Sunteți pe pagina 1din 64

F..

i/
l

I Protos.
Nicodim M5ndite

RAIULUI
SAU

adeadrate
tn Biseric& Ortodoxd

Vol" lll
Tipiriti cu binecuvintarea
P re a Sfin{itttlul q;111 1ri 1
q

Ed itu ra

AGAPIS
1-993
Xnann*|Cuvr,*''a ?' 44"^; bx o* 'L* /-4'^t*
aille/o&
---t - -&, A^";*rfr^ r,e - i+nAccnt

^^L ,?{r*t i, Ar'h*AA'l /* r^^'^'"'fu,


*i li*8irv€ov .rU, %'u'ttutwe le'w ;^^*'t' i

/u,rruo /,,t1rt/"/n^ft .en" iai"otc;d *f'


ta,t {cere
At u
//ua"*@,,
7tu.%' )

Viala pdrintelui Nicodim Mandila


traiti in rnijlocul nostru a fost o
Se retipareste aceasta carte ce se nurne$te
aqa de binefacere pentru omenire qi mai cu
.;;.;,i; i'Cireia Raiului", spre folosul tuturor seami pentiu locuitori i larii .noastre.'
"-
;;&;i;ii"t Jornici <le mintuire' oricite fapte bune ar Ct id. comisia Sfintului Sinod al
;;;;";i;;"a, fira de spovedanie omul nu se poate Bisericii Ortodoxe Romdne a recunos-
mintui.
'--ipou"arnia ;i i" anul 1984, stralucita activitate de
este pentru suflet,ce.ea ce este apa luminare a sufletelor creqtineqti pe care
nentru corp. GreQim ta tot pasul gi in tot timpul! u fa.ut-o parintelui Nicodim Mandit5'
br*, n m itostivi rea Sa'ne -a I asat p^os i b
i I i tatea
dind rezolulia Pe o cer'ere a$a:
"r.,if
ia n" inOt.ptam in felul cel mai simplu' Spovedanta "Pirintele Nicodim Mandiga este sln-
are cinci trepte: gurul scriitor in genera[ia noastrS' care
- spurierea Picatului; i reuqit sf, qteargi praful de pe Stinta
- pirerea de rdu; Pravila a Biiericii Ortodoxe""'
- dorinla qi promisiunea cle indreptare; iot parintele Toma Chiricu[a dn
- canonul; Bucureqti in scrisoarea P-e ca.re-a^trlmls-
- dezlegarea. p*iri"r"i Nico.dim Mandila in anul
in cinci trepte, deci cu efect, ne inva[i' dupi
" tiql, zice'. "Prea Cuvioase parinte
invagatura Sfintei Biserici - in aceastf,'carte' Nicodim, mi-a cizut in mind unele din
.rarintete Nicotlim Mandiga, si ne spovedim' c5(ile Cuvio5iei Tale, care mi-a pldcut
'-fiputita prima dati intre 1932-1934' cartea ex- *uit. Rueli un talet prelios de.la Dum-
.,rnJ lu un nivel accesibil tuturor motivele pentrrl n"r"u, pe Lare Cuviogia ta le-aiinmullit
I;;;brie sd ne spovedim, felul in care sd ne ;;*;-,; munci fecuntJa, vrednici de ad-
dupa acee.a' l-,itr,. imi place scrisul Cuviogiei Jale'
"'RGil gi ce si facem
spovedim
iniii "riin,r.i e duhovnicesc, al doilea;
pL Bunul Dumneieu sa pldteascd in lumea
de dincolo osteneala pdrinielui Nicodim
- fiindci e simpli qi pe inlelesul tuturor'
- iar pe noi
i"oUoiliurui scriiior gi duhovnic iscusit Va socotesc ca pe unul dintre cei mat
sE ne lumineze sd inlelegem 9i si facem ceea
ce este t,in"."rintati sciiitori pentru ptlpor siai
noastra gi iiiiericii noistre ortotl-oxe qi aq dori
pia.ut lui Dumner.u ft'ttu
mintuirea
vi pot ciqtiga pre(ioasa colaborare a
ioat6 viatra noastra lui Hristos sa o dIm'
Amin!
Preclt Tdnase Nicolae Cuvioqiei Tale...".
P a ro hi a Val: tJ.:,,.*Ji Gheorghe Ionescu
i,
"Miluiegte-mf, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, qi
Folosul dup[ mullimea indurarilor Tale qterge faradelegea
mea; mai virtos ma spala de faradel"g"u .n"u qid"
Spovedaniei adevirate pacatul meu md curi[eqte... Inimi curat6 zidegte
intru mine Dumnezeule, gi Duh drept innoieqte
intru cele din lduntru ale mele. Nu ma lepicla pe
mine de Ia fatra Ta gi DuhulTau cel Sfint nu-l lua de
la mine" (Ps.50).
Printr-o astfel de Spovedanie gi pocain[I vie, Sf.
Prooroc Davicl s-a clralit qi a tevenit iaragi vas
prelios, de bunl treaba l.ui Dumnezeu. Tot ala au
facut: Maria Magdalena, Fotinia Samarineanca,
Vamegul, Zacheu, Sf: Ap. Petru, tilharul, q.a.; clin
vase intinate in necura{ia pacatelor, prin Spove<Janie
gi Pocaintra vie, au devenit vase curate, .sfinlite, gi
locaquri ale Duhului Sfint. Dac[ ne socotim binL
veclem cu durere ca qi noi adeseori am cazut in
necuritia phcatelor. Ne-am intinat prin felurite
pacate, - in care ne t5valim zilnic, - haina albi cle la
Sf. Botez, cu care trebuie sd ne infdgiqam la nunta
Mielului, adica la Sf. Cuminecatura cu prea Sfintul
Trup gi Singe al Domnului. Dumnezeu agteapta
cura[irea noastra grabnici. Diavolul cloreqte sa mai
"Venitri ctltre Mine cei ostenigi Si tnsurcinagi Eu vcl aminim. Ce-i de ficut? Pe cine sI ascultdm? de bunl
Si
t,oi odihni pe voi. Lua{i jugul Meu pe.ste voi gi va seamf, ci pe Durnnezeu. De ne vom pirasi de picate,
inal{u{i de la Mine, ca sint hllnd Si smerit cu inima Si noivom prirni iariqi infierea asemeilea fiului rdticit,
ve{i uJ'la odihna sufletelor vocrstre. Caci jugul Meu esie qi.impreluni cu ea, qi: l) haina cea ciintai, albi, aclicl
hun Si.sarcina Mea este Lqoercl" (Mr. 11,2u-30). Harul Sf. Duh, sfinlitor qi ajutitor spre fapte hune;
2) inelul in deget, simbolul nemarginitei iuhiri
Cap.55. Parintegti qi al impacarii cu Dumnezeu, qi al 3)
Dupi adevirata PocIin[I prin Spovedanie incillaminte in picioare, adicd puterea gi cuvintul <-le
gi prin impirtlgirea cu prea Sf. Taine, a calca peste scorpiile qi balaurii otravitori: peste
toate piedicile qi cursele pe care ni le pun cliavolii
Duhul Sfint se intoance iaraqi iniuntrul nostru, inainte.
imbog5(indu-ne cu Harul Sfin[itor" Prin caderea in picat ni se intuneca gi igi pierd
valoarea faptele bune pe care le-am facut pina la
Daca intr-un vas curat se introduce ceva necuralie, cdderea in pdcat. "De se va abate dreptul de la
vasul clevine murdar, necurat, qi nu putem minca iau dreptatea sa qi va face nedreptate, <iupa toate
bea clin el, decit numai dupl ce s-a curi[it incleajuns firaclelegile, care a facut cel faradelege, toate
qi s-a sfin(it. Tot a$a este qi cu noi creltinii. DLm- clreptafile lui care le-a fost facut, nu se voi pomeni.
nezeu Prea Sfrntul ne-a scos clin bailr Sf. Botez, ca Intru gregeala sa care a greqit, qi intru pacatele sale,
vase curate gi de buna treabi Sieqi; Biserici vii, care a pacdtuit, intru acelea va muri". Dar claci
sfinlite, adicd klcaquri ale Iui Dumnezeu (1 Cor. 3, parisim pacatele, splilinclu-ni-le prin Sf.
lo-17). Pdcatul este in sineqi, o mur-darie, o necurdlie, Spovedanie gi canon, faptele bune facute inainte cle
nesuferita bunului Dumnezeu indata u" n"-r. cidere ni se vrlr sclcoti gi noi vom reinvia".
facut robi aipacatului, ajungem r,igte vasc necinstite Pacatul e ca gerul iernii. Toatd verdea{a
gi netrebnice in Biserica lui Dumnezeu. ,'irt t.u,;(t pamintului, indata ce o ajunge raceala qi gerul iernii,
mare - zice Dumnezeiescul Ap. fravcl - nh , ,. ,t ttLtttttti vese
se ingdlbene;te, se usucd qi se supune pieirii. Astfel
cle aur Si de argint; ci Si de lernn
Si rJe lut: Si unele stnt patimesc qi virtutrile creqtineqti cind Ie ajunge
spre cinste, iar altele sprc necinste. Deci tJi s, i, t cura[i
cinevape sine dintru acerxtct, vafit,us rle cinste , cinstit greqeala necredin!ei qi a plcaIekrr. Spovedania insi,
Si de huna treaba staptnului, spre tot lucrtil hun gcitit...,,
cu Pocainla qi cu primirea Prea Sf. Trup qi Singe al
(2 Tinr. 2,20-26)" Domnului, sint asemenea cu caldura qi ploaia
Un astfel cle vas curat, spalat de n.:cura[ia binecuvintati a primlverii, - ce urmeaza iernii, - cu
,'pacatului, ajutorul carora reinviazi toatd verdeafa, qi fiecare
a fost Sf. Prrxlroc Davitl. Caci clupa ce
cdzuse in pdcatele preacur\ rei qi uciderii, a facut plantd cauta si-gi de.r roacla sa. Tot_astfel qi noi
mdrturisire gi pocain!i adevirati. in plingerile cre;.inii prin ciderea in pacate murim, gi reinviem i
Pocain(ei lui, intrc ultele, suspinincl, striga: prin intoarcerea la Dumnezeu, prin ascultarea I
I

I
4

cuvintului lui Dumenzeu, prin Spovedanie insolitd pe suprafa(a globului


parnintesc, prin mintea
qtim qi putem cur5[i vasele,
de dreapta qi nefilarnic6 pocdinfa, alimentata cu noastia mdrginita
hainele qi alte lucruri necurate, cum sa nu poati
tmpartlqirea Prea Sfintului Trup qi Singe al Dom-
Atotputernicul Dumnezeu, Cel nemarginit in
nului Hristos.
bunaiate qi in inlelepciune, a ne curali pe noi? Deci
La aceastd revenire qi reinviere conlucreaza voia
sd avem credinla tare, iubililor, cd.ne va curali pe noi
noastrl cu Darul lui Dumnezeu - Care vrea ca tot prin Pocdinla (Rom. 2,4-13),de necura[ia pdcatului
omul sf, se mintuiasci de pacate - qi sE lucreze binele
de vom vrea sd conlucr6m qi noi cu Prea Sfingia Sa
pentru a invia.
"Dezbrdca{i-vd - zice Sf. Scriptura - de omul cel
in acest scop al mintuirii gi al fericirii noastre
vremelnice gi veqnice.
vechi, care se stricl cu poftele inqeldciunii;innoigi-va
"Spakt{i-va, curagili-vd, scoate{i vicleSuguile lin
cu duhul minlii voastre qi va imbraca[i in omul cel inimile voastre inaintea ochilor Mei. Inceta[i a.f'ace
nou, fdcut dup5 chipul - qi asemdnarea -lui Dum-
raul Si tnva{a[i-va a frtce binele. Cautu{i dreptateu,
nezeu, intru dieptate qi intru Sfin[enia adev5rului"...
orroiigi pe cei asupili, facefi dreptate aproapelu!,
Omul cel vechi este al lui Adam; iar cel nou al ajutaEi pe vacltua. t'enili apoi sa ne iudecanc: Si de
$i
Domnului Iisus Hristos. Pe cit e de vrednica de privit
ior fi- pacatele vocrstre ca mohortciuneu, cu zapuda.le
qi de admirat minunea cind s-ar schimba palAmida
voi'albi, si rle vor fi roSii ca purpura)cu ltna le vti ulbi'
in crin, neghina ?n griu, lupul in oaie, iedul in miel, De ve[i irea, Mave{i rLsculttt, hunutagile pdmtntului
pielea neagra a arapului, in piele albi; tot aqa de le vegi mtnca,Si iar de nu ve[i voi, ci va ve{i tmpotivi,
vrednica de privire qi de admiralie este qi rninunata
sabii vd vct tnghiEi" (Is. 1, 16-19). Daca ne vom curati
schimbare a omului pf,catos intr-un om nou, in a astfel, rlupd porunca lui Dumnezeu, apoi cu adevarat
c[rui fa![ gi viequire sa vezi oglindindu-se chipul qi vom deveni Iocaguri ale Duhului Sfint dupa
asemlnarea lui Dumn ezelu.
adeverirea Dumnezeieqtii Scripturi, care zice "l/oi
Aceste aclmirahile transformlri cu aclevArat se vad
stnte[i Biseica lui Dumnezeu Celui ,-irt Si Duhul lui
facindu-se de' Dumnezeu in Biserica Ortodtlxiei, Dumnezeu locuieSte intru voi. De va stica cinevct
dupa cuvintele Sf. Prooroc Ioan Botezltorul;"Poate
Biseica lui Dumnezett, pe acela tl va strica Dum'
Dumnezeu gi clin pietrele acestea sd ridice fiii lui
nezett, caci Biseica lui Dumnezett sfinta este, cure
Avraam"" Dumnezeu Tatal qi Fiul prin lucrarea stnte{i voi... Proslavigi dar pe Dumnezeu, tn trupul Si
Celui de o fiintra conlucrator Duhul Sfint, a f[cut tn Duhul vostru, care stnt ale lui Dumnezett" (l cor' 3,
m'ulte schimbari qi prefaceri de acest fel, cum ni se 16-17;6, l9-20).
adeveregte in V. gi N. Testament. Aqa d.p', din
cdlcatorul poruncii postului din in rai: Adam, din Cap.55, a.
?mbltatul cu vin Noe, cel batjocorit de fiul sau Ham;
Roadele Pociinfei
din David cel cazut in preacurvie 5i ucidere, Q'a' a
(Din Pateic", Pg.4 l7-4 I 8)
fdcut Dumnezeu vise purtatoare de Duhul Sfint.
"

Un frate s-a luptat de dracul curviei qi s-a intimplat


Deasemenea in N.T. prin ascultare qi prin poc[in1[
adevaratl Matei Vamequl s-a transformat cu Darul de trecea el
printr-un sat al Egiptului gi a vazut -o
era fati a Pppii Elinilor' $i
lui Dumnezeu in Evanghelist; Simon, care prin ferneie frumoas6, care dinsa; gi mergind a zis tatirlui
intreita lepidare se prdbuqise de trei oridin treapta vizind-o, s-a rdnit spre
pe ea tie femeie". Iar el raspunzind a zis
apostoliei, a fost reinstalat iaraqi ca pastor al oilor ei: "D6-mi-o
de nu ma voi in;tiin[a mai
cuvintdtoare - al creqtinilor - in dregalgliq lui: "Nu p,rt ia tri-o tlau, meu". $i mergind citre dracul,
apostoleasci, pentru ca impreund cu ceilalli Sfinli intiicle la dumnezeul
"[atd un monah a venit qi
Apostoli sd pistoreascd Biserica lui Dumnezeu' l-a intreabat pe el zicind: sI o dau pe ea lui? a
Gonaciul Saul care ca un lup se repezeain Biserica cere pe fiica
mea. Oare, $i
dracul: "intreaba-l pe el cle se leapadi de
Domnului Hristosprigonind-o gi sfiqiind-o cu scopul raspuns
Dumnezeul lui, de Botez 5i de cinul cdlugdresc"' $i
cle a o risipi s-a transformat - in urma chemiriii sale
intorcinclu-se popa al dracilor citre fratele, i-a zis
- in pastoi al Bisericii qi in mare Apostol al chemlrii
qial'aclucerii neamurilor la credin!a Domntrlui Ftrris- lui: "Te lepezi clb
Dumnezeul tiu, de Botez gi de
ios. Tilharul poclit a intrat mai inaintea Sfinlilor in cinul
cllugdresc"? I'ar el s-a. fagaduit. $i indata a
Rai. Pe Maria Magdalena qi pe alte femei pdcatoase, vizut ca a
ilqit din gura lui ca un porumb Ei s-a inil[at
popa la drac qi i-a spus: "Iati s-a
Pociinla le-a cura[it qi le-a pus in rind cu tecioarele' la cer. Deci s-a dus
Prin lumina Dumnezeieqtilor invi(dturi s-a alungat figarluit".
Atunci i'a zis lui clracul: "Nu-i da lui pe
muiere. cA Dumnezeul lui nu s-a departat
rAutatea qi s-a introdus bunatatea, s-a izgonit robia fiiia ta de
ci inca ii ajuta lui". $i venind iaraqi acel
qi ni s-a dat libertatea sfinta. Ce, ne prinde mirarea de la dinsul,
de acestea, nevenindu-ne uneori par'cd nici a crede?
pop5 spurcat, a zis fratelui: "Nu po1 sa ti-o dau p-e ea.
tau este cu tine qi itri ajuta !ie"' Iar
Nu gtim, noi, oare, caputernic este Dumnezeu ca din fa'Du-n.zeul
vasele necurate, prin foc gi prin apa, sa faca vase fratele s-a
umilit qi a zis intru sine. "Dacd eu ticilosul
curate, care adeseori sa serveascl qi altor vase spre de atitea
bunat[tri invrednicindu-ma de la Dum-
bndtatea lui - m-am lepl9at de
curdlire? Daca noi, oamenii aceqtia mici, care ca nezeu - numaipentru
niqte furnicuge qi viermiqori prea mici, miqcindu-ne Dinsul, de
Bofez qi tle Cinul cllugaresc' iar El inca
imi ajutd mie qi nu S-a depdrtat de la mine, cum nu pentru pf,catele flcute. Deqi adeseori ispita
sint eu dator s-d alerg la dinsul qi sa nadajduiesc la p6catului fdcut,.bate la uqa sufletului nostru, qi o
bunatatea lui cea nemarginitd"? Deci, viindu-gi in for.[eazd, ca sE ndvdleascd inliuntru, dar de vom
sine a iegit in pustie qi mergind la un batrin (Preot lupta cu zel contra acestei ispite, vom ieqi biruitori.
Duhovnic), i-a povestit (mirturisit) lui lucrul. $i i-a zis "Toate le pot tntru Histos cel ce ma tntdreEte" (Fitip.4,
lui bdtr?nul: "$ezi cu mine in peqtera aceasta qi t3),zice Sf. Ap. Pavel. Iar in alta parte, mingiidu-ne :

posteqte trei sdptamini pereche, adicE cite doul zile qi incurajindu-ne, adauga: "...Credincios este Dum-
qi a treia zi dezleaga. $i ma voi ruga lui Dumnezeu nezeu care nu vd va lisa pe voi sI fili ispitili peste
Ei eu pentru tine". $i s-a ostenit batrinul pentru puterile voastre; ci impreund cu ispita, a pregatit gi
fratele gi a rugat pe Dumnezeu, zicind: "MA rog, mijlocul ca sa iepigi din ea, ca sa o puteli rdbdai'. IatA,
Doamne, ddruieqte-mi mie sufletul acesta ti iubigii mei fra1i, - pdcitogi ca gi mine - ca Prea Sfintul
primeqte Pocain(a lui". $i l-a ascultat pe el Dum- Dumnezeu ne ajrita ca sd biruim ispitele care cautf,
nezeu. $i dupa ce s-a implinit o saptimind, a venit sd ne inghitd; rdmine numai sd vrem gi sa ne mintuim
batrinul l-a fratele, qi l-a intrebat pe el zicind: $i noi in acest scop sfint al mintuirii noastre. Ajutorul
"Vazut-ai ce\ra?" Iar ef a zis: "Am vazutporumbelul Dumnezeiesc este o aripfl; cealalta aripa - voii gi tupta
aproape de capul meu". $i poruncindu-i lui iar[qi - pentru a putea zbura la plaiurile ceregti ale fericirii
bitrinul sa fie treaz gi sd se roage s-a dus de ia ei. noastre, tretruie sd ne-o punem noi. Prin Sf. Taina a
Apoi dupa ce s-a ?mplinit gi saptamina a treia, venind Spovedaniei, Dumnezeu - prin Ministrul Siu,
la el batrinul a zis: "Nu cumva ai vazut ceva mai Freotul Duhovnicese - ne iar{i pacatele, cu care
mult?" Iar el a rlspuns: "Am vizut porumbelul ci a ne-am pribugit in adincul iaiiului, cealalta aripa -
venit qi a stat deasupra capului meu qi am intins mina pardsirea picatelor, implinirea canonului qi ion-
sa-l prind iar el a intrat in gura mea". $i auzincl trabalansarea ior prin fapte bune qi inoirea vie[ii -
batrinul a multrumit lui Dumnezeu. $i a zis fratelui: trebuie si ne-cl punem nci pentru a iegi de unde
"Iati a primit Dumnezeu Pocain{a ta; cle acum ia ne-arn prabugit. Vrea Dumnezeu sa ieqim, clar
aminte cle tine." lar el a zis: "Iatf, de aeum voi fi cu trebuie savrem qi r:oi" 0 roata ne-apus-o Dumnezeu.
tine Parinte, qi nu ma voi ..- desparli pina Ia moarte".
"---'r-*^5- r^- la indemina, ceaialt6 trebuie sa ne-o punem noi.
$i a petrecut dupA aceea fratele cu batrinui Se spunea pentru un oarecare Awa Apo!lo de la Schit, ci era
nedesparlit. pdstor de oi. {ji vizind in (arina o f'emeie ca avea in pintece gi
indemnindu-se de cliavolul a zis: "Voiesc sa vid cum sti pruncul
in pintecele ci". $i clespicind-o pe ea, a vizut pruncul. .Si inclati
Cap.55. l.o"i! pe el inima, gi umilindu-se a venit Ia schit gi a povestit
Lu
DupI Spovedanie Pirinlilor ceea ce a fdcut. $i i-a auzit pe din5ii cintincl: ,'Zilele
anilor nogtri intru dinqii Sapteicci cle anii sint; iar ele vor fi in
si ne alimentim mereu eu cugetiri duhovnicegti puteri optzeci de ani. $i ce este mai mult clecit aceqtia oste neali
- qi cu hotirirea de.a ne plzi gi durere". $i a zis lor: "Sint de patruzeci dc ani gi o rugaciunc
din rlsputeri de plcate. n-arn fdcut; 6i acum de voi trai al[i patruzeci de ani, nu voi inccta
a mi ruga lui Dumnezeu 9a sa-mi icrte picatele rncle". Deci
fiind Cilugar, nici un iucru de mini nu f,acea, ci totcleauna se
Pentru a ne putea pazi dupa putinla de a nu mai ruga, zicind: "Arn gregit ca un om iar tu ca un Dumnezeu
pdcltui in viitor, trebuie sa ne ferim de toate curd(egte-rni'! Si i s-a fdcut lui rugdciunea a'ccasta intru
prilejurile picatelor in care am cazut pina la Sf" cugctare ziua gi noaptea. $i era un fralc petrccind cu cl gi l-a
auzid,zicincl; "Suparatu-te-am Doamne, lasd-ml ca sa mi odih-
Spovedanie. Sa ne aducem aminte adeseori cu ncsc pu(in". $ii s-a ficut luiincredin(are, cd i-a iertat Dumnezeu
parere de rau ca prin pdcatele noastre am suparat toate pdcatele lui gi al femeii, iar pentru copil nu s-a incredin[at.
mult pe Prea Bunul Dumnezeu qi sd plingem ca Sf. gi i-a zis lui unul din bdtrini: "gi picatul copilului 1i l-a ieitat
Dumnezeu, dar te lasi in durerc, cd este mai de folos sufletul
Proor. David in'aintea Lui, zicind: "Doamne, teu"
faradelegea mea eu o cunosc qi pacatul meu inaintea Ne aducem aminte cd Dumnezeu vrind sa scape pe
mea este pururea". "Si ne culcim in ruqinea noastra Noe de potop, ii pune o aripa, indemnarea cle a se
gi sa ne invelim cu ocara noastr6, cdci am pacatuti mintui, dar cealaltd aripd vrea sd qi-o puni Noe. "ly'oe
impotriva Domnului Dumnezeului nostru, noi qi - i-azis Dumnezeu - fa-$ o corabie de lemn de gofer, ca
parinJii nogtri, din tinerefea noastrd gi pina in ziua Eu voi pierde lumea cu potop; iar pe tine cu casnicii
de astazi, qi n-am ascultat glasul Domnului Dum- tai te voi pastra tn corahia ce o vei face". Noe a fdcut
nezeului nostru" (Ps. 50; Ierem. 3,24-25). corabia muncind mereu qi ostenindu-se 120 de
Astfel de ne vom insugi indreptarea vielii - cum am ani...cum i-a poruncit Dumnezeu; qi s-a mintuit.
mai fagaduit Ia Sf. Spovedanie cd nu vom mai face Aqijderea vrind sa scape pe dreptul Lot din arderea
iaraqi acele pacate - qi vom urma Sf. Prooroc David, cu foc a Sodomlenilor qi a Gomorenilor, Dumnezeu
Sf. Ap. Petru, Mariei Magdalenei, etc., in adevarata i-a poruncit sd iasd afara din cetatea pdcdtoasd, cu
Pocain[d, ne vom indrepta, gi vom fi primigi iaraqi ca togi ai casei sale. Lot a ieqit cum i-a poruncit Dum-
fii ai lui Dumnezeu. Cum apa izvorind curge din nezeu gi aqa s-a mintuit cu cele doua fiice ale sale.
intor, tot aga trebuie si izvorasca Ei sa curga qi Daca Noe qi Lot n-ar fi ginut s.r*i de porunca lui
hotarirea indreptarii din parerea de riu a noastra Dumnezeu s-ar fi mintuit? Nu. Noe, de n-ar fi facut
corabia s-ar fi pierdut cu casnicii sii; iar dreptul Lot
0
dinsodorna gi Gomora ar fi ars de acelea sa te tntistezi. Cauta sd nu uisi ctndva -
@toas6. Iat6, tot aqa, dragii mei, se mdcar tnauntru tn chilia gn casa) ta fiind, macar afara
ffimpl6 gi cu noi, cind Dumnezeu ne pune la undeva - pomenirea ucestoru, ca mricar pin acestect
indemina mijloacele de mintuire, iar hoi nu ne os- sa scapi de ginduile cele spurcate gi vdtdmato(rre".
tenim a ne indrepta viala. Zis.a iaragi: "Lasci prietesuguile celor mulgi gi rai),
Cind un ciine ne-a mu$cat de picior, oare in viitor ca sci nu se supere mintea ta, Si sa se tulhure chipul
nu ne grijim a ne feri de ciini, ori a ne agonisi cele liniStiii".
ce ne trebuiesc pentru a ne apara de ei? Cind am Zis-a iaraqi: "Mare lucru este cu adevarat a se ruga
patimit vre-un rau de la vre-un om necredincios, cineva fara rasptndire (tn)iniSte, tn singurdtate), dar
oare in viitor nu ne pazim mai bine ca sa nu mai mai mare este Si a ctntafara rcisptndire (numai pentru
palim aga, prin ferirea de a ne intovdriqi cu el sau Dumnezeu)".
prin alte mijloace pe care le credem cd sint bune Zis-a iardqi: "Adu-gi aminte totdeauna de ieSirea ta,
pentru acest scop? Cind am aflat ca este vre-o Si nu uita Judecatu cea veSnica, Si nu va fi greSeala tn
materie care murddregte hainele aqrlncit nu se mai suJletul tau" lDin "Pateric", pg.77,l-4).
pot scoate petele din ele cu nici un mijkrc, nu-i aqa
ci ne ferim cu cea mai mare bagare de seama ca sa Cap.56, a.
nu ne pltam hainele de ea? Cind gtim ci garpele e Cind lasi in pace diavolul pe creqtini
veninos, ai;a-i ca indata ce-l vedem ne trezim qi ne
punem in pozigia de aparare qi ne pazim de el, ori de Ei cind se luptl asupra lor?
putem il qi omorim? Cind qtim ca focul arde nu-i aga
Povestit-a unuldin Paringi, cici un Cdlugdr iubitor
cd ne pazim si nu ne ardem?
de osteneali, lua aminte cle sine, dar s-a intimplat cl
Ei bine, dragii mei, daca astfel ne ferim de ceva ce
el s-a Ienevit pugin. $i cind se lenevea. prihanindu-se
.poate primejdui viala paminteascd qi ucide trupul;
pe sine, a zis: "Suflete, pina cind te leneveqti de
cu cit mai mult sintem datori a ne feri din rasputeri
mintuirea ta qi nu te temi de'Judecata lui Dum-
de ceea ce primejduieqte viala duhovniceasca qi
nezeu? Vezi, nu cumva sa fii apucat ?n aceasta qi sl
ucide sufletul? Cici qtim doar. ca sufletul este mai
te dai muncilor celor veqnice"! Acestea zicind intru
mare decit trupul. S[ ne punem inaintea ochilor
sine, fdcindu-qi el pravila, au venit dracii qi il tul-
sufleteqti, pururea, mult graitoarele qi foktsitoarele
burau pe el. Iar el a zis catre dingii: "Pina cind mi
cle suflet cuvinte ale M?ntuitorirlui care ne zice: "Ce
necajili pe mine? Nu vi siturali cu lenevirea vremii
va folosi omul de va dohindi lumea toata giva pierde
celei trecute?" - Zis-a lui dracii: "Cind erai intru
sufletul sau? Sau ce va tJa onrui schimb pentru
lenevire nici noi nu aveau grija de tine. lar dupd ce
sufletul s5u".
te-ai sculat asupra noastrd qi noi ne-am sculat asupra
Zise Awa Evagrie: "Ctnd Sezi in chilie (tn cnsa)
ta". Acestea auzind fratele, (Parintele) se ?nclemna pe
stringe-{i gindul tau, adu-Si aminte de ziuamo4ii, vezi
sine la lucrul lui Dumnezeu qi sporea cu Darul lui
atunci muirea trupului, pune tn minte nevoia; ia
Hristos (Din "Patcric", cap. XXII, dcsprc rugaciunc).
osteneala, deJ'aima desertaciunea lumii, ca sa pb{i
totdeauna .'ri petreci in dragosteu linistii Si .sa nu Cap.57.
slabeSti. Actu-Ei aminte Ei de uSr:zctreu core e.Ete uutnt Folosul Spovedaniei celei adev*rate.
tn iad; gindeSte-te cttm sfnt ucolo sufletele, in care
cwnplita ldcere, tn cure amar suspin, Si itt cit tle mare "Apropia{i-t,ci de Dumnezeu - nc griicgte Durnczeiassa
Si tnfiorare Si ctSteptare. Socoteste chirutirea ceu
Scripturi - "Acestea zice Domnul Atotgiitorul:
fica
netncetcttr), lacima cea sutleteuscu Si fara de sfirSit. Ci "lntorce{i-va la Mine Si Ma wti tntoarce ccitre voi".
Si de ziua tnvierii afut-{i arninte, Si de starea fnaintect
Prin aceste qi alte cuvinte pline de mingiiere, Prea
lui Dumnezeu. GtndeSte-te la judecata ceutnficoSatci Sfintul Dumnezeu ne cheami sa ne apropiem qi si
Si grrsaznica."Pune tn mijloc cele ce se pastreazu
ne intoarcem de la slugarirea satanei, la El qi ne I

pucatoSilor, ruSinea cea tnuintea lui Dumnezeu Si a fag[duieqte ci qi El se va intoarce Ia noi. Cuvintul
Ingerilor Si a Arhanghelilor qi a tuturutr rxtntenilor, Domnului este adevir qi de-l vom ascuita, cu 1
ntuncile, focul cel veSnic, focul cel neadormit, tartarul, adevarat ne vom cura[i de pacatele noastre;i ne vom i
intunericul, scrtsnireu dingilor, ficile Si petlepsele. sfingi. Fierul scos din foc, cu c?t qacle mai mult i
'lr
PLtne tncd la mijktc Si bunata{ile cele ce se pastreazd departe de foc, cu atit mai mult ?qi pierde lumina
.ril
drepEilor, tndrazneall cee tnaintea lui Dumnezeu focului qi puterea arzitoare; iar cind se baga iaraqi
Tatal, Si a Hristosului lui, a ingeiktr gi a Arhan- in foc capita din nou insu5irile focului: lumina gi
ghelilor, Ei a toata mulsimeu Sfingilor, Impcira{ia fierhingeala. Tot aqa qi noi p[ciitoqii. indati ce ne
Cerurilor Si darurile ei, bucuricr Si desJ'atareu ei. deplrtam cle Dumnezeu prin pdcate, ne pierdem
Pomenirea acestora amtndurrtra aclu-o la tine. $i lumina qi fierbinleala. clesavirqitoare. sfingitoare,
pentru judecata pacatoSilor kicrinteazd, plingi, capltat[ in baia Sf. Botez, in Mir-Ungere qi in flfl
temtndu-te ca nu cunNa Si tu scr"fii tntru acelea; Iar Cuminecarea cu Sf. Trup qi Singe al Domnului. Iar ,ttii

pentru cele ce se pdsteaza drep(iktr, bucttrd-te Si te daci, cu adevarata hotirire de indreptare qi punere
veseleSte. $i pe acestea te slryuieste sd le ckthtntlesti, iur in slujba Domnului ne bagim ?n Dumnezeiescul foc

,liil
7
!

al Spovedaniei, gi tmplinim canonul impartaqindu. principale ale ei, in focul cel cura[itor, luminator qi
ne apoi cu Sf. Taine, iardq capdta in noi proprietatea sfingitor al Dumnezeirii, vom cdpdta qi noi curllire
focului sfinlitor: lumina credinqei qi fierbinleala de negreala pacatelor, fierbinleala focului Duhului
dragostei infldcarate, cu care clin nou ne putem pune Sfint qi lumina D[mnezeirii, care ne face si
cu rivna in slujba Domnului. Hainele murclare, prin stralucim ca soarele intru impara[iaJatalui lor" (Mt.
spilare se curdla. Cimara friguroasa, cu foc se 13, 43). Acestea auzindu-le qi cunoscindu-te "Sd ne
incdlzegte; atmosfera intunecoasi gigeroasd a iernii, apropiem dar cu indrazneala la Scaunul DaruluiLui
cind pamintul se apropie - in rapida sa invirtire, - de ca sf, luim mila qi si aflam Har spre ajutor la buni
soare, prin razele luminoase qi prin cildura acestuia vreme" (Evr.4, 16)
se lumineazi gi se incalzegte, hrinind qi Cap.57.a.
imbunlta(ind prin binefacerile ei viaga plantelor, Mirturisirea adevirului ne scapi de primejdii
vie(uitorarelor gi a oamenilclr. Prin ajutorul
electricitatrii ne miqcam cu o iu[eala uimitoare (cu Ei zideEte gi pe aproapele"
tramvaie, etc.;), ne inlelegem in cuvint cle la foarte
mari"depdrtari. Astfel, prin mijlocul a trei lucruri Un mare blrbat creqtin ne istoriseqte ca clin mica
care mirturisesc pe pamint: 1) focul, care cla lui copilarie a fost instruit de mama sa - o cre$tina
buna - a marturisi adevirul.
calclura, lumina qi electricitatea; 2) apa, care spald,
Odatd, cind se ficuse mai miriqor, vdzind cd mulgi
cura[d qi alimenteirzd;3) singele, care alimenteaza
via(a, migcarea qi puterea vie{uitoarelor, avem cre$tini alearga cu dragoste pe la locurile Sfinte, a
mullimea binefacerilor lui Dumnezeu. Precum in rugat pe mama lui sa-i dea voie sa se ducd qi el acolo.
"Mama mea - povcsregte el - nu md lasa, dar vaz?nd c[
acestea trei se oglindeqte lucrarea lui Dumnezeu -
nu md poate indupleca a rdmine, a luat dintr-o lada
Cel Slavit in trei fe(e: Tatal, Fiul qi Duhul Sfint, - tot i
astfel gi in Taina Pociin(ei aclevarate, avem trei din casi optzeci de monede de aur qi mi-a zis: " -
lucruri care ne dau iaraqivia(a sufleteasci qiinnoiesc Dragul mamei copilag, tu qtii bine cd au rdmas de la
chipul lui Dumnezeu in noi. Acestea sint: 1) Pirerea
tatal tdu optzeci de galbeni. Dar pentru cd tu mai ai
un frate, numaijumitate din aceasta sumi este par-
de rau pentru pdcatele facute, cu hotarirea cle a ne
feri cu toate puterile chiar gi cle greqeli, cle acum tea ta de avere". M-a pus de i-am fagXduit inaintea
inainte; 2) Spovedania tuturor pacatelor inaintea lui Sf. {coane a Mintuiturului Iisus Hristos qi a Maicii
Dumnezeu in fa[a - ministrului Sau imputernicit a Domnului cind mi i-a dat, cd niciodata cit voi trai si
ierta plczrtele - a Preotului Duhovnic, cu duh r.rmilit,
nu mint. Dupa aceea m-a sirutat gi mi-a zis: -
"Pleaca, fiul meu, sinatos. Te incredinfez Dum-
inima infrinta qi zdrobita, qi 3) implinirea canonului
nezeului nostru celui slavit in Sf. Treime:Tatai, Fiul
dat de Preot - de va fi cu putinti dupi Sf. Pravil[ -
qi DuhulSffnt, qiRugiciunilor Maicii Domnului. Se
cu toat5 dragostea noastrl qi a face clin destul, de a
poate intirnpla sa nu ne mai 'iedem in lumea aceasta
pdrasi p"Scatele, cle a ne innoi viala clupa Omul Cel
pina in ziua Judecilii, la a doua venire, cind Univer-
nou, Domnul lisus Hristos qi de a face roadele vreci-
nice de Pocainli. pentru a avea cu ce ne aratlr salulJuclecator Domnrll Iisus Hristos va judeca viigi-
inaintea lui Dumnezeu in ziua JuclecAtii. qi a le pune
morlii. Mergi inainte cu ajutrlrul lui Dumnezen".
in cumplna dreptagii pentru contra-balansarea Am prlrnit la drum cu bine, qi am ajuns aBroape de
picatelor facute cu care am miniat bunatatea lui hotarele larii: aici caravana noasti[ a fost
Dumnezeu. Astfel se vede oglindindu-se lucrarea
intimpinata de qase bandigi cdlAri. Aceia ?ncepuri
indata a ne dezbraca de tot ce era asupra noastri.
Prea Sf. Treimi in fiecare clin noi oamenii, in sufletul
fiecdrui pacatos intors la Dumnezeu. Noi ne-am Unul din handili s-a nipustit asupra mea qi m-a
innegrit sufletele prin felurite pacate - poate chiar intrebat: - "Tu, baiete, ce ai asupra ta?" - "Patruzeci
monedg de aur?" - i-am rispuns eu - care sint cusute
asemenea diavolilor pe care i-am slujit - (toan ti,44),
facindu-ne prieteni lumii qi vrljmaqi lui Dumnezeu
in tivul camlqii mele". Banditul'se strimba la mine
crezind ca-l iau in ris. Tot aqa m-au intrebat qi ceilalli
plini de desfrinare sufleteasca (tac. 4, 4I clar prin
aceastd aclevarati PocIin!a, in care lucreaza cele trei
handili carora le-am clat acelaqi rispuns. Pe cind
puteri mari, ne spalam, ne infierbintim (Apc.3, t-5-1ti) handilii igi implrgeau prada, m-a chemat geful lor
sus pe o movilS unde stiteau. Ajungind in mijlocul
gi ne luminam, inflacarindu-ne, imputernicindu-ne
lor m-a intrebat: "Dar tu, copile; ce ai asupra-ti"? -
5i sfinginclu-ne cu Darul lui Dumnezeu. Aceasta aqa
Am marturisit adevarul maiinainte la cigiva tovaraqi
de minunat se lucreaza, incit schimbindu-ne cu
adevarat dupa Omul Cel nou, Domnul Iisus Hristos,
ai d-voastra, cI am patruzeci de monede de aur,
cusute la tivulcamaqii mele, " i-am raspuns eu. $eful
sufletelq noastre strllucesc ca soarele in impiri(ia
luiDumnezeu. Precum fierul negru qi rece bagindu- handei a poruncit indata sa-mi descoasa tivul
se qi stind ?n foc primeqte de la el cura[ire, fier-
cam[qii, unde au gdsit, dupd cum mirturisisem eu,
bin{ealI gi lumina, tot astfel gi noi cregtinii cele patruzeci de monede de aur. "Cum, - imi zise
uimit gefll bandei - cum te-ai hotarit sa marturiseqti
clreptcreclincioqi, innegri.gi cle rugina patimilor qi a
plcatelor gi racigi de gerul slabirii credinlei cle ne atit de ugor adevarul ci ai acegti bani, cind ei erau
voni baga prin adevzlrzrta PocIin[a, cu cele trei pirgi aga cle bine plstragi?" - "Nu vreau si am[gesc pe
mama - i-am rispuns eu - careia i-am flgaduit
tnaintea Domnului ca nu voi mingi niciodati in viala
"Fiul omului! - graieqte Dumnezeu Proorocului
mea". - "Tu miculule baietraq, tocmai tu ai atita Iezechil
- daca cel paiatos se' va intoarce de la
pe care le-a facut qi vapazi toate porun-
UarLa6", atita cuiaj, qi atita hotdrire sfinti a-[i pacatele sale
qi va'face dreptate qi .- 11, cu via[a va trdi
implini datoria cdtre mama ta? Atunci cum pot eu iit" tr,t.t-e-
qi nu va mlri. Toate necirepta[ile cite a fdcut, nu se
sa mai fiu flrd sim[ire cdtre Dumnezeu la virsta
mea?!!! Da-mi minala, nevinovat copil, ca s6md
jur uo, po-"ni; ci intru dreptatea sa pe care o a facutva
pe ea, caindu-m6". Acestea zicindu-le mi-a luat mina fi
viu" (Iez. 18, 2t-22). $i iaraqi: "De voi zice Eu celui
Cu moarte vei mui Si dac.d -el se va tntcsarce
dreapta in dreapta lui ,qi a fdcut un^legdmint sfint pdcdtos:
'ie la pacatul sau va da
inaintea lui Dumnezeu cd in viitor.iqi va indrepta Si face drept Si dreptate, daca
z.alogul, intoarce ce a rcipit, de umbla tn
viaga dupa voia iui Dumnezeu. Ceilalli bandili - tnapoi
dau via[a ca sti nu mai savtrSeasca
tovaraqi ii tui - vdzindacestea au rdmas inmarmurili' tnva{atuileZare
nelegiuire, cu via{a va fiviu Si nu va mui' Toate
- "Ne-ai fost qef de banditism, - au zis ei dupa c9 s.-lu nici o
Lui pe care le-a savtrSit nu se vor pomeru'
dezmeticit, iatt" geful lor - tot tu sd ne conduci gi de pacatele
'Pentru
cd alacut ce este hun Ei placut Mie, tn acestea
azi inainte pe cuiea virtulilor creqtine$ti, in restul
vielii noastre". va viu" itez. 13, 15-16). Acestea' gi altele multe
fi graieqte Prea Sfintul Dum-
To[i bandilii au dat indata inapoi, dup6.porunca asemenea acestora, ne
Scripturd a V' Testament'
capitanului lor, tot ce au luat de la tovardqii mei de nezeu, in Dumnezeiasca
drum qi au jurat c[in1a Pe mina mea. - ln Noul T. deasemenea gi mai bine pronunlata ni
iertarii pacatelor' Slabanogul
Caulali adevlrul gi ferili-vi din rasputeri de se aratd ciqtigarea gi lasalprinacoperiqul casei -
adus de patiu oameni
minciuna! "Puternic dar nedrept este vinul; puternic
pe.care l-au spart in acest scop - inalntea
dar nedrept este impAratul;puternice dar nedrepte Mirrtuito.rlui - pentru credinta lor - s-a invrednicit
sint femeile; puternici dar nedrepgi sint togi fii a auzi: "fndrazneSte, fiule, iarta-{i-se [ie pacatele
oamenilor qi neclrepte sint toate lucrurile lor cele ce tale..." (Mt. 9, 1-7). $i ca dovadd vie cd i s-au iertat
sint ca acastea, gi nu este intru ele adevar qi tn pdcatele (care era pii"in, boalei lui), slhblnogul a fost
nedreptatea lor pier' AdevArul rimine qi este tare in uin,l..rt; qi-a luat patol siu 5i s-a dus la'casa sa, ?n
i'slorea p, Dumnezeu, Cel ce a dat
veac, traiegte $i biruieqte in veacul veacului" (3 mirarea iu*ii .ur*
a putere ca aceasto oamenilor" 1Mt' 9,8;;Mc'
2,1-12;Lc'
Ezdra3;4,3i-29).
Cap.Sg. 5,17-27).
Ce cigtigim Prin Fociin[i? Maria Magclalena, care a fdcut Poca-in(5 adevarati
plingind pr:osternata la picioarele Mintuitorului'
Prin Sf. Taini a Pocaingei f5cutA qi sdvirgitd dupi spatlnau-l picioarele cu lacrimile ei fierbinli'
porunciie Sf. Biserici Ortodoxe, noi ciqtigdm ier- giergindu-I-fe cu pdrul capului qi sarutindu-le, a
iurit, "Iart5-[i-se qie pEcatele tale...Credin(a ta te-a
tarea tuturor Pacatelor.
Prea Sfintuf Du*.t"r"u insuqi ne-a fdgdduit ca de
mintuit, mergi in pace"(Lc. 7, 37 -50).
vom face o astfel de Pocdin{a ne va ierta p6catele' SlabanogutU ad la lacul Vitezda, care suferise- 38
"Dacd poporul Meu - rdspunde Dumnezeu ia de ani in 6'oala sa, pina ce a fost vindecat, afltndu-l
rugaciunei lui Solomon - peste care este chemat Mintuitorui in Biiericd, i-a zis: "Iati te-ai f6cut
sdnatos (1i-am cur6!it pdcatele, pentrti care 1i-a venit
ntimele Meu, se va smeri, se va ruga 5i va c[uta fafa
aceastA iiaUiciunel de acum sa nti mai pdcatuieqti,
Mea, qi daca se va abate rle la caile lui cele rele,
ca sd nu-1i fie lie ceva rnai rdu" (Ioan 5, 1-14)'
miloitiv ii voi fi; ?l voi auzi din ceruri; ii voi ierta
pdcatul gi voi tdmadui lara" (2 Paral' 7, 74)' De Pregatind pe Sflngii sai Apr:stoii, ca sE meargh ?n
ur"*"r"u, prin Isaia Proorocul ne zice iariqi: toatilumea pentiu a o baga in Stautrul-Sf,u;
"Sp6laIi-vd, curdlili-v6, scoate(i rlutalile - Mintuitorul ii imputerniceqte cu acest Dar Dum-
nezeiesc, zicind: "$i tqi voi da - in viitor - tie - ceat*
uiclesusurile - din inlmile voastre, dinaintea ochilnr
Mei. l"nvalagi-ve a face bine, rautali dreptatea, apostolica care Ma vei mirturisi pe."M^ine rpYtrq
fundamentaia a tsisericii N4ele - Cheiie innpiragter
ajutagi p" i"i naplstuit, faceli dreptate saracului gi
opatuEi'at"ptul vaduvei. $i veni[i sa ne intrebam - Ceruriior, qi orice vei lega pe p6rnint, va fi legat qi in
zice Domnul - qi de vor fi pacatele voastre ca ceruri, qi oiice vei dezlega pe parnint va fi deziegai
qi ?n ceiuri". Iar mai pe urm6, dupa Schimbarea Sa
mohoriciun"a, ca zapada le voi albi. $i de veli vrea
ia Faga, vorbind catreintreaga ceata apostolic[,zice:
qi m5 veli asculta, bunita[ile,p[mintului le ve(i
mincat'. Mai <teparte Sf. proor. Isaia, istorisind cum
"Amin graiesc vou6: - nu la 1' 2 sau 3; ci tuturor celor
12 apos"toli . oricite ve(i lega pe pamint,vor fi tqglt^'
a fost impartaqii de un Serafim cu un cdrbune aprins
qi in cer qi oricitc veli ctezlega pe pdmint vor fi dezlegate in
qi
- care inchipJia Sf. Cuminecaturd a creqtinilor cu
ier" (Mt. tO, tg; tS, 18; Deci pdcatele iloastrc trebuie sa fie mai
Prea Sfintul Trup qi Singe al Domnului Iisus Hristos
pe pamint, in Taina Sf' Mdrturisiri, ca sd fie
- spune ci Dumnerei i-a zis: "Iatd, s-a atins de intii clezlegate aici gi in ceruri).
buzele tale, gi va gterge f[radelegile tale qi de apoi dezlegatc
pacatele tale ie va curagi" (Is. 6, 1-7; Comp ' 2'1, 9; Dupa invierea Sa, acum cind c5lcase cu moartea
33,24;40,2).
pe mbarte qi primise puterea de a ne dezlega de
I
pacate pe toti oamenii, d6 aceast6 putere infricoqatd, p_entru
a putea
tuturor Sfin$lor Sdi Apostoli (Ei prin ei gi urmasitor lor, Cerurilor. Dupa
fi partagi cu Sfinlii in lmparalia
ce fiul risipitor qi-a maituriiit
Episcopi gi Preo(i), zicind: pdcatul risipirii averii pirintegti, zicind: ',Tatd am
"Datu-Mi-sa _toata putereatn cer Si pe greSti la cer Si tnqintea ta Si rut mai stnt vrednic a ma
pdmtnt...Precum M-a timis p€ Mine Tatal Si'Eu-va rlumi fiul tdu", tatdl milostiv, a zis cdtre slugile sale:
trymi,t pe y2i. agestea zictnd a suflat asupm lor Si a
{i
z.is: LuaEi Duh Sfrnl. Caroravegi iirta prtcatele, ,, ,o,
"Aduce-{i kaina cea dintti Ei-l tmbracagi pe il,.

ierta lor; Si carora le ve6i Eine ior giiute,, (lr,ri. zs, rs; . Prin Pocdin[a gi Spovedanie adeviiai5, ne facem
fi
Ioan.20, 21 z3). In puterea acestui Dar Dumnezeiesc,
iardqi pirtagi ai nemirginitei iubiri a.lui Dumnezeu
care se varsa din nou cu imbelqugare asupra noastri:
TiryStrii Sdi- Preolii Duhovniceqti - imputernicigiai " Da{i inel - simbolul nemdrginitei iubiri pirinte gti - tn mtna
Iui Dumne reu,ie dezleagdqi ne iarta pAcatele, atln_
l1ti",le asemenea prin aceasta Sfint[ Taina ni se dd
ci cind vad ca noi din toate puterile ne straduim a iardqi puterea
asupra spiritelor viclene, care din
face_P_oc5inla cu Spovedanie adevdrata, dupl drep_
intuneric ne ataci cu sigelile inveninate ale
tarul Sfintei Biserici ortodoxe (Gal. 6, t6), .oud. pdcatelor mari
vrednice de Poc5intA; iar cei ce nu vor sd facf, picioarele
$i gi mici. ,,Da{i tncal{aminte tn
lu.i", adicaputerea de acalca peste qerpi qi
Pocain(5 gi Spovedanie dupa Dreptarul acesta Dum_ peste
scorpii - pdcare inveninare mari qi ucigaie _ .u prtirrli
nezeiesc - al Ortodoxiei - r6min nedezlegali, de a nu ne
vatama.
.incdrcagi cu plcatele lor pini la a lor indreptare"sau Prin aceasta Sf. Taina cigtigam partdgia cu Sfinlii
pedepsire.
la"ospdful ceresc: "gi adictnd viEelut iel hranit,"il
Sf. Ioan Ev. scrie Bisericii Apostolice: "De vom tnjunghiagi
mdrturisi pacatele noastre - lui Dumnezeu, inaintea ac_esta, Si mtnctnd sd ne ,erilim, ca fiul Meu
mort - pdcdtos - era gi a tnviat, pierdut era s_a
imputernicitului Sau preot Duhovrric _ Credincios aflaf'(Lc. 15, 23-24). Si
De.asemenea ciqtigdm sfinienia
este gi drept ca sa ne ierte noua pdcatele qi sa ne pnn
care ne pregatim a sluji lui Dumnezeu.
curd{easca pe noi de toata nedreptatea;. Apoi "...Pdinte
Sfinte, ...sfin{eEte-i pb ei tntru adevdrul
adaugd a zice.iaraqi: "Fiii mei, aceasti sciu voua) ca Tau... (Ioan
" 17,t1-17). "...in casa mare nu sint numai
sa nu pdcdtui{i. Si dacd cineva va pacatui mtnglietor
vase de qi d.e argint, ci gi de lemn gi de lut qi unele
avem cdtre- Tatal pe Iisus Hristos Cel drept. Aceia este - lyr
creqtinii cu via{d sfinta - sint spre Cinst"; iar altele
cura{ire de pacatele noastre, Si nu iumai de ale - cregtinii
murdarili de tina pdcatelor - spre necinste.
noastre; ci Ei de ale a toata lltmea,,. Deci de se va curd(i cineva pe sine dintru aceasta _
Iertarea.pAcatelor prin preoIii Bisericii necuri(ie a pdcatelor prin pocainld
^
imputernicili cu Darui lui Dumnezeu, ne_o adevarata - va fi vas de cinste, cinstit gi Spovedanie
adeveregte qi Sf. Ap. Iacob, zicind: ,,Este cine:va bol_ treabd $ de.buna
Stapinului, spre tot lucrul bun g6t"it" (2Tim.2,
nav tntre voi? Sa cheme preo(ii Biseicii sd se roage 1e-21).
Si
p e ylnu.di nsul... E i c u. rugac i un e a c re di nEe i v
a mtn t u i i e u...Vas
ales imi este Mie acesta, ca sdpoarte numele
ce_l bolnav Si tl va idica pe dinsul Domnul ji
S; ae v,i Meu tnaintea neamurilor...', (F. Ap.-0, to_ts;. prin
flicut pacate i se vor ierta \ui...,, (tacobs, 14-15). Sfintrenia aceasta, ciqtigati cu ajutorul Spovadaniei
Aceasta ne-o adevereqte de asemeni Sf. Ap. pavel, adevdrate,
cei credincioqi sint aleqi pentru mintuire.
zicind: "$i David vorbeSte despre feicirei omulu'i '...Iegi lq
cdruia Dumnezeu ti socoteSte dreptatea
(g mine, cd om pacetos itit Doamne,,, _ s_a
fara fapti; spovedit Simon Petru impieuni cu rovara$ii sai,
Feici6i cdrora s-au iertat fdradeligile iarom i_au dupd care
Si
acoperit pacatele. Feicil barbatil caruia nu_i va teme,
a auzit pe Mintuitorul zicin d; ,,..-.Nu te
de acum vei vtna oameni', (Lq.5,3-10). ,'... Venigi l

socoti Domnul pdcatul" (Rom. 4, 6_8), gi intru Iisus dupa Mine


va voi face pe voi vtnatoi d, oo*rni,'
1

avem rascumpararea, prin Singele Lui iertarea (Mr. 4, 18-19; Si


l

10,5-16; Mc. t,16_77;2,1.4;loan1,37_43). Dupa


p[catelor"."Cd mai toate pin stnge se cura{esc dupa lepddarea
intreita gi intreita ,cadere din ireapta
le.S9 S!fara de vdrsare de itnge nu"se
face irr.torr. i.So Apostoliei - din care cdzuse - prin cuvintele: ,,Simoie a
Si Hristos odatafiind jertfit ia sa idice pacatele mil- lui.l9na,.Ma iubeSti
mai mult dectt aceStia?... pa4te
tora" (Bvr.9,22,28; comp. Ioan l, 29-36; 66,32_5g; Mt. 26, mieluSeii
M ei...oile M ele...urmeazd M ie,,.
26-28; Lc. 22, 77-20; 1 Cor. tl 23-32). Dovadi vie
de
iertarea pdcatelor, care ni se daruiegte noua, celoi pieptu!, .Vamequl cdre necutezind a-qi ridica ochii la cer, gi
spovedindu-gi picatele sale:,,Dumnezeuie
ce ne intoarcem Ia Dumnezeu prin aclevdrata milostiv mie paccitosului,,,
s-a invrednicit de o mai
Pocain{a, prin Taina Sf. Spovedanii, o uu.* in mare Jii
sfingenie, de cit fariseul - cel cu fapte bune _ dupl
primirea fiului risipitor de iatre tatil sau, a clrui cum ne-a
spus Domnul Hristos: ,,7icyoud.cd s_a pogorit
3vu!ie agonisiti cu sudoare o risipise in dezmierdari. accsta - vamegul cerpdciros - mai indreptat la cosct
"$i scultndu-se a venit la tatal sdu. Iar tnca departe acele..." sa iectt
- fariseul'trufaq care gi-a laudat in
fiind, la vdzut pe dtnsul tatal Si i s-aJ'acut mila _ adica Spovedania sa toate faptele bune ciie a avut (Lc.
18,
l-aie*at - Si alergtncl a cazut pe grumaiii lui l-a sarutat
Si 10-14). Tot astfel qi bogatul Zacheu, mai marele
pe el" (Lc. 15,20).
vameqilor. invrednicindu-se a primi pe Domnul
,.Prin Poc[inli qi Spoveclanie adevirata, cigtigim Hristos in casa sa, dupi ce a facuf .adevarata
din nou haina luminatd de Ia Sf. Boteza sufletilui, Spovedanie, a hotdrit a-qi implini gi
canonul voit de
10

59 vom ardta, cE degi picatele ni se iartl


prin
Dumnezeu :"...Iatd jumalate din avu(iamea Doamne in aceasti Sf'
; dr" sdracilor, Si de am ndpastuit peauzi cineva o daa inaeoUnirea datoriiloice ni-se impun
parnint' unele
tipit it"; de aceea s-a inwednicit a din gura i;#J;;gi tiebuie sd suferlm aici pe
lor
p"rt* ele, ca sa ne curdlim de lepra
Mi"t"itorului hotarirea iertlrii picatelor lui qi ""0"r." "O"iirii",'Oe aici de pe pamint, pentru a putea intra
iiOi."r"u qi aq"r;"a lui intre ?iii lmpardgiei: in imparalia lui Dumnezeu.
"..Astdzi s'ilacut mtntuirea casei acesteia, pen-tru ca. "'';C;i;"-;a
Cd avenitliul 0mului rdbda ptna tn sfirgit acela se va mtntui"
iiiiit" n" it lri Auroam este.
pierdut" 1Lc' 19' 1-10;' lrrai io, 22; 24, 23).. D; v om rab da
tmpreund' cu El, v om
-ia caute"Ei sdmtntuiascd pe celales qi deosebit dintre Sitmpara4i tmPreuna cu El"'
ni" Sf. Mirturisire omul e
..1rorti1i spre pierzare veqnicd gi rinduit intre fiii lui
CaP.58, a.
Dumneieu. Aleasti alegere, o adevereqte Sf' Ap'
Pavel scriind cregtinilor din Tesalonic acestea: .SPovedania falsi
"....Datoi sintem pirurea a mulEumi lui Dumnezeu ingreuiazl sufletul omului picitos'
pe.voi
,i"it*voi,.fraEiloi iubigi de Domnul cdciva ales
'Ouirrrri din tnceput spre mtntui''e tntru sfingire.a Un om pic6tos din popor simlindu--se apdsat d-e o
"Prln
Duhului Eitntru credin{a adeudrului" (zTes' 2' 13)' d;;&a ce ii chinuia sufletul, dupa ce s-a hotdrit
Iisus Hristos, avem amindoi - omul cel vechi cu cel
I-qi .ait"tisi plcatele, s-a dus la un Preot iscusit si
,"r, creqtinii picdtoSi prin Pocainla gi
,"=ip""LJ"ui.a. aiungild, a cerut binecuvintarea
gi
"0i.6 adev-f,rat6 cur6$ndu-se qi sfinlindu--se se a rii: "Cinstite PaiintJt pe un timp indelungat simt
Spovedanie
,'n.r. cei Sfinli qi cu Sfintul sfinlilor Domnul Iisus o pouuta destul de grea ce imi apasa sufletul incit
*
fi;irt"* apropieria intr-un Duh - Sfint - catre Tat6l' ;-; pu." sufleieasca, nici gust de lucru-qi nici
Pentru aciea'dar de acum nu mai sinteli striini !i ;.fta "i.i O" -in.ute, iar noaptea.nu m1no.t odihni de
,"*"*i.i; ci impreuni cet6leni cu Sfinlii Ai ge gtnauri rele care ma mustrd gi visuri urite care md
ui tri Dumnezeu - Ziditi fiind pe temelia infioara incit simt cf, ma sfirqesc din viala v6zind cu
Xp"ttltit"r gi a^Proorocilor, fiind piatra cea din o.trii*"i. Dupd cit mi-au povestit q^i al1li, asta ar fi
"o.our"
capul unghiuiui, insuqi lisus H^ristos, intru care toatd ,lutu ra.uteloi mele pe care le-am fdcut"'
Liiir"u a"lcatuindu-se cregte intru loca$ sfil!.intru ''Pil;l-;scultindu-i l-a sfrtuit cu blindele ca sd-qi
po*ttut. intru Care qi voi tmp'eund va zidigi spre -t*,a mdrturiseascd toate pacatele pe care le-a ff,cut
cu
locas al lui Dumnezeu tntru Duhul"
(Efs' 2, l8'z:)' pa..rea de rau, cu hotarirea de a nu mai
Ai"*"n"u arati qi Sf. Ap. Petru zicind: "Petru' qi de al$i implini canonul dat fdcind
;;AJi;;iitor
ai
aiitiiitlui lisus lirittot, nemernicilor celor aleEi ioade vrednice de Poc6in!6.
- -iacatosul
itriiiiii Pontului, Galatiei, Capado.chiei, Asiei 5i inmuiat de sfaturile pline de in[elep-
Biiniei. Dupd' ceamaitnainte cunoStin{d alui Dum-.
.iun. qi blinde(e Duhovniceascd ale Preotului' s-a
nezeu Tarai, intru sfingirea Duhului spre ascultarea Si urun.ut la picioarele lui gi a inceput a mdrturisi
tt*pirri S{ngeiui lui iisus Hristos; dar sa fie voua si pa.ut"t" facute. intre alte pdcate gl qui mdrturisegte
' paiea sd se tnmulEeascd" (1 Petru l,l-2).' ii.ind, "Cinstite pirinte, am mai pacituit"' cd am
Curalindu-ns prin Poc5inlA gi Spovedanie iurut o funie.".! Pieotul l-a sfituit sd o ct+mpere gi sI
adevaraiA, ne imputernicim de sus - prin rugdciunea o dea inapoi pagubaqului dac6. trdiegte, iar daca
a
Preotului Duhovnic - pentru a umbla in Sfin[enie' murit, saue daparte intr-o localitate unde nu qtie' sA
" $i acum vd incredin{ez
pe u-oi fragilor, lui Dumnezeu o O.u'a" po**a la niscai sSraci credincioqicare sa
Si Cuvtntului Darutui Lii, Care poate savdzideascd' "-D-upa pentru iertarea pdcatelor pdgubaqului'
r..*g.
( F' Ap'
"si
sa vd. dea voud mo$tenire intre toEi cei sfingi6i" ie i-a dat dezlegarea.qi-canonul cuvenit'
io,tzl.Aceasta o fac miniqtrii sau iconomii lui Dum- omul a plecat citre casi sim{indu-se deocamdatl
flezev - Preo[ii Duhovnici - cu inv6!f,tura., dupl trirt"r. t't"cind vre-o citeva zile omul nostru a simgit
pe
.uut t"f Domnului Care Ie zrce;"Scoaha-te Si stai
iuiaqi cd il apisa povara grea q pdcatelor t1, qi Tui
p,icioarele tale... M"ry, la neamuile la care Eu i;;1;
te d; si,ouaoatie. sE intrisleaza, se tulbura 5i
iiiil. ia deschizi oinii lor, ca sd se intoarcd de la neavind altciva ce s5 facf, pentru a-;i uqura sufletul'
tntuneic - via{a cea pdcdtoasd - la lumina - via[a a alergat din nou la Preot.
creStineascd, iuminata, sftnta - .Si de la puterea. "Ciristite Painte! nu gtiu ce poate sa fie pe capul
caia paca.telor
Saianei,la iumnezelt' ia ei iertare
(F'Ap'
si
meu, c6 dupi vreo citeva zile dupd ce m-am
siarta iu cei sfinEi pin credin{a ceatntru Mine"
spovedit la sfingia voastr6, mI vdd iardqi ingreuiat ca
26,16-18).
noi ciqtigam curafirea gi mai inainte! Oare ce poate sd fie aceastd
irin Pocainla gi Spovedanie
i-a rdspuns: "Fiule! ia seamain
ca qi nenorocire?" Preotul
de pacate, careia uimeaz6 sfinlenia, gi devenim
trecutul vielii tale qi vezi, n-ai mai fdcut ceva pacate'
arpa fuutia primului unic Sf. Botezmadulzire' vii ale
Spovedanie nu le-ai fi spus pe
Domnului Hristos, Bisericd a lui Dumnezeu' pe care la ultima
curdlita, slivit6, sfintd qi fard de prihand' -ia.atrrrl
toate"?!
Dupa'ce am ardtat in scuite cuvinte, ce ciqtigdm a adaugat zicincl: "Cinstite Parinte! Mi-
am furat funia din grajdul
prin Focainla qi Spcvedanie adevaratS; in capitolul aduc aminte cA atuici cinci
aproapelui meu, de cap6tul cel6ldlt al funiei era "Este de trebuinli a mirturisiflacatele in*intea
legat6 qi i i i o o o va-a-c6"! acelora ctrrora s-a incredin[dt iconomia Sfintelor
Preotul ca un Duhovnic iscusit, v6zind ci aceasta Taine". "Este gi mai cuviincios (pentru o Calugerila)
era greutatea cea mai mare care-i apdsa sufletul qi mai sigur inaintea (unei C6lugirile bitrine), unui
bietulrri om, i-a dat canonul cuvenit, iar dimpreuni Preot capabil de a propune un mijloc in(elept de
cu funia furatd, s5-i inapoieze aproapelui pagubit gi c[inti gi indreptare". Sfintul Vasile.
vaca ce a fost legatd gi trasd dupd sine cu celdlalt "Preolii locuiesc incd pe p[mint gi sint primili a
capdt al funiei. dispune de ceq, primind d putere pe care Dumnezeu
Sufletul Ei truprl n-a dat-o nici Ingeriior, nici Arhanghelilor. Cici n-a
Spune-mi Doamne ce e ornul? (bis.) zis-El Ingerilor: "CEeace veli lega pre pdmint...". Ei
Omul este trup qi suflet. au puterea de a iega pe guvernatorii pdmintului
Spune-mi Doamne ce e trupul chiar, dar (nu) numai corpurile. 1). Ci puterea aceas-
Trupu-i pdmint qi ta se intinde asupra sufletului chiar, gi se inal[d pind
Aviermilor la cer; cdci ceea ce hotdr5sc Preo(ii aici jos, acolo
Spune-mi Doamne, ce-i sufletul? intdregte Dururezeu, qi Stapinul primegte socotinfa
Sufletul e o scinteie. Servitorilor Sii". Sfintul loan Gurd de Aur.
Din a Domnului putere. 1'Puterea de a ierta p6catele a fost dat5 Apostolilor,
Sufletule o su qi Bisericilor intemeiate de dinEii, dupi misiunea ce
Dup'a Lui asemd o primiseri de la Iisus Hristos, qi Episcopilor, care
in ziua de Judecati i-au urmat". Firmilian, Episcopul -Cesariei
Trup qi suflet la-olalt6. Capadochiei.
iqi iau rdsplata dupa fapt
ffiieterut @citicarii Stintei i

iserici

DIN SCRIERLE SFIMILoR PARIMI


"DacE cineva, Episcop sau Preot, nu primeqte pe
cel ce se caeqte de pdcatul sdu, ci-l respinge, sd cadd
din treapta sa; cdci intristeazi pe Mintuitorul. Carele
a zis: "Mare bucurie se face in cer pentru un p6catos
ce se c6egte". Can.52 Apostolic.
"Sint mai mari prin credin!6 gi mai buni prin fricd,
pdc6toqii acestia care, nes6virqind vreo gregeali
grea, se-ntorc, indatd ce gindesc la ea, o mdrturisesc,
cu zdrobirea qi simplicitatea inimii, inaintea
Preofilor Domnului descoperl conqtiin{a 1or, depun
la picioarele lor sarcina sufletului lor, gi cauti leacul
rlindecdrei rlnilor lor, deqi ugoare gi nepericuloase. "$i s-a deSteptat Iacov din somnul sdu Ei azis: cd este
;V& rog, iubi[ilor, ca fiecare si-qi mdrturiseasci nul tn locul acesta Si eu n-am Stiut. $i s-a
plcatul siu, pe cit timp este in viala aceasta, cind Si a zis: ctt de infricoSat este locul ace;ta, nu
m6rturisirea sa poate fi primit6, cind facerea destul alta fdra numai casa lui Dumnezeu Si aceasta este
(a canonului) gi iertarea, sEvirqite de Preoli sint cerului" (Fac.28, 1617;). "Cd mdirea cea de pe
plEcute Domnului". Sf. Chiprian. a casei acesteia, mai mare va fi dectt cea dintti,
"Aqa precum un om botezat de un om (adicd de ice Domnul Atotgiilorul, Si tn locul acesta voi da pace
Preot) se lumineaza prin Harul Duhului Sfint, ice Domnul Atotgiitorul, Si pacea sufletului spre
deasemenea gi omul care mirturiseqte pacatele sale ire la tot cel ce zideSte, ca sd ridice Biseica qceos-
inTaina Sfintei Poc6in[e la Spovedanie, primegte de ', lAgheu, 2, 0 ) ; " I ar de v oi zdb ovi, c a s d Etii cum trebuie
1

la preot iertare prin Harul lui Iisus Hristos". Sf?ntul casa lui Dumnezeu a petrece, care este Biseica
Atanasie. \
eului Celuiviu, sttlp Sitntaire a adevdrului" 1t
Tim. j, 15)..
12

Misterul edificirii
Sfintei Biserici Ortodoxe Universale
impreuni cu ei, ca qi toli care fac faptele lor qi rabdd
Cap.59. cele ce au rabdat ei".
Descoperirea misterului Sfintei Biseriei "Ce au rabdat oare"? intrerupsei eu. - "Asculta - imi
a Dornnului nostru Iisus tlristos. zise - lovituri de bici, inchisori, strimtorari mari,
Crucea, fiare silbatice, 9.a., pentru numele lui Dum-
Sfinta Biseric6 sub chipul unei bdtrine (Din-"Scrierile nezeu. Pentru aceasta iqi au locul in partea dreaptl
PIrin(ilor Apostoli", trad. Pr. I. Mihilcescu, M. Pislaru gi G. N. a Altarului, ca qi oricine patimegte pentru numele
Nu[u,1927, pg.215-223.) se arata lui Herma. Rugind de lui Dumnezeu;iar celorlalgi se cuvine partea stinga.
.multe ori pe Domnul, ca sd-mi arate descoperirea, Dar qi unii gi al1ii, qi cei ce stau la dreapta ca qi cei ce
pe care fagadui-Se, si mi-o arate prin batrina, chiar stau la stinga, au aceleagi daruri qi fdgaduinge;
in aceanoapte rni se aratabdtrina qi imi zise: "Pentru numai, ca cei din dreapta au oare-care cinste
ca te rogi atit de mult gi ai aga mare rivna s5 cunogti deosebita. Tu'eqti foarte doritor a qedea de-a dreap-
toate, vino la cimpul unde semeni alac qi pe la ceasul ta impreund cu ei, dar lipsurile tale sint multe. Vei
al cincilea voi veni qi-gi voi arata cele ce trebuie si fi ins[ cura{it de lipsurile tale; qi togi care nu se
yezi". - O intrebai, zicind: "Doamni, in ce loc al indoiesc, vor fi curafili de toate pacatele pe care
cimpului"? - "LJnde vrei", fu rlspunsul ei. Mi-am ales le-au flcut pina in ziua aceasta". Dupd ce rosti aceste
in gind un loc frumos, retras. Mai inainte insd de ai cuvinte, voi si plece. Eu insl cizui la picioarele ei gi
vorbi.qi de a-i spune locul, imi zise: "Voi veni acolo o rugai in numele Domnului, sd-mi arate vedenia, pe
unde doreqti". Aqadar, fralilor, m-am dus la cimp, am care mi-o fagaduise. Atunci ma apuca iardqi de mini,
socotit exact ceasurile, qi am ajuns la locurile unde ma ridica in sus gi ma aqeza pe sofa in partea stinga,
hot[risem sd vin. Acolo vaztri pusi o sofa de fildeg, iar ea qezu in partea dreapt6; qi ridicind in sus un
pe sofa era agezatd o perna de in gi pe deasupra era toiag strilucitor, ma intreba: "Yezi ceva mare"? -
intinsa o pinza foarte fin6 tot de in. Raspunsei:."Doamn5, nu vdd nimic", - Iardqi imi zise:
Cind vdzui aceste lucruri agezate aga inaintea mea "Iati nu vezi in fata ta un turn mare, zidindu-se pe
ape, din pietre stralucitoare cu cite patru unghiuri"?
gi nu zdrii pe nimeni in locul acela, ramasei
- Intr-adevdr se zidea turnul in patru unghiuri de cei
incremenit,groazama cuprinse, pdrul mi se zburli qi
qase tineri care veniserd impreuna cu ea. Zeci de mii
mf, cuprinserf, oarecum fiorii, pentru cI eram singur.
de oameni aduceau pietre;unii din adinc, iar alliide
Cind imi venii apoi in sine qi-mi adusei aminte de pe pdmint, gi le dau celor qase tineri; aceia le luau qi
mirirea lui Dumnezeu, prinsei curaj, imi plecai zideau cu ele. $i pe toate pietrele.luate din adinc le
genunchii gi incepui a mirturisi iaragi Domnului zideau a;a cum erau; caci erau potrivite qi se uneau
pdcatele mele ca qi mai inainte. Aceea veni la incheieturd cu celelalte pietre. $i aqa de bine se
impreuna cu Sase tineri, - pe care ii vdzusem gi mai imbinau unele cu altele, incit, nu se observa
inainte, - se aqezd putin in urma mea qi asculta la incheietura lor, iar zidirea turnului.pdrea a fi ziditit
mine, cum md rugam gi-mi marturiseam Domnului dintr-o singura piatr6. Din celelalte pietre insd, care
pdcatele. Apoi se atinse dd mine gi-mi zise: "Hermo, erau aduse de pe uscat, pe unele le puneau la 6 parte,
pe altele le intrebuinlau la zidit, iar pe altele le tdiau
inceteazd a te ruga intr-una pentru pdcatele tale;
roaga-te qi pentru dreptate, ca sd primeqti parte din
in bucati gi le aruncau departe de turn. Multe alte
pietre stateau insd imprejurul turnului, gi nu le
ea pentru casa ta". Md ridica de min5, md duse la sofa
intrebuinlau la zidire, cdci unele din ele erau aspre,
gi zise tinerilor: "Duce{i-vd gi zidi1i". Dup[ ce se altele aveau crapdturi, altele erau ciuntite, iar altele
retraserd tinerii imi zise: "$ezi aici"! - Raspunsei: albe qi rotunde qi nu se potriveau la zidire. Vedeam
"Doamni si se aqeze intii cei mai in virst6". - "$ezi, apoi alte pietre, care erau aruncate departe de turn
zise, - cind i1i spun" ! - Voind deci sa mi aqez in partea qi mergeau rostogolindu-se pe drum; dar nu
dreapta, nu md lasa, ci-mi facu semn cu mina, ca si r6mineau pe drum, ci se rostogoleau de pe drum in
md agez in partea sting5. Pe cind md gindeam in loc anevcie de umblat. Altele cadeau pe foc gi ar-
minte"a mea qi eram trist, pentru cd nu ma lasase sa deau; altele cadeau aproape de apd qi nu puteau si
- qed in partea dreaptd imi zise: "Eqti supdrat, I{ermo? se rcstogoleasci in apa, deqi ar fi voit sa se
l.ocul din partea dreaptd se cuvine altora, care au rostosoleasci mai departe gi sd se duca in apd.
bineplicut lui Dumnezeu gi au p5timit pentru Cu r imi ardta acestea, voi sd plece. imi zisei:
"Doamn6, ce folos pentru mine, ca am vdzut acestea
numele lui. fie-1i lipsesc incd multe, pentru ca sd
qi nu pricep insemnarea lor"? - "Iscoditor eqti omule
poti gedea impreuna cu ei. Dar precum stf,rui in (imi rispunse ea), de vrei sa cunogti cele privitoare la
- curf,[ie, st6ruie gi de aici inainte, gi vei qedea turn"! - "Se poate, Doamn5", zisei, "dar vreau sd
13
fralilor mei, ca sa se bucure qi auzindu_le
p_ovestesc
si cunoasci pe Domnul in muiti slava". 'nTe vor mit deja, iar allii sint inc6 in via[i. Ei ?ntotdeauna au
lucrat in unire unii cu al1ii, au avut pace intre ei gi au
asculta, ?ntr-adevar, mulgi, zise ea,?ns5unii dintre
ei, ascultat unii
ce te.vor asculta, se vor bucura, iar allii vor pl?ngej de arlii. pentru aceista se potrivesc
dar gi acegtia, dacd vor asculta qi se uoipocaii incheieturile lor la
zidirea turnuluii,. _ ,,Ce
bucura. Asculta, deci, asemanaiile r."rtri turn,
se ioi insemneaz5 oare pietrele, care sint aduse din
caili adinc
voi descoperi totul, dar nu-mi mai face supdrare (cu
9i .sinl intrebuin[ate la zidire qi se potrivesc la
tu;) pentru descoperiri; caci des_
rugdc,iu.ne.a incheieturi cu celelalte pietre dejizidite?" _tlAcegtia
coperirile de felul acesta iqi au sf?rgitul.lor qi acum sint cei ce au patimit pentiu numele Domnuiui,. _
stnt la. sfirgit... Turnul pe care-l vezizidindrlr",
,iri "A,g dori sd cunosc celelalte pietre
care sint acluse de
3r,,lisefcu, m-am aritat lie qi acum gi mai pe uscat, ce insemneaza Doamni,'? "Cele
"?r: acum in privin(a
rnarnte. lntreabi turnului, orice partea de jos azidirii qi nu sint cioplite, pe
ce merg la
vrei, gi ?{i voi descoperi, pentru ca sd te bucuri acesiea
le-a dovedit Domnul ca bune pentru ci au umblat
Sfin1ii". -- "Doamnd, zisei eu, pentru ca
iTqt"u"l.cu
mai socotit odata vrednic, ca sd_mi descoperi totul,
p.! drymyl cel drept al Domnului gi au urmat porun_
descoperi-mi"! - "Ceeace este cu putin cilor Lui". - Cele ce sint aduse gi se pun sus la zidire
lA, casd se ciue sint"? - "Sint tineri
descopere, se va descoperi, - ma asigurd ea _ !i in creOinid qi credinciogi
numai
inima ta sd fie intoarsd citre DumnJ., giia ;;;;; obignuili. Ei sint statuili de lngeri, ca sd facd bine,
la indoiald ceea ce ai vdzut,," - Ci ?ntrebai, ',pou*'ra, deoarece Uu s-a aflat intr-inqii r6utate'," _ "pe cine
pentru ce turnul a fost zidit pe ape,,? _ ',Ji_a*;t; infaligeazl apoi cele puse Ia o parte qi aruncate,,? _
de mai inaintd, rdspunse ea, gi iotugi cercetezi.Cu "Pe cei care au pacafi.iit, dar doresc si
se pocaiascd;
atita rivna! Cercetind deci vei ifla adevarul(Mat.7,7; pentru aceasta n-au fost
aruncate departe de turn,
Lc.'t1,1). Ascultd acum pentru ce turnul
a fost zidii pentru cf, vor fi bune de intrebuintrat Ia zidbe, rJacd
P! ape. pentru ca via[a voastrA prin apa s_a mintuit se vor pocai. Cei ce se vor pocii, deci,
dac6 se vor
g i se va mintui
"
Tu rn u finsa este intemeiat p;;;iil i pocii cu adevlrat, vor fi tariln credirila, numai daca
nurnelui Celui Atotputernic gi sldvit qi esie
puterea cea nevizuta a Dornnului',. tin"t O" se vor pocdi acurn, cit timp se zidegte turnul. Iar daca
"Doamnd, exclamaieu, mare girninunat se va sfirgi zidirea, nu mai au loc, ci vor fi
este lucrul Numai
aruncali.
acesta! qase tineri cire zidesc .ir" ,i"t, aceasta vor mai avea, cd vor sta linga turn.
_D^.gr 9ei Vrei sd cunogti gi pe acelea, care au fost tiiate in
Dqamna?" - "Aceqtia sint Sfingii ingeri ai lui
Dum_
nezeu, cel care au_.fost crea{i mai intii qi bucd(i gi aruncate departe de turn? Acegtia sint fiii
cdrora
Domnul le-a incredinlat toatf zidireaspre o face nelegiuirii. Ei.au crezut in chip falarnic, gi n_au fost
si creasca, I o zidi gi. a o stapini peite afAptur; streini de nici un pdcat.. De- aceea nu dobindesc -
intreagd; <ie ace$tia deii va fi terminaia zidirei mintuirea, pentru cd nu sint buni de intrebuin{at la
tur-
nului". - "Qur ceilalli, care aduc pietrele, cine
sinii,, zidire din pricina riutifilor lor. pentru aceasta
-,"$i eisint ingeri Sfinli ai lui Duri""I.u; pietre au fost sfarimate gi aruncate departe
Arr cei qase
de mai inainte sint mai presus decit ei. 'Zidirea 1:este.
nului fe ya sfirqi gi toli impreuna se ,o; t;;;
ti_ dinpricina miniei Domnului, p".rtr,, ca L_au miniat.
Celelalte pietre aspre, pe care le-ai vazirt stind in
imprejurul turnului qi vor slavi pe Dumnezeu, ,ci
s_a mare num6r, f6rd a fi aduse
sfirqit zidirea turnului',. Am rnai intrebat_o apoi: lazidire,inchipuiesc, pe
"Doamni, aq dori sd cunosc ,orriu pietreloi qi aceia, care'au cunoscut adevirul, dar n_am ramas
puterea lor, ce fel este,'? - Mi_a raspuns: ,,Nu intr-insul, nici nu s-au unit cu cei sfintri. pentru aceea
ca ai ii
mai vrednic decit to!i.ceilal{i, ca si gi se Oeicopere nu sint bune de intrebuin[at'," -',Cinl apoi sint cele
aceasta, - caci sint algii mai inaintea ta, gi mai care au cr6pdturi?" - "Aceqtia sint cei care au
buni
decit .lin", cdrora ar trebui sa li se a.r.op.i. vrajmagie unul impotriva altuia in inimile fo, qi
vedeniile acestea,'- dar pentru ca si se sidveascd traiesc in pace intre ei, care la vedere pdstreazf, ",
numele lui Dumnezeu 1i.i-a facut gi (i se vor fu."ii pacea, iar c?nd se departeaza
unii de altrii, pastreaza
de aici lncolo descoperiri pentru ceiriehotarili, rautatile in inima.
care- Acestea (rautalile) sint
tot mereu chibzuiesc in inimile lor, daca acestla
sint crapaturile, pe care Ie au pietrele. Cele ciuntite
aqa intr-adevdr sau nu sint. Spune_ie
ca acestea toate inchipuiesc apoi pe aceia, care
sint adevirate gi nimic in afarl de adevar nu au primit apoi
este, ci credin[a gi au cea mai mare parte
toate sint tari, sigure gi bine intemeiate. Ia dreptate, daiau
gi unele par{i de nelegiuire. pentru aceea
Asculta acum explicarea pietrelor, care se aduc sint ciun-
sprd zidire. Pietrele cele in patru colguii, albe gi
tite, iar nu intregi,,. -Cine sint, oare, Doarnnd,
potrivite, la incheieturi, sint Airostolii Episcopii, nlgjrele albe gi rotunde, care nu se potrivesc la
zidire"? - "Pin6 cind, imi raspunse ea, eqti prost gi
invalatorii (P:eolii) gi Diaconii,.u* u, vieluit dupa
nepriceput qi intrebi de toate gi nu pricepi'nimic?
Sfinlenia lui Dumnezeu, gi_au indeptinit itulUa
Ei ae Acegtia sint cei ce.au credin{I,
invdgatori qi Diaclni in curigie gi sfinlenie dar u, gi Uogatria lumii
lnisiopi
fap de alegii lui Dumnezeu. Unii dintre ei au aclor_ cestuia Cind vine o strimtorare, pentru bogatria qi
f
l ,{
pentru afacerile [or, se leap6dadeDomnul. Laacest nevinwitie sfin1enia,'din sfinlenie qtiinta, Ei din
rdspuns li mai pusei iaraqi o intrebare: Doamn{ Etiin[n dragoastea. Faptele lor stnt curate, sfinte qi
cind vor fi ei buni oare de intrebuin[atlazidire"? - Dumnezeiegti. Deci cel care va servi lor gi va st5rui
"Vor fi wednici de Dumnezeu, - imi zise, - cind se va sd se tini de faptele lor, igi va avea locuin(a in turn
micSora bogEtia lor, care li amSgegte, cEci precum impreund cu sfin[ii lui Dumnezeu". Am intrebat-
piatra rotundi, daci nu se cioplegte gi nu pierde ceva apoi despre tirnpuri dacd avenit deja sfirEitul, iar ea
striga cu glas tare zicind: "Om nepriceput! Nu vezi
din ea, nu poate fi in patru col1uri, tot astfel gi cei
turnul ca inci se zidegte? CInd se va isprdvi turnul
bogali in lumea aceasta, dac6 nu se pierde din de zidit va fi sfirqitul-. $i repede se va ispravi de zidit
boga(ia lor, nu pot fiwednici de Domnul. CunoaEte turnul? "Nu mai mi intreba de acum inainte nimic.
acestea mai intii de la tine insuli; cind erai bogat, nu i1i poate fi de ajuns 1ie gi Sfinlilor (in veacul intii Ei la
erai bun de nimic, iar acum e$ti bun de intreb-uinlat inceputul celui de-al doilea dupd Domnul lisus Hristos, in
gi folositor pentru via1a. Fili buni de intrebuinfat wemea in care a fost scrisi aceasti vedenie, cregtinii buni gi
pentru Dumnezeu, cici gi tu vei fi luat din aceste temdtori de Dumnezeu se.numeau Sfin(i chiar inainte de moar-
pietre. tea lor. Vezi Ei F. Ap. 26, l0;1 Cor; II Cor. L, 1-2; Efs. L, 1)
Pietrele pe care le-ai vizut aruncate departe de amintirea acestora gi innoirea duhurilor voastre.
turn, c6zind pe drum gi rostogolindu-se de pe drum Dar nu s-au descopeiit acestea numai pentru tine, ci
in locuri anevoie de umblat, sint cei ce cred, dar in ca sE le faci cunoscute tuturor dupl trei zile - cici
urma indoielii pirlsesc calea cea adevErati; Ei trebuie mai intii sd cugeli asupra lbr - i1i poruncesc
socotind cd pot g[si o cale mai bun5, se rEt6cesc gi Hermo, ca si griiegii la urLchile sfinfilor toate
pdtimescumblind prin locuri neumblate.Iar cele ce cuvintele acestea ce-(i voi spune, pentru ca, auzin-
cad in foc gi ard, inchipuiesc pe aceia cor€ s-ou du-le gi fdcindu-le sd se curd[eascd de riutd(ile 1or qi
depirtat pind la sfirEit de Dumnezeul Cel viu, gi din tu impreunf, cu ei".'
pricina poftelor lor de desfrinare gi a rdut5lilor, pe
care le-au s6virgit, nu le mai trece prin minte ca sd Cap.60.
se poc6iascS. Doregti si gtii, cine sint pietrele acelea, De voia noastri atirni
care cad aproape de apd qi nu pot sa se rostogoleascd uciderea Ei invierea sufletelor noastre.
in ap6? Acegtia sint (Mc. 4, 18; Mt.13, 10-zz) cei ce
ascultd qi doresc sd se boteze (F. ep.19,5;10.48;2,38) Printre cregtinii nogtri sintunii, care luindu-se dup[
in numele Domnului; dar cind iqi aduc aminte de inv6{6turile mincinoase, zic cE unii oamneni de tra
curdlia cea adev6ratS, (adica de fdglduin[ele de la Sf. nagtere sint ursili a face pdcate, pentru a merge in
Botez) se r6zgindesc qi umbla (Isus Sirah 18, 30) iarigi munca vegnic6 (Aga zic de pildd, cei care'cred iri zodii,
dupd poftele cele rele". Cu aceasta terminase negtiind cit este de vdtdmdtoare acestd gtiinta); iar allii sint
ldmuririle despre turn... ursili a face numai bine gi a merge in Imp6rS{ia lui
C.lnd am'incetat deci a o mai intreba despre toate Dumnezeu, Ei de aceea ajung fericili in veci.
acestea, imi zise: "Vrei sI vezi qi altceva?" Fiind Diavolul - tatdl minciunii - (Ioan 8,44) prinde astfel
foarte doritor de vedenii, m-am bucurat mult civoi biata lume in mrejele viclenelor lui megteguguri qi
vedea iariqi ceva. Bagind de seamd, aceasta, (betrina) sfaturi satanoJumegti, intdrind-o in dbeastd credinld
zimbi gi-mi zise: "Yezi $apte femei imprejurul tur- mincinoasd, care pe mul{i ingelindu-i ii pribugegte
nului"? - "Da, Doamnd", ii rdspunsei eu; qi ea in adincul iadului.
continuE: "Turnul acesta este purtat de ele dupl Cum ar putea oare un cregtin sd cugete ci Dum-
porunca Domnului. Asculta ui,* qi felul lor de nezeu arursi (meni, hotari) pe unii oameni chiar din
lucrare. Cea dintii dintre ele, cea cu miini puterniCe pintecele maicii lor spre iad? Aceasta nu-i un.
se numegte credinla: prin ea se mintuiesc alegii lui ade"vdr; ci sfatul Satanei cu care, ca qi cu o undild
Dumnezeu. Cealaltd, care este incins5 cu briu gi are prinde pe cei ce se potrivesc qi cred aqa qi ii trage cu
tinutl birbiteasci, se numegte infrinarea; ea este o el in iadul vremelnic qi veqnic. Chiar gi celor
fiica a credinlei. Cine-i urmeaz6, este fericit in via!6, impietritri cu inima, Dumnezeu le lasdvoie liberS, ba
c6ci stind in credin!6 se va ab[ine de toate faptete gi dar Dumnezeiesc le di pentru a se rdscumpf,ra.
rele gi va mogteni viata vegnicd, daci se fine departe A{a a fdcut Dumnezeu cu Manase, cu Sf. Ap. Pavel,
de orice pofta rea!'. - "Dar celelalte, cine sint cu vame$ul gi fariseul, cu Maria Magdalena, cu
Doamn6"? - "Sint fiice una alteia. Ele se numesc: una wdjitorul otrdvitor Atanasie (care dupi ce a dat
simplitatea, a doua qtiin[a (celor bune), a treia otravd Sf. Mc. Gheorghe, vdzind cI a rdmas f6rd
nevinovi[ia, a patra sfin[enia qi a cincea dragostea. efect otrava lui, s-a fdcut creqtin gi Mucenic,) g.a. Cit
Dacf, faci toate faptele mamei lor, deci poti sa timp Saul sufla cu ingrozire. asupra Bisericii Dom-
triieqti". -"A,q dori sa qtiu, Doamnd, ce putere are nului Hristos, era sortit osindei; iar daca a devenit
fiecare din ele". - "Ascult6, ce puteri au. Puterile lor credincios, urmf,tor chemdlii sale la apostolat, astdzi
se tin unade alta gi urmeaz6 una alteia dupl ordinea se enumer6 prinffe cei mai mari Apostoli. Ctnd eqti
nEterii lor. Din credin[d se na$te infrinarea, din minjit pe obraji qi alergi de te uili in oglind[, ea te
infrinare simplitatea, din simplitate nevinov6{ia, din aratd, cd ai obrazul minjit. Dac6 alergi de te speli qi
15
te cure[i, privindu-te iar6qi, oglinda te arata curat; ea olaryQ cdztid jos
s-a sticat, dar afost fdcut a doua
te aratd intotdeauna aqa cum eqti. Aqa_i qi sufleiul. oard,
d9 olar, tot a{a $i uoi, cdztnd joi tn prdpastia
Cind ai picEtuit, oglinda congtiiniei G piragte, pdcatelor, idictndu-vd
pentru cdeqti sortit osindei iadului, dac6nu t'e tepizi pin pocainia aAeiaraq va
ve.[i indrepta Ei tnnoi'cu Darul Miu. Cdci voi pii
de p5cat. Te-ai curd(it, oglinda congtiinlei t.,rin!ii.,
p.ryry cd egti sortit fericirii vegnice dacd te-vei iarasi din vase necinstite - prin vase de irr;iil.'{i
qlule.cqlea tn pdcate,. devenigi
spdlarea cea curd[itoare qi
lepada de omul cel vechi gi vei vielui in omul cel nou. sfin[itoare a pocdin[ei adevdr.ate - pute{i deveni
Precum chipul din oglinda e aslmenea cu chipul i^, d,
cinst e Si de bund treab d Mie,,. tvtii Oepar te zice
nostru, tot astfel qi Judecata cu risplata Dumnezeirii Dum-
nezeu lui Ieremia: "Dacd n"omui a.cesta nu md
este asemenea cu faptele vieluirii noastre. Dupa
asculta.qi face tot rdutd{i tnaintea Mea, imi por" ,iu
fapta gi risplati. De pitrece- in viagd dupi voia
iui Ei de binele ce cmeam de gtnd sd i-t
Dumnezeu, ne mintuim; iar de pltreiem dupd intoarce fac. De se vor
de la rautd{ile loi Si vor faci bine tnaintea
inddrdtnicia firii omenegti, ne osindim. Dumnezlu
Mea; atunci Ei Mie imi va par"a iau d, ,aut pi ,ii
vede amindoud felurile noastre de petreceri, insd
nici una din.aceste doui nu ni-i hotariia din naicaie, yi-!rypy
tn gind ca y li-l far...
si-i voi milui p"
Iati ci Dumnezeu igi schimba hotdrirea precum "i...';.
ne
cu-m-gl.e$it cred unii. Hotarirea fericirii ori
a schimbdm Ei noi viafa. De sintem crr"ua
osindirii, depinde de felul cum voim sa vieluim noi bun[ gi cu via[6
sfintf, s6 ne paiim s5 nu cidem, cici hotarirea
aici pe pdmint.
mintuirii se schimb6, odati cu cdderea noastrd, in
_ Impdratul Iezechia a fost hotdrit Ia moarte de hotirirea osindirii. Iar dacd am cdzut gi am Aeue"it
Dumnezeu. - "Acestea zice Domnul - i_a poruncit Sf. pacatoqi
Proor.Isaia..- pune-{itn induiald casq
- cum gi sintem - sd ne silim a-ne pocdi
cdtuveimui Si degrab, pentru ca hotdrirea osindirii noastre
nu vei trdi". si se
schimbe in hotirirea mintuirii. Iubitorul de oameni
Iezechia era bolnav in pat; gi auzind aceste cuvinte
Dumnezeu vrea sd ne mintuim, pentru ca EI nu
s-a intors faga Ia perete qi a plins cu amar, cerindu_
9u vgiegle moartea pdcatosului, ci sa si intoarc5 gi
sE fie
Sr oe Ia uumnezeu lungirea viegii. Dumnezeu a vru; dar trebuie
sd vrem gi noi, cdci pentru aceasta
trimis iardgi pe Isaia, zicindu-i: ',iuie spune
Iezechiu AEa vobeSte Domnul Dumnezeil tadlui
Ei lii El ne-a dat voie liber6, ca sI alegem binele Si ia-i
tau facem.
David: Am auzit rugdciunea ta am vdzut lacimile
Ei
tale. Iatd cd voi mai adauga tnla cinsprezece ani
la Cap.610, a.
zilele viegii tale...u (2Imp.20, i-rr;. Hotarirea de moarte
fusese dati- de insugi Dumnezeu pentru i;til;l Paslrea e vie ori moarti?
lezechia. insd suspinul, plin;";;; cu amar, gi
rugiciunea cu lacrimi ferbinli, Iace ca milostivirei Un om viclean gi amigitor a mers sf, ispiteasci pe
Iui Dumnezeu sd schimbe- liotErirea morlii in un alt om, in(elept. in acest scop a prins o pasare gi
hotirirea lungirii vielii lui cu inci 15 ani. a acoperit-o cu haina. .{ungind la'omul ingetept it
intreb6, de este vie saumogtapasareape caie o jin.
* Aga se intimpld Ei cu noi. prin picat am silit dreptatea lui sub
Dumnezeu sd ne osindeascd spre muncd gi chinuri
veqnice. prin haina sa. Omul acela viclean avea dL gind ca ie_i
- cu rugiciune, cu srrspin, gi plingere cu lacrimi va spunein[eleptul ci pasarea e moartd, e-l s_o scoat6
f.oc,iint! fier_
O.ii Spovedanie.si prin impartasi."r lu prea Sfintut Trup ue; tar.de-l va spune
lt:!i
Sr Singe al Domnului Iisus
ci e vie el s_o omoare gi s-a
Hristos cu inwednicirea invierii vielii scoatd de sub haind
- Dumnezeu schimbi hotdrirea mor[ii noastre moartd, in acest chip sa ingeie pe
sufleteqti pentru ingelept gi si rid6 de el. Acesta cunoscind uicGqufii
fericirea vegnicd. Dupi cum schimbdm noi via(a
noastri de Ia lui i-a dat acest rdspuns: ,,in voia ta std, o*uiu,'ro
bine
-la
riu, aga se schimbd qi hotdrirea lui Dumnezeu, spre
pasdrea ascunsd sub haind s-o ara{i cum'vei
osinda ori spre mintuirea noastri. vreq oi
Pentru a cunoa$te noi qi mai bine iconomia Iui moartd, oivie".
Dumnezeu Soarta omului nostru - din aceste vase de -
.pentru mintuiiea noastra, sa ascultim sub htaina omului viclean, atirni de voiarut ca gi a pisdrii ascunse
cuvintul .Lui, zis cdtre Ierem ia;,' Scoaia_ t e, I e ie iia, Ei de alegerea noastrd.
Putem sd ne pistrdm Ei sd ardtdm viu sufleiul nostiu
-
Si te.pogoard tn casa o_larului, c'd acolo te voi prin pdzirea
face
auzi cuvintele Mele,. proorocul s_a pornit qi a intrat
si de picat, gi daci am cdzut in el, prin o pocdin[I
adevarata; dar
si-l gi ucide. plil zdcerea in pdcate, fara plrasire
RuttT
in casa olarului, tocmai in timpul cind acesta lucra Pocdin(d qi astfel sd-l arltim mort. Ei

cu roata, ficind un vas. Vasul la care lucra a


cazit Dumnezeu -pururea ne indeamnd, ins6, si ne
^
din miinile lui gi s-a stricat indata. Olarul a luat irr6$i intoarcem Ia el ca sa fim vii.,,pentru ce moi'casalui
rlmiqigele vasului spart, le-a pus pe roata ce se Israel - zice Domnul - cd nu voiesc moartea pdcatosului;
invirtea gi a fdcut un alt uur, uqi .r*i_u placurlui ci ca sd se intoarcti si sa fie-v;;;;-o, picatogilor _
"leremia - i-a zis lui Dumneze, - iezi cum este lutul
tn ingreuia[i ca gi mine de pdcate - ce raspuns ddm lui
mtinile olarului? Astftr stntegi voi tn mtinile Mere. Dumnezeu? latd.,avem puse inaintea
Ei noastrl: focul
Oare nu pot s(fac cuvoibr"o rr roirr"a, prerim $i apa,. binele gi rdul, binecuvintarea qi blestemui.
- face - olarullu
cu lutul din mtinile lui,,? viaga gi moartea (II Lege 30, t9; Is. Sir. fS, f+_ZO;. Deci
Prin aceste cuvinte Dumnezeu ne zice qi noui: pini avem vreme sd alegem ceea ce ne
fotosegte ti
"Vede{i? Precum vasul cel sdnatos ieSit qe via(a, ca nu cumvimai pe urma sI nu fie prea
din mtinile l.
tirziu.
16
Cap.61. Multe sint pdcatele cele mari qi grele care oe
Cine nu poate c5p5ta urm6resc qi dupd Sf. Spovedanie cu toatd furia lor
diavoleasca. In Biblioteca Ort. Nr. 30-43, "Oglinda
iertarea picatelor?
Duhovniceasci", am dat unele sfaturi instructive in
acest scop. Vrem, insd sa vorbim aici mai pe larg
Cercetind Dumnezeiegtile Scripturi gdsim c6, chiar
despre vreo citeva pacate din acestea uriaqe, pe care
daci ne mdrturisim pdcatele noastre gi nu le le cunosc, pentru ci adeseori le-am simgit trecind
lepaddm cu totul din suflet, atit in timpul cind sintem
prin vasul acesta slab, pirjolindu-md cu flicarile lor
la duhovnic, cit qi dupa aceea, nu ludm dezlegare de
de iad... pentru care rog dragostea frAdilor voastre
la Dumnezbu. $tiu ca se vor ridica oarecare si
protesteze, zicind: "Nu stnt adevdrate aceste cuvinte.
iubili cititori, a mi ajuta cu sf. ruglciune cea de cdtre
multe fe[e, pentru ca, , ' Darul lui Dumnezeu sl le
Dumnezeu iarta toate pdcatele celor ce se spovedesc
trimitem inapoi de unde au venit, ca sd ies biruitor
gi se cuminecd..." qi altele multe, multe.
din lupta aceasta crincen6 (ZCor.2,3-11; Rom. 15,30-31).
La acestea, nevrednicia mea voi rdspunde: I. Picatul nemilostivirii, sau neiertirii fra(ilor.
"IubiEilor! Cel ce scie'acestea, ca purldtor de tntp, se
intiiul picat cu care - cred cI grdiesc drgpt - fiecare
simte tncdrcat, tmpleticil Si tnfasurat cu multe pacate
dintle care unele - precum mdrtuisim Sitn molit!'ele
din noi muritorii ne impleticim, este: plcatul
neiertSrii greqelilor fra[ilor noqtri, sau cruzimea.
Sf. Impanasii - ard ca un foc nestins". Cel ce graiegte
Mintuitorul adeseori a luptat prin Dumnezeiegtile
acestea a sim[it adeseori un foc pirjolitor arzind in
Sale invdfaturi pentru a stirpi din rddacini acest
vasul sdu slab, arzindu-I, foc pe care nici p6cat greu, distrugator al pacii dintre oameni. Odat[
Dumnezeieqtile Liturghii nu-l puteau stinge.
invalind pe Sf. Apostoli cum sa se roage - qi printr-
Cercetindu-mi cu luare aminte congtiinga, am aflat
inqii gi pe noi - a zis: Deci aga sa va rugali: "Tatdl
cd - pe lingl focul indatoririlor Inaltei dregdtorii
nostru, carele eStitn cerui, Sfin[easca-Se numele Tau"
Preo[eqti, la care am fost chemat gi ales qi eu, netreb-
Vie I mpara[ia Ta. Faca- Se v o ia Ta, p re'c um tn ce r aS a
nica slugd a Domnului, pe lingd focul nesiguran(ei
pe pamtnt. Ptinea noastrd cea spre fiin(a dd-ne-o.
din afarl qi dinlSuntrul (despre fra[ii mincinogi) Sf. ;inouri astazi. ne iafta noua greSelile noastre, precurn
Biserici, qi pe lingd focul grijii de sufletele care cu $i
noi iefiam greSiEilor noSti. $i nu ne duce pe noi tn
Darul lui Dumnezeu mi se incredin(au gi imi cerea Ei a Ta
i;pita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca este
adeseori, ce sa faca pentru a scapa de ispitele ce li se
lmparagiu Si puterea Si slava, Amin". $i atragindu-ne
puneau in calea lor ca sa-i inghita - mf, ardeavrdjrnaq
luarea aminte mai ales asupra cuvintelor in care se
un alt foc strain, focul unor pacate de care eu md
spune ca trebuie sii jertdm pe gregigii nogtri, pentru
socoteam cura[it. .Ca de ve{i ierta
in a putea fi iertagi qi noi, adauga:
Cercetindu-mi mai cu deamdnuntul conqtiinga,
oamenilor greSelile lor, ierta-va Si voua Tatal vostru
lumina Dumnezeieqtilor Scripturi qi a Sf. Tradilii,
Cel Ceresc; Iar de nu ve{i ierta oamenilor greselile lor,
am constatat cu durere ca in corpul nostru, uneori qi
ni c i Tat al v o s t ru n u v a ie rt u v o u a gre S e li I e v o as tr e" (Mt.
dupi Sf. Spovedanie mai rlmin pdcate destul de 6,9-15; Mc. 11, 25-26).
grele. Acestea ni se par bagatele, totu$i ele sint mari,
Frin inva[atura aceasta ni se pune in vedere ca
mari - aqa de mari, ca niqte prapistii ad?nci pina la
atunci cind cerem iertarea propriiior nopstre pdcate,
iaci, sau ca niqte ziduri uriage, inalte pinA la cerurl -
avem marea indatorire de a ierta qi noi greqelile
incit ne despart de Dumnezeu. Cred cd mulli cititori
noqtri. Prin aceste cuvinte repetate,
- ca gi nevrednicia mea - se vor ingrozi auzind qi greqililor
Mintuitorul ne spune c6 iertarea pdcatelor noastre
socotind bine acestea qi vor zice cu graazd:"Oare ytot
atirna in mare parte de noi inqine. Daea noi in cercu!
sa fie pacatele aSa de mai Si de grele tnctt sa ne
activitAiii noastre vom lucra cu ingach.lire, ei;
despafid de Prea Milostivul Dwmnezew, ca Si niqte
compdtimire qi cu iutrire faga cie cei ce ne-au gresit
prapastii adtnc"i ptna la iad, ori ca niSte zidui uriase,
gi iqi cer iertare, putem fi siguri c6, dupa cuv'intul
care se tnalEa faln'ice pina la cerui?"
Domnuiui nostrLl iisus F{ristos: vorrt fi qi noi iertagi
Da, iubililor, aqa este. Sint unele picate de care se
de Dumnezeu oricind rronl cere iertanea p*eaietr*r
infricogeazl sufletul nostru, c?nd ne gindim c?t de noastre de ia Freasfingia Sa. tnsa neiert?nd gregeiile
mult supdram noi cu ele pe Durnnezeu.l,ata ce zice,
greqigilor noqtri care ni se roaga s5:i iertam, niel moi
de aceea, Sf. Efrem Sirul, despre pacat: "ln ceasul
nu vom fi iertaqi de Llumnezeu..
acela, intru care noi facem pacatul, mai bine ar fi sa
piara dinaintea ochilor nogtri'soarele, sau sd se Sf" Evanghelist &4atei, privitor ia greutatea
pdcatului cruzimei, ne pune ?nainte un tabrlotl care
desfaca dedesubtul picioarelor noastre pamintul,
pentru ca sd ne tnghita de vii. Caci atunci tn clipa ingrozeqte pe orice p[mintean ce s-ar afla imptreticit
aceee, ocdrtnd pe Dumnezeu, pe Facatorul Si cu pacatul acesta. Dupa ce Mintuitorul a dat celor
Mtntuitorul nostru, prin calcarea cea dobitoceasca a 12 Apostoli puterea de a lega qi a dezlega pacatele
poruncilor DumnezeieSti, ocdrim dreptatea Si oamenilor pe pdmint, ca ele sI fie apoi, prin ei,
bundtatea Lui" (vezi "Didahiile" lui Ilic Miniat; Sf. E frem. legate qi dezlegate qi in cer, s-a apropiat catre Dinsul
Sirul; Sf. Ioan). Sf. Petru qi a zis: "Doamne, de ctte oi va gresi mie
't7
fratele meu Si-voi ierta lui? Au doard ptna de $allte silnice qi ii torturam, apoi trebuie s6 recunoagtem cd
ari?" Grait-a Iisus lui: "Nu-1i zic {ie ptna de Sapte ori, ne'a$teapta gi pe nr:i aceeaqi soarta cu care am
ci, pind de Eaptezeci de *i cite Ea1tte". pentru aceasta asuprit gi impilat pe cei strdini, fari ajutor qi fara
asemlnatu-s-a tmp6r5{ia Cerurilor, omului ?mparat putin(a de a se apdra contra cruzimei noastre.
care a vrut sd ia seama slugilor sale. $i ?ncepind el a "Prli de tgi vei aduce darul tau la Altar Ei acoto tqi
lua searna, au dus Ia dinsul pe un datcrnic cu zece vei aduce aminte ca fratele tau are ceva asupra ta.
mii de talanli. Dar neav?ncl eisd-i plateascd, aporun- Lasa acolo darul tau inaintea Altarului gi meigi mai
tntti de te tmpaca cu fratele tau, Ei atwnci veniid adu
cit Domnul lui sa-l v?ndd pe ei qi pe femeia lui qi pe
darul tau. Impacd-te cu ptrtEul tau rtegraba pina esti
ccipiii tui gi pe toate eite avea gi sd plateasca. Deci
pe,cale cu dtnsul, ca nu cunva ptrtsut sa te dea
c5zind sluga aceea, se ?nchina lui, zicind: Doamne, judecatorului judecatorul
Ei te va slugi Ei in temnigdvei
mai ingaduiegte-md pe rnine gi igi voi plati tot" gi
fi aruncat" Amin zic gie: nu vei iegi de acola ptia nu
milostivindu-se Domnul slugii aceleia, l-a slobozit vei da codratul (ha"nul) cel mai de pe urmd,,
{Mr.
pe dinsul, qi i-a iertat qi datoria. Iar ieqind iluga 5,23-26).
aceea, a aflat pe unul din solii[e (tovardqii) lui, care
era dator lui o sutd de dinari; gi apucindu-l pe el il Cap.61, a.
sugruma, zicind: plategte-mi ce-mi eqti dator. Deci irnpiratul Otone I qi fratele siu Enric
cdzind (tovaraqul) so[ia aceea la picioarele lui il ruga in noaptea Criciunului.
pe dinsul, zicind: mai ingiduiegte-mi pe mine gi igi
voi plati. Iar el n-a vrut; ci ducindu-l l-a bAgat in impotriva imparatului Otone I, de mai multe ori s-a
temnild pina cind va pldti datoria. Iar soliile lui rdntratit fratele sau Enric gi totdeauna a fost biruit
vdzind cele ce s-au facut, s-au intristat foarte gi gi osindit la moarte, dar apoi gra(iat prin mijlocirea
venind au spus Domnului lor toate ce s-au fdcut. mamei sale Matilda. De trei ori, una dup6 alta, Enric
Atunci chemindu-l pe el Domnul lui i-a zis lui: slug6 s-a rlzvrltit gi de trei ori impiratul l-a iertat din
vicleand, toata datoria aceea [i-am iertat [ie, pentiu iubire citre mama sa. Cind insa acest frate
nerecunoscdtor s-a rlawrdtit pentru a patra oard,
cd m-ai rugat. Dar lie nu [i se cadea sa-d fie mili de
impiratul n-a vrut sI qtie de iertare. Enric insuqi, de
solia ta, precum gi mie rni-a fost mild de tine? $i
data aceasta, nu mai nadajduia gralie, dar sfatuit de
miniindu-se Domnul lui I-a dat pe el.muncitorilor, mama sa, facu o noud incercale. Era in noaptea
pind ce va plati toatd datoria lui. Criciunului din anul 945, gi Otone I, impreuna _cu
uA$a
Si Tatal Meu Ce1esc va face voud, de nu ve{i boierii cur[ii sale, venise sd asculte Liturghia
yerta fiecare fratelui sdu, din inimile voastre greEeliie solemnd in catedrala din Ouedlimburg, cind, iaiA in
lor" (Mt.1g,2l-35). timpul Liturghiei, dupa Sfintele Daruii, fratele sdu
Infelesul pildei aceqtia este urmatorul: imparatul deja osindit la moarte, intri in Biserici imbricat ca
este Dumnezeu, slugile sint oamenii care foimeaza pociit, se apropie de Altar qi se aruncd la genunchii
Biserica conducatoare gi conduSd sau impardgia imparatului. Acesta-l privi cu faga aspr6 qi-i zise: "De
Mesianica. Sluga inecata in datoria uriaqd qi care n:-a trei oi te-am ieftat, dar a patra oard n4 te mai iert.
iertat mica datorie tovardgului sdu, iintem noi, Ptna tn trei zile, capul tdu vinoiat, va cadea"" Tocmai
fiecare om pacdtos, care cerem iertarea pacatelor in clipa aceea, Preotul care slujea cinti in Evan-
noastre de la Dumnezev) insd noi sugrumam pe cei ghelie locul in care Petru a intrebat pe Hristos: "De
c.e ne
Ere$esc noud. chiar gi dupa Sf. Spovedanie gi ctte oi trebuie sd iert fratelui meu? $i Hristos a
dupa Impartlqirea cu Sf. Taine. Uriaqa datorie dL rdspuns: "Eu zic, nu de Sapte oi, ci de Eaptezeci de oi
10.000 dL talanli, adic6 1.620.000.000 frunci, aiaia ctte Sapte" (Matei tg, zz)i Preotul citi cu glas tare
mdrimea- qi mulgim ea ingrozitoare a pdqatelor pasajul acesta citre implrat, care se sim{i cu ochii
noastre. fdcute prin calcarea legilor Dumnezeiegti, plini de lacrimi, ridicipe fratele sdu cdit gi nu numai
cu care noi sintem datori inaintea lui Dumne2eu. cd-l jarta, dar ii mai qi didu, ca dar d! Craciun,
Datoria cea micd de 100 de dinari, adica vreo g2 marele ducat de Bavaria. Datoria noastrE cle a ierta
franci, sint greqelile fragilor noqtri. Deci precum pe vrdjmaqii noqtrii, ne e amintita ori de cite ori
datoria slugii cei nemilostive citre Stapinui ei, era repetdm "Tatil nostru" (Arhim. I. Scriban, ,'Teologia
uriaqa fa(a de datoria mici'a tovaraqulufsdu cdtre el, Morald", Buc. pg.516- 517, 1927),
tot aqa qi datoria pacatelor noastre inaintea lui Dum- II. Necredin[a. Al doilea pdcat mare este
nezeu este un uriag noian fala de gregelile prin care necredin(a. Acest plcat greu - ca gi cel dintii - il
s-au. indatarat fa{I de noi unii fragi ai noqtri. infiereazd Mintuitorul cu fier roqu in Sf. Evanghelie,
$tiind
deci cI prin Pociin(a qi Spovedanie idevarata ardtind cd cei ce nu cred intr-insul nu vor iitra in
insolitd de cuviinciosul canon, ni se iarti picatele, viata; ci vor muri in plcatele lor."Eu merg Si Ma vegi
apoi trebuie si cunoagtem ca qi noi sintem datori a cduta pe Mine Si nu Ma ve{i afla Si in paiatul vostru
ierta gregililor nogtri cind acegtia ne roagi in adevdr ve{i mui. Unde merg Eu voi nu puteEi veni... Am zis
de iertare. Insd dacd in loc de a ierta pe fralii nogtri, voua cd veEi muri tn pacatele voastre, cd, de nu ve{i
noi ii batjocorim, ii sugrumdm cu feiurite mijloice crede pa Eu stnt (Histosul) veEi muri in pacatele
18
voastre" (Ioan 8,21p4). Alta datd Mintuitorul aratl ca parasit Si au adus tdmtie altor dumnezei - curn aduc
'cei ce nu cred intr-tnsul, nu fac parte din oile Ijui. azi tamiieree cu tutun, idolo-slujitorii tutunari,
"Voi nu credegi, pentru cd nu stnte{i din oile Mele, tdmiind pe Satana - mtniindu-Ma prin toate
precum am zis vottd" (Ioan 10,25). lucrdile mtini[or lor, Mtnia Mea s-a aprins asupra
Aceasta o adevere$te Si Sf. Ap. Iuda zicind: "Va locului a.cestuia Si nu se'va stinge" l+ imp. 22,13-17).
Iatd dragi cititori! Pdeatui nepir6sit al nesupunerii
aduc v ou d arnint e Etiind E i v oi ac e as t a o dat d, c d Do m-
. nul dupa ce a scos pe norod din famtntul Egiptului, cdtre DumRezeu, rdmine nedezlegat qi din roadele
mai pe urmd pe cei ce n-ant crezut, i-a pierduf" (Iuta amdrdciunilor lui mf,nincl qi urmagii celor care merg
t,5). Tot astfel gr6ieqte qi Sf. Ap. Pavel: "Vedem cd pe calea pierzArii.
n-am putut intra tn odihni pentru necredin{a... Deci Cei ce nu se pir6sesc de p6catul nesupunerii cdtre
de vreme ce a rdmas cq oarecare sd intre tn odihna Si Dumnezeu, merg cu pagii grabili pe c6ile ce duc la
aceia cdrora mai tnainte li focul veqnic. Despre riminerea acestui pdcat asupra
s-.au vestit, n-au intrat
pentru necredin{d... Sa ne nevoim a intra tntru acea' celor ce-l faptuiesc mereu, aga grdiegte Domnul:
odihnd, ca sd nu cadd cineva tntru aceeasi pildn a "Iatd, cei ce-Mi slujesc Mie vor minca; iar voi vetri
neas cult dii" (E*. 3,19; 4,6,1L). fldminzi. Iatf, cei ce-Mi slujesc Mie vor bea; iar voi
Ca qi cu Israelilii scogi din Egipt care n-au putut veli inseta. Iatd cei ce-Mi slujesc Mie se vor veseli;
intra intru odihna Domnului, se intimpla gi cu iar voi vi ve(i ruqina. Iati cei ce-l\4i slujesc Mie cu
creqtinii scogi din robia blestemului stramogesc prin b uc uie s e v or b ucuia ; iar v o i v e {i s t riga p e ntru dure re a

baia Sf. Botez; dacd nu cred qi nu vie[uiesc inimilor voastre Si va ve{i vdita pentru zdrobirea
creqtinegte nici ei nu pot intra in odihna Domnului, duhului vostru. Ca ve{i lasa nuftiele vostru drept bles'
ci se prlbuqesc in osinda veqnic6. tem aleSilor Mei Si pe voi vd va pierde Domnul; iar
Pe astfel de necredinciogi Duhul Sfint in Dum- celor ce-Mi slujesc Mie li sevapune nume nou" (1s.65,
nezeiasca Scriptura, ii numegte nebuni, zicind "Zis- 12-L5 ; 62,2-5 ; F. Ap. 1 1,26; Ap c. 2,77 ; 3,12; 19,t2) . Slu ga eare
a cel nebun tn inima sa: nu este Dumnezeu. a gtiut voia Domnului s6u, se va bate mult" (Lc.12,47).
Stricatu-s-au gi urigi s-au facut tntru megteSuguri" {Ys. " P e ntru p ac atul n e s up une ii c at re Dumn ez e u, i - a I ov i t
13,1;52, r-2). Necredinciogii care se spovedesc gi se leul tn Dumbrava, lupul ptna la case i-au pierdut pe
cumineia numai de obicei sau de formd fdrd a crede ei, qi pandosul ptndea spre cetd{ile lor. To{i cei ce ies
cu adevlrat (Ioan 6,30-58,66), gi far5 a face canon gi de la ei vor fi sfiSia{i pentru cd au tnmulgit neardEiile
roade vrednice de Pocdinta (Mt. 3,8-10), rdmin lor, tntditu-s-au urechile lor. Pentru care dintr-aces-
ingreuiali cuplcatele lor qi dupa ce se ingrijesc, din tea sdfiu milostiv? Fiii tai M-au parasit pe Mine {Cum
cauza stirpiciunii adica a necredintei lor. ".Spre pdrasesc qi unii cregtini de aziSf" Bisericd in zilele sfinte: intorc
judecatd am venit Eu tn luriea eceesta, ca cei ce nu spatele lui Dumnezeu gi aleargd pentru a idolo-sluji idoiului
vdd sdvadd Ei cei cevad safie orbi". $i auzind acestea Bachus: ospe[elor, jocurilor, chiuiturilor, cintecelor curveqti,
unii din fariiei - care nu iredeau intr-tnsul - au zis: idolului luiului, i<lolului fumatului $. a.) Si se jurau tntru cei
"Audoard Ei noi stntem orbi?" Zis-a lor Iisus: "P, at, ce nlt stnt dumnezei {Cum se iaudi azi majoritatea
fi orbi, pdcat nu a{i avea; iar acuma zice{i: vedem; creqtinilor cu idolii lor pind gi in ziare) Ei i-am saturat pe ei
pentru,aceea pdcatul vostru rdmtne" (Ioan 9, 39-4L). Ei ei preacurveau Eiin casele deffinatelor se abdteaa.
Precum din cauza necredintei, lumea din timpul Cai nebuni spre partea femeiascd. (iepe g1ebune spre
lui Noe a fost pierdutd prin potop de apd qi rudeniile partea bdrbiteascd) s-au fdcut. Fiecare spre femeia
lui Lot din Sodoma qi Gomora au fost arse cu foc (barbatul) apraapelui sdu rtnchezau" {asa ri. p. "cum
dimpreuni cu ceilalli cetd[eni, iar Israelilii scogi din rincheazd chiotind tinerii cu nume creqtinesc la jocurile
robia Egiphrlui, pentru necredinla n-au intrat in satanicegti pe care le fac cu cbrdznicic diavoleascl in zilele
odihn6, ci au rimas in pustie,.q.a.m.d.; tot astfel se slinte). (lerem. 5; 6-3).
intimpld qi cu cregtinii care sint necredinciogi, Din cele ardtate - fara a mai aduce alte marturii -
pdcatele lor ramin gi ei mor in ele. Ei nu pot merge reiese cE pdcatele nesupunerii cEtre Dumnezeu,
unde a mers prin Patima Domnul Hristos - adicd in daci nu sint pirisite, rlmin gi dupa Sf. Spovedanie,
odihna fagaduita - pentru necgedinla lor gi roadele atragind minia lui Dumnezeu asupra noastra.
ei. Aceasta o adevereqte Sf. Scripturd qi in alta parte
III. Nesupunerea picitosului fa(6 de Dumnezeu. zicind: "Acopeitu-ne-ai tntru mtnie Si ne-ai gonit pe
Al treilea pdcat mare gi infricogat, cu care rdmin noi, omorttu-ne-ai Si iu Te-ai milostivit" (Pl. Ier. a2).
incirca{i mulli oameni, este pAcatul nesupunerii la Acestea cunoscindu-le sa lepidim de la noi,
poruncile lui Dumnezeu. Acest pScat a prdbuqit in iubililor, toath nesupunerea cdtre Dumnezeu gi s6
pierzare multd lume qi mulli barbati sfinli au plins pdrdsim feluritele prdznuiri anti-creqtineqti qi
urmirile l.ui. "Mare este mtnia Domnului, care este ospe[ele cele cu jocuri care fac pe p6rtaqii lor
tmpotriva noastrd, pentru ca paingii noSti n-au as- inchinatori ai idolului Bachus, (La poruncaapafta,
cultat cuvintele car{ii - Sfintei Scriptui - acestea Si privitor la sfinlirea zilei Domnului). greqesc toli
n-au tmplinit tot ce este scis tn ea... Acestea graieSte aceia care nu merg la Sf. Biserica Duminica (intru
Domnul: Iatd voi trimite nenorocii asupra locului care a mutat Dumnezeu Simbita cea veche, pentru
aiestuia Ei asupra locuitorilor lui... Pentru cd M-au ci El este Domn gi al Simbetei (ut. 12,8) gi nu este
supus la nici o supunere qi pentru cEinziual
s-a fdcut invierea Lui qi innoirea a toat5 lurnea) gi in grIieqte
celelalte Sirb[tori ale Stdpinului, ale Maicii lui dupd ce va aazi cwintele
Dumnezeu qi ale Sfinfilor, ca sa asculte (pdcdtosul tmpietrit) tntru inima sa, zbind:'Pe &q-
Dumnezeieqtile cuvinte; deasemenea pdcdtuiesc tul sa fie mie, cd tntru rdtdcirea inimii mele voi
aici qi aceia care merg la Biserica, dar numai din umb I a... nu v a v re a Du mnez e u s d s e milo s tiv e as c a sp re
obicei, ca s6-gi petreacd vremea, neluind aminte la acela; ci tnca atunci se va apinde mtnia Domnului Si
SlujbA; ci nurnai birfind qi vorbind acolo pentru ivna Lui ctsupra omului aceluia (impietrit in obiceiuri
pricini lurnegti; apoi aceia care pentru pofta cea fdri rele ca femeia lui Lot in stilp de sare) Ei var veni peste el
misurl a bogitiei lucreazd Sdrbdtorile, sau pun pe toate blestemele legii ace$tia care stnt scise tn cartea
algii de lucreazA; care fac jucdrii qi jocuri, mincari qi aceesta, Si va Sterge Domnul numele lui de sub ce/' 1tt
biuturi, vrajbe qi alte asemenea acestor necuviin[e Lege29,\9-20). $i in alta parte, infierind acest pdcat,
qi merg pe la circiumi tntr-aceste zile gi mai virtos la zice: " $i a chernat Domnul Savaot tn ziua aceea (d. p.
Sf. Pagti, care sint Praznicul Praznicelor qi zilele de ajunare gi de post la noi) pltngere gi ttnguire Si,
Sarbltoarea Sarbatoril.or: Pdcatul tuturor acestora e radere pe cap Ei tncingere cw saci. Iar ei au facut veselie
mare qi grozav, pentru cd atunci cind sint datori mai Si bucuie, tnjunghiindviEei Ei taind oi, ca sd mantnce
mult aslavi lui Dumnezeu, cu gindurile, cu cuvintele camui Si sd bea vin, zicind: Sa mtncam gi sd bem cd
gi cu lucrdrile bune gi duhovniceqti, ei umblind pe mtine vom muri. $i descopeite stnt acesteatn urechile
calea cea potrivnicd lui f)umnezeu, se silesc de afla Dornnului Savaot, cd nu se va ierta voud pacatul
fel de fel de jocuri, dulapuri (scrincioburi) circiumi acesta, pind ce ve{i mui, zice Domnul Puterilof' (ts.
gi altele asemenea, ca qi cum n-ar fi fost - ziua aceea 22, L2-14).
Sfinti - Sarb5toare cregtineasca; ci elineasca Tot astfel gi Proorocul Ieremia, biciuind Dum-
(pagineasca) a lui Bachus dumnezeul belivilor. nezeu pdcatul impietririi inirnii in obiceiuri rele qi
Pacatuiesc ca in loc de a gedea prin case gi a-qi aduce neintoarcerea prin Pocdin(5 gi Spovedanie
aminte de ziua aceea - ziua Doranului - intru care adeviratd la Durnnezeu, zice pdcatoqilor impietrili
cerurile se vor deschide qi se va arata Judecitorul gi astfel: 'Ctnd va schimba arapul pielea sa (neagri, cu
trimbilele Lui gi se va face invierea morfilor, alta aiba) Ei pardosul tmpiestriEaile sale, Si voi ve{i
Judecata cea dreapta qi rasplatirea fiecdruia dupi putea face binele fiind tnva{aEi a face rau. De aceea ti
lucrurile sale - ei fac voile diavolului qi poftele voi isipi ca pleava luata de vtntul ptxtiei. Aceasta este
Satanei, neaducindu-gi aminte de cuvintul- Scrip- soarta, partea pe cnre {i-o mdsor - zice Domnul -
turii, care zice: "slujigi Domnului cu frica Ei va pentru cd M-ai uitat Ei {i-ai pus increderea tn min-
bucuraEi Lui cu clfiremur". Pentru aceasta qi Sfintii ciuni... $i se vavedea necinstea ta, preacurviile tale qi
Apostoli in Aqezamintuiile lor nu dau voie nechezdturile tale (chiuiturile de 1a jocuri) gi
creqtinilor ca sd vorbeascd sau sI fac6 vreun lucru tnstrainarea curviei tale. Pe dealui Si tn Earini am
necuviincios in Sdrbatori gi in Duminici. inci greqesc vdzut urtciunile (cintarile curveqti qi p6catele) tale.
cili gtiu carte qi nu citesc c6rtrile Dumnezeieqti pe la Vai Sie lerusalimel (ceata a cre$tiiilor pacatogi)/ Nz
Sarbdtori, cili Phstori qi stltatori inainte ai vrei sd te cwre{i? Ah ctt vei mai zabovi tn pacatele tale?"
Bisericilor, nu invali pe poporul lor intr-insele, qi (Ier. 13,23-27). ,i
cigi nu dau din avuliile lor o pirticica mica, la miloi- Pilda a pacitosului impietrit care nu {ine seama gi
tenia ce se stringe pe la Sdrbdtori pentru sdraci, lu.creaza cu obrdznicie contra Cuvintului lui Dum-
pentru care scrie qi dumnezeiescul Pavel (laI. Cor. cap. nezert, ne pune Dumnezeiasca Scripturi pe Faraon,
16), care intuneci creqtinltatea noastrl in zilele impiratul Egiptului, cdruia poruncindu-i Dum-
Sfinte mai mult decit in celelalte zile lucratoare, nezeu a lasa pe poporul Israelit sa meargf, in pustie,
flcind-o sa ramina pentru totdeauna in pacatul chiar gi in urma pedepselor lui Dumnezeu s-a
nesupunerii cdtre Dumnezeu. Cind Dumnezeu ne impietrit cu inima. "Wajitoiilui Faraon, recunosctnd
porunceste: "Sd SfingeEti ziua Domnului..." iar'noi puterea Celui Prea Inalt au zis: "Aici este puterea lui
lucram contra acestei porunci, batjocorind ziua Dumnezeu. Dar inima lui Faraon s-a tmpietit" (reg.
Domnului, facind priznuiri anticreqtineqti, ospe(e, 4,21;7,3; 7,14; 8,L5,19; 10,1; 14, 8-31; II Lege 2,30) qi n-a
jocuri, chiuituri, citece curveqti, begii, sfezi, g. a., oare ascultat de Moisi qi de Aaron, dupa cum ii spusese
nu sintem p[rtaqi ac'estui greu pdcat al nesupunerii, Domnul.
ba chiar al revoltarii contra lui Dumnezeu? Ce sint Dacd ne cercetdm bine pe noi inqine in trecut gi in
acestea toate cu cortegiul lor de blestem6gii?,$coala prezent - dar fara partinire - vom vedea cu groazd, cA
Satanei, care intuneci pe cregtinii care aleargd la ele cei mai mulli dintre noi zacem qi stiruim prin
qi mai ales pe cei ce le fac, le iubesc gi le idolo-slujesc. felurite pricini nebinecuvintate de Dumnezeu, in
Iubililor! sd ne pdzim de acest pacat greu care acest pdcat greu qi neiertat, ca qi Faraon qi ca qi
rdmine asupra, sufletelor celor care il fac, qi dupa israelilii mustra{i de Sf. Prooroci. Cuvintele
Spovedanie, qi nu se iarta daca nu e pf,rdsit. mustrdtoare ale Proorocului Isaia, din Sf. Ev. de la
IV. Impietrirea inirnii. Al patrulea pacat, care loan: "Au orbit ochii lor Si Ei-au tmpietit inima lor, ca
ramine unora din noi pacltoEii dupa Sf. Spovedanie, sd nuvada cu ochii, nic{ satngeteiga cu inima Si sa se
20
12, 4t))' ierta lui; iar oicine va zice impotiva Duhului
Sfint,
iruol;rrcaF s,i-i tindec pe ef'... (Is' 6, 9-10; Ioan
arirxeori ie-am simlit ti vazut inrad6cinate in fiinta nu se va
iertalui nici tn veacul de acum, nici tn cel ce
sa fie..." (Mt. 12,22-32)
*$ra Cine din nol poate zice cE nu a fost niciodatd vaSf. Ap. qi Ev. Ioan, zice: "De va vedea cineva pe
impleticit de_ acest P9cltl A{ar cu drept cuvint
puiem nce cdcuvintele Sf. Ap. Pavel: "Durmnezeu pe fratele iau- pacatuind Ttacat nu spre moarte sd ceard
'Si-iva
Lare voieste miluieSte Si pe cine vaieste tl tmpietreste1'
da lii Dumneziuvia{d pentru cei ce pacatuiesc
c. /." (Ro;.9, 15-33), le-arn simlit gi vdzut adesertri in ,r rpr"
rnoarte. Este pdcat spre moarte; nu zic sd se
roage pentru Acela" (1 Ioan 5, 16)"
noi.. tap.
Vazind cit sintem de slabi, pururea plecali citre Si. Pavel, dd 5i alte lamuriri; aratindu-ne
cele nepl5cute Preasfintului Dumnezeu, cind ne greutatea acestui pacat, zice: "Nepardsind adunarea
vedem impov6rali gi cu acest greu p5cat,- sd.ne hoastrd, precum au unii obicei... cdpacatrtind noi rie
prosterndm mai intiicu felele la pamint, qi plingind bunavoie, dupd ce am luat cunoStin{a adevdrului, nu
cu iacrimi fierbinli inaintea Domnului, sE zicem: mai ramtne iertfa pentru pacate; ci o asteptare
"Adonai, Daamne al Pwteritor!.". (Jucl' 16,?s-29)'Tu eEti oarec&re a iudeca{ii Si iugimea focului care va sri
Tatal nastru ceresc Care ne-ai aganisit pin iertfa mdntnce pe cei poiivnici. Lepadtnd cineva legea lui
iubitului Taw Fiu lisus Hristos... (toan 3,16)" Pentru rc Moise, riaare fara de mild, prin cloi sau trei martori'
ne-ai lasat De noi, Doamne, de ne-am rdtacil de L't Ctt de mai amara muncd, socotigi cd va lua cel ce at
calea Ta? invinoSat-ai, inimile noastre ca su nu t'e calcat pe Fiut lui Dumnezeu Si a socotit a fi de1tb7te.
terTlem de Tine? iitoarce-Te spre nai robii Tdi, pentru Stnset.e leg,ii cu care s-a sfinsit Ei a ocartt Duhul
neanurile moSteniii Tale. Ca sa moEtentln $ no!. aa"rut"iZ..l inficttsat lucnt este a cddea tn mtildle
ns,rednicii ntttntele Tau cel sfint ca iata potivnicii Durnnez eului Celui v iu !" (Evt. L0, 25 -29, 31') "
qs:rd ait cdlcat sfin{itorul Tau (Biserica Tg $i PEcatul acesta al hulii ?mpotriva Duhului Sfint,
fnrl,;;:rrro Isl tls.o:. 16-18). ramine din tat6 in fiu qi cu el gi pierzarea. Sf' Apostol
Asdei canonul Pocdinlei noastre, de-l vom face intiiul Mucenic qi Arhidiacon $tefan, in vorbirea ce
du$Ikepmarul Sf. Biserici Ortodoxe, insolit de Duh a finut-o citre Evreii pornili cu ur5 contra Sf'
urnilit- ird-', infrinti gi smerit6. cu lacrimi fierbingi Biierici a Domnului nostru Iisus Hristos, mustrindu-
i le aratd intre altele ca au sivirgit =si acest pEcat greu,
din sulletele tossire ' din.aintea.
+ls.r'st$ rcu,sfitrc zicindu-le: "lloi cei tai la cerbice Si netaiagitmpreiur
,*r,f,*,tk Fryi$lp -v'a de ra"t:iik i'o*rilY- lnceragi la inima 5i la urechi, pururestmpotiva Duhttlwi Sfint
Jr cSm rA:- ,rrrttry-r"ei ri.fore &rne; r'llrrag drey' stag, precum pain{ii voSti a;a $i voi..." (F'Ap'7, 51)'
r ?re" qliqfF ca B,*hisuffi- txxgi dtryarc stracalili Din u."tt" cuvinte ale Dumnezeieqtii Scripturi, gi
S- ra{n s ne inseban - altele care nu s-au pus aici, reiese ca pacatul sau hula
d SmlfC4d neera- impotriva Duhului Sfrnt nu se va ierta oamenilor -
i6r [hd - {i e tw f pacatele toaste ca precum?nsuqi Mintuitorul aileveregte - nici inveacul
rofir.*ina, a @ b toi albt; Si de vor fi ca-
,aFdE, a &u b llvli albi- k ve{i vrea Si Ma ve[i de acun, nici in cel ce va sa fie. Cu acest picat se
ffirko- UmA@;te pAminrului v egi mtnc a" (Is' 1, 16- 1 9)' incarca to(i cei impietrili la inima, care vazind
IatE- la cererea noastra, ce rdspuns imbucurator ne dovezile cele
mai clare despre lucrarile
fac in toatd lumea gi rnai ales
da Preasfintul Dumnezeu! Frali cregtini, ingreuia(i dumnezeieqti - care se
gi atit cu vorba,
<ie mullimea p6catelor, - dintre care cel mai pe pimint - totusi se
indaratnicesc,
ingreuiat pdcdtos sint eu, netrebnica slugS-a P"*- cit'qi cu via1a, stau impotriva
mintlnilor gi
qi invidie'
nrllui - vd rugdm in locul Domnului Hristos, ?nvalaturilor t)umnezeieqti, di'n ura Apcstol Pavel,
impacali-va cu Dumnezeu (ZCor. -5,20), cit mai gratl- Aceista ne-o spune Dumnezeiescul
nic, pina se cheama astlzi. cind zice: "Mtn'ia tui Dumnezeu se descopera din cer
V. Picatul hulii impotriva Duhului Sfint. Al cin- peste toata paginitatea Si ned.reptatea oamenilor care
-silnicesc
cilea pdcat care ram?ne cu foarte rnultA incipatinare adevdrul cu nedreptate. Pentru cd ce se poate
clescopeit, cdc.i
urrpiu celui ce-l faptuieqte, este pdcatul hulii cunoaqte din ale lui Dumnezeu,li s-ttcele nevrizute ale
impbtriva Duhului Sfint. Acest p[cat este arAtat in Dumiezeu le-a aratat lor. pentruba
qi Dum.nezeire se vad lamuit
mai multe locuri aie Sf. Scripturi. Mintuitorul vazind Lwi, vesnica Lui putere
tnctt ei stnt fara de
adeseori indardtnicia cu care fariseii (qi alli sectari de ta iidirea lumii, din !'apturi,
qi vrajinaqi ai Domnului din vremurile acelea) se rdspuns" $. c. l.
(R'om' 1, t8-20).
impoiriveau, tagaduind lucrarile lui Dumnezeu Astfel cle pdcatoqi cazuli in acest prapastios-p.ut?t:
- qi astfel nici
Taiat prin Fiui, ba chiar spunind ca unele din nu pof ajunge la caintra - clci n'il vreau graitoare ale
minunile Dornnului Ii-qus ar fi f5cute prin Beelzebuhr minuniie cire sint dovezile cele
inai
<lomni:l draeilor, i-a mustrat zicineiu-le: "Cela ce nu Ato+;uterniciei lui Durnnezeu, nu ii minsca
i:gte" deoarece unii zic ca ele sint facute de
este cu Min.e, intpotrivc Mea este, Ei acela ce nu aduna sufle
a"rff sint ele clin natura" Cu
cu Mine, risipeEle. llentnt ace€l zic vawd: Tr;t pt;catui Eeelzehub; iar ailii zie ca
eJe credinla strieata nu se llot nici unii nici aliii
$ kui* st: v{t ierta oamerzilor; ier hultt {:G're €st€ :rstfei
iwry*trivs tlukufui Silnt nu se t'il iertet rssni*iilr;r' $i miqra *5tre m?ntuire. Sd ne frrim deci
ca de foe, de
*riririo t,tt :it.r. r:u,ttrzf imr:otrivs" l;ittiui {}muiLti, ss t'{} i:Siatul acesta, o fraliior! lar c.*i ee ,'lm
citzilt ?t'ltr-
21
insul si ne lepddam de el cu tot dinadinsul qi sa ne cum fac caqile sfinte; ci gi celc ury*imi & c:_
?ntoarcem.la Durnnezeu, cdci altfe I grea osindd ne A.qadar luptatorii Sfilrelor Icoane sint rn fd ft:
aqteaptd.! luptdtori contra mdrturisirii degii Minruirffirrhi $
W. Ficatul apostau,iei" Apostazia este lepartrarea sint cdzu{i sulr anatema Sfintelor Soboare. (vczi er-
dreptei credin{e Durnnezeieqti gi ?nlocuirea ei cu piicare mai pe larg despre cinstirea Sfiatelor Icoaoe gi despre
alta crerlinla mincinoas[.PIcatul acesta mare cclnstl rdticirea sectarilor in aceastS privingd, in: Calnev; Despre
in departarea.cle Dumnezeu, al uitarii de Dunr- cinstirea Sf. Icoane gi d Sf. Cruci; Nazarie, Combaterea prin-
nezelr, sau uneori chiar qi in ?mpotrivirea contra lui cipalclor invS{ituri adveatiste; gi cins!.irea Sf. Icoane qi
Dumnezeu Tatdl, Fiul qi Duhul Sfint, sau numai adverutigtii; Bibi. ortodoxiei cie autor nr. 14, pg" 335-34?; Pr. T.
contra unei.Fe!e Dumnezeieqti" El este impreunat Gherasimescu, Sfintele .Icoane.gi cinstirea lor, Credinfzi
uneori cu rfisturnare qi lep6darea rinduielilor puse C)rtodoxd anui al ll-lea, nr. 7, etc").
de'Dumnezeu ?n Sfinta Sa Eisericd. Daca se leapada Privitor la pdcatul apostasiei, Mtr:tuitorul zice:
cineva dintre fiii Sfintei tsiserici Ortodoxe de "Cel ce se leapadd de Mirze gi nu pri*teEte cuvintele
creclin{a cea dreaptd qi trece la felurite credin{e Mele, frre pe cel ce fl judeca; cuvtntul care L-am grait,
intunecate, aga de pilda euilt a trecut Iulian acela tl va judeca pe el tn zinct cea de apoi" (Ioan 12, 48).
Faravatul de la cregtinism Ia paginism, cade in acest "Cel ce va asculta pe voi (Preo{ii Bisericii Mele), pe
pacat greu al apostasiei gi se numegte apostat in loc fuline h{a ucwlta Si cel ce se leapada de voi, se leapada
de cregtin; iar cei ce trec la erezii, eretici, g"a.m.d. de Mine. Iar cel ce se leapada cle Mine, se leapada de
Cei cizu[i in acest pacat greu, de nu vor reveni iardqi csl ce M-atimis pe Mine" (Lc. 10, 16). $i iaraqi: "Cel ce
in sinul Sfintei Biserici Ortodoxe, cu Spovedanie qi s e le ap ada de Mine tnaint e a o arnenilor, M a v o i lep dda,
facerea roadelor vreclnice de pocdin[a, r6min Si Eu de el tnaintea Tatalui Meu Care este tn centi"
prdplstuili in acest greu pacat qi cad in osinda (Mt. 10, 33;2Tim.2,12). $i iardqi o'cel ce se va lepdda de
vegnicS. Mine tnaintea oamenilor, va fi lepadat tnaintea
Astfel a fost Simon Vrdjitorul, care dupd creqtinare ingeilor lui Dumnezeu" qLc. tz,oi.
a cdzut in acest greu plcat gi s-a pierdut qi trupeqte In acest greu picat a cazut Solomon, cind dupa
gi sufletegt e (vezi nr.?3, cap.22,b. pg. 196-2.03, tot in aceasrd indemnul femeilor sale straine de neamul is-
Tot un fel de apostali - mai mici decit Iulian
carte). raelitesc, a tamiiat idolilor, (3 imp. 11,9), pdcat greu,
Paravatul qi Simon Vrajitorul, dar mai mari care a tras dupa sine cdderea treptata a ?ntreg
tutburatori ai Sfintei Biserici, decit aceia - au fost regatului sdu (2 Paral 29, 5-9; Is. L, 2-9; 59, L3;ler rlm. 5, 22-30).
imparafii lupt6tori impotriva Sfinte]or Icoane A.qadar acest plcat dacd nu e p6r6sit, lasd urme
(iconomahi) sau spargdtori ai Sfintelor Icoane adinci in sufletul ce s-a impovirat cu el, chiar qi dupl
(iconoclagti): Leon III-lea Isaurul (714-741), Con- impirtdqirea cu Preasfintul Trup gi Singe al Dom-
stantin V-lea "Copronimul" (741-775) gi Iron al nului nostru Iisus Hristos gi imbrinceqte pe cel
IV-lea Chazarul (77 5-780) (Dr. Badea Ciresanu, Tez. Lit. impovdrat cu el in prapastia iadului (Ie2.18, 24,26;33,
Tom.II, 205-zA9). Aceqtia qi cu partida lor au luptat sa 13, 18; Ew. 6, 4-6,8;1A,26, 14-16),wemelnic 6i veqnic, ca pe Iuda
scoatd Sf. Icoane din Sf. Biserici, dupl sfaturile Iscarioteanul (Ioan 12, 6; Mt.10, 4;'2.6, 1.4-16; 27, 3-5; Mc. 14,
jidovilor gi turcilor, ca qi cum creqtinii ar fi mozaici l0-ll, 19 -21, 43-45;Lc. 22, 3-6, 47 -48; loan 6, 7 0-7 li1.3, Z, 2t-30;
ori mahomedani. Sectarii de azi, luptdtori ai Sf. 18,3; F.Ap. 1,16-20).
Icoane, sint gi ei astfel de aposta{i care urmeazd YII. Picatul ripirii bunurilor aproapelui. A rapi
tulburdtorilor Sf. Biserici din veacul al VIII-lea. bunurile aproapelui nostru. La aceasti poruncd
(Sfintele Icoane - ca gi Dumnezeieqtile Scripturi -
gre$esc: Cei care sint furi ardtagi, precum sint
sint nigte mdrturisiri a Tatdlui, a Fiului qi a. Sf. Duh;
a' Maicii Domnului gi a multor parli din via[a tilharii, hripitorii gi cei ce iau cu sila, cigi sint furi
Mintuitorului, de pilda Buna Vestire, Naqterea ascun$i, cei ce fur6 in chip ascuns; cili sint furi
Mintuitorului, Taierea Imprejur, Iisus intre amdgitori, precum sint negutitorii gi toli cei ce se
cdrturari in Templu, Botezul, Ispitirea, felurite silesc sd amdgeascd pe altul, vinzind cu dramuri gi
minuni, vindecdri qi invieri, Schimbarea la Fa[d, In- mlsuri viclene qi facind mii de meste$uguri viclene
trarea in Ierusalim, Cina de Tain6, Rugiciunea din gi de minciundrii (pentru aceasta gi Domnul, furi gi
gradina Ghetsimani, Patimile, R6stignirea, tilhari a numit pe acest fel de negulatori, zicind:
Inmormintarea, Invierea, Aritarea Domnului "CesA Mea, casd de rugaciune se va chema; iarvoi atri
Sfinlilor Apostoli dupa inviere, indlfarea la ceruri, fdcut-o casd de ttlhai" (Mt. 21, 13;), precum sint cei ce
qederea de-a dreapta Tatdlui, Judecata de apoi, iau camita. Aceasti porunc6 se calc6 apoi prin
Risplata: Raiul,Iadul gi altele multe din Scripiura iubire de agint, impreuni cu patimile gi picatele
N. T. precum gi a V. T. Sfintele Icoane ne zugrdvesc
care se nasc din ea. Inci gre$esc la aceasta gi cei ce
in minte existenla ingerilor qi minunata iiala qi
vor cumpira lucru de furat, gtiindu-I, ca sA-l ia cu mai
rdbdare a Sfinlilor care prin vie[uirea lor Sfinta au
binepldcut lui Dumnezeu. Astfel Sfintele Icoane putin pre[ decit.pldteqte; gre$esc gi aceia care au
predicape Domnul Dumnezeu, Tatdl, Fiul gi Sfintul trecut bani rai in loc de buni, sau pe (banii) cei ce
Duh qi pe toti sfinlii, nu numai celor qtiutori de carte, sint in lipsd, in loc de plini; de nu a lucrat lucrItorul
22
precum se cuvenea, sau a lucrat 1au gi a luat plata sa; trupului gi la osindirea sufletului ingreuiat cu acest
pdcat.
de n, a platit cineva celor ce l-au slujit; de au gf,sit
ceva qi au ascuns fdrd de aintreba cine a pierdut; de
Unii din noi - care avem sufletul viu - simgim
aceasta, o cunoaqtem qi congtiinta noastrf,, care este
nu a stdtut la (de nu a respectat) tocmeala ce a facut;
cel mai aspru Judecdtor Dumnezeiesc din fiin[a
de s-a lenevit de lucrurile (slujbele) peste care a fost noastrl, ne mustr6 aspru gi ne bate cu Lrici de foc,
pus mai mare gi ludtor aminte ale s6ramnilor, sau ale silindu-ne a le da inapoi bunurile rdpite aproapelui
vdduvelor, sau ale Bisericilor, sau ale qcolilor, sau ale nostru. Acestea sint semne imbucur6toare de
tovarf,qilor; de a dat daruri Judecdtorilor ca sd revenire la viatrd. Alfi din noi insd avind boldul
judece nedrept, sau el a luat ca si judece; de cere congtiinlei tocit, sau sa zic mai drept sufletul omorit
milostenie neavind trebuin[a, de vind neguldtorii cu inabuqir-ea picatelor nemdrturisite - poate
1ucru r6u in loc de bun, sau il amesteca cu cel bun; niciodatd - qi necanonisite, nu numai ci nu sim{im
de vind lucru mai scump decit pldtegte, de se vorbesc nimic, nu auzim glasul dreptului Judecitor, Care
cu alli negu[Itori si vinda cu pret nedrept; de vind zicet "ctl moarte vei muri" (1e2.33,8), dar incd nici nu
mai scump la cumpdratorul care nu qtie pretul, sau sirnlim blt6ile Dumnezeieqti gi chiar daca le simgim
cindva, zicem ca ne-a venit cutare r5u din cavza
cumpdr6 mai ieftin de la vinzdtorul, care nu qtie; de
intimpldrii oarbe, a nenorocului, a soartei rele, etc.
nu se vind precum le porunceqte stdpinitorul; de dau
Aici e o stare jalnica! E pulini, putina nidejde de
daruri la stipinitori ca sd-i lase sa vindl cum voiesc; revenire la viala. Cit despre pricinile pe care le
de nu iau socoteald adevdratd tovarigilor lor, de punem inainte ca si ne indreptdlim pdcatul pe care
spun minciuni; de au mofluzit ca sd mdntnce bani i-am facut sau sd-l mai facem iaraqi, acestea cu cit se
strdini; de vinde vreo slugd mai scump de cum ti zice vor inmulli mai mult, cu atit vor aprinde mai mult
staptnul; de are cineva lucru strdin sau zdlog Si il lasa focul gheenei, ce ne chinuieqte.
de se sticd,, sau tl cheltuieSte; de s'a iucat tn cdr{i sau Pacatul furtului e urit inaintea lui Dumnezeu,
alte jocui cu copii sau cu algi neiscusigi ca sd-i tnEele. pentru cd el aduce douS pagube mari: qi celui ce-l
La aceasta poruncd tncd greSeEte de a fdcut cineva iace qi celui ce rimine in lipsa prin furt. Cel care-l
paguba la lucrul Si averea fratelui sdu, de a mutat face, nu mai are pace in suflet,
din clipa in care a
furat; nici rug6ciunea lui nu este primitd inaintea lui
hotarele Ei semnele moEiilor, sau ale caselor, ca sd ia
Dumnezeu. Aceasta o adevereqte Insuqi Domnul
loc'de la moSia sau cc$a aproapelui sdu; de a taiat
nostru Iisus F{ristos, zicind: "Sd nu furi" (le;20,t5;
pomiifructifeifratelui sdu - pe care cape unttlharil Levit. 19, 11; II Lege 5, 19; Prov. 5.22,22-23;23,10; Mt. 19,18;
pedepsesc legile civile -; de i-afurat dobitoacelelui, pe Mc. 10, L9;Lc.18,20; Rom. 13,9; 1 Cor. 6,81 Efs. 4, 28; 1 Tes'
care tl pedepsesc legile cu surghiunie sau cu taierea q,6;).
mtinii; de va momi cineva Si va lua sluga altuia cu $i "De igi vei aduce darul tau la Altar Ei acolo tEi-vei
fagaduin{a de mai multd platd, de va deschide cineva adrce aminte cd fratele tdu are ceva atupra ta, lasa
scritoi straine Ei le va citi, sau va face iscalitura altuia, acolo darul tdu tnaintea Altarului Ei mergt mai tntti de
sau o va prescie, sau o varade, sau o va rupe' care se te tmpacd cu fratele td.u; Si atuncio venind, adu darul
pedepseSte cu surghiunie sau cu rdpirea aveilor sale, tdu" 1Mt.5,23-24).
de legile polilice. Toate acestea stnt funisag Si trebuie IatI in ce pripastie adincd ne prabuqim noi prin
nCarte c6lcarea poruncii VIII-a, rapind: averea' sanatatea,
sd le dea tnapoi, de voiesc sd ia iertare"' Din
qi orice bun dat de Dumnezeu in stapinirea
foarte folositoare de suflet", edit. Sf. Sinod. Tip. C. cinstea
aproapelui, cu alte cuvinte rlpindu-i pacea necesard
Bis. Bucuregti, 1929, pg.22-24),adic6: bani, pdmint,
eiistenlei lui. De aceea dach ni s-a intimplat sd fi
vite, pds6ri, hainq plata slugilor sau a lucratorilor; mihnit pe aproapele nostru cu rlpirea din bunurile
sindtatea, prin atacuri migeleqti, cinstea prin lui, ori cu vreun cuvint necioplit, provocindu-i tul-
clevetiri riutdcioase qi batjocoriri satanicegti, burare, indatd ni se nagte indatorirea, ca inainte de
g.a.m.d., este un picat greu. Dac6 dupd aceastl rea a aduce darul nostru la Altar, s! alergam sf, ne
faptd nu inapoiem aproapelui nostru ceea ce i-am impdcim cu fratele - tulburat din cauza noastri - sd-i
r6pit din bunurile date de Dumnezeu, furate, ori ceiem iertare invinovalindu-ne pe noi inqine, qi
gdsite de noi, riminem qi dupa Sf. Spovedanie qi astfel sa reuqim a-i reda pacri,a, cSci numai in acest
dupa impartigirea cu Preasfintele Taine, cu sufletul chip darul nostru adus la Altar va fi bineprimit
incSrcat de aceste p6cate. "Sdnufui" inaintea lui Dumnezeu. Dar vedem cu durere ca
Mulli vinovali din noi, dupa cdlcarea acestei aceasta n-o facem declt cu multd greutate qi dupa
porunci (a opta din cele zece) - unii chiar cu fal6 - ne timp indelungat, ba alteori niciodatd.
ducem la Sf. Spovedanie qi ne cumineclm grabnic Sintem graSnici a ripi paceaaproapelui nostru 5i
cu Preasfintul Trup qi Singe al Domnului nostru z5bavnici a i-o reda. Ba incd unora din noi
ne pare
cind auzim oarecare vorbe ale
Iisus Hristos. Aqa facind dupS astfel de tngrijire bine ne bucuram gi cd
ori
falsi, pdcatul furtului in loc de a se Sterge, creqte qi noasire de certare, nesocotite, tiioase ca sabia,
se face un foc pirjolitor, care lucreaza la distrugerea de purtare, ar
fi tulburat mult pe aproapele nostru qi
23
incd gi mai bine cind auzirn ci s-a irnbolnEvit, ci l-am Dumnezeu a zis lui Moisi ... - ae Sf. Scriphrre -
pus la pat. Cine poate zice ed?ceasta nu e o bucurie .latd legile pe
care le pun tnointea poporubi Mea..
adusi din infern de diavoli (Diavol in timba romdneascd Daca un'om furd un vt{el (bou) s{tu o oaie Si o va
va sd zici clevetitor; vezi Tilc. Evang: de Theofilact la Mt. 4,1) tnjunghia sau o vavinde, cincivisei (boi) sapldteasca
gi pus6 in fiinla acestor fel de oarneni impietrigi la pentnr vigelul (boull furat Ei patru oi peniru o oaie"...
inima 5i ciinogi la suflet? (Iee. 20, 1; 21,1;). Imp6ratul gi Proorocul David
Parci aud aievea glasul indbugit de durere deasernenea zice: "Cel ce a furat oaia sd plateascd
gemindi a ceior atacati ciineqte, zicind: uFiard tnseptit", adici sa-i dea p[gubaqului gapte oi in locul
bautoare de stnge, pentru ce mi,ai rapit ceea ce nu eSti oii rapite (2 imp. 12,6). Tot astfel legiuiegte qi inlelep-
tn stare sd-rniredai?" Iar cind noi f5ptuitorii, rapitorii tul siu fiu, Imp. Solomon zicind: "Hogul.." dacd e
pdcii aproapefui nostru ne rugdm, parc6 se aude un pr1rcs, trebuie sd dea inapoi tngeptit" (prov. S. 6,31).
gals tun?nd din cer gi mustrindu-ne pe fiecare din In profelia Zahariei ni se spun lucruri stragnic de
noi, fdptagii rdpitori: "Caine! Ca.ine!- unde-i fratele infricogatoare privitoare la pedepsirea acestui p6cat.
tau? Pentru ce i-ai rapit paceaT Au tu i-o daduse-qi lui, Proorocul ne istorisegte cI urgia iui f)umnezeu, sub
sau Eu7 Tu gii bine cd l-ai mthnit Si i-ai rapit pac€a. forma unei uriaqe seceri, lungi de 20 de co{i gi lata
Deci, de tEi vei aduce darul tdu la Altar - tidaia ce-gi de 10 coti, intri in casa furului gi a celui ce jura strimb
vei aminti cafratele tdw are cevt asupra ta - lasd darul pe numele lui Dumnezeu gi nu va iegi dintr-insa mai
tdu tnaintea Altarului Si mergi mai tntti de,te tmpaca inainte de a o distruge cu des6virgire.
cu fratele tdu, qi atunci veniid adu Darul tau; iar de "$i m-am intors gi am idicat ocltii mei Si am vdzut
nuvrei, apoi daruri, rugaciune, ctntare qi orice-Mivei Si iata o secerdzburtnd. $i a zis catre mine: ce vezi tw?
aduce uiciune stnt tnaintea lv{ea" qMr. 5, z3-24;1s.1.,2-'14, Eu am rdspuns: vdd o secerd zburind, de doudzeci de
2t-31;). cogi de lunga Si de zece co{i de lata. $i azis cdtre mine:
SI ascultdm ce ne spune privitor la furtigag gi aceastd secerd este blestemul care este peste fa{a a tot
in[eleptul Isus Sirah: |Cel ci jertfeye din ned.iep't, pamtntul, ca tot furul, de acum inainte ptnd la moarte
pinos hulit este lui Si nu stnt spre bund vrere - lili se ua pedepsi Si tot cel ce jurd strtm$ de acum ptnd.la
Dumnezeu - hulituile celor fdrddelege. Nu binev oieSte moarte se va pedepsi.
$i o voi scoate pe ea - zice
Cel Prea inatt tn darurile nrrridinrioSilor; iici Domnul Atotgiitorul - gi ua intra tn casa
tnmulEirea jertfelar lor curd{eEte pdcatele. Cel ce casa celui ce jurd stimb pe numele Meu, cu minciund
furului Si tn
qduge jertfa din averea saracilor, tnjunghie pe fru Si va locui tn mijlocul casei lui Si a va pierde pe ea
Ei
tnyint.e.a tTtalui s(u. Ptinea celor lipsiEi este via{a lemnele ei pietrele ei"
Si 1zah.5, 1-4).
sdracilor Si cel ce o ia pe aceastapmul stngiuiilor este. Sd luim bine seama, dragi creqtini, la aceasti
Cel ce i a hrana cea de lipsa, este ca gi cil ce omoard p'edeapsi groaznica. care stA in casa celor ce am
pe sproapele sdu Si cel ce opreEte simbria Qeafa) stugii faptuit in via(a noastrd aceste doud pdcate grele!
SE
este ca gi cel ce varsd stnge. Ctnd unul zideEte gi altul ne ludm gi s5 ne ostenim a face canonul prescris
de
sticd, ce folos fac, fdrd numai se ostenesc tn zadar. Sf. Pravila pentru a putea urni gi indepdrta acest
Ctnd unul se roagd Si altul blestemd, al cui glas v a auzi blestem Dumnezeiesc, spre a scdpa de pierzarea
i
Stdptnitorui? Cel ce se spald de la mort-Ei iardsi se
I
t atinge de el, ce i^afolosit lui spalarea? ASaeste gi omul
t'
Vom mai iOr.i iardEi qi alta mdrrurie despre felul
care pofteSte tntru pdcatele sale Si iari4i merge
Si face tEmaduirii acestui plcat al furtigagului.-Marele
I

qcgleaSi. Rugdciunea lui cine o va ascultaT $i-ce a predicator Ilie Miniat, celebrul Episcop al Cernic[i
falasit smeindu-se pe sine" (Is. Sirah 34,Ia-zg)? gi Calavritei, vorbind p" temeiul Durnnezeieqtii
O, fra{ilor plcdtogi, c6zu(i - ca qi newednicia mea Scripturi gi a Sf. Canoane. cd furtigagul nu se iarta la
t
- in acest prapastios pacat, ce ziceTi? Ce e de fdcut Sf. Spovedanie decit numai dupd-ce ddm inapoi
r ca sI iegim bine? Nimic altceva decit sa ddm inapoi pdgubaqului ceea ce i-am furat, zice aga: "Ai tn
I
aproapelui nostru ceea ce i-am rapit, s6-i red6m rytinile tale lucru strdin? Strtmbatagit-ai pe cineva?
pacea sufletului sau. Altfe! de nu facem aga, darurile intoarce-\, tntoarce-I, cdci altminteria nu se poate sa
noastre, rugiciunile qi orice am aduce inaintea lui iei iertdciune; tnctt n,u un Duhovnic, Preot prost, dar
Dumnezeu, sint uriciune ?naintea Lui qi se prefac in nici Patiarhul, tot Soborul, togi ingeii nu-au putere
sd te ierte, cd precum el este d,rept, Sau rrlai clai tnsasi
pacate.
dreptatea, a;a nu poate a voi strimbdtatea. Nu, nu,
Ia si cercetim Durnnezeiasca Scriptur6 gi si legdtura
este nedeslegatd".
vedem ce ne inva(d Dumnezeu si facem pentru a
A murit un om insurat, Dumnezeu a vrut sI faca o
tamadui aceasti ran6 adinca gi aducitoare de minune gi l-a inviat. Femeia lui iarigi
il vrea sa-i fie
moarte a sufletului nostru ingreuiat cu pdcatul bdrbat. El nu o pofteqte. Vin amindoi la judecata
rapirii? Iata, ea ne sfituiegte, c6 pentru tdmiduirea Bisericii. Voi, Proestogi ai Bisericii, parinliior
acestor r6ni adinci a furtiqagului qi a rapirii oricirui Duhovnici care ave[i in seam6 chiverniseala
bun al aproapelui trebuie sf, intoarcem numaidecit sufletelor omeneqti, ce zice[i? Ce poruncili? Oare
lucrul rdpit, gi dac6 se poate, chiar impdtrit sau este omul acela dator si ia pe femeia lui cea dintii,
inqeptit. sau este liber?
24
Este liber sI nu o ia, aga zicTeologii, clci este dator nici Sobor de sute gi mii de Sf. Parinli, gi nici chiar
sd o aibE pina la rnoarte. Murit-a? Moartea a dez' ingerii nu ne dezleagd, dar nici Preasfintul Dum-
legat legaturaimpreunarii. Dar ainviat, vei zice. Da, nezeu, Care este drept. DacA dam inapoi lucrul
insi aceasta este o alta via1a. Aceasta este ca qi curn furat, ne dezlegam de pacatul acesta greu prin
s-ar fi ndscut a doua oard din pintecele maicii sale qi lucrarea Sf. Spovedanii qi a adevaratei Pocainge qi
cind se nagte cineva, se nagte liber. aicipe pSmint gi in ceruri. Daca nu df,m celui pe care
A murit un om care a luat lucrurile unui s6rac. 1-am pagubit, ceea ce i-am rapit, nu sintem clezlegali
Dumnezeu a vrut sd rnai facd o minune. A inviat qi - cle ne-am spovedi la sute qi mii de Duhovnici - nici
pe acesta. Vine saracul gi:qi cere'lucrurile lui. pe pdmint, nici in ceruri; ciinZiualudec5lii de apoi
inviatul nu vrea sd le intoarcS. Vin amindoi la va trebui sa plEtim tot, de vom avea de unde; iar de
judecatd. intreb iaraqi: omul cel dator cade-se sa fie nu, vom c6dea in osinda veqnica" Astfel daca nu ne
la opreala, ca sa intoarca lucrul cel strain? Sau ba? iarta acela caruia noi i-am rdpit bunurile lui, aici pe
ASa, se cade cu adevdrat. Aceiaqi Teologi hotardsc, pamint, nu ne iartd - dupd dreptatea Legii Sfinte -
cd aceasta este o datorie a sufletului qi std p?na cind nici adevaratul Duhovnic aici pe pamint, nici Dum-
traieqte sufletul" Sufletul este nemuritor gi datoria nezeu in ceruri.
este veqnica. Dator a fost s-o intoarci qi in viatd lui Sf. Evanghelist Luca ne istoriseqte c5: Zacheu,mai
qi dupa moarte, pin[ la vremea Judecdlii celei marele vameqilor, vdzind cu bucurie ca a venit
uiitoare. Murit-a? Era dator. inviat-a? Este dator. Mintuitorul in casa sa, deqi fariseii il cleveteau,
De o mie de ori sd moara qi s6invieze, are purure' zicind cle Mintuit or:ul " latd,la un om pacutos a intrat
datoria aceasta neparasita. Iata ca moartea poale sd sa gazduiascd", totugi a zis Domnului Hristos:
dezlege legdtura nunfii, care este foarte strinsi. Insa "Doamne! Iata jumatate din avu[ia meo o dau
moartea nu poate sa dezlege legltura strimbatagii, saracilar Ei de am napdstuit pe cineva, cu ceva, tntorc
incit rlmin e nedezlegat'a. tmpatit". Dupi aceasta dezlegare a nedreptSlii,
Tu blestemi (injuri) numele lui Dumnezeu; tu te acest rapitor al bunurilor strdine,Zacheu a fost dez-
lepezi de lege, tu r6stigneqti a doua oara pe Hris^tos! legat de Mintuitorul, Care i-a'zis: "A-stazi s-a facut
Sint oare alte pdcate mai mari dec?t acestea? Insd mtntuirea casei acesteia" sal"Astazi a intrat mtntuirea
totugi daci te vei martirisi, Duhovnicul are atita tn casa aceaste..." (Lc.19, t-o). Vedeli? Numai dupa
putere, incit poate sa te ierte. Dar de gii Iucrul strain ceZaeheu a dezlegat nedreptatea - adica a hotdrit qi
gi mdrturisindu-l nu.l vei mai intoarce, n-are putere dat jumltate din averea sa siracilor qi a intors
sI te ierte. Pentru ce aqa? Pentru cd, cu p5catele impatrit celor ce le luase ceva cu nedreptul - a intrat
blestemurilor, tu ai ocarit pe Dumnezeu. $i Dum- mintuirea in casa lui. '
nezeu, pentru cele ce fac impotriva Lui oamenii, a Tot astfel se intimplI qi cu noi cregtinii, care sintent
f6cut epitrop al Sau pe Duhcivnic. I"a dat stf,pinirea, impovara[i cu acest p6cat greu. Prin Sf. Spovedanie
cite va lega qi va dezlega, sE fie legate gi dezlegate. gi Sf. impArta$ire, vine Mintuitorul in casa noastra,
Duhovnicul, ca un epitrop al lui Dumnezeu, pentru in corpul nostru qi priveqte toate cele tainuite ale
pdcatele ce sint impotriva Lui, poate sa te ierte. Dar noastre... $i cind vede ca incd finem lucrul str5in,
{intnd lucrul celui sdrac pe care l-ai nedreptAtit, ripit sau glsit, pleacl qi ne lasd casa puefte. urmind
saracul acela n-a facut epitrop pe Duhovnicul, nici
ca in locul Slu sa vina secera cea mare. Da, cind vede
i-a dat lui stdpinire sa te ierte. Drept aceea Duhov-
nicul nefiind epitrop al sdracului aceluia, nu poate
El ca noi ne spovedim ne tmpdrt5qim numai de
"si
sd te ierte pentru lucrul slracului. Dar va- zice form6, faraa da ?napoi lucrul strdin, dupd cum ne-a
rapitorul - dau atitea sdrindare, atitea pomeni la poruncit (leq. 22, 5-15; Lev. 6, 2-5; Nurn. -5,7; Prov.6, 30-31;

Manastiri. Bine, dar cu una ca aceasta socoteqti ca te Levit. tr9, 13; Mal" 3,5; Iac. 5,4; Sf. Grigorie al Neoccsariei Can.
va ierta? Taci, cutezatorule! Nici o lege. atit 10, 1 1, 12" "Fidalion", edit. Tip. Sf. M-ri Neam[, a. 7EM, fiia 388)
omeneascd cit gi Dumnezeiasca nu voiesc, ca sE qi nu facem pace cu cei caruia i-am rapit pacea,
poatd ddrui cineva lucrul celui strain. Lucrul pleac[ qi rdminem pilstii, numai cu focul pdcatuiui
saracului care il 1ii este strain; cine poate sa ti-l care pirjolindu-ne, striga asupra noastrd: "OrI
dEruiascS?
furdtura tnapoi, cd de nu o dai pieri". Daca dim
Daci cele zece porunci care orinduiesc nu numal ascultare acestui launtric gias Dumnezeiesc gi dam
sa nu luim lucrul strain, ci nici s5-l poftim, sint. inapoi lucrul strain in aga fel ca cel pdgu'bit s5-5i
basme, tu ai dreptate; Duhovnicul t5u care te iarta
recapete pacea sufletului siu, atuncivom auzi in noi
gi iqi ia merticul slu, este un om cuminte, care qtie
glas dulce, binevoitor, pdrintesc, mingiindu-ne ca
treaba lui qi eu sint un mincinos. Iar daca cele zece un
porunci, sint cuvinte prea adevarate ale lui Dum- gi pe Zache t "Astdzi a intrat mtntuirea in cq:a aceas-
nezeu, tu eqti neiertat, Duhovnicul tdu este un ioi'. Ar"rtueste glasul lui Dumne zeu.Einsuqi Dum-
amdgitor qi eu grdiesc adevarul" ("Didaniile", lui Ilie nezeu, Care vine (Apc. 3,20), intrd qi rdmine in noi
Miniat, edit. Sf. Sinod T. C. Bisericegti, 1897, pg. M3-lM). (Ioan 14,23; 1 Ioan 2,24;), cu noi (Mt. 28, 2O;2Cor,6, 16-18;
{atd, iubi(i cregtini, cf, nimeni nu ne poate dezlega Ieq. 29, 45; Lev. 26, 12; Ier. 31, 33, 38; lez. 11, 19-20; 36, 22- 23;
de pacatul furtiqagului. Nici Duhovnic, nici Patriarh, 37, 26; Zah. 8, 8; 13,9; Apc. 21,7 ;).
25
Din cele arAtate, cred cf, oricare din noi, lRomanuluila"SeminarulMonahalCernica",llfov.manuscrisul
cunoa$tdm aqa de bine,,cum cunoaqte lumina zilei. I de aici inainre s-a tipdrit nerevdzur. Autorul.)
ca d9 nu ddm inapoi bunul rdpit aproapelui nostru, I Aceasta o zice, precum adeveresc to[i Sfinlii
rdminem nedezle.gali gi neiertati de plcatul ldascllii ai Bisericii, nu pentru c6 s-ar fi iemut de
furti_qagllui chiar^.qi dup.r Sf. Spovedanie qi dupa patimi qi 'de moarte (cum hulesc ereticii gir srv.r/, ateii);t vrci
I
tmpirtaqirea cu Sfintele Taine, cici acestea in toc i. i""t.,
j pdcatele lumii care erau mai grele qi mai
a ne ajuta - fiind facute numai de forma gi de obicei nesuferite decit toate suferintrele Lui. P"dcatuf lumii
I
- ne indoiesc osinda pentru pdcatul [inerii lucrului mai cu searnd al creqtinilor'era o povara uriaqa.
I
strdin. Sd ne pazim. din risputeri de acest cumplit Nemarginita greutate este pacarul gi nemarginita
I
pdcat qi sa urmdm indemnul Dumnezeieqtii Scrip- este nenorociiea ce o aduce pdcatul iiecarui Jufl"t,
|
turi care ne-.sfdtuieqte, zicind: "Sri nu pofteSti... sa nu I prin despuierea lui de Dumnezeiescul dar. Aceast6
furi nimic din cele ce stnt ale aproapelui tau" (1e5. 20, I nerorocire e a$a de mare gi cumpita, incit nu sint
r /, 15;
17, II Lege
rJ' rr r,Lt, 19;
L-vgv 5,21, tv; Lc. t2, )).
t-c. tz, 5). "Cel
Let C.e nu mll
sa nU
fura, SA
c.e JUrA' cwinte sa
mai I CUVlnte Sa oO tilcuiasc6,
tll0ulasqa, nU-t nu-i pana m6iastrd
mdiaStfd Sa, o
sa, O
fure; ci mai vtrtos sd se astenealcd, lucrtnd cu mtinile clescrie, nici lacrimi destule sa o plinga, chiar de ar
I '
sale ceva bun, ca sa aibu sa cleu si celui lip.sit..." (Ets. 4, plinge-o toate fapturile lui Drmnerei.
I
28; F' Ap. 20,35; 1 Tes. 4, 11; 2 Tcs. 3, 6-12; Lc. 3, I t; Mt. 3, Sufletul este tbati fiinfa care lucre aza in corpul
8-10;Efs' 4,29-30).
Iomului
I

gi-l face stapinito; peste mai pufine ori mai


I
Acestea gtiindu-le, fra{i c.reqtini, ingreuia(icu acest multe fapturi ale lui Dumnezeu. El sivirqe$te toata
I
pdcat - ca gi mine, netrebnica slugl a D.omnului care activitatea omului bund ori rea,
I dupd feluj inclinarii
a scris acestea'sA ne prosternam cu faga la pamint lui, catre Dumnezeul luminii, oii .at." domnul
I
inaintea Domnului qi cu plingere mare qi cu fierbingi intunericului.
I
lacrimi.s| le rugEm, zicind: "Doumne, Dumnezeull Sufletul este o icoana vie, in care se oglindeqte
C1rului Si al pamtntului! Doua cer de la Tine: Sa nu chipul qi asemanarea Dumnezeului Celui viu. Ceea
I
iei harul meu mai tnainte de ce voi mui.eu. Cuvtntull ce este sufletul pentru corpul omenesc, aceeaqi
este
desert si mincinos departeaza-l de la mine, boga[ie gi Darul lui Dumnezeu pentiu sufletul nostru. Darul -
I
sriracie nu-mi da. Citryi (nduieste cele de tipsa cele
Si lSpiritul - Dumnezeieic, imbraca pe om in Domnul
de ajuns. Ca nu sdturtndu-ma sa ma fac mincinos (z nostru Iisus Hristos indumn"rlindr-1,
I aqa cum
lege8,12'20;31,20;32,lliNeemia 9,25-26;Iov.31,24-28;osia imbraca focul cu foc pe fierul bdgat
t3,6;) Si sd zic: Cine md vede? Sau
I in el; ir* ,e
fiind sarac sd furgi - I imbracd cu lumini o camera ?ntune-acoasd, in care se
sa jur pe numele lui Dumnezeu" (Prov.Sol. 30, z- rir;. baga o lumind aprinsi; camera geroasa
| cu cdldurd;
" De voi zice celui pdcatos - zice Domnul - cu
moarte I buretele, postavul, stofa, etc., bigate in apd; sirma
vei mui Si se va tntoarce de la pacatul sau va
Si face I cu curent electric, de Ia uzina, cu care se pune in
iudecata Si dreptate, Si va da tnapoi zalogul Si va ptati I
contact, ori din aparatele producatoare de curent
electric, etc. Ceea ce este
ce a iefuit Si va umbla tntru poruncile vieEii, ,o io ,u I ]um1na soarelui pentru
faca nedreptate, cuviaEavaii viu Si nu ro'*,ri. ioate I ocli' aceea eeste Darul lui Dumnezeu pentru
pacatete tii care a pacatuit nu se vor pome:ni, prri I ::*::.1YIY:.Dl.Yl!*ilrl)
nostru, il
luiDumle'euviazd,
fortificd, Iumineaza, sfin{eqte,
ca judecata si arrpi"tr-
(rezechiit "'ior"ii"ii ;;;:i;;' ;';;a
psrp rrnnrn:r"::^:t::'-
I .t:l"tul
inalgd, desdvirqeqte qi il indumnezeieqte,'(vezi pe larg
(rezechiir 3a A.eqcrq este
14-16\ Aceasta
33,14-16). doctorla cale poate |
vindeca Ia sigur rinile sufletelor noastre, ranite_.u I
,6*:;il;#ririii,l.,*ffiililffi;ilr\,;1rf;::
orr. p. I, Rasp. ra inrreb.69-81;, si Ia anrifoanele
picatul furtiqagului. care sintem inlelepli sa o liii'ra.r.
aplicam pe rdnile sufletului nostru qi astfel folosin- " inrrl.ogatd
igilsurlor).
| este moartea care desparte suflerul
du-ne vom trai. l,
^-.. ',., de trup, pe care
I omului
il t
^^ -- - ^r lasa:
mort, supus
62'
Cap'
I
putrezimii , <iar muli mai infricoqat este pacatul care
creEtinilor
Primejdia ciderii
I
desparte sau clespoaie pe creqtin de Oarul lui Dum-
din Darul lui Dumnezeu. nezeu, lasintlu-l mort pentru cer gi predispus
I

Ridicarea din pdcate qi inrierea noastri o ciqtigam


prin voia lui Dumnezeu (Care ne punela lli#';#;',fr?:'ilu:r'r:;:;;r:,;;T:"";:"":':::;;
toate mijloacele de mintuire) Ia care trebuie lf:lll,
a con- I
i;r; 2J1). ca v, petrece cu Dumnezeu tn veci,, (Apc"
tribui qi noi cu voia qi osteneala noastra. I ;;;'- Nimic n, mai frumos, mai luminat, mai
I ^-_=,_. _:L -, "it"
gi mai placut lui Dumn ezett, oqtilor
Mulie feluri a" pa.at" sdvirqim noi creqtinii prin I
tll :jli!tit
Dumnezeieqti, .-j.*.-;';;
no,rncilor I)rrrnnczei."r;
:ascultarea poruncilor
neascultarea existente in II
ingereqti gi ilor (Bisericii Triumfatoare
cetelor Sfingilor Triumfatoare
tcopq Darului.
legea f)."rr1rri D^-^; .,;.I
Parca vad aieve, -^ ftf f"irii*ri I
^:^,,^.. p. tr.-.-.r-^----t I dl
Ain cer), ca sufletul care iese curat din baia Botezului
asudind cu singe la rugdciunea rlin Graclina Ghet- | cu apa Duh Sffnt qi din baia Pociin(eicu lacrimi qi
qi
qi privind Ia noi plingincl, parcl-L aucl, zicincl' I cu Duh Sfint. Aceasta frumusele Dumnezeiascd a
li"mani
"lntrktat este Sufletul Meu ptna la moqrte" (Mt. 26, :s; sufletului, line insE numai atita timp, cit creqtinul sti
I
Mc. 14,34; Ioam 12,27;11,33-3tt; Lc. 19,41-44. N.B. Din cauza intemeiat pe piatr a "Hristos", prin implinirea
I
transferdrii F. c.'Pdrinte T. cihcrasimescu cle Ia Sf. Episcopie a I fagaduinlei dati la primirea
Sf. Boiez: , Ma'leprlcl de
26
Satana, de toate lucrurile lui, de to[itngeii lui, de toate Creqtinul care dupd Sf. Botez..., Sf. Pocain[A,
sluj b ele lui Ei de to at a trufia lui. M d tmp reun c u H is to s Marturisirea qi iertarea pacatelor (vezi si cap. 72
Botez, in Evhologiu). "Mdrturisirea gi iertarea pdcatelor in lumina Dumnezeieqtilor
Si cred Lui' ' (vezi figiduin[a depusd S['
la
Scripturi" din aceastdbrogurd), s-a impodobit cu Darurile
Deasemenea prin implinirea
qi fdgdduingei datl la
Dumnezeie!ti, este asemenea unui agricultor, care
Scaunul Sf. Spovedanii: "Imi pare rau de toate
cu multe osteneli, greutafi, sudori qi cheltuieli qi-a
pacatele pe care le-am facut. Ma hotarasc Si impodobit pamintul parintesc cu pomi roditori,
fagaduiesc ca sd nu le mai fac niciodata tn tot restul aduqi din strSinatate, care atrag privirile fiecarui
viegii mele". insl indatl ce noi creqtinii cilcim aceste trecdtor, prin filnicia gi minunatele lor roade. Ei
fag[duinge, prin fiecare picat, depunem cite o pata bine, daca s-ar intimpla ca peste aceastd grldina cu
neagra gi murdara, pe haina stralucita de Dum- pomi minunafi, frumogi qi roditori, s-ar nlpusti o
nezeiescul Dar. Ciuma, holera sau altd boalS molip- furtuni napraznicd, qi ar trinti toate poamele jos, ba
sitoare nu face atita pierzare in omenire; trlsnetul ar dezradilcina qi pomii prabuqindu-i la pamint, incit
nu face aqa cumplita pustiire;uraganele nu fac atita sd nu se mai aleaga nimic de acea frumoasd gradina;
devastare; cit pripdd face pacatul in sufletul nostru cita mihnire credeli cI va avea gradinarul? Ce dureri
omenesc.
qi disperare grozav'a ar sim[i el, cind ar vedea o
' Sd privim bine prin ochelarii Dumnezeieqtilor pustiire a$a cumplita! Cine ar putea s[ spuna
Scripturi gi vom vedea doud chipuri stralucite: durerea lui sfiqietoare, vaietele, [ipetele, plingerea
gi strigarea lui infioratoare!
t) Chipul stralucit al Luceafirului, cipetenia Tot astfel se intimpl5 qi cu noi creqtinii. Furtuni
ingerilor, virful Serafimilor, steaua cea mai
stralucitoare in ceruri. napraznice, ale pacatelor (adeseori neprevdzute) se
2) Chipul strdlucit gi nemuritor al lui Adam in ndpustesc asupra noastrS. Acestea aduc in sine o
Paradisul pamintesc. Pdcatul a dezbrlcat pe Lucifer pustiire asemenea cu cea din gr[dina devastatd de
de Duninezeiescul Dar. Din ceea ce a fost, a ajuns furtund; ba inch gi mai grea. Pacatele ca niSte tilhari
inger intunecat, drac infricogat, vistier al vicleniei gi despoaie sufletul de bogS[ia Darurilor
al tuturor rauta[ilor, qi osindit.a se munci in ftlcul Dumnezeieqti. Ele fac in suflet o pustiire cumplita
Gheenei. Cum ai cdzut din cer Luceafir stralucitor,
qi il lasa mai mort' (Lc. 10, 30). Pacatul dezbraca
fiul zorilor... Tu ziceai in inima ta: "Mri voi sui tn cer, iufletul nu numai cle deprinclerea facerii roadelor
tmivoi idica sca'unul de domnie mai presus de stelele bune; c.i dezradacinezi qi pomul virtutilor
lui Dumnezeu. Voi Eedea pe muntele adundii dum' duhovniceqti din ridacini, aqa cd bietul cre$tin
nezeilor, la miaza-noapte. Sui-ma-voi deasuprrt ajunge mort fa(5 de implinirea voii lui Dumnezeu qi
noilor, fi-voi (r\emena Celui Prea Inalt. Dar ai fost viu in savirqirea r6utagilor.
-
arunc at tn iad Ei tn te meliile p amtntului... " (Is. 1,4, 12-L5;
Pustiirea sufletului de catre furtuna pacatelor, este
lez.Zl;Dan.8, t0)."Vdzut-am pe Satana caunfulger din asemenea pdmintului dupa potop care era acoperit
cer caztnd..." (Lr. 10, l8; Comp. Mt. 11,23; Ioan 12,31;16,
cu cadavre intrate in putrefaclie (Fac. 7,13-zj;8.7),
1 I; Apc. 9,1; 12, 8-9).
asemenea turnului incurcaturii (nac. 11, 1-9) gi Egip-
Adam qi Eva era chipul insufletit facut dupa tenilor bituli de Dumnezeu cu cele zece plagi qi apoi
asemdnarea lui Dumnezeu. El erapus de Dumnezeu ineca[i in Marea Roqie (lcq.7-15). Sufletu{ pustiit de
imparat peste toate fdpturile de sul, cer, (de pe p[cat este asemenea unei case jefuita cu lScomie
pdrrrint, din apd qi din aer) qi astfel se bucura de nesf,lioasi de jefuitorii noplii (Icrem. 49, 9), cu o
dulceaga netrecdtoare a Paradisului qi de viafa faimoasS cetate cu intiriturile prabuqite qi cu
nemuritoare. Ce a ficut plcatul cu el? L-a dezbracat zidurile risipite... (Prov. S. 25,28).
de Darul lui Dumnezeu, de bunat5lile Paradisuluiqi Ei bine iubililor! Cind starea noastra a ajuns intr-o
l-a facut moqtenitor blestemului, rob al mor1ii... astfel de cumplita pustiire; noine bucuram lumeqte?
pogorindu-l ?n rindul dobitoacelor."Omul tn cinste Cintam cintece curveqti? Facem baluri, serate qi alte
fiind n-a piceput, aldturatu-sa cu dobitoacele cele petreceri cu duh paginesc? Jucim, dansam, chefuim,
fara de minte Si s-a asemdnat lor" (Ps.48, 12,21). ca qi cum nu ne-ar durea nimic? Aceste nerozii Ie
Sufletul nostru iubitri creqtini, atita timp cit este pot face nigte nesim[itori; iar nu creqtinii cei
imbrdcat cu Dumnezeiescul Dar, este mireasa lui simlitori, care dau - prin spiritul simlirii - dovad6 ca
Dumnezeu, solia iubita a ingerilor, mogtenitorul au un suflet viu care striga dintr-ingii (Ps.37-a3).
raiului qi impdrat cu multa bog[[ie a Ajunqi in starea aceasta de plins, pe urma pustiirii
Dumnezeiegtilor Daruri. Pacatul, cum am zis, aduce provocatd de vijelioasele patimi - ta qi grldina
cea mai mare pustiire (Mt.23,29-38;24,15;Mc. 13, l4;Lc. devastati de furtuna napraznicd - noi nu trebuie sd
21,20),in sufletul aqa de mult imbogatit de Dum- rdminem, inmdrmurigi qi pietrificali pe loc, ca
nezeu. tl dezbraca de Dumnezeiescul Dar, il femeia lui Lot (Lc. 17, 29 -321 F ac. 19, 15'26); ci s6 lucrdrn
pustiegte aga de cumplit, incit ajunge foarte urit din nou sadind in noi minuna[ii pomi ai virtu[ilor
duhovniceqti din care sa scoatem roade vrednice de
inaintea lui Dumn ezeu, ca o so(ie desfrinatd, pocainla (Mt, 3,8; Lc.3,tt). Trebuie sa lucrdm din nou
inaintea solului ei legitim.
27
cu toatA osirdia pentru refacere, reabilitare g ilaceyi mici" 1Mt.18, 10-14), qi "fi2 casa Tatdlui Meu
dobindirea Darurilor Dumnezeieqti. multe lacasui stnt... Si Eu merg sd gdtesc voud loc...
Sa lepadam dinapoia noastrd birfelile lumii care IaraSi voi veni Si va voi lua pe voi kt Mine; ca unde stnt
adeseori ne asurzesc cu vorbele ei pline de veninul Eu Ei voi sa fi6i..." (loan 14, 2-3).
disperdrii: " L-a hdtut Dumnezeu!... L-a parasit Dwm- Dupi cum vedem, cu adevdrat Dumnezeu vrea qi
nezeu!... Nu este mtntuireluitntru Dumnezeul lui!" 1es. a aranjat, ca tot omul de orice virstS, sd se
3,2;Zimp.t6,5-14; Ps..70, tt-27). Sd alerglm la blagos- mintuiasci. El a deschis Raiul pentru to[i. Voia lui
Iovitul ajutor al lui Dumnezeu, care intotdeauna ne Dumnezeu pentru mintuirea noastra este numai o
incurajeaza zicind: "Cheama-Md pe Mine tn ziua roatd, o aripi pusa pentru ajutorarea mintuirii
necazului tau, cd Eu te voi salva Si tu Mavei proskivi" noastre. Daca ne este mild de sufletele noastre,
(Ps.49, 16). Deasemenea qi Dumnezeiasca Scripturd pustiite de furtuna patimilor, trebuie sa ne ostenim
ne sfAtuieqte zicind: "De te vei tntoarce Si te vei smei qi noi a ne forma gi pune cealalta roatS sau aripa,
f naintea Domnului Si vei departa din lacasul tau ce nu adica voia noastra. Pentru a ne ridica din pdcat, a
este drept... Fi-va [ie cel AtotSiitor ajutor aipra alerga pe calea vielii qi a zburda la cerul virtufilor
vrajmasilor tai Ei desfitarea.ta. El te vaface ca argintul Duhovniceqti, pe lingd voia lui Dumnezeu, trebuie
cel ldmurit tn foc. Atunci tSi vei idica fa{a pivind cu sd punem in slujba mintuirii noastre, gi voia noastri
veselie spre Dumnezeu. Il vei ruga Si te va sculta Si tgi (Is. 1, 19-20). Creqtinul nu se poate mintui flrd de
va ajuta {ie sa-{i tmplineEti fagdduin[ele tale" El tgi va Darul lui Dumnezeu; dar nici Dumnezeu nu ne
rtndui inrasi locuin{a drepta{ii, qi tn caile tale va fi mintuiegte farA de voia noastrd, cdci voia Lui este a
lumind..." (lov. 22, 23-23). merge noi pe calea vielii; iar nu pe calea morlii (ts.
Din aceste cuvinte Dumnezeidgti qi altele multe, Sirah 15, 1-20; Ierem. 21,8; Levit. 26,3-41; 2 Lege ?3; vezi Si
reiese ci Dumnezeu nu lasd in pierzare pe nimeni, "Scrierile Pdrin[ilor Apostolici" pg. 81-85).
cd n-are nici un suflet de pierdut cum birfesc Vrea Dumnezeu sa mintuiasca pe Adam qi Eva,
oamenii lumii (Ps. 118,8-5). Dumnezeu cheami toate deasemenea qi pe fraticidul Cain fiul lor, de pacatele
neamurile de pe suprafala globului pamintesc, Ia in care se pribugise.rS; ?nsa pentru ca ei n-au vrut sd
mintuire. Deci trebuie ca fiecare sI se sileascd qi le mlrturiseascd, ba incd aruncau vina tot asupra
pentru a-qi cuprinde dreptul de mogtenire pregdtit Lui, i-au ldsat sd patimeascd (Fac.3,4)"
de la intemeierea lumii (Mr. 25, 34, 1-30; Rom. 8, 17; I Aqa se intirnplS cind omul se impotrive$te voii lui
Petru 1, 4,9:3,9; Apc. 21,7;Mt.20,23; Mc. 10, 40; l Cor.2,9; Dumnezeu! Cade din Dar. Dumnezeu vrea ca
Evr. 11, t0). Ierusalimul ceresc, cetatea lui Dumnezeu pamintul sd rodeascd. in acest scop ii trimite ploaie
(precum scrie Sf. Ioan, cd a vdzut in Apocalips) are 12 porli
ii clldura la vreme. Acestea insl nu sint deajuns.
cu 1,2 ingeri, cite 3 porti in fiecare latura a Pentru a deveni pamintul roditor, trebuie sd se
pamintului.. "Eu loan, am vrizut cetatea cea Sfinta osteneascd qi omul curdlind gi lucrind pamintul.
Ierusalimul cel nou Si Sfint, avtnd slava lui Dum- Dumnezeu trimite soarele sl lumineze toata lumea,
nezeu... avind zid mare Si tnalt, avind I 2 po4i Si la po4i dar pentru ca omul sa se foloseasca de lumina lui,
12 fngeri... Dinspre rasait po4i trei, dinspre miaza trebuie sd-qi deschidS ochii ; cd de nu qi-i deschide
noqpte po4i trei, dinspre miazd-zi porti trei Ei dinspre ramine in intuneric ca qi noaptea, se poticneqte..."
apus por{i trei..." (Apc.21, t-z). Prin aceste por[i intra Vrea Dumnezeu sf, scape pe Noe si lucreze cu
sufletele celor ce se ostensc cu osirdie in implinirea me$tesugul sau o suta qi mai bine de ani la facerea
voii lui Dumnezeu, Care voieqte gi intrebuinleaza unei corlbii uriage cu care sa se salveze de inec el qi
toate mijloacele. ca toti oamenii sd se mintuiascd, cu toti ai casei lui (Fac" 6). Vrea Dumnezeu sd salveze
numai sa voiasca. Prin portile de la rdsarit intrd pe Lot cu toatd casa lui de pierzarea de foc qi
copiii care sint luminagi, sfingili qi infiagi prin pucioasd cu care se hotiiri se sa piarda pacatoasele
nalterea din apd gi Duh Sfint (toan 3,5;8,35; t, i2). Prin cetati: Sodoma gi Gomora; dar vrea ca qi Lot cu ai
portile de Ia miaza noapte intra tineretul salvat prin casei lui pentru a scapa de pierzare sa iasa afara din
sudori gi osteneli grele din zdduful patimilor Sodoma qi Gomora gi sa fuga grabnic la munte (Fac.
tinerelii. Prin porlile dinspre miazd-zi, intra t9,12-29). Vrea Dumnezeu sd scape pe Moisi gi Aaron
sufletele celor de virsta barbdteasci care cu milos- de furia pastorililor lor; insi vrea, ca qi aceqtia in
tenii, cu felurite osteneli qi greuta(i au reuqit a se vremea necazului qi primejduirii lor sd alerge cu
cleznabuqi din bAllriiie bogaliilor, grijilor qi rugaciuniin cortul sfint sub norul Dumnezeiesc, ca
patimilor lumeqti. Cele trei porti de la apus sint si se salveze (Num. 14, 1-10; 20,2-6's. Vrea Dumnezeu
deschise pentru a intra printr-insele batrinii care au ca sa scape de moartea prin foamete in cei trei ani qi
luptat cu rnulte greuEti implinind voia lui Dum- jumatate pe Ilie Proorocul; dar vrea ca qi acesta dupi
nezelr, qi acei care recunoscindu-gi pacatele s-au porunca Sa s[ fugd dinaintea irnplratului Airav gi sI
pocait mirturisindu-qi-le lui Dumnezeu inaintea se duca la piriul Horat, unde avea s[-1 hrineascl
Preotului Duhovnic, pentru care au dobindit dez- corbii cu piine gi carne qi s[ bea apl din piriu, gi la
legare, iertare qi curalire. Aceasta o adevereqte vaduva din Sarepta Sidonului, cireia ca qi corbilor ii
Mintuitorul, zic?nd: "..A$o nu este voia tnaintea poru4cise ca sa-l hriineascd (3 tmp. t7). Vrea Dum-
Tatalui vo.ttnt) celui din cerui, ca sapiarri unul dintr- nezeu sd cur5{eascd pe Neeman, cdpetenia ogtirii
r'
28
Siriei, de bubele leprei, dar vrea ca qi acesta sa Din scrierile Sfin[ilor Pirin[i
meargd in Palestina qi acolo sa implineascd porunca "Cine poate ierta picatele, fira numai Unul Dum-
Dumnezeiasca dati prin Proorocul Elisei, adici si nezeu, Care le iarta deopotriva prin aceia cdrora le-a
se cufunde de qapte ori in apa lordanului 1+ imp.5). incredinfat puterea aceasta". $i aiurea: "Dreptul
Vrea Dumnezeu ca trei crai din tArile rasaritene sd acesta s-a dat numai Preogilor", gi in alt loc :" Oamenii
vadi fala iubitului Sau Fiu nou niscut; dar vrea ca qi savtrSesc numai oficiut spre iertarea pacatelor, fara a
acegtia sd se osteneasca a caldtori doi ani de zile tntrebuinEa vreo putere ca sa le fie proprie; caci nu tn
dupa Ingerul trimis s6-i conduca sub forma unei numele lor iarta ei toate pacatele; ci tn numele Tatalui
stele (Mt. 2,1-12). Si al Fiului Si al SJintului Duh;ei cer Si Dumnezeu dd.
Vrea M?ntuitorul si cleschidA ochii orbului din Aici este supunere omenectscd, dar clamicia apur[ine
na$tere pe care i-a qi uns cu tinf,, dar pentru a-gi puteii de sus". (Sf. Ambrosic).
recf,plta orbul vederea, vrea ca qi acesta sd meargi "Prlrintele a dat Fiului toutd putereu de a judeca"
la scdlddtbarea Siloamului, ca sd se spele in ea (loan Acum vad cd Fiul a dat puterea aceasta
(loan, -5,22).
9.1-1).Vrea Mintuitorul sa cure(e pe cei zece leproqi Preo1ilor... Preofii jidoveqti aveau puterea de a
de lepri, dar pentru a se timadui, vrea{a qi ei sl
curi[i corpui de lepr6, sau maibine zis, nu de a curili
corpul, ci de a constata curi[irea (Lcv. 14). Dar Preolii
alerge ca sa se arate Preogilor (Lc. 17, t2-tq). Vrea
legii noi au primit puterea nu cle a fi martori ai
Mintuitorul ca sa ridice pe Sf. Ap. Petru din clderea curalirii, ci de a cura[i, qi aceasta nu de lepra cor-
slujbei apostoliei prin intreita lepadare, dar voieqte pului, ci de intiniciunea sufletului" (Sf. Ioan Hrisos-
ca qiel s[-L iubeascl mai mult decit ceilalgi Apostoli tomul),
- care nu se lepadasera de Domnul - pentru a-l Tu (sectarule) zici: "Numai Dumnezeu poate sa ierte
reinstala prin intreita chemare in inalta treaptd a pacatele. ASa este cu adevclrat, dar ceea ce lucreazd
dregatoriei apostoleqti (ut. 26,69-75; Mc. i4, 66-72etc.) prin Preo{i este iard4i putereu Sa" (Palian Ep. Spaniol).
Vrea Mintuitorul sd mintuiasca pe Saulprigonitorul "Mijlocitorul tntre Dumnezeu Si oamenirOmwl lisus
Bisericii Sale, qi din prigonitor s6-l faca Apostol Hristos Domnul, a dat capilor Biseicii puterea de a
infocat gi vas ales al Sau, aratindu-i-Se luminat in transmite caincioSilor sfingirea PocainEei Si a-i udmite,
antfel cura{i\i pin poartairnpacaii,Ia Sf. ImpartaSire-
drumul Damascului; dar vrea ca qi Saul sa i se
Dar Domnul tnsuSi participa totdeauna la lucrarea
supun6, si se scoale, si meargi in Damasc gi acolo
Acelsta". (Leon. Ep. Romci).
si implineascd ceea ce i se va spune si facd (F. Ap.9,1
"Dupd sctcotin{a mee oumenii tnvestigi de Sfintul
-30). Vrea Dumnezeu sd ne mintuim.oricare din noi
Duh irtrta sau re[in pacatele tn doua felui deosebite:
cregtinii, cazu(i in orice fel de plcate, dar vrea ca qi intti admilind la Sf. Botez pin acei:pe care ti iudeca
-noi sd intrebuin[Xm voia noastri ostenindu-ne in
demni gi prin modul vieguiii lor Si pin credin{a lor Si
acest scop bun qi folositor sufletelor noastre. nevoind a admite Si a-i face astfel pefia$i Harului
" Sp ala{i-v a, cura{i{i-v a, Ste rge{i rautaEile din s ufletele Dumnezeie.gc pe ar:ei care stnt inca nevrednici; al
voastre. invagagi-va a face bine, cautaEi iudecata, doilea Si dezlegtnd sau nedezlegind paiatele, supuntnd
mintuigi pe cei napastui{i, judecaqi sdracului Si faceti pe pacataSi canoanelor Biseicii Si ienind pe cei ce se
dreptate vaduvei. $i venigi sa ne tntrebam - zice Dom- cdiesc" (Sf. Chiril Alexandrinul).
nul - Ei de vor fi pacatele voettre ca mohoriciunert, ca "Pdcatil... daca s-a scivtrEit de un catehumen
(nehotezat) se spala prin Botez; clar sdvtrSi; de un rtm
zapada le voi albi; iar de vor fi ca roSeala. ca lina le
hotezat, se vindeca prin Pocriin{a" (Feric Augustin)
voi alhi. $i de ve{i vrea Si Ma ve[i asculta, bunatagile
"Cai{i-va, scumpii mei fragi, Si cu inima tnfrtnta
p amtntului v esi mtnc a..."
cerceta[i-va pdcatele, recunoaste-6i gre;eala cea mai
"Pentru ce muigi casa lui Israel? Zice Domnul. Ca grea a congtiin[ei voastre, deschidegi ochii inimilor
nu voiesc moartea celui ce moare (a pdcdtosilor) zice voastre spre apicepe cimavorLstrd... Cu ctt mai mult
Domnul, ci vatntoarceti Si ve{i fi uil" 1ls. 1, 16-19; Iez. lti, am pacatuit, cu attta trebuie sa ne plingem (pacatele)
32). mui mult" (Sf. chirrrian).

'i
,
ii
l

I
bi
t.i
29 i
I

Cap.64. de impunsaturile boldului conqtiin[ei, ce strigd i


Si pir5sim picatele neincetat asupra noastra; iar din afar6 de loviturile
gi si ne intoarcem la Dumnezeu. toiagului de fier al mustrarilor Dumnezeieqti gi de i
agitarile sau tulburarile dintre noi, care ne prefac
in viaga omeneascl se intimpli adeseori, via[a intr-un iad infiordtor.
ca
oamenii sa se certe. Dupa cearta urmeazd: Pacatele care se fac de noi zilnic, cresc ca un zid t
l

supararea gi vrajmaqia. Trecind tulburarea givenind care se edifica cu o repeziciune uimitoare, inal[indu-
liniqtea in suflete, de obicei cel vinovat iqi iunoaqte se catre cer, sau ca o prdpastie deschisd intre noi gi
greqeala gi alearga la impaciciune. Aceasta gi-o Ziditorul nostru, care se deschide gi se largeqte trep-
arati prin cuvinte de pirere de rau de-i o fire tat, desparlindu-ne de vistierul tuturor bun6tdlilor,
deschisS; iar de este o fire inchisa, printr-o mihnire Atotfitorul Dumnezeu. Acest zid sau prapastie a
adincd. Astfel de intimpldri gasim qi in Sfinta pdcatului nemarturisit inaintea lui Dumnezeu gi a
Scriptur5, d.p. istorisirea despre doi impdrafi, care ministrului sdu - Preotul Duhovnic - ne depirteazd
s-au sculat cu rdzboi unul asupra altuia qi pe urma treptat de moqtenirea gitita noui de la intemeierea
cel vinovat qi-a eerut iertare. (2 imp. 20,2644r. lumii 1vrt.25,34) qi din fii ai implrd[iei, ne face robi ai
Ei bine, daca astfel se fac impacarile intre oameni, pacatului (Ioan. 8,34-35; Rom" 6,16;2PetruZ,t9-20; 1 Ioan
cu cit mai mult ar trebui sa se faca tot pe aceastE cale, 3,8). Aceasta e o mare nenorocire.
impaclrile gi cu Dumnezeu? insd intre noi oamenii Daca un ceta[ean prigonit qi alungat din patria sa
giDumnezeu toate se vad facindu-se pe dos. Aici noi este compdtimit de togi, qi daca cel ce gi-a pierdut
p[catuim impotriva Ziditorului qi a facatorului tle slujba sa, este crezut ca cel mai de plins dintre
bine Durnnezeul nostru, qi iata tocmai El pe care noi oameni; cu cit mai de compatimit qi vrednic de plins
L;am jignit cu farddelegile noastre, ne cheamd prin este celce a pierdut mo$tenirea lmpariliei luiDum-
trimiqii Sdi, ca si ne impacdm cu Dinsul. ',Dumn-ezeu nezeu qi dreptul de a se veseli cu trngerii inaintea
ne-a tmpacat cu noi Lui Ei pin lisus Histos Ei ne-a Lui? Vai, de cite lacrimi este vrednic unul ca acesta!
dat noud slujba tmpacaii. Pentru cd Dumnezett era $i ce zic eu de lacrimi, cdci acestea le vars6 cineva,
tntru Histos tmpacind lumea Lui Si, nesocotind lor cind poate chiar fara vind, sau prin napastuire pierde
pacatele lor. $i puntnd tntre noi cuvtntul tmpacdii, dreptul de mogtenire paminteasca ori slujbA
drept aceea tn locul lui Hristos va rugam ca Si cum lumeasc[! Cei ce prin propria ior voin!d s-au invaluit
Dumnezeu S-ar ruga prin noi, rugamu-va fn.locul lui de pacate greie in care veqnic stdruiesc, nu numai de
Hristos impaca{i-vfl cu Dumnezeu" (2Cor. 5,111-20). lacrimi sint vrednici; ci de jelit veqnic cu lacrimi de
In fa[a acestei vistierii de nem[rginita dragoste singe, pentru ci qi Ieremia (Plingerea lui Iercmia 1---5),
Dumnezeiasca qi purtare de grija (Rom. z,+-o) penrru dimpreuna cu alli Prooroci qi M?ntuitorul (Lc. r9,4r;
mintuirea noastra din pierzare... ce ne nlai rf,mine Comp. Ioan. 11,35-44) a lScrimat qi a plins lerusaiimul
cle facut? Nirnic altceva, decit sd ne socotim pacatele cel incircat de plcate grele qi necreclinla.
gi cu toata pirerea ele riu pentru facerea 1or, sa ne Da, dragi cre$tini, cu adevdrat, noi majoritatea
intoarcem la El 1qi prin Preo(ii Duhovnici ai Sii, la Sf. creqtiniior de azi, sintem vrednici de mii de jelanii gi
Spovedanic), si-i cerem iertare. plinsuri, pentru ca oragele, satele, ba chiar Ei in Sf.
t'Fiii veacului acestuict (zice Mintttitontl) tn tnselep- Biserica, lipseqte.evlavia qi rinduieiile sfihte. Daea
ciunea lor stnt mai tn{elep{i dectt fiii lumini'i tntru intreaga fdptura: iarba pdmintului, trunza corJrului
neumul lor" 1Lc. t6,8). Oamenii bogaqi ai lumii aces- qi a pomilor fructiferi, nisipul m5rii, stelele cerului,
teia, cincl ?qi cheltuiesc banii in diferite afaceri ale toate vietuitoarele de la insecta invizibila pina la
lor, seara sau diminea[a, cind se scoala din somn, iqi vultur..,, de la microbul ori viermele abia vizut cu
cheaml casierii qi cer si le dea socoteala de banii aparate mdritoare pina la rinocer, hipopotam,
cheltuitri. "Ia sI vedem (zic ei casierilor lor) ce-am elefant, etc. $i in sfirEit toate zidirile lui Dumnezeu,
cheltuit cu folos qi ce am cheltuit inzadar". DupE ce de ar avea glas qi ne-ar jeli cu piraie cle lacrimi, - pe
fac observare aminuntite cheltuielilor zadainice, unii clin noi creqtinii de azi cizuli din bunurile vielii
hotdrSsc ca in viitor sI nu se mai faca risipa de bani viitoare, - inca n-ar fi in stare s6 verse lacrimi, sa
cu ele, ca sd nu ajunga la sdracie. Astfel fecind ei, plinga gi sa jeleasca dupi cum ar trebui pentru
progreseasl qi se imboga(esc vdzind cu ochii; iar cei nenorocirea noastri.
ce nu se infelep(esc pentru a nu mai face cheltuieli Dumnezeu pe noi din vrajmagi ai Sai, ne-a ales qi
zadarnice, treptat, treptat, sardcesc, pina ce ajung in ne-a facut prieteni ai Sai. "Nu voi M-agi ales pe Mine;
mizerie. Astfel daea noi creqtinii, ne-am socoti ci Eu v-am ales pe voi Si v-am pus ca voi sa merge{i Si
duhovnice$te toate pdcatele, cuvintele qi cugetele roada sa aduce{i Si roada vortstrd va ramtnea... Voi
noastre in fiecare zi, de buna seamd cd am progresa pieteni ai Mei stnteli de ve{i fuce ctte Eu poruncesc
treptat foarte mult, qi impdraqia Cerurilois-ar voud" (Ioan. 15,16,14; 6,7Ai). Acum sd ne cercetanl
intemeia intre noi (Lc" 17,20-21; Rom. 14,17; Comp.Mr. conqtiin(a, qi sa vedem, sintem noi vrednici de
11,12;Lc.16,16). insd pentru cd noi nu facem aceasta, aceasta chemare qi prietenie a Domnului?... Noi
ci vieguim fArA a ne socoti faptele. cuvintele qi pentru ca sa ne faiem prieteni cu oamenii lumii, qi
gindurile ugoafe, iati cd adeseori ne trezim atacali ca si intre[inem aceaste prietenie, cheltuim pina la
F

30
ultimul ban, chiar gi pina la inecarea in datorii; ba fdcut de ris chiar gi dugmanilor nogtri de altd lege!
uneori ne qi primejduim situa[ia, ba chiar qi viata Iatd ne-am fdcut batjocura piginilor, jidovilor qi
noastri pentru prietenia lumii! Dar pentru prietenia demonilor. Taberile dr6ceqti se bucura vizindu-ne
lui Dumnezeu, facem tot aqa?... Nu. Nici bani nu lucrind dupa plIcerea lo1, ca nigte vrijmaqi ai lui
cheltuim; gi nici nu ne primejduim pentru apf,rarea Dumnezeu; iar Sfinlii Ingeri, ciroia le sintem
Dumnezeieqtilor sale inv6!5turi existente in Sfrnta incredinlali spre pazA de la Sfintul Botez, sint
Biserici Ortodoxd! Ei bine, aceastd rdceala, amarili qi ruginagi, pling abaterile noastre din calea
lincezeal5, nepisare, gi indiferentism religios cu vielii pe calea pierzarii gi a mortii.
care ne-am impleticit dimpreund cu atita sumedehie in acest timp, cind noi ne aflam prabuqili in
de pdcate grele, oare nu sint vrednice de plins cu prdpastia pierzdrii vremelnice qi veqnice, de care
piraie de lacrimi gi cu bocet amar? Ba da, cdci noi sint-em atragi zilnic, mugcindu-ne gi sfiqiindu-ne unii
ne-am pr6buqit din nddejdea noastr6! Ne-am pe allii mai rau decit ciinii gi fiarele silbatice; altceva
pogorit prin picdtuire din indl[imea sfin[eniei nu ne mai rimine a face spre a scapa de primejdie,
noaStre! Ne-am aritat newednici de chemarea, decit s5 ne intoarcem la Dumnezeu: "Intoarce-te
alegerea qi cinstea in care ne-a a$ezat Dumnezeu, suflete al meu la odihna ta (stiga Sf. Prooroc David
prin nerecunoqtinla fa16 de toate binefacerile Sale, dupd cdderea sa), cd Domnul bine att fdcut {ie".
pe care cu imbelqugare le-a virsat in noi. Am llsat Pentru ce stigi aSa Davide?^ Stig, zice: "Cd apro*pe
sa ne despoaie diavolul de toate podoabele este Domnul de togi cei ce Il cheamd pe El cu toata
bunitd$lor, cu care ne-aimpodobit Dumnezeu. Ne- inima. El aude stigarea lor Siti scapd", din pripastia
am prdbugit din inll[imea vie[uirii creqtinegti, incit phcdtuirilor in care s-au prdbuqit 1ns. fi4,7-8;144,19-20).
cu nimic nu ne mai deosebim de vrdjmaqii Sai. Ne- bragostea aceasta Dumnezeiascd primegte pe cei
am pogorit mai jos qi decil jidovii, ci aceia L-au cazuli in noroiul feluritelor picate, cu condilia
batjocorit qi rdstignit odatd pe Domnul nostru Iisus intoarcerii la Dumnezeu. "Veni{i la Mine to{i cei
Hristos pe Cruce; iar noi de mii de ori il crucificim osteni(i Si tnsarcinagi Si eu vd voi odihni pe voi..." 1Mt.
cu necinstirile gi cu supdririle ce I le facem, prin 11,28). Aceasta o adeveregte qi Sfintul Apostol Iacob,
desele c6lciri ale figaduinlelor date la Sf. Botez qi zicind: "StaEi tmpotiva diavolului Si vafugi de lavoi"
intoarcerea la picatele de mai ?nainte. "Au cdzut - Apropia{i-vd de Dumnezeu Ei El seva apropia devg!'
picatuit din nou -.ca iardqi sd se intoarcd spre Curagi1i-va mtinile pacdtoSilor; Si vd cura{i[i inimile
ptocain{d, a doua oard rdstignind loru'Si pe Fiul lui voastri cei tndaigi la suflet. Patimigi si ladma{i qi
Ei bucu.ia
Dumneze u S i b atj o c o indu' L* (Ew. 6,'1-8 ; 10,:26-31) . -tnti risul vostru spre pltns sd se tntoarcd
plinge[i,
Dumnezeu ne-a chemat, ales qi infiat pe noi ca itnguire. Smeili-vd tnaintea lui Dumnezeu Ei va
rnoqtenitori ai impdra[iei Sale; noi insd faclndu-ne va tndl[a @nmi) pe voi" (Iac. 4,7-10; Comp' Lc. L5,ll-32)'
prieteni lumii qi vrdjmagi lui Dumnezeu (ZPetru 2,19-
2z;1u".+,4), inqi-ne ne-am prabuqitin iad. Minciunile, Cap.64 a.
blestemele, tilhdriile, beliile, vrdjbile, uciderile qi ' Scoate[i afari Pe ho[
alte blestemilii, au umplut plmintul. Unii fac dintre oamenii cinsti[i.
amesteciri de singe; allii alearga cu miinile pline de
singe (prin ucideri cu arma, otriviri, scrisori Neuitatul domnitor romAn Cuza-Vodfr, in zelul qi
ucigatoare de cinste qi de viala) al1ii cu gurile minjite activitatea pe care o desfiqura pentru tndreptare,
de iinge (prin piri rautdcioase, nlp6stuiri, gr6iri de binele qi inflorirea neamului rominesc, adeseori
rau si osindiri care zdruncini gi scurteazl via[a cercetafeluritele institu[ii din {ara, pinS gi temnilele'
aproipelui) la Sf. impartaqire cu Prea Sffntul Trup Intrind odatA intr-o inchisoare, avlzut acolo o sutl
- Singe al Domnului Iisus Hristos!
gi de rauflcdtori linu1i la oprealS pentru stirpirea
AcJstea sint la ordinea zilei acestui veac ingel6tor. rlului gi indreptarea oamenilor. Ca la orice in-
in Durninici qi sirbitori, crigmele gi alte localuri spec[ie, vinovafii au fost puqi pe doui rinduri de
publice asemenea acestora (unde diavolul sare injoc directorul inchisorii.
pUn ae bucurie'dr6ceasc5) sint ticsite de creqtini Cuza-Vodn dupi obiceiul sdu, trecu prin mijlocul
inscrigi in registrele de Lrotezali, iar Sfintele Biserici
lor gi ii intrebi rind pe rind pe fiecare osindit in
sint goale, gi adeseori pline de huiet, vorbe degarte,
parte:
risuii umflate, semne demonicegti qi felurite -nDe ce eqti oprit aici, bre? Ce r5u ai flcut?"
neorinduieli. Acest r6u este culmea nenorocirilor.
Daca astfel de neorinduieli i-au locul rinduielilor -"Ial pe nedreptate m6ria-ta sint oprit! Eu nu gtiu
sfinte, puse de Dumnezeu qi Sfin[ii Sai in Biserica sa fi fdcut nici un riu".
Sa, unde ne vom mai putea indrepta? Unde ne vom -"Se poate, omule, sa fii pus aici la opreali pe
mai lumina? Unde vom rnai gasi mintuirea? Unde nedrepi", i-a zis Vodd? $i mergind inainte a intrebat
vom mai alerga sd imblinzim pe Dumnezeu cel pe al doilea:
miniat de noi cu pdcatele cu care am pingirit -"Dar pe tine ce vini te-a aruncat aici"?
pamintul? IatI am putrezit in felurite patimi josnice, -"Iat6 MiriaTa o napastie greaacazut asupra Mea
ne-am stricat, ne-am prdpddit in fdradelegi, ne-am qi acum fara sf, fiu vinovat stau qi ma chinuiesc aici"!
31
-"Dar pe tine" - a intrebat qi p6 al treilea - ce vint foarte de aceastd tovdrIgie,
intrebi pe stapin, un
riu te-a azvirlit aici"? negru, cum se face asta, cd stau la un loc niqte pisdri
. -"Nigte mirturii mincinoase, care fiind mituite, au pagnice cu o pasire rlpitoare?
jurat strimb invinovi(indu-mi, qi iata zac aici ca un
vinovat osindit"! _T.g*l rf,spunse: "Ma plimbam intr-o zi prin
padure, cind, in cr6pdtura unei stinci, vdzui un cuib.
$i agapovestesc batrini.i ca Cuza-Vod6, i-a cercetat In cuibun puide vultu.r pardsit. pusei mina pe el qi-l
pe togi.care, rind pe rind s-au dezvinovd(it pina a inchisei cugdinile. De
atunci vulturul a cresiut, gi-cu
ajuns la ultimul. M6surindu-l cu privirea I-a inirebat el qi ghiarele gi
ciocul. Dar se impaca bine cu gainile.
Ei pe acesta zicindu-i: M[nincd cu ele, se plimba cu ell qi doarme cu ele".
-"Dar pe tine omule ce pdcate te-au asvirlit aici la Cercetdtorul iizise: "Nu
qtiu cum darparcl ?mivine
ricoarea inchisorii acesteia, ca pe un rdu-fdc{tor al greu sa griu pe acest vultur
in mijlocul unor paslri de
societAtii"? curte. Vinde-mi-l mie, ca apoi si-i dau drumul gi sa-l
-"Cine sd md arunce? Iapicatele mele, Mdria-Ta! las in libertate".
Eu sint un ho[ ticalos. Am furat giini, miei, oi, haine, Negrul se porni pe ris: "Domnule, voios vd dau
[oale-gice am putut de pe la satenii din comuni, qi vulturul, dar, v-o spun curat, pBre a fi vultur, insd a
prinzindu-md m-au dat pe mina autoritagilor, care ajuns ca gi un pui de gdind".
pe dreptate dupd legile [6rii m-au asvirlii aici. Aga Cercetdtorul lud vulturul domesticit gi intinzinclu-i
dar, eu pentru vina mea sint osindit". aripile, ii zise: "Vulture, zbori ca un vultur!...". Dar
-"Care va sa zicd'tu singur mirturisegti, ca eqti vulturul de rasd,
. se ldsd pe pimint gi intra iute in
vinovat qi merili aceastd pedeapsd', - i-a-zis atunci cotelul de gaini.
Voda. -'fi-am spus-o bine domnule, ii zise negrul; pare a
-"Da, Mdria Ta! Cum a$ putea eu spune minciunj fi^. vultur, dar e
un pui de gaind".
ci n-am furat, cind am mincat gaina, mielul... A doua zi cercetatorul iar[qi lud in bra{e vulturul
aproapelui meu gi i-am imbracat hainele ce i le-am qi se urcd pe o colina.
$i acolo sus, in fala unei intinse
furat! De ag tagadui adevirul, apoi nu m-ar bate priveligti, vorbivulturului ca giin ajun: "Vulture, tu
Dumnezeu"?! eqti vultur, zbori!...". $i zicind aceste cuvinte ii dete
Cq3-V9dd preflcindu-se minios, strigi la direc_ drumul facindu-i vint. Dar vulturul prizonier, se
torul inchisorii: intoarse in cote[ul lui pe cel mai scurt drum.
-"Curn indrizneqti domnule, sa tii pe acest tilhar
.intre Cercetitorul nu-gi pierdu curajul qi a treia zi, luind
acegti 99 de oameni cinstigi? Nugtii durnneata vulturul cu ei, se urcard pe
ci merele putrede striCa qi pe cele bune? Vrei ca unde se vedea o qi mai intinsao priveliqie, colina qi mai inaltA,
qi din nou
acest om cu ndravurile lui rele sd strice mullimea ii spuse aceleaqi
cuvinte prin care ii arAtd menirea
acestor 99 de barbagi cinstigi? Acum momentan sd lui: "Vulture, tu eqti vultur,
nu pui de g6ina!...". Dar
azvirli afara din inchisoare -pe acest tilhar...". $i sfdtuit.parcd de. cineva de sus,rapuci
de git pe vul-
directoruI a azvirlit afarl din ?nchisoare pe hotrul ce turul de rasa qi-i intoarse
astfel capul ca sd vadd
qi-a marturisit singur vinovi[ia sa lui Cuza-Voda, soarele. Dupa
care ii porunci: "Vulture vezi tu
riminind cu cei 99 de osinclili care-gi ascunseserd soarele?..." minune, luindu-qi zbgr, vulturul
vinovdlia lor.
$i
batind din aripi tot mai puternic, se pierdu in seninul
Se poate intimpla ca mulgi din cei 99 sd nu fi savirgit cerului, in ciutarea soarelui..." (Dum.
ortodoxi,,, a VIII,
pacatele pentru care au fost judecagi qi osinctili de Nr.23-24, trad. de Pr. Gr. Crivcanu).
-o*.n"usc6
oameni, pentru ci judecatu e supusa Sa privim aceastd istorioara cregtineasci in via{a
gregelii; dar trebuie sd qtie omul, cd dacd Dumnezeu noastra creqtineascd ca sd ne folosim. puiul de vultur
a ingdduit ca el si fie inchis, aceasta s-a facut ca el sintem noi creqtinii; iar cuibul ascuns intre stincile
prin canonul ?nchisorii sa-qi inclrepteze alte plcate mun(ilor, inchipuiegte Sfinta Biserica Ortodoxa,
pe care le-a sivirgit dinsul. Deci la intrebarea: care este intemeiata pe "Piatra cea din capul un_
"Pentru ce eqti inchis aici"? fiecare ghiuiui" Domnul nostiu [isus Hristos (Is. 28,16; Fac.
trebuia sd 49,24-26;Ps.111,16-29:
Mt. 16,18,16; I Cor. 10,4; Mr. 21,.42;F.
rispundd: "Pentru pdcatele mele"; gi de era nevoie,
Ap.4, l1; Rom.9,33; l Cor.3,11; Efs.2,20; I petru 2,4-g;yezi
putea sI le mlrturiseasca in afar6 tle Duhovnic. qi ,'Ereziile
"Virtejul ritdcirilor", pg. 27-32 qi papistdqegti", pg.
Domnitoruluifarii. 33-35, de auror). Ea^este agezata pe virful mun(ilor
'Cd tot cel ce se inalgd pe sine se va smei; iar cel ce Dumnezeieqtilor invigdturi. (tvti. s,r+; Apc. 12,t-z).
se smereSte pe sine (mar-tuisindu-se) se.vainiilEa,,. (rc.
Omul negru care a luat puiul de vultur qi l-a inchis
It*,10-14).
incote!, cu gainile inchipuieqte pe diavolul, care prin
Cap.65. minciund giviclequg a scos afara din Rai pe Adam qi
Vulturi sau pui de giini? Fva qidimpreuna cu ei tot neamul omenesc, pe care
l-a inchis in pustiul pacjrtelor ca s5-l slugareiscd pe
Un cercetator de prin (inuturile Africii trecincl intr_ el. (nac. 2;3; Apc.tZ,3-4). invalatul cercetaior, care nu
o zi.printr-un sat, vdzu intr-un cotet, la un loc cu a putut sd se impace, ca vultlrul sa stea cu gainile in
gainile, un vultur de cea mai frumoala rasa. Mirat cotetrul qi currea negrului, inchipuieqte p'e Dum-
2
nezen,Care n-a suferit, ca omul facut dupd chipul qi inqelf,toarele bunuri qi placeri pdminteqti, Astfel
asemdnarea Sa, sd stea in robia diavolului qi prin stind noi, nu ne vom mai teme de vinatorii (dracii)
viepirea in picate sa raminibatjocorit qi osindit pe care stau la pindi, qtiind ci nu vor putea sfarima
,ecl. Rasc,rmpdrarea este jertfa Mintuitorului de pe aripile sufletelor zburdtoare in inalgimea virtulilor
Cruce, cari ne-a scos pe noi din blestemul creqtineqti.
strlmoqesc qi din robia iadului. (Is. 43,1-5, tt-72,25; t Diept iceea.avind arhiereu mare, Care a strdbitut
'1,,78,21; Ew' 9,11-15;
Cor. 6,20; 1,?3; Gal.3,l3; 4,4-7; I Petru ceruriie, pe lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.'."sdne
Apc. 5,9). indemnarea vulturului de a zbura, apropiei drtr cu tndraznectkl kt scaunul Darului Lui,
inchipuiesc cuvintele Mintuitorului din Sfinta Evan- io ta luam mila Si sa aftam har spre aiutor lu bunu
gheli-e, care (dupi Sf. Botez qi Sf. Spovedanie) vreme (Evr. 4,'14-16). Sa ne lutirm zboritl catre soarele
Intotdeauna ne airage la sine, zicindu-nel."VeniEi la Dumnezeirii, ca sri aiungem la muntele Sionului, la
Mine to(i cei osteniEi Si tnsarcina{i Si Eu va voi odihni cetatea Dumnezeului Celui viu, Ierusalimul ceresc cu
pe voi. Luagi jugul Meu peste voi Si va tnvaEasi de la
-Mine zecile de mii, rJe adunureuin sarbatoore a fngeilor' $i
cdstnt bltndSi smeit cu inima Sive(i afla odihna de Biseica celor tntti ndscu[i care stnt scisi tn cerui,
sufletelorvoa$re, caiugul Meu este hun Si sarcina Mea de JucJecatorul tuturor,Dumnezeu Si de duhuile celor t
uSoard". (Mt. 11,28-30)" aepihanigi , facu{i desavtrSigi" (Evr. 12.22-23). d
Pregetarea vulturului de a zbura dintre g5ini,
insemneaza stdruirea noastra in pacat 5i in sluglrirea Cap.66.
t
diavolului. "A,qa grdieqte Domnul: Stali in drumuri
intoarcerea la Dumnezeu,
uitagi-vd qi intrebali, care sint cdrdrile cele vechi,
care este ialea cea buni, umbla[i pe ea qi ve-ti gdsi in lumina Dumnezeiegtilor Scripturi
odihna sufletelor voastre". Dar ei rlspund: "Nu voim
(Dupd "Ciliuza Predicatorului", de Dr. C. Chiricescu qiIc' C'
si umblam pe cale". Am pus strajeri peste voi. Fili Nazaiie, cu citeva indrcptdri 5i adaogiri de autor.)
cu luare aminte la sunetul trimbilei! Dar ei rdspund:
intoarcerea la Dumnezeu se face prin Domnul
"Nu voim sa fim cu luare aminte!".
nostru Iisus Hristos. (loan 10,7-9;14,6; Efs. 2,13-18;3;,12;
Stdruirea cercetatorului gi zburarea wlturului spre
8w.7,17-23;10,19-25; I Petru 3,18; E9' 23,20-22;)
soare, in sldvile cere$ti, insemneaza ci Darul Dum-
Credincioqii se pot intoarce la Dumnezeu prin
nezeiesc prin glasul Sfintei Biserici, lucreazl Domnul nostru Iisus Hristos: -

neintrerupt pe linga noi creqtinii, intrebuinlind toate


Prin singele gi jertfa Lui curalitoare. (Fs. 2;t3;Fvr'
mijloacele, pina ce reu$e$te a ne intari voinfa, a 10,19 -22; 1 Pct ru 3, 18;)
parasi pdcatele qi pe Satana stapinul lor, reluindu-ne
Ca Arhiereu gi mijlocitor.(Rom. 8'33-34; Er. 7,19-25;
hotariiea de a zbura la Dumnezeu sus, sus, prin 4,14-16:(),24;
\
implinirea voilor Lui. ([oan 14,6; Efs. 2,1'3-22',3,12; 1Tim.
Ca mijlocitor:
Dumnezeu este atit de milostiv incit in 2,5;)
nemdrginita Sa dragoste, intrebuinleazd toate mij-
Ca garant. (1 loan 2,1;F;w.9,2I;)
loacele, pentru a ne inviora gi imputernici, spre a ne
Iisus Hristos este uqa. (toan. lo,7'9')
osteni, apropia de El, a-i cunoaqte voile Sale, qi a I
Hristos este calea. (loan 14,1-6; Evr. !,tt; 10,19-20;)
le implini spre fericirea noastrl vremelnica gi Iisus Nimenea nu vine la Tatal decit prin Mine. (Ioan
veqnicd. Aceitea cunoscindu-le sa deschidem ochii
14,6;)
sufletului, ca si privim pe soarele vielii, soarele cel
intoarcerea la Dumnezeu se face prin credin[a.
vegnic, adevlrat, drept gi bun. Sd ne indlfam privirile
(Rom. -5,1-2; Efs. 3,12; Evr. 11,6;)
spre El, depirtindu-ne de la mocirla frdmintatd in
intoarcerea la Dumnezeu se face prin rugaciune.
picioare de gdinile picatelor josnice. SI nu pierdem
(II Lege 4,7; Pling. \er.3,57;Mt. 6,6;)
din vedere, cd avem un suflet de mintuit, o Judecatd
intoarcerea la Dumnezeu se face prin Biserica. (Ps.
Dumnezeiasci (prin care avem de trecut), in care ni
25,4- 12; 42. 3,7 ; 64,4;)
se va cere socoteala de faptele noastre; o via[6
intoarcerea la. Dumnezeu este pentru primirea
veqnica in care vom fi rasplatili dupa cum am lucrat
milostivirii qi gra(iei. (Evr.4,16; F. Ap' 10;)
aiCi pe pamint; un Mintuitor, Care S-a jertfit qi se
jertflqte zilnic la Sfintele Altare pentru ridicarea din Credincioqii se intorc la Dumnezeu. (II Lcge 4,7;Ps'
23,3-5 ; 72,27 ; 118, 1-5 - -54;)
1 1
pacate qi iertarea noastrd. Acestea socotindu-le
Credincioqii cautl cu caldura a se intoarce la Dum-
bine, vom afla in noi, puteri minunate puse de Dum-
nezeu. (P s. 25,4-12; 41,1'7 ; 42,3 4; 83, - 3;)
- 1 1
mnezeu, pe care fortificindu-le clr voia noastra, dupa
Credincioqii au intoarcerea la Dumnezeu cu
voia Lui" revenindu-ne in fire, vom intinde aripile
birh[1ie. (Ets. 3.12: Evr. 4,16; l0,l()-22;)
privegherii qi a rugiciunii neincetate Qi vom urca sus/
intoarcerea la Dumnezeu este deschisd pentru
iot mai sus, uncle vom sta cu Darul lui Dumnezeu, la
pAcatoqii pocaifi. (ls. .5-5,7-13; zah.1,3; Ioil 2; Malah. 3'7;
inallimile vieguirii duhovniceqti, ca vulturul zburator
Iac. 4,ttg)
in in51(imea vazduhului.
Apropiali-vi de Dumnezeu qi El se va apropia de
Din inSl[imea taptelor bune, vom privi mult mai voi. (lac" 4,8: Zah 1,3; Malah. 3,7;)
bine pamintul, decit cum il vedem cind stam lipili de
33
$i aqa sf, ne apropier,n cu frica de tronul gratiei. lemnele, pietrele, aerul qi apele toate, au parte de
(Ewci4,16:) urgia lui Dumnezeu, pentru cE pamint vezi, ins6 nu
Sd ne apropiem.de,El,cu inimd sincerd gi credintra este p6m?nt care si rodeasc5. Asemenea gi pomii cu
neclintitd. (Evr. 10,22;)5,. roadele, toate sint cenuq6. Aer gi apavezi,dar nu sint
Promisiunile relative de ?ntoarcerea la Dumnezeu. de trebuinfd. Marea aceea este moarti, cdci nu are
(Ps. 144, 19;Mt.6,6; Iac.4,8;) nici o tiritoare intr-insa. in ce chip cind un trup il
Bunurile carej decurg din intoarcerea Ia Dum, arde trdsnetul, chipul trupului este, tiposul este in
nezeu. (Ps. 64,4; 72,27 ;') fafa focului; iar puterea ba, aqa qi acelea
Exemple peqtru intoarcerea la Dumnezeu: Av- ("Mirgdritarele", Sf. Ioan Hrisostomul, Cuv. 9 pg.69).
raam. (Fac. I 8,23.33; Moisi: ES 24,2i 33,.1 I I ; 34,2-5-29) N um. L-a noi cresc un fel de bure(i rotunzi numigi'puf'
12,7-8; Israilitenii: (Es. t6,e-10;) Saul: (1 impdra[i: sau "gogoage". Acegtia cind se coc, tot miezul ii se
14,36;) Samarinealc?: (lonn aJ-A3i V. Sf. 26 Febrmrie; preface ?ntr-un fel de praf negru, aga ci, dacf, stringe
Maria Magdalena: Lc. 8,2; Mc. 16,9; Femeia pdcitoasl: Lc. sau calca cineva gogoaqa, acel praf iese dintr-insa
7,37-50; Fiul rdtdcit: Lc. 15,11-32; Cornclie Sutagul: F. Ap. 10; riminind numai coaja. Asemenea poamelor Pales-
Vamequl: Lc. 1t1,13.14;7-acheu: Lc.19,2-10 Vezi mai pe larg tinei de prin parlile Marii Moarte, de care vortreqte
exeiiiplele de la Cap. 7A, pg.793-794.) : Sfintul Ioan Guri de Aur, qi asemenea gogoaqelor
sau pufulefelor, sintem gi noi creqtinii aceia, care in
Cap.67. Idtul dragostei de Dumnezeu, nutrim in fiinla
Roadele picatelor Ei indemn la PocIin[I. noastr6 dragostea qi prietegugul lumii, gi uriciune
pentru ceea ce este bun gi sfint. "sufletelor preacur-
Cel mai mare rAu, care ve$nic tulburd omenirea, vare! Nu ltiti ca prietenia lumii (acesteia care zace
cea mai mare uriciune, pe care n-o poate suferiPrea in cel riu) este vrijm[qie cu Dumnezeu? A,Ea, dar,
Sfintul Dumnezeu, esi; p6catul (il"ri'niurio,"u"u ar- cine vrea si fie prieten cu lumea, se face vrdjmag cu
rodoxiei", Nr. 23 pg. zt-25\. Chiar qi noi oamenii care Dumnezeu..." (lac. 4,40-10; Comp. I Ioan. 5,19). Purtam pe
savirqirn felurite pacate nu putem sd le suferim. deasupra, ca o coaja frumoasd qi rumen6, numele
Sufletul nostru, cind facem pdcatul. se umple de creEtinesc, ceremoniile slujbelor sfinte, rumeReala
durerile rnor{ii; ia"r congtiin(a (neconruptul virtu[ilor creqtinegti; pe cirtd in realitate iniuntrul
Judecdtor Dumnezeiesc) strigA din liuntrul nostru fiinlei noastre e doar un fel de pospaiald, care se
ca sa dAm afari din noi pdcatul. $i are foarte mare intimpla din cauza legaturilor cu lumea, carezacein
dreptate, cd pdcatul.este mai rdu qi decit diavolul. cel rdu. Lncul miezului adevdratei credinle il ocupd
Picatul a .tulburat cerurile (ts. t+,rz-t5; Apc. t2), praful indiferentismului religios, fumul slavei
paradisul pdmintesc (Fac. 2:3), gi omenirea (Fac. 4,7-24; degarte qi duhoarea nesuferitd a feluritelor pdcate
"Credin(a nu este a tuturor, zicc Coresie. Credin[a nu este a
6: 7:'1,1,1,9; Ioan. 8;3; 1. Ioan 3,8). Din iStorisirea Sfintei
celor trupegti,sau a celor sufletegti, ci a sfin[ilor gi a celor ce sint
Scripturi reiese cA' [ars Palestinei era un pamint aga mai presus de cei trupeEti gi sufletegti, cd Sfint este Acela ce estc
de blagoslovit de Durnnezeu in producfii, incit in departe de pdmint gi dc pdmintcqtile lucruri. Credin[a este dar
multe locuri se zice ca era: t'faradin care curge miere a lui Dumnezeu gi nu dar ca proorocia Ei ca darul limbilor ;i al
facerilor de minuni, ci ca o virtute (adici faptd bund), cI
Si lapte" (Eg. 3,8; 33,3; Num. L3,27). Acest pimint din credin[a este dar al lui Dumnezeu dupd
darul cel prcitncep5.tor,
cauza mulgi'mii p*catelor gi idolatriilor savirgite de cel ce
cheami pe toti spre a crede, qi dupd darul cel povi(uitor
Israelili, (dupa .popcarele idolatre cu care erau in gi ajutltor, gi nu dupi invoire. Accasta, fiindcd nu Dumnezeu
contact), a ajuns aqa de sirlcdcios in producte trune, crcdc, ci omul crcde. A;a dar, crcdin[a este un lucru amestecat
incit te minunezi cind vezi ce putere pustietoare are din mai presus de firc, impreuni gi din fircsc, adici din Darul
plcatul, nu numai asupra oamenilor pacatoqi; ci gi ccl mai prcsus de fire al lui Dumnczeu gi din fireasca voie a
omului. Dumnezeu mai intii lumineazd gi chiamd, apoi agtcapta
asupra pdmintului care se pingareqte cu el. pc imprcund invoire a proalcgcrii- noastre. Adeverirca cea in
Sf. Ioan GurS de Aur marturisegte acest adevdr, credin(d dc la "Dumnezeu estc. Pcntru aceasta Teodorit asa
zicind: "Odinioara pam?ntul Palestinei era foarte tilcuiegte z.iccrea aceasta: Accasta qi aiurea, s-a zis:
bun, acum insi nu mai este bun ca intii, din cauza "Induplecarea nu este a Celui ce chionru", Gat.3.6-9; Insugirea lui
urgiei lui Dumnezeu. Acest loc era mult roditor qi Dumnezeu este de a chema: iar a noastrd a ne indupleca. Aga
qi in Sfiirtele Evanghelii, zice Domnul: "De tnseteazd cineva so
cetaflle Palestinei au prisosit la frumuse(e mai mult v,ie la Mine sa bea"
Si 1toan7,rz; gi "De r.,oieSte cineva a venitnunnu
decit toate cetatile gi oragele lumii, care ajungea la Meo sq se lepede de sine sd-Si ia cnrcea sa;i sd-Mi urmeze Mic"
ieftindtate cu raiul lui Dumnezeu; iar acum este mai (Lc.9,23). Cd nu silegte cu nevoic, ci socotinga o cere" (Vezi filc.
pustiu decit toate pustiile, qi mai nemernicit. Pind in Tcofilact, la 2 Tes. 3,2; nota 1).
ziua de astdzi, stau pomii roditori cu roadele lor, dar O alta inchipuire vie a cregtinilor picdtoqi care
roada lor este pomenire de urgia lui Dumnezeu. $i toate darurile ce le primesc de la Dumnezeu (Iac.
acum se vad rodii qi merii qi roadele lor luminoase 1,17), le intrebuinfeazd pentru a se tdvdli in felurite
la vedere. Cel ce nu qtie cauza, dacl vede poamele pacate, o avem in riul Iordanului eare se varsi in
aga de frumoase qi luminoase, multd bucurie are; iar "Marea Moartd". Apa buni a riului lordan, in care
dacl ia poama in mina gi o taie, nu gaseqte inauntru Dumnezeu a flcut multe minuni (ts. Navi3;4imp.2,8,14;
rod (miez gustos); ci numai f,.'m qi putoare multi. Mt.3), care cu imbelgugare curge continuu in "Marea
Intr-acest chip dar, peste tot, pamintul acesta, adica Moartd", inchipuiegte bogilia darurilor pe care
F
34
Dumnezeu le revarsl asupra noastrd intotdeauna ajutorul nostru. Aceasta este o datorie sfint6, ca: Cel
cu imbelqugare. Marea Moarta care primeqte apa puternic si ajute pe cel neputincios, cel sanAtos pe
Iordanului ce curge intr-insa cu imbelqugare, dar nu cel bolnav, cel invdlat pe cel neinvatat, cel bogat pe
o trimite mai departe in alte (inuturi pentru a rodi, cel sarac, cel sltul pe cel flamind. Aqa este voia lui
ci opdstreazd numai pentru sine, inchipuiegte pe noi Dumnezeu. ca. cel ce are mult sa nu tina prisosul
aceicregtini, care toate darurile primite de la Dum- pentru sine; pentru ca cel ce are putin, sa nu duca
nezeu, le intrebuinlam in lux, petreceri gi ospele lipsS (F. Ap.4,32-31;2 Cor.8,15; Eg. 16,17-18; Is. 58,6-12). Si
pompoase (dupa putere), intre[ineri de intrigi, nu lasdm a ne birui gindul rau care adeseori ne
invrajbiri, varsiri de singe, erezii qi felurite picate ispiteqte, zicind.: "Cele ce le amo stnt prea,pu{ine....
care ne idolatrizeazl gi ne trag la iad (r cor. 10,7;6;Gal. nu-mi ajung nici pentru mine. Cum Si de unde sa mai
5,19-21; Efs. 5,5; Cols. 3,5; Iac. 3,14-15; Apc. 21,8; 22,t5).ln ajut Si pe altil'...7 Asculta deci:
Marea Moartd nu trdieqte nici o tiritoare, nici alte Riul lordanului curge fara incetare. El nu se
vieta[i de apa, ba chiar qi cele aduse de apa Ior- opre$te niciodati. Asemenea qi Darullui Dumnezeu
danului mor cum ajung in apa acestei MIri. Tot se pogoarA neincetat deasupra ditdtorilor de buna-
astfel se intimpl5 qi in mijlocul unei familii, societdgi, voie (II Cor..9,7). Fintina care este opritA (ca si nu se
sat, ora$, [ar6, care traieqte numai pentru sine, adape c[litorii qi vie[uitoarele din apa ei), ii seaci
pentru satisfacerea placerilor omului vechi; nu izvorul qi ajunge parasitS. Femeia care nu i$i
poate trai nici o virtute sfinta (precum soarelc lumincdzl aldpteaza copilul (sub cuvint de a nu slAbi), ii seaci
lumea, tot astfel gi virtutea lumineazi sufletclc), cd indatd ce izvorul laptelui. Tot astfel se intimpld gi cu cregtinii,
se iveqte, o ucide cu veninul viciilor. care opresc gi intrebuin(eaza Darurile lui Dum-
Citeva cuvinte despre Marea Moarti. Pu[ine cercetlri nezeu, pentru satisfacerea pldcerilor lor josnice. Cu
s-au flcut pini acuma asupra acestei mdri. Singur timpul, izvorul bunata[ilor Dumnezeiegti seaci,
englezii au inceput sd cunoascd mai aminunlit acest adicd nu mai curge asupra lor; iar ei cad din Dar.
loc.
a _ - . ..
Sa luam aminte qi sd nu ne asemandm cu Marea
In epoca stapinirii romane se extrdgea, cu aparate speciale, Moartd, intrebuingind tot ceea ce primim de la
"catranul", care era pe suprafa(a apei Mdrii Moarte.
Dumnezeu, numai pentru satisfacerea poftelor
A cdldtoriintr-o barcd sau ocorabie cu pinze pe aceasta mare,
e sd te expui la nemullumiri. Cdci furtunile se ridicd dintr-odatd
trupegti (Ga!.5,19-21;Lc.21,34; Efs.5,3-6: 1 Cor. 10,7; Apc.
gi te fac sd-[i pierzi nidejdea de scdpare. 21,8-21;22,t5). $i sA nu mai pacatuim ca qi pina acum.
Singur vaporul dd putin{a unei cdlitorii mai lesnicioase, "Tot cel ce Stie Si poate a face binele gi nu-l face,
deoarece motorul te poate duce incotro wei. pIcat este lui". (lac.4,'17).
Apa, din cauza slrurilor ce con[ine, e atit de grea, incit un om Cele ardtate, aici, cred ca ajung penru a ne face sA
nu s-ar ineca in Marea Moartd. Un om poate rdminea ore intregi
in api stind intins ca pe un pat, citind s-au privind cerul. Daci cunoa;tem fiecare din noi pustiirile pe care le face
cumva apa s-ar atinge de ochi sau de buze, e pericol, caci arde pdcatul in fiinga omului. Depdrtarea de Dumnezeu,
ca focui. Omul care s-a scdldat in ea, iese pudrat cu sarc de nu-l Care este izvorul pacii qi a tot binele desavirqit,
mai cunogl.i" Adincimea Marii variazd intre 300-400 metri. greutatea ce o simte sufletul ranit de pacat, smin-
Deasupra Sodomei gi Gomorei. Legenda fle spune clSodoma
qi Gomora, doud oraqe odati infloritoare, au fost nimicite de o
teala care ca o apd inveninata se varsa in l5turi
ploaie dc foc qi pucioasd, din cauza pacatclor locuitorilor ei. imbolnavind qi ucigind multe suflete, este prea des-
(Cerceta[i Biblia). In locul celor doua ora$e se afld o mare, carc tul ca sI ne deschida ochii sufletului qi sd"'ne sileascl
este astdzi cea mai curioasi de pe tot globul pimintesc, cdci la a plrasi pacatul, urindu-l tlin toatd inima. Sa alergim
o tond de apd e 93 kg; de sare; asa cd densitatea ei fiind marc, qi sd cadem la picioarele Celui crucificat pentru
pluteqti deasupra apei, fdri s[ faci nici o migcare. Ea c lungi dc
75 km. gi lati de 16 km. qi se numeqtc Marea MoartS. Pdsdri
mintuirea lumii, cerindu-I iertare prin Sf.
zboard. multe prin imprejurimi; dar in apa acestei mdri nu existi Marturisire qivom fi iertali.
gn singur peqtc. Unui picatos hotdrit a-!i transforma via(a dupi
[,agunele de sare din peqtera Jeben. Un englcz, domnul voia lui Dumnezeu, pentru a deveni om nou, nu-i
Harold Shepstone, avizitat marea aceasta cu o barcd care era trebuie canon de ani de zile; ci numai citeva zile ii
,condusa dc un motor $i a.fotografiat toate (armurilc inl-eresantc,
inLre altele lagunele dc sarc, stalactitcle de sare din peqtera
sint deajuns pentru cura(irea de pacate (Curvl
Jeben Usdun, muntele cu acelag nu-e. in spre nclrd-vcst se afld
mintu ita intr-u n cetS, vezi "liryorul Rautagilor" pag. 30-5-31 3
o oazd, care este o minunc pentru malurile pustii ale accstei deautor qi"Patericl,I. 10v.1; pg. 120. Un curvarcura(it depacate
mari. Tot in imprejurimi se afla gi o enorma stinca de sare, careia in timpulslujbciunci Sf. Liturghii, Pateric, (lit. P. 13 v. 1; pg.
locuitorii din partea locului ii zic "femeia lui Lot"" 209). Caderea in pacat se poatc curali in 3 zile. (Pat.lit. S. 1,v.
Un erudit teolog american dr. Kyle, scrie din Palestina in Mai 1924 ziarelor
americane, ca cl a descoperit urmele oraqelor Sodoma gi Gomora in funddul 20; pagina 219).
Marii Moarte. Tot in fundul acestei mdri teologul american ar fi descoperit Sufletelor pdcatnase (ca qi un miel), si alerglm cu
stinca de piatrl in care a fost iransformata femeia lui Lot, in clipa cind aceasta
s-a uitat in direcliunea cetatilor blestemate. Dr Kyle pretinde cd a descoperit curaj citre Milostivul Dumnezeu. Iata El in marea
qi casa lui Jothar, in care se refugiase Lot cu cele doui fiice ale sale. Sa milostivire ne cheamd la Sine, zicind: "Venigi la
La nordul Marii Moarte e admirabil, mai alcs cd nu sint (in[ari
Mine to{i cei ostenigi Si tnsarcina{i Si Eu va voi odihni
gi temperatura e f,oarte plScutd.
pe voi..." (Mr. 11,x-30). Chiar atunci cind oamenii
Acestea vazindu-le ca a$a sint aproape mai in tot
lumii ne zic pe del5turi: "Nu este Mtntuire. lui intru
locul. sf, rugam pe Dumnezeu.'sd ne dea g?nduri
Dumnezeul lui" (Ps" 3,2; 2 imp. 16,5-14; Ps. 70.11-27);
bune, puteriduhovniceqti qi sirguintd, pentru a ajuta
Mintuitorul ne incurajeaza sA alergam la picioarele
in tot restul viegii noastre pe cei care au lipsa de
35
Lui, grdindu-ne blind la urechea amintirilor noastre: Pocdinla e poruncita pentru toti. (F. Ap.z,t3;17,30;
"N-am venit sd chem pe cei drepEi; ci pe cei pacatoSi Tit 2,1 1 -12)2 Perru 3, 19.)
la Pocain(a; cd. n-au trebuin{a cei sanatoSi de doctor; Pocain[a e poruncitd de Domnul nostru Iisus Hris-
ci cei bolnayi " (Mt. 9,12-13 tg,l t -14; Mc. 2,17; Lc. 5,t3-32; tos. (Mt. 4,17; Apc. 2,5-16;3,3-19).
19,10; 1Tim. 1,15; Ioan t-5). "latd stau la uSa PocIinla e de neaparatd trebuin(a pentru mintuire.
Si bat, de va
auzi cineva glrtsul Meu, Si va deschide uSa voi intra la (Lc. 13,1-9; 2 Petru 3,9.)
el Si voi cina cu el, Si El cu mine..." (Apc. 3,20) Domnul Hristos a venit sa cheme pe pacatoqi la
Pocainga. (Mr. 9,13; Mc. z,tl ; Lc. 5,32;)
Cap.68. Pocdin[a e data de Dumnezeu. (F. Ap. 11, 18; 1Tim.
Boierul milostiv, 2,25;)

sofia desfrinati Ei ibovnicii.


Domnul Hristos e Mintuitor ca s6 dea Pocdinla gi
iertarea pdcatelor. (n.ep. s,lt;)
Pocdin[a e produsi prin lucrarea Sf. Duh. (zah.
Un bltrin pustnic a grdit unui frate pentru sufletul
12,70-14; Ioan. 16,8;)
cel ce vrea si se pociiasca. astfel: "O desfrinatl
frumoasA Iocuia intr-o cetate, gi avea mulli ibovnici.
Pocdinla e numita Pociin(d spre mintuire. (2 Cor.
7,10;)
La acea desfrlnatl frumoasd venind un boier; i-a zis:
"Fagaduieqte-mi mie ca vei pazi curifenie gi eu te iau Pocainla este una din temeliile desivirqirii. (ew.
6,1;)
de femeie. La aceste cuvinte, ea i s-a figlduit ca-l va
asculta. Boierul atunci a luat-o qi a dus-o la casa lui.
Cunoqtin[a picatului e neaparat trebuincioasd
pentru Pocainla. (3 imp. 8,38-53; 1 Paral. 6,49; ps.50,3; F"
Ibovnicii ei interesindu-se s-au informat ci femeia
frumoasi cu care desfrinaserd ei, o luase boierul Ia Ap.2,37;[ac.4,9;)
casa lui qi au zis intre dingii: "Iatd, cutare boier a luat
Pocain[a este indispensabild pentru iertarea
p[cate I o r. (M c. 1,4; Lc. 3,9 ; F. Ap. 2,38; 3,19 ; B,ZZ;)
curva noastrd cea frumoasd la casa lui. De vom
Pocain[a trebuie sa fie inso(ita:
merge noi in casa lui qi ne va afla, ne pedepseqte; ci
venigi pe dupa cas6, sa-i fluierdm ei, qi ea cunoscind
De smerenie: (2 earal. 7,14;tac.4,9-10;)
glasul fluieraturii, se va pogori la noi, gi astfel noi ne De intristare qi cain(5 adevaratd. (ps.37, 17-18;Is.61,31
I erem. 3,21 -24; I oil. 2,12- 13; ML 26,7 5 Z Cor . . 7,9 - 1,0 Iac. 4,9
vom afla nevinovafi". Zis gi facut. Ei s-au strecurat ; ; ) ;

cu luare-aminte, ca sa nu fie observali, pina linga De ruqine: (Ezdra9,6; Ier. 31,,19; lez. 16,63; Dan. 9,7 -B;)
casa troierului. Ajungind acolo au inceput a fluiera,
dindu-i semnul cunoscut femeii curve, ca s6 iasi
pentru a curvi cu ea, ca qi mai inainte. Femeia auzind PicitoEii ar r."orttlo,Jror,*..u Ia pociinfi
fluierdtura lor, qi-a astupat urechile sale, a sdrit ?n privind:
cdmara cea mai dinl5untru, gi a incuiat uqile". a) La indelunga rabdare a lui Dumnezeu. (Fac,6,3;
Acestea istorisindu-le b[trinul, a explicat, zicind: 1 Petru 3,20; Rom.2,4;2Petru3,9;)
"Curva este sufletul. Ibovnicii ei sint patimile qi b) La bun5tatea lui Dumnezeu. (Rom.2,4;)
oamenii" Boierul care cu faglduin[6 a luat-o de so1ie, c) La pedepsele date de Dumnezeu. (t evir, 26,14-41;
este Domnul nostru Iisus Hristos. Casa cea mai 3 Imp. 8,35-50; 2Paral.6,26-39:lov 34,31-32: Pling. Ier. 3,39-
dinlduntru este Sf. Bisericd, paza min(ii gi lacaqul 40;,lez. 4,77:6,9-10 20,37-43,2 Cor.7,9; Apc. 3, t9;)
vegnic. Cei ce ii fluiera ei, sint viclenii tlraci; iar el, Intristarea cea dupl Dumnezeu produce Pocainla.
(adici sufletul), totdeauna fuge citre Domnul" (2 Cor. 7,10;)
(Prelucrata dupd "Pateric", pg. 105). Bucurie se face in ceruri pentru un pacatos pocAit.
"{atd Eu (zice Domnul) o voi ademeni Si o voi duce (Lc. l-5,7-10;)
tn pustie (pe curva) Ei-i voi vorbi pe placul inimii ei.
$i Sfinligii slujitori se bucuri de Pociinla
ti voi da ei agoniselile ei, viile Si Valea Ahor, i-o voi credincioqllor. (2 Cor. 7,9;)
preface tntr-o uEa de nadejde, Si acolo va cfnta Dumnezeu voiegte ca toti sE se intoarcA la
{duhovniceSte) ca tn zilele tinere{ilor ei, Si ca tn ziua Pocain{a. (Iez. 18, 23-32;33,1t;2 Petru 3.9);
ctnd s-a suit din gara Egiptului.'in ziua aceea (zice Acum este vremea priincioasl pentru Pocainla.
Domnul) imi vei zice: "staptnul Meu"..."Te voi logodi ( Ps. 94, 6-12; Evr. 3,7 -8; 4,7 : 2 Cor. 6,2);
pe tine cu Mine pentru totdea.una, tntru drepiate, E periculos a nu ne ingriji de Pocain{d. (rrv. 2.6,18-24;
judecatd, mila Ei tn tndurai. Te voi logodi pe tine Mie, lez.3,l9;Amos. 4,1 1- 1 Z;Mt.11
,20-24:Lc.13,3-5;Rom. 2,5; Apc.
pin credin{a Si vei cunoaste ca Eu sint Domnul..-" ?,22;)
(Osia 2, I+23). Pentru lipsa de Pocaingd in curind vine pedeapsa.
(Prov. S. 29,1; Is. 9,L3-14; Apc. 2,5-16;)
Cap.69. Cei cazu[i nu se pot intoarce la Pocain[d. (Ew.6,6).
Pociin(a in lumina DumnezeieEtilor Scripturi
Cei rii fug de Pociin(i. (2 parat.36,131 lerem. 8,6;
(Din "Cilduza Predicatorului", dc Dr. C. C-'hiricescu qi lc. C. 1fi,11-12; 35,1-5; Mt. 27,32;)
Nazarie, cu citcva indreptlri qi adaogiri tlc aut). De marturisirea pdcatelor.( Num. 5,6-7; t-evit. 26.4a; 3
Im p. 8,47-53 ; 2 P ar al. 6,37 - 42; Ez-<lr a 9,6; Neem. 1,5 -7 ; I ov. 33,2j ;
F:
36
Ps. 31,5; 50,4-6;) Vezi mai pe larg la Cap. 72, Mare nenorocire este pentru cel ce se arunci
"Mdrturisirea qi iertarea picatelor...'!
r orbeqte in prapastia pacatelor. S5 ne socotim bine,
De intoarcere la Dumnezeu. (3 imp. 8,47-48; 2Paral. cine ingrozeqte a$a de cumplit pe mulli pdcatogi
6,37 -39 ; Ierem. 31, 19; Pling. I er. 3,40' 42; F, A p. 3,19 ; 26,20 ;) dintre noi, cind gindesc la moarte? P6catele. Cine ne
,.u
De pirhsirea pacatelor. (l I mp. 8,35-36; 2 P ar al. 6,126'27 ; sileqte sd ne infricoqim adeseori aqa de cumplit de
7,14; ler em. l8,Ll; lez. 14,6; 1 8,30; 36,31; 7 Tes. 1,9;) Judecata Milostivului nostru Mintuitor Iisus Ht'is-
De rugdciune. (3 tmp. 8,33-34' 47 -52; 2 P ar al. 6 36-38; 7,14; tos? Pacatele, care ne pirAsc, ne apasa, qi ne os?ndesc
Ps.50,1; Osia14,2-3; F"Ap. 8,22;) chiar de aici de pe pamint!
De credinga. (Mt. 21,32;Mc.1,15; F. Ap.20,21;) Dumnezeu in nemarginita Sa milostivire, Care
De ura citre pacat. (Iez. 6,9;20,43;36,31;) intrebuintreazl toale milloacele, pentru salvarea
De fapte vrednice de Pocdinfa: (Ierem. 5,7; Dan. noastr5, din pierzarea vremelnicl qiveqnici, ne-a dat
4,27-33; Mt" 3,8; Lc.3,8;.F. Ap.26,N) gi ne dA fiecaruia din noi putinla de a ne curagi de
indemnuri cdtre PocdinlA. (Ierem. 3,12-19;7,-5-6; 18,11; pacate, prin Sfinta Tain5 a Mirturisirii. Pentru tot
35,15; lez, 14,6; 18,30; Osia 12,; 14,1,-2; loil 2,12-13; Zah. 1,3-4; ceea ce am greqit Sigreqim noi aici pe pamint, Dum-
F. Ap. 2,3S;3,19;) nezeu a a$ezat doua Scaune de Judecata: Unul aicea
Pociin[a a fost predicati: pe pamint, Scaunul sfintei Marturisi[i; iar altul in
qi universale in
De Domnul Iisus Hristos. (Mt.9,13; 4,17;Mc.1,15;l-c. cer, S.arnul Judecalii Particulare
13,3-5; care sta insuEi Dumnezeu Iisus Hristos.
De Sfintul Ioan Botezdtorul. (u1t.3,2-8;Mc. 1,4-15;Lc. tn scaunulJuctecaEii Durnnezeieqti de pe pamint,
3,3;F. Ap. B,2a) qade ministrul lui' Drrnnere, (Preotul Duhovnic),
un om
De Sf. Apostoli. (Mc.6,12; F. Ap.2,3tt; 3,19;20.21:26,20;\ om trecut qi el prin multe vifore ale ispitelor,
intru numele Domnului Iisus Hristos. (Lc.24,47;) plin de milostivire. Aceasta o mlrturiseste !i Sfintul
Domnu'l Iisus Hristos a venit sa cheme la pociin(5 ioan Gura de Aur, zicind: "Cine Si care din
oameni
nu pe cei drepfi; ci pe cei pacatoqi. (Mt.9,13; Mc.2,17; este drept Si .fctra cle pacate? Au nu Stii ca
tocmai Si
Lc. 5,32; 2 Cor. 12,21;) acestia ai Bisericii care sluiesc la Sf" Jertfelnic, cu
?edepsele nu-i aduc pe pacatogi la Pocainla. (2 pacate sint tncarca{i, cle vretne ce Si ei carne purttnd,
P ara1.28,22;ls, 9,13; Ierem. 5,3; Amos. 1,6-1llAgheu 2.1lt; Apc. ;gi
cu trup de lut tmpreuna[i fiind, bu 5i noi fnsine chiar,
9,20-21 16,9-l I;) cei ce $edem pe scaun arhieresc Ei va tnva{am pe t''oi'
Pe pacdtoqi chiar nici minunile nu-i duc la cu pitcate sintemtmpleticigi, tnsri nu ne desnaduiduim
Pociinta. (E,9. 8,6-15; 9,7-7,22-37; Mt. 11,20-21; Lc. 10,13: de iubirea de oameni a lui Dumnezeu, nici neomenie
16,30-31 ; Ioan I.1,47-53;'15,24;)
ardtrlm. Pentru aceou Si ce i ce sint Preo[i, i-au factrt sa
ce patimesc ei, sd se
Pdcatogii nu se folosesc de vreme pentru pocaintd: roheascci patimilor,"ca dintru cert
tnve{e sd dea iertciciune celorlalgi oc!rueni..." (Cuv.3 din
(Apc. 2,21:)
Pacatogii vor fi osindili pentru neglijen(a pentru "Margaitctrele Sf. L Hisostrtm",
edit' 1872, Bucure$ti, pg.
19-20; comparl cu Epist. Si. Ap. Pavsl citre Romani cap;.7,
Pocain(a. (Mt. 11,20; Lc.77.3-4;)
Evr. 7,28: 1 Ioan,.B-10).
Figlduin[ele pentru Pocainla. (Prov. S. 28,13; Ps. 13-2-5; 'Dincolo
33,18; 50,i7; ls. 66,2; le re m. 3,72;7,3;26,13;let'.18'21-28; 33, l9;
insa cle mormintul nostru, in ceruri, qade
It'il2,12-74;Zah.'1-3; Mt.3,11; Mc. 1,4; Lc.3,3; F' Ap. 13,2'l; pe Scaunul de Juclecat5,
un Juclecator Dumnezeu,
la,4;) plin de cireptate qi de minie faga de ceipacdtogi. Cei
de Judecati al
I

i E reprezentat6 in pilda de Pocain[a a celor doi fii. ce aieargi la Dumnezeiescul Scaun


(Mt. 21,21t-3 ; Fiul risipitor; Lc. 1 -55, 18-21 ; Vamcqul: Lc. I 8,1 3;) sfintei
1
Marturisiri, dobindesc grabnicd dezlegare 5i
i

Exemple: Israilitenii: (Num. 21,7; lud. 10,15-16;, iertare.


!*p.
:

7,6;2imp.12,13; Ps.50;2 imp. 24,10;l Paral21,8; Ahav:3 imp. Ceilalli plcdtoqi, care to-t am?nl Poc5in[a qi
I

j 21,27-19; Roboam: 2 Paral. 12,12; E;zechia:. 2 Paral. 32,36; Marturisirea cea adevaratf,, de azi pe miine, pini ii
i
I Manasi: 2 P ar al. 33,"12-13; Iov. 42, I -10; Nincvitenii: Iona 3,-5-10; prinde moartea nepreglti(i, se judeci la infricoqatul
judel al lui Dumnezeu ?n ceruri, qi cacl in clsinda. Nu
Mt. 12,41; Lc. 11,32; Pctru: Mt: 26,75;Mc.14,72;Lc-22,(t1'62;
j
Zacheu: L. 19,8;Tilharul de pc cruce : Lc.23 ,4$-42;2Cor.1,9'll exist[ nici un mijloc de scapare fralilor. decit sa
:ii

il 12,21;Sf. Ap. Pavel: 1 Tim. 1,13-i-5;q.a.) trecem ori prin Judecata Sfintei Mirturisiri aici pe
l
u pimint; oriprin Judecata particulard qi universala a
I
bomnului Iisus Hristos. Mlrturisirea pacatelor
t
I, Cap.7l. ficuta (dupa rinduiala; iar nu de mintuiall) la,Preot
t'
I
1i
Mirturi sirea Picatelor. Duhovnic iscusit, ne aduce un mare folos sufletesc
ti
ii
t
gi trupesc. Mirturisirea picatelor, dupa rinduiala
t!
It
Tot cel ce face pAcatul, firldelege face, qi cel ce Sfintei Biserici ortodoxe, e ca o lumini pe care
ri face qi vie[uiegte in farddelegi, il urmdre$te judecata, aprinzindu-o intr-o camerA intunecoasa, ne ajuti a
1i
1i
deci trebuie sI se teama de pedeapsa. Teama sau veclea ce este acolo, gi a pune totul in bund rinduiali.
frica aceasta este cumplitA, qi ea il urm[regte
*l
*i
il! Prin marturisirea picatelor inaintea lui Dumnezeu,
I intotdeauna pe bietul muritor. Numai acel pacatos in faga Preotului Duhovnic. alunglm intunericul
fll
tt.
in care boldul conqtiintei s-a ttmpit nu se mai teme nerecuno$tinlei qi al tulburarilor. ne curS{im petele
de urmirile pAcatelor.
I
37
pacatelor qi intrlm iarlqi in imp[rtaqire cu Dum- nezeu primeqte pe orice pacatos. Pilda vie despre
nezeu,. devenind fii ai Lui. (toan. t,t2: R"om. tt,t4-17: 2 aceasta avem in pilda "Fiului risipitct/' (Lc.
1.5,11-32):
Cor. 6, l4-18). " Fe me ia p cic ritoclE d" (Lc. 7,36--50) ; " Zac lte u mai marele

Sfinta Bisericl in a patra poruncA a sa, ne sfatuieqte vameSilor" (Lc. 19,t-i0); "VameSnl"
tLc. 1g,i0; 13-14);
zicind: "Si ne mdrturisim pacatele de patru ori pe "Maria Magdalena din care Mintuitorul q scos
Sapte
an, inaintea Preotului, care este hirotonisit clupa tlrac:i" (Lc. 8,2: Mc. 16,9)."Matei VameSu/', qMt. 9,9; Mc.
lege gi nrtodox; cei ce sint inaintali in cuvioqie qi in 2,14; Lc.5,29) " Samarineence" (loan. 4,7-2g; V.
Sf. 2g febr);
cucernicie sa se mirturiseascd in fiecare Iunil iar Ti I h arul din clre ap t a"
1Lc. 23,40 4.:) ; "ff A p. e t ru,'
p
ceilaltri datoresc cel pugin o data pe an sa-qi 26,33-35,69-7-5; Ioan 21,t5e2); " Sf. Ap. Pav el" (F" Ap. gt{Mt.
" -

-3;
mlrturiseasca pdcatele lor, qi aceasta sA o faca in 9,1-30)2,4; 2(t,1O-2A; I Cor. 1"5,9; Gal. 1, 13, 18; Filip. 3,6; 1 Tim.
timpr?l Sfintei Patruzecimi (Postul Mare). Iar la cei 1,13-l-5) "SJ'. Prooroc David" (2 imp. lt:12,1-13:ps.
-50):q.a
bolnavi aceasta trebuieqte sa fie intiia griji, si curete Aceasta o adeveresc: Sf. Scripturi, pirinlii
Apos-
cit mai cur?nd cugetul lor cu Marturisirea qi sI ie tolici qi patristici, Sf. Soboare ecumeni.. qilu.rl".
impartiqeascd cu sfintele (Prea SfintulTrup {i Singe Sf. Climent, ucenicul Sf. Ap. Petru. zice:,,Cine are
al Domnului) primind mai inainte Sfinlenii UntLrlui gija de suflr:tul sciu, sri nu se ruSinezr:
a-Si hafturisi
de lemn" (NIarr. ()rr. parr. I intr.90 pS.tj.g), aciica Sf. Maslu. pacatele sqle celui mili nlare, pcntru primi
a de la el
Aceasta Sfinta Taina este a;ezata insuqi de sfingireu..." (Din rcv. "Duminica Ortoeloxii". a. X.Nr. l3- l-l).
Mintuitorul. Dupa ce a inviat din mor[i, aratindu-Se " Mulqi tntrelasa a-Ei spovedi pacatele (zict:
Apostolilor Sai. a suflat asupra lor qi a zis:" LuuSi Dulr Apologetwl Tertulian) pentru cd au mui ntare grija tle
Sfint, carora ve{i ierta pacatele se vor iefia lor, Si ctle cinstea dectt de mtntuirea lor. Ce-i irt.gd nrai bine: su
ccirora le ve[i {inea {inute vor f" (toan. 2t},ZZ-23). Din
figi o.rindigi pentru ca vci cLscuncleSi pcicutele, sau sa J'iSi
cuvintele acestea Dumnezeieqti , reiEse cE Sf. Apos-
fericitri cd. le mcirtLtisiSi"? Sf. Anrbrosie in una ciin
toli qi urrnaqii lor Arhiereii qi preoiii, iint Cazaniile Sf. Post, zice: " latei u venit vrenrcu ca su vri
imputernicili qi puqi de insuqi Mintuitorul nosrru ntaft uris i{i pri.t: atele inaintect I ui Dumn eze u, Preotului.
lisus Hristos, Judecdtori aici pe pimint, care si as- De ce sa-ilie ruSine pacatosulLti a-Si rrttit"tttrisi pacutelc
culte marturisirea pacatelor. Acestor urmagi ai Sai sule pe care le cunoqlt€. attt Dumnezr:u, r:it Si ingerii,
le-a dat putere ca unele pacate (mai uqoare) sa le cu to{i aleSii Si drepSii Lui"? Mlrturisirea pacatelor te
ierte: iar altele (grele) sa Ie Eina, aclica sa le scapa de mulre, i1i deschide Raiul qi itri da nade.jde
canoniseasca mai greu pini la indreptare. Daca de fericire... Nimanui nu.i se pot ierta pacatele, daca
Preogii Duhovnici (dupa sus(inerea ereticilor) n-ar nu le rnlrturiseqte..."
trebui sa asculte mlrturisirea pacatelor, ce picate ar "Trehuie sd descopeim pacatele rutantre (zice SJ".
trebui sd ierte, qi care plcate ar trebui si le 1ina, adica Vasile) acelorct cete du primit clreptul Si puterea de"a
si le canoniseascl spre indreptare? Curn ar putea impar"tasi Sf. Taine".
Preolii cleosebi pe drepli din cei pacatogi? "Ai pacituit - zicc Sf. Ioan Gura dc Aur - intri in Biserica gi-1i
Mintuitorul a primit aceasta putere Dumnezeiascd gtcrye picatul tau. Ori dc cite ori tu sazi jos la plmint, -
de Ia Tatal (loan 5,22-30;3,3-5-36; 17,2.:Mt. |,27;28,19iF. totdeauna tc scoli; aga ori dc cite ori v'ci gr"gi - pni.ii.qt"-t"
Ap. 17,31: I Pcrru 4,.5) $i a lucrat cu ea in tot timpul frcntru pacatul tau nu dispcra. Dc ve i picatui a doua oar5, din
nou pociic;te-tc, ca nu prin neglijcnla sd-[i picrzi hidt-jdea in
activitAtii sale mesianice (l.lt. 9,3-7; Mc. 2,5-11:Lc. 7,3(t- bunurile fagiduitc. Tu te afli in adinci bitrinc[i, qi ai plcatuit?
Mt. %,(9-75; comp. kran 21,15-22;1 Tim.l,12-16). DUpa Int.ra in Biserici, pociieqte-tc. Aici cste doct.oria vinclccdtoare
,.50;
lnviere a dat Apostolilor Saiaceasti putere insolita ; iar nu judecaioare. Aici nu se tortureaza; ei se iarta picatolc...
Caci acel care sc condamna singur pc sine, facc pe Dumnezcu
de Darul Duhului Sfint (toan 20,2t-23;comp. Mt.2^t,lti-2{);
indoit mai indurator catre el; pc de o partc prin rccunou$tcrcil
Mc. 16,1-5-20; F.Ap. 3,6-16; 1-1,3; Evr. 2,4); iar Apostolii au pacatelor; iar pc de alta prin ho(irirea de a nu mai plcatui in
dat-o prin punerea miinilor ?nsogiti de post qi viitor" lsilrestru ep . dc la Cancv. Teol. Dogm. ort. vol. V. pg. 33).
rugiciune, urmaqilor lor: Episcopilor qi Preolilor (F. Spovedania (zic.^S[. Sinron Arhicpiscopul Tesalonicului),
"

.Ap. 14,23; Tir. 1,5; I Tim. 4,14; 5,ZZ). Aceastl putere nu trebuie sa se faca tn oice chip Si oricum; ci precunt
'Dumnezeiascd
o au gi astlzi Episcopii gi preolii a ardtat Mintuitorul ctnd a pimit pe Zttr:hr:u Ei pa
Sfintei Biserici Ortodoxe (Mr. zc,20;). Dumnezeu im- cun,a. Zacheu a mcirtuisit toate cu cura[ie Si ctt
pune acestor imputernicili ai Sii, cu talantul (tr,lt. z cl r o h ire, agadu i n d u - s e L' u s a t n d re p t e z e n e cl re pl aEi I e
J
25,14-30) acesta ce l-a incredinlat, si negustoreasca
Si su udauge Dumnezeiesti lucntri: cu zice: "kficl
duhovnice$te, pentru a ciqtiga cit mai multe suflete Doantne, jumatate din ctte am, dau sdrccik;r Ei oi pe
bolnave gi raticite (lczcch.3; 18; Lc. 1-5; I petru 2,lt),2-5; Mt.
cine ant napastuit ctt ceva, voi intoarce tmpatrit".
1,t2-t4). Curva lutnd ndstrapa cu mir Si sttnd la picioarele Lut:,
Mintuitorul aratd in pilcla cu oaia cea raricitA (din dinapoi (caci nu cuteza a se ardta tnaintea Lui),
cele o suta), ca primeqte cu cea mai mare bucurie, plingind a inceput a uda cu lucimi Lui, pe
pe orice plcdtos care se pociieqte, zicinrJ: "...Zic care le-a $ters cu parul capului,lticioarele sarutindu-le Ei
vour7, cd aSa va fi bucuie pentru un pacatos care se ungindu-le cu mir. Drept aceea, Iisus i-a zis"lartci-
pocaieste, (mai mult) dectt celor 99 de drep{i cdrora {i-se gie pricatele" gi pentru ca a iubit mult i-a zis:
nu le trehuieSte pocainEa" 1Mt.18,13-14;Lc. l-5,4-7). Prin " lartd-se pdcatele ei cele multe, ca mult a iuhit; iar cui
adevdratd Pocain[a qi mdrturisirea pacatelor, Dum- se iarta pu{in, iubeSte mai puEitt". Iar lui Zacheu:
38
"Astdzi se fdcu mtntuire casei acestiea".Iatd dar, ca Marturisirea pacatelor trebuie sd fie desdvirqita.
i

pentru osirdia gi adevarata intoarcere, deodati cu (Ps. 31,5-6; -50,3; 105,6; Is. 59,12-13; Iercm.3,24;)
mintuirea le-a daruit iertarea. Celor ce nu se Mlrturisirea picatelor trebuie sa fie facut[ qi
pocaiesc, insa le zicel."Deparla[i-va de la Mine cei ce inaintea lui Dumnezett. (Ezdra 9,6; Dan. 9,8; Ps. 31,-5;
lucragifara de legea". Celor ce au hulit pe Duhul Sfint 50,4;)
le-a zis: "Cd nici cum nu se vor ierta, asemenea $i celor Mdrturisirea pacatelor trebuie facutd gi inaintea
ce nu vor sd ierte, ntt li se va iertct" , qi Dacd nu vri ve{i persoanelor urmdtoare Apostolilor adicd inaintea
"

pocdi, to[i aSa veSi piei" " Deasemenea celor ce nu se Arhiereilor sau Preofilor; Ioan.z0,22-23; Mt. 18,18;
pleacd Lui, le zice: "latd se lcua casa voctstrd pustie". Mirturisirea picatelor e insofi(i:
Drept aceeatrebuie cu adevirat qi cu smerenie a se - de smerenie. (Ezdra 9,6; Is. 64,5-9; Ierem. 3,24-25; 14,20;
pocli; iar nu cum zic unii, ceea ce e gi de ris, cum cE Dan.9,7-8;)
mincind qi bind li se deschide inima catre - de rugdciune pentru iertare.(2 imp.24,10; 3 Imp.
Spovedanie. Drept aceea qi desfltindu-se (ca sI nu 8,47-50: 1 Paral 21,8;2 Paral6,37-39: Ps.24, 11-i2; 50; Ierem.
zic mai mult) le pare c5 vor face lucrurile Pocaintei, 14,7 ; Dan. 9, 16; Mt. 18,19; 6,14;)
facind cele impotriva acestora, urrnind impotriva - de intoarcere qi Pocdin(a. (: tmp. 8,47-$;2 Paral.
celui ce a zis: "Luagi aminte de voi, ca si nu se 6,37 -38; Prov 28, 3; F-zdr a 9,6-14;)
1

ingreuieze inimile voastre cu multa mi4care qi cu - de infringerea inimii. 1rs.:2,t7-18; Ierern.3,21; Pling.
be[ie, caci va veni spre voi pierzarea". Cum se va Icr. 3,20;)
sfirima cu inima cel ce se afla astfel? Cum se va - de pdrasirea de pacate. (Frov. S. 28,13)
umili? Cu ce luare aminte qi smerenie va face el - de satisfacfia pentru p6cat. (Num. 5,6-7;)
Spovedania? - de supunere la canon. (Levit. 26,41; Jud.10,1-5; Neem.
"Spovedania.trebuie a se face nu cum o fi; ciin loc 9,33; Ps. -50,4; Dan. 9,14; Mih. 7,9;)"
cinstit, sfint qi osebit. Duhovnicul care primeqte Sf. Ioan Guri de Aur inca mai clar qi mai evident descrie
adevdratul in[eles qi insemndtate a canonisirilor de Pocdin[a ca:
marturisirea sa qada liniqtit, cu buna cucernicie qi postul etc. cincl spune ca ele nu prin sine sint insemnate tri
blind cu sufletul, arltind cu cdutarea fegii saie, Dum- necesarc in Pocainta, ci pentru cd ele conduc ia cdintd si
nezeiasca dragoste. Cel ce se spovedeqte sa stea cu indreptare. Raspunzind la reprogurils unora pcntru asprimea
indrdzneald, cu frica Dumnezeiasca qi cu cucernicie qi lungimea canonisirikrr, el scric, intre altele: "Spune: cine este
inaintea Duhovnicului, gi mai bine sa zic inaintea a mai milostiv fala de un nebun? Accla care, il pune in agternut,
il leag5, il oprc5te dc la mincdri qi bauturi vat amdtoare, ori acela
insuqiDomnului Hristos, de vreme ce Lui i se spune care-i permite a se imbita dc vin qi-l lasd in voia lui, permilindu-i
pdcatele prin Duhovnicul sdu, Celui ce ii dd iertarea. a face tot aceca ce fac to[i cei sindtoqi? Oare acest din urmd nu
Poruncindu-i-se de Duhovnic, sd spuna farl indoialS iritd mai mult boala sub motivul iubirii sale de oameni, pe cind
qi cu smerenie adev6rul (pdcatele facute), cel clintii din contra o Iecuiegtc? intocmai aga trebuie a se judeca
neascunzind nimic" (Simion Tesaloniceanul, cap. 256-151). qi despre bolilc morale... Ci;d vezi, calul apucind spre pt iirnig,
friul in cap, il stringi mai cu putere qi indeosebiil bagi.
Din cele aratate se vede clar ci oricei creqtin care ii arunci
degi aceasta este o pedeapsa, cu toate accstea asemenea
a pdcdtuit, este dator indatd a alerga la Preotul $i pedeapsa este mama mintuirii. Aga sa procedezi cu cei ce
Duhovnic ca s[-qi mhrturiseasci inaintea Domnului picituiesc. Leaga-l pe cel pacatos, pini ce el va merita
pacatele sale pentru a dobindi iertare. Chiar qi aceia indurarea lui Dumnczcu, gi nu-l ldsa liber, ca nu cllmva el si fie
cdrora li se pare cd nu sint pacatoqi (ceea ce socotim legat mai tarc de minia lui Dumnezeu... Nu consiclera aceasta
ca ceva aspru qi neomenos: ci din contri consider-o ca un act
cd nu se poate) sa-qi cerceteze bine trecutul sdu, gi
de mare indurare, mare ingrijire qi excelenta curi (retetd)
si se grijeasca mai din vreme. "De vom zice cd nu medicala.
avem pdcat, pe noiinSine ne inselam Si ridevar nu este Tu vei zice: "Destuld vreme au suferit deja peniten(ii
tntru noL De vom mafiurisi pacatele no($tre, credin' pedeapsi. Dar spune-mi cili ani? Doi sau trei? Ci eu mi
cios este Duntne.zeu Si drept ca sd ne ierte noua ingrijesc nu de mullirnea vremii; ci de indreptarea sufletului.
Deci aratl-mi mie indreptarea: - dac[ la ei (pcniten[ii) sc
pacatele Si sa ne cura[easca pe noi de toata nedrep-
obsearva zdrobire de inimd, dacd s-au schimbat, atunci totul
tntea" (1 Ioan 1,8-9). estc gata; iar daca aceasta nu, nimic nu-i ajuti vremea. Noi nu
intrebam daca rana a fost de multe ori legatd; ci daca legarea ci
Cap.72. a adus vreun folosl DacI i-a adus folosul clorit, chiar qi in scurta
vrcme, las-o; iar de nu i-a adus qi dupa zece ani, continua a o
Mirturisirea gi iertarea picatelor, in lumina lega. Vindecarea celui lcgat si serveascd ca lermen pontru
DumnezeieEtilor Scripturi. dczlcgare.'' (Omilia l4,Epist. 2 c:alre Corint.eni; citat in. S. dc
Canev. Theol. Dogm. V. Pg.38-39)
(Dupa "Cirlduza Predicatorttlui", cle Dr. C. Chiriccscu qi Ic. C. - de Botezul Pocpintei ( tvtt.3,6; Mc. 1,5; F. Ap. 19,18;).
Nazarie, cu citeva indreptari qi adiogiri dc autor). MArturisirea pacatelor este urmatA de iertare. (2
Dumnezeu cere mirturisirea picatelor. (Lcvit. .5,-5; imp. 12,13;Ps.31,i;Prov. S.2It,l3; i Ioan 1,9;)
26,40t Num. 5,(r-7; Ierenr. 3,1j-18; 14,17-20-21;) Fagaduin[a de iertare in urma Pocdinlei. (Levit.
Dumnezeu asculti marturisirea picatelor. (lov. 26,40-42; Ps.31,-5: Prov. S.28,13; I loan.1,9;)
33,26-28; Dan^ 9,20-23; Ps. 3 I ,5'6;) Diferite marturisiri de pacate. (Ps. 10-5,6; Icrem.3"24;
indemnuri penlru mf,rturisirea plcatelor. (ls. N. 8,14; 14,7-20; Pling. Ier^ 5, i6; Dan. 9,,5-9; Mih. 7,9;)
7,19; Izr-ira 1{},1 tr; Iercrrr. 3,13; Iac. 5,16;) mirturisirea pacateior atestat[ de exemple' (Fiul
risipitor: Lc. 15,11-32; Varnequl. Lc. lf3,13;)
39
Exemple: Aaron: (Num. 12,1 1; lsrailitcnii: Num. 21,7;Jud. Cavsocolivi, deasupra de chilia Sfintului Maxim, pe
10,15; 1 imp. 7,6; 12,19; Neem. 9,1-3; Pling. Ier.3,42; Ahar: Is. are hramul Schimbarii la Faga. Acolo a petrecut 20
N. 7,20; Saul : 1 imp. 15,24;David: Zimp. 12,13; 24,10- 17 ;1 Paral. de ani lucrind la linguri, qi minca putin5 piine cu ap5
21,8-1,1; Ps. 31,5); 5fr;1.5;6$7; Ezdra;Etdra 9,6-15; Neem. la doud trei zile odat5. De cele mai multe ori se
Neem. 1,5-7; Levilii: Neem. 9,4-33-34; Iov: lov.7,2};Isaia:ls. 6,5; hrdnea cu varzd silbatici qi cu castane, numai atit
Daniil: Dan.9,5-15; Locuitorii Ierusalimului: Mc. 1,5; Petru: Lc. purtind grija pentru trup, ca sd nu moard de foame.
5,8;filharul pocdit Lc.23,41; Elesenii: F.Ap. 19,18; Pavcl: F. Iar toatl silinga qi grija lui era la nevoinla cea
Ap 22: 19-20; Gal. 1,13; 1 Tim. 1,13-15;) duhovniceasca, luptindu-se cu diavolul, luptatorul
neamului omenesc, sim[itor qi gindtor, doudzeci de
Cap.73. ani.
Diavolul se pune curmeziq in calea
celor ce merg la Sfinta Spovedanie. Cap.74.
Ce trebuie si mai recugetSm
(Din carticica "slujba qi via[a Preacuviogilor Pdrin(i din Sfintul dupi Sfinta Spovedanie?
Munte Athos", trad. de Arhim. Calinic Boteanu).
Cuviosul Acachie umblind qi luptindu-se cu La ieqirea de la Baia Sfintei
Spovedanii, primul
gindurile, a ajuns la o raspintie de trei drumuri. Fiind
canon pe care trebuie sd ni-l luam qi sd-l avem
intunecat $i tulburat de ginduri, a stat pe loc, pururea in mintea
neqtiind care drum sd apuce, qi indata i s-a parut cf,
noastrl pentru a inainta
duhovnice$te, este aceasta: Fereste-te de orice rau Si
"
l-a impins o tarie nevazuta catre un drum pe care a
oice bine tgi va sta tn putin{a" 1Ps.36,27; Is. 1,i6-17;
qi inceput a umbla. tr4ergind pu(in, a int?lnit doi fa lPetru 3,11). [n legdturd cu acestea sa pdstrdm ?n
Monahi ducindu-se la Sfinta Ana. Unindu-se cu ei mintea noastra pururea,
cuvintele Mintuitorului:
au mers pina Ia crucea ce se numeQte a lui Sider. latd,
te-ai facut sanatos; de acum sd nu mai greSeSti,
"
Atunci iar au inceput a-l'suplra gindurile mai tare, ca sd
nu-{i fie ceve mai rtiu" 1loan.5l4). Si iardgi:
gidesplr(indu-se de aceia, a rdmas pulin acolo, qi iar
"Mergi, de acum sci nu mai pacatuieEfi" (toan.8,11).
a ?nceput a merge pe acelaqi drum, unde gisind o
Acestea cugetindu-ie pururea, deqi nu vom scdpa
piatra a Sezut pe ea; dar fiind fl5mind a scos pu(ina
definitiv de pacat, dar de vom cugeta rnai adinc la
piine sa minince (pe care i-o daduse acei doi ele qi de ne vom implini cit se poate mai
bine canonul
Monahi), caci nu mincase de trei zile. Dup[ ce a dat de Duhovnic dupa
sf. Pravila, vom ajunge a
mincat, s-a aqezat pe mina lui qi din multd tulburare
observa cu bucurie duhovniceasca, cI ne
a gindurilor i s-a parut cd a venit o intunecare a insinatoqim duhovniceqte, mergind pe
calea vielii
minlii $i multa greutate a trupului incit a adormit. catre desavirgire qi catri: fericirea vremelnic6 (ps.
Atunci indati vede inaintea lui un uriaq negru qi l,l-3) qi veqnica (Mt. 19,29; Mc. 10,29-30; Lc. 18,29-30;Apc.
infricogat, qi a simgit ca $i precum i-ar fi zis altul la 2;3;21,7).
ureche incetiqor, cum ci acest ur?t qi necurat uriaq
Cap" 75.
este vicleanul diavol, care te-a luat inainte sa te
piardi. $i cu acest cuvint s-a deqteptat cutremurat. Preo[ii Duhovnici sint opri[i cu desivirqire
qi a zis: vai mie! ca m-a luat inainte vicleanul diavol a spune cuiva phcatele creqtinilor
ca sa m[ piarda! Atunci a hotlrit sA se duci la pe care i-au mhrturisit.
Duhovnic qi sa facd ceea ce-l va sfitui, ca poate va
gasi odihna. $i mergind pe clrum spre Duhovnic l-a Mulgi cregtini pacatoqi, la Scaunul Sfintei
rapit un virtej de vint gi l-a scos din drumul lui la o Spovedanii gu-$i mdrturisesc toate picatele lor. mai
bund depirtare, silindu-l qi impingindu-l spre ales cele mai grele, de teamd sa nu fie povestili in
prIpastie ca sa se piarda. Acestea vederat patimind popor de catre Preot. Nu este de crezut nicio dat[,
prin nevazuta lucrare diavoleascS, s-a temut foarte ca un preot Duhovnic, sa descopere cuiva pf,catele
qi cu glas mare a strigat: Doamne Iisuse Hristoase $i auzite din gura pdcatoqilor la Sf. Scaun al
Preasfintd N6scitoare de Dumnezeu, ajuta-mi. $i Spovedaniei. Sfinta noastri Biserica ortodoxd, ca o
indatd i s-a ardtat o alta Dumnezeiascd putere, care mamd foarte iubitoare de fiii sai, mari qi mici, a
a venit pe deasupra muntelui ca un fulger qi agonit hotdrit Preolilor Duhovnici, ca nici o data, la nici o
acea putere sataniceascd cu vuiet mare, iar fulgerul intimplare ori imprejurare, sd nu cuteze a se scdpa
aeela s-a dus impreund cu vuietul pina jos la malul s5 povesteasca cuiva pacatele acelora care qi le-au
marii, gonind pe supiratorul. Cuviosului i-a dlruit spovedit lui Dumnezeu, inaintea lor. Aceasta
risuflare qi liniqte gindurilor, umplindu-i inima Iui poruncd este datl cu o foarte mare a$rime, incit
de multl bucurie, incit cu mare glas inal!a mulgumiri dacd vreun preot ar destdinui pdcatele acelora pe
Mintuitorului nostru lisus Hristos qi Stapinei care i-a spovedit, iqipierde Darul Preofiei, qi se
noastre Mijlocitoare Nascatoarei de Dumnezeu. $i canoniseqte ca si se inchida intr-o Mandstire, unde
repede se duse la Duhovnicul Galaction de la sd se pocaiascl in toata viaga lui. Pravilele
Catunache qi i-a povestit toate cele ce i s-au imparateqti il osindesc la moarte (veziPravila mare, cap.
intimplat, gi luind binecuvjntare s-a dus gia locuit la 31e).
40
Despre p[catul acesta al destiinuirii pacatelor Pistorul cel bun
mdrturisite, de cdtre Duhovnic, n-am gisit scris I
nic6ieri, nici vorbindu-se la sigur, doar poate niscai- A venit de mult de sus,
va piri rdutdcioase, care tind sd discrediteze Pdstorul cel bun lisus
autoritatea Preolilor Duhovnici. $i prin lume a umblat
Unii din Preoli au p5rdsit Slujba Preoliei qi au Oi pierdute-a cautat.
imbraliqat in locul ei, alte slujbe mai uqoare unde
puteau ciqtiga mai cu ugurin[a cele necesare existen- II
tei zilnice, insa flu s-a auzit de nici unul din aceqtia Sd le duca la izvoare
sd fi destdinuit pacatele cuiva. Ca de sete s[ nu moard
Alli preofi Duhovnici au cdzut in boli grele, incit Uga le-a deschis si iasd
aiureau cu mintea lor, insd de nici unul din aceqtia La paqunea cea aleasi.
nu s-a auzit si povesteasci pacatele auzite la
Spovedanie. De aici se poate vedea cd Darul lui III
Dumnezeu care umbre$te pe aleqii Sai (Preotrii Dar oile n-ascultau
Duhovnici), iiimputerniceqte ca sA puna pentru tot- Cu capul se repezeau
deauna sub pltura tacerii picatele auzite de la Cu coarnele l-au impuns
credincioqii sai, in Sf. Scaun al Spovedaniei. Cu sulila L-au stripuns.
Marturisirea e o Taina qi Taina, Taini ramine! Mai
anii treculi pribegea in munlii noqtri un bandit cu IV
numeleTomescu, unul dintre ceimai temugi facatori De-a curs apl qi mult Singe
de rele. Din toate par[ile era urmirit de jandarmi qi Cerul a-nceput a plinge
de ostaqi. Soarele s-a-ntunecat
lntr-o bunl zi gindindu-se el, ca azi miine poate sa Luna-n singe s-a schimbat.
fie prins, sau chiar gi omorit, qi mai gindindu-se qi la
sufletul sIu incdrcat de pacate grele gi de farddelegi, V
se hotirirlsd mearga la un Duhovnic sd se Acum El e dus din lume
mdrturiseascd. Se strecurd deci pini la o sfinta Sa afle la oi paqune
Mdnastire qi ruga pe un calugar sd-l marturiseasc6, $i p<lrunca a lasat
caci se simte foarte pdcdtos. Duhovnicul primi in- Oilor ce l-au urmat.
vitarea gi-l mdrturisi. Cum a auzit stlpinirea despre
marturisirea banditului, mullime mare de VI
judecatori, avoca[i qi gazetari, navdlira pe capul Ca toate sI se-mpreune
acelui CAlugar, cu gindul, cf, de la el vor putea afla LaolaltA sd s-adune
acum toate crimele banditului, spuse in lumina Lupii sa nu le m5nince
adevarului, cici in scaunul Mdrturisirii nu se poate Tilharii si nu le strice.
intuneca adevdrul.
VII
:

Duhovnicul vAzindu-se tnconjurat de atita lume,


ce nu inceta de a-l intreba despre fel de fel de fapte Pastorul cel blind qi bun
ale banditului, spuse hotlrit qi limpede tuturora ca - in ceruri edus acum
"Viala ii pot lua, din sfinta Mandstire inca il pot da Dar peste pu[ina vreme
afar6, dar ca sd arate ceva din toate *cite i-a spus Vine iardgi sa le cheme.
Tomescu in Scaunul Mdrturisirii, nu-l pot sili.
.Mdrtuisirea e o Tainri", gi "Taina, Taina rtlmtne". VIII
Lui Dumnezeu qi-a spus pdcatul qi nu mie. $i Dum- Sdle ducd intr-o gradina
nezeu are sd-l deie pe fafa inaintea Judecagii, cum qi Unde vor avea odihnd
cind va voi El, iar nu eu". Acolo-n pace vor fi
To(i cei de fa(a, vazin<l cu citd convingere qi Mai mult n-or mai fl5minzi"
hotdrire a spus Cilugarul aceste cuvinte,"s-au dat la
o parte, ca inaintea unei puteri mai inalte qi n-au mai IX
crtezat sd-l mai intrebe nimic. Nici nu vor mai rdtlci
Pr. (1. Rotar
CaciDomnulle vapazi
$iva fiiin viitor
\
Doar o turma gi-un Pastor.
41
Nu lisa de azi pe rniime
I
I-as5 azi l4sd pe m?ine
Ai timp sd te pocaieqti
Egti prea tindr qi ai vreme
De ce sa te pedepseqti.

TI
Doar n-ai faci Calugar
sa te
Doar n-ai duci la Schit
sd te
Ce at?ta Poc5in[d?
Ce pacat ai savirqit?

III
$tiu ca n-ai pus foc la nirneni
Doar n-aisavirqit omor
Cine 1i-a vorbit vreodati
Ca egti un rdu ficAtor?

IV :,e{|Fr$x{F?,ffi'-t-t-t{-t-f-4#Fq6r<E GdE>

Ce tot post qi rugdciune


Din scrierile Sfingilor Pirinfi.
Nu te vezi cum ai slabit?! "L--ine vada (zicca Sf. Grigore) capului meu sau picioarelor
Daca stai numai acasa mele un irror viu, ca sd pot spdla in mine prin qiroaie de lacrimi
Far-ci eqti un osindit! tot fclul de intindciuni, plingind pdcateie mele pe cit se cuvine?
i Cdci pentru muritori gi pentru sufletele intinate, doctoria cea
buni sint lacrimile, cenuga qi sacul Poc5in(ei".
i V "Daca lacrdmile lui Peiru, - zicea iarigi Sf. Chrisostom citre
i
I Haide bre qi te petrece auz.itorii sdi, - putura si ;<teargl un plcat aga de rnare, cum de
Ca Raiul e pe pamint
;

nu vi le ve[i gterge pe ale voaslre cu lacrd.mile voastre;i Cdci, a


Nu te potrivi la allii se lepada de Domnul sau, nu este ceva neinsemnat; din contrd
t CEci doar n-ai sa te faci Sf;rt. era ceva mare, foarte insemnat, gi totuqi tacramitre au Sters
accsiea. Plingegi dar qi voi pentru pdcatele voaslre; ciar nu facegi
aceasta de ochii oamenilor; plingegi amarnic, curn a .fdeut
t Vi Simon Petru; vlrsa[i giroaie de.lacrimi dintru adincul inirnii
t Ui e-aqa ne amagegte voastre, pentru ca Domnul compatirnind, sd va ierte plcatul
Ucigagul de Satan voslru".
Zi de zi ne tot amind "Ciinciogii - zice Sf. Vasile - trebruie si pl?ngi amarnic Ai sa
exprime din fundul inimii tot ce este propriu pentru Cainga.
Luni intregi qi an de an. Pocain[a cerc de la om Ca sa plinga mai intii qi sd-gi zdrobeascd
inimaiSa fie apoi un excmpiu Lrun pemtru al6ii, gi ppntru aceea
VII si arate gi sa vddcascl Ia to[i rnodul Pocdin(ei salc.
Celor tineri el le spune: Cit despre caracterul ciin{ei de pdcate, trebuie a face a5a, ca
Ca nu au nici un pacat si nu provind numai din frica de pedeapsi. nici din ideia
gcnerali despre urn,irile funeste ale picatului in lumea aceasta
Deci sa n-aiba nici o gnija qi in cealalti, ci sd aiba mar aies iz.vorul siu in dragostea cdtre
Sint cu sufletul curat. Durnnezeu a Cirui voin{d am ciicaf-o, in congtiin[a intimd, cI
X--am miniat, pdcituind, pe F;irintele qi binef,dcitorui nostru
VIII suprem. cd ne-an: ardtat nerecuncscdtori inainiea Sa qi ne-ani
trar De cer Datnnr li mlnte fdcui nedemni cle E!. (} triste(e de felul intii, ar fi o triste[e
servitd gi nu fiIiai5, o triste{d elupd noi qi nu "o lntristare dutrsa
Ca nu se pot mint*i.
Dutnnezeu" ci cu toate ci poate sd devie, ca urmare a fricii dc
Au facut pAcate multe Dumnezeu, "tnceputul inlelepciurtii'l adici a intoarcerii noastre
Degeaba s-or pocdi. de la fldrldeiege. la virtu{.e, totugi n-ar {'i perf,ecta nici ciepiin
salutard pentru suflet. Num:ri intris',area cie felul al doiiea,
E \,/
l1\
"tnisteleadupi Dumnezeu, poatd sd prociuca o Focdingdt stabila
pcntru mintuire (ti Cor. z,lu;. Numai iubirea de Dmnezeu.
$iaga cind omul moare inspirind p6cdtosului C5in(i de plcarele sale, -il face pldcut trui
Vede tot dar inzadar Dumnczeu qi-i asigura icrtarea ( i.c. 7.48: ! Fetru{.8',).
Pltnge gi se tinguie$te
CEci s-au inqelat amar.
x
Frati cregtini acum e timpul
Cit pe lume maitraim
Sa ne ingrijim de suflet
$i-n plcat si nu murim.
42
Preolii, fald de acegti cregtini, care nu-qi pot
Sigiliul Spovedaniei marturisi toate pdcatele, se vid pugi intr-o
incurcdturi. Prebtrii Duhovniii congtien{i de
dreg6toria lor iqi friminti mintea ca si smulg6 6ces-
tor ireqtini mdrturisirea pacatelor uitate, pentru a le
putea da doctoria tim[duitoare, adic[ canonul
iuvenit. Dar nu pot reugi. Preolii mai lisdtori, ins6,
le da drumul unor astfel de creqtini nepregatigi
pentru Spovedanie, cu un "Dumnezeu sd te ierte";
iasirrd responsabilitatea pacatelor nem5rturisite,
asupra paidtosului care nu s-a mirturisit cum
trebuie.
Acum so naQte intrebarea: E bine aga? Oare poate
Preotul Duhovnic sa puna sute de intrebari fiecSrui
creqtin venit la Scaunul Sfintei Spoveilanii? Nu. Ei,
qi dac6 Preotul ar pune intrebSrile feiuritelor pdcafe,
pacAtosului, care nu Ei-a cercetat congtiinfa sa rnai
inainte de a veni la Sf. Spovedanie, oare credeli cf,
ar putea reugi si-gi rnirturiseascd tqate p5catele?
Nu. Fentru ce? Pentru ca forma cuvintelor cu care
Preotul il intreab6 pe pdcitos, ru se inlelege
adeseori cu inlelegerea acestuia. Astfel picItosul
care nu qi-a cqrcetat din vreme congtiinla sa, pleacd
de la Scaunul Sfintei Spovedanii'la casa lui - ca gi
fariseul din Sf. Evanghelie - cu sufletul incarcat de
F iilor ! ... Mtntuit orul no s tru lisus H ris t o s, S - a tntrup at muilimea pacatelor nemarturisite din cauza uit5rii
in Sf. Fecioard Maia fara sdmtnEa barbateasca, S'a sau a nepdsarii. Cu obiqnuinta aceasta rea a
ndscut nestrictnd pece{ile fecioriei; din mormtnt a necercetSiii conqtiinlei, am ajuns adeseori, a face
tnviat nestrictnd pei:ceEile; Ei dupa tnviere a intrat la Sf. Spovedanie nedeplin6, fals6, in care puline pEcate
Apostoli cu Trapul pin uEile lncuiate (Icosul vII, Acaft' rnf,rturisim qi cu multe - prin nemdrturisirea 1or din
o. t.. Hr1.,4 cestane.a dat noud dregdtoia Duhovniciei neqtiin!6, uilare, nepisare". - rlminem incdrcali'
(ioan 20, 21-23; Comp. Mt. 16, 19, 18, 17-18), ca in numele Ca4ite Sfinte ne sp-un ca mulli creqtini p5c6toqi,
Lui, sdtmpacam lumea cu Dwmnezeu i}Cot-5,1.1'21)' facind o Spovedanie nedeslvirgita din diferite mo-
-dumnezeiasca
Porunca a hotartt ca acest sigil sa tive, au cazut in os?ndd.
rdmtnd neviolat (Prov. S. 11, 13; 20,22; Is' Sir. 5,12-17;27, Pentru a face o spovedanie cit se poate mai
adevaratd, trebuie ca fiecare dintre noi, s6-qi cer-
ceteze rinile sale sufleteqti, provenite pe urma
Cap.76. picatelor ficute. Aceasta trebuie^sd tr facem nu
Si ne cercetlm inEeptit conEtiinfa ingreuiati de numai odata; ci de mai multe ori. In acest scop cu
ajutorul lui Dumnezert, arfl dat la lumin5 aceastd
picate, ca prin Spovadenia adeviratl
si ne curifim.
*rt"
foiositoare creqtinilor, pentru curdtirea
pdcatelor. Cartea de fatra este un bun c5lduzitor
tiecarui su{let pdcdtos, care vrea sd se mintuiasca de
Iubililor creqtini! GreutSfile vie{ii acesteia picatele sale. i1a este foarte folositoare' dar nrimai'
parniateqti, cu vijelioasele ei virtejuri. de ispite, care acelora care o citesc cu foarte rnare luare aminte gi
ne pericli]eazl mlntuirea sufletului, adeseori ne cu hotarirea de a-gi innoi viala, qi a deveni oameni
tulbura aga de cumplit, incit ne faie si uit6m multe noi in Domnul nostru Iisus Hristos.
din cele ce am lucrat pini ieri. Precum apele cind vin Pentru a fi qi mai bine in[elegi de iubilii noqtri
puhoi, milesc sem6niturile, legumele qi tot ce cititori qi acultatori, voi aduce la mijloc istorisirea
intilnesc in calea lor; tot aqa gi acestea prin vindecdrii leprosului Neeman Sirianul, prin spilarea
inv[luirile lor, ne imbrobodesc mintea cu pf,tura in apa Iordanului, dupd sfatul dat de
uitArii. Am observat mai in toate pdrtile, cum de qapte ori
creqtinii buni vin la Scaunul Sfintei Spovedanii, ca prooiocul Elisei.
"Neeman, cipetenia oqtirilor
gi nume mare, era atins
sa-qi marturiseasci picatele lor; insa dupa ce i$i iegelui Siriei, om bogat cu
maiturisesc citeva pacate - cd7-10 din suta - rf,min de lepra. O fati israilitd care era slugi la femeia lui,
ca mu!i, pentru cd nu igi mai aduc aminte de pdcatele ii zise: "Dacd domnul meu s-ar duce sd
vadl pe
i'Am uitat Pdrinte - zic ei- ce pdcate am mai
facute. Proorocul din Samaria, l-ar vindeca omul lui Dum-
facut... Nu le. mai 1in minte pe toate... Ia, mai nezeu!..."Neeman s-a dus la Samaria cu cai, care qi
intreabi-m6 sf. ta dup6 pravila...Nu qtiu ce sd mai cu daruri bogate qi s-a oprit la poarta lui Elisei'
spun... Ia si zic qi eu ca "pe toate le-am f6cut" q.a.m.d'
43
Proorocul i-a trimis vorbf, prin sluga sa, qi i-a zis: toatd parerea de rdu toate pdcatele. Pune hotirire a
"Du-te gi te spald de qapte ori in Iordan qi te vei nu le mai face niciodatS. Plrdsegte-te de orice r6u,
curati". Jignit de acest sfat, Neeman zise; "Eu fi numai binele, cauti pacea, urmeaz6-o, gi fd in tot
socoteam cd va veni singur, sd cherne numele Dom- restul vielii tale roade vrednice de Pocdin(i". De
nului sau Ei sa ma vindece! $i iata el md timite la vom urma acest sfat Duhovnicesc, ne vom curdli
Iordan. Au doaraiuile noastre din Siianutntrec ele sufletele de lepra plcatelor noastre, ne vom sfin{i Ei
pe toate apele lui Israil? Au nu voi merge sa ma spal
infia iaragi lui Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus
Hristos.
tn ele Si sa ma fac mai curatT $i s-a intors qi a plecat
Leprosul Neeman Sirianul, Ia sfatul ce i l-a dat
de acolo minios. Oamenii lui insi, ii zisera: "Dacd
Elisei, s-a simlit jignit qi intristindu-sb s-a intors gi a
Proorocul v-ar fi zis sI facefi niqte lucruri mai grele,
plecat minios de la locul unde dupi sfatul
a[i fi alergat numaidecit sd le facegi: cu cit dar mai
Proorocului ii era rinduitd curdfirea gi vindecarea,
virtos trebuie sd vi supune(i acum?" Neeman s-a
Ba incd pornind minios cdtre {ara sa, mai graia qi
pogorifla Iordan gi s-a afundat (spalat) in lordan de
indardtnicii. Tot a$a se intimpla gi azi. Parcd vdd
7 ori dupd sfatul lui Elisei qi s-a f6cut trupul lui ca
aidoma pe mulli din Neemanii.vremurilor noastre,
I
trupul unui prunc lnic qi s-a curd(it" Dupa curalirea
I
cum la citirea gi ascultarea sfaturilor folositoare de
t de lepra sa, Neeman s-a intors cu toli oamnenii lui
suflet cuprinse in cartea aceasta intreagd, se vor
la Elisei gi stind inaintea lui a zis: "Iatd am cunoscut
I
t
jigni, intrista gi tulbura. Parcd ii vad revoltindu-se qi
t ca nu este alt Dumnezeu afarE de Dumnezeul lui
cu minie cirtind impotriva celor scrise, ca gi Neeman
Israil..." (Vezi "Mica Biblie", de Nicodim ep. Hugilor, giArhim.
Sirianul impotriva lui Elisei gi a apelor Iordanului.
I. Scritran, edit. 1913, Bucure5ti, pg. 1309;3 Imp. 5, 1-15).
"Cum? - vor zice ei - Spovedania care am f6cut-o noi
Aceastd intimplare istorisitd de Dumnezeiasca
Scripturd, o vedem aidoma petrecindu-se gi la noi in pind acum nu e buni? Spovedaniile fdcute de noi
prezent. Leprosul Neeman Sirianul, este fiecare dupa obiceiul ce l-am apucat, sint false gi neprimite
pdcdtos dintre noi. Bogat ori sirac; invi[at ori inaintea lui Dumnezeu? O! cu ce drag gi veselie gi
simplu; cleric luminat de soarele inva(dturilor glume mergeam in dupd amiaza Duminicilor din
Dumnezeieqti, ori creqtin simplu, imbrobodit cu postul Mare la Spovedanie! Arn mai dori noi astfel
neagra p5turi a necunostinlei de DumnezeLt... de tovirdqii vesele ! Cete, cete vesele de vre-o 50- 100
fiecare din noi, mai mult ori mai pu{in, sintem qi mai multe persoane: batrini, blrba(i, tineri, femei,
acoperili la suflet. cu lepra pf,catelor, pe care le-am fete qi copii, mergeam in curtea Bisericii, unde
savirgit fiecare din noi. Neeman a fost indreptat la auzeam multe poveqti, adeseori chiar hazlii; qi pe
Elisei, omul lui Dumnezeu, de o fata mica israeliti, to{i ne spovedea, fie iertat parintele (N" N).Chiar qi
care era slujnica so[iei sale;iar noi sintem indemnali
acum urmdm acelaqi obieei ca gi pirinlii noqtrii, 5i
a alerga la Preolii Duhovnici, de unele ginduri bune,
cum, nu a fost bine gi nu e bun acest obicei? Alteori
sau persoane, pe care noi adeseori nu le preguim, ba
de mai multe ori le gi prigonim. Neeman, dupa multe ne spovedeallr.-2,3, ori cu grdmada la un loc zicind
greut5ti intimpinate ?n drumul sdu, ajuns la Elisei, noi: 'Toate le-am fdcut" gi parintele ne citea o
se vede izbit gi descurajat de sfatul pe care acesta i-l molitti de dezlegare gi plecam acasi. Nu-s com-
dd, ca si se spele de gapte ori in apa Iordanului. Ca plecte spovedaniile noastre? Nu-s desdvirqite? Nu
gi Elisei omul lui Dumnezeu, qi netrebnica slugd a sint primite de Dumnezeu?... Gnd sd mai citim noi
Domnului care scrie acestea, roaga pe oricare din aceasta carte cu atitea pacate, de 7 ori qi intreaga
cei ce aleargd pentru a se curili de lepra pacatelor, carte odata?... Ce sa ne mai facem noi atita inima rea
cu aceleagi cuvinte scripturistice: "Mergi qi te spald citindu-ne pdcatele qi canonisirile lor?... N-avem noi
peste tot in apa Iordanului. Adu-1i mintea leproqatl desrule cdrli frumoase de citit? Jurnale, romane,
cu rdnile pdcatelor, gi 1i-o spala ingeptit ?n apele vii povestiri hazlii, cintdri na[ionale gi cite unele gi mai
ale acestei "Oglinzi Duhovniceqti". Cu aceite lapte
deochiate printre ele, istorii, q.a.? N-avem noi destui
spllari - prin citirea ei ingeptiti cu atenlie - sufletul
se va trezi, mintea se va degtepta qi fiecare din noi i5i
dascili iscusili care ne predicd cite in luni gi in
va cunoagte pdcatele, cu care qi-a rdnit gi impovdrat soare? Ce? Ce sd mai citim gi carteaasta?..." Acestea
sufletu.l, dimpreund cu canonisirile lor dupd qi muJte altele vor zice mulgi leproqafi la suflet ca qi
Dumnezeiegtile Scripturi qi Sf. pravile. Citegte Neeman Sirianul. De vor avea, insd acegtia, ginduri
aceastf, carte intreaga, micar odatd; iar cartea bune care si biruiascd aceste ginduri rdzvrdtite qi de
ardtitoare pacatelor cu doctoriile lor timaduitoare, vor avea qi prieteni drept-credincioqi, care s6-i
adica indemne a urma acest sfat duhovnicesc, ei vor citi cu
"Oglinda Duhovniceascd" ("Biblioteca Orrodoxiei" atenlie de 7 ori aceastd "Oglindd Duhovniceascd" qi
numerele 30-43), de gapte
ori. odatd cartea intreagd. Acegtia cunoscindu-gi rinile
Apoi mergi cu conqtiinga anume pregitita, la suflete;ti prin ingeptita citire a pacatelor cu
Scaunul Sfintei Spovedanii, acolo mdrturiseqte-li cu canonisirile lor, se'vor cur5[i de lepra plcatelor lor'
44
in Sfinta baie a aclevf,ratei Pocf,inle, ?nsotita de CaP.77.
Spove<ianie sincerl qi rodnicS, precum s-a cur6[it qi Nici un rnegtin picEtos care igi privegte rinile
Neeman Sirianul de iepra grozava. sufletegti in aceast5 "OglindS DuhovniceascS", si
tubililor! Sa ne folosim de vrernea vieiii pe care nu disperezel ci cu indrhzneala fiului nisipitor,
ne-o mai iungeqte Dumnezeu, gtiind c5 El ne s5 vini la Dumnezeu gi va ffi primit.
a$teaptA din zi in zi si ne pociim. Cum avem qi ne
facem timp pentru interesele plminteqti qi pentru Mulgi din cititorii mai simgitori ai acestei "Oglinzi
satisfacerea poftelor trupeqti. Pentru facerea lJuhovniceqti", se vor infiora vaz?ndu-qi aidoma
feiuritelor pacate; tot a$a si ne facem timp qi pentru pacatele g.il* .u canonisirile lor. in acest tirnp,
citirea de qapte ori a acestei c5r{i, cu toatS aten(ia vrljmaqul sutletesc, se va sili cu sataniceqtile lui
pentru a ne cunoagte lepra pdcatelor qi curdlirea lor. uneltiri, ca sd-i impinga in"prdpastia deznadajduirii.
Creqtinul pdcStos, care - fara a-qi cerceta conqtiinta Aceastl lupta a simgit-o gi cel ce s-a ostenit cu
sa, fdra de nici o pregStire prin care sa-=si cunoasca alcltuirea acestei c5r[i, plus palmele Satanei care-l
pacatele saie gi greutatea lor, - merge la Scaunul loveau pe otlraz. Dar cerind Darul lui Dumnezeu,
Sfintei Spovedanii pentru a-qi mdrturisi lui Dum- s-a. apropiat cu incredere qi umiling5 de Parintele
nezeu, inaintea Duhovnicului, pdcatele sale; "este Luminilor. ca gi fiul risipitor de tatdl sau gi ?n prezent
drept asemenea omului care igi privegte fata sa prosldvegte pe cel ce l-a primit. Tot aqa sI faca qi
trupeasca in ogiindaqi dupa ce s-a privit pleacl gi se cititorii greqili. Cind isi vor vedea greutatea
uitd cum ii era fa[a" (Iac. 7,23-25). pacatului lor in aceastl "Oglindd Duhovnicelscd",
Mlrturisirea adev5ratS qi curilirea pdcatelor, se plus palmele sataniceqti, s5 nu dispereze; ci cu toatf,
ciqtiga cu greutate gi indelungi rabdare ca qi oricare hot1rirea de a se rupe definitiv de boierul satana qi
faptd bund care ne indumnezeieqte, ca gi orice pagterea porcilor lui, adicd de pdcatele fdcute cu
lucrare pimintescd care ne foloseqte. Sa ludm de care qi-au ranit sufletele, si alerge la Prea Sfintul
pilda: griul, secara, porumbul, cinepa, inul... Dumnezeu prin Pocainfa qi marturisire adeviratd,
grldinile cu pomi roditori... edificarea caselor, insogita de facerea roadelor vrednice de Pocainla qi
bisericilor, lcolilor... creqterea copiilor...qi in sfir5it, sd fie siguri ca vor fi primili.
ciqtigarea celor necesare existengei zilnice, etc,. Dumnezeu este iubire nemlrginita. El nu vrea sf,
Fiecare din acestea cer multe. Cerealele cer: se piardd nici un suflet, ci sa se intoarca de la pacat
pregdtirea pimintului, semf,natul, plivitul sau ca sa fie viu. Dumnezev - ca qi tatal fiului risipitor -
prdqitul, seceratul, treieratul, macinatul gi facerea pururea std cu bralele deschise gi ne cheamd ca sd
piinii. De asemenea pentru facerea unei gradini cu venim la el, ca sd fim vii. "Venili la mine togi cei
pomi roditori alegi gi aduqi de prin [dri straine... ostenili gi insarcinali, qi Eu vi voi odihni pe voi. Lua[i
Pentru cre$terea copiilor in inv6[dtura, in[elep- jugul Meu peste voi qi va vegi invila de la Mine, cir
ciunea gi frica Domnului... Pentru edificarea unei sint blind gi smerit cu inima, qi ve[i afla odihnd
case, biserici, qcoli, sau a altui edificiu mdre1... sufletelor voastre". "Pentru ce mori casa lui Israil -
Pentru repararea senAtatii pierdute mai ales atunci zice Domnul - ca nu voiesc moartea plcatosului; ci
cind dupa gtiinla medicald sintem prinqi qi [inu(i in fi
vd intoarce{i qi ve(i vii". Iubirea aceasta
ghiarele morlii... gi pentru mult-e altele de felul aces- nemlrginit[ a lui Dumnezeu, se vede aidoma sipata
tora, se cere chibzuial6, munca, cheltuial5, vreme qi cu litere strilucitoare, in marea carte a naturii, pe
indelungi ribdare. Tot astfel se cere qi pentru care el a pus-o in sluba noastra. Iubirea
cura[irea sufletului de lepra p6catelor. Si nu uitlm: Dumnezeiasci se vede plantata in fiintra omeneascd:
"Casa mintuirii gi fericirii veqnice a sufletului nostru, in inlelegerea, mintea qi inima noastrS'. Aceastl
nu se edifica cu forme goale, cu chefuri qi veselii minunati iubire Dumnezeiasci se vede scrisd pe
lumegti; ci cu multi chibzuialS, birba(ie, dreptate, fiecare pagind a Dumnezeieqtilor Scripturi a V. qi N.
intreagS inlelepciune, milostenie, Pocainla gi Testament. De la Grddina paradisului pdmintesc
Spovedanie adevirati, cu indelungd rdbdare, pin[ la munele Sinai; de pe Muntele Sinai pind la
dragoste sfinti, priveghere gi rug5ciuni cu lacrimi Peqtera Vitleemului, de la ieslea din pegtera Vit-
fierbinli, ficute in Duh qi adevir, inaintea lui Dum- leemului - in care S-a ndscut Fiul lui Dumnezeu -
nezeu" (Apc.2;3; 1 Cor.1-2; 13; Ioan 4,?j-24). pin[ la muntele Golgota, unde S-a rastignit; qi de
"impirdlia lui Dumnezeu se silegte gi silitori, o acolo pina la fiecare Dumnezeiesc Altar creqtin-or-
ripesc pe ea" (Mt. 11, 12;l-c.16, 16). "Cei ce au urechi todox; unde se jertfegte neincetat, toate acestea
de auzit sI aud6" (Mt. 13,43; Apc.2;3).. arati nemdrginita iubire a lui Dumnezeu pentru
mintuirea noastra.
Dumnezeu in aceastl mare iubire qi milostivire,
tntotdeauna ne cheamd la Sine pentru a ne face
fericili. Oricit am fi noi de pdcdtogi, El ne cheamf, la
Sine prin felurite mijloace qi imprejurf,ri fericite sau
nefericite. Dacd observdm bine feluritele lucrdri
45
Durnnezeieqti cu imprejuririle lor, fericite ori Satanei?... Pe Dumnezeu il iubim numai atunci cind
nefericite, vedem ca acestea sint vocea lui Dum- pentru dragostea lui jerfim totul. Deci, dac6 luarn
nezeu, care ne strigd neincetat; "Veni6i la Mine to(i seamai putem observa destul de bine, cI sintem robi
cei ostenigi gi tnsarcina{i Ei eu vd voi odihni pe voi". ai unor patimi care ne ucid sufletele" "Tot cel ce
Ziua frumoasd a primiverii, a verii Ei a toamnei cu slujegte pf,catului, rob este al pdcatului gi robul nu
corul pasirelelor, pajigtea inverzitd,,garinile rodnice, ramine in casi in veac; iar fiul rimine in veac""
gradinile cu pomi roditori, cu reinvietrea, A.qadar, daca nu avem unele picate, cum adeseori
reintinerirea qi rodnicia intregii naturi, ce ne ne place sd ne lduddm ca Fariseul din Sfinta Evan-
inconjoara desfatindu-ne cu amintirea invierii ghelie; dar gemem suLr povara altora, cum putem
obEteqti, sint glasul lui Dumnezeu, care ne atrage la zice cd. sintem curafi de pacate?
sine pentru a dobindi fericirea veqnicd. f)e Din cele ariltate qi multe alte pdcate chre rdmin si
asemenea prin zilele gi nop[ile geroase ale iernilor le cercetam, reiese clar ca noi toli sintem pdcitoqi
cumplite sau prin zilele furtunoase, in care ?naintea lui Dumnezeu. "De vom zice cd pacat nu
uraganele dezrddacineazd, copacii seculari, avem, pe noi inqine ne ingelam, qi adevdrui nu este
descoperi qi darima casele sldbite devastind tot ce ?ntru noi" (1 Ioan 1, 8, 10; Comp. Fac.8, 2I;\fi Imp.8,46;).
.intilnesc in calea lor; precum qi tulburErile par- Pdcatele noastre, grele gi uqoare, ne urrniresc pas cu
ticulare qi obgteqti, sint glasul lui Dumnezeu care ne pas gi strigd la ceruri, ca sa ne cannniseascE Dum-
aduc aminte de rdutatile gi devastdrile pe care le-a nezeu.'Congtiinfa noastra striga qi ea din noi plini
Iucrat pdcatul in sufletele noastre gi ne cheami la El de durere, cd nu poate suporta greutatea picatelor
pentru a ne face fericigi. Tot astfel qi neplacerile, ce le-am ff,cut. I)umnezeu privegte din cer gi
necazurile, tulburarile grozave, persecu[iile vdzindu-ne terfelitri in mocirla feluritelor pacate nu
exilSrile sau scoaterea din slujbe pe nedreptate, ne poate suferi. ingerul pazitor nl plinge
feluritele dureri, boli qi morti, pe care le vedem in nenorocireir, Sfinta Biserica- ofteaza cu dureie
jurul nostru qi in familie, precum gi obiqnuita pentru prapdstuirea noastra; iar sufletul nostru
nesiguranla in credinta aproapelui. sint vestitorii geme intemnilat gi cu glas inabuqit gi jalnic
prin care Dumnezeu ne predica in tot locul qi in toatd indurerat, cere ca sa-l descatuqdm qi sa-l liberam din
vremea, ca sd alerglm la El pentru a ne odihni qi legaturile pacatelor, ca sa poatd respira in aerul
ferici. Toate momentele de bucurie, veselie, cit Ei sfinfeniei, care-i priincios fortificarii lui. in acest
cele de necaz, tulburare giintristare... sint glasul lui tirnp diavolul umbla ca un leu mugind cautind prirr
Dumnezeu care ne cheamd la EI. feluritele lui meqteguguri sI le inghit6. El, care se
To(i sintem plcatoqi qi nimeni din muritori nu este foloseqte de orice prilej pentru a ne {ine in calea
fara de plcate inaintea lui Dumnezeu. Adevirul pierzarii, daca vede ci ne-a scipat a citi inqeptit
acesta crud, reise din insaqi faptele noastre. Noi aceastd "Oglindi Duhovniceascd", cu aten(ie, qi prin
zicem ca iubim pe Drmnez_eu din tot sufletul. Dar acesta cunoa$tem prapastiile pacatelor pierzltoare
oare este adevarat? SE vedem: Noi cugetim cd este de suflete in care ne-am aruncat, ca sd nu ne scape
de ajuns a I ne inchina fard amai pdzi poruncile lui. din ghiare, el ne intinde alta cursd: "deznldijduirea".
Socotim ci e de ajuns a cinsti Sfinta Ciuce insa fira Boala aceasta sataniceasca e foarte primejdioasa,
a ne purta Crucea ce ne-a dat-o El. Ne rug6m deci sa o luptam gi sd o biruim cu virtutea nadejdii
adeseori, postim, mergem la Sf. Biserici, dar sintem in Dumnezeu. (Vezi "Biblioteca Ortodoxiei", N-rii 30-43, pg.
zgircili, aspri qi nemilostivi fala de saraci, obijduigiqi 2s4-85). Cain, dupa ce a ucis pe fratele sdu Abel,
neputincioqi. Unii din noi nu sintem zgircili qi cazind in dezniddjduire, a zis catre Dumnezeu: "Mai
nemilostivi, dar sintem rdzbundtori de crapdm de mare este vina mea decit a mi se ierta rnie". Sf. Ap.
pizmd, sintem dugmanogi, nu iertdm, nu clutim Pavel, care stricase Biserica lui Dumnezeu cu
pacea cu aproapele nostru, dar nici nu vrem s-o ingroziri gi ucideri, dar indreptindu-gi via!a,
primim, gi cu acestea'oare putem noi zice ca astfel punindu-qi n[dejdea in Dumnezeu, zicea "Toate le
petrecind am fi fara de plcate? Altora dintre noi, ni pot tntru Histos care md tntdreste" (Filip. 4, r3). De
se pare ca sintem credincioqi inaintea lui Dumnezeu, asemenea plin de n5dejde in miiostivirea lui Dum-
buni qi drepli cu aproapele nostru, dar sintem sciavi nezeu pentru ciqtigarea iertdrii sale, scria lui
ai altor pacate grele. Altii ne socotiqn feciorelnici, Timotei, acestea: "lisus Hdstos u venit tn lume ca sd
curali de pacatul desfrinarii, dar avem niqte limbi mlntuictycd pe cei pacatoSi dintre care cel dintti stnt
niai otravite qi decit ale viperelor. Cu ele sfigiem pe eu". (1 Tim. l, 1.5). Iuria, dupa ce a vindut pe
aproapele nostru prin gr5iri de rau, minciuni qi Mintuitorul cazind in deznadajduire... qi astfel dis-
calomnii. Limba neinfrinata care sfiqie pe apropele perat de rnintuirea lui. a intori argingii... s-a dus qi
prin minciuni, caiomnii qi vorbe putrede, este un s-a sp?nzurat. Sf. Ap. Petru, ?ns6, dup[ intreita
instrurnent pus in slujba satanei. insI numai lep[dare "plingindu-gi cu amar pdcatul" a fost
credinciogie qi dragoste nu mai este aceasta! Tuturor reinstalat iara.si de iusuqi Mintuitorul in drega.toria
acestora ne lipsegte dragostea. Cum putern pretinde apostoiatului, ciin care c6zilse.
dar ca iubirn pe Dumnezeu din toatd inima..., c?ncl Dumnezeu care a f6cut si line toate viet5lile de pe
noi il neeinstim prin astfel cie fapte ajung?nd sclavii p5m?nt, de Ia atr:rnui care nu poate fivazutcil oehiul
liber; ci numai cu microscopul 5i pini la animalele (trupul) cum e puiul din ou, este iicut dupa chipul qi
cele rnai mari, d. p. Elefantul (elefantul este celmai mare asemanarea lui Dumn ezeu. Sufletul omenesc
poarta
dirare animalele cle pe uscat), $arpele Boa (Cel mai mare qi in sine acest chip -vie"h gi asemlnare Dumnezeiascd, deci
rnai puternic garpe de pe pimint. El cregte pind ia o ldngime de el este o icoand Dumnezeirii. in suflet se
10-13 m, ajungind pind la grosimea corpului omenesc. Deqi nu oglindegte icoana Dumne"zeirii Prea SlSvita in trei
este veninos, este inspdimintdtor din cauza mdrimii qi greutdtrii fe(e: Tatal, Fiul qi Duhul Sfint. Aceasta icoani se
lui. Triieqte in America Centrald 5.a), Balena (Este un aniaml pout" vedea chiai qi in sufletul omului
pAcdtos, insd
care trdieqte in oceanele : Atlantic gi Pacific. Ea creqte pini la cu mai multa greutate.
o lungime de 16-20 m" Unele ajung pini la o iungime de 30 m. Orice pacatfdcut de fiecare din noi, e ca o tin6,
Acestea au o greutate uriagi ce trece qi peste 100 mii kg. Capul noroi, sau ca alta murdarie cu care stropim,
minjim,
ei are cam a treia parte din lunginiea totaid. Gura ei are 5-6 m acoperirn $i' ne schimbSm icoana straiucitoare
a

in lungime 5i 2-4 m ldrgime. intr-insa in loc de din[i are vre-o sufletului, cu o urilenie intunecata. Ceea ce se

300-350 de lame lungi de 4-5 m, gi osoase care se numesc intimplI cu icoana, oglinda, qi cu fereastra
minjita cu
fanoane. Corpul Balenei este acoperit cu un strat de gr.isime de praf, noroi, rnurclarie g.a., acestea se ?ntimpia
gi cu
we-o 23-30 cm, in greutate de vre-o 30,G00 kg.), q.a. nu noi cind pacituim. Precum chipul sfintilor de pe
voieqete ca sa ne pierdem noi din carza pScatelor icoana mhjita nu se mai cunoa$te, precum in oglin-
noastre; ci si le pf,r*siin ca s5 firn vii. "Viu sint Eu - da minjiti nu ne mai vedem fala cum este, qi prin
zice Domnui - nu voiesc moartea pfic6tosului, ci sE fereastra minjitd nu mai poate pltrunde cum se cade
se intoarcfl p5-6tosui de la calea sa gi sa fie viu. Cu lumina in casi, impiedicindu-ne ?n acelaqi timp
de a
intoarcere intorce(i-va de la calea voastra cea rea".. vedea bine ce este afara; tot astfel se intimpla cu qi
Au cu \rrere voiesc moartea celui faridelege? Nu sufletul nostru, minjit de unele ori de alte felurite
doresc Eu mai clegrabd si se intoarca de la calea lui pacate, aratate pe c?t s-a putut in aceasta carte de
cea rea qi s5 fie viu?" " Spdla{i-vd, curd{igi-va, Sterge{i- Spoverlanie. Nu se poate vedea limpede in el
chipul
va rdutd{ile din sufletele vott^\tre, dinaintea achilar qiasemdnarea lui Dumnezeu" Nu se poate vedea in
Mei, parcui{i-va de rauta{il€ voastre. Inva{a{i-va aface el stralucind lumina Dumnezeirii. Fiecare din noi
binele; cauta{i judecata, mintui1i pe cel napastuit, cunoa$tem umbros ori mai bine acestea. insuqi
juc)ecagi sdrucului qi facegi clreptate vaduvei. $i venigi su{letul nostru strigi dinliuntru fiecaruia din noi (ps'
sd ne tntrebdm - zice Domnul - Ei de vor fi pacatele 41 t6-17; 42 67), ca sd o ddm la o parte de pe fa{a lui
voastre ca mohortciunea, ca zapada le voi albi; iar de plcatui. Striga, zic iarlqi, sd-i curdlim faga lui de
tina
vor fi ca roqeala, ca.ltna le voi albi" Deci de ve{i vrea Si pScatelor, qi strigarea lui este adeseori aqa de
ma v e{i ils culta, bu nat agile p ctmtntului v e{i mtnc a" - torturatoare ca chinul
qi iadului. .;

Acestea cunoscindu-le, cind vom privi infiorati pe Pentru curalirea sufletelor noastre de pdcate,
diavolul ci deschide inaintea noastra prapastla strigd la noi qi numele nostru de eregtin pe care il
deznadajduirii gi ne imbrinceste sa ne prabuqirn intr- purlam. Daca un prinl moltenitor al tronului,
insa ca sd ne piard5, noi sd alergf,m la Prea Sfintul imbracat in haina impdrdteasca qi cu coroand pe cap,
Dumnezeu qi cu lacrimi fierbinli, sA strigdm: s-ar vedea tirit de patimi nestdpinite in noroiul
"Doamne nu ne l6sa... Dumnezeul nostru spre Tine netrebniciilor, oare n-ar rogi privindu-qi minjite
am naddjduit, sA nu ne ruqinam in veac. Nu l6sa s5-qi hainele sale de mogtenitor al impara[iei? Oare
nu
ridi de noi vrajmaqii noqtri, pentru cd toti cei ce te s-ar hotiri in acelaqi timp ca sa $teargA orice pata de
rabda pe Tine nu se vor ruqinan'. "Doamne pe ele, prin o purtare demna de numele gi haina sa
mtnutuieqte-ne". imparaieascd? Ba da. Ei bine, aceasta, trebuie sd o
Astfel edificindu-ne cu nidejde sfint5 in Dum- sirntrim gi noi creqtinii cind ne vedem minjili cu
nezeu, si p6risim, pdcatul care ne ingreuiazi Siprin felurite pacate. Noi cregtinii, sintem imbracali de
la
Sfinta Spovedanie adevlrata insolitl de roade vred- Sf. Botez cu haina implrateasc6 a Darurilor
nice de Pocain[E si alergim la Dumnezeu care ne Dumnezeieqti, bainca qi mai mult decit aceasta. Noi
aqteaptf, cu bra[ele deschise, qi sa fim siguri cf, ne va sintem imbracali prin Sf. Botez in Domnul nostru
primi qi ferici pe noi. "Attt de mult a iubit Dumnezeu Iisus Hristos. Precum fierul din foc se imbraci cu
lu*ea, ctt Ei pe Fiul Sau, Cel Unul ndscut, L-au dat, foc; sirma ce-i in legaturd cu uzina sau cu aparatele
ca tot cel ce crede tntru El sa nu piara; ci ta aiba viaga electrice se imbraca cu electricitate; buretele
din
veEnicd" (Ioan 3, 16; Comp. Rom.5,8-11; 1 Ioan 4,9-11; Apc. apd, q.a.m.'d., tot astfel gi orice om care se
nagte din
3,19-21). apa qi din Duh se imbraci in Domnul nostru Iisus
Cap.78. Hristos. Aceasta o adeveregte Dumnezeiasca
Scriptur6, zicind: "CtEi tn Histos v-a{i botezat, tn
Curi[irea sufletetror Picitoase
Histos v-a{i Si tmbrdcat" (GaL.3,27; Rom. 6, 3'13; L3,14)-
de lepra Plcatelor.
De la aceasta imbrdcare in Domnul nostru Iisus
Noi oamenii sintemcoroana tuturor zidirilor ieqite Hristos noi ne numim hristiani adic6 creqtini.
din mina Prea Sflntului Dumnezeu. Fiecare din noi, Numele acesta impdrdtesc. ne arati cd sintem
avem in vasele acestea de lut. adici in trupuriie madulare ale Domnului Hristos (1Cor. r2,12-31), fii ai
noastre, o comoari de mare pre(: Sufletul' Sufletul Tatdlui ceresc (Ioan 1, 11-12) qi moqtenitori ai
fieelruia din noi, acoperit cu coaja aceasta de lut
47
lmparaliei lui Durnnezeu (Mr. 11, LZ; Lc. 16, L6). Odatd un Cilugdr, mergea printr-o p5dure
Numele acesta de cregtin pe card il purtim, striga la secularE, adinc mihnit, pling?ndu-qi
pacatele sale cu
noi sh ne curf,fim sufletele noastre de tina pAcatllor care se sim{ea impovarat. Diavolul vazindu-l astfel
( 1 Cor. 2,9;Evr.1t,t6), spre a se putea privi in fa{a lor mihnit, s-a apropiat de el, ca s5-i intindE cursele sale
chipul gi aseminarera lui Dumnezeu, qi a fi vrednici sataniceqti, pentru a-l prinde gi al arunca ?n prdpastia
fii qi mogtenitori ai imparagiei Iui Dumnezeu. Grija haotic[ a dezndddjduirii. in acest scop satanicesc, el
aceasta de pastrarea cura{iei, o ve.dem adeseori gi ia s-a aratat inaintea Calugirului p6catos, cu o
unele din vieluitoare Ei mai cu seami la pasari. scrisoare in care erau a$ezate toate pacatele lui.
"Intr-un helegteu invecinat cu un castel boieresc, $i a
zis diavolul c[tre Ciluglrul mihnit !i irrfiorat. "Vtzi
tr6ia o lebada care igi ogiindea penele albe in apa tu aceasta scrisoare? Aici se hfld scrise pEcatele tale!
limpede. Un pictor Iucrain casteilucruri decorative. Cu aceastE scrisoare, in care stau scrise p5catele tale
Niqte copii ztrurdalnici, in timpul cind pictorul era la eu mi voi ar[ta in ziua judecAgii, gi te voi trage in iad
masd, ii fu16 pensulele qi vopsird penile lebedei cu cu mine, unde te vei munci in veci. Orice ai face tu
rogu qi negru, ceea ce a intunecat penele lebedei. pentru a scdpa, sE qtii, c6 e in zddaf,. Calug5rul, care
S6rmana de ea, cum se vazu schimbata, parea ci se cuno$tea cu Darul lui Dumnezeu, Dumnezeieqtile
sfieqte de sine insigi, nu se mai cunoqtea pe sine, era S-cripturi dimpreuna cu Sfintele invd[dturi ale Sf.
.
neliniqtita g.i speriata. incepu sa se -bage in api de Biserici creqtine ortodoxe, precum qi megtequgrarile
repetate ori spre a-gi sp6la aripilei dar osteneala ei satanei, i-a zis: "Ia df,-mi acest zapis, ca si vad qi eu
fu zidarnica. Uleiurile peneluiui furat de la pictor, daci sint cu adevirat ale mele, picatele ce ie-ai
se aqezar5 puternic pe aripile lebedei. inqirat tu intr-insul". I-uind apoi zapisul din ghiarele
in-ziua uimatoare lebada f" gariia diavolului gi citindu-l, a vazut c-a intr-insul erau
-oart6 pe lac,
cdci nu putuse rdbda ruqinea cel s-a fdcut. S-a zb6tui scrise_pdcatele lui, unul c?te unul, aQa, cum, cind gi
in apd peiltru a se curali pind gi-a aflat moartea" (Dr. unde le fdcuse. Vazind acestea Calugirul a oftat din
Grigore Cornga Episc. Aradului "1000 de pilde pg.91). greu, arit?ndu"qi prin aceasta pdrearea de rIu,
Ci$ creqtini se mai ocup6 astdzi de haina curatd a pentru cE supdrase pe Dumnezeu cu ele" plecindu-se
Botezului, de strilucirea sufletului, pe care au apoi jos, a luat un cErLrune (dintr-o vatrd unde tusese
minjit-o, murd5rit-o, intunecat-o, zdrenluit-o, ba foc) gi f6cind semnul Sfintei Cruci peste picatele
unii au gi pierdut- a???l scrise in zapis, a zis: "S?ngele Domnuiui noitru Iisus
Daci la pasdri, gi ia animale, vedem noi astfel de Hristos ne curd[eqte pe noi de tot picatul" (1 Ioan 1,
pilde graitoare pentru cura[irea trupurilor lor, cu cit 7;2,2;1Cor. 6,11).
rnai multd grija trebuie sd purtim noi de curd{irea l-a auzirea acestor cuvinte Dumnezeieqtf diavoiui
'sufletelor noastre!? Cu atit mai multd, cu cit a pierit. Cdlugarul mullumind Milostiwlui Dum-
sufletele noastre sint mai de mult pre{ decit nezeu pentru" ajutor, a aTergat la Scauriul Sfintei
trupurile lor. Spovedanii, unde mdrturisindu-gi pacatele sale is-
in cele trei cruci de pe muntele Golgota veclem trei cusitului siu duhovnic, qi-a indrepat viala, a fdcut
stiri ale sufleteior:-ornenegti. l)Crucea Domnului roade vrednice de Pocainla gi a str6lucit cu faptele
nostru Iisus Hristos prin jerfa de pe dinsa, ne arard in viitor. Astfel mintuindu-se de cursele diavoiului,
nevinov6lia. 2)Crucea t?lharului' din dreapta, ne s-a rnutat cu pace din aceasti viald trecdtoare, in
aratd. vinovalia iertat6, adici pacatele curalite prin viala qi fericirea vegnica. Aceast5 pilda frumoas6 qi
Pociin(a. 3)Crucea tilharului din stinga, ne aratfl grSitoare a'indraznelii contra diavolului, gi i
vinovafia os?ndita, adica pacatele nespilate in baia Po^caingei Cllugarului p5cf,tos, s6 o urm&m qi noi.
Spovedaniei gi Poc5ingei adevaraie" in starea In timpul verii cind merge m prin livezi: (fine[e),
nevinov6[iei, putrini putem s6 r6minem, foarte vede m cite odata, o linigte mormintala. Apoi
pu{ini, pind la unul. Togi sintem gregili pe acest auzim intii un liriit de greier. DupI aceasta auiim
pdmint. Nimeni dintre noi oamenii nu este fdrd de iardgi [?riind unul dup6 altul, pina cind in cele din
p6cat, fdra numai unul Dumnezeu. A,Eadar, nou6 urmd auzim un cor de 1ir?ieli, care te asurzesc. Cind
creqtinilor. plcatoqi, ne rf,mine a urma pilda un porLrmbel zboari, ceilalli urmeaz6. De il
tilharului din dreapta, pentru a no cur6[i de paiat, giasemenea cind un coco$ c?nta, Ia timpul lui hotarit
a deveni fii gi moqtenitori impara[ieilui Dumnezeu. ceilalli il urmeazi cintind unul dupi.altul g.a.rn.d.
Diavolul; ins5, adeseori ne pune piedica, cu Acest imbold imitator, se afla gi in noi oamenii.
increderea prea mare in indelunga rabdare a lui Astfel cind vedem pe cineva bine dispus, ficinrl haz,
Dumnezdu" Daca se intimpla sa ne scape din ori indispus, tulburat, plingind, simlim adeseori curn
pripastia aceasta, iqi sf6rim6 capul intrebuinlind expresia veseliei sau a intristarii de pe fa[a
toate mijloacele, ca sI ne prdbugeasca in prapaltia aproapelui nostru, se zugrdveqte aidoma in fiinga qi
deznadajduirii, ca pe fraticidul Cain, trddatorul Iuda pe felele noastre. Pentru a ne curi[i sufletul ae iina
Iscarioteanul q.a" Astfel de incercari diavoleqti se pdcatelor cu care l-am minjit, trebuie si ne
vid foarte multe in sf. cdr{i, dintre care voi da numai intoarcem qi noi privirile citre to[i alegii lui Dum-
una spre zidirea credincioqilor. nezeu, care prin pocainla au devenit vase curilite,
de.bund treabd in casa Dumnezeului celui viu.
,
t
48

Sa privim <i. p. la Pocainga lui David, Manase, a S-a dat pe Sine rascumpArare pentru pacltoqi: Mt'
Mariei Magdalenei, a lui Matei Vamequi. Zatheu, 20,N; Mc. 10,45; Gdl.3, 13; I Tim. 2,6;Tit. 2, 14; Evr'9. 1'5; I
Fiul risipitor, Petru, Pavel, lvtraria Egipteanca, Petru 1,lll-19; Apc. 5, 9;
filugtrui din istorisirea *le rnai sili, Q.a', qi urn:?ndr:- Dumnezeu a ijat pe Fiul Sau pentru noi: Ioan 3, 16;
le in Pocain[*, s5 fim siguri cE eliavolul nu va'mai avea Roni. -5, t{; 8, 31-32; Evr. 2" 9; Iean 4, tr(};

nici o stflpinire asupra nnastr5. Acestea fac?nri, sa ne vesteryte: bundtatea qi milostivirea lui Durn'
fim siguri ci ne vnm curi{i qi sfinli, vorn ajunge vi}se nezeu; Rom.8,3i-32: Efs" 1.,&7;2,4,5-7; I Tim. 2,4-6; Evr.2,
alese, fii
ai lui Dun'lnezeu qi mo{tenitori ai 9;
impara{iei l-ui (evr. 13,7; is, t2;17;12,1; I cor' i 1, 1) clrago*rtea lui Dumnezeu: Ioan.3, i6;ftom5, il; E'fs'2,4,
"Avinri aceste fagaduinle qi marturii, iubiiilor, sii 5 ; I loan 4,9, l0;
ne cura{im pe noi de toatd spurciciurrea trupului 3i dragostea lui F{ristos: Ioan. 15, 13; (ial' 2,-20; Efs. 5, 2,
a duhului, fScind sfinlenie tntru frica lui Durn- 2-5; Til.. ),14; I l*an 3, i6; Apc" i, 5;
flezeu.". Aceasta curfl{ire... pacea 5i st'ingenia sa o impacS clreptatea gi rnilostivirea lui Drtrnnezeu: Is.
urmam cu to[ii, fArI de care nimeni nu poate vedea 53; R.onr. 3, 24-25; 8, 3-4;
pe Dr-lmnezeu" 12 Cor. 7,1; Evr.12,14; Mt' 5,8; Ioan 1-5,3; U rrnErile pentru credinciogi:
Rom. i4,20;). rascump5rarea: Mt. 2A,28;Mc. 10,45;F' Ap" 20,28; Gai.
3, 13; Efs. 1,7; Colos.1, 14; Evr. 9,12,15;I Petru 1, t8-19; Apc.5'
9;
-Cap,78,a
CurS[irea de Pflcate eliberarea de toati nedreptatea: Tit. 2, L4;Evt. 1,3;9,
14;l l6an 1,7; Apc. 1,5;
in trumina Dumnezeiegtilor Scripturi iertarea pacatelor: Mt.26,28; Ioan 1,29;Rom; 3,24;Efs.
(DupS "Cdlduza predicatorului", de Dr. C. Chiricescu, gi Ic. C.
1, 7; Colos. 1,, 14; 2, 13-14; Tit' 2, 14
Nazarie, cu citeva incireptiri gi adaugiri de autor)
indreptarea inaintea lui Dumnezeu: Is.53, 11' Rom.
3,24-25; II Cor. 5, 21
e hotaritl: Rom.3, 24;2 Cor..5, 21; Efs. 5,2;}vr.9,26;l impicarea cu Dumnezeu: Rom. 5,10;2 Cor.5,19; Efs.
Petru2, I loan2, 4;4,10)
2,13-16;Colos; l, 20
e hotiritl de Dumnezeu de la intemeierea lumii: infierea: I loan3, 1 ; Gal. 4, 4-7 ; T\t. 2, 1.4; G al' 3,'2.6; loan 1,
Rom.3, 24; I Petru 1, 18-20; Apc. L3,8);
12; Rom. 8, 15; I Cor. 6, 1 1 ; II Petru l, 4; Is. 56, 5;
era preinchipuiti prin jerfte; r,s.24,8; 30, 10; Lev.16,
-

sfi n1i rea: Efs. 5, 25-27 ;Colos. 1, LZ;Tit. 2, 14; Ev t. I 0, 1 0; 13,


12 ; I Petru 1, 15-17, 4, l; 2,9, 24; Rom.6, 22; ll Lege 14,2;
15-16;2Paral:29,24
e prezisd qi predicatd de profe[i: Ps.64,3 ed. Sf. Sinod' Ierem.l,5;
Prov. S.16,4-8; [s.6,7; 27,9;53,4-12; Dan' 9, 24-27;2ah.9,11;
eliberarea de aceastd lume viclesnS: Gal. 1,4;6,14;
13 loan Ioan 1,29 11,50-51; F' Ap. 3, 18; I Petru 1,11
7--8,
intoarcerea la Dumnezeu; Efs. 1, 13, 18; Evr. 10,19-20;
e prezis6 de Iisus Hristos: Mt.20, 17-r9,,28;26,23;Mc. I Petru 3, 18;
10, 45; Lc. 18, 37-32;loan 6, 51; 10, 15
Iisus Hristos a savirqi t: 2 Cor.5, 15, 19; 1 Tim. 2, 6;Evr .
i
e neapirat trebuincioasa: Iov. 9, 28-31; Ps. 129, 3; 2,9; I loan2,2;
Prov.20, 9; ler. 2, 72; 17, 1; Mt. 18, 1 1 ; Lc. 19;10 jertfg pentru noi:
Iisus Hristos este Paqtele nostru,
l
Omul singur nu poate dobindi prin sine: Iov.36, 18; 1 Cor. 5, 7
lii

Ps.48,7-8; Mih.6,7;
a rupt zapisul ce era impotriva noastra: Colos.2, 14;
I
I Vlrsarea singelui rdscumpdrdtor e trebuincioasa: a slabit pacatut: Dan.9, 24;Evt.9,26;
Lev.17,11; Ew.9,7,22;
a nimicit puterea diavolului: colos. 2, 15; Ew' 2,14;1
Singele jertfelor nu e de ajuns: Ew. 9,9; 10,4, l1;
I
Ioan 3,8;
I
Numai Iisus Hristos poate aduce jertfa S-a proslSvitprin: Filip. 2, 8-9; Evr' 1,3;12,2;
I impdciuitoare pentru curilirea de pacate: Evt.2,17; Iisus Hristos a murit ca sa traim pentru dreptate:
E
7, 26-27 ; 9, 11-12; lO, 12;
Rom.6, 2-4; I P etru 2, 24;
Ca curat gi fari prihana a putut fi jertfa expiatoare: ca sa traim pentru Durpnezeu ?n El: Rom.6, 10'-11; I
I Ew. 9, 72-1,4;l Petru 1, 18-19; 2, 2l-24;
Cor.6,20l I Pctru 4, l-2;
Iisus Hristos a adus jertfi pentru curdlirea de
ca sa traim pentru El: II Cor.55, 15; Ga1.2,20;
pdcate: Evr.7,27;9,24-28;10,12; I Petru 3, 18; ca sa trdim pururea in El: Ioan 11,3; Rom. tr4,8--9; l Tes'
S-a adus pe Sine jertfd de bund voie: Ps. 39, 6-9; Evr' 5, l0;
10, 5-10; Ioan 10, 11, 15, 17-18; Gal.1, 4;2,2A; Efs' 5,2; I Tim'2,
Credincioqii prin credin[a sint parta$i ai bunurilor:
6;Tit.2; t4; Rom. 3, 24-25; Ga!.3,13-14;'
A fost jertfa prin"iubire qi a adus-o in dar: Rom. 3, Preolii trebuie sa predice: F. Ap' 5,29'31.; I Cor. 15,3;
24; Evr. 9, ?3; I loan 2, 2; 4, 1{;
ll Cor.5, L8-21;
A ridicat pe cruce pdcatele tuturor: Is.53,12; Rorn' 4, Iisus Hristos se numeEte: Mielul junghiat pentrY
25; Colos 2,1.4; lPetru2,24;
pdcatele noastre: I Petru 1, 19;Apc. 5,6,12 13,8; Mielul
A primit pedeapsa cuvenitd numai pacatoqilor: Is. lui Dumnezeu ca{e ridicd plcatul: loant,29-36;
53,4-5;2 Cor. 5, 21; Gal.3, 13; I Petru 3, 18; 4, 1; Mielul in Sfinta Cuminecdtura: Mt.26,26-?3; Mc.14,
A murit'pentru pacatoqi: Rom.5, 6,8; 6, 10; I Cor 15,3; 22-24;Lc.22,19-20; I Cor. 11, 23-26;
2 Cor.5, t5; Evr. 2,9; 1' Petru 3, 18;
49
Singele lui Iisus Hristos este singele legii celei noi: marturisitorul igi marturisegte pdcatele sub
Mt. 26, 28; Mc.14, 24; Lc. 22,20; I Cor. 1 1, 25; 9i Eg. 24, B; Evr. condiliuaea, ca Duhovnicul
sI observe stricta dis-
9,20 cretiune in privinla pdcatelor marturisite, qi Duhov-
Prototipuri: aducerea lui Isaac ca jertfd: Fac.2z,z-rz; nicul se supune Ia acea;ta conditriune prin primirea
Evr. 11, 17; Pasca: Eg. 12,3-13; I cor. -5, Z; Singele mdrturisirii. Aqijderea se intemeiazd, obligamintul
aqezimintu I ui: Eg. 24, 8; Ew. 9, Z0; Ziua expi eie i : Eg. 30, spiritualului la discre[iune in Scaunul Marturisirii qi
10; Lev. 16, 30, 34; Ew. 9, 7, 72;!apul: Lev. 16, 20-22; ll Cor. pe dreptul Dumnezeiesc.
Caci aceea ce pdcatosul in
5,2L. Sf. Taind a Pocain(eiii descopera Preotului, ii
descoperd lui Dumnezeu, qi precum Preotul aici in
Cap.79. toate lucrurile ocupa locul lui Dumnezeu, aga
Violarea sigiliului Sfintei Spovedanii trebuie el sa ocupe locul lui Dumnezeu qi cu priviie
se pedepse$te cu asprime. la discrefiune. Sf. Ioan Hrisostom deduce anume din
imprejurarea, cd Dumnezeu niciodata nu descoperd
Mare este Taina Sf. Spovedanii! Multe pacatele oamenilor, obligdmintul duhovnicilor, ca qi
gi -a
nemarginit de mari sint milele pe care prea Sf?ntul lor picatele, care li se mdrturisesc, nu le e permis
Dumnezeu le varsa cu imbelgugare la acest Scaun cle le descoperi.
" judecata Discreliunea in Scaunul M6rturisirii se porunceqte
al milostivirii sale. Diavolul, ins5, care a
luptat cumplit pe stramo$ii nogtri, pina i-a scos afarh qi prin prescriptele bisericeqti. Sf. Vasilie cel Mare
din rai, vdzind aceasta milostivire Dumnezeiasca zice in canonul sfu 34: " Pe femeile cele ce au
'pusA preacurvit, qi pentru evlavie s-au mdrturisit, sau de
la indemina pdcatoqilor pentru a se curdfi de
pdcatele lor, se tulburd cumplit. El alearg[ ricnind s-au vadit cit de pu[in, P[ringii noqtri au oprit a le
clutid pe cine sd inghit6, qi ne dd razbol infricoqat publica, ca nu vadindu-se sd le dam cauzd,de moarte.
tuturor cregtinflor care alergam pentru a ne curd(i Insd au poruncit a sta ele fard de impdrtaqire pind se
de picatele noastre la aceastd judecata imbelqugati va implini timpul Pocdin(ei". gi Nichifor
in milostivire Dumnezeiasca. Acest Duh inriuiatrit Mdrturisitorul in canonul sdu 27 hotdrigte: ,'Se
ne impiedici pe toate ciile ca sI nu ne putem fololi cuvine Pirintele Duhovnicesc, pe ceice mdrturisesc
de Darul acesta Dumnezeiesc. Doud atacuri lui pacatele ascunse, sa-i opreascd de la Dum-
cumplite intrebuin(eaza el pentru a ne impiedica nezeiasca impartagire, insa sa-i .lase sI intre
in duntru in Biserica gi s6 nu arate pdcatele lor; ci
:pr: a nu ne pu_lea folosi de Sf. Taina a Spovedaniei. sa-i sfdtuiascl cu blinde{e sa rAmind intru pocdinfA
Intii ne impiedicd a ne cerceta congtiinia, pentru a
nu ne putea cunoagte toate pacatele qi canonisirile gi intru rugf,ciune, qi sa economiseascd canonisiriie
lor. Aceast6 piedica ne-o pune el pentru a nu ne ce se cuvin fiecdruia, dupi proalegerea sa" ("pidalion*,
putea mdrturisi toate p5catele, a nu face roade vred- edit. 1844, fila477).
nice de Pocdin[d... qi a rdmine iarlgi vrdjrnagi lui Sub sigiliul Mdrturisirii, stau toate pacatele
Dumnezeu (Lac.4,4; Rom.8,7; Gal.5, t7-Zt). Ai dbilea mdrturisite, fie ele grele sau uQoare, secrete sau
atac qi mai cumplit pe care ni-l dh diavolul noud pubiice; apoi toate imprejurarile, care stau in
cregtinilor, care vrem sd ne spoveriim, este $oapta, legdturd cu Marturisirea sau cu pacatul mdrturisit,
ca Duhovnicul ne divuiga pdcatele marturisite de nedispoziEiunea mdrturisitoruiui, oprtrea sau
noi la Scaunul Sfintei Spovedanii. aminarea deziegarii, epitimia impus6; persoanele
Contra primului atac diavolese, cu Darul lui Dum- car.e sint: cauz6,, ocaziune, sau otliect ai plcatulul
nezeu, s-a mai ardtat in aceastd carte ?n mai multe prin mdrturisire, vin la cunoqtin{a spirituaiului qi ?n
iocuni ca sd ne folosim. Fentru ai doilea atac urm6 picatele conculpabilului... Agifderea nu esie
diavolesc, degi s-a ardtat ia cap. 75, ca noi Freoqii iertat - Freotului Duhovnie - a intrebuinla
Duhovnici sintem oprigi cu desdv?rgire a dirrrlga in lcunogtin[ele c?gtigate prin mdrturisire ?naintea
popor sau autoritatilor, pacatele ceior ce ni1-au oricarei dregatorii" (Dr. T lr" Tarnavschi "l-irurgica Biserir ji
mdrturisit, totu$i vom ar5ta iardqi, aducind gi alte Risirfiene:, edit. 1909, Cerndugi, pg.7 L-42j.
m6rturii vrednice de crezut. "*riee paeat mSrturisit ?naintea Freotuiui iluilov-
Spre a soulbera orice critic d, care, s-ar ridica c?ndva nie - scrie gi Dr. tsadea Cireqanu - n-d Se p0ate Spune de
gi m-ar osindi, cd eele scrise sint numai parerile mele aceste sub ni'ci r.ln urotiv. "secreiui invioiabil din
proprii, ?n acest scop dau aici o parte din hot5ririle Scaunul Marturisirii", se pSstreaza suii oriee
Sf. Biseriei cre$rine ortocioxe. imprejurdri, pericole, torturfiri qi nenoroeiri. De
"ObIigagiile ministrului Poclingei dupd aceea in Fraviia cea mare din anul trd52, cap. 3tr9"
mirturisirea picatelor". Dupa marturisirea citim: "Duhovnicul de va spune pacatele ie i se
pdcatelor din partea marturisitorului, Duhovnicul spovedesc... sa-i fie luat darul de tot gi al preoliei qi
este obligat la strictd discregiune, in privinga acelor al Duhovniciei; iar cetd[eneasca lege, zice: "Si i se
lucruri, care au venit Ia cunogtinla iui prin gcoatd limba pe ceafi qi sa i se tragl pinh va muri".
marturisire, sau Ia ocaziunea acesteia. Aceasta-clis- Motivul pentru care s-a hotirit aceaita asprime, a
crefiune se numeQte "sigiliul mlrturisirii" qi se fost ca in aceasta lume, omul sd-qi gf,seasci alinarea
intemeiaza mai intii pe dreptul natural. b[ci qi uqurarea conqtiin(ei sale cel putin in Bisericd, qi sa
50
nu se atinga sfinlenia Tainei cu nimicirea secretului
de preotul neinlelept. Iar atunci cind Duhovnicul b. EpiscoPul infelePt
vede pe un nevinovat ca patimeqte in temnita pentru . prin acoperirea plcatelor plstori[ilor sii,
vreo irima, qi el cunoagte pe adevdratul vinovat prin a inliturat nenorocirea qi a cigtigat sufletele.
Scaunul Mdrturisirii, poate ardta inaintea judec6[ii
cd nu este vinovat osinditul, dar farl a spune 5i fard "A venit odat[ Episcopul Awa Ammona sa guste
a arata pe cel vinovat..." (Dr. Badea Cireqanu "Tezaurul ceva intr-un loc gi era acolo unul care avea nume rdu.
Liturgic", Tom. III, pg. 325). Deci aflind cei ce locuiau'in locul acela, s-au tulburat
Din cele artrtate din Dumnezeiegtile inv[[5turi gi qi s-au adunat ca sd-l goneasca pe el din chilie' $i
pravile, reiese destul de clar cd noi Preogii Duhov- iunoscind caEpiscopul Ammona este inlocul acela,
nici, in nici un caznu ne este iertat a divulga in lume, venind l-au rugat sa meargi impreund cu dingii.
nici chiar la autoritali, pdcatele celor ce ni s-au inlelegind fratele, luind femeia, a ascuns-o intr-un
mdrturisit nou6. Aceasta este o crima mai cumplitd chiup(vas) mare Pina a venit norodul, avdzut Awa
decit'orice crima. Cel ce ucide pe apropele sau, ii Ammona ceea ce se fdcuse, gi pentru Dumnezeu a
ucide numai trupul; insa cel ce ar cuteza cindva sd acoperit lucrul. $i intrind, a $ezut deasuprachiupului
violeze sigiliul Sfintei Spovedanii prin divulgarea qi a poruncit ca sd caute toati chilia. Deci, dupi ce
pacatelor, ucide multe suflete. Credincioqii, in fa{a au cautat gi nu au aflat pe femeie, a zis Awa Am-
acestui pdcat greu - care si nu fie niciodatd - iqi pierd mona: "Ce este acesta? Dumnezeu sd-v5 ierte!" $i
incredelea in pastrarea acestui sigil Dumnezeiesc, qi rugindu-se a facut pe tofi sI se ducd qi apucind d.e
astfel cind se marturisesc, din carlza neincrederii, mina pe fratele, i-a zis: "Ia aminte de tine, frate!"
ascund pdcatele cele mai grele qi uricioase. Acestea Acestea zicind s-a dus".
il chinuiesc in toatd viala qi le-o gi scurteazd: iar Aceasta este lucrarea duhovniceascd a dragostei
dincolo de mormint, cad in osinda vegnicl (lez. 3; 18; desdvirqite , care a zidit in doui parli dupa cuvintul
20;33;6). Noi Duhovnicii cunoagtem bine, c5 acest Dumnezeiesc: "Nu judecagi ca sd nu fili judecati;
pdcat, mai mult decit chiar indemnarile aproapelui iertali gi ve[i fi iertali (Mt. 7, 7-2;l-c.6.37:-45; Rom.
de a pdcitui, intrd in pdcatul indoitei ucideri, despre 2,7-6). Acestea avinduJe in minte Sfinlii lui Dum-
care a zis Mintuitorul in Sfinta Evanghelie:"Nttvd nezev, se fereau ca de focul iadului de a j .'udeca pe
teme{i de ceice ucidtrupul, iar sutletul nu-l pot uclde, aproapele, fie mare, fie mic, ci mai degrabd d6deau
ci sd. vd. teme{i mai vtrtos de cel ce poale sa piarda Si sfaturi ziditoare, ori se rugau pentru sineqi gi astfel
trupul Ei sufletul tn gheend. Adevdr zic voud: de acela sc6pau de judecata gi pedeapsa lui Dumnezeu.
sd va temeli" (tr,tt. 10,28;Lc. 12 4-5).
Dumnezeieqtile Scripturi, ne obligd imperios a c.Nu judecafi Ei nu ve(i fri judeca[i.
plstra cu sfinlenie secretul Sfintei Spovedanii prin
teluritele ei inv6!5turi. "Cine umbl6 cu birfeli, dI pe "C6latorind eu pe o cale - zice Awa Pafnutie - mi
fa!6 cele ascunse qi cu cel ce nu-gi poate tine gura sa,
s-a ?ntimplat de am ratlcit din pricina negurii qi
nu te amesteca"... Secretul Sfintei Marturisiri nu se m-am aflit aproape de un sat. Pe cind mergeam pe
poate divulga niciodat5; deci creqtinii p5cStoqi sd cale, am vazitpe unii care se impreunau firl rugine.
ilerge la Duhovnicii lor, qi fari de nici o teami sa-gi Atunci departindu-md pu1in, am stat rugindu-md
miituriseasca toate pacatele, cu care sint pentru pdcatele mele. In acel timp am vazut pe
impovirati. ingerul Domnului venind, avind sabie 5i mi-a zis:
Duhovnicii sint oameni indumnezeili, de aceea au "Pafnutie, toii cei ce judeca pe fragii lor, de aceast6
intr-inqii focul dragostei sfinte care acoperl sabie vor pieri; iar tu pentru ca nu ai judecat, ci te-3i
mullimea de pdcate, auzite la mdrturisire. Pilde (e smerit peline inaintea lui Dumneze:u, caqi cum ai fi
acestea avem multe, multe, in Sfinta Bisericl a facut tu pacatul, pentru aceasta numele tau s-a scris
Domnului nostru Iisus Hristos. in cartea celor vii" ("Pateric", pg.207,literaP.9, a.1)
Pentru a impraqtia ploaia clevetirilor - ce cade
neincetat asupra dregatoriei preogiei gi duhovniciei
d. Starelul Duhovnicesc acoperind Ei indelung
- din inimile creqtinilor impulinali la suflet, vom da
aici vre-o citeva pilde din stdlucita dragoste ribdind sciderea pistoritului siu, cu timpul l-a
duhovniceasca a sfin[ilor Parintri. smuls din ghiarele diavolului.
Prin acoperirea gregelilor cu dragoste
a. Pistrarea Tainei indumnezeieEte pe Duhovnici. duhovniceasci qi indelungd r6bdare. Pastorii
"Spuneau Pdrinlii pentru Awa Macarie cel Mare, cigtigau sufletele pdstorililor lor, prapdstuili in
ca s-a ficut, precum este scris, Dumnezeu feluiite pacate. Aceasta ne-o adeveregte qi
pf,mintesc. Caci precum este Dumnezeu acoperind intimplarea urmatoare: "un bdtrin oarecare avea
iumea, a$a s-a facut qi Awa Macarie acoperind doisprezece ucenici. Deci, s-a intimplat din ispita
greqelile pe care lgvedea, ca qi cum nu le-ar fiv5;zut, diavblului, ca unul dintr-inqii sd meargi in sat gi sI
Acesta robit
ti care le auzea, ca qi cum nu le-ar fi atzit" ("Pateric", cadi cu o femeie in pdcatul curviei. in sat
edit. 1913Iagi, pg. 143, litera M.a.). fiind de patimi, totdeauna pleca dup6 Utrenie
itl
gi iaragi venea de dimineata, inca fiind intuneric.
Deci, au aflat bdtrinii gi fralii fapta,_gi peq-tru ca sa
I lnfuriindu-se regele, cd Preotul nu i se supune gi
Inu-l ascult4 a aruncat. pe curajosul gi vridrricul
acopere pe fratele nu-l videau pe el. Fralii insi de I Preot,'la 6 mai 1383, ln itil UotAb, undl s-a inecat.
rnulte ori au strigat asu.pra Egumenului, zicind: I Corpul lui a fost scos mort din apa Ei inmormintat la
"Cum iil6sa1i pe el aga Ei nimic nu-i ziceli lui?" Odati I niserica la care slujise. Aici s.a tiAfiUt eI336 de ani,
a mers bitrinul la fratele inc5 diminea[i fiind, gi l-a cind la 1719, cipetenia Bisericii Romei voind si-l
I
aflat in tim-pul cind abia venise o'ln ,ut. Din ldeclare de sfini, u poirn.i;-;;:i;A;;.p"."i;
intimplare el schimbasg
Tulti3 sa_ gi luase haina I morrnint, s-a gisit corpul acelui Preot, lutrizit, gi
femeii. Deci, i-a zis lui bdtrinul:"(Jnde ai fost frate?" oasele cu totui risipite. Spre mirarea tuiuror, fui,
I
El vizindu-se strimtorat a minlit, zicind: "Pind in I timUa ii era neatinsi de siricaciune, p6strata aga de

;J;;'i;;i,;;;;;"?'';;;uIff "il;:#fi;5;":;#;d;:;
cutare l9q am fost, pentru o trebuinfa". Atunci i-a zis Uine gi proaspati ca in ziua mor[ii.
I
batrinur: uA cui zsropare,voiasi
|
fratele ci estg a femeii, s-a aruncat la picioarele I cerceteze icest lucru nemaipomJnit. gt flcu o
- bdtrinului, gr5ind: "Iart6-md stipine, cd nu voi mai taietura in virful limbii gi
I coosiata, cE limba era la
face aceasta de acum i3{n-te", Batrinul l-a iertat qi fgt, ca a unui om viu.
I $i'astfel Ioan Nepomusen fu
I-a mingiiat pe dinsul, zicindu-i: "Pdzeqte-te de acum I socotit in Boemia de sftnt mucenic. fimUa sa ii fu
inainte, fiule, cI ce cigtigi, sau ce folos ai dintru
lpura intr-o cutie de argini gi dedesubt, pe
aceasti spurcdciune,fird,numai aicea de la oameni, suslinatorul cutiei, s-a insiris in latineqte isioiia
I
ogara gi ruqine; iar in veacul ce va sd fie, focul nestins aceasta minunatd. Ea se vede gi azi cu tiietura bis-
I
Eiviermii cei neadormigi gifdrd de sfirqit. Nu mai face I turiului doctorului".
fiule, nu mai face, md rog, ca sd nu te mai tavllegti I

cu aceast6 fapta uritd". Astfel cu_iubirea de oameni


a lui Dumnezeu gi cuindelunga rdbdare a bdtrin-ului,
I f. Ceea ce mirturiseEti (te spovedegti) preotului,
I este un secret rnare.
#.::Lq:'^.t:ll"l"^:"',l^::.J-?3]1.'P:1111,s],'-1
Monah iscusit. Acestea vdzindu'le, fra11i 1i|]: | "unii oe$tini
ei se iem
se sriesc a-qi marturisi pacatele cele
;;; ffiffiil#ivesteasca
{impreynd | -uii; ca nu
i:r:::l,""* zis batrinur;i; ;Fi | -li
a"pu,te, qi apoi si intre in blucuc. Fili liniqtili in
indreptarea ?:"f,*l,Tit ^,:,-?,H:lt.!|ig: | ;:tffi;';?S,1i&'.'t:::':.":;11 if H'jllil
rraterui. Ei a,,
.: ii I rvr*a-rt.,risirii, preotul n-are voie sd o spuna niminui.
***::t""1..*
rdbdat fratelui?" Bdtrinul le-a ryY: to.'
atita lll::,:i.1".'P:l:..1,?:1
ia:tr_r: I e in secret mare. Nicilal;il; i":".a".a,rrie nu

,,ffi{.1:"{ffii1,1i:rffi"',',li:X?-,t%:lxi1lJ;li:gnil*xm,9*i:ffTJstrx?j:""tuffi;:
,la cealalt6-Pla,
de -J^:^-:-r--
c..a nu dojenindu-l
r
^^^l^l+x -.1-x sa meargd i1 uai.t seara la uga preotului,
| care locuir'il;;I";
l::.::^'l: preotur,
r-qntul1 sa, :'::^.i*":I ^o-.::f,,::,,?^,al:iryl lilli.,"u..a. Desihizind necunoscutur i-a
de acum am apucat si cealalti yiri ii q. :fi[:"."ffi;::"#:T.}"::H:t?;ffi1ffi;"1.';1
I
este ii.lp"r" currii qi aici ii spusese
9:t':ll::t:11i::,r^T1_T:11i1._?..itlir1
ribdarea impreuna cu rugdciunea, I necunoscutur cd in
intimplafratelui nostru ispitire, cd doard :ll1 :"_:l I
fiind.cumvl
;;;,L b"t"rriilffij*"ffi;":ffii'i,r-".isa;, sl
I ru"Lirrr noplii curtea boeiereasc6 va fi aruncatd in
:11f?lP:*:":?Ll?.Llii9:l:l"l:T,:1.ryj:r | ;;;: pe dinsur; necuroscutur, j.?;;;i;;;;'i;
au cazut sorlii sa
nu face nici un bine'! (vezi "Pa1eric", edit' Iagi, cap.Vl, r'
;' ;"
I rp""",leasca... pouta ca va muri la acest atentat... in

tul credincios acopera patatul"1r-". s. i', ia'io2;il


sfadd; iar iubirea tdinuielte toate I
l,lllii"Jlj"i;Jj',H[?"H'[ffrffi?1fi,*fi: ;.:;
lii"ut"rui: locuia doar elqi cu lsrtrrrrq
familia ro la gur
curtea
uqlqlvrv
-u"::,t^?t"egte
ninqfalar I
I
vr vu
boiereasca. Ar fi dorit sd scape pe preoteasd, pe
LUq

I
-A
copilagii s6i, dar secretul Mdrturisirii il oprea.
"--idi.i"iif
e.Mucenicul Ioan Nepomusen din 1,-
Praga I
.aiut-i-n rufi'At-- ;h;;p;i ul" rrgu,
|
,.:_ _ --!r ,
"Din timpurile
.
cele mai vechi 5i tulburi ale Europ.ei, ra
I doar, doar ar lumina Domnul pe acel necunoscut ca
savirqeasci planul diavolLsc.
. I
si multe din qr" ", a batut *i"iur nopfii, parcd i-aCind ceasul de pe
!:lll,tl,:
tradiliunile Iil-||t,lilll|.e 9:llbe-ra,, iegit
lor pe jumdtate uitate, au
I stat inima
iaraqi tu ouiu trecut miezul rro'pjii, u trecut qi ceasul unu... in
la loc.
iveala. Nici un personaj dinistoria Boemiei n-a facut I fi". u rdsuflat freotut,'gtndind
in sine: Domnu[ mi-a
atita vilvi in lumea doctorilor in medicing, ca Ioan I ,rrit rugdciunea qi l-a intors pe
necunoscut de la
Nepomusen, Preot la Biserica catedrald din praga, | siu.
in veacul al XIV-lea -^ lplanul
' Catr. diminea[a vine din nou necunoscutul gi zice
I
Regele Venceslas
r\sBsrE v s[utrsrils uurr[u
dorind sa
sd atle
afle ce pacate ii
ce .pacale ll l.at-r. pf,rinte cd ti-am ficut o noapte
I cAtre Preot: 'llarti Pf,rinte c5 [i-am noanre
yj::': I"ET1:?!l1t:1,- splvfd,ise,
1:.:t nedormita. voia* ia *a incredinle z daca de fapt
Preot n-a dat pe fala nimic, {,j ',. cu totul oprit
fiind I
a. li..r.tul Spovedaniei e aqa cd am putea ili1.f[;
lege a face aga ceva' I pdcate cif de rnari. Am iscodit in scopul acesta
r
52

povestea ce ti-am spus in spovadf, asearl, qi acum - deamlnuntul


pe Preot, silindu-l ca sd destlinuiasf,
dupa purtarea Sfinliei Voastre --.sint incredingat ca cele ce qtie
privitor la moartea agronomului'
sa de Duhovnic, a
sigitiui Marturisirii, il leagd deplin pe Preot. Acum Preotul, iongfient rle datoria
a6ia voiesc sd mf, mirturisesc din toati inima" (De ramas ca mut fala de
orice destdinuire asupra
Dr. O'. Tarangu, din rev. "Credinga", Cernau{i)' ucigaqului cunoscut, ins5 a mdrtusit adevlrul, cd el
O alta dovadd vie despre bdrbSlia unora din Preolii nu irie vinovat nici cituqi
de pulin' Dupi ce Epis-
?n fala autoritafilor,
Duhovnici, mai este qi aceasta, pe care am citit-o de copul l-a cercetat qi a marturisit
doveditore
cili-va ani, qi pe care o dam aici spre edificarea ca nu a putut smulge nici o rndrturisire
crldincioqilor iregtini. asupra crimei, tribunalul a adus inaintea sa pe
a
in parlile Ucrainei (din Rusia) in sec. XIX, un Pre'otul nevinovat. Aici Preotul sus{inea cI glon-fost acuzat de
care
astfei diPreot a primit mai trine sd fie invinuit qi procuror qi de medicul legist,
osindit pe via!5 in temni!5, unde a gi.murit, decit si iele cu caie a fost inpuqcat agronomul, cu sigurangd
i
descopere pacatele vinovatului ce s-a. spovedit' este din pu$ca Preotului,
pe care au gasit-o ascunsi
"Conducatorul muzicii bisericeqti din oraqul dupa Ntarul Bisericii sale' Tribunalul, pe baza aces-

Oratow, gi-a pus in minte sa ia de sofie pe femeia toi acuzari gi marturii, a


osindit pe Preotul
ug.orro*ilui din acel oraq. tn acest scop infernal, a nevinovat, la munca silnica pe viald gi exilarea in
luat pe sutr ascuns puQca Preotului din casa, a Siberia. Episcopul (vazind aceea sentin[d), aqi in fata
adus pe
impuleat pe agronom, $i furiqindu-se s-a dus la Preot in Biseriia Catedrala din Shitomia,
Biserica la care slujea Preotul. Aici a rezemat pu$ca lunei mari rnultirni
nauitl diin popor adunat, l-a dezbricat
fie vinovat, 'Astfql
Prdotului dupa Altarul Bisericii, pentru a indeparta de preo{ie pe bietul Preot, f6ra sa
'orice bdnuieli ale autoritatilor, care ar fi putut sd ac.est vrednic Preot, martir al datoriei sale preo(eqti,
cadd asupra lui. Dupi savirqirea omorului qi nu'i.a rEmas nici ultima ining?iere mEcar, de a sluji
reremarea puqtei de Altarul Bisericii, fiind aspru Sf?nta Liturghie.
mustrat de conqtiinla sa, a alergat la acelaqi Preot Dupd un timp indelungat cam de vre-o 20 de ani,
sd-qi m6rturiseasca pacatui greu care ii tortura maestrul muzicei bisericelti, s-a imbonldvit de
cumplit. La Spoyedanie, cere Preotului insi, ca, sub moarte. Cum zdcea pe patul sau de durere qi de
nici un motiv sa nu descopere nimanui p6catul sdu; moartb, vSzindu-se torturat de congtiinta'sa, a
ci sa se coformeze sfintelor pravile care opresc cu chemat la patul siu pe judecatori qi pe procurorul
asprime a nu se. di'rulga pScatele mdrturisite la tribunalului qi p9 medicul legist.Vazindu-i adunali
Sfintul Scaun al SPovedaniei. pe to(i in jurul patului sdri, le-a mdrturisit (spre mirarea
Dupd ce qi-a marturisit pacatul uciderii irturoil, iitin,i: "Eu sint ucigaqul agronomului'
agronomului la Preot, a intrat intr-insul teama cd Preotul este nevinovat. El a
gtiut de la Scaunul
Spovedaniei, dup6 mdrturisirea me:?, c4 eu sint cu
Preotul ?l va denunta autoritAlilor. Pentru a se scdpa
de aceasti gtoazd, care-i rodea inima, cum roadeadevarat vinovaiul, tnsi fiind conqiient de datoria
preo(easca a duhovniciei, n-a rndrturisit nici in fatra
caru in lernn, gi rugina in fier'.., a alergat la polilia
oragului. Acolo a pirit pe Freot, zicind ca esteautoiitatritor, qi nici in fala Episcopului siu' cum-ci
eu sint ucigaq,.rt. Astfel,'Preotul, prin dpgradare-a lui
autorul crimei agronomului, 5i puqca cu care a ucis
de cdtre E[iscop, gi exilarea in Siberia;"este un Mar'
Altarul bisericii sale. -
- agronorn a ascuns-o duph autorul
pe
tir al datoiiei". Tribunalul, la aceasta mdrturisire, a
crimei, asupra
Dupa informaliile date de
Preoiului nevinovat, potriEia oraqului a mers laachitat oe Preot, publicind nevinovalia lui; iar
procuroiul a porunCit ca de grabi sd fie slobozit din
BisericS, unde a gi gdsit arma ascunsS dupa Altar.
iemnila qi iniors din exilare. Mergind trimiqii sa-l
Preotul a fost arestat qi dat judecatrii. La ziua
libereLe pe preotul nevinovat, nu l-au mai gasit' El
hotdrita, Preotul a fost adus in fala judecatorilor' La
murise de multa vreme, consumat de necazuri qi
invinuirile aduse asupra lui, a rigpuns cd el nu este
mizerie".
vinovat, insa gindindu-se bine la datoria sa de Preot
Duhovnic, n-a vrut sd descopere sub nici un cuvint Cred cA aceste .dovezi grditoare pot incuraja pe
cine este ucigaqul. Jud*ecatoria qi autoritagile orice creqtin a-gi mSrturisi Preotului-Duhovnic ori
polilieneqti vizindu-se puse la ?ndoialS pent-rq ce fel de pacate grele qi ruginoase' Acesta qtiindu-le
sd alergam cu toat5 increderea la Sfintul Scaun al
urtoirrt crlmei, a intervenit la Episcopul Preotului
Spovedlniei. Acolo sd ne mSrturisim toate plcate.le
ca sa-l cerceteze.I-a aceastS inqtiinlare, Episcopul a
lui Dumnezeu inaiftea iscusitului Preot Duhovnic,
simlit o durere vie in fiinla sa, pentzu napastavenita
lor,
asupta capu{ui vrednicului sdu Preot. Plin de spre a dobindi dezlegarea de pacate qi iertarea
nepregltili trigindu-ne
compdtimiie, s-a dus la el in teminta unde era ca sa nu ne prindi moartea
delinut. Intrind induntru. l-a cercetat cu la infricoqatul Scaun lrl Judecllii lui Dumnezeu.
Einetacerile Bcrceinfei
at
Taina Sfintei Spovedariil
Taina Sfintei Spovedanii Dar c{i Sfinti gi CBYioSi Rar maivezi cregtini aqrm,
O cunoaglsm din predanii N-au ieSit dinpecdtoqi Cautind duhovnicbun-
Clt de mare rol amrme Care-au pllns, Ei-au suspinat Si-l intrebe dupi carte,
Are pentru-ntreaga lume Pentru origice picat De plcatele de moarte.
Pentru ea Mlntuitorul Tot la fel str6mogii noEtri S5-l tntrebe de poste$g
A vorbit la-ntreg poporul, $i parinlii drag ai nogtri, De se roag4 de citegte...
CE nu estb mtntuire Post de post se spovedeau, Pe copii de-i creqte bine,
FnrE de mirturisire. Pregntif se-mp6rtiEeau. I-a Biserici de vine?
Pentru cE Hristos inva![ Ei nu amlnau cu anii 56-l intrebe de nu-njur4
Sf.Apostoli dau povat5, Taina Sfintei Spovedanii! De nu bate, de nu fura,
Sd ne spovedim mereu, $ifEceau cupreg[tire De nu zace-npreacurvii
Slugilor lui Dumnezeu (Preogii) Sfrnta lor mlrturisire. $i-nucideri de copii!
Pentru Taina Pociintei, - Ei n-aneau atunci ca noi .Si-l lntrebe chiar de toate
Au grnit deasemeni Sfintu. Viati b_unI, ci nevoi. $i de gtuduri, de se poate
$i canoane au fixat, N-aveau timp de rugiciune, $i se-i dea canon apoi,
Sd ne spovedim curat Nici Biserici mari gi bune, Cum era cfudva la noi.
$i Biserica ne cheam6, N-aveau Preoli,mul[i in sate, Tineretul, mai ales,
$i ne-nvati ca o mamL lnse nici aqa p[cate; A ajuns de ne,-n[eles.
Nu ctntau ca noi frumos, Nu mai wea pe Dumnezerq
$i cu multeumilinP
SSvenim lapociinli. Dar triiau dup[ Hristos. Umbl[ an de capul sdu.
Poc6inla:i faina mare Ei posteau in orice post Nuwea tat5" nuweamam{"
Dati pentru fiecare Nu spuneau cd n-are rost. N-are jen5, n-are teami...
Pentru drept gi p6c5tos, Ei mlncau ce-aveau pe masd Nuwea lege, nici tradilii,
Cel ce crede tn Hristos $i simteau pe Domnu-n cas5. Este plin de mari ambdii.
Pentru tindr gi befitrr, Astazi ins{'fratii mei, Nu se-mpaci cu credinl4
Pentru slug6 qi st6pin, Ne-am fEcut cu toti migei, Tot refuzi umilinla.
Pentru cel de pe amvon Nu wem ca sE mai postinr, ln Biserici vdd muzeu,
Pentru cel ce std pe tron. Nici sd ne mirturisim. Iar de Preoli rid mereu.
Pentru turmi qi pastori Iar in Sfinte Sarbebri, Cind risund clopotul,
Pentru cei din inchisori Mulli lucreazi-adeseori. li apuca hohotul.
Pentru cei ce zac tn pat Se sf6desc, se batr.se-njur6, Iar in zi de stubitoare
Pentru tot cel botdzat Nu te iafia, zac in ur6! Ei se duc pe la plimbare.
Aqa cum ne inva!6 Crezul, l*geasfinte toli o stricE, Iar duminica cind vine,
Spovedaiq Botezul. De Hristos nu mai au fic6. Nuvezi unul sd se-nchine.
Care spala, care curmii, Nici de moarte ru au team5, Te lntrebi atunci de ei,
Tot pacatul fIrI urmi. Nici pe Preoti nu-i mai cheam5. Stnt creEtini, sau sint atei ?
De voili mai mult s5 gtiti, Nu vor nici sE se cunune, Ci1i din ei ar mai dori,
In Scripturd sI citili Sii petreacd-n fapte bune. lncl a se spovedi
Veli gisi exemple multe, Nici copii nuvor si nasc5" Rar mai vezi copii cuminli,
Dg-ar fi cine sl le-asculte. Nici pe cei ce-i au, s[-i creasc5. Care-ascultl de pirinti.
Oare, frate, n-ai vEzu! Deci, aceastd lume rea, Dar se cade-acum si gtim,
Pe David, cind acEzlut, Oare cum ar mai putea Cum sE ne m5rturisiln-
Cum s-a spovedit curat Si se spele de pdcate, Ce si spunem, cum sE st6rn,
Lui Natan ce l-a mustrat? I-a Duhovnicii din sate? Ca iertare s5luim.
Dar gi Petru rivnitorul Clnd gi-aceia ii intreabS, Mulli zicazic6 e ruEine,
$i-a' trddat Mtntuitorul Douivorbe aEa din grab6, De aceea tac mai bine.
. Ba Si-n public s-a jurat $i-ntr-o clipi ei dezleagd Cum s6-gi spuni ei picatul
*Nu-L cunesc cu-addviirat". Ce-au f6cut o viat6-ntreag6., SE audd intreg satul ?
"
Iar cind Domnul l-aprimit, Ei nu qtiu de pravil6, Dar tu nu te rugina
' Petru jalnicp-a ciit.
-
$i nu pun nici stairil[ CXnd i1i spui greEealata.
Nu respect5 nici canoane, Pentru ce atunci cregtine,
$i a ptins in toatl via[a
Umezindu-qi zilniL fa!a. Vai de oile s6rmane! Cind gregegti nu !i-e rugine ?
Apoi Pavel tot la fel, Vai de turmi cea de oi, Sfinlii pling cind tu gregegti,
Nu a plins atit gi el ? Vai de-aceqti cregtini de-aPoi. Veseli sint, cind te c6ieqti.
Cici pe mul1i creqtini lega Sint bolndvi de patimi grele, De aceea prin ruqine,
$i la templu-i aducea. Insd nu pling pentru ele. Diavolu[iegatlE iine
RaMi-aici ruqinea toatfu Nici-un post Ei nici-od", Cind de aproape il privegti
Si n-o rabn la judecat5, Ba, detaim6 Sfintul Post Numai viermi in el gaseqti.
Caci va fi cu mult mai greu, $i socot ci n-are rost. A,Ea sint cregtinii azi
tn fala lui Dumnezet. Trupul si Ei-l chinuiascS, Mindri , falnici, parc6-s brazi,
Ruginea-n mErturisire, . Faptele s5-gi spovedeasci.
Dar cind vin si-i spovedegti
E canon de ispiEire. Unorii'te e rugine, Putregai in ei g6segti.
Iar pflrintele-i legat, Si se roage si se-n-nchine Mul$ sint plini de desfrintui,
S5 nu spunE-al tiiu picat. Pe la Sfintele Icoane... De betii Ei dezbin[ri.
Unii spun cE ar veni Cum s-asculte de canoane? Allii n-au mai fost cu anii
Dar n-au weme nici o zi. Allii zic:'Nu-s cununat, I-a biserici, sirmanii.
Alliivin din obicei Cum sii merg la popa-n sat Dar Hristos aga ne-nva!6
$i se spovedesc gi ei Am flcut picate grele, Sfin$ tofi ne dau pova[i:
Al1ii zic: raai tndrEaegti, N-am iertare-n veci de ele". CE nu este mintuire
Cum, a$a pe noi ne-nve[i ? Dar gi.acegtia greu se-ngeal{ Firi de mf,rhrrisire.
Dar pirintele din sat Nici se-ndreapt5, nici se spah, Deci, vi rog cre$tini gi frali
IatE" altfel ne-a-nvElat. Tot picatul aritat Pe Hristos s6-L ascultali,
Unii spun ci n-au pdstor Este pe deplin iertat. Postul mare a sosit
Aga burl in satul lor. Nici-uu riu pe lume nrr-i Hai, venili la spovedit.
$i incep a-l judec4 Si lntreacl mila Lui. Taina asta-i foarte mare,
Pentru ce triiegte-a$a? Numai tu s[ ai credin[i N-o primegti? Nu ai iertare!
O, @ mare nedreptate $i se vii cu umili4a. Cautd un Preot bun
CE nu-Ei pling a lor picate! Unii nu se spovedesc $i te spovedegte-acum.
Cei ce judecS-un pistor, Cd zic:'Nu pot si-mplinesc AstAzi poate mai gasegti
Iau p6catu-asupra lor. Tot canonul rinduit Preoli buni, duhovnicegti,
Frati cregtini, vI rog sI Eti1i, Ce mi-l dE la spovedit". Miine oriclt vei umbla
E p5cat sn-l osinditi. Attii tug de spovedit Cred ci nu-i vei mai afla.
Caci-tot Preotul primegte Cdci Parintele-i gribit Deci, intii gi-ntii de toate
Duhul Sfint ctnd se sfinleEte N-are vreme s6-i asculte Iarte-te cu totii o, frate
Deci, pringraiul gurii lur, Cind ei au picate multe. $i te roagd-apoi gi scrie,
Primim Duhul Domnului. Iar femeile la rind Tot picatul pe hirtie.
Darul deci lucteazi.n toate I* aluz:- aga zicind: Stai apoi cu capu-n jos
El ne iarti de picate. "N-am si spun eu chiarpetoate, Ca in fata lui Hristos,
Unii spun ci au servici C-am tf,cut multe pecate! $i rosteEte rind pe rind
$i picate tare mici. Cele mici le spun acum Orice fuptA, orice gind.
Caci i-auzi vorbind mereu: Cele mari le las oricum... Spune sincer nesilit,
'N-am ucis.pe nimeni eu". Le voi spovedipe toate Tot ce ai pic5tuit,
nN-am
batut, nu am fuiat", I-a weo Mlnistire, poate!" Te gindegte, ia aminte
'Stnt un om cuminte-n sat", Dar se-ngeall foarte greu Nu hjuri de cele Sfinte?
'Deci oricind pot s6-ndrdmesc" Amegind pe Dumnezeu. Spune tu, o frilioare,
Ca si m[ imp6rtigesc". $i se umple de picate, Mergi in orice s6rb6toare
Dar Ei-ace$tia greu se-ngealE, CInd le spun pe jumitate. I^a Biseric[ in sat ?
C:aci sint mindri, plini de fala, C{ci satana le invali Sau din contri, ai lucrat?
Domnul nu se df,ruiegte Sd urmeze-a lui pova[i Poate ai furat ceva
Celui ce nu se smereEte. Ori sE tru se spovedeasc5, $i-ai adus in casa ta?
Unii spun cE sint certati Ori din ele sE doseasci- Sau 1ii uri gi minie
Cu vecini, cu so!i, cu frali, Apoi cind se spovedesc Peweun oq sau pe sotie ?
Deci, mai bine stau a$a" Tot pe allii osindesc: Spune-mi frate, spune-mi sori,
Ci le-e greu a se-mpdca. uAm
f5cut acest picat, Nu te-ai dus la joc,la hori?
Nu cumva sE se smereascS lndemnat6 de b6rbat" Nu te-ai dus la nunti cumva
$i-apoi sE se spovedeascI. Ci[i cregtini din nesimlire Spre-a juca gi imblta ?
Daci ei s-ar spovedi, Nu merg la m5rturisire, $-apoi dupf, ce-ai bAut,
Duhul Sfint i-ar spnjini. Tot amini gi tot lasi Spune-mi sincer, ce-ai fdcut ?
Uaiivin cu mare grab6: Pina-i scoate mor[i din casE. N-ai cizut in desfrinare
'TIai pirinte cE am treab{". In zadar cind moartea vine Cu weo fati oarecare?
Apoi zic din nou grebili Cheami Preotul la sine, Spune-mi soro, spune-mi frate,
AstAzi nu m6-mpertA5i$?" CIci atuncea limba lor Mai fumezi gi astazi poate?
Mai zic unii cI fumeazE, Tace-n vecii vecilor. L-ai deprins la tinerele
$i duminica lucreaz5... Din afar6 omul pare Sau acum la bitrinele ?
Al$i spun : "nu pot posti, Caun m5r frumos gi mare, L-ai deprins cumva din scoal6,
56
mult din fale? Este un p6cat Prea greu... Unde s-a n6scut lisus.
Sau fumezi mai
Spune-l, cE de nu, e rdu. Mielul qi Mintuitorul
Dar, oricum l-ai tnvdtat,
de cumua il t6inuiegti lgi jertfegte trupugorul,
Frate este-un greu P6cat.
Spune-rni, poate l-ai l6sat, $i nu wei s6-l spovedegti, $iJ imparte tuturor,
Sau nici nir ai incercat... Hot6ri! sE qtii cregtine, Celor wednici din PoPor.
Te rog frate, de voiegti $erpii toli s-e-ntorc ln tirie. Numai tu lipsegti o, frate,
Da-mi cuvint c5.1 plrlsegti. Vino frate, postul trece, Tot amii gi faci picate...
Spune-mi nu te rugin4 De ce esti la suflet tece? Vino, deci, m6car acum,
l1i pastrezi tu cinstea ta? Miine-itiua lnvierii, inainte de Cr6ciun,
Sau traiegti in preacurvii, Unde-li e haina-mPicarii? Pentru ce sd treacd-aga
Postul Mare s-a sfirEit, tncd-un an dinviala ta?
$i-nucideri de coPii? lns6 tu din nou amli.
Sau femeie daci egti $i-ai r[mas nespovedit.
Tu amii, mereu amii Ca gi-n postul cel dintii!
Spune'mi te sulemenegti?
Porti cercei, inel, mirgele $i in legituri rdmii! Eu te chem in orice Post
Ca s-ademsnegti cu ele? Postul cel de-al doilea Tu m6-nqeli,.zieind: "am fost",
Haine scurte tu lmbraci A iegit in calea ta. M[-nfrunli fara polilele:
Hai acum, laun Pirinte "Nu acurn, la bdtrinele.
Ca birbalilor si placi?
Fa14 parul le vopsegti, Nu fii rece ca-naiqte. Am o vial6, s-o tr6iesc,
Sau te porli aEa cum eqti? I-a pe toli ai casei tale, Pentru ce s-o chinuiesc?"
Eu, ins6, mE rog mereu.
Spune=mi frate, tu Postegti? $i pe cei cdnliPe cale...
Un creqtin dac6-ai adus, SE se-ntoarc6 Dumnezeu.
Dar la moarte, te ginde$ti?
Faci tu zilnic rug6ciuni, Este un dar Pentru lisus. Peste-un an,.Peste doi,
Metanii Ei-nchinlciuni? lnc4-un post a mai trecut, Ne-ntilnirn iar amindoi.
Mai citesti tu in ScriPtur6 Tu cregtine tot n-ai vnrt, "Hai la Preot, fri[ioare...".
Vreun cuvlnt de lnvit6tur6? Sd te spovedegti acum, "Nu acumr. ci=n PPstul Mare!"
Ce-ai r6mas zdrobit in drum? Dup6-o weme-rdelungati
Sau citegti mai mult romane
1ns5 nu te voi ldsa... Ne g6sim ultima dati;
$i inv6!5turi profane?
Spune-mi insuli o, cregtine, Alt post ieSe-n calea ta, "Frate, oare te-ai.mai dus
Folosegti tu timPul bine? Este al sfintei Marii.
Sau te-nqeli ca tot PoPorul Frate, hai, de ce nu vii? "Cind puteam s6 merg, n-am fost,
Urmarind televizorul? $ade Preotu-n vegminte,
Dar acurn mai-are rost?
Mergi qi cazi-i inainte Nu pot face nici metanii
Spune-mi, lnc5, bine faci,
Spune-i tot p6catul t6u, Rdu am cheltuit toli anii..."-
Miluiegti pe cei sdraci?
Dar tu piine, haine, bani Dornnu-i bun, satana-i r6u. Nu mai trece nici o luni...
I-abolnavi gi la sirmani? in zadar te-am altePtat, Clopotele-n sat rasunA
Frate, iar ai aminat... Mogul Gheorghe a.murit,
Spune-mi toate cu credinld
Eu in cale 1i-am iegit, De mul1i aninesPovedit!
$i cu lacrimi de clinlq Iatd" frate cum murim,
Nu ascunde weun Pdcat Tu de Domnul ai fugit.
Ca si nu r[mli legat. Postul cel de-al Patrulea Daci nu ne spovedim...
Tot picatul, mic, sau mare' A sosit, e-n fata ta. $i acel,ce "astfel moare'
Este un $atPe, frdlioare. Vino astizi pregatit Nu mai are'nveci iertare.
Gatapentru sPovedit. CEci Hristos aqa ne-nvat6
Cind tu spui cite-un Pdcat
El din gur6-i aruncat. Domnul astizi se-ntruPeaz6 $i toli Sfi4ii dau PovatE,
Iat6-un qarPe-n gura ta' Tot pimintu-i Plin de ruzd" Cf,lnu este mintuire
Steaua este-acolo sus, F6rE de m6rturisire.
Vrei s5-1 scoti dar el nu wea,
57

'E;:.1.:.i

*r,'
e. t.
E.B
*t.
At4 :1,

tr; i7

&i

ffffi
:::':'::': :iri..i'1.::l :l l:r..
"i:: l:':i:::.:r'::':..:."1..r..:.

ffri,lrl:'U

*w*?,tL *{
?4x er'ffiib,, *id?7 ix**xts* *w\JY.l3*,*{.L&. *ffiTtrX t*- x***nxmwi&
{wia
#e w{ew#ie *a rtwry* F;t*Yr'*#i,, yxt4Tr{l} e"ryg mtu*Tur{l$i* r&m& w*&aws T#&-
TX Wh*ffi{.Lt *eL{ , PWX*TqtLLtt ***4*Vt41e*r$YWTtn fr[ &X U&* l** s&L[& *i'tts
L\3*, i?4**11tr13{.&* ye*ffi{"L€ S&LH
r
'!:l{:!:4

,:+ s
:iil: €

._P; -&

fr
g
*l ,
,,,
1., ,,,
'*
.,a,..,,,,,r,,,.rt

't
ai
*
.i:11
, ., , . :,
.:.i..il.., ,. ,,i..:j.ff

W;fiersr';''v{at*Ur,$}1uL.$l;A.uAnT$ffi$l?r4at"ru$jyr.-T,fififfU
-L;'
l[sdii;, r'uuovxrc $ ixerrul il' fxcuxtiJ]4$,Avh ?t sL"* $* Hs* 'e&
I-ti*tumsirr- T0ArI pAnat.rle HsA$ras mn* ftu$lxr "
60

tx cHtFrJL oE rfi-rA, $E vrot, sl"t?t iusrruL $f[]HU s*t tUt g*L r4TA*SA LA
Ir
tlt HftYxrfi n&-sr rrA*Yr;m$us** rlr,& RustHr T$AYg r&r*rrlr $AI.T, FTI.ITK'
'
A $t mlnrut"
60

siif ult' ffirr-tiu sur* r-ui,-*1qi "qry, W;fg


#*i manu I ssns ffAPuL nr mri rti uaq Hrr A {r$ir, nnieA A vn$r .${I#-gryry
itrfri"uli'rA?Ar-Hti Heni-nan.nI nu+ixr Hd r* srup" an*i rmri $r*pti s*rr *r
"i,r,-iina
[#ni';.*I-iirrlls ;il,{"H*u ia ir.;'vrzf }x maxvea'-e'rlxr*fi*sa
Fiidifuiilnn" u capir*lut- ? rnsixa ff+6"
61

Cind ajungi la duhovnic, trebuie si pizegti cu griji doui lucruri.Unul: Si nu te ruEinezi a-1i mirturisi
plcatele. Altul: SI nu ne dezvinovi(im de picatele noastre. Spun si nu te ruqinezi a-(i mirturisi picatele
pentru ci qtiu cI in aceasti lume to(i tr[im cu o fi[Srnicie fariseicS. Unii sintem gi al[ii voim s5. plrem
. D" ai"i se nagte ruginea pe care o avem la mirturisire. Ne este ruEine, adici, sI plrem picitogi, noi,
care in ochii lumii, vrem si pirem sfin[i. Spun si nu ne dezl'inbvi[im pentru picatele noastre, cici gtiu
ci Ia mirturisire daei aritim picatele noastre indati le dim alti infiligare. Mlrturisim ci am picituit,
dar indati ne dezvinovi(im. $i ce este mai r5u, de multe ori aruncim vina pe altii pentru picatele
sivirqite de noi. in loc si ne acuzim pe noi ingine, acuzim pe alfii. Acesta este picatul strimogesc.
Strimoqii nogtri, Adam gi Eva, au picituit, au c6lcat porunca dumnezeiasci gi au mincat din pomul
cunoqtinlii (Raccre. r, o). Dumnezeu ii strigi si-i dea socotealS: ,y'dame, unde eSti? (Facere, 3,0.) Evo' ce-ai
facut?" Ah, dac[ arfi mirturisii firi sfiali greqeala lor ! Ah, de arli spusAdam :,lmpdcatuit,
Dumnezeul
me1!" Ah, de ar fi spus Eva: ,,Am pacatuit, Facatorul meu!" Dar n-au spus aga, pentru ci i-a impiedicat
ruqinea Ei dezvinov5[irea. S-au rugin at gi ,,s-au ascuns Adam Si J'emeia lui de faga Domnului Dtrtmnezeu"
( Faccre, 3, ti.) S-au dezvinovS(it, aruncind unul pe altul greqeala. ,,Nu stnt eu de vind, s-a dezvinova{it Adam,
cifemeia, pe care imi-ai dat-o! Femeia, pe care mi-ai dat-o, mi-a dat din pom Ei am mtncat " ( Facere, 3,12)'.
pe Oe alti parte femeia a rispuns i,,N-am pacatuit eu ,.ci m-a amagit Sarpele. ,,$arpele m-a amagit Si am
mtncqt" (Facere,3,t3). Si Adam gi Eva au fost izgonifi - vai! - din rai, luind impreuni cu ei gi blestemul
dumnezeiesc,
62

Tot aga gi tu, creEtine, inainte de a picitui, pizeqte-te si nu mai picituiegti! Teme1"'"1Suzana,
si nu
te pedepseasci dreptatea Iui Dumnezeu! Preferi si [i se pfrmejduiasci viafa, decit si cazi in picat! Dar'
odati ce-ai pacituit, nidijduieqte, ca Ei David, in marea milosiivire a Iui Dumnezeu givei fi ieitat- inguEi
David a fost iertat de curvie qi de ucidere (2 impirali, 12,13.). Manase a fost iertat de idolatrie (2 Paralipomene,

33. 13). Vamegul a fost iertaide nedrept5(ile lui (Luca,21.s). Desfrinata a fost iertati de necurileniile ei
(ioan"'tt,1a). Un tilhar a fost iertat de atiiea rele pe care le-a ficut
(Luca, 23,43)i ar fi fost iertafi chiar
i.eitig"ito.ii lui Hristos, daci s-ar fi pociit cu adevir'at. ,,Vom cddea, ne sfatuieSte Si tnEeleptul Sirah, tn
tot a^5a este si mila sa. Fa numai ceea
mLtinile Domnului si nu tn mtinile oameniksr. Cdci precum este slava su,
r.e este cu mult mai uSor: cuzi tn miinile lui Dumnezeu printr-o
mdrturisire adevarata si de.savtr;ita!"

. .-:,
:l
j
'',,,''7f
,i', i,l, rr"'

Tot aga qi tu, care obignuiegti si te duci la duhovnic firi vreo pregitire, abate-te mai intii un
ceas de
la toaie indeletnicirite tate, di la o parte orice altr grrja, adunr-{i toate gindurile tale
imprigtiate'
roagi-te pu[in gi cheaml pe Dumnezeu si te lumineze spre a-[i aduce aminte de picatele tale-
Daci
qtii cn ,r-rilune finere d]e minte, scrie-le pe o bucS[ici de hirtie. Sfintul Ioan Sci.rarul spune,,cd
monahiimlnastirii lui aveau o cir[ulie, atirnati de cingltoare, in care-qi insemnau in fiacare
zi
gindurile qi Ie mirturiseau stare[ului.".Pune-[i inaintea ochilor tii cele zece porunci ale lui Dumnezeu
cele qapte picate de moarte qi gindegte-te pe card l-
;i;;;p; care ai cilcat-o! pune-gi inaintea ochilor
ai slvirgit ! Cerceteazi-[i bine conEtiinga Ei vezi ce ai picituit cu mintea, cu
cuvintul, eu fapta ! Yezi
ce-ai gregit fa(i de Dumnezeu, fali de aproapele qi fa[5 de tine insu(i!
Daci ai duqmdnie cu cineva.
iartn,t-tlin tot sufletul! DacI ai un lucru it.nin, intoarce-l! Daci ai atins cinstea cuiva,indreapti
riul
,l-iigltipari"fi
-* riu" zdrobeqte-ti inima, su,spin{ $i pjing} cu amar! Mai presus de toate invinovi[egte-
p*'li"u irrrnii. indeperteaii ie la tine picateletale de mai inainte. Hotirigte;le, c-u.voin(r tar€, si
nu ie mai siviiqegti pe viitor. Cu astfel de dispozi[ie gi pregitire, du-te
la duhovnic si te mirturiseqti,
fiind incredinlat ca vei fi iertat, deoarece ,.Dumnezeu nu di-tpretuie$te inima ztlrobita si smeita"
(Psalmi,
,=ia.=:-,,',r;: .j
'

Cuprinsul
Vol lll
F olosul sporedaniei adeviraie. Cap. 6tt. p9...35 Boierul milosriv, curva solie qi
Cap. -5-5. p9...3 Dppa adevarata Pocainla prin ihovnicii.
spovedanie qi prin Imtrlzlrtaqirea cu Prea Sfintele
'l'iiine. Duhul Sfint se intoarce iari;i inauntrul
Cap. 69. pg...35 Pociinqa in lumina
Dumnezeiegti lor Scripturi.
irosirli. irnirogaqindu-ne cu [-larul Sfinlilor. Cap. 70. pg...35 Pacatogii trebuie sa se intoarca la
-i-i, a. pg...4 Roadele Pocilinlei. Pocf,inqa privind:
56. pg...5 Dupa Spovedanie sA ne alimentam C'ap. 7 L pg...36 MArturisirea picatelor.
mereu cu cllsetari cluhovnicelti ti cu h0tlrirea cie a Cap.72. pg...3tt Marturisirea Ei iertarea pdcatelor
ne pazi din raspLrteri de pacate. in lunrina Dumnezeieqtilor Scripturi.
-i6. a. pg...b Clind lasi in pace diavolul pe cre$tini Cap. 73. pg...-i9 Diavolulse pune curmezig in calea
5i cinri sc lirptil asupra lrlr? ceklr ce merg la Stinta Spovedanie.
.57. pg...o Folosul Spovedaniei celei acler,,Irate. Cap 71. p9...39 Ce trebuie sa'mai recugerAm dupA
-i7. a. p9.".7 \'larturisirea adevarului ne scapa cle Sf. Spovetlanie.
prinre.ldii ;i zide5te qi pe aproapeie. C'ap. 7-5. p9...39 Preolii Duhovnici sint oprigi cu
-i8, a. pg...ti Ce ciqtigam prin Pocainial) desavir-sire a spune cuiva pAcatele creqtinilorpe care
-58. a. pg...l{i Spovedania falsa ingreiriaza suflerui i-au marturisit.
pacritosu lu i. pg...aO Pastorul cel bun. inpoezie. c
-it{. a. pg...l I Sufletul qi trupul, poezie. p9...41 Nu lasa d e azi pe miine, in poezie.

N{isterul edificarii Sf. Biserici Ort. Universale. Sigiliul Spovedaniei.


('lip. -it). pg... 12 l)escoperirea misterlilui edificarii Cap. 76. p9...42 SI ne cercetAm inqeptit con$tiinta
.. Sf. tsiserici a f)rintnului nostru Iisus [-lristris. ingreuiata cle pAcate. ca prin Spov. adevirata sa ne
('ap. tr(t. pg...1-X De voia noastra atirna ucicierea qi cu rili nr.
invie rea siiflete lrlr noastre. Cap. 7i. pg...4,1 Nici un creitin nAcaros care iEi
Cap. {r(). il.p_s...1-5 Pasarea e vie ori nloarte? priveqte rinile sufletegri in aceastd "Oglinda
Duhovniceascd", sI nu dispereze: ci cu indrlzneala
Care picate rnirturisite rimin neiertate? fiului risipitor, sa vinl la Dumnezeu qi va fi primit.
Cap. (rl. pg...ltr Cine nu poate capata iertai-ea Cap. 75. pg...16 Curagirea sufletelor pacaroase de
pacate lrlrl) lepra plcatelor.
Cap. rr1.a pg...17 implratul Otone I qi fratele s5u Cap. 7fi,a. pg...4tt CurAtrirea de p[cate in lumina
I-.nric in noaprea Craciunului. [)umnezeieqtilor Scripturi.
Cap. 62. pg...2,i Primejdia cdderii cregtinilor din Cap. 79. p9...49 Violarea sigiliului Sfintei
Darul lui Dumnezeu. Ritlicarea din pacate qi Spovedanii se pedepse!te cu asprime.
infierea noastra o recigtigAm prin voia lui Dum-
_ a- pg.:. -50 Pastrarea Tainei indumnezeieqte pe
nezeu (Care ne pune la inclemind toate mijloacele Duhovnici. ,:

cle mintuire) la.care trebuie a contribui qi noi cu voia b. pg...50 Episcopul ingelept prin acoperirea
,si osteneala noastrA. pacatelor pastorililor'sii, a inlaturat nenorocirea qi
a ciqtigat sufletele.
Binefacerile Pociinfei. c.pg...50 Nu judecagi qi nu veli ti jucJecali.
Cap. 64. pg...29 Sa parasim pacatele 5i sX ne d.pg...5t) Starequl Duhovnicesc acoperind qi
intoarcem la Dumnezeu. indelung rabdind scaparea pastoritului sau. cu tim-
Cap. 64,a. pg...30 Scoategi afara pe ho1 dintre pul l-a smuls din ghearele diavolului.
oamenii cinstili. e. pg...51 Mucenicul Ioan Nepomusen din praga.
Cap. 65. pg...3l Vulturi sau pui de gaina? f. pg...51 Ceea ce.mirturiseqti (te spoverielti)
Cap.66 pg...32Intoarcerea la Dumnezeu in lumina Preotului, este un secret mare.
Dumnezeieqtil0r Scriptu ri. pg...54 Taina Sfintei Spovedanii (poezie)
Cap. 67. pg...i3 Roaclele p:lcatelor si indemn la
pocar nta.
frrrfrfr- ezi iafe,tztadit v,tfrnffrlilrrzn,&rhArrk;. k;,
Orrtrr*7n*"A0drrrffi,"--rrn4il-h*y*do.n-,eAilu,tii%qrU
,lra-, 9lf.4ar*eO nn'7 col, 72+5 7 Srr.rrr*Etl".L-Z.
6d;*rrr-, eAfe. ortft ffnft, fufir u.alofu,C
^.* - f^.f4 b^#-;il*
ain lizate, 12,canifafzr$amzln
O
ffituo Zgapir tnlentioneazd s d 5,ro, at^r, minlui','wil-

pufifiAu urztdlomfe cdrli Ei 9";r-flk^rl


firryuri arlodaxe apar$nind $rrA-"-t-,p-^t;-rrIrr*
,sscwsr}wki g,i azaw{uz &r6oon b 9l{;-*frre,u*--rrb
pmlos. FllCQDlr\d\ gr; rnft tfr,- i,oLfnfzat
vv
I\.,\AFIDITAI ny*a-l^rt*k;,$**r,
. g[,.;*g*;rr*rrL
G!.*a,.e;y,p@
€* a.*,;, rruz4$inii, Mfafw**L
ff"*rx*&^^tfl"* "**A*r*
A*A;r,fu 6JGA4A"* g*$".fl "r"^,
T);"g*t,--,@
.6-ffit-.r,-*r-l-*r g-rr/'* \ 6rpitt*il-lil*dz,tni
7)"1*r,;;,(rrr*g;,*r(*
. 6 -fk"^r,"*6{f S;Ir'r,5k
r.l, San r-aa*ftr-;t-;,
.7Ji^4*5tt r-r-g "r"rrrrfre -2
. fiil|,,*,;I*Y\G;-;;"9 "^,^rrlrrb
9 a"*/-lg;, "hrrrtu rr.^rr[
&rrrrr-rg;r"r$Xrr.l
6 r^l
.0
rt;rrl*^- arrlr^rl^;^r^"-x,-
9r-rrrrrrrrrOal-rrr-l-rrrl
0-"-,-"+**;rr;t *
E.^*,rX6* g"*Le-"O. 5 ^u^,* *L,rrrn"-"At;r*r"*n
' gL5,^r*,,,,r'd,
€r-l-,klrrr^rrLi,"f--"ftffi"
n Gdr^|fl*E*tniaaiuta
ar*rrrn r;I*O'P-^r"I;""' gi"t
n rrl-rrr-,
o** IrrL3 gllr^./*7x--*-{fir^Irrlrrrl*".(-arft-b
€rrrr*r-,t* o;afu crtn$annaun
g.rrrXntt *-, t lo*.o,*rf b^/ $;^r.i"a
9"-r-, yx^rr$I-* ctr, ptrttnz;L t-*
9"n^tt rr*r*pab^rnt R
EdituraAgapis
$tb"t r;rrl, ntntu;natn, - tzS. str. Mentiunii nr.7
77457 Bucuregti
I
I
6"k+"*a*t rr;rrn Tel. 0t 6 655181
5 *t rr* l;- *$-rrrr*y;^n
Tipografia
@",$f"r,,L,b CONCORDIA.S.R.L.
gos. Pantelimon m.266
7)^.**;*^r$IArrI'L sector 2 Bucuregti
g6r^r"l,,rrn rU4;I^*

9*"ruilL"-I"*6r^pr,-, 150 lei


Wrd"frt^nffr-;^;I-r"

S-ar putea să vă placă și