Tehnica măsurării şi notării respiraţiei

Respiraţia reprezintă realizarea aportului de oxigen necesar proceselor vitale, în paralel cu

eliminarea în atmosferă, a dioxidului de carbon rezultat din acestea.

Scop
 Stabilirea diagnosticului;
 Determinarea ratei respiratorii la internare pentru a servi ca bază de comparare
cu măsurătorile ulterioare;
 Monitorizarea efectelor bolii, traumatismului, sau stresului asupra sistemului
respirator;
 Evaluarea răspunsului pacientului la medicaţia sau tratamentele care afectează
sistemul respirator
 Aprecierea evoluţiei bolii;
 Recunoaşterea complicaţiilor;
 Prognosticul bolii;

Materiale necesare:
1. Ceas cu secundar/cronometru;
2. Foaie de temperatură/carnet de notări personale;
3. Creion sau pix cu pastă de culoare verde (albastră - în unele lucrări de
specialitate);

Pregătirea pacientului
 Se aşază pacientul în decubit dorsal;
 Se va evita pregătirea psihică a pacientului pentru a nu-şi modifica ritmul
obişnuit al repiraţiei;
 Se preferă perioadele de somn ale pacientului;

-1-
Execuţia tehnicii

 Asistentul/a se spală pe mâini şi se dezinfectează;

 Se observă mişcările de ridicare sau de coborâre ale toracelui cu fiecare inspiraţie
sau expiraţie;
 Se menţin, în continuare, degetele pe locul de măsurare a respiraţiei în timp ce se
observă toracele pacientului;
 Se numără mişcările de ridicare a toracelui (inspiraţiile) timp de minimum 30 de
secunde şi se înmulţeşte cu 2 numărul obţinut pentru a afla rata pe minut;
 Se numără timp de 1 minut inspiraţiile dacă respiraţia este neregulată;
 Se înregistrează rata respiratorie în carnetul personal notând: numele pacientului,
data înregistrării, rata respiratorie;
 Se prevăd 5-10 minute de repaus înainte de numărarea respiraţiilor dacă a apărut o
activitate recentă ce poate altera rata respiratorie a pacientului;
 Se descoperă toracele pacientului dacă respiraţia este superficială pentru a obţine cea
mai corectă rată respiratorie;
 Se evită măsurarea respiraţiei la sugar sau copil în timpul plânsului;
 Se aplică podul palmei pe toracele copilului atunci când doarme pentru a număra exact
mişcările respiratorii.
 Asistentul/a se spală pe mâini şi se dezinfectează;

Reprezentarea grafică a respiraţiei

 Se socoteşte câte o respiraţie (2 după alte lucrări de specialitate sau în funcţie de

valorile înscrise în F.T.) pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură;
 Se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare verde (albastră)
aşezat direct pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru dimineaţa (D) sau
seara (S);
 Se uneşte primul punct, printr-o linie cu săgeată, de rubrica respiraţiei aflată în partea
dreaptă a sistemului de coordonate din foaia de temperatură;
 Se obţine curba respiraţiei prin unirea punctului iniţial cu celelalte valori ale
măsurătorilor efectuate ulterior.

-2-
Educarea pacientului

 Se învaţă procedura de măsurare şi înregistrare a ratei respiratorii de către membrii

familiei ca şi acordarea de îngrijiri atunci când este nevoie;
 Se ajută/instruiește pacientul privind modul în care trebuie să se îngrijească la
domiciliu în funcţie de caracteristicile respiraţiei şi de statusul respirator;
 Se explică părinţilor/aparţinătorilor că trebuie să se prezinte cu copiii la medic dacă
apar dificultăţi în respiraţie sau respiraţie superficială;
 Se sfătuieşte pacientul să umidifice, să încălzească sau să răcească aerul din spaţiul
ambiental pentru a reduce incidenţa infecţiilor respiratorii;
 Se sfătuieşte/instruieşte pacientul să respecte indicaţiile medicului legate de
administrarea medicamentelor, de dietă şi evitarea factorilor de risc în scopul
ameliorării sau dispariţiei problemelor respiratorii;
 Se informează pacientul/familia despre valorile normale caracteristice vârstei:

-3-
 Vârsta Rata medie/minut

Nou - născut 30 - 80 resp/min

Copil mic 20 - 40 resp/min
Copil mare 15 - 25 resp/min
Adult 14 - 20 resp/min
Bărbat 14 -18 resp/min
Femeie 16 - 20 resp/min

Interpretarea rezultatelor

Frecvenţa mişcărilor respiratorii variază în funcţie de sex, vârstă, poziţie, temperatura

mediului ambiant, starea de veghe sau somn.

 în stare fiziologică, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii şi a

pulsului
 în stare patologică - respiraţia dificilă ( "Sete de aer" ):

 dispnee cu accelerarea ritmului respirator - Tahipnee ( POLIPNEE )

 dispnee cu rărirea ritmului respirator - Bradipnee (12-10-8 resp./min);

 dispnee cu perturbarea ritmică şi periodică a respiraţiei:

 Dispnee Cheyne-Stokes = respiraţii cu amplitudini crescând până la apnee ce durează

10-20 secunde.
 Dispnee Kusmaul = respiraţie în patru timpi a inspiraţiei profunde, urmată de o scurtă
pauză şi o expiraţie scurtă zgomotoasă, după care urmează o altă pauză.

Factorii care influenţează valorile respiratorii

 factori biologici: vârsta (la copii numărul de respiraţii pe minut este mai mare decât la
adult); sexul (la femei se înregistrează valori ale frecvenţei respiratorii la limita
maximă a normalului, la bărbaţi la limita minimă); statura (la persoanele mai scunde,
numărul de respiraţii pe minut este mai mare decât la persoanele înalte); somnul (în
timpul somnului, frecvenţa respiraţiilor este mai scăzută decât în timpul stării de
veghe); postura (poziţia corectă a toracelui permite expansiunea plămânului în timpul
respiraţiei); alimentaţia (influenţează menţinerea umidităţii căilor respiratorii şi prin

-4-
 aportul de glucoză favorizează o bună funcţionare a diafragmei şi a celorlalţi muşchi
respiratori); exerciţiul fizic (influenţează frecvenţa respiraţiei);
 factorii psihologici: emoţiile influenţează frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei;
aceeaşi influenţă o au plânsul, râsul;
 factorii sociologici: mediul ambiant; climatul influenţează frecvenţa respiraţiei
(căldura determină creşterea frecvenţei , frigul - scăderea frecvenţei, vântul perturbă
respiraţia, altitudinea determină creşterea frecvenţei);

Evaluarea eficacităţi procedurii

Rezultate aşteptate/dorite

o rata respiraţiei, în repaus, este în limitele normale caracteristice vârstei;

o respiraţia se face pe nas, este liniştită, fără zgomote, fără efort;
o tegumentele şi mucoasele sunt normal colorate, pacientul este conştient,
orientat în timp şi spaţiu.

Rezultate nedorite

o rata respiratorie este mai mică sau mai mare faţă de valorile normale
caracteristice vârstei;
o pacientul trece printr-o detresă respiratorie manifestată prin: zgomote
respiratorii anormale, efort respirator, utilizarea muşchilor respiratorii
accesorii, ortopnee, piele palidă sau cianotică, pierdere de cunoştinţă;
o pacientul poate avea una sau mai multe din următoarele probleme de
dependenţă:

 intoleranţă la activitate;
 anxietate;
 alterarea confortului;
 clearance ineficient al căilor respiratorii;
 posibilă insuficienţă respiratorie;
 alterarea schimburilor gazoase.

-5-