvistic ipl existenta unor forme prohi- IL. Prezentare generala Seu istoric ; oe ; Limba roménd face parte din familia limbilorromanice, impreund cu franceza, italiana, spaniola, portugheza catalana, provensal,retoromana, sara, dalmata ete Toate limbile omanice au evoluat din limba latin§ popular vulgar. Originea limb romane este logatd de formaren poporulsi roman, proces complex de sintezd dlaco-romand,asupra clita s-au exeritat in timp gi alte influente FUNDAMENTE ALE CULTURU ROMAN 2 in zona Dunit. «+ Sec I consolidarea stapénit roman in 200% cide cite Tian vin cetifeni romani, 2 1-1 caer Caracal, oct Dace devin cet ni #212: prin Constitutia 75, etragerea” aurelian’ din Daca. rene 271-275: retagee” aur ile dune 1 See II crestinism Pn ei i inceputul amestecului cu populatia ea slavilo in zona Dun gi + Sec, Vir sosirea 8 note ru cunostea decit varianta vorbita, capata gi + Se. 1 Hmba sav veche, ar Sg-numit hic” de cStre fafii Chri area alfabetulut aga-rumit sere Oy net moment si pind in sec al XVEla, limba bisericti romanesti, et, Din ace moment pn in sl lard gl ances en aritia dialectelor sud 4 Sec, X-XI: scindarea limb roméne comune prin ap: tue snow cnet wieotlr onda de Glad, Gel Mentmorat + se NEXT plrunere mahi in Basta Sec XI\Fintemeierea Taro Romine. + 1508: la Tirgovigte se tipareste prima carte in Tarile Romane, Liturghierul lui ‘Macarie in limba slavond, Vor urma un Octoth (1510) si un Tetraevanghel (1512), +1521 primul document in mba roming, Scrisoarea Ini Neacgu din Ciimpulung ‘tre judele Brasovului Din sec al XVi-lea dateaz§ gi un ruumar de manuscrise (textele ‘maramuresene): Psaltireascheiand, Psaltirea voroneteand, Psaltirea Hurmuzachi, Codicele voronefean. + S44: la Sibiu se tipSregte prima carte in limba romané, Catehismul luteran +155 Bragoy daconal Cores infinjeaz oipograie propre, unde, de-a ingul ‘crea douizeci de ani apar 11 tipdritur in limba slavond gi9 in limba romana {1561 primla fost Catehismal (ca, 1559-1560) tiprit de Coresiin limba romana, Evangheliarlroménesradus din slavond. In Predstovi,e 3-2 justifcat ql teoncdc sind zneala,srind nsfintakeserect ni bine ea gricnci cite cu infeles deed 10 ime de caciteneinflese fn limb string, Totusi in acest moment influenta slevorot -utilizaté tot mai multi "re, cum il numeste el care confine un ORIGINILE $1 EVOLUTIA LIMB ROMANE ument — voroaed doveditoare; muri — -despirt,despica, tae; boaléhronica — alt amonin cela, zvdind communica !mcrul cree nial chi su parte nu sé mai pt te care ine cu a demacrai— stipe in caren cop heen vera i fan Pir: hip nite dance ale ao enue afer din fina pita — gugoasa, bubuste caren dan aftori de inghit pentru liacul, a cans ein msc aoa ela. Limba utlizaté de Cantemiooate ey a, Ponda tor de 22s totodaa diferts dea altorcarturaiai imputur se caracterizeaza prin tendinga de reinnoire insistent la modelul latin, datorat mai ales cir- ‘ural Seolii Ardelene, pe de alta, la italiana si francezi. Seronficativa eatery