PLANUL TEZEI:

INTRODUCERE.................................................................................................3
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIN CRIMA
ORGANIZATĂ
1.1. PARTICULARITĂŢILE APARIŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII
CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE.....................................................................6
1.2. CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA.....12
1.3. CONCEPTE ASUPRA STRUCTURII CRIMINALITĂŢII
ORGANIZATE......................................................................................................20
CAPITOLUL II. ASPECTE INVESTIGATIV-OPERATIVE,
PRIVIND PRELUCRAREA OPERATIVĂ A ORGANIZAŢIILOR
CRIMINALE
2.1 CONCEPTUL PRELUCRĂRII OPERATIVE............................................28
2.2 PRELUCRAREA OPERATIVĂ – CA ACTIVITATE DE BAZĂ A
SUBDIVIZIUNILOR OPERATIVE...................................................................34
CAPITOLUL III. TACTICA PRELUCRĂRII OPERATIVE A
ORGANIZAŢIILOR CRIMINALE Şl REALIZAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE.
3.1 FIXAREA ŞI DOCUMENTAREA ACTIVITĂŢII DE PRELUCRARE
OPERATIVĂ A ORGANIZAŢIILOR CRIMINALE.......................................43
3.2 EVIDENŢA CENTRALIZATĂ UNICĂ A FORMAŢIUNILOR
CRIMINALE ŞI MEMBRILOR LOR ÎN BAZA SPECIALIZATĂ DE
DATE „LIDER”....................................................................................................61
3.3 REALIZAREA DATELOR PRIMITE ÎN PROCESUL PRELUCRĂRII
OPERATIVE A ORGANIZAŢIILOR CRIMINALE.......................................69
ÎNCHEIERE......................................................................................................77
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................78
INTRODUCERE

2
 În contextul mărilor schimbări sociale şi politice contemporane, în
condiţiile neconcordanţei legislaţiei, ce permite de a ocoli prevederile legilor,
tema noilor forme de activitate criminală în ţara noastră, ca şi în alte ţări
aflate în perioada de tranziţie la economia de piaţă nu poate fi trecută cu
vederea. În acest context, activitatea criminală organizată, prin modul sau de
structurare, flexibilitate şi deosibita capacitate de infiltrare în zonele vitale ale
politicului şi economicului, prin internaţionalizarea sa rapidă, prin recursul
necondiţionat la evidenţa corupţiei şi şantajului, reprezintă un pericol direct
şi de mare actualitate, “o sfidare la adresa societarii mondiale”.
În ultimul timp criminalităţii organizate i se acordă un interes deosibit
şi de către savanţii, juriştii din fosta URSS, respectiv şi de către politicienii,
jurnaliştii. În ultimii ani această temă tot mai des este abordată de presa
periodică, radio şi televiziune. În rândurile organizaţiilor criminale activează
criminalii destul de periculoşi, înzestraţi conform ultimelor realizări ale
progresului tehnico-ştiinţific şi care la momentul actual dispun de capitale
tenebre şi ce subliniază economia ţării şi pun în pericol însuşi activitatea
statului, această formă de activitate criminală este relativ nouă pentru noi, se
întreprind încercări de a defini această formă de activitate criminală, de ai
dezvălui, de a pătrunde în structura ei, de a analiza starea la etapă actuală şi
de a pronostica posibila e manifestare pe viitor. Şi ca rezultat elaborarea
metodelor de cercetare profilactică, iar în ultima instanţă stabilirea controlului
sau limitarea sferei de activitate a infractorilor ce fac parte din diferite
grupuri criminale. Cu părere de rău la momentul actual, avem opere mai
mult de ordin descriptiv, în care observăm activitatea criminală exterioară,
însă mai puţin publicaţii explicative-cognitive. Dar aceasta e şi normal,
deoarece însăşi esenţa, structura şi scopurile activităţii criminale organizate,
care la momentul actual poseda diferite forme de organizare, exclude într-o
mare măsură posiblitatea de a studia. Din punct de vedere criminologic
activitatea criminală organizată şi corupţia, ca nişte fenomene sociale principal
noi (spre deosibire de criminalitatea profesională şi abuzurile funcţionarelor),

3
şi dacă ţinem cont că criminalitatea organizată este o formă a criminalităţii
atunci, spunem că criminalitatea organizată nu poate fi combătută total. Dar
totuşi rămînem la ideea ca ea nu poate fi combătută complect, dar poate fi
influenţată şi limitată sferele ei de influenţă din partea statului prin
intermediul organelor sale coercitive. Deci ea poate fi limitată la economia
tenebra, traficul de stupefiante şi armament, dar nu controlul total asupra
businesului mic şi asupra tuturor persoanelor de afaceri. Deci în fata
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a fost pusa o sarcina de
profilaxie, prevenire şi descoperirea metodicilor ştiinţifice de lupta cu
fenomenul activităţii criminale organizate. Cum am menţionat problema luptei cu
activitatea criminală organizată pentru ţările europene dezvoltate nu este ceva
nou, de acea se consideră ca studierea Codului legislativ al acestor tari şi a
metodicilor de lupta cu acest fenomen ar da un rezultat considerabil ştiinţei şi
practicii actuale din Republicaţii Moldova.
Odată cu instituirea suveranităţii şi independenţei R. Moldova, organele de
interne au purces la o muncă activă îndreptată spre susţinerea , apărarea drepturilor
şi libertăţilor cetăţenilor şi constituirea unui stat de drept.
La momentul actual când ţara trece printr-o perioadă de transformări social-
politice şi social-economice întru constituirea unei economii de piaţă, ca nici odată
a crescut nivelul criminalităţii, şi îndeosebi, cel al crimelor săvârşite de
organizaţiile criminale.
În faţa Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a fost pusă
sarcina de profilaxie, prevenire şi descoperirea crimelor săvârşite de către grupele
criminale şi organizaţiile criminale. De aceea organele de interne din republică în
activitatea sa, bazându-se pe cerinţele Constituţiei R. Moldova, Legii „Cu privire la
poliţie”, Legii privind A. O. I. , Decretului preşedintelui R. Moldova „Cu privire la
combatere criminalităţii organizate şi corupţiei", cît şi altor acte normative duc un
lucru enorm în vederea combaterii criminalităţii, pe zi ce trece tot mai des
atentează la ordinea de drept din ţară şi la drepturile constituţionale ale cetăţenilor.
O tendinţă periculoasă de mare amploare în prezent o are criminalitatea organizată

4
şi corupţia. În rândurile organizaţiilor criminale activează criminali destul de
periculoşi, înzestraţi conform ultimelor realizări ale progresului tehnico-ştiinţific şi
care la momentul actual dispun de capitale tenebre şi ce subminează economia ţării
şi pun în pericol însuşi activitatea statului.
Criminalii se organizează şi se specializează, transformând activitatea lor
ilegală în unica sursă de existenţă. Ei întemeiază nucleul criminalităţii generale ce
tind de a participa la redistribuirea avutului naţional al ţării, realizând această
activitate criminală prin diverse metode, adăugând astfel în componenţa sa noi
subiecţi, transformând îndeletnicirea în cauză într-o profesie infracţională
statornică şi permanentă.
Întru contracararea şi combaterea acestui fenomen social periculos, a fost
înaintate colaboratorilor serviciilor operative de profil diferite lucrări, elaborări
metodice, care ca conţinut prezintă careva modele, metode, forme, căi, mijloace
şi procedee eficiente în vederea specificului efectuării prelucrării operative a
grupărilor criminale organizate, cît şi diverse aspecte de fixare şi documentare a
acţiunilor criminale cu descrierea regulilor procesuale de realizare a informaţiei
investigativ-operative.

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIN CRIMA

ORGANIZATĂ

5
 1.1. PARTICULARITĂŢILE APARIŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII
CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE
Referitor la întrebarea despre timpul apariţiei criminalităţii organizate des
se aude, că informaţiile descoperite au apărut în aşa numita perioadă de
stagnare. Pentru a înţelege în ce măsura e simplificată privirea la lucruri, ne
întoarcem la intrebarea despre aceea cine la noi în ţară mai mult sau mai puţin
pe larg s-a raspîndit biznesul neligitim. Noţiunea de biznes, antreprenor se referă
la domeniul pieţii capitalistice. Întrebarea prin urmar, duce la aceea cînd la noi
în ţară a fost mai mult sau mai puţin răspîndit pe larg piaţa ascunsă neoficială. De
ce dezvoltarea are nevoie piaţa ascunsă neoficiala. De ce dezvoltarea are nevoie
piaţa pentru apariţia criminalităţii organizate, a răspunde astăzi e imposibil,
pentru hotărârea acestei probleme nu-s criterii obiective.
Piaţa ascunsă, businessul ascuns probabil a primit o dezvoltare serioasă în
perioada de stagnare, e greu de negat. Dar el n-a apărut în perioada de
stagnare,dar a existat cu mult timp înaintea acesteia. O altă întrebare e că nimeni
nu l-a învăţat, despre el a vorbi era neplăcut. De felul ei piaţa există ca formă de
legătură a producătorilor între ei şi cu clienţii. Ea a apărut obiectiv ca o parte
necesară a businessului obştesc atitudine de producţie Apariţia pieţii se determină
după nivelul de producţie. Subiect atitudinii ascunse a peţii a fost introdus de către
stat nelegitim, dreptul lor ca participanţi a peţii (în primul rând patrimonial) de
către stat nu se păzesc. De aceea le trebuie convenţional vorbind, statul său
(armata, poliţia, judecătoriile, drepturile). De la început-un detaşament ce apăra un
afacerist şi stând în acela timp împotriva celorlalţi antreprenori asemănători. Cu
dezvoltarea peţii ascunse aferiştii se grupează, grupele lor se măresc. Concurenţa
dă renaştere monopoliei. Ca reflectare a acestui proces merge procesul de mărire
a detaşamentelor, grupe de luptă. În ce moment a procesului dat trebuie de
vorbit despre apariţia criminalităţii organizate cu această s-ar putea de clarificat.
Aşa sau altfel ar trebui de recunoscut introducerea de către stat a peţii ascunse este
politică, ce provoacă apariţia şi dezvoltarea criminalităţii. Situaţia analogică apare
atunci când societatea se socoate „destul de socialistă” pentru aceea, ca piaţa

6
mecanic să se schimbe cu un plan (ţara noastră în anii 30) şi din această cauză se
aplică interzicerea mişcării peţii. Rădăcinile iniţiale a criminalităţii contemporane
trebui de căutat în relaţiile economice formate în societatea noastră. Aşa numita
economie ascunsă în care pe dreptate se leagă criminalitatea organizată, prezintă cu
sine o reacţie neapărată la conducerea supracentralizată cu sfera producerii şi
împărţirii, cu sferele vieţii sociale. Noi uităm că dreptul şi economia se află în
legături fixe şi destul de legitime. Este cunoscută poziţia lui Carl Marx despre acea
că dreptul nici odată nu poate fi mai sus decît ordinea economică a societaţii şi
dependenţa scării dezvoltării culturale. Reieşind din condiţiile economice şi a
perspectivelor restructurării în sferele economice trebuie de recunoscut că dacă la
noi nu vor fi minimalizate funcţiile statului şi drepturilor pînă la o anumită măsură,
real asigurat de către toate legile recunoscute, postulatul „se poate totul ce nu este
interzis”, nici un fel de deplasări pozitive în luptă cu criminalitatea contemporană
organizată nu va fi.1
Pentru înсhipuirea mai deplină despre criminalitatea organizată întradevăr e
numaidecât de a duce cont de procesele de formare şi de dezvoltare a ei, a stabilirii
prin ce se deosibeşte criminalitatea organizată de genurile ei tradiţionale,adică
procesul-penal comun şi criminalitatea în sfere economice.
La sfârşitul anilor 40 – începutul anilor 50 în ţară există un şir de societăţi
criminale cu elemente organizate. Ele se deosibeau între ele după caracterul
activitaţii criminale, scării de stabilitate, devotamentul de norme, tradiţionale
pentru criminali. Comun pentru ei era existenţa principală din contul
criminalităţilor săvârşite. Îndeopşte acestea au fost aşa numite procese-penale
comune; furturi, jafuri, atacuri de huliganism, omoruri. Înfăptuirile sistematice a
criminalitaţilor obraznice nu puteau să nu atragă atenţia organelor de pază a
drepturilor. Lupta de afacere cu ei a organelor afacerilor interne la mijlocul anilor
50 în multe se determină luînd măsuri corespunzatoare cu puţinţa pazei ordenei
obşteşti şi a luptei cu criminalitatea penală.2

1
Гуров А.Ш. «Профессиональная преступность. Прошлое и современность» М., 1990.
2
«Молодежь Молдовы», 1994, «Бой с тенью»

7
 Dar cu trecerea timpului efortul organelor de securitate a dreptului în luptă
cu grupele criminale au stabilit şi s-au făcut evident o concluzie înainte de vreme
despre lighidarea în URSS a criminalitaţii profesionale şi organizate.Începind cu
anul 1960 din actile normative a Ministerului afacerilor interne au dispărut aşa
noţiuni ca, unitaţi criminali; hoţia, infracţiuni de drept comun, infracţiuni cu
elemente banditeşti (vor v zakone).
Toate acestea au adus la aceea, că categoria stabilită a criminalilor a devenit
şi mai expropriabilă de societate, activ se reproduce singură pe sine, a crescut
nepedepsirea ei. Ei au început să se unească în grupuri stabile, în acelaş timp şi în
locurile de privaţiune de libertate.
Activitatea din timpul vieţii a grupelor aseamanătoare s-a scurs specific,
antisocial normelor moralo-etice obligatoriu pentru toţi membrii ei şi încercuirea
lor.
Dezvoltarea criminalitaţii organizate separă printre liderii aşa numitelor
autoritaţi criminale în fruntea cărora sînt tîlharii legii. Aceste persoane extrem de
consegvent răspîndeau şi propagandau ideile unirii şi organizarii lumii criminale.
În acelaş timp în anii 60-70 schimbările economice nefavorabile atrag
negativ sghimbarile cantitative şi calitative în criminalitate. S-a marit greutatea
specifică a crimelor în sfera economiei, paguba materială a crescut de multe ori.
Un stat anumit de jefuitori-afacerişti au avut posibilitatea pe cale criminală de a
extrage venituri mari.3
În timpul de faţă noi vorbim despre doăzeci de ani de stagnare şi urmările lor
faţă de stat şi societate. Cu părere de rău perioada numită a întrodus prinosul său la
dezvoltarea criminalităţii organizate. În anii aceştia deformaţii serioase expun toate
atitudinile economico-politice principale a socialismului. În asemănătoare condiţii
au căpătat largă amplitudine, călcările datoriei criminale în sfera economiei;
înregistrari, furturi, luări de mită, speculă. În acelaş timp a început a creşte repetat
supraveniturile afaceriştilor economiei ascunse, bisnes. Ramuri întregi a

3
Луговик В.С. «Формирование преступных групп воров» Омск с.54-60.

8
economiei nationale de pildă, furnizarea bumbacului, deservirea socială, vînzarea
de stat şi alimentaţia publică s-a dovedit a fi o interdicţie a avantajului gospodăresc
criminal.
În situaţia de faţă nu numai demoralizator a acţionat asupra cetaţenilor
moral-instabili ce văzuseră asemenea activitatea criminală pe cale de îmbogăţire
dar ăi a atras atenţie asupra sa criminali-profesionali. Ultimii au descoperit pentru
sine posibilitatea, nu a depune eforturi considerabile şi ne riscând de a obţine un
venit considerabil.
Relaţiile afaceriştilor în sfera economiei şi liderilor criminali de la început
s-au dovedit a fi dramatice. Sub ameninţarea înviorării fizice, furtul de copii,
şantajul, afaceriştii au fost nevoiţi sistematic să deconteze o parte din veniturile ce
nu provin din muncă a liderilor mediului criminal. În aşa fel asupra criminalelor în
sfera economică.
Depozitarea situaţiei cerea căutarea compromiselor între afacerişti şi liderii
mediului socio-criminal. Ea s-a terminat cu îmreunarea lor spre un interes comun
pentru ambele categorii criminale. Afaceriştii au început a folosi în special
afacerişti periculoşi pentru lichidarea concurenţilor controlului după participanţii
pazei personale, vînzare producţie nelegale.
Liderii periculoşi devin parteneri afaceriştilor depun în biznesul criminal
mijloacele sale băneşti,prin toata mijloacele contribuind la marirea producţiei şi
dobîndei. În aşa mod s-a înfăptuit unirea afaceriştelor din sfera economiei nu
numai cu şperţarii aparatului de sta, de partid, gospodăresc şi organelor securitaţii,
dar şi liderii mediului criminal.
Pe viitor folosind uniri de sforţare şi mijloc pentru lărgirea sferei criminale s-
au lovit de necesitatea delimitarii teritoriale, plan de ramură (bronşă),depunerede
forţă.
Organile afacerilor interne dispun de informăţia despre întrunirea tîlharilor
legii anti drept, ieşind în casa criminală-„obşciac”. Hotărîrea întrebărilor arătate
trec nu fără conflicte şi înprejurările contribuite la formărea judecătoriei a treia din
autărităţile liderilor lumii criminale.În societatea criminală se prelungeşte procesul

9
impărţirii persoanelor, ca drept, ne participanţila savirşirea crimelor concrete, dar
asiguraţi pentru anumite reconpensari conssolidate criminalităţii organizate. Unirea
ei viitor a adus la viaţă mecanizmele de conducere cu societatea şi înainte de toate
împărţirea funcţiei, ierarhice,normelor de purtare şi siguranţă membrilor ei. Ultima
înprejurare e legată cu intrarea în orbită a criminalităţii organizate lucrătorilor
organelor administrative cu promovarea la posturile de conducere în republică,
regiuni ţinuturi şi persoanelor din ramura gospodăriei populare, intenţionat
orientaţi spre activitatea antisocială. Organizaţia de mituire şi atragere a
persoanelor funcţionale în activitatea criminală se ocupă cel mai mult liderii
infracto-acţiune, se despart în elite caracteristice lumii criminale.4
În sfera atentărilor materiale eşaloanelor de sus criminalitaţii organizate
pe lînga afaceriştii economiei ascunse au nimerit şi hoţii de apartamente, valutarii,
coţcarii, truşoro de cărţi aferiştii, afaceriştii narco şi porno biznesului, prostituale.
La existenţa anumite grupe elitare au văzut o dobîndă şi sponancitatea
executorilor de crime. Pentru anumite reţineri de la criminalo-dobîndire
reprezentanţii elitei hotărăsc multe întrebări legate de criminalitate; perfecţionează
tehnologia crimei (mijloc de pătrundere, furnizori, părăsirea locului înfăptuirii
crimei ), se înzestrează cu echipament înfăptuesc căutarea obiectelor atentate,
asigură dreptul de apărare în caz de tragere la răspundere. În criminalitatea
organizată, parţial în activitatea grupelor hoţăşti condrabandeteşti, valutăreşti se
opservă tendinţa la folosirea în scopuri criminale întărirea legaturilor cu
străinătatea. Acestea şi furniturile reciproc ilegale în perioada de valoare peste
graniţă a persoanelor ce doresc să plece în locul permanent de trai şi transferarea
bunurilor, ce le-au primit pe cale criminală, în obiecte scumpe şi valută liber
convertibilă.
S-a răspindit contrabanda speculatoarea şi activitatea valuto-speculatoare a
cetăţenilor străini pe teretoriul ţătii noastre.
În general situaţia are nevoie de apărarea a formelor noi a colaborării
internaţionale de la explotarea lor în criminalitatea organizată. În lumea capitalistă

4
«Законность» В. Коновалов «Что такое организованная преступная группа»

10
banii au putere reală. În ţara noastră în pereoada stagnării puterea reală mai ales
după distribuirea dificitului în angro şi cu amănuntul aparţine birocraţiei care în
acelaş fel nu dispune de mari dobînzi oficiale. Anume de aceea partea coruptibilă a
birocraţiei devine un acesoriu anumitor societăţi criminale. Criminalii şi birocraţia
coruptibilă s-au găsit una pe alta în criminalitatea organizată.

1.2. CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ ÎN REPUBLICA

MOLDOVA
Criminalitatea a devenit o problemă, care preocupă în cel mai înalt grad
toate statele lumii, organismele internaţionale, inclusiv ONU.
Fenomenul infracţional cunoaşte o creştere fară precedent, iar prin formele
noi de manifestare, prin caracterul mai organizat, pericolul sporit şi

11
internaţionalizarea evidentă, constituie o ameninţarea la adresa umanităţii,
organismelor internaţionale, chiar şi asupra statelor. Această realitate este analizată
pe toate feţele de a găsi o contracarare eficientă pentru lupta cu acest fenomen.
Mafia moldovenească în fruntea căreia se afla Palancir şi Creiniţ, cu legături
strînse în Moscova, a apârut în anii 1960, iar apoi în 1980 în fruntea ei s-a plasat S.
Mundrean şi I. Mandel, mai tîrziu au apărut organizaţiile criminale în fruntea cu
Zelionîi, Micu şi alţii. Ancheta dosarelor Palancic, Creiniţ, Mundrean şi Mandel au
demonstrat că mafia există în umbra şi că ea rămîne, indeferent de acţiunile
organelor de combatere a criminalităţii şi în masele largi, rămîine necunoscută.
Aceeaşi situaţie este şi în prezent. La această concluzie ajungem, dacă minuţios am
să vedem rezistenţa, care a fost opusă încercărilor de a formă o organizaţie
criminală de către subdiviziunile operative din republică.5
În constituirea clanurilor mafiote existente un rol au avut privatizarea
inechitabilă şi împărţirea ilegală a patrimoniului, precum şi infinitul proces de
retribuirea ilegală a acesteia, folosirea tuturor tipuri de creditare, ele fiind de multe
ori sub garanţia statului, fără să fie vreodată restituite.
Organizaţia Naţiunilor Unite s^împarte crimele transnaţionale în următoarele
grupuri ca spălarea banilor, terorismul, furtul de opere de artă şi obiecte de cultură,
furtul de proprietate intelectuală, comerţul ilicit de arme, deturnarea avioanelor,
pirateria şi altele. Toate genurile de infracţiuni citate mai sus, cu excepţia
deturnării avioanelor, şi pirateriei sînt caracteristice şi R. Moldova. 0 cauză a
consolidării a criminalităţii transnaţionale în Moldova rămîne diferendul
transnistrean susţinut de forţele invezibele ale aisbergului mafiot. Concludent în
această ordine de idei este următorul exemplu, Transnistria în Romania, propunea
în anul 1998 pentru investiţii 1,2 milioane de dolari americani. Printre altele, de
existenţa unei atare firme, despre care în republică nu se ştia nimic, ceea ce
dovedeşte că ea este o firmă fantomă, ca multe alte sute de aşă firme. Banii însă au

5
Solop V, Grosu V. „Recomandări metodice referitor problemelor prelucrării operative şi documentârii
investigativ-operative de combatere a crimelor organizate", Chişinău 1999;

12
fost reali şi au fost adunaţi pe căi ilegale, ca de exemplu contrabanda cu ţigări,
spirt, comercializarea armamentului.
Analiza evolutiei şi dinamicii fenomenului infracţional demonstrează că, în
prezent, pe fondul situaţiei de economie, s-au amplificat cazurile de elucidare a
legii, atît în sectorul public, cît şi în domeniul organizării şi funcţionării sectorului
privat.
Criminalitatea economică în complexitatea ei a cuprins practic toate sferele
economico-financiare, pomind de la aprovizionare tehnico-materială din economie
şi terminînd cu procesul de privatizare şi decontarea operaţiunilor financiar-
bancare.
În aproape toate sectoarele de activitate se constată cazuri de nerespectarea a
dispoziţiilor legale privind funcţionarea a societăţilor comerciale, acte de abuz şi
corupţie în aprovizionarea unităţilor private, o stare de totală neaplicare a factorilor
responsabili în protecţia gestiunilor şi societăţilor comerciale în ansamblu lor, sub
lozinca aplicării legilor specifice economiei de piaţă. într-un număr important de
societăţi comerciale continuă se manifestă o accentuată stare de indisciplină şi
dezordine, o atitudine de nerespectarea a legislaţiei economice privind
administrarea şi protecţia patrimoniului public.
Poliţia şi organele de control financiar se confruntă în această perioadă cu
noi forme de manifestarea a criminalităţii economico-financiare: transferul ilegal
capital, trafic de fiinţe, falsul în documente care atesta producţia, exportul, şi
importul, scoaterea din ţară a monedei libere convertibile şi a bunurilor din
patrimoniul cultural-naţional sau universal, acte de contrabandă, neplata taxelor
vamale, folosirea creditelor contrar intereselor societăţii.
În R. Moldova există câteva clanuri, în fruntea cărora stau lideri ca, Schet,
Mao, Ruslan, în total în republică sînt peste 35 de astfel de organizaţii şi grupări
criminale. O bună parte dintre ele practică businessul ilegal, menţin strînse
contacte cu grupări intemaţionale similare atît din est, cît şi din vest, mizează pe
gmpe de sprijin în mişcările politice şi structurile statale, care ar mai putea fi
denumiţi gmpele de sprijin sau de preseune.

13
 În R. Moldova practic nu există organizaţii criminale conduse de hoţi în lege
sau de alţii, care nu ar beneficia de serviciile unor protectori din structurile de stat,
şi care, în funcţie de schimbările în situaţia politică nu au încercat să-şi consolideze
poziţiile în aceste organe, camuflîndu-şi minuţios oamenii pentru o perspectivă.
Datoritâ posibilitâţilor financiare-economice în scopurile politice, cele mai
putermice organizaţii criminale îşi înfiltrează în partidele politice, în mijloacele de
informăre în masă, folosesc orice procedee pentru a descridita oponenţi şi
persoanele oficiali.
Cele mai periculoase genuri de activitate a gmpărilor criminale din ţară, care
încalcă întregul spectru de drepturi ale concetăţenilor sînt:

• omorurile la comandă;

• vânzarea şi traficul de copii;

• luarea de ostatici;

• jafurile;

• tîlhăriile;

• dobîndirea prin şantaj a avutului proprietarului;

• protecţionismul.6
Dacă grupările criminale din ţară au o structură clasică similară altor ţări din
CSI, apoi activităţile infracţionale în sfera economiei tenebroasă sînt:

• evaziunile fiscale de proportii;

• contrabanda, transportarea, comercializarea ilicită a mărfurilor;

• încălcarea regulilor de creditare;

• desfacerea sau nerambursarea creditelor;

6
«Законность» В. Коновалов «Что такое организованная преступная группа»

14
 • folosirea neconformă destinaţiei mijloacelor de credit şi bugetare;

• spălarea banilor.
În R. Moldova s-a constituit mafia clasică, care pe zi ce trece devine tot mai
putemică. Vorbind despre coaliţia de Guvernământ, Harton - reprezentantul
fondului internaţional, a dat de înţeles că statul a ajuns să fie marcat de nepuţinţă în
faţa clanurilor mafiote, care preiau treptat pîrghiile reale ale puterii politice.
Capitalul oligarhic în R. Moldova, afimiat el, nu se află de la ora actuală de parte
opusă a baricadei, ci a trecut nevăzut linia de foc, surpînd metodic temeliile
societăţii civile. Noţiune de crimă organizată are deverse tălmăciri: ca un grup de
persoane, care acţionează pe teritoriul unei mstituţii sau organizaţii pentru
promovarea unor interese personale, ca o reţea transnaţională formătă din elemente
ce se caracterizeazâ prin desconsiderarea legii, conspirativitatea, respectarea strictă
a unor reguli inteme, delimitarea teritoriilor dupâ acţiune între diferite organizaţii
mafiote, exercitarea unei influenţei directe asupra administraţiei locale,
înfluenţarea în vîrfurile politice şi economice ale societăţii, ca un segment al
societăţii ce acţioneazâ în ilegalitatea şi asupra căruia statul nu poate exercita
controlul.
În R. Moldova crima organizată se prezintă prin varianta clasică mafiotă,
prin existenţa a trei lumi ca: politice, economice, criminale. Activitatea criminală a
atins nivelul, la care regula a devenit cumpărarea oamenilor politici şi impunerea
de condiţiile acestora.
Cea mai stabilă metodâ utilizată de către mafia, pentru rezolvarea
problemelor sale în actualele condiţii, este calea corupţiei şi antrenarea persoanelor
influente din toate ramurile puterii în afacerile ei murdare.
Compţia a devenit axa de integrare a relaţiilor mafiote, iar proprietăţile ei
prezinte un pericol considerabil securitâţii naţionale. Această situaţie impune cu
necesitatea intensificării luptei cu persoanele compte, dar şi fenomenului corupţiei
ca atare.
Acţiunele operative de investigaţie ale subdiviziunilor MAI în combaterea
corupţiei şi protecţionismului s-au soldat în relevarea în 9 luni ale anului 2002 a
15
108 cazuri-de mituire. Infracţium de acest gen au fost comise de lucrători şi
funcţionari din subordine Ministerului Afacerilor Inteme-32, Finanţelor-13,
Industriei şi Energetice-6, Apărării-3 şi 28 de persoane din cadrul altor instituţii şi
intreprinderi.
În particular aceste cifre nu reflectă nivelul confperii în general, şi a
4
funcţionarilor unui sau altui minister, ci mai mult despr^ atitudenea conducerii
faţă de acest viciu, precum şi de a-şi curăţi societatea de aceste elemente. în scopul
prevenirii şi contracarării crimei organizate, corupţiei este necesar suplimentar pe
lîngă măsurile planificate, care necesită realizarea conform legislaţiei în vigoare,
de intreprinde un set de măsuri ca:

• elaborarea unui program special de instruirea a funcţionarilor publici;

• asigurarea unei transparenţei în activitatea a persoanelor publici;

• ridicarea imunităţii a tuturor funcţionarilor publici;

• elaborarea şi adoptarea unui set de norme juridice, privind răspunderea
administrativă şi penală;
• luarea sub control statului „exportul” braţelor de muncâ.
Dacă pe o mare parte a elitei, puţin o interesează bunăstarea fizică sau
materială a compatrioţilor săi, este evident că ea numai poate fi despusă să-şi
investească timpul şi energia în protejarea cetăţenilor. Preşedenţia R.Moldova
conştiintezează în mod real faptul câ acum este pînă în joc soarta autorităţii
publice, ca crima organizatâ şi corupţia au afectat toate persoanele mecanismului
statal.
Exemplu proaspât, despre prezenţa în R. Moldova a organizaţiilor criminale
este: poliţiştii au reuşit în urma unei acţiuni spectaculoase, să-i prindă pe membrii
unei grupări extrem de periculoase specializată pe estorcări. Banda condusă de
Alexei Bucătari, alias „LIOHA" , a fost reţinută în flagrant delict în timp când
estorcau de la un cetăţean suma de 10.000 de dolari.
Infractorii puseseră ochii pe victimă şi începuseră deja să o ameninţă că, în
cazul în care nu va da suma cerută, îl vor lichida. Speriat de moarte, omul s-a decis
16
să-i anunţă pe poliţişti de la Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate.
Imediat, gmpa operativă de organizare a flagrantului s-a pus în mişcare. în ziua şi
la ora fîxată, bandiţii şi-a facut apariţia. în momentul în care discuţiile s-au
„aprins" iar banii au început să umble, ofîţerii au intervenit. Perchiziţia la care au
fost supuşi mafioţii a scos la iveală faptul că nu veniserâ, în nici un caz, cu gînduri
paşnice, asupra lor fîind descoperit un pistol de marca „GLOCK" . Banda a ajuns
la „smîntînă" în celebra ei componenţă, şi anume : Alexei Bucătari- „Lioha",-unul
dintre locotenenţii lui „Micu", cel mai putemic naş mafiot din Chişinău; lon
Salcuţan, de 30 de ani, şi el apropiat lui „Micu", Vasile Negara, supranumit
„Ciomîi", lurie Baranciuc şi Vasile Buza. Toţi cei cinci indivizi sunt recidivişti,
fiind autorii mai multor mfracţium grave comise pe întreg teritoriul republicii. Cu
toate acestea, o doamnăjudecătoarea de la Judecătoria sectorului Buiucani, a decis
anchetarea în stare de libertate a lidemlui acestui grup criminal. 0 să vâ vină să
plîngeţi de mila lui „Lioha", cînd veţi citi argumentele judecătoriei de al elibera de
sub arest pe mafiot: dumneaei a decis ca banditul să fîe anchetat în stare de
libertate deoarece, sireacul de el, are părinţii gravi bolnavi şi trebuie să-i întrăţină.
Cu bani din jafuri şi estorcări.
R. Moldova se află la intersecţia unor importante trasee de tranzit. Această
poziţionare are şi aspecte negative, mai ales în contextul extinderii criminalităţii
transfrontaliere, legată, în special, de furturile de maşini. Fenomenul în cauză a luat
amploare nu numai în statul nostru, ci şi în ţările vecine, prinzînd contuml clar al
crimei organizate, specializată pe aşa ceva. Infactorii, în majoritatea covîrşitoarea a
cauzelor, membri ai gmpărilor criminale organizate din întregul spaţiul al
Comunităţii Statelor Independente, şi-au creat un mecanism bine pus la puncte de
despariţia a maşinilor şi de reapatriţia acestora sub alte numere de înmatriculare şi
sub alte culori. Infracţiunile de ecest gen, aduc veniturile colosale clanurilor

mafiote.
Luat per total, acest gen de infracţiune aduce, anual cetăţenilor Republicii
Moldova, prejudcii de aproximativ 25. 000. 000 de lei. Conform datelor puse la
dispoziţia de Dircţie de Combatere a Furturilor şi Răpirilor Mijloacelor de
17
Transporty-în primele luni ale anului 2002 au fost înregistrate 279 de furturi şi 130
de răpiri ale autovehiculelor. în comparaţie cu perioadele a anelor trecuţi, s-a
constatat o scădere a numărului de furturi, deci şi o creştere a numărului de răpiri.
Analiza tendinţelor şi a dinamicii acestor infracţiuni, comise pe teritoriul
ţării noastre, scoate la evidenţă că în pofida scăderii neesenţiale a furturilor şi
răpirilor de măşini, s-a lârgit, la acest capitol, diapazonul de activitate a gmpărilor
criminale, ceea ce constituie un serios semnal de alarmâ nu numai pentru poliţiştii
din republică, ci şi pentru colegii lor din alte state.
Vorbind despre criminalitatea organizatâ în R. Moldova trebuie de menţionat
şi despre reţinerea în flagrant delict pe liderul grupului mafiot cecen ce acţiona în
R. Moldova Ibraghimov Muslim, alias, „Mavsar", estorca, în momentul reţinerii,
de la un om de afaceri, suma de 80.000 de dolari. Insoţit de unul de „locotenenţii"
săi, Acopean Gaghic Andranicovici, ei îşi ameninţau victima, în cazul în care nu va
da banii estorcaţii, îl vor ucide. Ibraghimov Mavsar s-a nâscut la Groznîi pe data de
10 ianuarie 1967. în capitala Republicii Moldova a ajuns prin 1992, cînd de abia s-
a împlinit 25 de ani. În scurt timp, a reuşit se redică pe piciore un gmp mafiot
compus din ceceni. De la bun început, el a întrodus nişte criterii foarte severe şi
stricte de selectarea a membrilor bandei, respectarea cu stricteţe a regulilior gmpei
organizate, şi tradiţiilor cecene. Clanul a fost susţinut de diaspora cecenă din
Moscova. în 1992, a fost judecat pentru sustragerea avutului proprietamlui în
proportii deosebit de mari şi pentru deţinerea a armelor de foc, a fostjudecat şi
pentru fals în acte .

Dintre membrii activi ai clanului „Mavsar" îi putem enumera pe următorii:

Abduramov Sultan, Umahanov Musa, Vahaev Uvaev şi alţii.

Lista faptelor antisociale comise de gruparea criminală în cauză este foarte
mare, dar lăsăm inspectorilor de urmărirea penală să documenteze exact fiecare caz
în parte, pentru ca respectiva celula de mafia cecenă sâ fie definitiv lichidată.
Cercetările efectuate şi asupra altor activităţi ale grupării criminale
„Mavsar", au scos la lumină câ membrii acesteia se ocupă, actualmente, de

18
importul, comercializarea produselor petroliere, precum şi de exportul băuturilor
alcoolice. Ibraghimov Mavsar este liderul neoficial al cecenilor stabiliţi în R.
Moldova, asupra cărora are influenţa absolută. El este şi unul dintre susţinătorii
financiar ai mişcării separatiste din Cecenia, ajutîndu-i cu bani pe rebelii ceceni,
care luptă împotriva trupelor federale ruse.

1.3. CONCEPTE ASUPRA STRUCTURII CRIMINALITĂŢII

ORGANIZATE
Dacă este vorba de stuctură, atunci respectiv este vorba de un mecanism
sistemă şi în cazul dat ne confruntăm cu o structură a grupelor criminale.
Structurarea grupelor cît şi structurarea internă a fiecărui grup în parte
permite o organizare solidă şi disciplinată , este îndreptată asupra asigurării
eschivării de la răspunderea a unor persoane, permite efectuarea tuturor acţiunelor
criminale şi menţinirea legăturilor anterioare.
Diferiţi autori au diferite păreri asupra structurii crimin-alitaţii. Dar din
punct de vedere prelucrării operative această structură externă a grupurilor o putem
tangiţia la criteriul teritorial şi criteriul ramural-economic. Se mai vorbeşte de

19
niveluri de organizare a activităţii criminale:
1) Nivelul întîi (treapta inferioară)- cel mai de jos nivel, în care infracţiunile
sânt săvirşite de grupuri criminale organizate fără separarea strictă a funcţiilor şi
rolurilor şi nu săvîrşeşte infracţiuni sistematic.
2) Nivelul doi – este un nivel mai complex de organizare care se
caracterizează pri construcţia irarhică a grupurilor stabile, care uneori formează
conglomirate ce menţin legături strînse cu structurile statale.
3) Nivelul trei – se deosibeşte calitativ de celelalte prin faptul organizării
mediului criminal şi aici se consolideză liderii lumei interpole.7
Dacă e să vorbim de structura inferioară atunci aici este vorba de structura
grupurilor criminale şi interacţiunea dintre ele.
La momentul actual putem deosibi următoarele tipuri de grupuri ale
activitaţii criminale organizate:
1. Grupa organizată simplă poate fi caracterizată prin următoarele semne: în
această grupă nu există un lider bine determinat a membrilor grupei unui singur
lider. Ase-menea grupă de obicei este compunsă din 2-4 persoane. Procedeele de
comitere a infracţiunilor sunt determinate mijloace stabilite între membrii din timp.
2. Grupele structurate organizate ( organizate-structurate). Asemenea grupuri
mai organizate ca primele se caracterizează prin următoarele semne: componenţa
numerică a grupului este de obicei de 5-10 persoane, uneori şi mai multe. În
asemenea grupe există un lider stabil, care la rândul său, determină orientarea
criminală a grupei, a activitaţii ei planifică şi pregăteşte infracţiunile, împarte
rolurile între membrii grupei. Activitatea criminală poate fi un caracter stabil şi
este orientată spre săvârşirea infracţiunilor cupidante cu aplicarea violenţei. Scopul
final al infracţiunii este căpătarea unui profit ilegal în proporţii mari şi deosibit de
mari. Pe lîngă membrii stabili ai acestor grupuri deseori figurează unele persoane
ce devin complici la unele episoade de infracţiuni (falsificatori de documente,

7
«Советское государство и право» нр.2 1993, «Организованная преступность и переход к рыночным

отношениям»

20
lucrători tehnici).8
La momentul actual aceste grupuri ţin să se „ specializeze” în săvârşirea
diferitor tipuri de infracţiuni (furturi de apartamente, tîlhării şi jafuri, trafic de
armament şi stupefiante). Aceste grupuri de obicei nu menţin legături strânse cu
unii funcţionari „corumpaţi „ a organelor de drept.
3.Grupa criminală organizată - acest grup de obicei este numeros, întruneşte
în ridurile sale zeci de persoane membri, care practică activ activitatea criminală.
Asemenea grupuri pot fi difuzate în două tipuri:
a) Comanda (brigada) –este o activitate criminală organizată deosibită, la
bază avînd criteriul teritorial, rudenie sau naţionalităţi.
b) Societăţi (obştim) – nivelul de organizare în aşa tip de grup este mai jos
ca-n grupele criminale structurate sau bande. Conducerea obştimii cuprinde pină la
15 persoane , lideri avînd 3-8 persoane. Restul membrilor se compun din executori
activi cu orientări criminale stabile deja formate.
Aceste grupări nu numai că săvârşesc unele tipuri de infracţiuni, dar
practică o activitate criminală stabilă pe un teritoriu anumit (extorcarea prin şantaj
a avutului proprieta-rilor). De cele mai multe ori lideri acestor grupări acumulând
capital destul, încep să practice biznesul legal,avînd deja legături srînse cu unii
funcţionari ai organelor de drept, deci apare coruperea şi respectiv protecţionizmul
şi ca consecinţă finală interrdependenţa dintre subiecţii daţi.
4. Banda (reuniuni de bande ). Această formă de activitate criminală se
caracterizează unei grupe înarmate care are ca scop de a ataca instituţiile,
organizaţiile de stat sau persoane fizice ori juridece în parte.
Componenţa numerică a bandei rar depăşeşte 10 persoane. Din toate tipurile
de formăţiuni criminale, banda se deosebeşte printrun nivel de organizare înalt, o
srictă supunere între membrii ei şi o supunere apsolută liderilor. Ele funcţionează
de sinestătător ori sub curatela unei autorităţi criminale.
La etapa actuală putem deosibi trei tipuri de bande:

8
«Законность» В. Коновалов «Что такое организованная преступная группа»

21
 a) Banda clasică – se deosebeşte de alte tipuri prin formă de activitate
tradiţională, atacul asupra băncilor, magazinelor, restaurantelor însoţite de
violenţă.
b) Banda specializată – practică de obicei un tip sau două de
infracţiuni (furturi de apartamente, jafuri ori tălhării
c) Comandaţii (bandă de comandă) – a căpătat o largă răspândire şi
dezvoltare în ultimul timp cînd lumea criminală are nevoie de ucigaşi
înarmaţi. Componenţa acestor grupuri este de 2-3 persoane bine pregătite
fizic, active, posedă o conspiraţie foarte înaltă. Infracţiunile le săvârşesc la
comandă pentru plată.
5. Reuniunii mafiotice (sindecate criminale) – aceste uniuni după gradul său
de organizare au ieşit din limitele clasice a uniunilor criminale, ele intrunesc în
sine formă de activitate legală la fel şi infracţională. De multe ori aceste reuniuni
influenţează politica locală şi orientarea social-economică. Ele activează sub
diferite forme de structuri economice (societăţi pe acţiuni, întreprinderi mixte ),
care la rindul său servesc ca mijloace şi canale de slalare a banilor obţinuţi prin
mijloace criminale. Aceste organizatii (sidicate) organizeaza bizne-sul de noroc
(cazinouri, discoteci, baruri, restuarante). În frunte acestor de obicei se află 2-3
persoane cu situaţia egală în jurul cărora se grupează criminali care la rindul lor
sunt lideri a grupurilor sau bandelor anerior numite. Reieşind din faptul existenţei
numeroaselor grupuri şi sindicatelor criminale respectiv apare necesitatea
cooperării liderilor În diferite scopuri (înpărţirea teritoriului, veniturilor, ramurilor
de activitate).9
Activitatea lor se bazează pe tradiţiile criminale şi legele neformăle, pe
necesitatea contrapunerii lor legilor oficiale, organelor de drept, dezvoltarea şi
aprecierea politicii criminale generale.
Deci, vorbind de această structură care o putem numi şi orizontală, este
necesar să evedenţiem şi structura ierarhică care la fel prezintă interes operativ.

9
«Законность» В. Коновалов «Что такое организованная преступная группа»

22
 Problema de bază care este actuală se pune asupra responsabilităţii atragerii
la răspundere a criminalilor, iar reeşind din structura ierarhică vom observa, practic
care sînt aceste porticalarităţi şi posibilităţi de atragere la răspundere penală.
Vorbind de criteriul, teritorial, ramural – economic, de rudenie,
naţionalitatea de formăre a grupurilor criminale ce practică activitatea criminală
activă, în ierarhia structurii criminalitaţii ei după locol de jos, „treapta nr.3”, şi
anume cum am menţionat sînt grupurile specializate care se ocupă de
sustragerelprin diferite metode din apartamete (jafuri, furturii, tîlhării) care au din
timp o sistemă bine pregătită de acţiune. Activitatea lor materială este îndreptată
asupra apartamentelor bine amenajate ţinînd cont de particularităţile interiorului
(uşa, ferestrele, lăcăţile, perdelele.)neştiind cine este victima şi al doilea mod,
pornesc de la victimă şi ajung la bunurile materiale.
La momentul actual în asemenea grupuri specializate activează şi persoane
care se ocupă de dobîndirea informăţiei, despre apartamentele ce pot fi supuse
sustragerilor (prezenţa semnalizaţiei, ce bunuri se conţin, bani, suma
aprozimativă). Asemenea persoane pot face parte din aceste grupuri, dar în unele
cazuri ei sint numai livratori de informăţie contra plată, ca de exemplu: 10-15% din
suma sustrasă.
Atragerea lor la răspunderea finală practic nu este posibilă – „imposibilitatea
în majoritatea cazurilor de demonstrare a vinovăţii”. Însă şi în compone-nţa acestor
grupuri vor fi persoane care posedă forţă fizică deosibită persoane cu capacităţi de
forţare a diferitor tipuri de lăcăţi şi mecanisme de încuiere.
Evident transport şi alte accesorii deci existenţa specializ-ării grupei într-un
anumit domeniu de infracţiuni atrage după sine, evident, sporirea
profesionalizmului acestei grupe şi respectiv creşterea pericolului social al ei.
Altă specializare a grupurilor sînt furturile de buzunare aici iarăşi avem
bande specializate, infractori specializaţi şi cu capacitaţi specifice. Nu orce
persoană cu intenţii anti sociale poate deveni membru al acestor grupuri, deoarece
nu va poseda capacitaţileşi deprinderele necesare unui hoţ de buzunar. De aceea
din punct de vedere a cercetării, organul de cercetare penală poate căpăta priorităţi

23
având la evidenţă aceste persoane.
Evident liderul acestui grup va fi un hoţ, de buzunare „profesional” cu
„amplă veghime în muncă” şi deseori ant-erior judecat.
O altă specializare a grupurilor criminale (bande,grup-ri structurate, grupuri
criminale simple) este practicarea diferitor tipuri de excrocherii. Însăşi în acest
domeniu, la rîndul său există o totalitate de metode şi tottodată niveluri de
excrocherii începind cu jocurile de noroc din pieţe, parcuri, gări (locuri
aglomerate)- jocul de degetare, şi ter-minînd cu excrocheriile în sume deosibit de
mari în bănci, întreprinderi, societăţi pe acţiuni ori cu răspundere limitată. Însăşi
aceste grupuri posedă o structurare deosibită internă şi este, evident, că în
componenţa acestor grupe iau parte persoane cu diferite niveluri intelect, ţinînd
cont de particularităţile concrete de escrocherie.
Altele grupuri ce practică activitatea infracţională sunt grupuri ce se ocupă
de dobindirea prin şantaj a avutului proprietarului. Aici se deosebeşte o organizare
mai deosebită şi nu este exclus că înafară de aceste infracţiuni membrii acestor
grupuri săvîrşesc şi alte infracţiuni. Meca-nizmul extorcării bunurilor este ţn unele
cazuri evident şi deschis iar în sltele cazuri camuflat prin faptul plăţii unor, aşa zişi
agenţi economici pentru indeplenirea unor servicii. Modul extorcare poate fi direct
încasarea directă a sumelor, prin transfer poştal, sau prin transfer pe diferite conturi
a unor agenţin economici. Aceste grupuri activează de obicei după principiul
teritorial înpărţind înre ele sferele de influenţă. Toţi membrii acestor grupuri de
obicei pose-dă pregătire fizică înaltă, manifestă întotdeauna presiune severă asupra
victemei şi tot odată ameninţindo cu răzbunare fizică prin violenţă deosibită. Este
un mod de existenţă dintre cele mai parazitare şi tot odată periculoase. Membrii
grupului (grupa) exercită influenţă asupra antreprenorilor, sau într-o anumită piaţă.
Întreprin-derile de stat, deseori nu sînt stentate.
Grupe specializate în pornobisnes – la aceste grupuri care posedă un nivel de
organizare înalt, care de multe ori (majoritatea cazurilor ) activează sub
camuflareab unei denumiri de firmă, avînd deschise legal , persoane juridice
înregistrate la „Palata de înregistrare” a agenţilor economici avînd în statut

24
prevederi de acordare a diferitor servicii nepatrimoniale. Obectiv aceştea în
majoritatea cazurilor sînt „suteniorii” care se ocupă de racolarea pros-tituatelor şi
organizează venituri pe sama viciilor omeneşti
tot în contingentul acestor persoane este răspîndită literatura pornografică ăi tot
ei deseori se ocupă de filmarea şi răspindirea filmelor porno.
Grupurile ce practică activitatea criminală legate de substanţe narcotice, la
fel posedă o serie de particularităţi. Pentru organele de interne grupurile ce se
ocupă de narcotice – răspîndire, fabricare – narcobiznes la etapa actuală prezintă o
dificultate. Acestea au apărur în ultimii ani. Aceste grupuri se caracterizează
printr-o conspiraţie deosibită şi iarăşi o structurare internă, unde autorii sint
persoanele ce răspîndesc şi strîng bani pentru substanţe narcotice realizate, metode
de răspîndire şi încasare a plăţii sînt foarte diverse şi în majoritatea cazurilor este o
dificultate însăşi atragerea acestor autori la răspundere, nemaivorbind de liderii
acestor grupuri criminale. Activitatea dată la momentul actual este o problemă
mondială, la noi este una din cele mai efeciente activitaţi criminale, şi-n aceeaşi
măsură mai puţin periculoasă deoarece este dificil de demonstrat vinovăţia
membrilor grupurilor.
Un alt tip de grupuri ce practică activitatea criminală îl constitue grupele
organizate ce se ocupă de comiterea infracţiunilor la comandă. Membrii acestor
grupuri se deosibesc printun profesionalizm criminal deosibit şi practic sînt gata să
săvîrşească orice infracţiune pentru plată. Ele nu acţionează după principiul
teritorial sau sferei de influenţă.
Alt tip de grupuri ce practică activitatea criminală sînt grupuri ce se ocupă
infracţiunile economice şi anume, la etapa actuală este foarte răspindită activitatea
grupurilor industriale nelegiteme ce se ocupă de falsificarea diferitor tipuri de
produse, cel mai răspîndit – falsificarea băuturilor spirtuase, şi realizindule pe piaţa
internă, iar deseori şi după hotare.
Pe lîngă cele expuse respectiv, nu excludem faptul activitaţiiunei grupe în
mai multe domenii, deci ocupînduse în acelaş timp de săvîrşirea mai multor tipuri
de infracţiuni. Caracteristic este că majoritatea autorilor şi liderilor acestor

25
grupe este posibil de a fi atraşi la răspunderea penală, conducîndu-nede lege şi
procedeele şi mijloacele de prelucrare operativă. Particularitatea deosibită a
organizării activităţii criminale este, că toate aceste
grupuri prin intermediul cărora autorităţile criminale dirijează întreaga lume
criminală.
Aceastea sînt grupurile de asigurare şi grupurile de securi-tate. Aceste
grupuri exercită şi funcţia de menţinere a leg-ăturii între autorităţile criminale şi
grupurile criminale din teren.
Grupa de asigurare exercită funcţia de realizare a act-ivităţii criminale. Ei
pot dicta activitatea grupurilor, şi-n ace-laş timp strîng „inpozitele” de la liderii
acestor grupuri. Deci se opservă un stil de organizare administrativ şi-n caz de
nesupunere a grupurilor, liderilor de jos, acţionează grupa de securitate, care
deţine, aşa zis, forţa de constrîngere şi crează condiţiile de realizare a funcţiilor
criminale.
Aici se limitează şi sfera acţiunii legii penale, unii membrii ai acestor
grupuri, deja devin practic inaccesibile legii penale, iar autorităţile criminale, care
exercită funcţii de dirijare, organizatorice şi de ideologie criminală, deja devin
„inamovibili”. Anterior fiind numiţi „vorî v zacone”, astăzi autorităţi criminale.
Deci în închiere la această problemă se poate de conchis, că structura
activităţii criminale organizate este destul de stabilă şi-n acelaş timp flexizibilă,
adoptibilă la orice condiţii, iar faptul atragerii la răspunderea a unor persoane nu
influenţează calitativ, deoarece locul celor condamnaţi este luat de alte persoane
din lumea criminală.10

10
„Независимая газета»19.05.1993. М. Слинко «Организованная преступность:от простого к сложному»

26
 CAPITOLUL II. ASPECTE INVESTIGATIV-OPERATIVE,
PRIVIND PRELUCRAREA OPERATIVĂ A ORGANIZAŢIILOR
CRIMINALE

2.1 CONCEPTUL PRELUCRĂRII OPERATIVE

În baza analizei profunde a particularităţilor şi indicilor semnificative ce
reflectă activitatea diversilor organizaţiilor criminale caracterizate prin prizma
investigaţiilor teoretico-ştiinţifice, criminologice, penale, procesuale,
criminalistice, psihologice, social-culturale şi economice, cît şi aprecierea şi
determinarea stării operative şi situaţiei criminogene în ansamblul şi separat, se
poate planifica şi efectua de către serviciile operative responsabile măsuri
operative de investigaţii de contracararea şi combaterea acestui fenomen social
periculos, precum este criminalitatea organizată.
Una din formele principale de prevenirea şi descoperirea a acţiunilor
criminale ilicite, clandestine ce ţine de activitatea infracţională organizată
27
contemporană este prelucrarea operativă. Prin intermediul ei, de regulâ, ofîţeri
operativi deţin rezultate eficiente ce ţine de rezolvarea următoarelor sarcini:

• acumularea informaţiei de interes;

• stabilirea sau constatarea tendinţelor, tentativelor criminale;

• constatarea, fixarea şi documentarea acţiunilor criminale;

• asigurarea stopării sau suspendării activităţii criminale;

• asigurarea garanţiei de repararea şi recuperarea prejudiciului;

• scoaterea la iveală a cauzelor, motivelor, condiţiilor psihice de

comitere a infracţiunilor de acest gen.

Prelucrarea operativă-este formă a activităţii operative de investigaţii,
conţinutul căreia constă în efectuarea conspirativă a măsurilor investigativ-
operative reglementate de legislator asupra persoanei, sau grupului de persoane
întemeiat bănuite, învinuite de înaitarea, pregătirea tentativelor sau acţiunilor
criminale cu aplicarea diverselor metode şi procedee în scopul de prevenirea,
zădămicirea, curmarea şi descoperirea a infracţiumlor, cînd prin intermediul altor
măsuri scopul nu poate fi atins, precum cînd, acţiunile publice desfaşurate nu aduc
rezultat pozitiv sau petrecerea lor întîmpimă careva complicaţii.
Prelucrarea operativă conform legislaţiei în vigoare poate fi aplicată cu
ajutorul diverseleor măsuri investigativ-operative ce ţin de specifîcul sarcinii,
scopului, situaţiei create al forţelor, mijloacelor tehnice speciale disponibile, cît şi
de aspectele numai puţin însemnate ce descriu activitatea criminală organizată,
precum sunt structura ierarhicâ, climatul psihologic dominant în organizaţie
criminalâ, capacităţile profesionale şi posibilităţile figuranţilor, modul de
comportare socialâ, sursele de existenţă, relaţiile criminale, nivelul intelectual şi
altele particularităţi morale ce-i caracterizează, influenţa după care criminalii îşi
schimbă linia, modul de comportare, favorabil rezolvării sarcinilor prelucrării
agenturale.

28
 Pentru ca figuranţii supuşi prelucrării agenturistice să accepte conţinutul
legendei, înaintate ca convingere, obiectivitatea reală se cere respectarea
obligatorie a următoarelor cerinţe:
 legenda ca conţinut trebuie să fie alcătuită şi întemeiată în baza factorilor,
evenimentelor, faptelor, care întradevăr au avut loc, sunt existente sau
aplicate în realitate;
 obiectivitatea înscenării operativ coincedente situaţiei create, atmosferei
dominante la momentul şi cazul respectiv;
 respectarea strictă conspiraţiei, care ţine de imposibilitatea figuranţilor
supuşi prelucrării operative de acontrola elementele conţinutului legendei
aplicative, ca obiect de continuare , adevârare a realităţii cît şi bănuirea
sau apariţia la figuranţi în cauză a unor convingeri duleoase relativ
legendei înaintate.
Elementul doi al conţinutului legendei ţine de asigurarea ei cu surse şi
mijloace tehnico materiele de acoperirea operativă, datoritâ cărora legenda în cauză
insultă caracter afirmativ şi sporeşte convingerile figuranţilor faţă de situaţia şi
împrejurările, aprecierile, determinările ca fenomene obiectiv reale.
Elementul trei ce ţine de respectarea strictă a conţmutulti legendei respective,
care trebuie să fîe pregătit la un nivel profesional înalt, cu luarea în consideraţie a
tuturor împrejurărilor şi situaţiilor negative ce pot avea loc pe parcursul efectuării
prelucrării agenturale (pregătirea legendei de bază, sau legendei de rezervă,
legendarea a modalităţii de stabelirea iniţială a contactului relativ, linia de
comportare, pretextul de întrare în încredere, pretextul de sporirea a autorităţii a
agentului inclus în prelucrarea operativă).
Descriind conţinutul şi însemnătatea combinaţiei operative ca una dintre cele
esenţiale şi rezultative metode de prelucrare operativă este necesar de a caracteriza
căile şi metodele de asigurare a ei cu agentura respectivă, cu reflectarea regulilor
de includere a agenturii în prelucrarea operativă, regulile care ţin de un specific
deosebit de selectarea şi instruirea preventivă a agenţilor, care trebuie să dispune
de calităţile înalte morale, psihologice, intelectuale, cît şi de deprinderi şi

29
experienţa bogată privitor infiltrării reuşite conspirativ în organizaţiile criminale.
Asigurarea prelucrării operative cu capacităţi agenturale este evident necesară în
următoarele cazuri:
 în legătură cu primirea, acumularea a informăţiei de interes în
mod public;
 în baza materialelor agenturale, cînd agentul, care le-a transmis
nu dispune de capacităţi, posibilităţi de prelucrare a activităţii
agenturale în cercul figuranţilor supuşi prelucrării operative din
diferite cauze şi motive (frica, incompetenţa, bănuieli, numărul
depăşit de figuranţi);
 în baza informăţiei agenturale primite de la agentul respectiv,
cînd acesta este lipsit de capacităţi profesionale de prelucrare a
relaţiilor şi legăturilor criminale ale figuranţilor în cauză. Prin,
urmare, la momentul primirii deciziei privitor asigurării
prelucrării operative cu surse eficace, ofiţerul operativ este
obligat să ţină cont de următoarele cerinţe: conţinutul şi caracterul
prelucrârii în cauză, de exemplu, deplinătatea şi calitatea
infomiaţiei iniţial acumulate, cît şi confirmarea ei începătoare;
numărul, descrierea a fiecărui figurant criminal în parte
(antecedente penale, locul şi rolul în grupul criminal, modul de
viaţă şi inclinaţiile, pasiunile, distracţiile); selectarea metodelor
posibile eficiente, siguranţa fixării şi documentării a acţiunilor
criminale ale figuranţilor supuşi prelucrării operative cu studierea
capacităţilor şi posibilităţilor agenturii infiltrate pentru fixarea şi
documentarea reuşită, rezultativă; determinarea căilor,
mijloacelor, procedeelor de asigurarea a securitâţii, vieţii,
sănătăţii agenturii infiltrate în cazuri împrevizibile de
demascarea, descifrarea necondiţionată.
Prelucrarea operativă ţinînd cont de experienţa practică şi reglementarea
teoretico-ştiinţifică, poate fi asigurată cu surse agenturale prin două căi,

30
considerate sau determinate mai raţionale, mai eficiente şi anume:
 prin includere în prelucrarea operativă a persoanelor de perspectivă
ce activeazâ la obiectul de interes operativ;
 prin intermediul includerii în prelucrarea operativă în cauză a
agenturii din exterior.
De regulă, mai raţional este menţionat pimul procedeu de includere
agenturală, deoarece agentura care activivează pe obiectul de interes deja dispune
de prioritate în vederea studierii capacităţii criminale ale figuranţilor supuşi
prelucrării operative respective.
Procedeul doi de prelucrare operativă este mult mai complicat, decît primul,
deoarece pe parcurs apar complicaţii ce ţin de selectarea agenturii necesare, care ar
dispune de calităţi înalte cît la momentul includerii, cît şi pe tot parcursul
prelucrării agenturale a figuranţilor criminali în cauză. Deaceea, acest procedeu
este aplicat de către colaboratori operativi, numai în cazuri excepţionale, sau mai
bine zis cînd subiecţii duc o linie de agentură locală, capabilă de a efectua
prelucrăre operativă de acest gen.
Includerea agenturală prezintă o modalitate de acţiuni active de infiltrare
conspirativă agenturală în sfera de activitate criminalâ a figuranţilor supuşi
prelucrării operative, prin aplicarea căilor, mijloacelor, reglementate de legislator
în scop de stabelirea a relaţiilor de încredere cu contingentul criminal, prin urmare,
ca relevare informăţiei de interes, fixarea şi documentarea acţiunilor criminale, ce
reflectâ activitatea infracţionalâ a figuranţilor în cauzâ.
În activitatea practică colaboratorii operativi aplică două forme de includere
a agenturii în prelucrarea operativă:
 includerea directă a agentului respectiv de către ofiţerul operativ cu care
colaboreazâ în mod conspirativ;
 includerea indirectâ, cu aplicarea ajutorului altui agent din exterior.
Procedura aplicării primei forme de mfiltrare este mai simplă şi ţine de
instruirea şi inaintarea misiunii de exercitarea a agentului de către ofiţerul operativ
cu care colaborează.

31
 Includerea operativă cu aplicarea ajutorului altui agent din exterior este mai
complicatâ6, deoarece prevede mâsuri de selectare calitativă cu elementele de
tărăgănare, ce ţin de origin, gen, vîrstă, domiciliul, capacităţi, posibilităţi,
deprmderi, experienţa, care în intervalul dat de timp nu pot fi rezolvate, urgent pe
cînd situaţia de multe ori nu rabdă amînare.
Infiltrarea agentului cu aplicarea ajutomlui altui agent este caracterizată prin
următoarele aspecte tactice:

 includerea cu ajutorul altui agent fară descifrarea unui în faţa altuia;

 includerea cu descifrarea unui agent în faţa altuia (descifrarea

particulară);

 includerea cu descifrare bilaterală.

Primul procedeu este mai frecvent practicat în cazuri şi situaţii care
nicidecum nu permit prelucrarea operativă eficientă fară descifrarea unuia dintre
agenţi infiltraţi.
Decizia referitor la descifrare o primeşte neapârat ofiţeml operativ, care
conduce prelucrarea operativă în cauză, reieşind din circumstanţele negative sau
favorabile create. Esenţa şi însemnătatea descifrării este obiectiv argumentată prin
sporirea eficacităţii prelucrării operative, care ţine de urmâtoarele elmente pozitive,
destul de raţionale:
a). de regulă mai activ în prelucrare operativă este recunoscut agentul anterior
inclus, de cît cel, care întocmai se întroduce, deaceea este rezonabilă descifrarea
agentului ce se include în faţa agentului anterior infiltrat;
b) în unele cazuri, reieşind din situaţia creatâ, agentul care neapărat se include
este mai activ, despune de capacitâţi profesionale înalte, decît ale agentului
anterior infîltrat, deaceea el este partial descifrat parţial în faţa agentului, care se
include;
c). în unele cazuri, descifrarea agentului deja inclus în prelucrare operativă
asigură conspirarea agentului, care neapărat se include, ţinînd cont de capacităţile
profesionale şi de pericolul descifrârii acestora.
32
 Descifrarea dublă a agenţilor încadraţi în prelucrarea operativâ de către
ofiţeri operativi se practică foarte rar în cazuri extrem de complicate ce ţin de
neajunsurile prelucrârii operative şi se aplică cu respectarea următoarelor
condiţii:reducerea pînâ mfinit a persoanelor ce despun de informăţia în cauză şi
autorizarea, sancţionarea acestei descifrări, respectarea strictă a acordului bilateral
cu privirea la descifrarea dublâ a agenţilor în cauză, respectarea strictă a regulilor
de control permanent şi periodic a agenţilor descifraţi.
Combinaţia operativă este un proces complicat ce ţine de calităţi
profesionale înalte ale ofîţerilor serviciilor operative, de capacitâţi şi posibilităţi
relative agenturale, care în ansamblu asigură realizarea a măsurilor de fixare şi
documentare a acţiunilor criminale cît şi realizarea informăţiei acumulate
conform necesitâţilor de combatere a criminalităţii organizate.

2.2 PRELUCRAREA OPERATIVĂ – CA ACTIVITATE DE BAZĂ A

SUBDIVIZIUNILOR OPERATIVE.

Tactica petrecerii măsurilor operative de investigaţie pentru prevenirea şi

descoperirea a infracţiunilor sâvîrşite de reprezentanţi a organizaţiilir criminale se
efctuiază în două direcţii:

 prevenirea a infracţmnilor;

 întocmirea dosarelor operative şi organizarea lucrului asupra lor.

Pentru curmarea a activităţii criminale, pentru subdiviziunele operative este
necesar de a dezmembra participanţii a organizaţiilor criminale cu faptele, factele
compromiţătoare, neclare, care duc la scăderea activităţii infracţionale, organizarea
situaţiei de conflict înauntrul organizaţiei criminale cu ajutorul informăţiei despre
comportarea a participanţilor care pun sub pericol de descoperirea a gmpului, de
exemplu, informăţii despre faptul că unii dintre participanţi a organizaţiei criminale
întîlnesc cu colaboratorii operativi. Interesul lucrătorilor operativi la membrii
organizaţiilor infracţionale este înalt, din aceste considerente se petrece un control

33
asupra cererilor ale cetăţenilor, regim de paşapoarte, control a personalităţii în
timpul petrecerii măsurilor de asigurare a ordenii publice.
În timpul petrecerii prelucrării operative a organizaţiilor criminale este
necesar ca colaboratorii operativi să menţine profesionalismul, un pas negândit
poate să aduce la insuficienţa a petrecerii prelucrării. Din cauzele primitivizmului
la stadiile de la începutul prelucrării, infractori determin un interes asupra lor,
descefrează agentura şi toată activitatea de prelucrare.
A fost stabelit urmâtorul fapt de colaboratori din diferite ţări, că agentul
trebuie să fie ales din rîndul persoanelor apropiate a gmpului, aşa numiţi
secundanţi ai gmpului care se aflâ într-o stare de teamă faţă de participanţi activi ai
organizaţiei criminale de aplicarea sancţiunii pasibile. Totodată persoana datâ
trebuie să fie controlată, verificată pe larg, pentru că este necesar de supravegherea
informăţiei parvenite de la agent. La descoperirea a organizaţiilor care tind spre
efectuarea contactelor cu organele de poliţie, este necesar de a folosi infiltrarea a
colaboratorilor operativi în acest grup cu scop de prelucrare a criminalelor
organizaţi. Prelucrarea operativă este un proces complicat care necesită de la
lucrătorii operativi orientarea în procesele diferite petrecute într-o organizaţie
criminală, cunoaşterea psihologiei a membrilor participante, aplicarea metodelor
de a se autoapăra, cunoaşterea căpeteniilor.
Un efect esenţial în procesul prelucrării a liderilor şi membrilor a
organizaţiilor criminale, dau diferite combinaţii operative cu aplicarea candidatelor
reali, crearea condiţiilor speciale, legate cu infiltrarea într-o organizaţie crminală.
Este nesar de menţionat faptul că petrecerea combinaţiilor operative în lupta
cu criminalitatea este necesarâ la toate etapele prelucrării operative. Specific pentru
prelucrarea în condiţiile camerei de arest a membrilor organizaţiilor criminale este
că, obligatoriu trebuie de determinat locurile şi condiţiile deţinerii lor sub arest,
concomitent de a selecta agenţi din izvoarele de anchetă şi instituţiile penitenciare,
planuirea a combinaţiilor operative pentru infiltrarea a lor. Informătia parvenită
trebuie să fie analizată şi după verifîcare poate fi folositâ pentru ascultarea altor
reţinuţi.

34
 Important este următorul lucru, că trebuie de luat în vedere şi altâ parte a
prelucrării în condiţiile camerei de arest. Arest într-o cameră a unui număr mare de
mfractori, dintre care majoritatea smt instructaţi pentru crearea a condiţiilor
favorabile pentru infiltrarea agentului. Infractorii nu sînt în aşa condiţii încredinţaţi
cu compliciile lor, deatîta şi posibilităţile de a determina canalele şi izvoarele cu
ajutorul cărora curge informăţia sînt mai favorabile.
În aceste cazuri persoanele prelucrate se află într-o stare psihologică
încordată şi se adresez cu sfaturi unul la altul.
Experienţa practică şi analiza informăţiei ne dovedeşte faptul câ procesele
reale care petrec în lumea criminală în R. Moldova sînt influente de către
organizaţiile criminale. Luînd în consideraţie specificul a activităţii criminale
organizate, conspirativitatea ei, aparatele operative a O.A.I. se atrag o deosebită
atenţie la acumularea informăţiei operativ-investigative, înainte de procesul de
anchetă, despre organizaţiile criminale, care ne permit sâ începe cercetarea.
Pregătirea a datelor operative pentru pomirea a dosarelor penale la o organizatie
criminalâ necesită, acumularea şi analiza a unui volum mare a informăţiei despre
persoanele şi grupele membrilor ale acestora. Informăţia despre existenţa a
organizaţiilor criminale parvine de la orice izvoare. Acestea sînt următoarele:

 agentura, care este la legătură în aparatele subdiviziunelor operative;

 materiale ale mâsurilor operativ-tehnice, petrecute de către O.A.I;

 documente, primite în urma cercetării a dosarelor penale (scrisori,

photografii, datele persoanelor, care se află sub anchetă);

 înştiinţări administraţiilor a instituţiilor penitenciare, despre trecerea în

acestea înstituţii a producţiei, ţigărilor, bunurilor de preţ, altor lucruri
trecerea cărora este interzisâ, bunurilor de la autorităţi a lumei
criminale;

 scrierea scrisorilor a unor deţinuţi cu alţii din altele locuri de detenţie.

Dupâ rezultatele acumulării şi analizei informăţiei se pregăteşte o notă-

35
 memorandum, care serveşte ca baza pentru ilustrarea a unor organizaţii
criminale, care activează într-un teritoriul sau raion.
Conform schemei în planul mâsurilor agentural-operative se determină
obiectele şi volum datelor, necesare pentru intentarea dosarului penal. în primul
rînd, este necesar de determinat:
 activitatea „CMOTРЯЩЕГО" şi autorităţilor care a organizat şi conduc
o organizaţie criminală;
 activitatea deţinătomlui „ОБЩАК" în ceea ce prevede acumularea,
repartizarea a mijloacelor băneşti;
 apariţia ilegală a mijloacelor băneşti;
 prezenţa într-o organizaţie a două sau mai multe gmpări organizate;
 activitatea criminală a fîecârui dintre aceste gmpe, care fac parte dintr-o

organizaţie criminalâ.
Cu scopul probaţiunii a rolului „CMOTРЯЩЕГО” şi autorităţilor în
organizarea şi conducerea a organizaţiei criminale, totodată şi vina lor, este necesar
în procesul prelucrării de a dobîndi informăţii despre funcţiile lor de organizare şi
conducerea a organizaţiei criminale, caracterul misiunilor, sfaturilor, elementele
ajutorului practic în pregatirea la săvîrşirea unor infracţium, totodată activitatea lor
în repartizarea a veniturilor criminale.
Ca elemente aparte a activităţii criminale „CMOTРЯЩЕГО" şi a
autorităţilor sînt:
 organizarea şi petrecerea a adunârilor, rezolvarea a unor întrebări
serioase;
 transmiterea informăţiei a unui condamnat la altul;
 folosirea legâturilor camuflate pentru acordarea ajutorului
membrilor organizaţie.
Primirea mărturisirilor, datelor se efectuează prin calea plănuirii şi petrecerii
următoarelor măsuri operativ-investigative: organizarea a aparatului confîdenţial
cu capacităţi şi posibilităţi înalte, interceptarea convorbirilor telefonice, control a

36
figuranţilor la domiciliul, la locurile de permanentă adunare (saune, biliarde, cafe,
ofîcii, Firmele comerciale), poştă, audierea operativă a membrilor orgamzaţiilor
criminale, martorilor, părtilor vătâmate cu aplicarea mijlocului tehnic special
audio, video, primirea a informăţiilor de la membrii a organizaţiilor criminale
arestate, dobîndirea datelor de la reprezentnţii de firme comerciale, care plătesc
anumite mijloace băneşti pentru deţinerea aşa ziselor „KРЫШЕ”, organizarea
prelucrării agenturale a autorităţilor criminale în izolatoare de anchetă, locurilor de
detenţie.
Ca o ilustrare a activităţii criminale, a deţinătorului „ОБЩАКУРИЛОР"
este necesar de a începe de la efectuarea a noi sheme de cheltuieli a resurselor
băneşti a organizaţiilor criminale:
Controlul asupra canalelor, ilustrate pe sheme date, se efectuează cu ajutorul:
 agenturii, care adăugâtor se opune dispoziţia pentru determinarea
locurilor, unde sînt scrise datele despre mijloacele bâneşti, bunurile
materiale, lucruririle, care trebuie să fie transmise în locurile de
detenţie, totodată primirea copiilor cu înscrierea veniturilor-
cheltuielilor mijloacelor băneşti;
 conlucrarea cu administraţia penitenciarilor pentru stoparea a căilor
de legătură nelegală;
 interogarea deţinuţilor, care nu intră într-o organizaţie ciminală,
pentru depistarea locurilor tainice de păstrarea a hîrtiilor de
valoare, mijloacelor băneşti, bunurilor materiale, lucrurilor care
trebuie să fie transmise în locurile de detentie preventie;
 controlul activitâţii firmelor, care transmit în locurile de detenţie
preventive, bunurile materiale.
Structura organizaţiei criminale include în componenţa sa două sau mai
multe gmpări crimmale organizate, fiecare dintre care activează în diferite teritorii
determinate (raioane, oraşe, cîteva raioane). Gmpe pot fi specializate la o anumită
infracţiune, sau la infracţiuni aparte. Un element aparte a organizaţiei criminale
este liderul şi părtile care exercită ordinele şi poruncile. Caracteristica organizaţiei

37
criminale constă în aceea câ, de exemplu sînt patru gmpări cu cîteva brigăzi eu
nucleul determinat stabil dm timp. Aşa, un exemplu cu o gmpă, care se ocupa cu
înşălăciune, adicâ se ocupa cujocurile de noroc. Membrii acestor gmpe din timp
aveu funcţii determinate de jucători falşi împreună cu superiorul său, care în timpul
jocului se afla pe lîngă dînşii şi care dădea banii pentru joc membrilor săi, dar după
joculului se împârtea la fiecare cîte 35% dm venit, brigădirul determinâ locul
pentru joaca viitoare , el poate să dea mustrări la membrii brigăzii. Deci semnele
arătate, ne dau posibilitate de a socoti fiecare brigadă ca o grupă organizată cu
semnele determinate, adică este stabilă în timp, a fost condusă de un lider,
prelungirea a activităţii infracţionale, împărţirea rolurilor.
Împreună cu semnele organizaţiei criminale, este necesar de menţionat
activităţi a fîecărui grup aparte. Lucru acestea se atinge prin metode operative de
investigaţie, prin aplicarea pe larg a măsurilor operativ- tehnice, audio, video.
Adăugător pentru determinarea, descoperirii infracţiunilor săvîrşite de către
gmpe, care fac parte dintr-o organizaţie criminală este necesar de a practica
următoarele mâsuri:
 studierea dosarelor pe facte de ameninţarea cu moarte, pricinuirea
leziunelor corporale grave, excrocherii, dosarelor de refuz;
 audierea generală a conducătonlor a diferitor structuri comerciale,
vînzătorilor chioşchiurilor la pieţe;
 prelucrarea în condiţiile camerei de arest, audierea operativâ a
fîecărui membrul din grupă criminală, memrilor arestate pentru
infracţiuni diferite;
 audierea operativă a valutarilor, narcomanilor, prostituatelor. După
materialele prelucrârii cu un volum de probe se pregăteşte un plan
de realizare. Cum aratâ practica eficienţa în lupta cu criminalitate,
îndeosebi a prelucrării, se atinge prin efectuarea a operaţiunilor
maştabe cu arestarea şi petrecerea a perchizitiilor a tuturor liderilor
şi participanţilor a organizaţiilor criminale. 0 condiţie de bază în
timpul pregătirii a operaţiunii este conspirativitatea la un nivel

38
 înalt, plănuirea amănunţită şi repartizarea a forţelor şi mijloacelor.
Un loc deosebit, aici se poate de menţionat, are agentura şi
persoanele de încredere, care permit ca efectuarea prelucrării şi, ca
urmare, realizarea informăţiei operative să fîe la un nivel înalt,
Lucrul cu aparatul confidenţial ajută la determinarea a organizaţiilor
criminale, care se află la stadia de formăre, determinarea persoanelor, faptelor, care
prezintă interesul operativ. Totodată la acest gen de activitate sunt careva
mărunţişuri specifice , care sînt legate cu apariţia, formărea, funcţionarea a
formăţiunilor criminale, care este necesar de luat în vedere în lupta cu
criminalitatea organizată.
La prezenţa a organizaţiei criminale ne arată urmâtoarele împrejurări tipice
ca, creşterea infracţiunilor, legate cu furturi din structuri comercializate,
organizaţii, intreprinderi, bancuri, jafurilor, tîlhăriilor, furturilor dm muzee a
bunurilor de preţ, din biserici a icoanelor şi altor bunuri preţioase; folosirea
metodelor săvîrşirii infracţiunilor identice, analogice, folosirea metodelor fîzice şi
psihice asupra victimelor; determinarea fabricilor nelegali de fabricarea a
producţiei nelegale, primirea informăţiei de la oameni de încredere despre
adunările autorităţilor pentru rezolvarea a unor probleme de interes. Informăţia
poate fi primitâ de la prelucrea persoanelor bănuiţi în sâvîrşirea infracţiunii, în
procesele de căutarea persoanelor, care eschivează de la răspundere, în urma
petrecirii controlurilor, raidurilor, perchiziţiilor efectuate de către colaboratori
operativi.
Nivelul depistării a formării organizaţiilor crimnale, depinde de nivelul
evidenţierii acestor semnalmente, care depind de stadii de formăre orientărilor
antisociale gmpurilor criminale, nivelul activităţii criminogene a membrilor săi.
La o stadie începătoare de apariţie a formăţiunilor criminale, îndeosebi cu
apariţia liderului, de regulă se petrce prelucrarea a planurilor criminale, care nu
necesită efectuarea acţiunilor active şi participarea a tuturor membrilor grupei. La
etapa această este foarte greu de depistat o grupare criminală, deatîta lipsa a unor
activităţi infracţionale ale membrilor nu dă posibilitatea prin diferite căi de a fixa

39
semnalmentele apriţiei ei.
Determinarea semnelor formârii a gmpurilor criminale la timp este
determinată de orientaţii antisociale. Semnalmentele formârii a gmpului organizat
cu orientarea la săvîrşirea infracţiunilor, care nu prezint pericol social sporit, de
regulă, bmsc apar în lumea înconjurătoare- membrii grupelor în cauză petrec dese
întîlniri în locurile publice, deschis arăt, că vor săvîrşi o anumitâ infracţiune.
Informăţia dată poate devine ca obiect nu numai a agenturii, dar şi informătorilor,
şi persoanelor aparte. Un alt interes operativ au grupârile criminale, care au ca
orientarea săvîrşirea infracţiunilor mai grave, care prezintâ un pericol social
sporit. Formărea lor se petrece tainic, conspirativ, mascat, membrii gmpei
deobicei nu se apar , prin diferite acţiuni ele sînt mascate, mai mult că atît prin
acţiuni care au un caracter antisocial. Toate condiţiile acestea aduc la aceea că
depistarea şi descoperirea lor este un proces complicat, gîndit.
Un rol important pentru determinarea a organizaţiilor criminale au factori
activităţii crminale a fiecărui membru de grupâ, care se aflâ în legătură directă cu
infracţiunea săvîrşită şi cu pregătirea a planurilor criminale. Un ajutor în lupta cu
criminalitatea organizată au lucrători a instituţiilor, organizaţiilor. Ca rezultat
lucrului efectuat pot fi depistate persoanele anterior judecate, persoanele care sînt
posibeli de săvîrşi activităţi antisociale, adunările minorilor permanente, dintre care
sînt şi persoanele mâturi, cu gîndurile şi interesele, care nu se combină cu
mentalitatea minorului.
Pentru depistarea semnelor de formăre a gmpârilor criminale, colaboratorii
aparatelor operative trebuie permanent de orientat nu numai aparatul agentural şi
informătorii, dar şi inspectorilor de sectori, care activează pe un anumit teritoriul
sau sector. Primind informăţia despre semnalmentele formării grupei criminale,
lucrătorii operativi sînt obligati de a controla şi a acumula toatâ informăţia despre
această formăţiune plină, despre componenţa de gmpâ, legături, liderul grupei,
toatâ informăţia despre fiecare membru participant a gmpei, adică unde locuieşte,
prietenii, dacă a fostjudecat, pe ce articol a ispăşit pedeapsa penală, dacă a avut
prieteni în penitenciare, cine sînt ei, datele lor.

40
 Lucrătorii operativi trebuie de studiat toate împrajurările formării a gmpului
organizat, determinarea ieşirilor agenturistice şi informătorilor, care sînt la
legătură, este necesar de a stabeli relaţii prieteneşti cu unii participanţi dintr-o
gmpă criminală. Această se obţine numai, dacă colaboratorul operativ are
capacităţi şi posibilităţi reale şi prin aplicarea unor acţiuni corecte şi logice, de
exemplu acordarea a unui ajutor neesenţial unuia dintre membrii grupului criminal
ca, un sfat de a nu apărea într-un loc anumit, unde pot se apărea colaboratori a
poliţiei.
Descriind, metodele de descoperirea a grupelor criminale, şi anume la
etapele iniţiale de formăre, este necesar de menţionat faptul, că această dă
posibilitatea subdiviziunilor operative de a controla dezvoltarea şi creşterea a
grupelor criminale şi ca urmare transformărea lor în organizaţii criminale stabile.
Studiind
procesele de dezvoltarea a gmpelor criminale, colaboratorului operativ poate
prognoza, dacă anumite grupe va ating mari şi putemici.
Grupul criminal - este o reuniune stabilă de persoane, care s-au organizat în
prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni, dar organizaţie criminală-
se considerîă organizaţie(asociaţie) criminală o reuneune de gmpuri criminale
organizate într-o comunitate stabilâ, a cărei activitate se întemeiază pe diviziunele,
între membrii organizaţiei şi structurile ei, a funcţiilor de organizare, asigurare,
executare a intenţiilor criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitatea
economică şi de altă natură, a persoanelor fizice şi juridice sau de a controla din
alte forme, în vederea obţinerii de avantaje şi realizări de interese economice,
financiare, politice.
Deci este foarte important de a studia creşterea şi dezvoltarea a gmpelor
criminale, pentru că anume aceste gmpări, ca urmare reunesc în organizaţii
criminale.

41
 CAPITOLUL III. TACTICA PRELUCRĂRII OPERATIVE A
ORGANIZAŢIILOR CRIMINALE Şl REALIZAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE.
3.1 FIXAREA ŞI DOCUMENTAREA ACTIVITĂŢII DE
PRELUCRARE OPERATIVĂ A ORGANIZAŢIILOR CRIMINALE.
Prelucra operativă, ca o formă principală a activităţii operative de
investigaţie, ce ţine de efectuarea a măsurilor conspirative în scop de prevenirea şi
descoperirea a infracţiunilor neidentificate prevede trei etape sau trei faze de
activitate: relevarea faptelor şi a persoanelor ce prezintă interes operativ, fixarea şi
documentarea a acţiunilor criminale şi a altor circumstanţe ce caracterizează
faptele ca infracţiuni cu indicele semnificative; realizarea a informăţiei primite care
asigură posibilitatea utilizării ei pentru rezolvarea reuşită a sarcinilor cercetării
prealabile şi anchetei penale preliminare.
Documentarea prezintă un proces conspirativ de relevarea a informaţiei,
indicilor, datelor, materialelor, obiectelor, documentelor, amprentelor etc., care
dovedesc şi caracterizează obiectivitatea, conţinutul crimelor săvîrşite cu semnele
lor relative, dobîndite datorită aplicârii diferitelor măsuri, forte , metode, surse
42
mijloacelor tehnico-speciale investigative reglementate de către legislaţia în
vigoare.
Obiectivele documentării sînt:
 studierea şi cercetarea operativă a faptei criminale;
 studierea şi cercetarea operativă a conţinutului juridic al crimei şi a
circumstanţelor ce o caracterizează, sau tentativelor infracţionale;
 stabelirea şi depistarea a autorilor crimei săvîrşite;
 stabelirea locurilor de păstrarea comuflată a obiectelor, lucmrilor,
documentelor, mărfurilor, mijloacelor financiare, uneltelor,
dispozitivelor tehnice, armelor de foc şi celor ce prezintă un interes
pentru colaboratorii operativi.11
Pentru rezolvarea sarcinilor şi atingerea scopului documentării, ofiţerii
operativi aplică diferite mâsuri investigative reglementate de legislator, precum
sînt: chestionarea cetăţenilor, culegerea mformătiei de interes, achizaţionare de
marfa şi de control, cercetarea obiectelor şi actelor, identifîcarea persoanelor,
cercetarea mcâper'ilor, clââirîlor, portiunilor de teren şi a mijloacelor de transport,
controlul coletelor poştale, cercetarea corespondenţei condamnaţilor, interceptarea
convorbirilor telefonice, şi de alt gen, culegerea informăţiei despre canalele tehnice
de comunicaţii, efectuarea convorbirilor cu bănuit, cu aplicarea detectorului
comportării similare, marcarea cu substanţe chimice şi alte substanţe speciale.
Pe parcursul prelucrării operative cu folosirea formelor, metodelor, căilor,
mijloacelor atît publice, cît şi conspirative, este necesar de a releva acele persoane,
acele obiecte, subiecte, documente, materiale, fizice şi chimice, mărfuri
industriale, unelte, dispozitive tehnice speciale de pregătire a tentativelor şi
aplicate la momentul săvîrşirii acţiunelor criminale (arme de foc, arme albe,
substanţe explozibile), care în perspectivă la etapa pomirii procesului penal, prin
aplicarea mecanismului de legalizare a informăţiei anterior acumulate în mod

11
Заяц В.С. «Методические рекомендации по разработке преступнои организации» Информ.билютень
Республики Белорусь Nr24 1999 с.47-52

43
conspirativ, se servească drept corpuri delicte.
Documentarea în decursul prelucrării oprative se desfaşoară în majoritatea
cazurilor, cu includerea colaboratorilor secreţi, şi aplicarea altor forme, ca
ascultarea operativă, investigaţia operativă, verificarea operativă, urmărirea
vizualâ, cenzura corespondenţei, diversitatea combinatiilor operative, folosirea
mijloacelor tehnice speciale ce neapărat sporesc lucrlul operativ de fixarea şi
documentare.
La momentul efectuârii acţiunilor de documentare operativă se cere folosirea
intensivâ a diferitor servicii ale Ministerului de Inteme (poliţia auto, poliţia
criminală, serviciul de stat pază, poliţia de tamsport şi poliţia frontieră), cît şi ale
altor servicii ramurale prin intermediul cârora se ating scopurile de acoperirea
operativâ, asigurînd eficienţa a unor combinaţii operative.
Vorbind despre măsurile operative intreprinse în scop de relevarea a
informăţiei de interes şi de fixarea şi documentarea a acţiunelor criminale
camuflate, trebuie de menţionat că ele radical se deosebesc de cele procesual-
penale, deaorece acţiunile de anchetâ se petrec numai după intentarea dosarului
penal, în timp ce documentarea operativâ poate fi desfaşurată şi pînâ la deschiderea
sau pomirea acestui proces penal. Acţiunele procesual-penale (interogări,
perchiziţii, ridicări de obiecte, cercetarea încăperilor etc.) se întreprind în mod
public, iar documentare operativă, dimpotrivă se petrece cu includerea unor
metode şi mijloace conspirative, aplicarea cărora este reglementată de legislator.
Informăţia primită direct de la martori oculari, martori asistenţi, pătimaşi, bănuiţi,
învinuiţi, de cît şi din documentele, obiectele, lucmrile şi alte materiale de preţ,
relevate în timpul efectuării acţiunelor de urmărire penală, întotdeauna sânt
considerate drept dovezi, probe procesual-juridice, pe cînd informăţia dobîndită
prin elementele de documentare operativă nu poate fi apreciată adecvat, până nu
este supusă unui sistem bine chibzuit de legalizare oficială. Documentarea a
acţiunilor criminale a figuranţilor criminali luaţi în prelucrare operativă este nu
numai o problemă destul de complicată, dar şi o sarcină pentru ofiţerii operativi,
deoarece ea influenţează pozitiv la rezolvarea următoarelor sarcini:

44
  desfăşurarea deplină şi obiectivă a procesului anchetei;
 acordarea unui ajutor esenţial în vederea stabilirii obiectivităţi şi
realităţii circumstanţelor crimelor săvîrşite, unde căile şi mijloacele
procesuale efectuate suferă eşec.
Pentru efctuarea documentării eficiente a acţiunelor criminale a figuranţilor
luaţi în prelucrare operativâ se înaintează un şir de cerinţe, care trebuie strict
respectate la momentul desfaşurării acesteea, şi anume:
 respectarea strictă a sistemului legislativ, care reglementează
neapărat întreprinderea documentării operative;
 aprecierea necesităţii şi actualităţii aplicării acestei mâsuri
operative;
 determinarea plentitudenii informăţiei în decursul petrecerii acestei
măsuri investigativ-operativă;
 respectarea strictâ a conspirraţiei pe parcursul de efectuarea a
documentării operative.
Respectarea legalităţii înseamnă că materialele, dobîndite pe căi operative de
documentare, şi îndeosebi, acţiunele criminale ale fîguranţilor luaţi în prelucrarea
operativă să nu fie falsifîcate, la momentul efectuării mâsurilor de documentare să
nu fie lezate ineresele, demnitatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, inclusiv ale
figuranţilor luaţi în prelucrare operativă, mâsurile de documentare operativă
trebuie nepârat îmbinate cu acţiunele de anchetă penală priliminarâ pînă la pomirea
proceselor penale pe dosarele în cauzâ.
Necesitatea, documentării înseannă ca măsurile operative trebuie să exprimă
activitatea intensivă în vederea efectuării documentării, fixării acţiunii criminale, în
parte fară nici o întîrziere care ar cauza pierderea valorii informăţiei întîrziate şi
lipseşte organele de anchetă de obiectivitatea în ce priveşte aprecierea probelor
dobândite.
Necesitatea documentării nicidecum nu trebuie confundată cu urgentarea
desfaşurârii acesteea fară pregâtirea preventivâ. în caz conrar, survine pagube şi
chiar încălcări pronunţate nelegitime. Pentru a primi o decizie sigură şi corectă, în
45
vederea învinuirii figuranţilor luaţi în prelucrare operativă nu este deajuns
întreprinderea documentării multelaterale profunde în toate direcţiile, cu
investigarea tuturor circumstanţelor ce reflectă crimele în cauză, dar şi fixarea şi
documentarea deplină acţiunilor criminale ale figuranţilor supuşi prelucrării
oprative respective, cu determinarea stmcturii ierarhice criminale organizate şi a
rolului, a fiecărui figurant în această activitate criminalâ.
Documentarea operativâ se desfaşoară de către colaboratorii oprativi trebuie
efectuată la un nivel înalt profesional ce ţine de respectarea strictă a conspiraţiei.
Conţinutul acesteea constă în întreprinderea măsurilor oprative în strictă taină faţă
de persoanele fîgurante, direct sau inderect implicate, cît şi gmpurile, păturile largi
populaţie, deoarece este bine cunoscut faptul că grupările, conglomeratele,
organizate în măsura covîrşitoare despun de metode operativ de investigaţie şi
evident pe parcursul activitâţii criminale întreprind mâsuri de contrainformăţie.
Respectarea strictă a conspiraţiei la momentul efectuării măsurilor de
documentare constă în aceea, că dacă probele dobîndite pe căi operative, în cursul
anchetei penale, for fî recunoscuţi de călre figuranţi aflaţi în timpul prelucrării şi
sau apreciate în prisma convingerilor dubioase, atunci, prin urmare ei se vor
schimba modul de comportare , prin încercare cu orice preţ de a ascunde urmele,
obiectele, probele ce prezintă interes operativ şijuridic procesual.
Toate acestea în sfîrşit, cauzează nedescoperirea complectă a crimelor
săvîrşite şi crearea condiţiilor favorabile de prelungirea a activităţii criminale,
îndeosebi la decăderea autorităţii a organelor operative de investigaţie în faţa
contingentului criminal şi în faţa publicului.
Conform experienţei practice acumulate şi realizărilor teoretico-ştiinţifece,
drept scop de desfaşurare efecientă a măsurilor operative pot fi determinate
următoerele condiţii convenţionale de activitate a structurilor criminale organizate
pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, gradul sau pericolul social ,
componenţa, caracterul recediv de comitere , capacităţile organizatorice în vederea
planificării strategice, în volum naţional şi intemaţional de combatere a
criminalităţii organizate.

46
 Printre indicii semnificativi care convenţional ne vorbesc despre existenţa şi
activitatea unor gmpări criminale de acest gen pot fî enumerate următoarele
condiţii:
a) creşterea bmscă a numărului total de furturi calificate, acţiuni
social periculoase de banditism, tîlhărie, jaf, şantaj, răpirea, furt de
autoturisme străine, furtul obiectelor de preţ, artă, cultură, ilicite cu
caracterul economico-fmanciar, escrocherii şi luarea de ostatic;
b) aplicarea de către fîguranţi criminali a garderobului operativ
divers prin intermediul căruia aceştea îşi conspireză activitatea;
c) aplicarea armelor de foc, despozitivelor tehnice speciale
contemporane, operativitatea şi oportunitatea înalt profesionalâ de
comiterea a infracţiunelor în cauză;
e) dispunerea de informăţii iniţiale exacte despre persoane cu
disponibilităţi mojore fînanciare dobîndite pe căi ilicite;
f) dispunerea de informăţie iniţială despre activitatea ilicitâ de
antreprenoriat în diferite sfere ale economiei naţionale;
g) constatarea faptului de consolidare a stmcturilor criminale în
vederea soluţionării problemelor ce ţin de împărtirea sferelor de
influenţă, încadrarea liderelor criminali „hoţi în lege", pentru
determinarea strategiei de activitate criminală organizată cu adoptarea
formelor, metodelor, mecanismilui de gestionare.12
În baza analizei minuţioase preventive a specificului activităţii criminale
organizate, serviciile operative desfaşoară măsuri investigativ-operative de
documentare îndreptată spre contracararea sau combaterea acesteea, printre, care
pot fi nominalizate:
 aplicarea metodei agenturale înalt profesionale, concomitent cu
pregâtirea preventivă a măsurilor de prelucrarea operativâ în condiţii

12
Заяц В.С. «Методические рекомендации по разработке преступнои организации» Информ.билютень
Республики Белорусь Nr24 1999 с.47-52

47
 libere „publice" de activitate a contingentului criminal în cauză, cît şi
în condiţiile de constrîngere, conform legislaţiei în vigoare;
 lichidarea activitâţii criminale a gmpărilior organizate prm aplicarea
diverselor metode şi procedee respective de dezolvare,
dezmembrarea acestora ca, deplasarea motivată a figuranţilor pe
lungă duratâ;
 recrutarea fîguranţilor la aplicaţii militare; reţinerea intenţionată
penru încălcări administrative, atragerea la răspunderea penală
partială;
 aplicarea metodelor de urmărirea vizuală şi electronică, ascultarea
sonoră conspirativă, cît şi modalităţile de interceptarea telefonică
precum şi alte canale de legătură tehnică a contingentului criminal;
 efectuarea combinaţiilor operative ce contribuie la urgentarea
acţiunilor criminale desfaşurate de către figuranţi respectivi cu
aplicarea ambuscadelor operative, capcanelor fîzico-operative cît şi a
capcanelor aplicative, denumite convingeri psihologice care provoacă
tulburări, dezorientări, divulgări de informăţie, care contribuie la
stoparea activităţii criminale;
 sporirea interesului operativ faţă de membrii gmpărilor criminale,
prin măsuri bine chibzuite, cifrate, cu aspect ocazional ce ţm de
convorbiri, interogări, investigaţii pe marginea scrisului, şi
declaraţiile anonime, controlul actelor de identitate, şi a permiselor de
conducere;
 sporirea interesului faţă de liderii organizaţiilor criminale cu
aplicarea pretextelor cifrate de chemare cît mai frecventă în organele
serviciilor operative, care urmăresc scopul dezorientării, şi
neîncrederii figuranţilor subordonaţi acestora în sinceritatea lor.13
Documentarea activităţii criminale constâ în relevarea prin,
intermediul măsurilor operative de investigaţii a datelor reale despre
faptul infracţiunii şi persoanele ce au comis-o, care în conformitatea
48
 cu legea, la anchetare pot fi folosite de dovezi.
Baza prelucrării structurilor criminale organizate o constituie efectuarea
complexă a măsurilor operative de investigaţii în combinarea cu metodele tactice
de realizarea a funcţiilor agenturistice de recunoaştere de către subdiviziunele
operative specializate ale CGP.
Prelucrarea operativă prevede efectuarea unui complex integru de măsuri
operative de investigaţii confidenţiale, orientate spre depistarea oportună şi fîxarea
completă a informăţiei despre activitatea crimmalâ organizată, care constituie
obiectul documentârii.
Menirea documentării este controlul eficient al activitâţii lumii interlope
organizate cu scopul depistării oportune şi demascării complexe a tuturor
obiecţiilor ei şi asigurarea prin această a realizârii efective a sarcinilor procedurii
penale şi juridice.
Activitatea practică a demonstrat, că datele reale sunt suficiente pentru
pomirea dosamlui operativ, în cazul cănd ele sînt confirmate de numai puţin de
două - trei informaţii agenturistice sau de alt tip, primite de la diferite surse :
privind activitatea liderilor lumei interlope conducător şi organizator, membrilor
activi ai formăţiunilor criminale concrete şi deasemenea rezultatele primare ale
mâsurilor operative de investigaţii efectuate nemijlocit de către colaboratorul
operativ în baza infomaţiilor parvenite.

Pomirea dosarelor operative se interzice în urmâtoarele cazuri:

 individual pe fiecare meinbm (grup neînsemnat al unei structuri
criminale organizate aflate în proces de destrămare, supusâ prelucrării
operative în întegritate);
 în caz cînd structura organizatâ criminală este deja supusă prelucrării de
câtre altă subdiviziune operativâ, cu excepţia, efectuării prelucrărilor
formăţiunilor criminale în limitele dosamlui liter pe de o parte şi
dosarului de prelucrare operativâ a membmlui formăţiunii criminale pe

49
 de altă partre pentru o infracţiune concretă.13
Pentru a lua hotârîrea despre pomirea a dosamlui penal al unei structuri
criminale organizate, materialele acumulate şi controlate preventiv (rapoarte, note,
informăţii agenturistice, lămurii, copii adiferitor documente şi dare de seamă) se
sistematizează şi se analizaeză.
Colaboratorii operativi controlează figuranţii după evidenţele DI şi EO şi în
baza materialelor indicate mai sus întocmesc:
1. memorandum, în baza materialelor conrolului operativ preliminar şi despre
necesitatea pomirii dosarului penal;
2. ordonanţa despre pomirea dosarului de investigaţii operative şi ordonanţa
despre necesitatea pomirii dosarului operativ;
3. un plan al măsurilor operative de investigaţii
Primind permisiunea pentru efectuarea prelucrării operative, iniţiatorii ei
înregistrează şi pun la evidenţa specializată dosarul operativ şi membrii structurii
criminale organizate supuşi prelucrării în cadrul lui. Pentru această se îndeplineşte
fişa statistică a dosarului operativ, fişa informătiv-operativâ a persoanei care se
expediază pentru evidenţa în DI şi EO, în plic cu parafa „stric secret" şi datarea
„personal".
Documentarea prevede efectuarea unui complex de măsuri operativ de
investigaţii confidenţiale şi de alt tip pentru orientate spre depistarea datelor
veridice, care vor putea constitui o bază potenţială a viitoarelor dovezi.
Obiectul documentârii include mai întâi de toate asemenea date, care nu sunt
pasibile de stabelit pe calea procesualâ. Conform actelor normative în vigoare la
documentare se indifică: modul de viaţă şi legăturile figurantului, persoanele care
pot fi martori pe dosarul penal; se realizează obiectele şi actele cu semne de dovezi
a activitâţii criminale, se asigure integritatea lor pînă la intentarea dosarului penal
şi anexarea lor ulterioară la dosar în ordinea stabelită; se fixează acţiunele
persoanelor supuse prelucrârii (prin intermediul înregistrărilor audio, video, film,

13
Ordinul M.A.I. nr.005 din 25 septembrie 2001;

50
fotografiere ); se asigure căpătarea confidenţială a urmelor mfracţiunii; se studiază
posibilitatea folosirii datelor căpătate în procesulu penal.
Procesul documentârii activităţii ilicite a persoanelor supuse prelucrării poate fi
divizat în trei etape :
 Prima etapa a documentării o constituie promovarea a orientărilor
operative de investigaţii sau versiunelor operative de investigaţii în
limitele dosarului de prelucrare operativă, în baza căror pot fi promovate
ipotezele despre decurgerea probabilă a evenimentelor cercetate, despre
locul aflârii surselor, obiectelor actelor şi urmelor infracţiunii în prezent
şi unde se vor putea afla peste o anumită perioadă de timp şi despre
aplicarea fortelor operative de investigaţii, mijloacelor şi metodelor
pentru stabelirea adevărului.
 Etapa a doua a documentării include verificarea măsurilor operative de
investigaţie cu scopul relevării datelor veridice depistarea lor, controlul
lor şi evaluarea.
De regulă, în subdiviziunele operative informăţia despre activitatea criminală se
acumulează din diferite surse:
 Sursele confidenţiale - de la agenţi şi informători, de la persoane în
timpul întîlnirilor operative, de la colaboratori de poliţie infiltraţi în
mediul criminal, pe parcursul urmăririlor exterioare şi
identificărilor operative,din analizele evidenţilor operative, în
rezultatul întrebuinţării mijloacelor tehnice oprative;
 din surse publice - prin intermediul mijloacelor de informăţie, din
comunicările cetăţenilor şi persoanelor în funcţii (inclusiv prm
telefoanele de încredere), din documentele bancare şi fmanciare
inclusiv şi alte documente a întreprinderilor şi organizaţiilor de stat
şi comerciale, materialele reviziilor şi controalelor de audit, de la
persoane ce despun de date despre activitatea criminală a
membrilor formăţiunilor criminale organizate, martori, persoane
vătămate, bănuiţi, din rezultaul cercetării obiectelor şi

51
 documentelor, ce prezintă informăţia despre activitatea criminală -
încheierile expertilor, procesele verbale ale acţiunelor de anchetă şi
judecată.
 Etapa a treia a documentării include asigurarea posibilitâţii
consolidării datelor obţinute pentru folosirea lor în procesul
urmăririi penale.
Asemenea necesitatea apare în legătura cu faptul, câ de regulâ prelucrarea
membrilor structurilor criminale organizate are loc pe parcursul unei perioade
îndelungate de timp şi pot apărea situaţii cînd datele reale primite se pierd sau
persoana ce a prezentat informăţia o poate uita cu timpul sau renunţa la
confirmarea faptelor în procesul urmării penale şi judiciare.
Factorii care determin eficacitatea folosirii mijloacelor şi metodelor la
docuiqentare sunt: planificarea, legalitatea, conspirativitatea, oportunitatea,
integritatea şi veridicitatea informăţiei primite.
Primordială în organizarea documentării în baza dosarelor operative de
investigaţii este planificarea.
În structura planului pot fi incluse urmâtoarele poziţii ce determină:

 scopul şi volumul documentării;

 lista subiecţilor şi obiectelor documentării;

 spaţiul informătiv (unde pot fi primite date reale, adică unde paote
decurge căutarea informătivâ);

 implicarea şi repartizarea efectivului;

 folosirea mijloacelor tehnice operative speciale şi a succesiunii

probabile a specialiştelor şi persoanelor ci deprinderi şi calităţi
speciale;

 folosirea mijloacelor de transport.14

14
Ivasciuc Ia, Popovici I, Dabija A. „Recomandări metodice privind tactica documentării activităţii membrilor
structurilor criminale organizate", Chişinâu 2002;

52
 Este necesitatea ca scopul planificării se includă mai întîi de toate asemenea
măsuri care ar da posibilitatea de a constata existenţa formăţiunii criminale,
relaţiile dintre membrii ei, mecanismul săvîrşirii inracţiunilor. Este necesar ca
planul să asigure posibilitateade a dovedi vinovăţia persoanelor supuse prelucrării.
În cazurile cînd la documentarea activităţii criminale a persoanelor supuse
prelucrării se constată fapte de pregătirea a unei noi infracţiuni în rezultatul
comiterii căreia pot apărea urmări ireversibile ( omor, viol, incendierea, explozie.)
şi dacă prin alte metode evadarea comiterii lor nu este posibilă, este necesar de a
trece la realizarea materialelor prelucrării.

La determinarea tacticii documentării se respecte legislaţia şi nu se permite:

 înlocuirea măsurilor operative de investigaţii cu efectuarea acţiunilor
procesuale (percheziţii, examenări, mterogări.);
 falsificarea datelor, înlocuirea obiectelor şi documentelor;
 provocarea persoanelor supuse prelucrării la săvîrşirea mfracţiunilor;
 violenţa fizică şi psihică a persoanelor supuse prelucrării şi a
legăturilor lor, lezarea drepturilor şi a libertăţilor, intereselor
cetăţenilor, ce trec pe dosare de prelucrarea operativă şi a legăturilor
lor.
Asigurarea conspiraţiei la efectuarea măsurilor operative de investigaţii
confidenţiale este o condiţie obligatorie. Însă, activitatea practică din ultimii ani,
demonstează, că cu o prelucrare operativă concretă sunt la curent 7-10 colaboratori
(iniţiatorul prelucrării, colegii de birou, şeful lui nemijlocit, conducătorul organului
de poliţie, şefa concelariei şi inspectorul-operator, organul de evidenţă).
Oportunitatea folosirii mijloacelor şi metodelor operative de investigaţii la
documentare constă în stabelirea timpului efectuării lor şi depăşirea acţiunilor
părţii adverse. însâ graba şi pregătire insuficientă duce la scăderea efîcacităţii.
Pe de altă parte - tărăgănarea eficacităţii poate duce la pierderea dovezilor
datelor reale primite pe parcursul documentârii. Plentitudinea folosirii metodelor şi
mijloacelor operative de investigaţie presupune folosirii lor maximală în procesul

53
documentârii. Pentru stabilirea persoanelor care ar putea dâ mărturii în calitate de
martori poate fi implicat aparatul confidenţial. Tactica aici este diferitâ. Aşa dar, în
interesele documentării, aparatul confidenţial poate fi folosit ca o sursă de
informăţii primare despre asemenea persoane (unde pot fi câutaţi, ce prezintă şi de
ce informăţie dispun); pentru atragerea acestor persoane la acordarea ajutorului
aparatelor operative şi participarea la dezbaterile preliminare şi judiciare în calitate
de martori pe dosar.
Relevarea cu succes a viitorilor martori poate fi facutâ şi cu ajutorul
identificârilor operative şi a urmării exterioare, care se efectuiază atît cu fortele
proprii cît şi cu ajutorul Direcţiei operative.
Martori potenţiali ai activitâţii criminale a membrilor structurilor crimmale
pot fi stabeliţi şi cu ajutorul acumulării informăţiei (confîdenţiale, public sau
cifrat), convorbirilor de recunoaştere.
O metodă foarte efectivă pentru stalielirea persoanelor, ce despun de
informăţie, despre activitatea membrilor, stfucturilor criminale organizate este prin
intermediul evidenţilor operative sau a altor servicii operative a organelor
afacerilor inteme, SIS, DIP, MA, SPS, DTG, CCCE şi C.
O importanţă majoră la documentare are fixarea acţiunelor persoanelor
supuse prelucrării. 0 metodă răspînditâ este supravegherea . La supravegherea
persoanei supuse prelucrării se folosesc posibilităţi celor mai experimentaţi şi de
încredere agenţi racolaţi dintre membrii formăţiunilor criminale şi infiltraţi în
structurile criminale organizate cu scopul contactărilor de lungă durată cu membrii
lor, în baza unei legende.
Fixarea acţiunilor persoanelor supuse prelucrării se poate efectua şi cu
ajutorul colaboratorilor cu pregătirea specială inclusiv şi a colaboratorilor de
poliţie confidenţiali, înfiltraţi în structurile criminale.
La supravegherea acţiunelor persoanelor supuse prelucrării se pot folosi
mijloace tehnice operative speciale, care includ tehnica audio, video. La efectuarea
înregistrărilor video şi audio, gmpul de documentare va acţiona în conformitate cu
planul mâsurilor operative de investigaţii. Gmpul va include specialişti care cunosc

54
la perfecţie mijloacele tehnice corespunzătoare şi tactica folosirii lor în diverse
situaţii.
La fixarea acţiunilor persoanelor supuse prelucrârii nu se exclude şi
posibiltatea atragerii la documentarea a unor cetăţeni. însă aici apar anumite
dificultăţi ce constau în Gfoîili'adicde dihtre procesul cofidenţial al documentării şi
caracterul public al ajutorului acordat de către cetâţeni în lupta cu criminalitatea
organizată Cu toate acestea contradicţiile indicate în marea lor majoritate pot fi
neutralizate prin următoarele soluţii tactice bine gîndite:
 mformărea catăţenilor nu se va răspîndi asupra metodelor secrete şi
a mijloacelor operative de investigaţii (în special asupra aparatului
confidenţial);
 nu se va descifra scopul adevarat şi caracterul măsurior la care ei
ulterior vor participa;
 la informărea cetăţenilor despre măsuri concrete nu se permite
divulgarea datelor deja constatate despre acţiunele persoanelor
supuse prelucrării şi de asemenea a măsurilor planificate.
Rezultatele activitâţii operative de investigaţii pot fi folosite pentru
pregătirea şi înfaptuire acţiunior de anchetă şi judiciare şi deasemenea pentru
intentarea dosarului penal.
Asigurarea posibilităţilor de folosire a materialelor documentării în procesele
penale depinde respectarea obligatorie a condiţiilor efectuării măsurilor operative
de investigaţie. Mai întîi de toate este necesar că acestea să decurgâ pe neobservate
(confidenţial) atît pentru persoanele bănuite şi împrejurimea lor, cît şi pentru alţi
cetăţeni. în caz contrar, persoanele suspectate în conformitatea cu Legea privind la
activitatea operativă de investigaţie au dreptul de a ataca judiciar acţiunele
organelor de poliţie şi prin această sâ se opune nu numai aparatului operativ dar şi
prganelor de anchetă preliminară.
În al doilea rînd, materialele operative de investigaţii, care abordează taina
corespondenţei aflată în paza statului, convorbirilor telefonice, corespondenţei
telegrafice, transmiterea obiectelor estorcate, inviolabilitatea locuinţei se vor

55
efectua obligatoriu numai cu sancţiunea procurorului.
În al treilea rînd, se va respecta strict limita superioară a documentării
activităţii criminale a unor persoane concrete, care va fi suficientă pentru înaintarea
învinuirii persoanelor supuse prelucrării pentru săvârşirea infracţiunii în
componenţa grupării criminale.
Practica documentării a acţiunilor liderilor şi a autorităţilor structurilor
criminale organizate va fi orientată spre relevarea şi fixarea datelor veridice pentru:

 tragerea lor la râspunderea pentru comiterea unei infracţiuni

concrete;

 destrămarea structurii criminale, privarea surselor de finanţare şi

neutralizare (localizare) activităţii structurii criminale organizate.15
Este necesar de acordat o importanţă majoră studierii caracteristicii
psihologice a organizatorilor formăţiunilor criminale organizate şi prevenirea
infracţiunilor ce le pregătesc.
Asemenea mformăţie este necesară şi pentru atragerea liderilor şi pentru
renunţarea benevolă de a continua activitatea criminală şi la infiltrarea unui agent
în formăţiune criminmală, capabil să cîştige funcţia de conducere ca apoi s-o
destrame.
Pe parcursul prelucrării membrilor structurii criminale organizate, se
documentează următoarele:

a). cine organizează şi controlează activitatea criminală;

b). cum sunt repartizate funcţiile în mecanismul activitătii criminale şi în
organizaţie interlopă;
c). care este ierarhia relaţiilor şi stmctura asigurării activităţii organizaţiei
criminale;
d). practica şi formă de dare de seamă liderilor de către membrii structurii

15
Заецев Ю. «Важныи шаг в борьбе с организованнои пресчтупностью» Информ. бюллетень МВД
Кырг. Республики Nr2 1996 с.18-20.

56
criminale;

e). metodele racolârii membrilor în structurile criminale;

f). recurgerea la ameninţare,şantaj, pedepsirea membrilor comunitâţilor,

prezenţa aparatului de executori.

Şi de asemenea documentarea în direcţiile: propagării ideologiei hoţilor în
lege, prelucrarea unei strategii şi tactici comune ale comunităţilor criminale,
căutarea sferilor noi a activităţii criminale şi investirea mijloacelor comunităţii,
elaborarea măsurilor de monopolizare a businessului criminal şi minarea
concurenţilor, crearea „şcolilor" de pregătirea a luptătorilor, bodigarzilor. în
procesul documentării este necesar de fixat:
 proportii activităţii criminale a liderilor şi membrilor organizaţiilor
criminale;
 formele de contra acţiune a organilor de drept;
 succesiunea în respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor comunitătii
criminale;
 prezenţa legăturilor commpate ce permit invulnerabilitatea atît faţa legii
cît şi în mediul criminal;
 formele de legalizare a veniturilor criminale;
 nivelul autorităţii liderilor mediului criminal şi a fiecămi membru.
Sarcina de bază a prelucrării o constituie stabelirea datelor veridice care ar
permite tragerea liderilor, autorităţilor şi membrilor organizaţiilor criminale la
răspundere penală. Procesul documentării poate fî orientat şi spre soluţionarea altor
probleme a prelucrării operative a liderilor şi a autoritătilor.Una din ele constâ în
acumularea datelor, folosirea căror poate duce la destabilizarea activităţii
organizaţiilor criminale organizate.
În acest scop, în procesul documentării este necesar de a releva datele care-i
„compromit" pe lideri şi pe autoriteţi în faţa altor membri ai organizaţiilor
criminale. Asemenea date pot fi unele fapte aparte din biografia şi desemenea din
punct de vedere al lumei interlope comportarea „nedemnă" a liderilor şi a
57
autorităţilor la dirijarea stmcturii criminale.
Nu mai puţină importanţă are în procesul prelucrării operative şi acumularea
informăţiei, realizarea careia va duce la ieşirea unor membri din organizaţia
criminală. Pe parcursul documentării activităţii membrilor organizaţiilor criminale
pot fi primite date care la realizarea materialelor prelucrării operative ar permite de
a-i lipsi de sursele de finanţare şi de a neutraliza sau localiza activitatea lor.
La depistarea şi controlul aşa numitului „o6inaK" în în interese operative
este necesar de constatat:

1. cine păstrează „общакул”;

2. locul de păstrare;

3. din ce surse este compus;

4. mărimea lui;

5. sursele de fondare;

6. direcţiile de întrebuinţare;
7. cine organizează folosirea banilor şi altor mijloace materiale în scop
material.
De importanţă mojoră este informăţia despre parvenirea în „o6iuaK" a
bunurilor şi obiectelor dobîndite pe calea criminalâ şi deasemenea înregistrările
ce demonstează parvenirea mijloacelor şi direcţia lor de întrebuinţare.
Practica demonstrează, ca stabilirea locului sau cu atît mai mult confiscarea
„общак”- ului a structurilor criminale este dificilă dm cauză următorilor factori:
 mai întîi de toate mijloacele „oбщак”-ului ce păstrează în locuri
diferite, în ascunzişuri, fapt cu care este la curent un număr limitat
de persoane, iar începînd cu anii 90 o parte din bani se conspirează
„ligitim" în sursele diferitor structuri criminale;
 divulgarea oricării informăţii despre această, după legile lumii
criminale se pedepseşte cu moartea.16
16
Гуров А.Ш. «Профессиональная преступность. Прошлое и современность» М., 1990.

58
 În aşa mod, chiar informăţia veridică este despre locul păstrării, sursele de
acumulare şi alte date despre surse „общак" - ului necesită prelucrarea şi
efectuarea unui complex de măsuri operative de investigaţii.
Indiscutabil, o mare parte în demascarea liderilor şi autorităţilor lumii
criminale ocupă documentarea întrunirilor. În procesul documentării întmnirilor
sunt importante:
 relevarea participanţilor, fotografierea lor confidenţială .(pentru
întocmirea fotoalbumelor, fişelor.);
 determinarea caractemlui întrebârilor puse în discuţie şi luarea deciziei;
 stabilirea după locul întmnirii a abonaţilor reţelei mobile, numerelor de
telefoane şi numărului individual al aparatului de telefon, date
proprietarului.
În exclusivitatea, la documentare acţiunilor liderilor şi autorităţilor
structurilor criminale organizate, are o mare importanţă interacţiunea serviciilor
operative ale MAI cu alte subdiviziuni operative, inclusiv şi Departamentul
Instituţiilor Penitenciare. În legâtură cu această, activitatea în comun a serviciilor
operative ale poliţiei (inclusiv şi DGCCO, DPC, DDTFI, DPT) şi DIP de
documentare a activităţii liderilor, autorităţilor şi membrilor organizaţiilor
criminale, presupune:
1. prelucrarea sistemului de supraveghere permanentâ şi
documentare a sosirii, transferârii, legăturilor activităţii membrilor
organizaţiilor criminale, atît la libertate cît şi în locurile de detenţie;
2. fondarea unei baze de date unice cu privirea la organizatori,
conducători şi membrii structurilor criminale.
În procesul documentării criminalităţii organizate nu mai puţin importantă
este şi stabelirea conflictelor ce au loc în cadrul gmpurilor, faptelor de incidente
între grupurile criminale ce se duşmânesc. Acestea pot conţine atît o informăţie
preţioasă cît şi o dezinformăre .
Insă dupâ cum a demonstrat analiza activitâţii subdiviziunilor operatie,

59
inclusiv şi a subdiviziunilor de luptă cu criminalitatea organizată, principala
metodă de documentare tactică folosită este prelucrare unui caz concret ceea ce nu
aduce la un nivel înalt lupta cu criminalitatea, deaceea este necesar de pune scopul
dezmembrării organizaţiei prin intermediul documentării unui număr maximal de
membri ai ei şi în primul rînd a liderilor.
La interacţiunea cu direcţia operativă se fixeazâ, contactele liderilor şi
autorităţilor structurilor criminale, întîlnirile cu membrii organizaţiilor criminale şi
acţiunilor criminale şi acţiunile lor, locul întmnirilor elementelor criminale.

60
 3.2 EVIDENŢA CENTRALIZATĂ UNICĂ A ORMAŢIUNILOR
CRIMINALE ŞI MEMBRILOR LOR ÎN BAZA
SPECIALIZATĂ DE DATE „LIDER”

În scopul ridicării eficienţei activităţii de combatere a criminalităţii

organizate, de către Ministerul Afacerilor Interne a fost elaborată Instrucţiunea
privind evidenţa centralizată unica a formaţiunilor criminale şi membrilor lor in
Baza Specializată de Date „LIDER”. Instrucţiunea nominalizată reglementează
principiile şi ordinea efectuării evidenţei centralizate unice a formaţiunilor criminale
şi membrilor lor, schimbul de informaţii dintre serviciile operative ale M.A.I, pentru
asigurarea şi coordonarea luptei cu criminalitatea, inclusiv cu cea organizată, cu
caracter transregional şi transnaţional, a altor crime grave pe teritoriul
republicii, comunităţii statelor independente (CSI) şi formarea bazei specializate de
date „LIDER”.17

Baza specializată de date (BSD) „LIDER” îndeplineşte următoarele sarcini şi

asigură:

a) colectarea, generalizarea şi păstrarea de lungă durată a informaţiei de

bază despre formaţiunile criminale, liderii şi membrii lor;

b) actualizarea şi completarea masivelor informaţionale a bazei

specializate de date, prin înscrierea informaţiilor noi, corectarea
informaţiei dispuse precum şi nimicirea informaţiei despre obiecte
predestinate pentru excluderea de la evidenţă;

c) căutarea informaţiei, conform recuzitelor indicate (anexa 1.55) şi

eliberarea ei iniţiatorului interpelării cu indicarea informaţiei despre
persoana verificată;

17
Ordinul M.A.I. nr.005 din 25 septembrie 2001;

61
 De asemenea Baza specializată de date „LIDER” îndeplineşte:
a) selectarea, generalizarea şi analiza informaţiei despre problemele şi
obiectele ce prezintă interes operativ;
b) efectuarea funcţiilor analitice comparative, de pronostic şi consultativ-
informaţionale;
c) folosirea formelor de înregistrare unică;
d) atribuirea fiecărei înregistrări a numărului de ordine;
e) asigurarea plenitudinii, justeţei şi autenticităţii informaţiei acumulate;
f) accesul sancţionat la baza specializată de date "LIDER";
g) efectuarea controlului procesului de acumulare a informaţiei şi a ordinii
administrării bazei specializate de date "LIDER";
Informaţia prezentată pentru includerea în BSD „LIDER”, trebuie să prezinte
interes operativ şi să conţină date de bază despre formaţiunile criminale şi despre
membrii lor.

Informaţia - este rezultatul efectuării acţiunilor oficiale şi de investigaţii

operative ale colaboratorilor subdiviziunilor O.A.I, orientate spre relevarea
circumstanţelor săvârşirii crimelor, legăturilor criminale a persoanelor aflate în
prelucrare operativă.

Evidenţa centralizată unică a formaţiunilor criminale şi membrilor lor, se

efectuează manual şi cu ajutorul computatorului.
Înregistrarea - este acordarea fiecărei-formaţiuni criminale a numărului de
ordine, denumirii convenţionale şi fixarea în documentele de evidenţă a datelor
iniţiale şi celor ulterioare în ordinea stabilită, aprobate prin semnătura sau ştampila
personală a colaboratorului responsabil de efectuarea acestei înscrieri.
Organizarea lucrului organelor afacerilor interne, privind asigurarea
plenitudinei înregistrării şi luării la evidenţa centralizată a formaţiunilor criminale şi
membrilor lor, controlul acestui lucru se pune în sarcina conducătorului O.A.I.
Evidenţa - este reflectarea numărului şi a caracteristicilor formaţiunilor
criminale şi a membrilor lor, înregistrate în organele afacerilor interne.

62
 Înregistrarea formaţiunilor criminale şi a membrilor lor, se înfăptuieşte
în subdiviziunile operative ale M.A.I, în registre speciale după pornirea dosarului
liter.
Pentru pornirea dosarului liter de documentare a activităţii criminale a
formaţiunii criminale şi a membrilor lor, colaboratorul operativ prezintă
conducătorului O.A.I pentru aprobare:
a) ordonanţa de pornire a dosarului liter;
b) ordonanţa de a fi luată la evidenţă centralizată persoana care întră în
componenţa formaţiunii criminale;
c) 2 chestionare completate a formaţiunii criminale;
d) câte 2 chestionare completate a fiecărui membru al formaţiunii
criminale;

e) revendicarea despre verificarea persoanei pe evidenţele operative;

f) schema structurii formaţiunii criminale (în formă liberă), structura

ierarhică, relaţii de subordonare şi autoritatea membrilor formaţiunii
criminale;

g) materiale ce confirmă existenţa în teritoriul deservit al formaţiunii

criminale şi apartenenţa persoanei Ia această formaţiune (înştiinţări,
rapoarte, certificate etc.).18
Pentru înregistrarea formaţiunii criminale se stabileşte o numerotaţie unică,
formată din 8 (opt) cifre. Numărul de înregistrare este alcătuit din cifrele anului
curent, următoarele două cifre reprezintă codul organului afacerilor interne şi
ultimele două cifre - numărul de ordine. ... . Exemplu: 2001 27 01

Unde: 2001- anul, 27- codul O.A.I, 01, 02, - numărul de ordine.

După înregistrarea documentelor de evidenţă în registru, în adresa Direcţiei

deservire operativă se expediază primele exemplare ale chestionarelor, care sunt

18
Ordinul M.A.I. nr.005 din 25 septembrie 2001;

63
luate la evidenţă ca un dosar liter unic al formaţiunii criminale.
Registrul de evidenţă a formaţiunilor criminale şi membrilor lor, este un
document de evidenţă strictă.
Administrarea şi păstrarea lui cu parafa "strict secret" se pune în sarcina
locţiitorului conducătorului O.A.I responsabil de lucrul operativ sau a unui
colaborator al serviciului operativ întărit prin ordinul pe efectiv al O.A.I.

Toate rechizitele registrului se completează conform cerinţelor prezentei

Instrucţiuni.

Informaţiile înscrise, trebuie expuse scurt şi în acelaşi timp să conţină date

depline despre formaţiunile criminale şi membrilor lor.

Informaţia, care prezintă secrete de stat sau comerciale, se introduce în

USD "Lider" cifrat (codat) după o tehnologie elaborată special.
Chestionarul formaţiunii criminale trebuie să conţină:
a)numărul de înregistrare al formaţiunii;
b)denumirea convenţională;
c)data fondării;
d)orientarea criminogenă;
e) înzestrarea;
f) geografia activităţii criminale;
g)caracterul activităţii;
h)structura formaţiunii;
i) complicitatea persoanelor de conducere publică şi a organelor puterii
j) de stat;
k) relaţiile cu alte formaţiuni;
l) legături transregionale, relaţiile;
m) poziţia ierarhică în structura criminalităţii în Republica Moldova.
Schema structurii formaţiunii criminale trebuie să conţină următoarea
informaţie:
a) despre repartizarea ierarhică a funcţiilor în interiorul formaţiunii
64
 criminale;
a) despre interacţiunea cu alte formaţiuni criminale.
Chestionarul persoanei ce face parte din formaţiunea criminală trebuie să
conţină următoarea informaţie:
a)datele de identitate
b)semnalmente deosebite şi orientarea criminogenă a persoanei;
c)prelucrarea persoanei şi informaţia despre antecedentele penale;
d)căutarea persoanei;
e)rolul persoanei şi poziţia ei ierarhică în formaţiunea criminală;
f) existenţa proprietăţii private;
g)patronajul întreprinderilor, structurilor comerciale şi altor obiecte;
h) legăturile:
- de rudenie;
- intime;
- cu persoane de conducere ale organelor puterii de stat;
cu elementele criminogene.
Mai departe, pentru fiecare persoană nou depistată ce a intrat în
componenţa formaţiunii criminale se completează în două exemplare numai
chestionarul persoanei, primul exemplar al cărui imediat se expediază
în subdiviziunea M.A.I. care se ocupă cu ducerea evidenţei.
Cu stabilirea la formaţiunea criminală sau la persoana ce se află la evidenţă
informaţiei adăugătoare, de către colaboratorul operativ se îndeplineşte
chestionarul respectiv sau informaţia se expune în formă liberă, care în termen de 3
zile, cu menţiunea „Corectare”.
Administrarea înregistrării şi evidenţei centralizate a formaţiunilor criminale şi
membrilor lor, este supusă controlului intern şi extern.
O dată în an, subdiviziunile operative ale M.A.I. (D.P.C., D.P.E.F.,
D.C.C.O.C.), sunt obligate să petreacă verificările evidenţelor formaţiunilor
criminale şi membrilor lor.
In baza rezultatelor controlului se întocmeşte un act, în care se indică starea

65
documentelor de evidentă-înregistrare, încălcările depistate şi măsurile pentru
lichidarea lor.
Controlul evidenţei complete şi înregistrării informaţiei în
subdiviziunile operative ale republicii, privind formaţiunile criminale şi membrii
lor, veridicitatea informaţiei şi ajutorul organizatorico-metodologic în această
direcţie, se pune în sarcină subdiviziunilor operative ale M.A.I..
Colaboratorul, responsabil de evidenţă, este în drept de a cere de la
colaboratorii operativi, ce prezintă informaţii despre formaţiunile criminale şi
membrii lor, date suplimentare, dacă în procesul prelucrării informaţiei şi
înscrierii în registru au apărut careva îndoieli în privinţa veridicităţii ei.
Colaboratorii, responsabili de administrarea bazei specializate de date
"LIDER", registrelor şi fişierului, sânt obligaţi să preîntâmpine accesul
nesancţionat la informaţii, cât şi la folosirea nelegitimă, răspândirea, corectarea
sau lichidarea ei.
Persoanele, care au admis încălcarea cerinţelor administrării registrului,
dosarului liter şi al BSD „LIDER”, poartă răspundere în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Responsabilitatea personală pentru gestionarea registrului, dosarelor
liter, BSD „LIDER”, înregistrarea deplină a informaţiei primite, o poartă
conducătorul O.A.I, şi adjunctul lui responsabil de lucrul operativ.
Colaboratorii subdiviziunilor operative ai organelor afacerilor interne,
expediază informaţia iniţială sau corectivă (schimbarea datelor de anchetă,
posibilităţilor, intereselor şi altor caracteristici al persoanei, legături noi etc.) pentru
evidenţa centralizată în conformitate cu prezenta Instrucţiune.
În cazurile când nu e posibil de a reda informaţia din cauza lipsei recuzitelor
şi rândurilor în chestionare, datele se reflectă în formă libera, care se anexează la
chestionare.
Informaţia corectivă se expediază cu inscripţia „rectificare” în termen de 3
zile, despre ce în registrul de evidenţă se efectuează însemnările corespunzătoare.
Trimestrial, colaboratorul operativ în gestiunea căruia se află dosarul liter al

66
formaţiuni criminale, generalizează rezultatele măsurilor operative de investigaţii
efectuate şi printr-o notă le raportează conducătorului O.A.I., care le verifică, şi ia
hotărârea de a prezenta informaţie de corectare.
Revendicările, îndreptate în BSD „LIDER”, trebuie să conţină date ni
prevăzute de chestionar şi datele iniţiatorului verificării, precum şi rechizitele
reflectate în chestionarul de evidenţă al persoanei.
Răspunsurile la interpelări sânt executate în termen de 3 zile lucrătoare. In cazul
lipsei informaţiei privind persoana verificată, iniţiatorului pe partea verso a
revendicării se indică „Biroul evidenţe operative a M.A.I, de informaţie în BSD
„LIDER” nu dispune", ori când în BSD „LIDER” există informaţie despre
persoana verificată, iniţiatorului interpelării, pe partea verso a revendicării i se
indică, ceia ce înseamnă, că persoana dată se prelucrează în cadru dosarului ai
formaţiunii criminale de către altă subdiviziune a O.A.I. concomitent, iniţiatorului
prelucrării persoanei verificate în cadrul dosarului liter i se expediază înştiinţare,
pentru informaţie şi coordonarea de mai departe a acţiunilor comune.
Se interzice prelucrarea operativă a unei şi aceiaşi persoană pe două sau mai
multe dosare liter a formaţiunii criminale.
Informaţia din BSD "LIDER" este eliberată numai în baza revendicării
conducătorului O.A.I, sau locţiitorul responsabil de lucrul operativ.
Întocmirea şi transmiterea interpelărilor pentru efectuarea cercetării
internaţionale a formaţiunilor criminale şi a membrilor lor în BSD a ţărilor CSI,
Interpol, se efectuează în conformitate cu înştiinţările, care au fost primite din
subdiviziunile operative ale organelor interne ale republicii, cu inscripţia "CSI" sau
„Interpol”.
Prezentarea informaţiei privind prelucrarea operativă a membrilor
formaţiunilor criminale în baza de date informaţională a OIPC „Interpol” se
efectuează în baza interpelării „Interpol” cu permisiunea iniţiatorului prelucrării sau
când de către judecată persoana este recunoscută vinovată în complicitate de crima
organizată.
Excluderea şi scoaterea de la evidenţa centralizată se efectuează:

67
a) a persoanei:
- Ia destrămarea formaţiunii criminale;
- în cazul neadeveririi informaţiei despre apartenenţa persoanei la
formaţiunea criminală;
-

3.3 REALIZAREA DATELOR PRIMITE ÎN PROCESUL

68
 PRELUCRĂRII OPERATIVE A ORGANIZAŢIILOR CRIMINALE
Realizarea materialelor investigativ-operative este considerată drept ultima
fază a prelucrării operative, concomitent cu cea iniţială, de acumularea a
informaţiei de interes, şi cea secundară de documentare operativă a acţiunilor
criminale ale figuranţilor supuşi acestei prelucrări operative, care prezintă un
proces multilateral treptat şi complicat de trecere de la acţiuni conspirative la
acţiuni publice procesuale.
Realizarea materialelor prelucrării operative la momentul desfăşurării
acesteia alcătuieşte, ca conţinut următoarele elemente, de care ofiţerii operativi
trebuie neapărat se ţină cont, şi prin intermediul cărora, se asigure rezultatul
eficient de legalizare a informaţiei de interes obţinute:
 selectarea condiţiilor potrivite pentru trecerea de la acţiuni
conspirative la cele juridico-procesuale;
 determinarea metodelor tactice de realizarea operativă deplină a
informaţiei de interes;
 asigurarea colaborării reciproce a serviciilor operative în cauză cu
ofiţerii de urmărirea penală respectivi;
 determinarea a metodelor esenţiale posibile de realizarea şi
legalizare a informaţiei de interes;
 asigurarea posibilităţii de documentare procesuală a obiectelor de
preţ, documentelor, ce prezintă probe juridice procesuale;
 asigurare asistenţei operative a măsurilor procesuale desfăşurate
până la finalizarea anchetei preliminare;
 asigurarea securităţii, agenturii infiltrate pe parcursul prelucrării
operative.19
Condiţiile, ce determină necesitatea neîntârziată de realizarea materialelor
prelucrării operative sunt următoarele, când sunt relevate şi documentate toate

19
Ivasciuc Ia, Popovici I, Dabija A. „Recomandări metodice privind tactica documentării activităţii membrilor
structurilor criminale organizate", Chişinâu 2002;

69
acţiunile criminale ale organizatorilor şi figuranţilor diverşi ce formează
componenţa organizaţiei criminale, când figuranţii luaţi în prelucrarea operativă
înaintează intenţii evidente pentru ascunderea şi deteriorarea obiectelor de preţ,
documentelor, amprentelor care adeveresc obiectiv circumstanţele acţiunilor
comise, cît şi influenţează vădit la demascarea şi depistarea lor în activitatea
criminală în cauză; când există pericol real de prelungire a activităţii criminale,
care ameninţă viaţa, sănătatea, sau integritatea fizică a pătimaşilor ori a ofiţerilor
operativi încadraţi în prelucrare operativă respectivă; când există pericolul
descifrării agenturii infiltrate în prelucrarea operativă respectivă şi când acţiunile
criminale ale figuranţilor sunt documentate parţial, dar există pericolul de evadare,
eschivare, ascunderea camuflată a acestora cît şi deplasarea lor peste hotare pe un
termen îndelungat sau repatrierea în alte ţări. Aspecte tactice de realizare a
materialelor prelucrării operative sunt:

1. reţinerea oficială a liderului criminal;

2. reţinerea conspirativă a liderului criminal şi figuranţilor în mod oficial, şi în
mod conspirativ;
3. reţinerea parţială în mod conspirat;
4. reţinerea figuranţilor sub alt pretext conspirativ ce nu reflectă conţinutul
prelucrării operative;
5. reţinerea figuranţilor în flagrant delict;
6. reţinerea figuranţilor la momentul deplasării lor la obiectul atentării
criminale;
7. reţinerea figuranţilor la începutul desfăşurării atentatului criminal;
8. reţinerea figuranţilor după comiterea atentatului criminal;
9. reţinerea figuranţilor când martorii oculari, ori pătimaşii confirmă faptul
participării acestora în acţiuni criminale;
10.reţinerea figurantilor după constatarea urmelor, indicilor semnificative
evidente ce adeveresc activitatea criminală;
11. reţinerea contingentului criminal în cauză în alte circumstanţe determinate

70
 de legislator;

12. ridicarea şi cercetare obiectelor de preţ sau a celor de interes operativ şi

procesual;

13. ridicarea dispozitivelor tehnice aplicate neapărat, direct sau indirect, în

activitatea criminală;

14. ridicarea armelor de foc, substanţelor explozive, substanţelor stupifiante,

mijloacelor financiare etc.;

15.ridicarea mărfurilor industriale, alimentare etc.;

16.ridicarea documentelor ce prezint interes operativ;

17.alte măsuri procesuale prevăzute de legislaţia în vigoare. 20

Asigurarea securităţii, siguranţei agenturii la etapa desfăşurării măsurilor de

realizare a materialelor prelucrării operative, în cadrul căreia a fost infiltraţi în mod
conspirativ, este un proces complicat de retragere a acestora din cadrul
componenţei structurilor criminale, unde a fost anterior inclusă pentru rezolvarea
sarcinilor operative în cauză.
Experienţa practică şi cea teoretico-ştiinţifică cunoaşte următoarele procedee
tactice de asigurare a securităţii agenturii încadrate în procesul prelucrării
operative:
 efectuarea diverselor măsuri operative de crearea a convingerilor în
cercul figuranţilor, cum ca ei au fost depistaţi datorită neglijenţei sale
personale ce ţin de comiterea unor greşeli, care preventiv trebuiau
precizate şi analizate de ei însuşi;
 crearea în rândul figuranţilor, a convingerilor analogice, cum că ei au fost
depistaţi datorită unor circumstanţe ocazionale;

20
Заяц В.С. «Методические рекомендации по разработке преступнои организации» Информ.билютень
Республики Белорусь Nr24 1999 с.47-52

71
  crearea convingerilor figuranţilor respectivi, că organele operative
preventiv dispuneau de informaţia deplină, despre activitatea lor
criminală, dar din cauza supraîncărcării activităţii de serviciu au întârziat
cu efectuarea măsurilor de depistarea a lor;
 crearea convingerilor mnime, în rândurile figuranţilor că ei au fost
depistaţi datorită trădării informaţiei primite de către vre-un membru a
organizaţiei criminale în cauză. Înţelegerea preventivă între agenţi
infiltraţi în prelucrare operativă şi figuranţii respectivi, în caz de
depistarea nedeplină a conţinutului structurii criminale, fiecare poartă
răspundere personală, fără demascarea altor figuranţi;
 crearea condiţiilor favorabile de evadarea a agenturii respective din
izolatorul de detenţie provizorie sau la momentul efectuării măsurilor de
reţinerea figuranţilor;
 clasarea dosarului penal, din motive condiţionate, prevăzute de către
legislator;
 evadarea agenturii respective pe parcurs de efectuare a analizei
preliminare, prin urmare cum suspendarea dosarului penal şi numirea în
urmărirea penală a lor;
 în cazuri de excepţie atragere la răspundere penală a agenturii respective
din propria iniţiativă motivată prin păstrarea, menţinerea autorităţii în
faţa figuranţilor supuşi, cît şi lichidarea pericolului de descifrarea a ei. în
conformitate cu legislaţia în vigoare şi îndeosebi a art.10 Legii A.O.I. în
R. Moldova informaţia poate fi apreciată şi utilizată în calitate de
perspectivă operativă cît şi în calitate juridică procesuală.21
Relativ procesului anchetei penale preliminare efectuate, rezultatele obţinute
pe parcurs de aplicarea măsurilor investigativ-operative ( fapte, date, indici,
informaţii.), care contribuie la stabilirea circumstanţelor ce ţin de înaintarea

21
Заецев Ю. «Важныи шаг в борьбе с организованнои пресчтупностью» Информ. бюллетень МВД
Кырг. Республики Nr2 1996 с.18-20.

72
tentativelor sau comiterea crimelor, cît şi de constatarea locurilor de destinaţie
camuflată a persoanelor numite în urmărirea penală, ca conţinut sînt întărite ca
forme diverse grafice care prevăd rechizitele şi semnele, particularităţile
documentelor respective, printre care pot fi evidenţiate:
 documente investigativ-operative ( note memorandum, rapoarte,
acte întocmite de către ofiţerii operativi care au efectuat măsurile
operative în cauză), cu conţinut informativ conspirativ);
 documente de aplicarea pe parcurs de efectuare a măsurilor
operative a surselor şi mijloacelor tehnice speciale ( acte, note
respective, rapoarte, note memorandum) cu conţinut conspirativ;
 lămuriri a persoanelor participante la desfăşurarea măsurilor
investigativ-operative cu aplicarea mijloacelor tehnice speciale
( înregistarea sonoră, fixarea şi documentarea a acţiunilor criminale
cu camera de luat vederi, şi alte mijloace speciale: acte de marcare
cu substanţe chimice speciale a obiectelor de interes);
 comunicări şi note informative agenturale, note memorandum pe
rezultatele prelucrării operative efectuate.
Aceste forme de documentare servesc drept informaţii de orientarea
preventivă sau convingere, cît şi acordarea a ajutorului respectiv a anchetei penale
preliminare, la diverse faze de efectuare măsurilor procesuale, luarea de decizie de
deschidere a dosarului penal, reţinerea contingentului criminal în flagrant delict,
ridicarea a obiectelor de preţ, efectuarea percheziţiilor, înaintarea învinuirii. Şi,
anexarea lor la documentele dosarului penal este categoric interzisă din
considerentele de menţinere, respectarea cu stricteţe a principiului conspirativităţii.
Condiţiile de legalizare a informaţiei operative investigative cu aplicarea ei
în calitate de probe juridico procesuale prevăd următoarele cerinţe:
 legalizarea izvorului de informaţie şi inclusiv a agenturii infiltrate
în prelucrare operativă respectivă, care ţine de iniţiativa benevolă a
agentului în cauză şi de respectare normelor de asigurare, a
securităţii, siguranţei vieţi, sănătăţii, integrităţii fizice a ei, cît şi a

73
 altor interese, drepturi, libertăţi constituţionale garantate;
 în baza documentelor operativ-investigative întocmite pe rezultatul
prelucrării operative în prezenţa, asistenţa cetăţenilor, persoanelor
necointeresate conform legislaţiei în vigoare;
 legalizarea documentelor operativ-investigative întocmite de către
ofiţerii operativi prin camuflarea iscusită , înalt profesională a
izvorului real de dobândire a informaţiei de interes, în forme de
scheme, grafice, acte de cercetare a obiectelor respective, note
memorandum de efectuare a detectării individual personale
operative, acte de marcare a obielelor de interes, acte de aplicare a
mijloacelor şi surselor tehnice speciale. Concluzie: aprecierea,
realizarea cît şi aplicarea rezultatelor măsurilor operativ de
investigaţie în calitate de probe juridice procesuale pot fi utilizate
numai şi numai în cazuri excepţionale, când prin alte căi, mijloace
publice procesuale nu pot fi nicidecum obţinute.
În activitatea zilnică este necesar de a acorda o atenţie deosebită prognozării
activităţii organizaţiilor criminale.
La prognozare au importanţă nu numai faptele stabilite dar într-o măsură şi
mai mare, bazele teoretice şi cunoştinţele speciale ale colaboratorilor operativi,
căpătate în procesul pregătirii profesionale şi experienţei de documentare a
activităţii organizaţiilor criminale. Toate tipurile de prognozare operativă,
influenţează pozitiv la calitatea activităţii operative de investigaţie în toate formele.
În primul rând, creşte ritmul măsurilor operative de investigaţii datorită
faptului, că prognozarea tactică impune luarea de decizii şi acţiuni;
În al doilea rând, asigură tendinţa de completare permanentă a informaţiei
despre activitatea organizaţiilor criminale;

În al treilea rând, prognozele operative ridică calitatea deciziilor tactice;

În al patrulea rând, garantează excluderea greşelilor în lucrul cu colaboratorii
confidenţiali în cazurile aplicării mijloacelor tehnice operative şi metodelor
activităţilor operative de investigaţii, iar prognozarea asemenea activităţii, ca
74
controlul colaboratorilor confidenţiali de către membrii organizaţiilor criminale,
probabilitatea duplicităţii colaboratorului confidenţial şi de asemenea posibilitatea
unei întâlniri nedorite pentru el în mediul infractorilor, asigură selectarea
colaboratorilor confidenţiali pentru îndeplinirea sarcinilor, pregătirea lor,
prelucrarea sarcinilor, liniilor de comportare şi a tacticii de soluţionare a situaţiilor
complicate.
Activitatea practică a demonstrat, că calitatea şi termenii prelucrării
operative, depind direct de calităţile profesionale ale colaboratorului operativ şi de
faptul cum este organizată documentarea.

ÎNCHEIERE
Cercetând problema prelucrării operative a organizaţiilor criminale şi
întrebărilor puse în lucrare, care oglindesc aspectele aparte, particularităţile,
specificul prelucrării operative a crimei organizate şi luptei cu criminalitatea în
condiţii contemporane, nemijlocit de organele de inteme cu ajutorul mijloacelor,
metodelor operative de investigaţie, ne dă posibilitate de a constata, că lucrul în
domeniul dat se petrece, este efectuat strict în conformitate cu legislaţia în vigoare,
în strictă folosirea a prmcipiilor operative de investigaţie, cum este păstrarea a
conspirativităţii la toate etapele a prelucrării operative, şi altele.
Anume practica a colaboratorilor operativi în domeniul prelucrării operative

75
a criminalitâţii organizate a dat posibilitatea de a primi un volum mare de
informăţii, ştiinţe despre grupurile criminale organizate şi organizatiile criminale,
modul de formărea lor, creşterea, dezvoltarea, formele de existenţă, structura
înauntrul a criminalităţii organizate, informăţii despre liderul criminal, funcţiile lui,
atribuirea şi menirea a autoritâţilor criminali, locotenenţilor.
Toată această informăţia ne ajută la descoperirea eficientă, determinată,
plănuită a organizaţiilor criminale, ne dă posibilitatea de prevenirea şi descoperirea
la timp a gmpărilor criminale, care se află la stadie de dezvoltare bruscă, şi
posibilitatea de descoperirea a organizatiilor criminale, deja formăte cu businessul
lor determinat şi dezvoltat.
După părerea mea prelucrarea operativă a organizaţiilor criminale în R.
Moldova este un proces destul de complicat. El este legat cu dificultâţile, care pot
să apar în timpul prelucrârii, şi anume, un număr mare de colaboratori commpaţi.
O altă problemă tot, după părerea mea majoră, este ca teritoriul statului
nostru nu este atît de mare, şi ca de exercita asigurarea ieşirii egentului din
prelucrare, este necesar de a efectua toate condiţii conspirativitâţii pentru
ascunderea lui, undeva în tară.
Lucrul acesta încâ odată ne spune câ, lupta cu crima organizată nu poate fi o
sferâ de activitate numai a organelor afacerilor de inteme, dar această luptă trebuie
să fie o problemă a statului întreg .
BIBLIOGRAFIE
1. Constituţia R.M. din 29 iulie 1994;
2. Codul penal al R.M.
3. Codul procesual penal al R.M.
4. Legea R.M. privind A.O.I din 12 aprilie 1994;
5. Legea cu privire la poliţie din 18 decembrie 1990;
6. Ordinul M.A.I. nr.005 din 25 septembrie 2001;
7. Creangă I. „Criminalitatea internaţională", Chişinău 2002;
8. Ivasciuc Ia, Popovici I, Dabija A. „Recomandări metodice privind tactica
documentării activităţii membrilor structurilor criminale organizate",

76
 Chişinâu 2002;
9. Solop V, Grosu V. „Recomandări metodice referitor problemelor
prelucrării operative şi documentârii investigativ-operative de combatere
a crimelor organizate", Chişinău 1999;
10. Артеменко ВА ,Хранов ИФ «Разоблачение банды Мажаева»
Сборник МВД СССР 1990 Nr4 с.38-41.
11. Бурыкин В.М., Гуров А.И. «Внимание организованные преступные
группы» Приложение к сборнику МВД СССР Nr1 1986 с.48-56.
12. Горбачевскии Н.М. «Спустя два года. Организованная преступность
в г.Ленинграде » Сборник МВД СССР Nr3 1991 c.40 -41.
13. Гриб В.Г. «Бригадныи метод борьбы с организованными группами»
Сборник МВД СССР Nr2(38) 1991 с.33.
14. Заецев Ю. «Важныи шаг в борьбе с организованнои
пресчтупностью» Информ. бюллетень МВД Кырг. Республики Nr2
1996 с.18-20.
15. Заяц В.С. «Методические рекомендации по разработке преступнои
организации» Информ.билютень Республики Белорусь Nr24 1999
с.47-52
16. Богатов Ю.А. «Участие в разработке организованных преступных
групп» с.26-29 Сборник МВД СССР Nr6 1988 .
17. Большаков А., Манаев А. «Некоторые особенности борьбы с
организованнои преступностью» с.25-31 Информ.билютень МВД
МССР Nr37 1988.
18. «O результате агентурных разработок. Круглыи стол по поводу
организованнои преступности г. Ленинград.» Сборник МВД СССР
Nr3 сю27-32 1989.
19. Гуртовои А.Л. «Семь днеи в марте» Сборник МВД СССР Nr6 с.36-
39 1989.
20. Заяц В.С., Денисов А.Л.,Соболь Н.А. «Проблемы и особенности
борьбы с организованными преступными группами, сложившимися

77
 и деиствуюшими на основе этнического признака»
Информ.билютень МВД Республики Белорусь Nr23 1998 с.101.
21. Луговик В.С. «Формирование преступных групп воров» .
22. Медведев М.М., Данилов С.Е. « Организованная преступность в
Республике Белорусь: состояние и меры противодеиствия.»
Информ.билютень Республики Белорусь Nr25 1999.
23. Смирнов Г. «Агентура новои службы» Информ.билютень МВД
Кыргыстан Nr3 1997 с.48-53.
24. Чечеев К. «Ключ к раскрытию преступлении» Информ.билeтень
МВД Кырг. Республики Nr3 1997 с58-60.
25. Ch.Nistoreanu, C.Paun “Criminologia” . Editura didactica si pedagogică
R.A Bucureşti.
26. Независимая газета»19.05.1993. М. Слинко «Организованная
преступность:от простого к сложному»
27. «Законность» В. Коновалов «Что такое организованная преступная
группа»
28. «Советское государство и право» нр.2 1993, «Организованная
преступность и переход к рыночным отношениям»
29. Гуров А.Ш. «Профессиональная преступность. Прошлое и
современность» М., 1990.

78
79